140

�� DDee ccee CClloouudd CCoommppuuttiinngg??

�� CCoonnttaacctt CCeenntteerr eexxtteerrnnaalliizzaatt

�� SSttuuddiiii ddee ppiiaaþþãã îînn IITT && CC

NNrr.. 114400 // 1155 nnooiieemmbbrriiee -- 1155 ddeecceemmbbrriiee 22001111wwwwww..mmaarrkkeettwwaattcchh..rroo

Semiconductors World by

Comunicaþii powered by

Continuous evolution

•• SSoocciiaall CCRRMM •• SSoocciiaall CCRRMM ••SSoocciiaall CCRRMM •• SSoocciiaall CCRRMM •• SSoocciiaall CCRRMM •• SSoocciiaall CCRRMM ••

INFM CONSTRUIEªTE DIN MATERIALEAVANSATE DRUMUL EUROPEAN CÃTRE CERCETAREA DE EXCELENÞÃ

paginile 6-9

INFM CONSTRUIEªTE DIN MATERIALEAVANSATE DRUMUL EUROPEAN CÃTRE CERCETAREA DE EXCELENÞÃ

SUMARMANAGERIAL TOOLSAdaptarea aplicaþiilor informaticela procesele de lucru sau schimbarea modului de lucru?

Orice implementare majorã a unui sistem infor-matic care cuprinde aplicaþii software pentru au-tomatizarea proceselor de lucru trece printr-oetapã de analizã, în cadrul cãreia se analizeazãmodul de lucru al organizaþiei în scopul config-urãrii aplicaþiilor software...

TEHNOLOGYMULTITASKING în MOBILITATE –aplicaþii de mobilitate pentru angajaþii din producþie

Pentru generaþia ”M”, cea a angajaþilor mobili, desk-top-urile vor fi deja parte dintr-o tehnologie înve-chitã în nu mai puþin de 3 ani...

FEMEI ÎN TEHNOLOGIEDespre diversitate… cu tinerele din programare

Lumea IT-ului, în general, este cunoscutã cafiind una în care predominã bãrbaþii, iar cea aprogramãrii este consideratã doar o lume a bãrbaþilor. Dar chiar aºa stau lucrurile?

10

38

GABR I E L V AS I L E

Editorial

Social Media ºi IT-ul românesc

Cu aproximativ 3 milioane de utilizatori pe Facebook, peste 500 de mii con-turi pe LinkedIn, sute de forumuri ºi comunitãþi online ºi zeci de blogguri, SocialMedia din spaþiul .ro înregistreazã o adevãratã explozie. Companiile din Româ-nia nu rãmân externe fenomenului, ci încearcã sã se prezinte cât mai atractiv înacest mediu, industria IT fiind unul dintre segmentele cu o reacþie relativ tim-purie. Prin urmare, sunt destul de mulþi jucãtori care ºi-au definit o strategie înaceastã direcþie, chiar dacã termenul strategie este poate prea pretenþios în acestcontext, iar abordarea nu este una de masã. Evident, existã diverse nuanþe, iarIT-ul orientat spre consumer este cu mai mulþi paºi înaintea celui de business.

Prezenþa companiilor din IT-ul de business în Social Media înseamnã paginiproprii pe FaceBook, bloguri oficiale, conturi ºi grupuri de discuþii pe LinkedIn,postãri pe Twitter etc. ºi acþiuni de promovare pe canale specifice Social Media.Adicã, în general, o abordare unidirecþionalã apropiatã de marketingul tradiþional.

Un marketer dintr-o companie de IT îmi relata recent cât de complicat estesã derulezi o campanie de advertising pe LinkedIn. Este însã o astfel de campaniecea mai bunã „exploatare“ a celebrei comunitãþi de business? Probabil cã nu ºitind sã cred cã eficienþa unui instrument agresiv de promovare este minimã înacest context. În universul Social Media cuvintele puternice sunt influenþã, re-view, vocea clientului, lobby, referinþã etc., iar companiile ar trebui sã se con-formeze. Pe LinkedIn, cu siguranþã cã, în locul unei campanii tradiþionale de pro-movare, mult mai eficientã ar fi implicarea unor angajaþi care sã prezinte ºi sãsusþinã anumite concepte ºi tehnologii sau chiar sã ofere sfaturi într-o manierãneutrã din punct de vedere comercial. Chiar dacã vendorii se integreazã, SocialMedia va rãmâne un spaþiu dedicat discuþiilor ºi interacþiunilor dintre clienþi, iarprimii ar trebui sã urmãreascã ºi sã asculte, iar acolo unde se poate sã influenþezediscret direcþia sau sã intervinã oficial pentru rezolvarea unei probleme dacã situ-aþia o cere.

Deocamdatã, IT-ul românesc face cu precãdere informare ºi advertising, însãexperienþa se acumuleazã, iar schimbarea de direcþie nu va întârzia sã aparã. Unelement esenþial în acest proces va fi ºi înþelegerea faptului cã Social Media nece-sitã implicarea întregii companii ºi nu doar a 2-3 angajaþi de la PR ºi Marketing.

3

56

15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2011 | MARKET WATCH

COVER STORY6 INFM construieºte din materiale

avansate drumul european cãtrecercetarea de excelenþã

MANAGERIAL TOOLS�� OPINIA CONSULTANTULUI

10 Adaptarea aplicaþiilor informatice laprocesele de lucru sau schimbareamodului de lucru?

PROJECT MANAGEMENT12 Primul pas al (lipsei) maturitãþii este

sã te gândeºti la ea!

14 Cum afecteazã cultura organiza-þionalã implementarea metodologieide Project Management?

COMPANY FOCUS18 Mediul online, oportunitate

pentru piaþa localã de Document Management

16 Charisma polarizeazã atenþia comunitãþii locale de business

ENTERPRISE APPLICATIONS�� CRM

20 Ce schimbã componenta „Social” la un CRM?

22 Marketingul va fi viitorul avocat al soluþiilor Social CRM

�� CALL CENTER

24 De ce este rentabilã externalizareaserviciilor de Contact Center?

26 EMC ISILON – soluþia optimã de stocare pentru MEDIA & ENTERTAINMENT

LUMEA GEOSPAÞIALÃ36 Proiect Intergraph în Cehia

pe directiva INSPIRE

TECHNOLOGY�� MOBILITATE

38 MULTITASKING în MOBILITATE

CLOUD COMPUTING 40 De ce Cloud..

44 Cloud Computing în viziunea Oracle

�� VIRTUALIZARE

42 Intrã IMM-urile în „era virtualizãrii“?

INDUSTRY WATCH �� ITC

45 Piaþa IT&C are nevoie de studii pe segmente de niºã

�� ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ

48 Semnãtura electronicã, obligatorieºi pentru microîntreprinderi

COMUNICAÞII

50 Telefonie VoIP, IPTV ºi servicii demonitorizare ºi curãþare a traficuluiprin AdNet Protect

51 IMM-urile cautã soluþii combinate dedate ºi voce

�� DISTRIBUÞIE-RETAIL

52 Soluþie de Fleet Management –Total Technologies

53 Sistemele de management al flotei,investiþie necesarã pe timp de crizã

SÃNÃTATE

54 Creºterea calitãþii serviciilor me-dicale prin instruirea în managementºi utilizarea noilor tehnologii

FEMEI ÎN TEHNOLOGIE55 „Arma secretã” a Intel: o femeie.

56 Despre diversitate… cu tinerele dinprogramare

SUMAR

Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3parter, 030775, sector 3, BucureºtiTel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30;[email protected]. Box 4-124, 030775

� Director General FIN WATCH:Cãlin.Mãrcuº[email protected]

� PUBLISHER MARKET WATCH:[email protected]

� Redacþia:Redactor-ºef: Radu.Ghiþ[email protected]: [email protected]

� Consultanþi: Valentina.Neacº[email protected]@totalsoft.ro

� Colaboratori: [email protected]

� Marketing: [email protected]

� Publicitate:Director: [email protected]

� Desktop Publishing:[email protected]

� Foto: Septimiu ªlicaru ([email protected])

� Abonamente: [email protected]

� Distribuþie:Director: Elena Corneanu

Sorin Pârvu� Tipar:

Tipografia REAL

� Data închiderii ediþiei:25 noiembrie 2011

� NOTÃ: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelor sau a imaginilor apãrute în revistã este permisã numai cu acordul scris al editurii. Fin Watch nu îºi asumã responsabilitatea pentru eventualelemodificãri ulterioare apariþiei revistei.

FFiinn WWaattcchh SSRRLL eessttee mmeemmbbrruu aallBBiirroouulluuii RRoommâânn ppeennttrruu AAuuddiittaarreeaaTTiirraajjeelloorr –– BBRRAATT.. MMaarrkkeett WWaattcchheessttee oo ppuubblliiccaaþþiiee aauuddiittaattãã BBRRAATT..

FINWATCH

Editor :

CERCETARE�� REGLEMENTÃRI

28 Etica cercetãrii româneºti se alini-azã standardelor internaþionale

�� SEMICONDUCTORS WORLD

30 Infineon Technologies Româniatransformã inovarea într-un motoral dezvoltãrii

�� EVENIMENT

32 Conferinþa naþionalã cu participareinternaþionalã “Progrese în Crioge-nie ºi Separarea Izotopilor” – 2011

33 NuSTAR Week la Bucureºti

�� SOLUÞII TEHNOLOGICE

34 Compresoare cu ºurub pentru industria gazierã

�� START ÎN PROGRAMUL IBMSMARTER CITIESCHALLENGE 2012IBM a dat startul aplicãrilor la progra-mul IBM Smarter Cities Challengepentru anul 2012. Programul princare experþii ºi consultanþii IBM detop oferã strategii de dezvoltare azonelor urbane va dura trei ani, va im-plicã 100 de oraºe ºi va costa 50 demilioane de dolari. Acest programoferã oraºelor selectate acces laechipe de angajaþi IBM cu experienþaîn diverse probleme urbane, în dome-niul financiar, al sustenabilitãþii, sigu-ranþei publice ºi serviciilor acordatecetãþenilor. Specialiºtii IBM vor pe-trece sãptãmâni analizând oportu-nitãþi ºi provocãri unice cu care seconfruntã municipalitãþile, în contex-tul economic din prezent. Dupã întâl-niri cu oficialitãþi, cetãþeni, companii,reprezentanþi ai mediului academic ºilideri ai comunitãþilor, echipele IBMvor recomanda proiecte pentru a efici-entiza ºi introduce inovaþie în livrareaserviciilor cãtre cetãþeni.

�� TORNADO TECHNOLOGY,PARTENERIAT CU WEBROOTTornado Technology anunþã în-ceperea parteneriatului de dis-tribuþie cu Webroot, furnizor globalde soluþii de securitate on-line. Produsele Webroot impun anumitepolitici de navigare pe Internet de-tectând foarte uºor vulnerabilitãþileapãrute în timpul acesteia, stopândviruºii, phising-urile ºi atacurile spy-ware, reducând costurile de operare,accelerând viteza de download ºiscanând vulnerabilitãþile în timpreal. „Prin îmbogãþirea portofoliuluicu produsele ºi serviciile Webroot,ne respectãm misiunea de a oferipartenerilor noºtri cea mai bunãofertã de soluþii ºi tehnologii IT,scopul nostru fiind sã furnizãm produse inovatoare ºi performantecare reprezintã o valoare adãugatãpentru aceºtia“, a precizat GeorgeFlorea, CEO Tornado Technology.

Grupul Kapsch AG a inaugurat oficial subsidiara localã,Kapsch s.r.l., previzionând pentru aceasta o cifrã de afa-ceri de peste 15 milioane de euro în urmãtorii trei ani.Firma austriacã furnizeazã soluþii ºi servicii IT&C, prin divizii specializate, în trei mari arii de interes: mediul enterprise, prin divizia Kapsch BusinessCom; sisteme in-teligente de transport, prin Kapsch TrafficCom; operatoride telecomunicaþii ºi operatori feroviari, prin Kapsch Car-rierCom. Kapsch BusinessCom este prezentã în Româniadin 2009, prin deservirea unor clienþi globali cu prezenþãlocalã. Principala activitate a subsidiarei din România seva modela, pentru început, pe activitatea acestei divizii,care participã deja în România, în cadrul unor consorþiide firme, la licitaþii pentru introducerea sistemelor de co-municaþii GSM-R. Totodatã, simultan cu dezvoltarea infra-structurii rutiere din þarã, firma Kapsch este pregãtitã sã participe la proiecte pentrusisteme inteligente de transport prin divizia Kapsch TrafficCom. DDaann RRoommaann,, DDiirreeccttoorr GGeenneerraall KKaappsscchh ss..rr..ll.. (foto), estimeazã cã nivelul investiþiilor în urmã-torii trei ani se va ridica la 7 pânã la 10 milioane de euro. O parte din aceste investiþii va fidirecþionatã cãtre achiziþia de firme de pe piaþa localã. Pentru a rãspunde eficient nevoilorclienþilor, aceste firme provin din zona de tehnologie ºi servicii software sau firme careposedã deja competenþe solide în domeniile principale de activitate Kapsch în România.„Kapsch se adreseazã pieþei locale cu un mix de soluþii ºi servicii, atât clasice, standar-dizate, aplicabile pentru o gamã largã de clienþi, cât ºi soluþii novatoare, care rezolvã efi-cient ºi rapid probleme de niºã extinsã, pentru beneficiarii noºtri. Oferim, de exemplu,soluþii complexe pentru centre de date, soluþii integrate pentru comunicaþii ºi securitate,consultanþã în domeniul infrastructurii ºi al aplicaþiilor IT. De asemenea, oferim soluþii pen-tru cloud computing, soluþii de gestiune a relaþiilor cu clienþii (CRM), servicii de integrarebazate pe arhitecturi orientate pe servicii (SOA), soluþii de content ºi document manage-ment. Aceste servicii se oferã atât în mod tradiþional, cât ºi prin preluarea întregii rãspun-deri de cãtre noi pentru unele categorii de servicii – outsourcing. Sper ca, în urmãtorii treiani, rãspunsul pozitiv al pieþei sã se concretizeze într-o cifrã de afaceri care sã depãºeascã15 milioane de euro“, declarã Dan Roman, Director General Kapsch s.r.l. ((RR..GG..))

SAP a anunþat deschiderea unui nouNearshore Delivery Center pe plan local, pen-tru a satisface cererea în creºtere pentru ul-timele soluþii inovatoare ale companiei. Noulcentru va furniza servicii de consultanþã lastandarde internaþionale pentru clienþi din Eu-ropa, Orientul Mijlociu ºi Africa (EMEA) ºi in-tenþioneazã sã angajeze 400 de consultanþipânã în 2014. Noua unitate se va concentrape furnizarea de consultanþã IT premium ºiimplementare de servicii pentru clienþii SAP,cu scopul de a eficientiza implementareaproiectelor din punct de vedere al costurilor ºial duratei. Noua entitate a rezultat din trans-formarea fostului centru al SAP Global Deli-

very group, parte a diviziei SAP Consulting dinBucureºti ºi va include alte douã birouri înRomânia, la Timiºoara ºi Cluj-Napoca. Centrulva furniza servicii în special pentru pieþelemature din Vestul ºi Centrul Europei, într-oprimã etapã Germania, Austria ºi Elveþia. Înurmãtorii doi ani, SAP intenþioneazã sã anga-jeze anual peste 100 de consultanþi în Româ-nia, atât prin sistemul obiºnuit de recrutare,cât ºi prin programul SAP Academy, derulat încooperare cu principalele centre universitaredin România: Universitatea Politehnicã ºiAcademia de Studii Economice din Bucureºti,Universitatea Babeº Bolyai ºi UniversitateaTehnicã din Cluj-Napoca, precum ºi Universi-tatea de Vest din Timiºoara. Programul esteorganizat trimestrial ºi are ca scop creºtereacompetenþelor tinerilor absolvenþi ºi a oportu-nitãþilor lor de carierã în România. AbsolvenþiiSAP Academy obþin certificarea SAP, titlu carele deschide oportunitãþi de angajare. ((GG..VV..))

�� KAPSCH VA INVESTI ÎN ROMÂNIA PÂNÃ LA 10 MILIOANE DE EURO

�� SAP DESHIDE ÎN ROMÂNIA UN NEARSHORE DELIVERY CENTER


MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 20116

Dr. Lucian Pintilie,Director general INFM

Miniaturizarea, descoperirea ºi folosireacaracteristicilor noi pe care le capãtã materialele la dimensiuni nanometricedeterminã apariþia unor tehnologii per-formante ºi împing materialele într-ozonã unde potenþialul lor este valorificatoptim. Crearea de materiale funcþionaleºi multifuncþionale, cu proprietãþi de-osebite, revoluþioneazã deopotrivã indus-triile de înaltã tehnologie ºi industriiletradiþionale. Institutul Naþional de Cer-cetare-Dezvoltare pentru Fizica Mate-rialelor(INFM) s-a aliniat în ultimii aniacestor tendinþe majore la nivel mondial.Orientarea strategicã cãtre nanostructuri,nanomateriale, nanocompozite ºi tememulti ºi interdisciplinare, acompaniatã de investiþia masivã în infrastructurã ºiatragerea de specialiºti, proiecte ºiparteneriate noi a transformat treptatINFM într-un centru de cercetare de talieinternaþionalã ºi a conturat totodatã unpol strategic de excelenþã în cercetarearomâneascã. Directorul general al institu-tului, dr. Lucian Pintilie, ne-a condus de-alungul etapelor esenþiale ale acestui pro-ces de redefinire ºi cristalizare.

INFM CONSTRUIEªTE DIN MAINFM CONSTRUIEªTE DIN MATERIALETERIALE

AAVVANSAANSATE DRUMUL EUROPEAN TE DRUMUL EUROPEAN

CÃTRE CERCETCÃTRE CERCETAREA DE EXAREA DE EXCELENÞÃCELENÞÃ

COVER STORY


Care sunt cele mai importante acu-mulãri, elementele de identitate careformeazã acum, la sfârºitul anului2011, cartea de vizitã a INFM?

Institutul Naþional de Cercetare-Dez-voltare pentru Fizica Materialelor desfã-ºoarã activitãþi de cercetare fundamentalãºi aplicativã în domeniul fizicii stãrii con-densate, cu puternice implicaþii atât în ºti-inþa materialelor, cât ºi în nanotehnologii.Vorbim aici despre materiale funcþionalesau multifuncþionale pentru aplicaþii în in-dustrii de înaltã tehnologie.

Orientarea actualã cãtre miniaturizareºi integrare a dus la trecerea treptatã de lamateriale masive, ceramici sau cristale, lastraturi subþiri ºi nanostructuri. În foartemulte cazuri, proprietãþile materialelormasive sunt diferite de cele ale straturilorsubþiri sau ale nanostructurilor. Efectele dedimensiune ºi interfeþele încep sã joace unrol din ce în ce mai important. Deci rolulnostru este de a înþelege fenomenele fiziceîn sisteme cu dimensionalitate redusã ºi dea gãsi mijloacele prin care sã le putem con-trola.

Dintre materialele studiate putem aminti: materiale dielectrice pentru teleco-municaþii; materiale feroelectrice ºi multi-feroice pentru memorii nevolatile; materi-ale piezoelectrice pentru traductori de ul-trasunete; materiale ºi structuri magneticepentru spintronicã; materiale supracon-ductoare pentru microelectronicã; diversealte materiale oxidice pentru senzoristicã;materiale polimerice pentru electronicaflexibilã etc. Multe dintre materialele ºistructurile pe care le realizãm ºi le carac-terizãm în institut pot fi utilizate ºi în apli-caþii utile în ºtiinþele vieþii sau în proble-mele legate de poluare. Acesta este ºi mo-tivul pentru care în ultimii ani am începutsã ne orientãm cãtre teme de cercetare in-ter ºi multidisciplinare,, cum ar fi dezvol-tarea de materiale biocompatibile, de struc-turi care pot funcþiona ca bio-senzori etc.

Începând cu 2009, reducerea bugetu-lui cercetãrii v-a pus în situaþia de a identifica noi surse de finanþare,de a gãsi ºi urma direcþii noi de dez-voltare. Ce aþi clãdit pe terenul de-

scoperit în urma unui proces de expansiune forþatã?

Contrar multor pãreri, cred cã perioa-dele de crizã oferã oportunitãþi pentruschimbare ºi modernizare. Cel mai maresucces al nostru în ultimii ani a constat încâºtigarea unui proiect în cadrul progra-mului POS-CCE. Proiectul a fost în valoarede circa 10 milioane euro, din care 99% ex-clusiv pentru achiziþia de echipamente decercetare de ultimã generaþie. La acestproiect s-au adãugat alte 6 proiecte încadrul programului Capacitãþi, destinatetot achiziþiei de echipamente, precum ºisumele prevãzute în cadrul ProgramuluiNucleu pentru modernizarea infrastruc-turii de cercetare. În total, în ultimii 5 aniau fost investiþi în echipamente noi circa20 de milioane de euro. Putem spune cã amprofitat din plin de crizã pentru a ne mo-derniza baza materialã. Acest lucru a în-ceput deja sã producã efecte. INFM a de-venit un partener solicitat atât la nivelnaþional, dar ºi la nivel internaþional.

Aþi mãrit forþa de cercetare ºi exper-tizã INFM prin înfiinþarea CEURE-MAVSU, un centru euro-regional destudii ale materialelor avansate, ale suprafeþelor ºi interfeþelor. Cumsprijinã CetRESav concretizarea principalului obiectiv pe care vi l-aþiasumat la începerea mandatului dum-neavoastrã, acela de a transforma In-stitutul într-unul dintre marile centrede cercetare de excelenþã la nivelulUniunii Europene?

Într-adevãr, proiectul POS-CCE a dusla crearea unui nou centru de cercetare înINFM, „Centrul Euro-Regional de Studii alMaterialelor Avansate, al Suprafeþelor ºiInterfeþelor – CEUREMAVSU”. Concret,au fost înfiinþate 2 laboratoare noi ºi au fostmodernizate alte 5 laboratoare. Labora-toarele noi sunt “CCaammeerraa ccuurraattãã” (cu faci-litãþi de foto ºi nanolitografie, metalizare ºiFIB-SEM) ºi “Microscopie Electronicã deTransmisie de Înaltã Rezoluþie” (HR-TEM,un microscop JEM-ARM200F cu corectorCs în modul STEM). În cadrul proiectuluiPOS-CCE au fost achiziþionate 23 deechipamente cu o valoare mai mare de

100.000 euro fiecare. În urma proiectuluiau fost angajaþi 30 de tineri, dintre care 4sunt “repatriaþi”. O altã consecinþã aproiectului POS-CCE constã în implicareaINFM într-un numãr semnificativ de co-laborãri internaþionale. Astfel, 10 noi pro-iecte au început în ultimii doi ani, dintrecare putem aminti: un proiect tip “largecollaborative” în cadrul FP7, douã noi acþi-uni COST, douã proiecte în cadrul progra-mului IFA-CEA, trei proiecte cu China.

INFM participã ºi la realizarea ELI NUCLEAR PHYSICS, cea mai complexãinfrastructurã de cercetare din Româ-nia. Ce rol va juca Institutul în acestproiect european de prim-plan?

ELI-NP este un vis pe care toþi fizicieniiºi-l doresc transformat în realitate. INFMare rolul sãu bine definit în cadrul acestuiproiect ºi anume pregãtirea þintelor pentruviitoarele experimente. INFM dispune deexpertiza necesarã în acest sens, având atâtspecialiºtii, cât ºi echipamentele necesareproducerii de þinte cu dimensiuni submi-cronice. Pe de altã parte, INFM se va im-plica activ în proiectarea experimentelor încare diferitele tipuri de radiaþii produse înurma interacþiei laser-materie sunt uti-lizate pentru diverse analize structurale ºide compoziþie (metode de tip pump andprobe). INFM mai este implicat ºi în consti-tuirea unei infrastructuri de cercetare pan-europene distribuite în centrul ºi estul Eu-ropei (C-ERIC), cu participarea unor faci-litãþi de cercetare din alte opt þãri: Austria,Republica Cehã, Croaþia, Italia, Polonia,Serbia, Slovenia, Ungaria. Ideea este de aaduce în consorþiu infrastructuri de cerce-tare cu capabilitãþi complementare, oferindastfel o gamã mai largã de servicii po-tenþialilor utilizatori.

Care sunt principalele tipuri de servicii prin care INFM ºi-a propus creºterea zonei de contact cu actorii economici?

Oferim actorilor din economie experti-zã în tehnici avansate de depunere a stratu-rilor subþiri ºi de caracterizare. Avem douãlaboratoare acreditate, unul pentru detecþie

COVER STORY


în infraroºu (IDENTIR) ºi unul pentru ca-racterizãri compoziþionale (MAAS). Înplus, oferim caracterizare structuralã prindifracþie de raze X (ex. contract de serviciicu firma farmaceuticã ZENTIVA), depu-neri de straturi subþiri ºi caracterizãri pen-tru Honeywell, mici contracte de serviciicu diferite firme. Avem totuºi nemulþu-mirea cã legãturile cu mediul economicsunt încã slabe, în special cu marile firme.Sperãm sã le îmbunãtãþim prin programulParteneriate în domenii prioritare. În acestsens, la recent-încheiata competiþie, INFMa depus circa 84 de proiecte în calitate decoordonator sau partener, majoritatea im-plicând ºi agenþi economici, de la IMM-uripânã la multinaþionale precum Renault.

Un factor esenþial în consolidarearenumelui ºi creºterii vizibilitãþii In-stitutului a fost creºterea producþieieditoriale, prin publicarea în jurnalelede circulaþie internaþionalã ºi în publicaþii cu factor mare de impact.Care sunt cele mai importante rezultate în acest sens?

Într-adevar, INFM are o productivi-tate ºtiinþificã apreciabilã, cu o medie an-ualã de circa 160 de lucrãri în jurnale ISI,majoritatea în jurnale cu factor de impactmai mare ca 1. Este important de sem-nalat faptul cã ponderea lucrãrilor în jur-nale cu factor de impact mai mare, peste2 sau 3, a crescut cãtre 35-40 % în ultimiidoi ani, aceastã dinamicã fiind ºi o con-secinþã a modernizãrii infrastructurii, darºi a comutãrii tematice cãtre materialeavansate, filme subþiri ºi nanostructuri.INFM practic deþine supremaþia la nivelnaþional în ceea ce priveºte publicaþiile îndomeniul fizicii stãrii condensate, dar ºiîn domeniul materialelor avansate ºi alnanostructurilor.

Mai mult, avem în institut specialiºti cuo foarte bunã vizibilitate internaþionalã.Mulþi dintre ei au factorul Hirsch peste 10,iar câþiva se apropie de 20, ceea ce, pentrudomenii cum sunt fizica stãrii condensatesau nanotehnologiile, este foarte mult,având în vedere cã aceste domenii suntfoarte rãspândite în lume în momentul defaþã. Aceasta înseamnã cã cercetãrile des-

fãºurate în INFM ºi rezultatele raportate înpublicaþii sunt relevante ºi de interes pen-tru comunitate. Nu este de mirare deci cãINFM este printre singurele institute na-þionale din þarã care apar în topuri interna-þionale, cum ar fi Ranking Web of WorldResearch Centers sau SCImago InstitutionsRankings 2009 World Report. Din acestpunct de vedere, cred cã suntem pe dru-mul cel bun, INFM devenind treptat uncentru de cercetare de importanþã inter-naþionalã, comparabil cu institutele MaxPlanck din Germania sau cu instituteleCNRS din Franþa.

Care sunt principalele domenii în carefizica materialelor din România poateavea rezultate notabile?

Dupa cum am mai spus, cercetãriledesfãºurate în INFM sunt utile în primulrând industriilor de înaltã tehnologie,dar aplicaþiile pot fi valorificate în celemai diverse domenii. Vã pot da câtevaexemple sugestive. INFM are o expe-rienþã recunoscutã internaþional îndomeniul materialelor feroelectrice uti-lizabile în memorii nevolatile, tipul dememorii pe care îl întâlnim în telefoanemobile sau smartcarduri. Mãrirea capa-citãþii acestor memorii necesitã însã re-ducerea semnificativã a dimensiunilorpentru capacitoarele feroelectrice uti-lizate în structura celulei de memorie.Apar deci efecte de dimensiune care potdãuna funcþionãrii memoriei. Acestefenomene trebuie studiate ºi înþelese

pentru a putea fi controlate. În momen-tul de faþã desfãºurãm cercetãri pe filmesubþiri feroelectrice, tocmai pentru a gãsimodalitãþile de a controla proprietãþileelectrice prin inginerie de defecte ºi interfeþe, fiind implicaþi ca parteneriîntr-un proiect FP7 cu acronimul IFOX(Interfacing Oxides).

Spre exemplu, în institut au fost dez-voltate diferite tehnici pentru obþinereade nanofire cu proprietãþi semiconduc-toare. Acum studiem posibilitatea de autiliza aceste nanofire în fabricarea unortranzistori cu efect de câmp, care sãfuncþioneze ca senzori pentru odoranþiiemiºi de insectele dãunãtoare din agri-culturã. Astfel de senzori ar fi utili îneliberarea controlatã a insecticidelor, re-ducând astfel semnificativ gradul depoluare al alimentelor ºi al solului.

În ultimii doi ani, INFM s-a implicatºi în programul EURATOM, mai precisîn programul ITER. În acest context, ma-terialele joacã un rol foarte important înrealizarea primului reactor de fuziunedin lume, având în vedere condiþiile ex-treme la care vor fi supuse în inima re-actorului. Acum desfãºurãm cercetãriprivind realizarea unor aliaje speciale,care vor acoperi partea activã a reactoru-lui. Gãsirea unei metode de preparare,care sã minimizeze defectele structurale,crescând astfel timpul de viaþã al reac-torului, este esenþialã.

Exemplele ar putea continua cucercetãrile în domeniul unor noi mate-riale pentru stocarea energiei, cu mate-

Camera curatã

COVER STORY

9

rialele deosebite pe care le-am dezvoltatpentru comunicaþii fãrã fir, care ar puteafi utilizate pentru producþia de dispozi-tive sau de materiale ce pot transformadiverse forme de energie direct în energie electricã.

Integrarea nanomaterialelor în aplicaþii cât mai diverse, în domeniide activitate din ce în ce mai nume-roase, a devenit o tendinþã majorã în economia mondialã. În ce mãsurãºtiinþa materialelor inteligente, via INFM, poate crea un pol strategicde excelenþã în cercetarearomâneascã ºi în cea internaþionalã?

Orientarea cãtre nanostructuri, nano-materiale, nanocompozite a devenit foarteclarã în strategia INFM prevãzutã pentruurmãtorii ani. Avem deja câteva rezultateinteresante, unele dintre ele ajungând pecoperta unor jurnale internaþionale deprestigiu. Spre exemplu, s-a reuºit sinteti-zarea unor nanofire de CdTe folosind ometodã foarte simplã, care combinã teh-nica ºablon cu electrochimia. Mai mult,modificând foarte fin parametrii depuneriielectrochimice, se poate varia concentraþiade Cd, respectiv Te, ceea ce duce la variaþiiale tipului de conductivitate. Cu alte cu-vinte se pot obþine diode n-p sub formã denanofire. A fost demonstrat deja cã acestestructuri sunt fotosensibile, deci pot fi uti-lizate în proiectarea de noi celule foto-voltaice. Imagini ale nanofirelor de CdTeau ajuns pe coperta jurnalului Nanotech-nology. Un alt subiect interesant îl repre-

zintã semiconductorii diluaþi magnetic.Folosind aceleaºi tehnici simple deobþinere s-au realizat nanofire de ZnOdopate cu Co ºi s-a pus în evidenþã exis-tenþa unui ciclu de histerezis magnetic latemperatura camerei. Rezultate din lucrareau fost afiºate pe coperta jurnalului PhysicaStatus Solidi A. Vom continua cãutarea demetode simple, economice, de preparare ananostructurilor ºi nanocompozitelor, darîn acelaºi timp vom investiga în amãnun-þime proprietãþile lor fizice pentru a puteaaprecia utilitatea lor în diverse aplicaþii carerãspund cerinþelor actuale legate de en-ergie, mediu, calitatea vieþii.

Viitorul unui institut depinde în maremãsurã ºi de formarea unei mase criti-ce de tineri specialiºti de valoare. Peacest plan ce aþi reuºit sã construiþi?

Învãþãmântul de fizicã, de ºtiinþele na-turii în general, este în relativ declin nunumai în þara noastrã, ci ºi în alte þãri dinComunitatea Europeanã. Totuºi, consta-tãm un aflux din ce în ce mai semnificativde absolvenþi ai ºtiinþelor inginereºti, carese orienteazã cãtre cariera de cercetare, maiales în ºtiinþa materialelor ºi în fizica apli-catã, dovadã de interdisciplinaritate adomeniului. La concursurile organizate înultimii ani pentru ocuparea poziþiilor deasistent cercetare am avut de fiecare datãcel putin 3-4 candidaþi pe loc. Am putut re-cruta deci cei mai buni candidaþi, dintrecare trei ºefi de promoþie de la Fizicã, dar ºide la Politehnicã. Este interesant de remar-cat cã în ultimii trei ani nu a mai plecat ni-meni în strãinãtate, ba chiar avem patru

tineri post-doc care au ales sã vinã în insti-tutul nostru dupã finalizarea doctoratuluiîn strãinãtate. Infrastructura modernã, rataridicatã de publicaþii, mediul competitiv decercetare ºi veniturile decente, toate con-stituie avantaje pentru a atrage tineri înINFM.

Cercetarea este zona unde graniþelerealitãþii sunt permanent deplasate,iar necunoscutul este transformat încunoaºtere dezirabilã. De asemenea,cercetarea este spaþiul în care vi-itorul este în permanenþã (re)inventat.Cum se vede, cum proiectaþi viitorulInstitutului ºi al fizicii materialelordin România?

Dacã iau în considerare echipamenteleºi resursa umanã, aº fi înclinat sã spun cãviitorul aratã suficient de bine pentruINFM. Mai avem de lucrat la parteneriateleinternaþionale ºi la colaborarea cu mediuleconomic. Mai ales în ultimul caz avemnevoie de o poveste de succes, care sã în-tãreascã poziþia institutului pe plannaþional, dar ºi internaþional. Cum înRomânia nu prea existã firme high-tech cucapital românesc, va trebui sã încercãm sãcolaborãm mai mult cu firmele multi-naþionale.

Propun sã încheiem acest interviu pe dimensiunea prezentului ºi vã invitsã faceþi o analizã a Institutului întermeni de puncte forte, puncteslabe, ameninþãri ºi oportunitãþi.

Voi încerca sã fiu succint. Puncte tari:echipamente noi, resursã umanã binepregãtitã, expertizã în metode de caracteri-zare unicat în þarã, numãr mare de colabo-ratori în þarã ºi în strãinatate. Puncte slabe:dependenþa finanþãrii de competiþiile deproiecte, legãtura încã slabã cu mediul eco-nomic, numãrul foarte mic de cercetãtoristrãini care vin sã lucreze în institut. Opor-tunitãþi: creºterea vizibilitãþii interna-þionale, orientarea cãtre cercetãri multi ºiinterdisciplinare. Riscuri: instabilitateapoliticii în domeniul cercetãrii, problemaaccesului la informare.

� ALEXANDRU BATAL I

Laborator fizica suprafeþelor/interfeþelor

MANAGERIAL TOOLS

OPINIA CONSULTANTULUI


Sistemele informatice ºi procesele de afaceri

AdaptareaAdaptarea ap l ica þ i i l o r ap l i ca þ i i l o r in format icein format ice la procesele

de lucru sau sch imbareasch imbareamodu lu i de lucrumodu lu i de lucru?

Aplicaþii ”off the shelf”

În cazul implementãrii unor apli-caþii standard (COTS), etapa de analizãare rolul de a identifica acele infor-maþii specifice organizaþiei, care suntnecesare în vederea configurãrii apli-caþiei software. Atunci când imple-menteazã o aplicaþiei software COTS,beneficiarul urmãreºte, de obicei, nunumai reducerea costului, a riscului ºia costului implementãrii prin uti-lizarea unei aplicaþii software a cãreiutilizare în organizaþii similare a fostdemonstratã cu succes în trecut.

Un alt obiectiv subsidiar al apelãriila o aplicaþie software de tip COTSeste, în multe cazuri, faptul cã acesteaplicaþii încorporeazã bune practici aleindustriei pentru care sunt dezvoltate,iar organizaþiile care implementeazãastfel de aplicaþii beneficiazã implicitºi de aceste bune practici. În cazul im-plementãrii unui produs COTS, etapade analizã este, de asemenea, o ocaziepentru a depista eventualele diferenþeîntre modul de lucru specific organi-zaþiei care doreºte implementarea apli-caþiei COTS ºi fluxul de lucru al apli-caþiei. În cazul în care astfel de dife-renþe sunt identificate, o decizie estenecesarã cu privire la modul în careimplementarea va continua: organiza-þia îºi va pãstra modul de lucru actual,ºi atunci este necesarã modificarea

aplicaþiei software pentru a modela unproces de lucru diferit faþã de cel stan-dard, sau organizaþia îºi va schimbamodul de lucru ºi va adopta noul pro-ces de lucru pe care aplicaþia îl mode-leazã.

Fiecare dintre aceste opþiuni pre-zintã atât avantaje cât ºi dezavantaje,iar decizia finalã trebuie luatã înfiecare caz în parte pe baza unei anal-ize relative a avantajelor ºi a dezavan-tajelor. Este foarte important careprezentanþi ai utilizatorilor sã fieimplicaþi în aceastã decizie. Am vãzutmulte proiecte a cãror implementareeste coordonatã de reprezentanþi ai or-ganizaþiei IT, care eºueazã în luareaunor decizii strategice cu privire laschimbarea modului de lucru odatã cuimplementarea unor sisteme informat-ice, considerând cã procesele de lucruale utilizatorilor sunt primordiale, iaraplicaþiile informatice trebuie sã lemodeleze exact.

În multe situaþii aceastã abordareeste însã una greºitã, deoarece multeorganizaþii opereazã cu procese delucru “moºtenite”, care nu au fost op-timizate, iar simpla automatizare aacestora prin informatizare nu facedecât sã automatizeze ineficienþa.

Un alt caz care poate însã complicasituaþia descrisã mai sus este cel în carebeneficiarul nu alege cu bunã ºtiinþã oaplicaþie de tip COTS, ci aceasta îi esteoferitã de cãtre un furnizor ca rãspuns

Cãtãlin Hristea, Director general PMSolutions

Orice implementare majorã a unui sis-tem informatic care cuprinde aplicaþiisoftware pentru automatizarea proce-selor de lucru trece printr-o etapã deanalizã, în cadrul cãreia se analizeazãmodul de lucru al organizaþiei în scopulconfigurãrii aplicaþiilor software laspecificul respectivei organizaþii. Dinpunctul de vedere al modului în care serealizeazã analiza proceselor de lucru,se pot diferenþia douã abordãri care de-pind de tipul aplicaþiilor software carese implementeazã:

1. Implementarea unor aplicaþii “offthe shelf” (sau COTS = CommercialOff The Shelf)

2. Implementarea unor aplicaþii dez-voltate la cerere

MANAGERIAL TOOLS

OPINIA CONSULTANTULUI


la o serie de specificaþii documentateîntr-un caiet de sarcini. Într-o astfel desituaþie, aºteptarea beneficiarului esteaceea cã va beneficia de o aplicaþiesoftware care sã îi modeleze întocmaiprocesele de lucru, în timp ce furni-zorul are constrângerea lucrului cu oaplicaþie care poate fi configuratã, darnu neapãrat rescrisã.

Am întâlnit suficiente situaþii încare o astfel de diferenþã de abordarea provocat conflicte în cadrul echipeicomune de implementare, iar fi-nalizarea proiectului s-a fãcut cu în-târzieri mari ºi cu concesii importantedin partea ambelor pãrþi.

Aplicaþii dezvoltate

În cazul implementãrii unor apli-caþii dezvoltate la cerere, etapa deanalizã este una semnificativ mai com-plexã ºi de mai lungã duratã decât ceanecesarã pentru configurarea unuiprodus COTS. În cadrul unei astfel deanalize, echipa furnizorului trebuie sãînþeleagã ºi sã documenteze toþi paºiiproceselor de lucru pe care noile apli-caþii le vor modela, toþi actorii impli-caþi, regulile de business aplicabile(precum ºi excepþiile).

Executarea corectã ºi completã aacestei etape este fundamentalã, în-trucât noua aplicaþie va fi construitãexclusiv pe baza informaþiilor acumu-late ºi documentate în cadrul analizei.În cazul în care este realizatã corect, oastfel de analizã poate fi însã extremde utilã ºi din perspectiva identificãriiacelor procese de lucru care pot fi op-timizate, atât prin eficientizare, cât ºiprin informatizare. Odatã identificateaceste oportunitãþi de optimizare, pro-cesul propriu-zis de modificare a pro-ceselor de lucru trebuie gestionat cuatenþie în cadrul unui sub-proiect debusiness re-engineering, iar introdu-cerea noilor procese optimizate tre-buie însoþitã de activitãþi de manage-ment al schimbãrii. Pentru a avea suc-ces, o astfel de iniþiativã trebuie

susþinutã la nivel managerial de cãtreorganizaþia beneficiarã, deoarece, încaz contrar, rezistenþa la schimbare autilizatorilor va fi mai mare decât in-fluenþa pe care echipa tehnicã de im-plementare o poate avea.

Pentru a evita însã apariþia uneirezistenþe majore faþã de noul sisteminformatic, este bine ca furnizorul sãevite modificarea cu orice preþ a mo-dului de lucru al beneficiarului odatãcu implementarea unui nou sistem in-formatic, deoarece gestionarea simul-tanã a douã schimbãri (schimbareamodului de lucru ºi introducerea unuinou sistem informatic) poate fi maimult decât un utilizator mediu poaterealiza cu succes. Am asistat laproiecte majore de informatizare alcãror obiectiv a fost “deturnat” da-toritã faptului cã furnizorul ºi-a pro-pus o analizã exhaustivã a întreguluimod de lucru al organizaþiei benefi-ciare ºi o optimizare a proceselor odatãcu dezvoltarea ºi implementarea nou-lui sistem informatic.

Acest demers s-a dovedit a fi unulpãgubos, deoarece echipele de analizãau fost copleºite de complexitatea pro-ceselor de lucru ale beneficiarului,timpul necesar absorbþiei corecte a tu-turor informaþiilor în vederea identi-ficãrii unui mod optim de lucru a fostfoarte lung ºi a dus la prelungirea ex-cesivã a etapelor de analizã ºi deproiectare, iar timpul rãmas pentrudezvoltare ºi implementare a devenitinsuficient. În plus, implicarea viito-rilor utilizatori nu a fost suficientã, iarechipa de proiect a beneficiarului (for-matã preponderent din personal IT) nua gãsit pârghiile necesare pentru a“forþa” luarea unor decizii care afectaumodul de lucru.

Consultanþa BPR

O abordare care a dat rezultatefoarte bune, mai ales în cazul unorproiecte de anvergurã, este aceea caimplementarea unui nou sistem de

aplicaþii software sã fie precedatã deun proiect de consultanþã care sã îºipropunã exclusiv analiza proceselor delucru existente, documentarea aces-tora ºi identificarea potenþialului deoptimizare a acestor procese (BusinessProcess Re-engineering).

O astfel de abordare este indicatãdeoarece o firmã de consultanþã spe-cializatã în analiza proceselor de afa-ceri poate furniza un serviciu de ana-lizã mai eficient ºi mai bine structuratdecât o firmã a cãrei specializare con-stã în dezvoltarea aplicaþiilor infor-matice, având în plus ºi avantajul uneiobiectivitãþi crescute, neinfluenþatãde eventuale restricþii tehnologice.De asemenea, un astfel de proiect deconsultanþã este perceput ca fiindunul “de business”, ºi nu unul IT, ast-fel încât implicarea nivelelor manage-riale de decizie este mai mare decât încazul unui proiect care are ca finali-tate o soluþie tehnicã ºi care este, încele mai multe situaþii, catalogat cafiind unul IT, fiind astfel delegat spreimplementare compartimentului IT alorganizaþiei beneficiare.

Un alt beneficiu al unei astfel deabordãri constã în faptul cã descriereaproceselor care vor trebui automati-zate poate fi prezentatã potenþialilorfurnizori de servicii de dezvoltaresoftware ca parte a documentaþiei de atribuire a contractului de dez-voltare a aplicaþiei software, astfelîncât aceºtia sã poatã realiza o eva-luare corectã a efortului de dezvol-tare necesar pentru finalizareaproiectului.

Se evitã astfel problemele care apardes în cadrul proiectelor de imple-mentare a sistemelor de aplicaþii in-formatice datoritã slabei documentãria cerinþelor în cadrul documentaþieide atribuire ºi a diferenþelor mariîntre ceea ce s-a solicitat ºi ceea cetrebuie de fapt implementat, diferenþecare sunt sesizate însã doar dupã de-mararea proiectului ºi care, în celemai multe cazuri, duc la dispute întrepartenerii de implementare. �

MANAGERIAL TOOLS

PROJECT MANAGEMENT


Nu cred sã fi întâlnit pe cineva care sã nuîºi fi dorit sã fie mai deºtept, mai frumossau mãcar mai bogat. Mai mult din cevace deja este. Sã se depãºeascã, sã fie maimult, sã aibã mai mult. Astfel, apare in-evitabil întrebarea: mai mult decât ce?Decât sine, decât ceea ce suntem sauavem în prezent. Dar, din fericire, de dataasta existã capra vecinului care ne spunecã trebuie sã fim ºi avem nu doar mai multdecât avem înainte, dar ºi mai mult decâtcei din jurul nostru. Aºa apare o formã deconcurenþã care ne îndeamnã sã fim câtmai buni ºi cât mai avuþi. Observaþi câîncerc sã pãstrez într-o notã pozitivã analo-gia cu capra vecinului. Pentru cã, în argu-mentaþia ce urmeazã, capra vecinului esteun... framework pentru concurenþã!

Avem nevoie de referinþe ºi,mai ales, avem nevoie de refe-rinþe unanim recunoscute ºistandardizate. Un standard aremarele avantaj cã se plaseazã,

cel puþin teoretic, dincolo de orice dez-batere ºi subiectivism. Standardul estereferinþa dupã care ne judecãm sau sun-tem judecaþi cu toþii: prestigiul ºcolii ab-solvite, maºina pe care o conducem, casaîn care locuim sunt cu toate purtãtoarede standard. Când admirãm o maºinãmai scumpã decât cea pe care o con-ducem, nu facem decât sã þintim cãtreun nivel superior ar standardului. Dacãîn viaþa particularã aceste standarde suntmai mult simboluri de confort sau deimagine, în business ele sunt directrãspunzãtoare de lucruri foarte serioaseprecum eficienþã, profitabilitate sau cotãde piaþã. Cu toþii cunoaºtem firme de-spre care sã fi afirmat cã sunt ”buni pro-fesioniºti”. Sau, la extrema cealaltã, cãsunt foarte ”neserioºi”. De fapt, ceea cefacem nu este decât sã îi plasãm la unnivel anume pe scara unei maturitãþi.Maturitatea este un atribut care se referãla orice activitate sau funcþie dintr-ocompanie. Suntem obiºnuiþi sã spunemcã o vânzãtoare a fost nepoliticoasã, dar,în fapt, ea doar opera într-un cadru cu omaturitate scãzutã a proceselor de inte-racþiune cu clientul. Lipsa de politeþeeste doar aportul personal pe un terenarid, unde nu existã niciun standard sauprocedurã de customer care.

Standarde în project management?

În project management lucrurile staula fel de complicat. În economiile careabia au descoperit acest domeniu ºi undeeste foarte la modã sã fii project managersau mãcar sã fi fãcut un curs de specia-litate, este absolut normal sã existe o ma-turitate scãzutã, pentru cã activitateaeste la început, nu existã experienþã pecare sã se capitalizeze. La nivel indivi-dual, presupunem cã dacã avem o diplo-mã în project management, suntem unbun profesionist, mai ales dacã acea di-plomã este emisã de un organism foarterespectat. Dar ce se întâmplã cu firmelecare folosesc project management? Câtde ”profesioniste” sunt ele? Pentru aputea rãspunde la aceastã întrebare, estenevoie sã venim cu un standard princare sã analizãm maturitatea pe carecompaniile o au. Maturitatea se referãnu doar la cunoºtinþele pe care o com-panie le are, dar mai ales la modul cumea foloseºte aceste cunoºtinþe, în pre-zent, ºi care sunt experinþele din trecut.

Un asemenea standard pentru mã-surarea maturitãþii este cel propus deProject Management Institute ºi denu-mit ”Organisational Project Manage-ment Maturity Model” sau, pe scurt,OPM3. El a apãrut din nevoia de a oferiorganizaþiilor un sistem de referinþã îndomeniul aplicãrii setului de cunoºtinþedin project management ºi de a le ajuta

Florian Ivan, Director pentru Educaþie ºiCertif icare Project Management Institute

[email protected]

Primul pas al (l ipsei) maturitãþi i este sã te

gândeºti la ea!


sã se identifice pe un plan de evoluþie.OPM3, ca ºi alte unelte de acest gen,ajutã companiile sã îºi evalueze ºi îm-bunãtãþeascã procesele, metodologiile ºipracticile de project management.

Mãsurãm, controlãm, îmbunãtãþim

Orice model începe cu ssttaannddaarr--ddiizzaarreeaa, ca prim pas, absolut necesaratunci când vrem sã perfecþionãm ceva.Standardizarea presupune uniformizareaproceselor astfel încât ele pot fi mai uºorgrupate, analizate, îmbunãtãþite ºi, maiales, automatizate. Dupã ce am standar-dizat, trebuie sã trecem la al doilea pas ºianume mmããssuurraarreeaa. Orice organizaþiematurã a dezvoltat o obsesie pentru mã-surãtori. Îºi construiesc scorecard-uri ºidashboard-uri pentru orice. Aceste orga-nizaþii au o asemenea culturã a mãsurã-torilor, încât cred cu tãrie cã dacã cevanu poate fi mãsurat nu existã! Principalulbeneficiu pe care þi-l dã mãsurarea estecã, atunci când eºti în posesia unor cifrerelevante, poþi ccoonnttrroollaa. Controlul îþipermite sã iei decizii, corective sau pre-ventive, în cunoºtinþã de cauzã ºi perfectstãpân pe consecinþele propriilor decizii.

Orice buclã a unui model de maturitatese încheie cu îîmmbbuunnããttããþþiirreeaa sistemuluiexistent. Odatã ce a fost standardizat,mãsurat ºi controlat, acesta poate fi ulte-rior analizat ºi identificate posibile îm-bunãtãþiri. ªi, contrar aroganþei noastre,întotdeauna existã îmbunãtãþiri! Oricesistem sau proces poate fi perfecþionat,iar aceastã îmbunãtãþire este una con-tinuã. Trebuie evitatã cu orice preþ com-placerea în prezent ºi automulþumirea.Odatã ce am descoperit cã putem ame-liora situaþia existentã, nu trebuie sã neoprim. În mod cert, mai existã portiþeprin care putem deveni ºi mai buni.

Pentru companiile care au de-a facecu proiecte, a devenit deja prioritar sã îºicreascã nivelul de maturitate al manage-mentului proiectelor. De acest nivel dematuritate depinde, foarte direct, rezul-tatul pe care îl obþinem în proiectelenoastre. Un deadline sau un bugetdepãºit pot fi evitate (sau mãcar dimi-nuate) doar prin folosirea unor practicide analizã a maturitãþii existente, conºti-entizarea ei ºi pregãtirea pentru trecereala nivelul urmãtor. Foarte serios ºi con-ºtiincios ºi, mai ales, foarte umil. Încã nus-a nãscut cel care sã le ºtie pe toate. �

�� IRINA SOCOL, ÎN TOPUL ANTREPRENORILOREUROPENIIrina Socol, Preºedinte ºi Director Gen-eral SIVECO Romania a fost nominalizatãatât la categoria „Cel mai bun antre-prenor din Europa, Orientul Mijlociu ºiAfrica” (Best antrepreneur in EMEA) câtºi la categoria „Business HelpingWomen”. Irina Socol intrã astfel în topulantreprenorilor din regiunea EMEA, alãturide omologi din Marea Britanie ºi dinOlanda. Juriul a apreciat parcursul con-stant ascendent al firmei conduse deIrina Socol ºi proiectele mari de informati-zare realizate în cei 20 de ani de activi-tate în domeniul învãþãmântului,sãnãtãþii, agriculturii, vãmilor, bãncilor,pentru informatizarea organizaþiilor pri-vate. Categoria Women Helping Womena recunoscut valoarea proiectelor dedi-cate promovãrii femeilor dezvoltate decompania condusã de Irina Socol.Astfel, SIVECO Romania este implicatãactiv în proiectul RENOVA ce asigurãtransferul de cunoºtinþe pentru person-alul de asistenþã medicalã din întreagaEuropã pentru a dezvolta abilitãþile profe-sionale ca manageri. Proiectul prevedeorganizarea a douã centre pilot de train-ing în România ºi Polonia unde sunt in-struite 100 de asistente medicale – 60din România ºi 40 din Polonia. Proiectul „ªanse egale pentru cariere desucces”, în care SIVECO Romania estepartener, are ca grup þintã 800 de femeicu responsabilitãþi în domeniul resurselorumane ºi 900 aflate în cãutarea unui locde muncã. Proiectul contribuie lacreºterea ºanselor de angajare, precumºi la diminuarea stereotipurilor socialeprivind rolul femeii la locul de muncã, prinpromovarea politicilor nondiscriminativeîn recrutarea, angajarea ºi desfãºurareaulterioarã a carierei femeilor.

MANAGERIAL TOOLS

PROJECT MANAGEMENT

Un manager de proiect nu poate fi singu-rul responsabil de succesul sau eºecul unorproiecte sau al implementãrii uneimetodologii de project management.Fiecare proiect este influenþat de un numãrmare de factori, printre care: managerulde proiect, echipa de proiect, acþionarii,obiectivele ºi scopul proiectului. De fapt,implementarea unei metodologii de pro-ject management este puternic influenþatãde cultura organizaþionalã.

De exemplu, angajaþii pot decidesã nu urmeze procesele stan-dard ale unui proiect ºi sãeºueze în a livra proiectul latimp, fãrã teama de a fi pena-

lizaþi. Instruirea managerilor de proiect încadrul organizaþiei este un exemplu de in-fluenþã culturalã. Altele sunt: orientareape procese, autoritatea (modul în care an-gajaþii respectã procesele), rolurile ºi re-sponsabilitãþile angajaþilor, structura com-paniei. Este important, de asemenea, ca project managerul sã ia în considerarecultura a diferite organizaþii ºi chiar sub-culturile departamentelor implicateîn proiect.

Deºi influenþeazã pozitiv performanþaunei organizaþii, implementarea unei noimetodologii de project management poateîntâmpina obstacole serioase: adaptarealentã la tehnicile de project management,

sistemele politice ºi sociale, barierele cul-turale ºi lipsa unui sprijin financiar. Un altobstacol important pentru implementareaunor sisteme de management de proiectde succes este dat de lipsa sprijinului ma-nagementului senior, din cauza temerilorcã va pierde controlul asupra proiectelor.Majoritatea obstacolelor enunþate îºi auoriginea în cultura organizaþionalã.

Managementul de proiect ºi cultura organizaþionalã

Managementul de proiect se referã,în principal, la managementul oamenilormai degrabã decât al proceselor. Culturaorganizaþionalã este definitã ca un mediude interacþiune între oameni diferiþi –reguli, standarde, leadership, structuri,proceduri, care „ghideazã ºi constrângcomportamentul”.

Organizaþiile iau notã de elementulcultural cu seriozitate, atunci cândîncearcã sã implementeze strategii sauprograme noi, care intrã în conflict custandardele ºi valorile lor de bazã.

Existã ºase elemente care asigurãterenul pentru influenþarea paradigmeiculturale:

11.. PPoovveeººttiillee – evenimente ºi oamenidin trecut despre care se discutã în inte-riorul ºi exteriorul companiei. Pe cine ºice alege compania sã imortalizeze spuneextrem de mult despre ce apreciazã ºipercepe ca ºi comportament excepþional.

22.. RRiittuuaalluurrii ººii rruuttiinnee – comportamen-tul ºi acþiunile zilnice ale oamenilor caretransmit, inspirã un comportament ac-ceptabil. Acest lucru determinã ce seaºteaptã sã se întâmple în anumite situ-aþii ºi ce este apreciat de cãtre manage-ment.

33.. SSiimmbboolluurrii – reprezentarea vizualã acompaniei, inclusiv logo-uri, cât deluxoase sunt birourile ºi conduita vesti-mentarã formalã sau informalã.

Cum afecteazã cu l tu ra organ iza þ iona lãcu l tu ra organ iza þ iona lãimplementarea metodologiei de Pro jec t Management?Pro jec t Management?

14

44.. SSttrruuccttuurraa oorrggaanniizzaaþþiioonnaallãã – in-clude atât structura definitã pringrafice, cât ºi codul nescris de putereºi influenþã care indicã ce contribuþiisunt cele mai apreciate.

55.. SSiisstteemmee ddee ccoonnttrrooll – modurileîn care organizaþia este controlatã. In-clude sistemele financiare, de calitateºi de recompense (inclusiv modul încare sunt mãsurate, evaluate ºi dis-tribuite în interiorul organizaþiei).

66.. SSttrruuccttuurrii ddee ppuutteerree – zonelecare deþin adevãrata putere în com-panie. Poate însemna unul sau doi di-rectori cheie, un întreg grup de direc-tori sau chiar un departament. Esteimportant de subliniat cã aceºti oa-meni deþin cea mai mare influenþãasupra deciziilor, operaþiunilor ºi di-recþiilor strategice.

Trei aspecte ale structurii organi-zaþionale sunt extrem de importanteîn determinarea culturii corporatiste:

1. Relaþia generalã între angajaþi ºiorganizaþiile lor.

2. Sistemul vertical sau ierarhic deautoritate, care stabileºte supe-riorii ºi subordonaþii.

3. Viziunea generalã a angajaþilordespre destinul organizaþiei,scopul, þelurile ºi rolul lor înaceastã ecuaþie.

Aceste elemente joacã un rol im-portant în managementul de proiect.Deºi cultura organizaþionalã a bene-ficiat de o largã atenþie în literaturaacademicã ºi de management, lite-ratura dedicatã managementului deproiect a acordat puþinã atenþie as-pectelor inter-culturale. De aseme-nea, nu s-a ajuns încã la un consensîn ceea ce priveºte definiþia culturiide project management ºi a instru-mentelor de evaluare. Mulþi consi-derã cã managementul de proiect esteorientat, în principal, pe procese de-cât pe oameni, astfel încât chestiunileculturale ºi activitãþile sociale nece-sare pentru implementarea cu succesa proiectelor sunt ignorate. Mai multdecât atât, unii autori afirmã cã me-todologiile de project managementneutralizeazã diferenþele culturale ºi

promoveazã un standard pe careoricine îl poate modela.

Maturitatea în managementul de proiect

Implementarea metodologiei deproiect este strâns legatã de maturi-tatea managementului de proiect –un indice al statutului ºi progresuluicompaniilor în implementãrile deproject management. A fost propusde Harold Kerzner în 2001 ºi a cunos-cut un mare interes, astfel încât aufost create mai mult de 35 de modelede evaluare a maturitãþii manage-mentului de proiect. Deºi maturitateamanagementului de proiect oferã uninstrument cantitativ util, nu ar tre-bui sã elimine componenta compor-tamentalã a implementãrii manage-mentului de proiect, care este fãcutã,de obicei, de managerii seniori. Ma-turitatea managementului de proiecteste câteodatã confundatã cu culturade project management. Þinând cont de influenþa comportamentuluiinter-cultural specific în realizareaproiectelor, mai mulþi specialiºti aupus problema apariþiei „culturii nego-ciate”, care poate fi definitã ca sumacompromisurilor ºi inovaþiilor caresunt negociate în jurul acelor difer-enþe de comportament ºi aºteptãricare sunt critice într-un mediu inter-cultural dat. Pe scurt, acest lucruînseamnã formarea unei sub-culturiîntr-un grup de nativi ºi strãini, care le oferã o ºansã de a comunicaefectiv.

Succesul în implementareaschimbãrilor organizaþionale rezidãîn principal din analiza cost/beneficiifãcutã pe oameni: oamenii acceptãschimbãrile cu uºurinþã dacã întrevãdanumite beneficii personale ºi le res-ping dacã nu le întrevãd. Din acestmotiv putem trage concluzia cã cul-tura organizaþionalã este factorulprincipal care influenþeazã imple-mentarea metodologiei de projectmanagement.

� LUIZA SANDU

COMPANY FOCUS

EVENIMENT


TotalSoft reuºeºte o nouã demonstraþie deforþã cu ediþia 2011 a evenimentului ZileleCharisma, editie care a reunit reprezen-tanþii a peste 400 de companii din 11 ver-ticale economice distincte, cea mai marecomunitate de utilizatori creatã în jurulunei soluþii de business româneºti. Maimult, dupã cum atent remarca ºi Liviu Drã-gan, CEO TotalSoft, întreaga adunare eraprezentã pentru a afla noutãþi despre com-panie ºi produs, ºi nu pentru petrecereafestivã care avea loc a doua zi.

Amploarea conferinþei aratã cã,pe de o parte, TotalSoft ocupãjustificat locul 1 în topulfurnizorilor de ERP activi pepiaþa localã, iar pe de altã

parte cã efortul de coagulare a unei co-munitãþi de business, început cu 4-5 aniîn urmã, îºi aratã roadele. În esenþã,scopul evenimentului este networking-ul dintre utilizatori ºi partajarea expe-rienþelor, precum ºi o informare a tu-turor clienþilor cu privire la evoluþiacompaniei ºi a produselor. Personal,abordarea mi se pare foarte utilã într-uncadru mai general al procesului devânzãri, pentru cã ERP-ul fiind o in-vestiþie pe termen lung este importantpentru un prospect sã vadã cã planurilefurnizorului sunt cu 2-3 paºi înainte, iarbusiness-ul este foarte solid.

Artã ºi inovaþie

Ediþia 2011 s-a desfãºutat sub im-pactul artei ºi inovaþiei asupra pro-duselor IT, concentrându-se pe o vi-ziune de uniformizare a experienþei deutilizare din spaþiul personal cu cel debusiness. „Evenimentul de astãzi are ca

motto <<artã ºi inovaþie>> ºi doreºte sãpropunã o evoluþie esteticã a tehnolo-giei pe baza principiilor pe care SteveJobs le-a aplicat în produsele Apple.Aceste principii pãtrund în întreaga in-dustrie, iar arhitecþii de solutii softwaretrebuie sã þinã seama de aceastã direcþie.Am iniþiat un proces de upgrade alCharisma, iar urmãtoarea versiune vaoferi un alt nivel de interacþiune cutehnologia, o interfaþã mult mai esteticãºi un grad mult mai ridicat de ergo-nomie”, considerã LLiivviiuu DDaann DDrrããggaann,,CCEEOO TToottaallSSoofftt..

În prezentarea susþinutã, Liviu DanDrãgan a mai punctat performanþaplasãrii, conform analizelor PAC, pe

Char ismaChar isma polarizeazã atenþia comunitãþi i

de business din România

LLIIVVIIUU SSFFRRIIJJAA –– GGEENNEERRAALLMMAANNAAGGEERR,, HHEENNKKEELL”Lucrãm cu TotalSoft din 1997, cândcompania condusã de Liviu Drãgan adezvoltat pentru noi un sistem pentrucontrolul distribuþiei în timp real. Ne-ambazat pe acest sistem pânã anul tre-cut, când am trecut la Charisma care s-a adaptat la numeroasele particula-ritãþi existente în Henkel.”

Liviu Dan Drãgan, CEO TotalSoft

COMPANY FOCUS

EVENIMENT


primul loc în topul furnizorilor de ERP,devansând jucãtorii internaþionali, po-ziþie justificatã prin câºtigarea unei cotefoarte mari din zona medianã a pieþei ºipãtrunderea prin oportunitãþi pe seg-mentul Tier 1. Complementar, Charismaa reuºit pãtrunderea pe mai mai multepieþei regionale prin consolidarea unorparteneriate strategice cu RaiffeisenLeasing, Deutsche Leasing ºi BNPParibas, prin care aceºti clienþi vor im-plementa soluþia proprietarã TotalSoft înmai multe filiale externe. ,,ªtiu foartebine piaþa ERP în Europa Centralã ºi deEst, ºi nu existã niciun jucãtor local caresã fi ieºit pe scarã largã în afara regiunii.Direcþia în care merge TotalSoft este oabordare fãrã precendent, iar mulþumitãacestor parteneriate, soluþiile noastre vorajunge în multe alte pieþe europene”, adeclarat LLiivviiuu DDaann DDrrããggaann..

Performanþe financiare

Ca evoluþie financiarã, TotalSoftestimeazã o cifrã de afaceri de circa 25milioane EUR pentru 2011 (19 mil-ioane pe primele 9 luni ale anului) ºi oprofitabilitate de peste 4 milioaneEUR. Afacerile interne au crescut cu15%, iar cele externe cu 30%, însã lavalori mai mici. În ponderea cifrei deafaceri, ERP-ul ocupã 74%, cu o seg-mentare de 38% licenþe ºi 62% ser-vicii. Planurile pe termen scurt ºimediu prevãd o reorganizare la nivel

de structurã ºi o regândire a strategiei,scopul fiind o dublare a cifrei de afa-ceri în urmãtorii 3 ani, la o valoare de50 milioane EUR. „Am definit un busi-ness plan cu douã direcþii importante:restructurarea companiei pentru aoferi servicii cât mai prompte ºi câtmai performante, precum ºi investiþiimajore în produs. Capex-ul pe care l-am alocat în acest sens ºi cei circa140 de noi angajaþi, cu precãdere pen-tru creºterea calitãþii serviciilorpostimplementare, ar trebui sã facãtoþi clienþii fericiþi ºi încrezãtori”,afirmã oficialul TotalSoft.

Noutãþi în Charisma

Subiectul central a rãmas totuºi nouaversiune a soluþiei Charisma, care promiteo experienþã nouã de utilizare, precum ºiintegrarea unor noi unelte de productivi-tate.

La nivel de interfaþã, începând cu2012, Charisma va avea un dashboardpropriu cu rapoarte din categoria Busi-ness Inteligence prin integrarea TableauSoftware, Google Search integrat, precumºi alte funcþionalitãþi necesare lucruluidin fiecare zi. De asemenea, soluþia va in-tegra ºi un modul de Talent Management.Complementar, Charisma va oferi prin-tr-o extensie ºi integrare la nivel opera-tional cu tablete Apple ºi Android, pentrua oferi clienþilor funcþionalitãþi de SFA,reporting, mobile task, BI, EMR, CellMonitor etc. La nivel de verticale eco-nomice, începînd cu 2012, Charisma vaoferi o serie de pachete predefinite pen-tru 4-5 verticale economice, care vor ac-celera procesele de implementare ºi vorreduce considerabil costurile asociate.

� GABRIEL VAS ILE

YYOORRGGOOSS IIOOAANNNNIIDDIISS,, MMEEMMBBRRUU ÎÎNN BBOOAARRDD--UULL TTOOTTAALLSSOOFFTT„Cunosc foarte bine piaþa de ERP dinGrecia ºi Turcia ºi cred cã produsul TotalSoft este la un standard tehno-logic foarte ridicat, peste nivelul regiu-nii. Mai mult, Charisma are ºi avanta-jul competitiv al serviciilor de calitate,acolo unde clientul simte în mod realvaloarea ºi impactul.”

OOTTTTOO SSCCHHMMIITTSS,, CCIIOO,, DDEEUUTTSSCCHHEE LLEEAASSIINNGG AAGG„Suntem cea mai mare companie independenta de leasing, vindemaproape orice, de la masini si avioanela stadioane de fotbal si animale exo-tice. În 2002 am initiat un proces derenovare a intregului sistem IT, am renuntat la sistemele mainframe, am externalizat numeroase procesespecifice si am modernizat aplicatiilede business, context în care am adoptat si Charisma pentru o serie de sucursale dar a cãrei utilizare se va generala în cadrul companiei”.

MMIIHHAAEELLAA MMAATTEEII,, RREEWWAARRDD,, RREECCOOGGNNIITTIIOONN && RREEPPOORRTTIINNGGMMAANNAAGGEERR UURRSSUUSS BBRREEWWEERRIIEESS”Colaborarea dintre Ursus ºi TotalSoft a început în octombrie anul trecut, când am implementat aplicaþia de payrolls ºi HR Management din Charisma. Sunt multe as-pecte ale activitãþii Ursus pe care le putem op-timiza, nu suntem un client uºor deoareceavem o mulþime de solicitãri, însã este o relaþie de colaborare în care fiecare dintre pãrþi gãseºte înþelegere. În urmãtoarea perioadã vom adopta o soluþie TotalSoft pentru pontajul online în fabricile Ursus.”


COMPANY FOCUS

FivePlus Solutions a sãrbãtorit luna aceasta5 ani de la înfiinþare, din care ultimii doi aufost marcaþi din plin de perioada de crizãeconomicã. ªi totuºi, în acest interval detimp, compania a adunat peste 100 de re-ferinþe în portofoliul de clienþi. Un rezultatmeritoriu, atât din perspectiva „vârstei“, câtºi a climatului economic, a cãrui „reþetã“ne-a fost deconspiratã de cãtre Alin Niþã, director general FivePlus Solutions.

- Care este „reþeta” acestui rezultat,a devenit piaþa localã mult mai interesatã de soluþiile de DocumentManagement (DM)?

- Chiar dacã ne aflãm la ani buni de lalansarea conceptului de DM, interesulpentru astfel de soluþii trebuie în conti-nuare creat ºi explicat. În spatele concep-tului de management de documente seregãsesc noþiuni de comunicare, colabo-rare, automatizare a proceselor ºi o abor-dare orientatã cãtre eficienþã ºi producti-vitate a clientului. În jurul acestor idei amîncercat diferite moduri de abordare a

pieþei, aducând soluþii complementare,furnizând servicii pe tehnologie ºi ex-tinzând portofoliul de soluþii cãtre mediulonline. Mare parte din referinþe am rea-lizat-o pe acest gen de proiecte, iar diver-sificarea ofertei a avut un impact directasupra creºterii numãrului de clienþi. Ast-fel, am valorificat ºi dezvoltat compe-tenþele deþinute, iar cunoºtinþele din zonaproceselor de organizaþie le-am valorifi-cat în abordarea unor proiecte specifice,personalizate, la care am adãugat serviciispecializate, bazate pe competenþeledeþinute pe tehnologia IBM. Totodatã, amvenit cu noi servicii în zona de eLearningºi am început sã exploatãm cât mai multzona de online, webdesign, identitatevizualã ºi promovare.

- Ce transformãri a suferit soluþia de management al documentelor ofertatã de FivePlus Solutions?

- Soluþia DocPlus a evoluat ºi continuãsã evolueze pe baza feed back-ului utiliza-torilor la care a fost ºi este implementatã.Am rafinat continuu posibilitãþile de con-figurare a soluþiei standard, astfel încâtacum oferim o mai bunã încadrare în ce-rinþele beneficiarului ºi scurtãm semnifi-cativ durata de implementare, fãrã însã casã ne abatem de la standardul produsului.Adaptarea soluþiei la cerinþele pieþei a fostfacilitatã de tehnologia IBM Lotus pe caream adoptat-o în dezvoltare ºi am încercatsã þinem pasul cu performanþele oferite deplatforma Lotus, care a evoluat continuu.

- Ce noi direcþii de business aþi dezvoltat în ultima perioadã?

- Când a început sã se facã simþitã crizaeconomicã am decis, împreunã cu echipa

mea, sã investim într-o direcþie care sã va-lorifice mai bine mediul online. Am dez-voltat CMSPlus, un produs propriu pentruadministrarea site-urilor, care ne permiteabordarea cu mai mult profesionalism asite-urilor WEB, ºi OptimizarePlus, unserviciu oferit clienþilor pentru o mai bunãpoziþionare în cãutãrile din internet ºi pro-movare online. A fost o decizie bunã pen-tru cã tot mai multe companii doresc sã fieprezente în mediul online, iar majoritateaoperaþiunilor se mutã în aceastã zonã.Rezultatele s-au concretizat în creºtereaportofoliului de clienþi, dar ºi în dezvolta-rea de funcþionalitãþi care automatizeazãanumite procese ale acestora. Am valorifi-cat experienþa specialiºtilor noºtri pe do-meniul eLearning ºi am continuat cu dez-voltarea de conþinut pentru aceste sisteme.Acum, FivePlus înseamnã mai mult decâtdocument management ºi reuneºte maimulte branduri – DocPlus, BusinessUp,OptimizarePlus, CMSPlus – ºi vom con-tinua sã ieºim în piaþã cu noi soluþii.

- Ce rezultate aþi înregistrat anul acesta ºi ce estimãri aveþipentru 2012?

- Ajustãrile ºi adaptarea la perturbãrilepieþei pe care le-am efectuat pe parcursne-au permis sã diminuãm efectele crizei.Iar rezultatele financiare ale anului 2011sunt încurajatoare, raportat la 2010. Pen-tru anul viitor estimãm o creºtere de celpuþin 25%, atât la nivel de venituri, cât ºica personal. Suntem optimiºti ºi, în acelaºitimp, pregãtiþi sã facem faþã cerinþelor ºiprovocãrilor pieþei. Mai ales cã vrem sãabordãm ºi alte pieþe pe care acum nu leacoperim, inclusiv sã ne facem intrarea înpieþele externe.

� RADU GHIÞULESCU

Med iu l on l i neMed iu l on l i ne , o oportunitate pentru piaþa localã

de Document ManagementDocument Management

Combinaþie de stil ºi sensibilitate

Canon IXUS 310 HS

Proiectat pentru utilizatorii care doresc performanþe superioare ºi un stil deosebit, IXUS 310 HS oferã o calitate excelentã a imaginii ºi o serie de caracteristici avansate, ce îi permit sã capteze cu uºurinþã fotografii clare ºi filme 1080p uimitoare.

Indiferent dacã este folosit pentru fotografierea unui apus de soare în timpul vacanþei, atmosfera

de noapte a unui oraº sau portretele distractive ale prietenilor la o ieºire seara, în oraº, IXUS 310

HS este aparatul foto compact, perfect pentru orice situaþie.

Performanþã de vârf în condiþii de luminã redusãIncluderea sistemului HS permite modelului IXUS 310 HS sã ofere performanþe de vârf.

Senzorul CMOS de 12,1Mpixeli de înaltã sensibilitate, combinat cu procesorul de imagine

Canon DIGIC 4 formeazã HS System ºi contribuie la obþinerea celei mai bune calitãþi a imaginii,

captarea imaginilor realizându-se cu un nivel de zgomot semnificativ redus, indiferent de condiþii.

Gama de tonalitãþi a fost îmbunãtãþitã, utilizatorii având posibilitatea de a efectua fotografii cu

detalii clare, fãrã blur, în condiþii de luminã scãzutã, care, în mod normal, ar solicita utilizarea

bliþului.

Control tactil, interfaþã intuitivã Ecranul LCD tactil PureColor LCD II Touch, cu diagonala de 8 cm (3.2“) ºi rezoluþie de 460K dot,

oferã contrast ridicat ºi o redare excelentã a culorilor, cu unghi larg de vizualizare, ce permite o

mai uºoarã încadrare ºi redare a imaginilor. Interfaþa tactilã cu funcþii avansate permite utiliza-

torului sã aranjeze în funcþie de preferinþe scurtãturile pentru diferitele setãri ale camerei. Touch

AF stabileºte, printr-o simplã atingere, zona de focalizare, în timp ce Touch Actions ºi Tap Control

oferã modalitãþi uºoare ºi intuitive de a opera camera cu gesturi simple pre-stabilite, utilizate pen-

tru diverse funcþii, cum ar fi navigarea în biblioteca de imagini sau modificarea setãrilor.

Obþineþi uºor filme Full HD Proprietarii camerelor IXUS 310 HS pot surprinde tot entuziasmul unui moment special la o calitate

superbã, datoritã modului de înregistrare video în format Full HD cu sunet stereo. De asemenea,

zoom-ul optic poate fi utilizat atunci când se înregistreazã, iar Smart Auto in Movie oferã sprijin su-

plimentar, optimizând setãrile camerei în conformitate cu condiþiile de înregistrare ºi de scenã.

Pentru a surprinde povestea fotografiilor efectuate, o nouã funcþie Movie Digest capteazã automat

pânã la patru secunde de înregistrare video înaintea capturãrii unei fotografii, combinând apoi

toate clipurile de pe parcursul unei zile într-un film bonus ce sporeºte factorul de divertisment.

IXUS 310 HS include, de asemenea, modul Super Slow Motion Movie, ce permite utilizatorilor

sã încetineascã acþiuni rapide, cum ar fi cele din sport - capturând scena la rezoluþie VGA cu

120 de cadre pe secundã (fps), sau la rezoluþie 320x240 cu 240fps. Redarea imaginilor cu

30fps permite utilizatorilor sã analizeze miºcarea crosei de golf sau sã adauge o notã de

dramatism ºi atmosferã aparte acþiunilor derulate în ritm rapid.


ENTERPRISE APPLICATIONS

CRM

În ultima vreme, mai multe dis-cuþii în cadrul grupului CRM Re-view pe care îl pãstoresc peLinkedIn au atins într-o oarecare mã-surã ºi subiectul Social CRM. Abordareaeste una încã timidã, însã tind sã cred cãse va intensifica pe mãsurã ce companiileromâneºti vor descoperi în social medianu doar un alt canal de promovare, cumse întâmplã cu precãdere acum, ci unmediu în care îºi pot descopericu adevãrat clienþii.

Mediul online .ro este destulde sãrac in informaþii de-spre Social CRM: articolegenerice, informaþii de-spre soluþii etc., însã am

aflat cu oarecare uimire cã un student laPolitehnicã pregãteºte o licenþã în SocialCRM. Lipsa informaþiilor nu ar trebuisã fie însã foarte surprinzãtoare, pe piaþalocalã nici conceptul tradiþional de CRMnu s-a maturizat pe deplin.

Ce este pânã la urma SocialCRM?

Cea mai pertinentã ºi totodatã ceamai scurtã definiþie am aflat-o par-ticipând la un webcast ºi îi aparþine luiPaul Greenberg, autorul celebrei cãrþi„CRM at the Speed of Light: EssentialCustomer Strategies for the 21st Cen-tury”, care spune ca Social CRM este,,cceeeeaa ccee oo ccoommppaanniiee ffaaccee aattuunnccii ccâânndd

cclliieennttuull ccoonnttrroolleeaazzãã ccoonnvveerrssaaþþiiaa“. Pe dealtã parte, Wikipedia susþine cã SocialCRM este utilizarea tehnologiilor, tehni-cilor ºi serviciilor din social media pentrua interacþiona cu clienþii într-o manierãcolaborativã ºi transparentã. Din acestedefiniþii, reies câteva aspecte foarte rele-vante pe subiectul prezentului articol:

- Social CRM este, înainte de toate, ostrategie dezvoltatã în jurul înteracþiu-nii cu clienþii în social media, strategiesusþinutã cu diverse unelte ºi tehnologii

- Social CRM este tot CRM, adicã, înesenþã, un sistem de gestiune eficientã aunor procese, date, informaþii etc.

- Social CRM este un domeniu foartesubiectiv ºi, probabil, va fi înþeles într-unmod propriu de foarte multe companii

- Social CRM acoperã un domeniufoarte vast ºi nu se rezumã la monitori-zarea unor menþiuni de produse ºi band-uri pe Facebook, Twitter sau LinkedIn ºi

postarea unor reacþii ºi nici la comuni-tãþile de consumatori gestionate de anu-mite companii.

Apariþia Social CRM este de datã re-centã, termenul a apãrut pentru primadatã în 2004 (iniþial s-a folosit ºi CRM 2.0,însã dupã 2009 s-a impus Social CRM) caurmare a evoluþiei Web 2.0, o revoluþieîn modul de comunicare ºi colaborare in-terumanã, prin care uneltele de generareºi partajare a informaþiei au devenit ace-sibile oamenilor obiºnuiþi, ºi nu doarcompaniilor. Prin urmare, clienþii potprelua controlul unui ecosistem de busi-ness, mai exact a modului în care se co-municã despre produsele, serviciile,brand-ul unei organizaþii fãrã ca organi-zaþia respectivã sã aibã puterea de a ges-tiona acest proces. Procesul poate fi însãmonitorizat, analizat, influenþat etc., iarSocial CRM oferã cunoºtinþele ºi funcþio-nalitãþile necesare acestui demers. Prin

CE SCHIMBÃ LA UN CRMCRMCOMPONENTA „SOCIALSOCIAL”?



CRM

urmare, Social CRM trebuie vãzut ca oextensie a CRM-ului tradiþional sau ca oevoluþie a acestuia, ºi nu ca un înlocuitor.

De ce este nevoie de Social CRM?

Aici rãspunsul este simplu ºi, chiardacã nu avem analize foarte preciseasupra gradului de utilizare a socialmedia în piaþa localã, cele 2-3 milioanede conturi Facebook, cei 500.000 de uti-lizatori români de LinkedIn, sutele deforumuri etc. nu pot fi ignorate. Din pã-cate, majoritatea companiilor din Româ-nia vãd social media doar ca pe un altcanal de promovare, iar activitatea loreste reprezentatã prin campanii de ad-vertising, pagini proprietare pe FB, blo-g-uri ale angajaþilor, conturi oficiale peforumuri etc., fãrã monitorizare, cola-borare, feedback etc.

Noile obiceiuri ale clienþilor nu potfi ignorate însã, iar realitatea de pesteOcean poate fi transformatã în cifre ºiaratã astfel:

- 81% dintre consumatori verificãîntr-un mediu online informaþiiledespre un produs

- 55% cautã un review la cumpãrareaunui produs nou

- pentru 92% conteazã reputaþiaunui brand

- 60% din americani interacþioneazãcu un brand la nivelul social media.

SScchhiimmbbaarreeaa ddee aabboorrddaarree

În acest context, soluþiile CRM tra-diþionale, care acoperã procesele de vân-zãri, marketing ºi service/suport, sunt îngeneral unidirecþionale, în sensul în carescopul lor este sã miºte clientul în cadrulunor procese cu scopul final de a-i vindecât mai multe produse, ºi nu oferã ceva înplus. Tadiþional, CRM-urile s-au dezvoltatîn jurul datelor ºi informaþiilor colectatedespre clienþi pentru o mai bunã seg-mentare ºi target-are a acestora. Chiar ºiversiunile moderne care pun în centruclientul ºi viziunea de 360 de grade asupraacestuia au la bazã aceeaºi logicã.

În Social CRM, PR-ul are un rol multmai complex ºi gestioneazã atât prezenþa

companiei (produse, servicii, brand-uri)în diversele social media, cât ºi interacþi-unea cu clienþii. Schimbarea este nece-sarã deoarece experienþa clientului de-vine obiectivul principal. În locul me-sajelor de marketing trimise unidirec-þional cãtre segmentele þintã, prin SocialCRM companiile pot monitoriza clienþii,pot analiza feedback-ul acestora pentruîmbunãtãþirea produselor, pot colaboracu aceºtia pentru rezolvarea proble-melor, îi pot determina sã-ºi exprime ex-perienþele, sã partajeze informaþii cu alþiclienþi ºi prospecþi, scopul final fiindacela de a transforma un client într-unavocat.

Social CRM implicã schimbãri pro-funde în organizare deoarece, pentruatingerea scopului amintit anterior, nutrebuie implicate doar departamentelede marketing, vânzãri ºi suport, ci în-treaga companie. Tranzacþiile sunt în-locuite de colaborare, procesele suntdefinite de clienþi, iar compania rãmânedeschisã 24/7.

SCRM schimbã fundamental modulde evaluare a valorii clienþilor. În modtradiþional, companiile evalueazã clienþiipe baza unor indicatori legaþi de perfor-manþele financiare, adicã venituri gene-rate de aceºtia pe o anumitã perioadã. Încadrul unei strategii de Social CRM, unindicator relevant nu va avea la bazã ven-iturile, ci influenþa clienþilor ºi referinþelepe care aceºtie le oferã pentru produseleºi serviciile unei companii. Prin urmare,la obiectivele unor viitoare campanii demarketing, alãturi de satisfacþia clienþilorºi fidelizarea acestora se va adãuga trans-formarea acestora în avocaþi.

Reacþia vendorilor

Atât strategia, cât ºi funcþionalitãþilede SCRM sunt departe de a fi aºezate ºicunoscute ºi nu prea se poate vorbi desoluþii de SCRM, deºi unele companiisusþin asta. În mod real, existã aplicaþiiCRM cãrora le-au fost adãugate funcþio-nalitãþi specifice prin care se îmbunã-tãþesc abilitãþile ºi capacitatea angajaþilorde a monitoriza social media ºi, eventual,sã poatã interacþiona cu clienþii.

Majoritatea vendorilor de CRM, in-clusiv cei locali, au adãugat astfel de func-þionalitãþi în soluþiile specifice. Prin iulie2009, spre exemplu, Microsoft a începutcu adãugarea unui SocialNetworking Ac-celerator în Dynamics CRM, un instru-ment care monitorizeazã ceea ce clientiicomenteazã pe Twitter ºi dã posibilitateastrângerii unui feedback real sau chiar im-plicarea în discuþii. Complementar,Microsoft va lansa ºi un accelerator pen-tru Partner Relationship Management(PRM), care va gestiona oportunitãþile ºilead-urile la nivelul reþelei de parteneri.Salesforce a anunþat în aceeaºi lunãfuncþionalitãþi similare, iar update-ulmajor al suitei Oracle CRM din octombrie2009 conþinea ºi Social CRM Apps. La în-ceputul lui 2010, era rândul SAP sãanunþe integrarea în versiunea 7.0 deCRM a unei serii de funcþionalitãþi socialmedia. Era vorba în principal de Twitter,iar utilizatorii de SAP CRM aveau posibi-litatea sã interacþioneze cu clienþii pe ce-lebra platformã de microblogging, sã mo-nitorizeze activitatea acestora, sã identi-fice oportunitãþi pe baza mesajelor, sã des-fãºoare campanii de marketing pe Twitteretc. Dacã pentru SalesForce ºi Microsoftastfel de iniþiative pãreau fireºti, era sur-prinzãtoare pentru un vendor ca SAP,care, cel puþin pe parte de ERP, este foarteadânc ancorat în termeni precum conser-vator ºi enterprise. Odatã trendul format,astfel de anunþuri au devenit mai frec-vente, iar funcþionalitãþile mai complexe.Ultimul anunþ de acest gen este al furni-zorului local Advantage Software Factory,care în versiunea 5.0 a soluþiei AnytimeCRM integra Google Calendar ºi Lucene(un motor pentru cãutare date nestruc-turate), dar ºi instant messaging, precumºi ceva unelte de social media.

Prin urmare, ofertã ºi soluþii existã, iarpiaþa se poate miºca în direcþia potrivitã.Este nevoie însã de acumularea de compe-tenþe ºi de trasarea unor strategii mult maicoerente. Având însã în vedere situaþiacurentã din piaþa localã la nivel de CRM,dacã vom vedea o componentã „socialã”adãugatã strategiilor tradiþionale de CRMînseamnã cã am fãcut deja primii paºi.

� GABRILE VAS ILE



CRM

Social CRM reprezintã un concept pe careîncã puþine companii îl abordeazã cuatenþia cuvenitã, marea majoritaterezumându-se la a-i recunoaºte importanþaºi doar atât, fãrã a face pasul cãtre asimi-larea ºi transpunerea în practicã a aces-tuia. Climatul economic dificil ºi necesi-tatea justificãrii investiþiilor, explozia volu-mului de informaþii, importanþa din ce înce mai mare pe care o capãtã SocialMedia în comunicarea cu clienþii vor obligaînsã departamentele de marketing sã de-vinã avocaþii noului concept.

Conform previziunilor Gartner,piaþa soluþiilor Social CRM vaatinge o valoare de un miliardde dolari în 2012. Creºtereasurvine, potrivit cabinetului

de analizã, pe un trend ascendent al in-vestiþiilor în soluþiile de management alrelaþiilor cu clienþii, trend care a începutsã se facã simþit încã din cursul acestuian ºi care se va accelera pânã în 2015.Analiºtii citaþi estimeazã cã, în 2012,niºa Social CRM va reprezenta aproxi-mativ 8% din volumul total al pieþeisoluþiilor CRM. Conform studiului Gart-ner, adopþia Social CRM va fi mult maiavansatã în Statele Unite, decât în Eu-ropa.

Importanþa acestui nou tip de soluþiieste confirmatã, indirect, ºi de un recentstudiu IBM, care evidenþiazã faptul cãdiversificarea constantã a mijloacelor deinteracþiune cu clienþii, susþinutã de

dezvoltarea explozivã a reþelelor socialepune în dificultate departamentele demarketing ale companiilor de pretutin-deni, departamente care nu suntpregãtite sã facã faþã schimbãrii.

Ca urmare a faptului cã în eraWeb2.0 clienþii îºi împãrtãºesc expe-rienþele în mediul online, oferindu-lecontrol ºi influenþã sporite asupra bran-durilor, produce o schimbare a balanþeiputerii de la organizaþii cãtre clienþi.Schimbare care necesitã noi abordãriasupra procesului de marketing, noi in-strumente ºi aptitudini de marketingpentru a rãmâne competitivi. Directoriide marketing care au participat lastudiul IBM sunt conºtienþi de aceastãschimbare, dar încã încearcã sã gãseascãsoluþii. Astfel, peste 50% din partici-panþii la studiu considerã cã nu sunt su-ficient de pregãtiþi sã administreze forþeimportante ale pieþei – de la SocialMedia, pânã la o mai bunã colaborare ºiinfluenþã a clienþilor –, indicând faptulcã vor trebui sã schimbe fundamentalmetodele ºi instrumentele tradiþionalede marketing al brandului ºi produselor,precum ºi metodologiile ºi metricile demãsurare a efectului.

Social Media, apreciatã, dar încã ignoratã

Studiul „IBM Global Chief MarketingOfficer“, realizat pe un eºantion de peste1.700 de directori ai departamentelor demarketing din 64 de þãri ºi 19 sectoareindustriale, a evidenþiat faptul cã, în timpce 82% din subiecþi declarã cã doresc sãcreascã procentul de folosire a instru-mentelor de Social Media pentru a mo-difica strategiile de marketing în urmã-torii trei pânã la cinci ani, doar:

� 2266%% urmãresc în mod constantbloguri

� 4422%% urmãresc analizele indepen-dente

� 4488%% urmãresc analizele consuma-torilor.

Astfel, deºi recunosc valoarea datelorîn timp real care completeazã metodeletradiþionale de marketing ºi obþinere defeedback din piaþã, majoritatea directo-rilor de marketing intervievaþi au de-clarat cã au rãmas fideli abordãrilor se-colului 20. 80% din directorii de mar-keting participanþi la studiu se concen-treazã asupra surselor tradiþionale de in-formaþii (precum studii de piaþã ºi studiicomparative), iar 68% din participanþi sebazeazã pe analiza campaniilor de vân-zare pentru a realiza decizii strategice.

„Punctul de inflexiune creat de So-cial Media reprezintã o schimbare per-manentã în natura relaþiilor cu clienþii.Aproximativ 90% din informaþiile întimp real create în prezent sunt datenestructurate. Directorii de marketingcare folosesc cu succes aceastã nouãsursã de informaþii utile se vor afla în-tr-o poziþie importantã pentru a creºteveniturile, reinventa relaþiile cu clienþiiºi construi o nouã valoare a brandului“,explicã CCaarroollyynn HHeelllleerr BBaaiirrdd,, CCRRMM RRee--sseeaarrcchh LLeeaadd aall IIBBMM IInnssttiittuuttee ffoorr BBuussiinneessssVVaalluuee ººii ddiirreeccttoorr gglloobbaall aall ssttuuddiiuulluuii..

Presiunea randamentului investiþiei

Un alt aspect important relevat destudiul IBM este acela cã, datoritã volati-litãþii economice ºi presiunii de a fi pro-fitabile, organizaþiile nu îºi mai permit sãofere bugetele din anii anteriori lui 2008pentru iniþiativele de marketing. Iar di-rectorii acestor departamente trebuie sã

Market ingu lMarket ingu l va fi viitorul avocatal soluþi i lor Soc ia l CRMSoc ia l CRM



�� CELE PATRU PROVOCÃRI ALE EREI WEB 2.0

SSttuuddiiuull „„IIBBMM GGlloobbaall CChhiieeff MMaarrkkeettiinngg OOffffiicceerr““ iiddeennttiiffiiccãã ppaattrruu pprroovvooccããrrii iimmppoorrttaannttee ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunnttãã ddiirreeccttoorriiii ddee mmaarrkkeettiinngg llaa mmoommeennttuull aaccttuuaall:: eexxpplloozziiaa vvoolluummeelloorr ddee ddaattee,,SSoocciiaall MMeeddiiaa,, mmuullttiittuuddiinneeaa ddee ccaannaallee ººii ddiissppoozziittiivvee ddee ccoommuunnii--ccaarree ººii sscchhiimmbbããrriillee ddeemmooggrraaffiiccee..

� EExxpplloozziiaa ddaatteelloorr:: În fiecare zi sunt produse 2,5x1018 bytes dedate, un volum atât de mare, încât 90% din datele la nivelglobal au fost create în ultimii doi ani. Volumul, varietatea ºifrecvenþa datelor disponibile generate de surse precum reþelelesociale, la care se adaugã sursele tradiþionale (precum date devânzãri, studii de piaþã etc.), reprezintã cea mai importantãprovocare a directorilor de marketing. Principala dificultateaeste reprezentatã de modalitatea de analizã a volumului marede date, pentru extragerea informaþiilor utile în îmbunãtãþireaproduselor/serviciilor ºi experienþei oferite clienþilor.

� PPllaattffoorrmmeellee ssoocciiaallee:: Social Media permite oricui sã devinã editor, emiþãtor ºi critic. Facebook are peste 800 de milioanede utilizatori activi, iar fiecare utilizator posteazã, în medie, 90de anunþuri în fiecare lunã. Utilizatorii Twitter trimit 140 de milioane de mesaje în fiecare zi. Cei 490 de milioane de utiliza-tori YouTube creeazã în 60 de zile un volum mai mare deconþinut video decât au creat cele trei reþele majore de televi-ziune din Statele Unite ale Americii în 60 de ani. Directorii de marketing folosesc platformele sociale pentru a comunica –56% din directorii de marketing considerã Social Media uncanal important de abordare –, dar întâmpinã dificultãþi reale în a obþine informaþii utile din volumul de date nestructurateproduse de clienþi ºi potenþiali clienþi.

� CCaannaalleellee ººii ddiissppoozziittiivveellee ddiissppoonniibbiillee:: Extinderea explozivã a noilor canale de marketing ºi a dispozitivelor de cumunicare,începând de la telefoane inteligente pânã la tablete, reprezintão altã provocare pentru directorii de marketing. Care, de exem-plu, nu mai pot ignora faptul cã piaþa Mobile Commerce vaatinge o valoare de 31 de miliarde de dolari pânã în 2016,reprezentând o ratã anualã de creºtere de 39% în intervalul2011-2016. În acelaºi timp, se preconizeazã ca piaþatabletelor sã atingã 70 de milioane de unitãþi la nivel globalpânã la sfârºitul anului, crescând pânã la valoarea de 294 demilioane de unitãþi pânã în 2015.

� SScchhiimmbbããrriillee ddeemmooggrraaffiiccee:: Noile pieþe globale, generaþiiletinere ºi diferitele modele de acces ºi consum al informaþieischimbã faþa pieþelor. În India, de exemplu, clasa medie vacreºte de la 5% din populaþie pânã la peste 40% în urmãtoriidouãzeci de ani. Departamentele de marketing care s-au con-centrat asupra clienþilor din India trebuie sã îºi adapteze strate-giile de piaþã pentru clasa de mijloc emergenþã. În StateleUnite, directorii de marketing trebuie sã rãspundã cerinþelor vechii generaþii tinere (Baby Boom Generation) ºi apopulaþiei hispanice în creºtere.

justifice bugetele respective cu date financiare referitoare larandamentul investiþiilor ºi sã cuantifice valoarea pe care op-eraþiunile de marketing le aduc organizaþiilor, indiferent desursa din care provine: reclame, tehnologii noi sau alte activ-itãþi.

Aproximativ douã treimi din directorii de marketing in-tervievaþi în studiul IBM (65%) considerã cã randamentulinvestiþiilor în marketing va fi principala mãsurã a eficacitãþiistrategiilor de marketing pânã în 2015. Însã, în rândul com-paniilor de success, mai mult de jumãtate dintre directoriiparticipanþi nu se simt suficient de pregãtiþi pentru a oferidate exacte. ªi doar 44% s-au declarat pregãtiþi sã fie respon-sabili pentru randamentul investiþiilor în marketing.

Necesitatea extinderii ariei de competenþe

Conform analiºtilor citaþi, dacã directorii de marketing vortrebui sã fie responsabili pentru eficienþa investiþiilor în mar-keting, atunci vor trebui sã deþinã o influenþã semnificativãasupra celor „Patru P“(Promovare, Produse, Plasare ºi Preþ).Studiul a relevat însã cã acest lucru se întâmplã foarte rar.

Directorii de marketing spun cã exercitã o influenþã im-portantã asupra activitãþilor de promovare (precum reclame,comunicare externã ºi iniþiative Social Media), dar deþin unrol mai puþin semnificativ în modelarea strategiilor ce implicãcelelalte trei P. Mai puþin de jumãtate dintre directorii parti-cipanþi la studiu au influenþã realã asupra anumitor segmentedin procesul de stabilire a preþurilor ºi tot mai puþin de jumã-tate dintre participanþi au impact crescut asupra activitãþilorde dezvoltare a produselor ºi selecþie a canalelor de distribuþie.

Pentru a face faþã acestor provocãri, directorii de marke-ting trebuie sã îºi îmbunãtãþeascã cunoºtinþele digitale, tehno-logice ºi financiare, dar majoritatea sunt reticenþi în privinþaacestui aspect. Intervievaþi referitor la atributele pe care tre-buie sã le îmbunãtãþeascã în urmãtorii trei pânã la cinci ani,doar 28% au precizat competenþele tehnologice, 25% aumenþionat experienþa în utilizarea Social Media ºi 16% aunominalizat competenþele financiare.

Existã deci premise solide ca marketingul sã devinã unuldintre cei mai vocali avocaþi ai conceptului Social CRM.

� RADU GHITULESCU

CRM



CALL CENTER

În era comunicãrii multi-canal, în care clienþiiîncep sã se orienteze din ce în ce mai frecventcãtre canalele de comunicare non-verbale, iarSocial Media capãtã o influenþã din ce în cemai mare asupra comportamentului de achi-ziþie ºi, inerent, asupra companiilor, ContactCenter-ul reprezintã principalul punct de inte-racþiune dintre cele douã entitãþi. Pentru caacesta sã funcþioneze eficient, astfel încât sãrãspundã aºteptãrilor companiilor, este nece-sar însã un efort susþinut, care implicã investiþiiatât în tehnologie, cât ºi în componentaumanã. Condiþii care fac ca, pentru multecompanii, externalizarea serviciilor de ContactCenter sã fie soluþia adecvatã.

Presiunea exercitatã de climatuleconomic dificil ºi de modifi-carea comportamentului deachiziþie al clienþilor – nu doarca urmare a scãderii puterii de

cumpãrare, ci ºi ca efect al creºterii in-fluenþei exercitate de Internet ºi mai alesde Social Media – obligã companiile dinîntreaga lume sã acorde o atenþie din ceîn ce mai mare modului de comunicarecu aceºtia. Iar orientarea din ce în ce maivizibilã a clienþilor cãtre canalele de co-municare non-verbale face ca tradiþio-nalele Call Centere sã nu mai facã faþãcerinþelor actuale.

De aceea, specialiºtii considerã cãtransformarea acestora în Contact Cen-tere reprezintã o evoluþie inerentã, pecare reticenþa companiilor vizavi de noiinvestiþii nu o poate împiedica.

Un studiu realizat de cãtre AberdeenGroup în 2008, anul de debut al crizei fi-nanciare, releva faptul cã pentru 65%din cele 130 de companii intervievatecapacitatea de a realiza operaþiuni out-bound de cross-selling ºi up-sellingmulti-canal reprezintã un element esenþial al strategiei lor de business. Alteconcluzii interesante ale studiului citatsunt cã pentru 54% din subiecþi dez-voltarea capabilitãþilor pe zona de Con-tact Center reprezenta una dintre prin-cipalele cãi de creºtere a veniturilor ºiprofitului, în timp ce 50% adãugau laobiectivele financiare ºi sporirea nivelu-lui de satisfacþie al clienþilor.

Conform studiului Aberdeen Gorup,aºteptãrile companiilor de la un ContactCenter se grupau, în urmã cu trei ani, înjurul urmãtoarelor deziderate:

� creºterea venitului mediu per con-tact

� generarea de oportunitãþi de cross-selling ºi up-selling

� îmbunãtãþirea nivelului de satis-facþie al clienþilor

� creºterea gradului de retenþie alaceastora

� transformarea clienþilor în avocaþi aibrand-ului (prin programe de tipul„Customer Advocacy“).Este o listã ambiþioasã ºi dificil de

atins chiar ºi la nivelul anului 2011. Dareste o dovadã clarã a faptului cã din ce înce mai multe companii nu mai considerãContact Center-ele drept simple centrecost ºi încep sã construiascã strategii co-erente care sã le permitã transformareaacestora în centre de profit.

Necesitatea investiþiilor

Pentru atingerea acestor obiectiveeste necesar însã un efort investiþional

care nu poate fi neglijat. Metamorfozaclasicelor Call Centere în Contact Cen-tere eficiente ºi profitabile nu se poaterealiza peste noapte, fãrã investiþii, atâtpe zona tehnologie, cât ºi în ceea cepriveºte factorul uman. Perioada în caremanagementul unui Contact Center îºiputea creºte profitabilitatea realizândeconomii prin reducerea personalului ºicreºterea nivelului de încãrcare alagenþilor rãmaºi a trecut ºi, dacã e sãdãm crezare specialiºtilor, nu mai areºanse sã se întoarcã. Decât dacã compa-nia care apeleazã la aceste soluþii radi-cale este gata sã accepte conºtientscãderea nivelului de satisfacþie alclienþilor. ªi riscurile aferente: depierdere definitivã a acestora ºi de ero-dare rapidã a imaginii brand-ului.

Însã este puþin probabil ca acestlucru sã se mai întâmple dupã mai binede doi ani de crizã economicã, în carecompaniile au învãþat ,prin lecþii dure,cã principalul lor capital este reprezen-tat, în esenþã, de client. Urmãtoarealecþie care trebuie deprinsã este la fel dedelicatã: pentru a avea profit ºi pentru aputea realiza economii reale, fãrã aafecta în vreun fel business-ul, compani-ile trebuie sã investeascã în tehnologieºi în oameni.

Unul dintre avertismentele lansateconstant de cãtre specialiºti este acela cã,pentru construirea unui Contact Centerviabil, sunt necesare anumite„cãrãmizi“,fãrã de care acesta nu poate atingefuncþionalitatea optimã. „Cãrãmizile“sunt reprezentate de tehnologii precumIVR (Interactive Voice Response), ACD(Automatic Call Distributor), VoIP(Voice over IP), CTI (Computer Tele-phony Integration), platforme virtualemulti-tenant, soluþii de Self Web Ser-vice, Web Analytics, sisteme de moni-

De ce renteazãrenteazã externalizarea servicii lor de Contact CenterContact Center


torizare a interacþiunii online cu clienþii,de management al forþei de muncã, deknowledge management, de manage-ment al relaþiilor cu clienþii etc. Iar toateaceste elemente trebuie astfel armo-nizate încât sã elimine riscul apariþieiunor sincope sau neconcordanþe în in-teracþiunea cu clienþii.

Pe de altã parte, identificarea rapidãa persoanei adecvate din Contact Centercapabilã sã relaþioneze optim cu unclient (în urma solicitãrii acestuia sau pebaza informaþiilor oferite de sistemelede monitorizare online ºi/sau de aplicaþi-ile de analizã din back-office – de exem-plu) reprezintã o altã provocare pe carecompaniile trebuie sã o soluþioneze.Toate elementele tehnice enumeratemai sus, precum ºi orientarea clienþilorcãtre canalele de comunicare non-ver-bale complicã semnificativ activitatea pecare un agent o desfãºoarã într-un Con-tact Center. Investiþiile în pregãtireapersonalului nu mai reprezintã de mult

o cheltuialã neglijabilã, care poate fi elu-datã facil prin angajarea de forþã demuncã sezonierã. În cazul unui com-panii care îºi propune sã rentabilizeze cuadevãrat interacþiunea cu clienþii sãi,specializarea agenþilor este o necesitate,iar urmãrirea randamentului investiþi-ilor fãcute în aceºtia este o practicãfrecventã.

Soluþia externalizãrii

În atari condiþii, este puþin probabilca o companie care nu deþine compe-tenþele necesare ºi nici resursele finan-ciare necesare demarãrii unui proiect deasemenea anvergurã sã ia decizia con-struirii de la zero a unui Contact Center.Nici pentru companiile care deþin dejaCall Centere evoluþia spre etapa supe-rioarã nu este facilã, atât din punct in-vestiþional, cât ºi al ariei de expertizã,care este, cel puþin din punct de vederetehnologic, diferitã.

Acestea sunt doar câteva dintre prin-cipalele motive pentru care apelarea laun furnizor extern de servicii de ContactCenter reprezintã o soluþie eficientã.Lista argumentelor este însã mult maiamplã, la ea adãugându-se ºi alte bene-ficii importante ale externalizãrii, pre-cum: garanþia livrãrii serviciilor la unanumit nivel de calitate prestabilit, posi-bilitatea extinderii temporare a volumu-lui de servicii prestate (utilã mai alescompaniilor a cãror activitate înre-gistreazã „vârfuri de sarcinã“ periodice,cum ar fi, de exemplu, perioada sãrbãto-rilor de iarnã), oportunitatea apelãrii laservicii/tehnologii variate (de exemplu,lansarea de campanii de promovare prinSMS sau apelarea la servicii dedicate derecuperare a plãþilor restante) etc. Suntelemente care nu pot fi neglijate ºi caretrebuie analizate cu atenþie în luarea de-ciziei de business optime.



EMC ISILON - SOLUÞIA OPTIMÃ DE STOCARE PENTRU MEDIA & ENTERTAINMENT ªI NU NUMAI

În lãturaþ i barierele existente între afacerea dvs. ºi datele generate în cadrul acesteia

Star Storage, împreunã cu partenerul sãu strategic EMC - lider mondial îndomeniul stocãrii ºi managementului informatiei-, vine în întâmpinareaacestor provocãri, introducând în premierã pe piaþa din România sis-temele de stocare liniar scalabile Isilon. Sistemele de stocare EMC Isilonsunt echipamente de tip NAS (Network Attached Storage) simplu de insta-lat, configurat ºi administrat, compuse din multiple noduri independentede stocare ce funcþionezã în paralel sub forma unui „cluster”. Acesteaasigurã capacitãþi foarte mari de stocare ºi un nivel de performanþãinegalabil din punct de vedere al lãþimii de bandã oferite aplicaþiilor, toatesub forma unui sistem centralizat, un singur „namespace”. Avantajul unicpe care îl aduc sistemele Isilon este scalabilitatea liniarã a capacitãþii destocare în raport cu nivelul de performanþã, prin adãugarea rapidã denoduri suplimentare în cluster, fapt ce oferã atât capacitate de stocaremãritã, cât ºi lãþime de bandã suplimentarã.

Beneficiile aduse de sistemele de stocare NAS liniar scalabile sunt evi-dente ºi în ceea ce priveºte reducerea costurilor operaþionale. Aceste sis-teme se pot scala rapid ºi transparent pânã la capacitãþi de stocare demai mulþi petabytes, sub imaginea unui sistem unic, oferind o platformãidealã pentru consolidare. Ele ajutã semnificativ la reducerea costurilorgenerate de administrarea infrastructurii IT ºi asigurarea spaþiului fizicnecesar în centrul de date, dar ºi a costurilor asociate alimentãrii cu energie ºi sistemelor de rãcire. Consolidarea într-o resursã unicã de stocare ajutã, de asemenea, la creºterea substanþialã a ratei de utilizare a stocãrii, reducând costurile asociate cu investiþiile în spaþiu neutilizat.

Sistemele Isilon reprezintã soluþia idealã pentru industria Media & Enter-tainment, dar pot fi utilizate cu succes ºi în alte domenii de activitate încare se genereazã volume considerabile de date. Sistemele Isilon sunt op-timizate pentru stocarea fiºierelor de dimensiuni foarte mari, oferind supli-mentar ºi o lãþime de bandã pe mãsurã pentru accesul la aceste fiºiere,fapt ce contribuie semnificativ la înlãturarea barierelor dintre afaceri ºi datele generate în cadrul acestora. La nivel global existã cerinþe ºi implementãri de succes în domeniul High Performance Computing (HPC),în domeniul medical, Oil&Gas, Manufacturing, dar ºi în domeniul aplicaþiilor de tip GIS (ortofotoplanuri ºi imagini satelitare).

Cu toate cã tratat individual un echipament destocare nu poate asigura evoluþia unei afaceri,trebuie avut în vedere faptul cã echipamentulpotrivit de stocare poate reduce semnificativ costurile ºi complexitatea administrãrii IT, alimentând astfel inovaþia, susþinând creºterea ºi furnizând avantaje competitive clare.

Nevoia de a stoca date în cantitãþi marieste evidentã ºi devine din ce în ce maistringentã în acest domeniu, ceea ce duce,implicit, la o creºtere semnificativã a cos-turilor totalede stocare. Costurile suntocazionate de achiziþia sistemelor de sto-care, de asigurarea condiþiilor de funcþio-nare în parametri optimi (spaþiu corespun-zãtor amenajat, electroalimentare, insta-laþii de rãcire), precum ºi de personalul calificat necesar pentru a gestiona toatesistemele descentralizate existente. Dacãne raportãm ºi la mediul economic actual,IT-ul este sub presiunea constantã de agãsi modalitãþi pentru reducerea costurilorfãrã a renunþa la calitatea serviciilor oferitesau la gradul de disponibilitate. Princi-palele provocãri la nivelul sistemelor destocare în aceastã industrie sunt necesarulde capacitate mare de stocare, lãþimemare de bandã pentru transferul rapid aldatelor, consolidarea stocãrii, scalabilitateîn funcþie de nevoile specifice ºi, desigur,optimizarea costurilor.

� GACIU VASIL ICÃ

STAR STORAGE


CERCETARE

REGLEMENTÃRI

Etica cercetãrii româneºti se aliniazã

standardelor internaþionale

Problematica eticii ºi bunei conduite în activi-tatea de cercetare a devenit extrem de actu-alã ºi vizibilã în presa generalistã în ultimii ani,o datã cu apariþia unor cazuri de abateri in-tens mediatizate. Pentru a da doar câtevaexemple amintim cazul Hwang Woo-suk dinCoreea de Sud în domeniul celulelor suºã(2006), cazurile germanilor Joachim Boldtîn domeniul anesteziologiei ºi Karl-Theodor zuGuttenberg în drept (2010), precum ºi cazulolandezului Diederik Stapel în domeniul psi-hologiei sociale (2011). Nici comunitatea ºti-inþificã româneascã nu a fost la adãpost deastfel de scandaluri, printre cele mai mediati-zate fiind cel al profesorului Mircea Beuran dela Universitatea de Medicinã ºi Farmacie„Carol Davila” din Bucureºti.

Deºi nu existã studii sistematice ºiacoperitoare care sã cuantificeproporþiile fenomenului în sis-temul românesc de cercetare,existã totuºi indicaþii indirecte

cã aceste proporþii sunt semnificative ra-portat la dimensiunile sistemului. Aspectul

cel mai izbitor al fenomenului în România,care ne plaseazã în contrast cu toate cele-lalte þãri în care astfel de scandaluri auizbucnit, este dificultatea remarcabilã de asancþiona persoanele vinovate de abateri,la orice nivel, fie el local, în instituþia încadrul cãreia abaterile au avut loc, sau lanivel central, de cãtre Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului(MECTS). O posibilã explicaþie rezidã în-tr-un cadru legal necorespunzãtor. Pânãrecent, existau pe de o parte mecanismecare stimulau frauda în mod inutil (de ex-emplu, obligativitatea publicãrii de cãrþipentru a promova în posturi academice deconferenþiar ºi profesor în domenii undecãrþile nu reprezintã o componentã semni-ficativã a activitãþii de cercetare), iar pe dealtã parte mecanismele legale concepute ao sancþiona nu funcþionau satisfãcãtor(prof. Beuran a fost reconfirmat în funcþiede cãtre o instanþã de judecatã).

Actuala conducere a MECTS ºi a Au-toritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþi-ficã (ANCS) susþin implementarea unormãsuri urgente pentru ca în viitor abate-rile de la etica ºi buna conduitã în cercetaresã nu mai rãmânã nesancþionate.

Noile reglementãri

În acest sens, cadrul legal aferent eticiiîn cercetare a fost modificat substanþial înacest an, iar MECTS ºi ANCS sperã ca în

urmãtoarele luni, pe mãsurã ce noile regle-mentãri încep sã producã efecte, prestigiulºi credibilitatea comunitãþii ºtiinþifice ºiacademice româneºti, parþial afectate în ul-timii ani ai regimului comunist ºi în pe-rioada de la cãderea acestuia, sã fie resta-bilite la un nivel demn de locul pe careaceastã comunitate îl ocupã în societatearomâneascã.

Modificãrile legislative relevante sunturmãtoarele:

• Legea Educaþiei Naþionale nr. 1/2011,art. 306-310 ºi 318-326;

• Ordonanþa Guvernului nr. 28/2011pentru modificarea Legii 206/2004privind etica în cercetare;

• Ordinul ministrului Educaþiei nr.5735/2011 pentru aprobarea regula-mentului ºi componenþei ConsiliuluiNaþional de Eticã a Cercetãrii ªtiinþi-fice, Dezvoltãrii Tehnologice ºi Inovãrii (CNECSDTI).

Din punct de vedere procedural, acestereglementãri introduc un sistem de analizãºi de sancþionare a abaterilor pe douãpaliere: cel local, la nivelul instituþiei, ºi celcentral, la nivelul MECTS ºi al celorlalteorgane ale administraþiei publice centralece au unitãþi de cercetare în coordonare sauîn subordine.

În general, o sesizare este analizatã ºisoluþionatã de cãtre comisiile de eticã cetrebuie organizate în fiecare instituþie.Aceste soluþii pot fi contestate însã la nivel

Dr. Alexandru I. Cabuz,Consil ier al Preºedintelui

Autoritãþi i Naþionale pentru Cercetare ªtiinþif icã[email protected]


CERCETARE

central, prin înaintarea unei contestaþiicãtre CNECSDTI. Fac excepþie urmã-toarele cazuri ce pot fi sesizate direct cãtreCNECSDTI, fãrã o analizã prealabilã lanivel local: abaterile grave (descrise maijos), abaterile conducãtorilor de instituþii,sau ale membrilor consiliilor de adminis-traþie ºi consiliilor ºtiinþifice ale acestora,sau abaterile persoanelor ce ocupã poziþiide demnitate publicã. Dacã la nivel localcomisia de eticã stabileºte una sau maimulte sancþiuni, acestea nu pot fi aplicatedecât dupã o perioadã de 15 zile lucrãtoare,timp în care persoana gãsitã vinovatã poatecontesta decizia la CNECSDTI.

În afarã de aspectul procedural, noilereglementãri introduc o serie de definiþii ºidetalieri ale tipurilor de abateri de la eticaºi buna conduitã. În primul rând, plagiatul,confecþionarea de rezultate ºtiinþifice ºi in-troducerea de date false în solicitãrile degranturi sunt definite ca „abateri grave”.Contractele de muncã ale persoanelor ceocupã posturi didactice ºi de cercetare,gãsite vinovate de abateri grave de cãtreCNECSDTI, înceteazã de drept la data con-statãrii abaterii de cãtre CNECSDTI.

Clasificarea abaterilor

Abaterile de la etica ºi buna conduitã încercetare sunt de asemenea împãrþite încinci categorii:

� abateri de la normele de bunã con-duitã în activitatea ºtiinþificã:• confecþionarea sau falsificarea dedate;

• îngreunarea deliberatã, împiedi-carea sau sabotarea activitãþii decercetare a altor persoane

� abateri de la normele de bunã con-duitã în activitatea de comunicare ºti-inþificã, inclusiv în cadrul cererilor definanþare:• plagiatul;• autoplagiatul;• atribuirea incorectã a autoratuluiunor publicaþii ºtiinþifice;

• introducerea de informaþii false încadrul cererilor de finanþare;

� abateri de la normele de bunã con-duitã în evaluarea ºi monitorizareacercetãrii ºtiinþifice:• nedezvãluirea conflictelor de in-terese;

• nerespectarea confidenþialitãþii;• discriminarea;

� abateri de la normele de bunã con-duitã în funcþii de conducere a acti-vitãþii de cercetare ºtiinþificã:• abuzul de autoritate;• obstrucþionarea activitãþii uneicomisii de eticã, de analizã sau aCNECSDTI;

• nerespectarea prevederilor legaleprivind etica în cercetare;

� normele de bunã conduitã privindrespectarea fiinþei ºi demnitãþiiumane, evitarea suferinþei animalelorºi ocrotirea ºi refacerea mediului na-tural ºi a echilibrului ecologic:• urmeazã a fi detaliate în Codul deeticã sau în coduri de eticã pedomenii.

Legea prevede douã serii de sancþiuniposibile: cele ce pot fi aplicate la nivellocal, în fiecare instituþie, sau la nivel cen-tral. CNECSDTI nu are personalitate ju-ridicã ºi nu poate aplica sancþiuni în moddirect, ci poate doar constata existenþa

unor abateri ºi poate face recomandãricãtre organele executive abilitate. Rãs-punderea juridicã pentru hotãrârileCNECSDTI revine MECTS. Direcþia ju-ridicã a MECTS avizeazã toate hotãrârileCNECSDTI, conform legii.

Sesizãrile ºi contestaþiile se transmitcãtre CNECSDTI la adresa ANCS dinstrada Mendeleev 21-25, Bucureºti, iaranaliza acestora se realizeazã în termen de90 de zile de la primirea lor. Rezultateleanalizei ºi hotãrârile CNECSDTI se facpublice printr-un raport, care se publicãpe site-ul CNECSDTI.

Etica în activitatea ºtiinþificã este oproblematicã de o importanþã deosebitã,pentru cã se referã la însãºi elita intelectu-alã a þãrii, cu un impact fundamentalasupra formãrii sistemului de valori al gen-eraþiilor viitoare. De asemenea, trãim în-tr-o erã a informaþiei, unde proprietatea in-telectualã devine progresiv mai importantãºi mai preþioasã decât proprietatea fizicã,stând la baza oricãrei dezvoltãri sustenabilea unei economii bazate pe cunoaºtere. Înaceastã lume a informaþiei ºi a cunoaºterii,regulile ce guverneazã crearea ºi trans-miterea cunoaºterii devin mult mai impor-tante decât crearea ºi transmiterea bunu-rilor fizice. Aplicarea fãrã compromis aacestor reguli este un pas, absolut necesar ºifundamental, pe calea cãtre construireaunei economii bazate pe cunoaºtere. �

DRAGOª CIUPARU, PREªEDINTE ANCS:„A veghea asupra respectãrii principiilor eticii ºi bunei conduite în activitãþile de cercetare ºtiinþificã, dezvoltare tehnologicã ºi inovare este o responsabilitate care cade în primul rând în sarcina comunitãþii ºtiinþifice, rolul autoritãþilor fiind acela de acrea cadrul legal ºi procedurile ºi de a selecta reprezentanþii comunitãþii cu capacitateade a juca rolul acelui sistem imunitar la nivel central ce se dovedeºte a fi atât de necesar. Odatã cu schimbarea cadrului legal ºi cu investirea CNECSDTI considerãm cã Autoritatea ºi-a îndeplinit rolul de a activa mecanimele care sã veghezela respectarea acelor principii care sã permitã promovarea valorii ºi crearea unui mediuprielnic dezvoltãrii profesionale a cercetãtorilor în România.“

REGLEMENTÃRI


INF INEON TECHNOLOGIES ROMÂNIAINF INEON TECHNOLOGIES ROMÂNIA

TRANSFORMÃ INOVAREA TRANSFORMÃ INOVAREA

ÎNTR-UN MOTOR AL DEZVOLTÃRI IÎNTR-UN MOTOR AL DEZVOLTÃRI I

Infineon a dat recent publicitãþii rezultatelefinanciare înregistrate în anul fiscal 2011,rezultate ce indicã o creºtere de 21% avânzãrilor, ajungând la 4 miliarde de euro,comparativ cu anul trecut, când s-au înregis-trat 3,295 miliarde de euro, profitul totalfiind de 19,7%. Infineon Technologies Româ-nia sãrbãtoreºte acest succes privind în urmãla rezultatele ºi realizãrile pe plan local dinultimii ani ºi din perspectiva contextului mailarg, era revoluþiei informaþionale pe care otrãim, în cadrul cãreia inovaþia este cel maiimportant factor al succesului în afaceri.

Întorcându-ne în timp, în luna au-gust 2005, primii 19 membri ai per-sonalului au început activitatea încentrul Infineon din Bucureºti.Thomas

Simonis, primul Manager General al Cen-trului de Design îºi aminteºte: “Am fostfoarte impresionat la vremea respectivã deîncrederea pe care oamenii o acordaucompaniei: au hotãrât sã lucreze în cadrulInfineon, deºi la acel moment nu existaunici mãcar birouri ºi nici un sediu stabil”.Acea stare de fapt s-a schimbat curând. Întimp ce Thomas Simonis împãrþea cu alþi

doi colegi o încãpere cu douã birouri însediul unei firmei de avocaturã, noul sediudin Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 6 trebuia sãfie gata pânã la începutul anului 2006,când era prevãzutã inaugurarea Centruluide Dezvoltare. Personalul numãra deja laacea vreme 60 de persoane, iar construcþiamergea înainte. Astãzi, existã peste 250 deangajaþi, care lucreazã într-un spaþiu debirouri de peste 4.000 mp.

Construcþia Centrului de Dezvoltarenu a fost singurul element de evoluþierapidã. Activitatea desfãºuratã de cãtreechipa de dezvoltare a adus roade în scurttimp. În departamentul Automotive BodyPower s-au proiectat circuite integrate dinfamiliile Smart High- and Low-SideSwitches, Smart Power Motor Drives,peste 10 milioane de produse fiind vân-dute în ultimii cinci ani. În prezent, accen-tul se pune pe circuite integrate mai com-plexe System-on-Chip pentru reducereaemisiilor de CO2 ºi creºterea confortuluipasagerilor. În cadrul departamentuluiAutomotive Standard, compania are înderulare 15 proiecte în producþie ºi alte 12proiecte în faza de pregãtire. De asemenea,se estimeazã cã produsele dezvoltate încadrul departamentului Chip Card and Security din Bucureºti urmeazã sã reprez-inte 10-15% din veniturile respectivei di-vizii în urmãtorii 2-3 ani.

Poziþia reprezentanþei este acum unasolidã, aceasta reuºind sã demonstreze, în

timp, cã reprezintã un partener de în-credere în cadrul Grupului Infineon. Deexemplu, pe partea de industrie auto ºicontrol, Infineon Technologies Româniaare întreaga responsabilitate în producereade switch-uri magnetice ºi senzori de pre-siune, primind în acest an din partea Di-viziei de testare automotive din cadrul In-fineon titulatura de “centru de competenþãîn testare”. De asemenea, mai mult de zecemilioane de circuite integrate dezvoltateîn centrul de Sense and Control de la Bu-cureºti au fost vândute în ultimii trei anipentru produse care au legãturã cu mo-torul auto.

Cu un mare angajament din parteagrupului Infineon, ceea ce în 2005 a în-ceput ca un mic grup de ingineri entuziaºtis-a transformat într-o companie recunos-cutã pe piaþa de cercetare-dezvoltare dinRomânia ºi într-un centru de competenþãal grupului Infineon. Infineon Technolo-gies România deþine întregul proces R&Dal produselor bazate pe semiconductori, dela faza de concept pânã la producþia devolum, inclusiv partea de management alproiectelor, testarea ºi producþia.

Inovarea, calea de urmat

Este cunoscut faptul cã, în zilele noas-tre, inovaþia a devenit factorul hotãrâtor alsuccesului companiilor, iar acest lucru estevalabil nu numai în domeniul high-tech.

CERCETARE

SEMICONDUCTORS WORLD


Modul clasic de a face afaceri nu maireprezintã un factor suficient, capabil sãajute companiile sã se menþinã pe un traseusigur, nici mãcar atunci când activeazã pe opiaþã stabilã sau într-un sector specializat.Aºadar, companiile de succes inoveazã per-manent pentru a veni în întâmpinareanevoilor clienþilor, nu numai prin oferireade noi produse ºi servicii, ci ºi prin provo-carea de schimbãri disruptive în propriilepieþe. În plus, este importantã conºtienti-zarea faptului cã înnoirea nu se referãnumai la clienþi sau idei inedite, valoareaputând fi generatã prin îmbunãtãþirea pro-ceselor, practicilor ºi organizãrii interne.

Infineon a reuºit acest lucru ºi acordã oimportanþã deosebitã inovaþiei în toate de-partamentele companiei. Astfel, în cadrulInfineon România, calea care se deschideînainte este foarte evidentã: crearea de va-loare ºi excelenþã pe baza capacitãþii ino-vative.

Compania ºtie deja cã se aflã pe drumulcel bun. “Motorul” inovaþiei în cadrul Cen-trului R&D din Bucureºti este de ultimãgeneraþie ºi capabil sã accelereze la maxim!Astãzi, Centrul are un numãr de 31 de apli-caþii de proprietate intelectualã, dintre care5 sunt deja patente, iar alte 20 se aflã înpregãtire.

Mai mult decât atât, Infineon Tech-nologies România exploreazã constantcãile nelimitate ale inovaþiei, urmãrind nunumai îmbunãtãþirea proceselor ºi pro-duselor pe plan intern, dar ºi extinderea ca-pacitãþii de a crea valoare, prin implicareatuturor resurselor în procesul de înnoire.Sub aceste auspicii au loc colaborãrile rea-lizate pe proiecte finanþate prin programeeuropene ºi româneºti, în special proiecteleSENTEC ºi Motorbrain. Primul dintreacestea, un parteneriat cu UniversitateaPolitehnica Bucureºti (UPB), abordeazãsubiectul senzorilor de temperaturã cu unsingur punct de calibrare a temperaturii.Prin proiectul SENTEC, Infineon doreºtesã consolideze colaborarea cu parteneriidin mediul universitar, prin încurajareadezvoltãrii unui grup de competenþã petema senzorilor în cadrul Facultãþii deElectronicã din UPB. În ceea ce priveºte celde-al doilea proiect – Motorbrain – acestaa fost câºtigat în parteneriat cu InstitutulNaþional de Microtehnologie (IMT Bu-

cureºti), în cadrul unei competiþii de an-vergurã din programul ENIAC-Joint Un-dertaking. Proiectul îºi propune sã reali-zeze designul ºi dezvoltarea unui senzor decuplu de torsiune integrat, în cadrul sub-programului Nanoelectronics for ElectricVehicle Intelligent Failsafe Drive Train.

Infineon România conºtientizeazã fap-tul cã numai un nivel ridicat de relaþionare,interactivitate ºi schimb de experienþãpoate pregãti terenul fertil pentru creati-vitate ºi inovaþie. În acest sens, companiaparticipã activ la evenimente de rãspândirea cunoºtinþelor, cum este Conferinþa Anu-alã de Semionductori (CAS). Alte eveni-mente de acest gen sunt Conferinþa Euro-peanã de Cercetare în domeniul Dispozi-tivelor din Materiale Semiconductoare(European Solid-State Device ResearchConference, ESSDERC) ºi Conferinþa Eu-ropeanã a Circuitelor Semiconductoare(European Solid-State Circuits Conference,ESSCIRC), care vor avea loc în 2013 chiarîn România. Organizat de Infineon Româ-nia, în colaborare cu universitãþi de marcãºi institute de cercetare, ºi prezidat de Ma-nagerul General ºi Vicepreºedintele com-paniei, dr. Michael Neuhäuser, ESSCIRCreprezintã locul ideal pentru prezentarea ºidiscutarea celor mai recente descoperiri îndomeniul dispozitivelor ºi circuitelor dinmateriale semiconductoare.

Pe de altã parte, “Zilele inovaþiei”, des-fãºurate în reprezentanþele Infineon, pre-

cum ºi în cadrul colocviilor interne ale cen-trului R&D din Bucureºti, creeazã o plat-formã pentru a împãrtãºi experienþe ºi pen-tru a face subiectele respectivei campaniide inovare transparente pentru toþi anga-jaþii, întãrind astfel cultura inovãrii ºi co-laborarea interdepartamentalã.

Rãmânând la tema inovaþiei ºi exce-lenþei, meritã menþionat faptul cã InfineonTechnologies România a primit, în lunamai 2010, Premiul austriac pentru Exce-lenþã, în calitate de “cel mai înfocat su-porter al dezvoltãrii inovaþiei ºi tehnolo-giei”, distincþie acordatã cu ocazia MeseiRotunde de Afaceri româno-austriacã2010.

În dorinþa de a deveni un Centru deExcelenþã în România, este evident cã In-fineon Technologies România nu se poatedezvolta bazându-ne doar pe avantajul cos-tului ºi, în consecinþã, încearcã sã valorificela maxim capacitatea de inovare, celãlaltelement de unicitate al companiei. Înaceastã direcþie, managementul local stabi-leºte mereu din timp strategia de inovarepentru viitor, fiind preocupat sã menþinãelanul programului intern de inovare ºi sãrecompenseze în permanenþã campioniiinovãrii din toate departamentele. Pentrucã, în esenþã, inovarea este determinatã deoameni. Experienþele ºi ideile lor sunt celecare asigurã bazele inovãrii, iar puterea dea crede ºi de a lupta pentru ele fac posibil,în final, acest lucru. ((AA..BB..))


Datoritã avantajelor pe care le prezintã, Compresoarele cu ºurub,care fac parte din grupa compresoarelor volumice - Positive dis-placement compressors-, îºi pot gãsi o utilizare cât mai largã înindustria gazierã. INCDTurbomotoare-COMOTI a reuºit sã dez-volte o gamã nouã de compresoare cu ºurub, cu parametrii defuncþionare adaptaþi noilor cerinþe, în România Institutul fiind dealtfel singura firmã care proiecteazã, realizeazã, experimen-teazã, livreazã, asigurã asistenþã tehnicã ºi piese de schimb pen-tru douã tipuri de compresoare: compresoarele centrifugale ºicompresoarele cu ºurub cu injecþie de ulei.

Strategia pe termen lung a INCD Turbomotoare-COMOTI este de a valorifica superior, în condiþiide eficienþã ºi rentabilitate ridicate, soluþii origi-nale, tehnologice ºi constructive, prin realizarea ºidezvoltarea unor produse ºi tehnologii noi, perfor-

mante, cu un câmp larg de aplicabilitate în industria ori-zontalã.

Cercetãrile continue ºi dezvoltarea au permis ca acest tipde compresoare cu ºurub sã-ºi gãseascã o poziþie pe piaþã,gama de dimensiuni diversificându-se în ultimul deceniu în-tr-o manierã mult mai explozivã faþã de oricare alt tip de com-presoare.

COMOTI, fabricant sub licenþã

INCD Turbomotoare-COMOTI furnizeazã o gamã largãde echipamente de comprimare, la care unitãþile de compri-mare sunt compresoare cu ºurub cu injecþie de ulei. Dacã laînceput unitãþile de comprimare erau achiziþionate integralde la firma GHH-Rand Germania, în timp, încrederea cãpã-tatã din partea partenerului german, a fãcut ca într-o perioadãrelativ scurtã de timp sã fie asimilatã licenþa de fabricaþie acompresoarelor cu ºurub de tip CU. Astfel cã, în aprilie 2010,INCD Turbomotoare-COMOTI a fost certificatã ca fabricant– sub licenþã - de compresoare cu ºurub tip CU.

Echipamentele de comprimare realizate sub licenþa Ingerssol Rand (proprietara GHH-Rand) au ca parametrimaximali 31 bara presiune de refulare, respectiv 3000

Realizarea unei famili i de compresoare cu ºurub compresoare cu ºurub pentru industria gazierã

Compresorul Cu90HP

Stand teste pe aer

Fise achiziþie date


Nm3/orã debit de gaz livrat. Soli-citãrile /semnalele venite de la poten-þialii beneficiari au impus abordarea cunecesitate a proiectãrii unei familii decompresoare cu ºurub, capabile sã dez-volte presiuni de refulare de 45 bara,respectiv debite de cca 5000 Nm3/oraîntr-o primã fazã, urmând ca în fazaurmãtoare Institutul sã realizeze pre-siuni de refulare de 75 barg.

Compresorul cu ºurub cu injecþie de ulei tip CU90HP

Experienþa acumulatã de INCD Tur-bomotoare-COMOTI în proiectarea ºiexecutarea echipamentelor de compri-mare a creat premizele unei provocãri:realizarea unui compresor cu ºurub cuinjecþie de ulei, derivat din compresorulCU 90G, capabil sã furnizeze:

- presiune de refulare de 45 bara,- presiunea de aspiraþie fiind de 5

bara - debitul cca 1000 Nm3/orã.Practic, s-a ales varianta efectuãrii

numai a unor modificãri imperios nece-sare (s-a pãstrat perechea de rotori,lagãrele ºi celelalte piese interioare calabirinþi, piston echilibrare etc.):

- carcasele s-au redimensionat pen-tru a putea rezista la presiunea deîncercare de 76 bara, efectuîndu-secalcule de rezistenþã pentru opti-mizarea formei

- s-a schimbat materialul de turnareoþel grad WCC tip A216 (conf. API619, respectiv ISO 10440 )

- s-au adaptat flanºele de aspira-þie/refulare la tipurile de flanºe recomandate de norme (nu flanºepãtrate).

Dupã documentaþia de execuþie

finalizatã de INCD Turbomotoare-CO-MOTI, s-a realizat ansamblul generalcare a fost testat pe standul COMOTIpe aer.

Compresorul cu ºurub cu injecþie de ulei tip CHP 220

Începutul fiind fãcut, CU90 HP res-pectiv semnalele venite de la clienþi auimpus abordarea realizãrii unui noucompresor cu presiune de refulare de 45bara ºi debit de gaz de 5000 Nm3/orã. Caposibile aplicaþii menþionãm:

- înlocuirea vechilor compresoare cupiston 10GKH, care sunt încã uti-lizate pentru gaz-lift de PETROM–OMV

- compresoare cu presiune de refu-lare de 40..45 bara utilizate pentrutransport în conductele naþionale.Politica TRANSGAZ ºi ROMGAZeste de creºtere a presiunii de trans-port în conducte, în anii urmatori

- solicitãri venite din partea unorclienþi din România/strãinãtatereferitoare la compresoare cu pre-siune mare de refulare.

În parteneriat cu CITY UNIVER-SITY London ºi firma GHH Rand Ger-mania, INCDTurbomotoare COMOTI aabordat realizarea compresorului cuºurub cu injecþie de ulei tip CHP 220 cuparametrii de funcþionare :

- presiune de aspiratie 4,5 bara- presiune de refulare 45 bara- debit refulat 5000 Nm3/orã- gaz vehiculat gaz metan.La CITY UNIVERSITY London -

Centrul pentru Tehnologia Compre-soarelor Volumice, condus de prof. N.Stosic, s-a realizat optimizarea proiec-tãrii compresorului cu ºurub cu para-

metrii specificaþi. S-au considerat di-ferite combinaþii de numãr de lobi/rotor,în final alegându-se configuraþia 4/5,consideratã cea mai potrivitã, dacã nereferim la forþele mecanice mari careapar datoritã presiunii de refulare mari,respectiv raportului mare de compri-mare, în condiþiile în care se solicitã re-alizarea unei eficienþe bune. Totodatã serãspundea ºi solicitãrii de a realiza uncompresor cu dimensiuni cât mai re-duse, cu performanþe ridicate. Progre-sele rapide în domeniul modelãriimatematice, simularea pe calculator, cu-mulate cu datele experimentale obþinuteîn standurile de experimentare, au con-dus la analize minuþioase ºi, în final, laoptimizarea proiectãrii.

Dupã determinarea soluþiei optime s-au definit:

- coordonatele profilului împreunãcu datele necesare pentru fabri-carea rotorului

- dimensiunile generale ale compre-sorului

- calculul performanþelor, respectivforþele în lagãre.

INCD Turbomotoare-COMOTI a in-tegrat aceste date, realizând cu colec-tivul propriu de specialiºti documentaþiade execuþie (calculele de rezistenþã pen-tru carcase folosind softuri cu elementfinit PATRAN-NASTRAN) pentru com-presorul cu ºurub CHP 220. Fabricaþiaperechii de rotori a fost realizatã defirma GHH-Rand. Execuþia compre-sorului s-a finalizat la sfârºitul lunii iulie2011, acum finalizându-se amenajareastandului de experimentare pe aer dinCOMOTI.

� DR. ING. VALENT IN SIL IVESTRU

ING. MARIAN NIÞULESCU

CERCETARE

SOLUÞII TEHNOLOGICE

Compresorul CHP 220 asamblat


În perioada 26-28 octombrie 2011, Insti-tutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pen-tru Tehnologii Criogenice ºi Izotopice - ICSIRm. Vâlcea a organizat la complexul hote-lier „COZIA“ din staþiunea Cãlimãneºti-Cãciulata conferinþa naþionalã cu partici-pare internaþionalã “Progrese în Criogenieºi Separarea Izotopilor” - ediþia a XVII-a.

Manifestarea s-a organizatprin finanþarea parþialã decãtre Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii, Tinere-tului ºi Sportului - Autori-

tatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþi-ficã - Contract 139M/03.08.2011.

Conferinþa organizatã de cãtre ICSIRm. Vâlcea reprezintã singura mani-festare ºtiinþificã de interes naþional îndomeniile proceselor, materialelor ºiechipamentelor criogenice ºi al separãriiizotopilor hidrogenului.

Tematica conferinþei a vizat direcþiide vârf ale cercetãrii ºi dezvoltãriitehnologice din România, cu un impactmajor asupra dezvoltãrii naþionale:

• Fizica, tehnologiile ºi aplicaþiile izo-topilor stabili.

• Tehnologii ºi echipamente crio-genice.

• ªtiinþa ºi ingineria materialelor.• Energetica nuclearã - fisiunea ºi

fuziunea nuclearã.• Hidrogenul ºi aplicaþiile lui în ener-

geticã. Pile de combustie.• Protecþia mediului ºi asigurarea ca-

litãþii vieþii.• Tehnici ºi analize de laborator.• Agricultura ºi siguranþa alimentarã.În cadrul conferinþei au fost sus-

þinute 9 lecturi plenare, 24 comunicãriorale ºi 66 lucrãri ºtiinþifice în sesiunilePOSTER.

Lucrãrile înscrise la conferinþã auavut un ridicat nivel ºtiinþific ºi au ca au-tori cercetãtori, specialiºti ºi cadre uni-versitare din ICSI Rm. Vâlcea, institutenaþionale de cercetare-dezvoltare, insti-tute de cercetare de ramurã, institute aleAcademiei Române, universitãþi, so-cietãþi comerciale ºi firme private cu ac-tivitãþi de cercetare. Din grupul celor 21de participanþi din strãinãtate au fostsusþinute o serie de comunicãri, de ase-menea, de o mare valoare ºtiinþificã.

În cadrul conferinþei s-au organizatvitrine expoziþionale cu cele mai recenteechipamente, produse ºi tehnologii rea-lizate la ICSI Rm. Vâlcea. De asemenea,au fost expuse diplome ºi medalii ob-þinute de ICSI Rm. Vâlcea ca urmare aparticipãrii la Saloane de inventicã lanivel naþional ºi internaþional, precumºi brevetele acordate unor cercetãtoridin institut în anul 2011.

La data conferinþei a fost editatã re-vista ºtiinþificã a institutului „Progress inCryogenics and Isotopes Separation”,vol. 14, Nr. 2/2011, ISSN 1582-2575. Re-vista este cotatã CNCS ºi BDI ºi cuprindearticole cu rezultate ale studiilor ºicercetãrilor efectuate în topica specificãconferinþei, pornind de la cele funda-mentale pânã la cele aplicative.

Programul social al participanþilor laconferinþã a cuprins vizita la punctulturistic Salina „Ocnele Mari“.

Conferinþa a demonstrat rolul de-osebit de important al problematicilorabordate în plan naþional, dar ºi în planinternaþional.

� CS I DR. VAS ILE STANCIU,

DIRECTOR ªTI INÞ IF IC, ICSI RM. VÂLCEA

CERCETARE

EVENIMENT

Conferinþa naþionalã cu participare internaþionalã

“Progrese în Criogenie ºi Separarea Izotopilor” - 2011


Organizat de cãtre Institutul Naþional de Fi-zicã ºi Inginerie Nuclearã „Horia Hulubei“(IFIN-HH) la Biblioteca Naþionalã de Fizicã de pe Platforma Mãgurele, între 17-21 oc-tombrie, Sãptãmâna NUSTAR 2011, mani-festare internaþionalã de primã importanþã înfizica nuclearã, a reunit aproximativ 100 decercetãtori, în principal din Europa. Majoritateadiscuþiilor au avut ca subiect stadiul actual ºiprogresul realizat în dezvoltarea aparaturii de cercetare pe care colaborarea NuSTAR (Nuclear Structure, Astrophysics and Reac-tions) o construieºte pentru experimente laFAIR. Programul reuniunii a cuprins sesiuniparalele dedicate colaborãrilor din proiect ºigrupurilor de lucru ºi o importantã sesiune deinteres general, dedicatã proiectului ELI-Nu-clear Physics, cea mai mare infrastructurã decercetare din estul UE, ºi sinergiilor acestuiacu activitãþile NuSTAR.

FAAIIRR (Facility for Antiproton andIon Research) va fi cea mai mareinfrastructurã experimentalãpentru producerea de fasciculeradioactive din Europa ºi este

plasatã în Darmstadt, Germania, ca extin-dere majorã a actualului prestigios labora-tor de fizicã nuclearã GSI. Aceastã infra-structurã experimentalã, în valoare depeste 1.5 miliarde de euro, este construitãde un consorþiu internaþional în careRomânia este membru fondator. Am-ploarea proiectului FAIR, care îl face unuldintre cele mai importante proiecte decercetare fundamentalã la nivel mondial,va fi impresionantã: aproape 3000 decercetãtori din peste 40 de þãri, cu un im-portant câºtig de know-how pentru FAIR,dar ºi pentru fiecare þarã membru în parte.

Din 1999, un mare numãr de institutede cercetare ºi tehnice au contribuit la pri-mele proiecte ale viitorului accelerator. Ur-

mãtorul pas important l-a reprezentat fon-darea societãþii FAIR, care va coordonaconstrucþia acceleratorului ºi a facilitãþilorexperimentale, baza constituind-o nu doarcontribuþia financiarã, ci ºi expertiza ºtiin-þificã ºi tehnicã a celor 16 þãri partener:Austria, China, Finlanda, Franþa, Germa-nia, Grecia, Italia, India, Marea Britanie,Polonia, România, Rusia, Slovacia, Slove-nia, Spania ºi Suedia. FAIR va oferi oportu-nitãþi experimentale de neegalat la nivelmondial pentru fizica nuclearã ºi hadro-nicã, fizicã atomicã sau aplicaþii, fiind dealtfel recunoscutã în acest sens de cãtreESFRI (European Strategy Forum on Re-search Infrastructures) ca principala infra-structurã la nivel european pentru produ-cerea de fascicule radioactive. Super FRS(Super-conducting Fragment Separator),una din marile infrastructuri aflate în con-strucþie la FAIR, va furniza fasciculele izo-topice de nuclee exotice separate spaþial,astfel cã vor putea fi produse fascicule in-tense de izotopi instabili ai tuturor elemen-telor, de la hidrogen la uraniu, precum ºiantiprotoni. Pentru a folosi eficient viitoa-rea facilitate este necesarã dezvoltarea deaparaturã experimentalã extrem de perfor-mantã ºi tehnici experimentale inovative.

Cu peste 800 de membri din 146 de in-stituþii de cercetare din 36 de þãri, NuSTAReste super-colaborarea internaþionalã încare este organizatã comunitatea cercetã-

torilor în domeniul fizicii nucleare, intere-satã de experimente la FAIR. ColaborareaNuSTAR are ca scop folosirea fasciculelorde izotopi cu timp de înjumãtãþire foartescurt de la FAIR pentru studiul experimen-tal al proprietãþilor materiei nucleare pe undomeniu larg al temperaturii, densitãþii ºial raportului între numãrul de protoni ºineutroni. Acest scop ambiþios poate fi rea-lizat numai folosind ansambluri experi-mentale ºi aparaturã de detecþie cu perfor-manþe mult peste cele existente azi, astfelde sisteme ultra-performante fiind dez-voltate în prezent în cadrul NuSTAR.Cercetãtorii din România sunt prezenþi înmod activ în acestã mare colaborare inter-naþionalã ºi nu este deloc întâmplãtor cã înaceastã toamnã au avut privilegiul de a gãz-dui ediþia din acest an a „NuSTAR Week“.

Transferul reciproc de know-how ºti-inþific ºi tehnologic realizat în cadrul NuS-TAR este un mare câºtig practic pentrucercetarea din România, iar prezenþa alã-turi de cele mai mari instituþii de cercetareîn fizicã nuclearã din Europa contribuie lacreºterea prestigiului internaþional al þãrii.ªi nu trebuie sã uitãm faptul cã, odatã cuintrarea în funcþionare a FAIR, cercetãtoridin România vor fi implicaþi în studii cu unpotenþial impact major asupra ºtiinþei vii-torului la unul dintre cele mai importantecentre de cercetare din lume.

� NICOLAE MÃRGINEAN, CS1 IF IN-HH

NuSTAR WeekNuSTAR Week la Bucureºti


LUMEA GEOSPAÞIALÃ

IINNTTEERRGGRRAAPPHH ajutã RREEPPUUBBLLIICCAA CCEEHHÃÃsã devinã una dintre primele þãri

care ºi-a îndeplinit obligaþi i le prevãzute de directiva IINNSSPPIIRREE

Oficiul Ceh de Topografie, Cartografie ºi Cadastru a folosit suita de pro-duse Intergraph GeoMedia IDG pentru a deveni un punct de acces cu in-formaþii complete legate de Infrastructura pentru Informaþii Spaþiale înComunitatea Europeanã (INSPIRE). În cadrul acestui proiect, instituþia alansat o nouã versiune a geoportalului sãu http://geoportal.cuzk.czfolosind suita de produse Intergraph GeoMedia IDG, devenind astfel unadintre primele agenþii naþionale de cartografiere care îºi îndeplineºteobligaþiile ce decurg din Directiva INSPIRE a Parlamentului European.

165.000 de înregistrãri de metadate

Prin intermediul geoportalului, COSMC publicã acum 165.000 deînregistrãri de metadate care descriu seturi de date spaþiale ºi servicii,afiºând rezultatele cãutãrii în mai puþin de o secundã. Cea mai mareparte a conþinutului text al geoportalului este generat din informaþiideþinute în înregistrãrile de metadate. Înregistrãrile de metadate suntactualizate zilnic cu ajutorul unui instrument de Transformare Elec-tronicã ºi Încãrcare (ETL), care asigurã redarea actualizãrilor efectu-ate în peste 10 sisteme de producþie de date din cadrul COSMC. De

Directiva INSPIRE reprezintã o preocupare ºi pentru România, iar subiectul a fost dezbãtutintens la ediþia 2010 a Lumii Geospaþiale, evenimentul anual organizat de IntergraphComputer Services. Dincolo de INSPIRE, atractiv pentru audienþã prin presiunea normelorºi reglementãrilor, s-au prezentat numeroase studii de caz ºi s-a dezbãtut oportunitateadezvoltãrii unui „plan de afaceri” pentru o instituþie publicã. Realizarea unei infrastructuri naþionale de date geospaþiale este un demers cu vechimepe piaþa localã. Directiva INSPIRE reprezintã un pas în aceastã direcþie ºi, conform dezba-terilor din cadrul evenimentului, s-a trecut de la discuþii de principiu la o abordare mai con-cretã. INSPIRE prevede obligativitatea conturãrii la nivel naþional a unor baze de date caresã conþinã un numãr minimal de straturi de informaþii geospaþiale, date care vor trebui sãfie accesibile prin utilizarea unor tehnologii geospaþiale bazate pe standarde inter-naþionale. Astfel, odatã conturatã baza de date geospaþialã care va descrie teritoriul de in-teres, vor fi disponibile interfaþãri cãtre exterior, prin care sã se expunã informaþiilegeospaþiale conform cerinþelor legale care urmeazã a fi adoptate ºi de cãtre România. Directiva INSPIRE a fost transpusã în legislaþia româneascã începând cu anul 2010.


exemplu, actualizãrile zilnice la aco-perirea hãrþilor digitale cadastrale se reflectã în sistemul informatic pentrupublicitate imobiliarã al RepubliciiCehe.

În plus, geoportal-ul oferã servicii decãutare ºi vizualizare web conforme cudirectiva INSPIRE, inclusiv serviciul Eu-roGeonames. De asemenea, instrumen-tele geoportalului permit achiziþionareaºi licenþierea geodatelor ºi a serviciilor;aceastã facilitate de tip comerþ electronicreprezintã interfaþa exclusivã prin carecetãþenii ºi administraþiile publice potcomanda astfel de produse. IInngg.. DDaannuuššeeSSvvoobbooddoovváá,, DDiirreeccttoorr AAddjjuunncctt aall OOffiicciiuu--lluuii ddee TTooppooggrraaffiiee,, a precizat cã „pe par-cursul celor ºase ani de funcþionare, geo-portalul COSMC a evoluat cu fiecareschimbare; de la începuturile sale casoluþie principalã de producþie ºi comer-cializare on-line a hãrþilor pentru Ofi-ciul de Topografie pânã la soluþia com-plexã de azi ce permite furnizarea dedate ºi servicii din întregul Oficiu Cehde Topografie, Cartografie ºi Cadastru(COSMC)“.

Echipã comunã de proiect

Echipa responsabilã cu soluþia, alcã-tuitã din reprezentanþi ai Intergraph, aiOficiul de ControlTopografic ºi ai Ofici-ului Ceh de Topografie, Cartografie ºiCadastru, a fost în mãsurã sã satisfacã de-opotrivã cerinþele Oficiului, ale utiliza-torilor sãi ºi ale directivei INSPIRE.Multe aplicaþii ale geoportalului au fostcu adevãrat inovatoare ºi implementateîn premierã în Republica Cehã. Geopor-talul COSMC a devenit o sursã de inspi-raþie atât pentru alte geoportal-uri dinRepublica Cehã, precum ºi pentru celedin alte þãri. Menþinerea Geoportal-uluiCOSMC este un scop principal pentruOficiul de Topografie.

„Ne mândrim cu faptul cã Intergrapha contribuit la poziþionarea COSMC înfruntea comunitãþii IDG din Europa“, aspus RRoobbeerrtt WWiiddzz,, DDiirreeccttoorruull IInntteerr--ggrraapphh ppeennttrruu AAddmmiinniissttrraaþþiiee PPuubblliiccãã aallEEMMEEAA.. „Cunoºtinþele dobândite princolaborarea noastrã cu Programele deCercetare europene, Grupurile de LucruINSPIRE ºi implementãri regionale,naþionale ºi internaþionale de succes ale

IDG ne-au permis sã dezvoltãm suita deproduse GeoMedia IDG ale cãreifuncþionalitãþi minimalizeazã riscul im-plementãrii ºi timpul de lucru. Clienþiivor vedea cã aceste programe continuãsã se dezvolte, de exemplu prin inte-grarea funcþionalitãþilor GeoMedia IDGcu cele ale ERDAS APOLLO.“

Beneficii

Exemple de avantaje pe care geopor-talul ceh le oferã sunt, printre altele, ºiportalul Web public pentru cãutarea ºivizualizarea datelor ºi metadatelor înhartã, un catalog complet conþinând165.000 de înregistrãri de metadate va-lidate, servicii de cãutare ºi vizualizareconforme cu directiva INSPIRE, un ser-viciu de descãrcare date pentru Euro-Geonames, un registru special pentrucãutare rapidã în metadate ºi editor demetadate accesibil în mod gratuit ºi unmagazin virtual care include o interfaþãpentru selectarea ºi descãrcãrea datelorexportate.

� GABRIEL VAS ILE

LUMEA GEOSPAÞIALÃ

Domeniul Geospaþial se dezvoltã ºi în România, iar un proiect similar s-a derulat la Primãria municipiului Tîrgu Mureº. Instituþia a finalizat re-

cent proiectul de implementare a unui sistem informatic geospaþialpentru gestionarea activitãþilor în domeniul urbanismului ºi amenajãrii

teritoriului. Obiectivul general al proiectului a fost îmbunãtãþirea calitãþiiºi eficienþei serviciilor publice la nivelul municipiului Tîrgu Mureº în

domeniul urbanismului ºi amenajãrii teritoriului, iar finanþarea a fostasiguratã prin fonduri europene. Proiectul a avut ca obiective specifice

automatizarea activitãþilor de instrumentare a documentaþiilor de urbanism (PUG, PUZ, PUD) precum ºi a modului de administrare a

nomenclaturii urbane (gestiune artere ºi numere administrative). Complementar, echipa Primãriei Tîrgu-Mureº a urmãrit ºi standardizareamodului de recepþie a documentaþiilor de urbanism, precum ºi consoli-

darea datelor urbane geospaþiale într-o bancã de date unicã. Efectele proietului se vor regãsi în timp foarte scurt în activitatea insti-

tuþiei ºi în relaþia cu cetãþenii. La nivel de beneficii, Primãria Tîrgu-Mureºva înregistra o creºtere a eficienþei cu care este administrat bugetul

local precum ºi scãderea timpului de rãspuns la solicitãrile cetãþenilor îndomeniul urbanismului ºi amenajãrii teritoriului. Spre exemplu, din punctde vedere al gestiunii documentelor de urbanism, proiectul are ca obiec-tiv reducerea duratei de rãspuns la solicitãri în domeniul urbanism de la

30 zile, în prezent, la 10 zile în viitor. Pe termen lung, sistemul infor-matic geospaþial va deveni un element al strategiei instituþiei pentru fun-damentarea politicilor de dezvoltare localã ºi de atragere a investitorilor.


Cu peste 4 miliarde de echipa-mente mobile conectate lanivel internaþional este greusã îþi imaginezi cum vor arãta,în câþiva ani, companiile pen-

tru care mobilitatea nu reprezintã o pri-oritate. Angajaþii se aºteaptã deja sã ac-ceseze cele mai importante aplicaþii debusiness ºi cele mai importante infor-maþii atunci când au nevoie ºi unde aunevoie. Iar dacã din punct de vederetehnologic pentru angajaþi este impor-tantã viteza de procesare a informaþiilor,poate cã ar fi corect sã ne întrebãm cineva mai accepta sã lucreze pentru acestecompanii?

Pentru companiile inovatoare, nevo-ia de recuperare rapidã a investiþiilor, unexcelent nivel de productivitate al anga-jaþilor, dorinþa de a interacþiona directcât mai facil ºi mai productiv cu propriiclienþi, abilitatea de a atrage cele maimari talente direct din universitãþi, im-portanþa tot mai mare acordatã anga-jaþilor mobili ºi informaþiilor procesatecu ajutorul aplicaþiilor mobile sunt prin-cipalii driveri care determinã compani-ile sã adopte aplicaþii de mobilitate.

“Sã luãm ca exemplu un manager alunei unitãþi de producþie. Atunci când

are acces în timp real la aplicaþii ºiechipamente mobile, poate verifica ime-diat dacã o anumitã piesã de schimbpentru o linie de producþie se aflã înstoc. Ca o mãsurã suplimentarã, compa-nia pentru care lucreazã a adãugat ocomponentã RFID pe aceastã piesã de

schimb, care îi permite manageruluidotat cu un terminal inteligent cu GPSnu numai sã verifice existenþa stocurilor,dar ºi sã identifice cu exactitate loculacesteia în depozitul de piese. O poatecomanda imediat ºi poate repune înfuncþiune linia de producþie în timprecord. Sau ne putem gândi la modul încare pot fi monitorizaþi automat anumiþiindicatori importanþi în industria deprelucrare a alimentelor, cum sunt tem-peratura, presiunea, starea unor materiiprime pe mãsurã ce sunt procesate.Monitorizarea mobilã utilizând tehnolo-gia wireless este un mod excelent de aurmãri aceºti indicatori. Acest lucru esteposibil prin implementarea unor teh-nologii de ultimã generaþie, pe bazã desenzori, integrate cu tablouri de bordmobile care pot citi aceºti indicatori ºicare pot detecta în timp real orice pro-blemã înainte ca aceasta sã afecteze în-treaga producþie”, afirmã RRoommeeoo IIaaccoobb,,MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr SSmmaarrttIIDD,, RRoommâânniiaa..

Rezultatele implementãrii unor solu-þii de mobilitate se regãsesc în captarea ºiprocesarea în timp real a unor cantitãþirecord de informaþii, din multiple zoneale unitãþilor de producþie, care permitcompaniilor sã reacþioneze mult mai ra-pid din punct de vedere al operaþiunilorde producþie. Un rãspuns prompt la so-licitãrile clienþilor atrage de regulã maimulte contracte, mai mulþi clienþi mul-þumiþi, cicluri de vânzãri mult reduse,scãderea costurilor operaþionale, fluxuride lucru mult mai line ºi mai vizibile dinpunct de vedere al productivitãþii etc.

“Mobilitatea nu mai este de mult unmoft al companiilor vizionare care in-vestesc pentru a se pregãti pentru profi-turi viitoare ºi pentru o cotã de piaþã

Pentru generaþia “M”, cea a angajaþilor mobili, desktop-urile vor fi deja parte dintr-otehnologie învechitã în nu mai puþin de 3 ani. Accesul rapid la informaþii conteazãatunci când productivitatea, eficienþa, inovaþia sunt principalii indicatori pentru realizarea obiectivelor de performanþã. Cum cantitatea de informaþii corporate sedubleazã la fiecare patru ani, iar conþinutul digital se dubleazã ºi el la fiecare 1,8 ani,aºteptãrile noii generaþii se reflectã în gradul de adopþie a celor mai noi tehnologii mobile lansate în ultimii ani la nivel internaþional.

TECHNOLOGY

MOBILITATE

MULTITASKING în MOBILITATE– aplicaþi i de mobil itate pentru

angajaþi i din producþie

Romeo Iacob, Managing Partner SmartID, România

care sã le ofere anumite avantaje com-petitive. Mobilitatea este o condiþie sinequa non pentru companiile de producþiecare sunt permanent conectate la ten-dinþele pieþelor ºi la nevoile consumato-rilor. Implementarea unor soluþii bazatepe coduri de bare, RFID sau AIDC (iden-tificare automatã ºi capturã de date),permite acestora sã controleze eficientfiecare etapã din procesul de producþieîn timp ce controleazã cu exactitate ceeace se întâmplã la nivelul consumatorilor.SmartID furnizeazã soluþii de mobilitatecompaniilor specializate în producþia debunuri bazate pe cele mai noi tehnologiidisponibile la nivel internaþional – con-trolul stocurilor, managementul de-pozitelor, producþie în lucru, logisticãetc. Cu ajutorul soluþiilor furnizate, ci-clul producþie - consumator final estemult mai scurt, cashflow-ul este multîmbunãtãþit, la fel ºi aprovizionarea cumaterii prime. În plus, aceste soluþii seintegreazã cu cele mai importante soluþiiinformatice utilizate în procesele de producþie (SAP, Oracle, Microsoft etc)”,declara RRoommeeoo IIaaccoobb,, MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr,, SSmmaarrttIIDD DDyynnaammiiccss,, RRoommâânniiaa..

Soluþii de mobilitate multitaskingdezvoltate de SmartID Dynamics

SSoolluuþþiiiillee ddee iinnvveennttaarriieerree aa mmiijjllooaa--cceelloorr ffiixxee ººii aa oobbiieecctteelloorr ddee iinnvveennttaarr,,dezvoltate de cãtre SmartID pentrucompaniile specializate în producþie, in-clud aplicaþii ºi echipamente bazate pecoduri de bare care simplificã ºi eficien-tizeazã procesul, scurtând timpul de exe-cuþie, îmbunãtãþind productivitatea an-gajaþilor ºi calitatea procesului. Echipa-mentele provin de la cei mai mari pro-ducãtori de tehnologie la nivel interna-þional, cum sunt Honeywell, Motorola,Psion ºi funcþioneazã pe sisteme Mi-crosoft Windows CE, Microsoft Mobile,Android sau pe platforma CE.NET.

MMaannaaggeemmeennttuull ddeeppoozziitteelloorr.. Este oaplicaþie dezvoltatã special pentru com-panii mici ºi mijlocii, care permite uncontrol eficient al operaþiunilor din de-pozit, de la controlul inventarului,transport ºi pânã la recepþia mãrfurilor.

Este adaptatã tuturor tipurilor de ope-raþiuni de management al stocurilor dematerii prime ºi produse finite dintr-ounitate de producþie ºi pânã la manage-mentul tuturor produselor din cadrulunui centru de distribuþie. Include toatefuncþiile necesare unei aplicaþii WMScomplexe, de la inventariere, expediþie,recepþie ºi mutare mãrfuri.

Soluþiile Check in / Check Out per-mit organizarea ºi identificarea pro-duselor, inventarului sau a altor obiecte,documentând în acelaºi timp locaþiile,identificând dosare ºi alte documente decertificare a existenþei produselor de-alungul întregului lanþ de custodie. Pot fiutilizate pentru identificarea produselordin camere de stocare/depozitare aechipamentelor, utilajelor industrialeetc., acolo unde acestea sunt folosite sauverificate pentru anumite perioade detimp ºi apoi returnate. De fiecare datãcând un angajat preia un produs, apli-caþia creeazã o înregistrare a tranzacþiei,astfel încât se poate verifica întregul lanþpe parcursul cãruia un produs a fost încustodia unui anumit angajat. Aplicaþiapoate printa chitanþe pentru recepþiabunului, poate permite fotografiereaacestuia pentru a demonstra eventualeledaune etc. Poate fi utilizatã cu echipa-mente mobile de ultimã generaþie, cumsunt Honeywell Dolphin ScanPhone6000, Dolphin 6500, Motorola MC 3190sau cu imprimante mobile ºi fixe pentruprintarea codurilor de bare RW420, QL320, Zebra S4M, ZM 400, 105 SL.

Indiferent de tipul nevoilor de busi-ness pe care l-ar putea avea o companie,SmartID Dynamics poate oferi asistenþãde specialitate pentru achiziþionarea desoluþii de mobilitate, în orice etapã a ci-clului de achiziþie în care se aflã: de laevaluarea, achiziþia soluþiilor ºi echipa-mentelor, implementarea de soluþiicomplexe de mobilitate ºi pânã la supor-tul acordat echipelor interne, astfel încâtsã poatã fi menþinut parcul de echipa-mente ºi portofoliul de soluþii în condiþiibune de funcþionare, la cel mai înaltgrad de disponibilitate. ((AA..BB..))

WWW.SMARTID.RO

Honeywell Dolphin 6000

Motorola MC9190G

Motorola MC3190Z

Psion NEO


Cloud Computing sau, într-unînþeles mai general IT-ul caserviciu a crescut considerabilca notorietate în ultimii ani ºitinde sã devinã un element de

normalitate în economia actualã, chiardacã proiectele sunt puþine ºi încã maivorbim de early adopters. Conceptul deIT ca serviciu a pãtruns în cele mai di-verse domenii de activitate, arãtând oflexibilitate pe care puþine alte curentedin ITC le-au obþinut. Explicaþia constãîn faptul cã, pe de o parte, modelul fi-nanciar de platã prin abonament esteatractiv pentru orice tip de companie,iar pe de alta cã numeroase tehnologii sepreteazã la o livrare ca serviciu. CloudComputing înseamnã atât un SRL cu 5angajaþi care acceseazã un serviciu on-line pentru email ºi lucru colaborativ,dar ºi un SA din Top 100 care dezvoltãun mediu IT bazat pe virtualizare ºi alo-care automatã de resurse. Evident, întrecele douã exemple existã o diferenþã uri-asã de calibru, însã, în esenþã, modelulse pãstreazã acelaºi: resurse IT virtuale,existente într-un depozit comun, suntalocate automat ºi dinamic în funcþie de

consum. Dincolo însã de consideraþiiteoretice, este mult mai relevant ce spunclienþii despre aceste experienþe.

SaaS pentru un broker de asigurãri

EuroArc, companie specializatã înbrokeraj de servicii de asigurare, a im-plementat în prima parte a anului soluþiaOMNi e-Business 2.0 dezvoltatã deSoftelligence, în vederea creãrii de noicanale de vânzare, promovare a servici-ilor ºi comunicare între companie ºiclienþii finali. Accesarea soluþiei se faceîn regim SaaS, deoarece OMNi e-Busi-ness este gãzduitã pe platforma Mi-crosoft Windows Azure. La momentulluãrii deciziei, managementul EuroArca avut ºi alternativa on premises, însã apreferat modelul Cloud, alegerea fiinduna asumatã ºi bazatã pe argumente atâtde business (fãrã investiþie iniþialã, platãlunarã etc.), cât ºi tehnologice (plat-forma Windows Azure, disponibilitatemaximã etc.).

„Suntem la începutul decadei Cloudºi mi-a placut sã fiu un deschizãtor dedrumuri, chiar dacã pionieratul înseam-

nã ºi nisipuri miºcãtoare. Pentru mine,este clar cã aceasta este direcþia ºi cã estebine sã fiu printre primii. Chiar dacã nusunt un om tehnic, existã elemente acãror importanþã o pot înþelege, ele-mente legate de securitate ºi disponibi-litate. Mai mult, m-am documentat peacest subiect pentru a cunoaºte în egalãmãsurã atât riscurile cât ºi beneficiile“,afirmã MMiihhaaii IIoorrggoovveeaannuu,, DDiirreeccttoorr GGee--nneerraall EEuurrooAArrcc..

Din punct de vedere financiar, Eu-roArc ºi-ar fi permis o implementare onpremises, însã întreaga economie treceprintr-o perioadã în care costurile tre-buie þinute sub control, iar asigurãrilesunt supuse destul de mult efectelorcrizei, prin urmare un aranjament finan-ciar cu plata prin abonament ºi lipsa uneiinvestiþii iniþiale au fost consideratefoarte atractive. Mai mult, plata upfronta unei astfel de soluþii ar fi dus la o amor-tizare într-un termen foarte lung, pentrucã structura de cost din spatele uneisoluþii tradiþionale este foarte complexã:licenþe, servere, sistem de operare, secu-ritate etc. De asemenea, implementareaar fi întârziat utilizarea propriu-zisã.

DE CE CLOUD...Distribuim împreunã cu ediþia Noiembrie a MarketWatch un su-pliment pe Cloud Computing realizat împreunã cu Microsoft.Subiectul nu este unul strãin de paginile revistei, însã ne-a datocazia unei interacþiuni directe cu numeroºi beneficiari dindomenii de activitate ºi cu funcþii dintre cele mai diverse. O primãremarcã în acest context ar fi aceea cã piaþa ºtie suficient demulte despre Cloud, chiar dacã nu este familiarizatã cu acro-nimele celebre din IT, iar a doua ar fi aceea cã se cautã cuprecãdere rezolvãri pentru probleme reale decât beneficii viitoare.

CLOUD COMPUTING

„O componentã importantã a fostpartea de securitate, iar aici numele Mi-crosoft a contat cel mai mult. Ne-am pusunele întrebãri legate de confidenþiali-tatea ºi disponibilitatea datelor, însã credcã sunt doar bariere psihologice în faþaunui proiect nou, dar care dispar laprima analizã mai atentã. Pânã acum lu-crurile au mers fãrã reproº, deci alegereaa fost potrivitã. Pentru noi externa-lizarea serviciilor la care nu ne pricepemeste esenþialã, prin urmare Cloud-ul esteun principiu pe care îl înþelegem, iar tre-cerea a fost naturalã. Suntem o echipã de10 oameni, nu oferim un mediu de dez-voltare pentru un angajat în IT ºi nici nune dorim aceasta. Preferãm sã delegãmastfel de activitãþi unor entitãþi compe-tente”, a declarat MMiihhaaii IIoorrggoovveeaannuu..

Scalabilitatea ºi mobilitatea au fostalte puncte care au cântãrit în luarea de-ciziei. EuroArc este o companie micã înspaþiul economic general, însã în bro-keraj sunt o companie medie ºi dina-micã, cu o perspectivã de creºtere realã.Astfel flexibilitatea în adãugarea de uti-lizatori în funcþie de nevoie a fost im-portantã pentru EuroArc. Complemen-tar, specificul activitãþii presupune ºi de-plasare pe teren, la sediul clienþilor, asis-tenþi în brokeraj care sunt în alte locaþiietc., precum ºi clienþi care se logheazãpentru a verifica un cont, o scadenþã, osimulare de politã ºi preþ etc. Din acestpunct de vedere, soluþia în Cloud oferã omobilitate maximã, iar pentru EuroArcurmeazã o etapã suplimentarã careprevede accesul de pe terminale mobileprecum tablete, smartphone etc.

Productivitate online pentru o afacere de familie

„Bãcãnia Veche“ este o afacere micã,gânditã pe structura unui business defamilie. Magazinul, cu suprafaþa de 40metri pãtraþi, este deservit de o echipãde 5-6 persoane, comercializeazã 1.500de sortimente de produse ºi are circa 80de furnizori. Fiind vorba de un start-updemarat rapid, cu posibilitãþi limitate deinvestiþie în zona IT ºi un personal cucompetenþe tehnice reduse, „Bãcãnia

veche“ s-a confruntat din start cuprobleme de management al task-urilorºi documentelor ºi de comunicare cufurnizorii. Soluþia potrivitã a fost una tipCloud Computing, iar „Bãcãnia Veche“a adoptat Microsoft Exchange Online ºiMicrosoft SharePoint Online, furnizatede Microsoft sub formã de servicii, încadrul Business Productivity OnlineSuite, familie de produse denumitã acumOffice 365. „Practic, eu nu aveam posi-bilitatea sã investesc într-o soluþie caresã fie a mea, pentru cã mi-ar fi trebuit unom de IT, servere, reþele... prin urmareserviciile Microsoft mi s-au pãrut foartepotrivite, iar pentru un business mic estefoarte important sã aibã costuri 100%controlabile“, considerã MMaarriiuuss TTuuddoo--ssiieeii,, pprroopprriieettaarr „„BBããccããnniiaa VVeecchhee““..

Private Cloud pentru Electrica Serv

Înfiinþatã în martie 2005, ca filialã cupersonalitate juridicã a Electrica S.A.,Electrica Serv are ca principal obiect deactivitate realizarea lucrãrilor de în-treþinere ºi reparaþii pentru instalaþiilede distribuþie ºi transport a energieielectrice, executând ºi alte activitãþi deprestãri servicii ºi de lucrãri de investiþiiîn sectorul energetic. Electrica Serv estereprezentatã în teritoriu de 8 sucursalede întreþinere ºi servicii energetice (en-titãþi regionale fãrã personalitate ju-ridicã). Compania deþine peste 1.600staþii de lucru ºi circa 60 de servere dis-tribuite atât în sediul central cât ºiîn sucursale. Pentru a acoperireavolumului de solicitãri de noiservicii ºi aplicaþii venite dinpartea managementului or-ganizaþiei, ElectricaServ ainiþiat un proiect de PrivateCloud Computing, bazat petehnologia Microsoft, ca-pabil sã asigure resurse vir-tualizate, o administrarefacilã a acestora, precum ºiun nivel ridicat de securi-tate ºi disponibilitate. Imple-mentarea tehnologiilor Mi-crosoft Hyper-V Server, Mi-crosoft System Center Virtual

Machine Manager ºi Microsoft SystemCenter Operation Manager a permisobþinerea rapidã a unor beneficii con-crete, dar mai ales a dus la crearea uneiplatforme solide, scalabile ºi flexibile,care asigurã Electrica Serv libertateadezvoltãrii altor proiecte. „Proiectul dePrivate Cloud Computing iniþiat deElectrica Serv pe tehnologie Microsoft acreat premisele dezvoltãrii unei infra-structuri IT mult mai performante, fãrãblocajele lipsei resurselor financiare ºisusþinute pe termen lung. În plus, neoferã o extraordinarã libertate în dez-voltarea ulterioarã“, afirmã RRããzzvvaann PPoopp,,IITT MMaannaaggeerr EElleeccttrriiccaa SSeerrvv..

În loc de concluzie

Trei companii diferite din toatepunctele de vedere (domeniu de activi-tate, dimensiune, structurã organiza-toricã, mentalitate etc.) au însã un nu-mitor comun: Cloud Computing. Noulconcept a schimbat fundamental modulde consum al resurselor IT ºi a creatacestor companii premisele desfãºurãriieficiente a activitãþii, fãrã ca IT-ul sãdevinã un factor de risc, ci dimpotrivãun catalizator.

� GABRIEL VAS ILE

PROIECTE LOCALE


Când vor intra IMMIMM-urile în „era virtualizãrii“?

În ultima perioadã se înmulþesc opiniilespecialiºtilor care susþin drept inerentã in-trarea companiilor mici ºi medii în „era vir-tualizãrii“, fãcând referire directã laproiectele de virtualizare a serverelor. Deºiargumentele în favoarea adoptãrii acesteitehnologii sunt numeroase, solide ºi pot ficuantificate financiar, existã încã numeroa-se bariere care tind sã infirme verdictulenunþat.

Virtualizarea a reprezentat ºi în2011 una dintre principaleleprioritãþi ale departamentelorinformatice ale companiilordin întreaga lume. Deºi

proiectele s-au diversificat ºi au devenitdin ce în ce mai complexe (odatã cu dez-voltarea tehnologiilor de tip CloudComputing), proiectele de virtualizare aserverelor rãmân cele mai numeroase.Fapt confirmat ºi de cabinetul de analizãIDC, conform cãruia în 2012 numãrulmaºinilor virtuale îl va depãºi pe cel alserverelor fizice, urmând ca în 2013 ºi2014 decalajul sã se mãreascã.

Proliferarea maºinilor virtuale nueste susþinutã însã doar de proiectelemari, realizate de companii cu ferme deservere de dimensiuni considerabile ºide Data Centere, ci ºi de cãtre firmele dedimensiuni medii ºi mici, dacã este sãdãm crezare analiºtilor de piaþã. Care nuezitã sã declare 2012 drept „Anul virtu-alizãrii pentru companiile mici ºi mi-jlocii“.

Argumentele generice care justificãacest verdict sunt: � climatul economicdificil, cu trimitere clarã cãtre economi-ile ºi câºtigurile pe care le pot generaproiectele de virtualizare a serverelor

� familiarizarea cu tehnologia de virtu-alizare, intens popularizatã de vendoriide astfel de soluþii, dar ºi de cãtre pro-ducãtorii de hardware, respectiv servere� reducerea costurilor aferente proiec-telor de virtualizare, atât pe partea soft-ware (sisteme de licenþiere mai flexi-bile), cât ºi hardware (oferte dedicatesectorului IMM).

Sunt argumente solide, care pot fiprobate practic cu exemple concrete dinpiaþã. Iar numeroase companii mici ºimijlocii au demarat deja proiecte de vir-tualizare, urmãrind varii benenficii.

Care erau prioritãþile în 2009

Conform unui studiu de piaþã rea-lizat de VMware, unul dintre principaliijucãtori mondiali pe zona soluþiilor devirtualizare, companiile mici ºi mijlociimanifestã un puternic interes pentruproiectele de virtualizare a serverelor.Studiul, finalizat la sfârºitul lui 2009, ºirealizat pe un eºantion de 309 companii(din Canada ºi SUA), având între 20 ºi1.000 de angajaþi, a evidenþiat cã princi-palele 10 beneficii urmãrite erau, la acelmoment:

� 7722,,77%% - reducerea timpului con-sumat de departamentul IT cu ac-tivitãþile de rutinã ºi sarcinile ad-ministrative

� 7711,,11%% - creºterea nivelului dedisponibilitate a aplicaþiilor

� 6699,,33%% - îmbunãtãþirea abilitãþii de-partamentului IT de a rãspunderapid la schimbarea cerinþelor debusiness

� 6677,,44%% - ameliorarea capacitãþii deBackup ºi protecþie a datelor

� 6666,,66%% - necesitatea dezvoltãriiunor soluþii reale de Business Con-tinuity

� 6666,,55%% - creºterea profitabilitãþiicompaniei

� 6666,,22%% - un nivel de satisfacþie mairidicat în rândul utilizatorilor finali

� 6666%% - simplificarea managementu-lui infrastructurii

� 6655,,99%% - reducerea costurilor cu in-frastructura hardware

� 6644,,99%% - scãderea costurilor gener-ate de consumul de energie elec-tricã ºi spaþiu.

Sunt beneficii solide, importantepentru orice tip de companie, indiferentde ordinul sãu de mãrime sau aria de ac-tivitate, ºi pe care proiectele de virtu-alizare a serverelor le pot asigura.

Analiza principalelor beneficii

Se poate observa cã primul ºi altreilea beneficiu, respectiv „reducereatimpului consumat de departamentulIT cu activitãþile de rutinã ºi sarcinileadministrative“ ºi „îmbunãtãþirea abili-tãþii departamentului IT de a rãspunderapid la schimbarea cerinþelor de busi-ness“, se aflã în strânsã legãturã.Creºterea nivelului de agilitate ºi recep-tivitate al departamentului IT pare sãaibã o importanþã majorã pentru com-paniile intervievate de VMware în2009. Studiul evidenþiazã faptul cã 9din 10 departamente IT alocã cel puþinjumãtate din timp îndeplinirii operaþi-unilor de rutinã ºi sarcinilor adminis-trative (provizionarea serverelor, con-figurarea acestora, crearea de noi useri,lansarea de noi aplicaþii etc.).

Un al doilea aspect important relevatde studiu (care se regãseºte în mai multeformulãri în clasamentul de mai sus) estecel al îmbunãtãþirii nivelului de disponi-bilitate a aplicaþiilor, de protecþie a da-telor, precum ºi ameliorarea capacitãþiide a face faþã incidentelor neprevãzute(de la downtime-uri neplanificate, pânãla dezastre de proporþii). Conform sur-sei citate, 33% din companiile inter-

CLOUD COMPUTING

VIRTUALIZARE


vievate au suferit în decursul ultimilordoi ani (2007, 2008) incidente majore.Iar 21% au pierdut date critice în urmaincidentelor, fapt care s-a soldat pentru62% din acestea cu reduceri consider-abile ale vânzãrilor ºi pierderi de clienþi.

Pe baza rãspunsurilor primite,VMware a calculat valoarea medie adowntime-urilor neplanificate, care s-asituat (la nivelul anului 2009) în jurul a23.188 de dolari pe orã. Totodatã, 92%din companiile care au fost victimeleunor asemenea incidente au declarat cãau avut nevoie, în medie, de trei sau maimulte zile pentru a-ºi recupera datele ºirestaura aplicaþiile critice. În cazul încare serverele au fost distruse total îndezastru, intervalul de timp necesar re-luãrii parþiale a activitãþii a fost deminim o sãptãmânã. (De subliniat,totuºi, cã sondajul realizat de VMwarea fost realizat într-o perioadã în careSUA au fost afectate de dezastre natu-rale majore.)

Evoluþia aºteptãrilor

Anul aceasta, în august, companiaSymantec a dat publicitãþii un alt studiucare abordeazã acelaºi subiect al intere-sului companiilor mici ºi mijlocii faþã deproiectele de virtualizare a serverelor.Studiul „Small Business VirtualizationPoll“ a fost realizat în 2011, pe un eºan-tion de 658 de companii având între 5 ºi249 de angajaþi, din 28 de þãri.

Potrivit studiului Symantec, princi-palele 10 obiective urmãrite de com-paniile mici ºi medii în 2011 sunt:

� 7700%% reducerea bugetelor de in-vestiþii (CAPEX)

� 6688%% scãderea cheltuielilor ope-raþionale (OPEX)

� 6677%% reducerea numãrului de ser-

vere utilizate pentru acelaºi numãrde aplicaþii

� 6655%% îmbunãtãþirea scalabilitãþiiserverelor

� 6655%% ameliorarea capacitãþii de re-cuperare în caz de dezastru

� 6644%% reducerea timpului de dez-voltare a unui nou server (maºinãvirtualã)

� 6644%% creºterea nivelului de disponi-bilitate a aplicaþiilor

� 6633%% îmbunãtãþirea managementu-lui serverelor

� 6600%% reducerea problemelor uzualelegate de managementul serverelor

� 5588%% exinderea duratei de viaþã asistemelor de operare sau a apli-caþiilor vechi.

Concluziile studiului din 2011 diferãparþial de cele relevate de VMware în2009, iar, însumate, cele douã listeprezentate acoperã aproape toatãpanoplia de beneficii pe care le oferã vir-tualizarea serverelor.

Factorii inhibitori

Deºi, dupã cum se poate observa dinenumerãrile de mai sus, avantajele decare pot beneficia IMM-urile în urmavirtualizãrii serverelor sunt numeroase,existã o serie de factori inhibitori careblocheazã dezvoltarea acestui tip deproiecte în rândul companiilor mici ºimijlocii.

Conform studiului VMware aceºtiasunt: � bugetul limitat (54%) � incerti-tudinea asupra unor beneficii realeºi/sau asupra randamentului investiþiei(26,4%) � nesiguranþa asupra tipului desoluþie adecvat (24,1%) � lipsa compe-tenþelor tehnice necesare (17,2%) � nei-dentificarea corectã a sponsorilor deproiect (16,1%).

Studiul Symantec nominalizeazã caprincipale trei provocãri temerile com-paniilor mici legate de: � performanþa pe

care o pot asigura proiectele de virtu-alizare (60%) � capacitatea acestora de aacoperi cerinþele de backup ºi îm-bunãtãþirea sistemului de management(56%) � dificultatea sporitã implicatã desecuritatea infrastructurii virtuale, pre-cum ºi de managementul patch-urilor(56%).

Sunt bariere puternice care fac cavirtualizarea serverelor sã rãmânã încãîn stadiul de deziderat pentru compani-ile mici ºi mijlocii. Astfel, la nivelul an-ului 2009, conform VMware, doar unadin trei companii (34%) avea alocat unbuget ºi/sau intenþiona sã dezvolte unproiect de virtualizare anul urmãtor (re-spectiv, în 2010). 17% aveau în plan sãdezvolte un proiect, dar nu deþineau unbuget, în timp 33% erau interesate sãacumuleze mai multe informaþii despreacest subiect, dar nu aveau stabilit untermen limitã sau un buget. Iar 17% nuerau interesate deloc de virtualizare.

Studiul Symantec de anul acesta nu

evidenþiazã un progres major în acestsens (raportat la rata genericã de creºterea volumului de maºini virtuale). Astfel,dintre cele 658 de companii inter-vievate, doar 10% dezvoltaserã deja unproiect de virtualizare a serverelor, 17%erau în curs de implementare, 19% seaflau în faza de testare, 24% erau înetapa de discuþii ºi planificare, iar 30%s-au declarat neinteresate de aceastãtehnologie.

Concluzia ambelor studii este cã, deºiextrem de atractivã ºi beneficã, virtu-alizarea serverelor în rândul compani-ilor mici ºi mijlocii este încã în fazã in-cipientã.


CLOUD COMPUTING

VIRTUALIZARE

CLOUD COMPUTING

TENDINÞE


Cloud Computing-ul este un model prin careeste creatã posibilitatea accesului facil ºi lacerere prin reþea la un grup partajat deresurse computaþionale configurabile (deexemplu, reþele, servere, echipamente destocare, aplicaþii ºi servicii), care pot fi alo-cate ºi lansate rapid cu un efort minim degestiune sau interacþiune cu furnizorul de ser-vicii. Acest model Cloud promoveazã disponi-bilitatea tuturor acestor resurse ºi este alcã-tuit din cinci caracteristici esenþiale, trei mo-dele de servicii ºi patru modele de imple-mentare.

În situaþia în care factorii de decizieCIO se confruntã cu dubla provo-care legatã de controlul costurilor ºide crearea unui mediu în care atâtIT-ul, cât ºi liniile de business pot

inova, Cloud Computing-ul ar putea oferio oportunitate unicã de a evolua cãtre unmodel cu servicii partajate, care va face IT-ul ºi mai necesar pentru competitivi-tatea globalã a unei afaceri.

Probabil cel mai uzitat cliºeu întâlnitde un CIO este „nevoia de a face mai multecu mai puþin”. Totuºi, implicaþiile acesteiidei sunt întotdeauna prezente în minteaunui CIO, indiferent de situaþia companieisau a economiei. Cu un set aparent neli-mitat de iniþiative IT care trebuie abor-date, cel mai mare impact pe care CloudComputing-ul îl poate avea este abilitateade a gestiona mult mai multe – poate chiarde câteva ordine de mãrime mai mari –aplicaþii ºi servicii. Abilitatea de a reduce

considerabil timpii de alocare pentru sis-teme, aplicaþii ºi utilizatori ºi de a creºtesemnificativ raportul dintre servere ºi ad-ministratori va avea efecte de anvergurãasupra multor practici standard din IT.

Pentru Cloud-uri Private, Oracleoferã un portofoliu extensiv de aplicaþiiorizontale ºi pe domenii de activitate careruleazã pe o platformã bazatã pe stan-darde, de servicii partajate; produse detop middleware ºi de baze de date, inclu-siv Oracle Exadata Database Machine ºiOracle Exalogic Elastic Cloud, pentruPlatform-as-a-Service (PaaS) private; ºiproduse hardware de top pentru Infra-structure-as-a-Service (IaaS) private.

Pentru Cloud-uri Publice, OraclePublic Cloud este un set de oferte de suitede aplicaþii, middleware ºi de baze dedate de la Oracle oferite într-o manierãself-service, pe baza unui abonament,scalabilã elastic, fiabilã, de disponibilitateînaltã ºi sigurã. Mai mult, Oracle On De-mand este un ofertant de servicii Cloudce oferã clienþilor aplicaþii ºi servicii deplatformã. De asemenea, clienþii pot sãopteze pentru rularea produselor Oracleîn Cloud-uri Publice de la terþe pãrþi.

Majoritatea companiilor îºi actualizea-zã infrastructura IT existentã pentru aadopta în timp mai multe caracteristici deCloud, mai degrabã decât sã mute imediattotul în soluþii Cloud Computing. Tehno-logia avanseazã ºi evolueazã cu rapiditate,însã companiile vor trebui, de asemenea,sã-ºi schimbe politicile ºi procesele. Înmulte situaþii, elementele tehnice de bazãpentru Cloud Computing sunt disponibileînainte ca organizaþia sã fie pregãtitã.

Pentru multe centre de date care semutã într-un Cloud Privat, primul pas înevoluþia câtre un sistem de tip cloud esteconsolidarea, trecerea de la medii dedi-cate ºi silozuri de date, cãtre platforme ºiinfrastructuri partajate ºi scalabile elastic.Aplicaþiile din silozuri, care ruleazã pemiddleware, baze de date, servere ºi so-

luþii de stocare dedicate, sunt dimensio-nate pentru încãrcare maximã, astfelîncât este disponibilã o capacitate supli-mentarã de calcul. Fiecare siloz poateînsemna componente eterogene de la maimulþi ofertanþi, ceea ce duce la comple-xitate ºi costuri crescute de gestiune. Printrecerea la o arhitecturã consolidatã, cuservicii standardizate ºi partajate, se potface reduceri semnificative de costuri.

În timp ce virtualizarea este o tehno-logie importantã pentru Cloud Comput-ing, este important de înþeles ºi cã altãtehnologie denumitã clustering estecomplementarã ºi, de asemenea, de im-portanþã criticã. Virtualizarea este ometodã extraordinarã de a partaja hard-ware-ul ºi de a permite implementareauºoarã a aplicaþiilor. Oracle oferã o seriede tehnologii de virtualizare, inclusivOracle VM pentru x86, Oracle VM pen-tru SPARC ºi Oracle Solaris Containers.De asemenea, Oracle oferã un setcuprinzãtor de produse de tip cluster, in-clusiv Oracle Database Real ApplicationClusters, Oracle TimesTen In-MemoryDatabase, serverul de aplicaþii OracleWebLogic ºi data grid-ul in-memoryOracle Coherence. �

Marius Nicolae,Regional Exalogic Business

Development Manager Oracle

Oracle Cloud Computing

INDUSTRY WATCH

IT & C / STUDII ªI ANALIZE


PIAÞA IT&C PIAÞA IT&C ARE NEVOIE DE STUDII PE

SEGMENTE DE NIªÃDeºi piaþa IT&C româneascã nu duce lipsãde studii dedicate, realizate de companiilede cercetare de piaþã ºi consultanþã IT&Csau de alte instituþii publice, totuºi se simtenevoia unor studii pe segmente de niºã.Lucru confirmat nu doar de consultanþi, ci ºide reprezentanþii unor companii IT.

IDDCC RRoommâânniiaa realizeazã în þaranoastrã cam aceleaºi studii pecare le face ºi în Polonia, Ungariasau Cehia, þãrile cu cele mai dez-voltate pieþe IT din regiune.

„Însã, în ultimii ani, companiile audevenit mult mai interesate de studii pesegmente specifice, de niºã, ºi mai puþininteresate de rapoartele standard, astfelcã numãrul proiectelor de consultanþãa crescut exponenþial. În Europa deVest, de exemplu, existã studii pe di-verse sub-pieþe funcþionale ale celor 4mari categorii de IT (Software, ServiciiIT, Hardware ºi Telco), tocmai datoritãfragmentãrii pieþei; în zona noastrã nucred cã ar exista un interes suficient demare care sã justifice, sã spunem, un ra-port standard dedicat pieþei funcþionalede training IT, care acum este inclusãîntr-un raport general privind întreagapiaþã de servicii IT în România”, spuneLLaauurreennþþiiuu PPooppeessccuu,, ccoouunnttrryy mmaannaaggeerrIIDDCC RRoommâânniiaa..

Gartner nu a observat o cerere marede studii despre piaþa din România dinpartea clienþilor companiei, care suntîn mare parte utilizatori de tehnologie,nu producãtori sau vendori.

„Ei nu au nevoie de studii, aunevoie de suport pentru a lua decizii,ceea ce le oferim cu succes; cererea dinpartea vendorilor este luatã în consi-derare împreunã cu dimensiunea pieþeide IT&C ºi maturitatea acesteia. ÎnRomânia, piaþa este încã destul debazatã pe hardware, tranzacþionalã ºimai puþin competitivã când discutãmdespre serviciile mature. Încã vedem odiferenþã între România ºi alte þãri din Europa Centralã ºi de Est în aînþelege, utiliza ºi respecta drepturilede proprietate intelectualã”, spuneDDiiaannaa EEnnaacchhee,, GGaarrttnneerr SSrr.. AAccccoouunntt EExxeeccuuttiivvee ppeennttrruu RRoommâânniiaa..

EEuuggeenn SScchhwwaabb--CChheessaarruu,, MMaannaaggiinnggDDiirreeccttoorr EEaasstteerrnn EEuurrooppee PPiieerrrree AAuuddooiinnCCoonnssuullttaannttss ((PPAACC)),, considerã cã unuldin principalele motivele pentru careîn România nu sunt multe studii refe-ritoare la piaþa IT&C este piaþa foartemicã, prin urmare ºi bugete mici alo-cate pentru cercetare de piaþã, încondiþii de eforturi mult mai maridecât într-o piaþã mare/maturã pentruculegere de informaþii ºi înþelegere afenomenelor.

„Ar mai fi lipsa educaþiei cu privirela bazarea unui business pe o strategieconformã cu analize de piaþã ºi piaþadependentã de ilogica licitaþiilor/pro-

iectelor publice, de unde rezultã o lipsãde interes pentru analize de piaþã carepot fi neconcludente într-un mediu de business viciat”, adaugã EEuuggeennSScchhwwaabb--CChheessaarruu..

Laurenþiu Popescu, country manager IDC România

INDUSTRY WATCH



Ce studii se fac?

Compania Gartner e prezentã de 4ani pe piaþa din România. În ultimul anºi jumãtate, România a fost inclusãparþial sau complet într-un numãr deaproximativ 40 de note de cercetare.Gartner monitorizeazã anual investiþi-ile în IT ale companiilor mari, realizeazãsondaje în comunitatea CIO anual, ac-tualizeazã regulat studiile despre Româ-nia ca destinaþie pentru serviciile off-shore, urmãreºte evoluþia cotelor depiaþã ºi realizeazã prognoze pentru seg-mentele de piaþã de Hardware, Enter-prise Software ºi dispozitive mobile,valideazã referinþele locale oferite decompaniile care candideazã pentruapariþia în studiile Magic Quadrant.

„Mã ocup personal de promovareacompaniilor IT locale cãtre Gartner ºi,din aceastã perspectivã, mã intereseazãîn mod deosebit cele care aduc inovaþieîn produsele sau serviciile pe care leoferã ºi sunt competitive la nivel globalsau mãcar regional – aceºtia putând sãse califice pentru apariþia în MagicQuadrants/Market Scopes/Cool Ven-dors Reports. De asemenea, ne intere-seazã proiectele mari de BI sau CRM,care ar putea participa la GartnerCRM/BI European Awards”, spuneDDiiaannaa EEnnaacchhee..

90% din business-ul Gartner în Ro-mania este reprezentat de utilizatoriifinali de tehnologie – CIO, directori ITdin sectorul financiar-bancar, telecom,petrol. Gartner nu face studii la co-mandã.

„Cercetarea Gartner este 100% pro-dusã pe baza tendinþelor de piaþã ºi pebaza cererii din partea clienþilor ana-lizatã în cadrul consultãrilor pe careaceºtia le au cu analiºtii noºtri. Modelulnostru de business se bazeazã pe ceeace numim «syndicated Research» –producem un raport de cercetare caresã vinã în întâmpinarea nevoilor de in-formaþie a unei mase critice a clienþilornoºtri, aceasta fiind varianta econo-micã de a produce/obþine informaþii. Îngeneral, companiile discutã cu plãcerecu Gartner, cred cã înþeleg beneficiile

pe care le pot obþine prin oferirea informaþiilor”, completeazã DDiiaannaaEEnnaacchhee..

PAC realizeazã studii multi-client:SITSI (Software & IT Services Indus-try) România, ERP România, din in-iþiativã proprie.

„Studii specifice au fost mult maimulte, în funcþie de misiunile de con-sultanþã/analizã, însã acestea sunt ex-clusiv pentru clientul care a comandatºi temele îl pot trãda”, menþioneazãEEuuggeenn SScchhwwaabb--CChheessaarruu..

IDC realizeazã în general, treitipuri de studii: trackere (11 la numãr),care pot fi trimestriale sau bianualeacoperind, în mare mãsurã, întreagapiaþã de IT ºi care conþin exclusiv in-formaþii cantitative; rapoarte anualestandard (în 2011 au fost în numãr de9), care au la bazã trackerele mai susmenþionate, dar constau în mare parteîn informaþii calitative, ºi proiectele deconsultanþã al cãror conþinut nu esteniciodatã publicat de cãtre IDC, cu ex-cepþia rapoartelor de tip White Papersau a cazurilor în care clientul solicitãîn mod expres acest lucru.

„În mod normal, trackerele ºirapoartele standard sunt realizate înmod constant, însã numãrul ºi struc-tura acestora diferã de la an la an, înfuncþie de evoluþia pieþei, însã formatulacestora este acelaºi în toate þãrile încare se realizeazã, pentru a facilitacolectarea datelor la nivel global. Deexemplu, în 2011, am introdus rapor-tul pe Cloud Computing ºi am micºoratsemnificativ dimensiunile raportuluiEAS. Dacã uneori se întâmplã sã re-nunþãm la scrierea unor rapoarte cali-tative, cum a fost cazul raportuluianual privind piaþa de PC-uri, latrackere nu renunþãm niciodatã, prinurmare numãrul lor creºte constant dela an la an. Motivul principal, pe lângãfaptul cã aceastã informaþie cantitativãstrict standardizatã oferã IDC-ului obazã de date extrem de cuprinzãtoarecu privire la întreaga evoluþie a pieþeiIT peste tot în lume, este legat de fap-tul cã aceste trackere ne oferã un back-ground extrem de valoros pentru orice

nou studiu sau proiect de consultanþã,astfel cã niciodatã nu pornim de lazero”, spune LLaauurreennþþiiuu PPooppeessccuu..

În principiu, cu excepþia track-erelor, IDC nu scrie rapoarte care nusunt comandate de clienþi.

Deloitte realizeazã în fiecare anproiectul Deloitte Central EuropeTechnology FAST 50. „Nu poate fivorba de costuri special dedicate aces-tui proiect, pentru cã noi îl realizãm inhouse (colectãm date de la companii ºianalizãm rezultatele). Companiile fi-naliste în acest clasament se calificã au-tomat în competiþia Deloitte Technol-ogy FAST 500 EMEA. Echipa noastrãlocalã a mai contribuit la un studiuglobal care identificã rolul funcþiei ITîn structura unei companii: IT BusinessBalance Survey. Mai avem rapoarteglobale, care vizeazã industriile detehnologie, media ºi telecomunicaþii(ceea ce noi numim TMT). În ianuarieavem TMT Predictions pentru anul în

Eugen Schwab-Chesaru, Managing Director Eastern Europe Pierre Audoin Consultants

INDUSTRY WATCH



curs”, precizeazã AAnnaa--MMaarriiaa GGaavvrriillãã,,PPRR MMaannaaggeerr DDeellooiittttee..

Anual Institutul pentru Tehnica deCalcul realizeazã un studiu despre piaþaIT&C, hardware ºi software, coordonatde Mircea Vuici.

Cine cumpãrã?

Informaþia pe care o prelucreazãGartner provine exclusiv de la persoanede decizie în companii importante.

„Suntem concentraþi asupra de-servirii comunitãþii de utilizatori detehnologie. Local, companiile IT&Ccare ne solicitã sunt în creºtere rapidã,cu ambiþii mari de extindere ºi produsecompetitive regional, sau integratoriide sisteme de success, care iau deciziistrategice în România. Multinaþionalelede IT&C utilizeazã Gartner la sediileprincipale, unde se iau ºi se docu-menteazã deciziile strategice“, explicãDDiiaannaa EEnnaacchhee.

Clienþii PAC sunt firme IT cu focuspe software ºi servicii IT ºi rar firmenon-IT sau fonduri de investiþii. Studi-ile PAC costã între 1.500-6.000 de euro.

„Depinde de temã ºi profunzime; omedie cred cã ar putea fi, doar pentruanaliza de sector/segment al pieþei desoft ºi servicii sau studii existente,aproximativ 3.000 de euro (+TVA)”,spune EEuuggeenn SScchhwwaabb--CChheessaarruu..

În România, cel puþin în ultimultimp, clienþii IDC au fost exclusiv dindomeniul IT&C. Dacã este vorba despreend user research, în mare mãsurã com-pania vorbeºte cu CIO, directori saumanageri IT. În cazul companiilor IT,poate fi Manager General, Director deVânzãri/Marketing/PR, Product Mana-ger, în principiu persoana care poate sãoferi cele mai multe ºi mai detaliate in-formaþii cu privire la subiectul în cauzã.

„Preþul rapoartelor variazã foartemult de la raport la raport; e influenþat,în mare mãsurã, de numãrul de studiipe care clientul le cumpãrã, de canti-tatea de informaþii pe care o solicitã, denumãrul ºi funcþia consultanþilor/ana-liºtilor implicaþi în proiect, de o serie decerinþe speciale (prezentare la înche-

ierea proiectului, exclusivitate asuprastudiului etc.). Este foarte greu sã nereferim la un preþ mediu, mai ales pen-tru cã peste 80% din ceea ce lucreazãIDC în România este cumpãrat la nivelde corporaþie de cãtre companiile ITdin Statele Unite”, explicã LLaauurreennþþiiuuPPooppeessccuu..

Obstacole în culegerea informaþiilor

Reprezentantul PAC este extrem deconcis în aceastã privinþã: „lipsa unordate segmentate, lipsa culturii de seg-mentare a business-ului, opacitateafirmelor care lucreazã preponderent cusectorul public ºi care au tendinþa «na-tivã» de a nu comunica, de a se feri, de aascunde performanþe sau de a sesupraestima pe piaþa privatã”.

IDC crede cã, în mare mãsurã, adepãºit problemele legate de refuzulstrict al companiilor de a împãrtãºiorice fel de informaþie.

„Am devenit suficient de cunoscuþiprintre jucãtorii locali ca sã mai avemastfel de probleme; vendorii inter-naþionali ne cunosc oricum ºi, cu foartepuþine excepþii, sunt mai dispuºi sã co-laboreze cu noi. În plus, în cazul aces-tora din urmã, se întâmplã adeseori caanumite target-uri pentru piaþa dinRomânia sã fie strans legate de infor-maþiile ºi forecast-urile pe care IDC letransmite cãtre sediile lor centrale, aºacã ei înþeleg cât de important este sã necomunice date reale. Aº spune cã oproblemã majorã o reprezintã stan-dardizarea tot mai accentuatã a tipuluide informaþii cantitative pe care noi lesolicitãm de la companiile IT dinRomânia, care nu sunt întotdeauna re-levante pentru situaþia curentã a pieþeidin zonã. Mai mult decât atât, este ade-sea foarte dificil sã împãrþim veniturilepe anumite categorii de produse – deexemplu, IDC împarte piaþa de soft-ware în 78 de subcategorii, în condiþi-ile în care marea majoritate a pa-chetelor software sunt produse com-plexe, înglobând un numãr mare de funcþionalitãþi”, spune LLaauurreennþþiiuuPPooppeessccuu..

Analiºtii IDC din Bucureºti seocupã exclusiv de piaþa din România.Compania a participat însã ºi la câtevaproiecte regionale, iar recent a finalizatun proiect de promovare a RepubliciiMoldova drept destinaþie de outsour-cing.

PAC acoperã Europa de Est, cufocus pe Rusia, Turcia, Polonia, Cehia,Ungaria, Slovacia, România, iar Gart-ner se gândeºte sã înceapã extindereaîn Republica Moldova în curând.

Chiar dacã numãrul studiilor reali-zate pentru piaþa IT&C româneascã acrescut în ultimii ani, dezechilibrul înceea ce priveºte temele abordate destudiile româneºti faþã de cele din alteþãri din Vest va persista o bunã pe-rioadã de timp.

� LUIZA SANDU

AMIRA RÃDULESCU, MARKETING & PR MANAGERADNET TELECOM:„Dacã sectorul IT se bucurã de oatenþie mai mare din partea compani-ilor de cercetare de piaþã, domeniultelecomunicaþiilor este deficitar dinacest punct de vedere. Nu existã sufi-ciente date referitoare la piaþa servici-ilor de date, despre principalii jucãtoriºi, mai ales, despre comportamentulde cumpãrare al consumatorilor. Studiile existente au ca sursã instituþiile publice sau de regle-mentare în domeniul telecomunicaþi-ilor, studii care ajung, însã, destul de târziu la publicul interesat.”

ANCA CRAHMALIUC, MARKETING & COMMUNICATIONMANAGER SIVECO ROMANIA:„Primim astfel de cereri de informaþii,dar am ajuns la concluzia cã nu trebuie sã le rãspundem tuturor celor care ne cer informaþii. Sistemul nostru de raportare interneste aliniat cu al unor companii.Oferim informaþii, însã nu restruc-turãm toatã organizaþia dupã cum îþi cere un cercetãtor de piaþã.”

INDUSTRY WATCH

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ

Din noiembrie 2010, contribuabilii mari ºimijlocii au obligaþia sã depunã numai elec-tronic declaraþiile fiscale. Din acest an, dela 1 iulie, semnãtura electronicã a devenitobligatorie ºi pentru microîntreprinderi ºipersoanele fizice autorizate din România.Declararea impozitului pe venit ºi a con-tribuþiilor sociale se va realiza printr-o de-claraþie unicã, ce va fi depusã la unitãþilefiscale teritoriale din cadrul AgenþieiNaþionale de Administrare Fiscalã (ANAF).

De asemenea, documentele pe ca-re ofertanþii le încarcã în Siste-mul electronic de achiziþii publi-ce (SEAP) trebuie semnate elec-tronic, indiferent de tipul lor.

Potrivit H.G. nr 801/2011, începânddin 26 septembrie 2011, înainte sã în-carce documentele în Sistemul Elec-tronic de Achiziþii Publice (SEAP), au-toritãþile contractante trebuie sã le sem-neze electronic ºi sã le transmitã la AN-RMAP (Autoritatea Naþionalã pentruReglementarea ºi Monitorizarea Achi-ziþiilor Publice) pentru verificare.

Începând din 2007, instituþiile pu-blice folosesc ºi promoveazã semnãturaelectronicã pentru transmiterea docu-mentelor. Cele mai active în acest mo-ment sunt: Agenþia Naþionalã de Ad-ministrare Fiscalã, Sistemul Electronicde Achiziþii Publice (SEAP), OficiulNaþional al Registrului Comerþului (pen-tru înregistrarea societãþilor comerciale,a persoanelor fizice autorizate, dar ºipentru depunerea anumitor cereri ºidocumente contabile), Comisia Naþio-nalã a Valorilor Mobiliare (pentru insti-tuþiile financiare ºi clienþii acestora este

posibilã transmiterea electronicã a do-cumentelor), Comisia de Supravegherea Sistemului de Pensii Privat (pentrutransmiterea raportãrilor), Inspecto-ratele Teritoriale de Muncã (pentrutransmiterea raportãrilor referitoare lapersonalul angajat).

În ceea ce priveºte administraþiilepublice locale, Primãria municipiuluiConstanþa a fost prima din þarã care a in-trodus semnãtura electronicã. Personalulinstituþiei care iniþial era folosit pentruasigurarea circulaþiei fizice a docu-mentelor este acum angajat în alte acti-vitãþi, degrevându-se astfel volumul marede muncã din cadrul unor compartimenteºi eficientizând activitatea acestora ºi a in-stituþiei în întregul sãu.

De asemenea, relaþia Primãriei Mu-nicipiului Constanþa cu partenerii sãi (alteinstituþii publice, mediul de afaceri,cetãþenii municipiului) s-a îmbunãtãþitconsiderabil, mai ales datoritã operati-vitãþii ºi timpului mai scurt în care sesoluþioneazã anumite cereri. Utilizareasemnãturii electronice a adus ºi economiila bugetul local, prin reducerea cheltu-ielilor cu materialele consumabile (hârtie,tuº, asigurarea mentenanþei impriman-telor etc.). Prin implementarea sistemuluiprivind semnãtura electronicã a fost cre-atã automat ºi o arhivã electronicã, în careau fost stocate toate actele ºi documenteleemise de instituþie, astfel încât timpii alo-caþi de funcþionari pentru gãsirea unuidocument au scãzut considerabil.

Cu toate acestea, existã câteva ob-stacole.

„În administraþia publicã se lucreazãcu cetãþeanul, care este obiºnuit, dupãmodelul tradiþional, sã primeascã o hâr-tie cu semnãturã ºi ºtampilã. Indiferentdacã i se explicã faptul cã respectivul doc-ument este semnat electronic! Acesteconcepþii funcþioneazã încã în Românianu numai la nivelul cetãþeanului, ci defoarte multe ori ºi în instituþii – când se

SEMNÃTURA ELECTRONICÃSEMNÃTURA ELECTRONICÃ,

obligatorie ºi pentru microîntreprinderi


INDUSTRY WATCH

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ


solicitã un document urmeazã întrebareafireascã: «Unde este ºtampila, unde estesemnãtura?». Un exemplu concret:Primãria Constanþa, care utilizeazã sem-nãtura electronicã de câþiva ani în relaþiacu cetãþeanul. Iatã însã cum, pe certifi-catul de urbanism, de exemplu, se pre-cizeazã clar cã acel certificat a fost semnatelectronic. Cetãþeanul primeºte certifi-catul în format fizic, respectiv pe hârtie,ºi, pentru cã au existat foarte multe dis-cuþii cu privire la ce înseamnã sã fie sem-nat electronic, respectiv aceeaºi întrebare«ªtampila, semnãtura?», s-a inventat purºi simplu o ºtampilã. Care este aplicatã decãtre o secretarã pe toate aceste docu-mente semnate electronic, tocmai pentrua se elimina temerile cetãþeanului vizavide documentele pe care el le primeºte ofi-cial din partea autoritãþii administraþieilocale. Dar aceastã procedurã se aplicã nunumai la nivelul unor documente uzuale,cum sunt certificatele de urbanism, au-torizaþiile de construcþii etc., ci ºi în cazulunor scrisori simple între instituþii. Dacãuna dintre instituþiile între care se schim-bã aceste scrisori nu are acest sistem im-plementat, apare automat reticenþa. ªi sesolicitã iar semnãturi ºi ºtampile“, explicãpentru Market Watch SSeevviill SSuummaannaarriiuu,,pprreeººeeddiinnttaa AANNIIAAPP ººii ººeeff sseerrvviicciiuu iinnffoorr--mmaattiiccãã CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann CCoonnssttaannþþaa..

Numãrul deþinãtorilor de certificatedigitale a crescut considerabil

În România existã trei furnizori acre-ditaþi de certificate digitale.

Preþurile pentru un pachet careconþine certificatul digital calificat valabiltimp de un an ºi dispozitivul criptograficpentru crearea semnãturii electronice(token) sunt:

� 4477 EEuurroo ++ TTVVAA llaa cceerrttSSIIGGNN.. Livrareaprin curier rapid este gratuitã ºi totgratuit primiþi, timp de un an, 60 demãrci temporale pe lunã.

� 4477 EEuurroo ++ TTVVAA llaa DDiiggiissiiggnn,, culivrarea plãtitã de client.

� 5544 EEuurroo ++ TTVVAA llaa TTrraannss SSppeedd..Reînnoirea certificatului digital costã

30 Euro + TVA.Reprezentanþii Consiliului naþional al

Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlociidin România s-au arãtat în nenumãraterânduri nemulþumiþi de faptul cã ANAF aautorizat numai trei firme de la care se potcumpãra semnãturile, dar ºi cã preþuloferit de aceste firme este mult prea mare.Reprezentanþii Consiliului mai spun cã,acreditând doar trei firme, se ridicã multesemne de întrebare atât privind o posibilãlegãturã între angajaþii Fiscului ºi repre-zentanþii celor trei companii, cât ºi o posi-bilã înþelegere în ceea ce priveºte costurilesemnãturilor.

Foarte multe bãnci din România auîncheiat parteneriate cu unul dintre ceitrei furnizori de certificate digitale în ve-derea promovãrii, preluãrii cererilor ºidistribuirii certificatelor digitale calificatela nivel naþional.

Banca Comercialã Românã (BCR) aacordat consultanþã în vederea achi-ziþionãrii de Pachete de Semnãturã Elec-tronicã, pânã în prezent, la peste 20.000de clienþi microîntreprinderi ºi persoanefizice autorizate (PFA). Soluþia tehnicãeste oferitã împreunã cu Trans Sped.

Parteneriatul dintre BCR ºi TransSped dateazã din 2005. În prezent, BCR aredus cu 23% preþul anual standard al pa-chetului de semnãturã electronicã desti-nat tuturor persoanelor juridice, fie cãsunt companii mari, fie cã sunt microîn-treprinderi.

Un alt furnizor de certificate digitale,certSIGN, a încheiat parteneriate cu OTPBank ºi BRD. Documentele necesareeliberãrii certificatelor digitale pot fi de-puse la unitãþile OTP Bank ºi, în cel maiscurt timp, certificatele digitale vor fitransmise cãtre unitatea OTP Bank deunde au fost achiziþionate sau la adresaindicatã de client.

În România se foloseºte pe scarã largãsemnãtura electronicã simplã, care une-ori produce chiar ºi efecte juridice. Sem-nãtura electronicã extinsã nu trebuiefolositã chiar pentru toate operaþiunile pecare le facem, ci numai pentru cele acãror securitate este foarte importantã,avertizeazã avocaþii. Semnãtura electro-nicã extinsã îndeplineºte mai multecondiþii: este legatã în mod unic de sem-natar, asigurã identificarea semnatarului,este creatã prin mijloace controlate ex-clusiv de semnatar, este legatã de dateleîn formã electronicã, la care se raporteazãîn aºa fel încât orice modificare ulterioarãa acestora este identificabilã. Ea poate fiutilizatã pe scarã largã în domeniul ban-car, B2B pentru tranzacþii de mare va-loare sau pentru tranzacþii cu statulromân.

Deºi semnãtura digitalã este utilizatãparþial în administraþia publicã dinRomânia, implementarea unei aplicaþiide acest tip nu trebuie vãzutã ca unpanaceu.

� LUIZA SANDU

PPUUTTEEÞÞII UUTTIILLIIZZAA CCEERRTTIIFFIICCAATTEELLEE DDIIGGIITTAALLEE ÎÎNN RREELLAAÞÞIIAA CCUU::� iinnssttiittuuþþiiiillee ssttaattuulluuii:: Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF),

Inspectoratul Teritorial de Muncã (ITM), Oficiul Naþional al Registrului Comerþului (ONRC), Monitorul Oficial, Depozitarul Central, Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare (CNVM) etc.

� autoritãþile contractante din cadrul Sistemului Electronic de Achiziþii Publice (SEAP) � Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSP) � partenerii de afaceri - pentru transmiterea electronicã a corespondenþei cu impli-

caþii legale (contracte, documente cu valoare legalã etc.)� departamentele companiei - pentru transmiterea corespondenþei cu valoare legalã

ºi implementarea fluxurilor de documente

PPEENNTTRRUU AA SSEEMMNNAA EELLEECCTTRROONNIICCDDOOCCUUMMEENNTTEELLEE,, OOPPEERRAATTOORRIIII SSEEAAPP VVOORR FFOOLLOOSSII::� un emis de o autoritate de certificare

recunoscutã � o aplicaþie de semnãturã electronicã. Pot fi semnate electronic documentede orice fel – .doc, .txt, .pdf etc., – iarfiºierul rezultat în urma aplicãrii sem-nãturii electronice va avea extensia.p7s. Dupã semnarea documentului,fiºierul cu extensia .p7s rezultat vatrebui încãrcat în SEAP. Pentru încãr-carea acestor documente în sistemtrebuie respectatã procedura publicatãpe portalul e-licitatie.ro.


INDUSTRY WATCH

COMUNICAÞII

AAddNNeett TTeelleeccoomm eessttee oo ccoommppaanniiee ccuu ooeevvoolluuþþiiee ssppeeccttaaccuullooaassãã,, ccaarree,, llaa ddooaarr 55 aanniiddee llaa îînnffiiiinnþþaarree,, aa ddeevveenniitt uunnuull ddiinnttrree cceeiimmaaii aaccttiivvii,, iinnoovvaattiivvii ººii pprrooffiittaabbiillii jjuuccããttoorriiddiinn ppiiaaþþaa llooccaallãã ddee tteelleeccoommuunniiccaaþþiiii.. CCoomm--ppaanniiaa aa iinnttrraatt îînnttrr--oo nnoouuãã eettaappãã aa ddeezz--vvoollttããrriiii ssaallee,, mmooddiiffiiccâânndduu--ººii ffoorrmmaa jjuu--rriiddiiccãã ddiinn SSoocciieettaattee ccuu RRããssppuunnddeerree LLiimmii--ttaattãã îînn SSoocciieettaattee ppee AAccþþiiuunnii ººii oobbþþiinnâânnddLLooccuull 11 îînn TToopp PPrrooffiitt RRoommaanniiaa 22001111 îînnsseeccttoorruull 22 -- BBuuccuurreeººttii,, DDoommeenniiuull TTeelleeccoo--mmuunniiccaaþþiiii.. TTrreenndduull aasscceennddeenntt aall îînnttrreegguu--lluuii bbuussiinneessss aa aavvuutt llaa bbaazzãã eeffoorrttuurriillee ccoonn--jjuuggaattee ffããccuuttee ddee ccoommppaanniiee:: ddiivveerrssiiffiiccaarreeaasseerrvviicciiiilloorr,, ddeezzvvoollttaarreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii îînnmmoodd ssttrraatteeggiicc ººii ppaarrtteenneerriiaattee llaa nniivveell iinn--tteerrnnaaþþiioonnaall,, mmeennþþiinneerreeaa ccaalliittããþþiiii sseerrvviiccii--iilloorr llaa uunn nniivveell ssuuppeerriioorr,, ttooaattee ccoorreellaattee ccuuoo ppoolliittiiccãã ddee ccuussttoommeerr sseerrvviiccee ffooaarrttee bbiinneeddeeffiinniittãã..

AdNet Telecom a demonstrat cã nuiroseºte timpul atunci când este vorba detransformarea cerinþelor clienþilor sãi înservicii, sisteme ºi soluþii.

Pentru a veni în ajutorul clienþilor,AdNet Telecom a dezvoltat ºi implemen-tat recent AAddnneett PPrrootteecctt, un serviciu demonitorizare ºi curãþare a traficului încazul atacurilor DOS/DDOS (DistributedDenial of Service). Dupã activarea acestuiserviciu, nivelul de trafic cãtre adresele IPale clientului este monitorizat în perma-nenþã, iar în cazul detectãrii unui atac,traficul este redirecþionat prin echipa-mentele de curãþare. În plus, pentru tipurimai puþin întâlnite de atacuri, clienþii potbeneficia de asistenþa unui specialist în se-curitate AdNet Telecom, care va analizalogurile de trafic ºi va implementa soluþiide protecþie pe platforma proprie sau varecomanda clientului metode de limitarea efectelor atacului.

La nivel de iinnffrraassttrruuccttuurrãã, s-a rea-lizat un upgrade al reþelei backbone,

care a ajuns la o capacitate de 260 Gbps.Începând cu luna noiembrie, AdnetTelecom a upgradat capacitãþile con-tractate cu partenerii Tier 1 în PPuunnccttuullssããuu ddee PPrreezzeennþþãã ddiinn cceennttrruull ddee ddaattee AAnn--ccootteell ((FFrraannkkffuurrtt,, GGeerrmmaanniiaa)). Capaci-tatea cãtre partenerii upstream ºi depeering De-Cix a crescut cu valori între100 ºi 200%. Printr-un parteneriat nou,în Punctul de Prezenþã din centrul dedate NxData, AdNet a implementat osoluþie de redundanþã totalã, printr-unbackup 1:1 cu capacitãþile contractate înFrankfurt.

Alte servicii premium

Reamintim cã, la începutul anului2011, compania a lansat AAddNNeett TTVV, IPTVcu acoperire naþionalã, un serviciu deteleviziune digitalã, transmis direct cãtreTV prin intermediul unui Set-Top-Boxconectat la reþeaua proprie de date.Aceastã soluþie extinde conceptul de TV,care ajunge sã includã nivele înalte de in-teracþiune, personalizare ºi control dinpartea utilizatorilor, AAddNNeett TTVV fiind tele-viziunea interactivã ce aduce publiculuiorice conþinut multimedia dorit.

Ulterior, un nou serviciu a fost dez-voltat ºi oferit clienþilor Adnet Telecom:AAddNNeett HHoosstteedd UUnniiffiieedd CCoommmmuunniiccaattiioonnss((UUCC)) - soluþia oferitã în regim SaaS princare AdNet Telecom pune la dispozitiaIMM-urilor servicii integrate de telefonie,conferinþã, fax ºi mesagerie, bazate petehnologia VoIP. UUCC ((UUnniiffiieedd CCoommmmuunnii--ccaattiioonnss)) reprezintã o nouã arhitecturãtehnologicã, în care modalitãþile de comu-nicare sunt integrate ºi reprezintã verigalipsã între VoIP ºi restul tehnologiilor IT.

Toate aceste eforturi au avut dreptrezultat o creºtere exponenþialã a nu-mãrului de clienþi ºi o creºtere cu 55% acifrei de afaceri. �

AdNet Te lecomAdNet Te lecom – Evoluþia Continuã!� Telefonie VoIP, IPTV ºi servicii de monitorizare ºi curãþare

a traficului în cazul atacurilor DOS/DDOS prin AdNet Protect

„Am ºtiut încã de la început cãsuccesul companiei noastre esteasigurat numai dacã avem o cartede vizitã impecabilã, fãrã patã. Atitudinea profesionistã, calitateaserviciilor ºi respectul oferit parte-nerilor noºtri, fie ei clienþi sau furni-zori, au avut ca rezultat creºtereaºi trecerea companiei noastre laun nivel superior. ªtim cã suntempe drumul cel bun!”, afirmã LLiivviiuuTTããnnaassee,, CCOOOO AAddNNeett TTeelleeccoomm..

„În luna septembrie a acestui an,am desfãºurat un studiu referitorla satisfacþia clienþilor noºtri,cãrora le mulþumim pentru feed-back-ul oferit, poziþionând serviciileAdnet Telecom drept <<cele maibune servicii de telecomunicaþii >>.Valoarea în creºtere a companiei ºisuccesul înregistrat în ochii clien-þilor noºtri demonstreazã cã AdNetTelecom gãseºte rãspunsurilecorecte la întrebãrile din prezent”,,a declarat AAmmiirraa RRããdduulleessccuu,, MMaarrkkeettiinngg && PPRR MMaannaaggeerr..

INDUSTRY WATCH

COMUNICAÞII


IMMIMM-urile cautã soluþi i de date ºi voce

IMM-urile cautã tot mai mult soluþii de co-municaþii mobile, iar adoptarea sistemelorde telefonie IP devine o necesitate în noileplanuri de afaceri.

Conform unor studii recente,tehnologiile strict necesaredezvoltãrii IMM-urilor suntacelea care privesc sporireavitezei de acces în bandã largã

la Internet, securitatea comunicaþiilor ºia datelor, soluþiile de wireless ºi mobili-tate ºi telefonia IP. Cu toate acestea,câºtigã teren videoconferinþele ºi extin-derea sistemelor de comunicaþii bazatepe telefoane mobile inteligente.

Sporirea cererii pentru servicii de co-municaþii în bandã largã este evidenþi-atã de faptul cã peste 80% din IMM-uriconsiderã cã, în prezent ºi în viitor, uti-lizarea conexiunilor de mare vitezã laInternet constituie un factor-cheie alsuccesului în afaceri. Atât manageriiIMM-urilor, cât ºi managerii compani-ilor mari cred cã tehnologiile caresporesc productivitatea personaluluimobil sunt din ce în ce mai necesare. Înplus, managerii IMM-urilor recunosc ºifaptul cã succesul în afaceri este strânslegat de securitatea comunicaþiilor ºi adatelor comerciale; mai mult de 75% dinaceºti manageri subliniazã faptul cã, dinacest punct de vedere, securitatea reþe-lelor constituie un element vital.

Deºi managerii IMM-urilor recunoscavantajele concurenþiale oferite deadoptarea tehnologiilor noi, studiile re-alizate aduc în prim plan ºi o serie destatistici îngrijorãtoare privind stocareaºi recuperarea bazelor de date distruse înurma unor calamitãþi naturale sau at-acuri informatice. Deºi majoritateaIMM-urilor admit importanþa vitalã a

stocãrii datelor ºi a realizãrii unor copiide siguranþã pentru bazele proprii dedate, mai mult de 25% din companiiconsiderã cã aceste mãsuri de siguranþãnu au o importanþã deosebitã, ex-punându-se riscului unor pierderi irecu-perabile de date comerciale esenþiale.

Ce se cere în România?

Companiile IT&C din România ºi-au reorientat de câþiva ani modelulde business pentru a oferi soluþii com-plete de comunicaþii IMM-urilor, reali-zând aportul adus de acestea la creºte-rea veniturilor lor ºi a cotei de piaþã.

Alcatel-Lucent oferã dedicatul Busi-ness Partner Program, destinat trans-formãrii reþelelor, serviciilor ºi operaþi-ilor de afaceri ale IMM-urilor. NoileOffice Communication Solutions for-meazã un portofoliu complet de pro-duse ºi servicii, care aduc laolaltã tele-fonia de calitate enterprise, aplicaþii, cuservicii VoIP (Voice over IP) ºi infra-structuri LAN ºi WiFi securizate.

Dupã cum reiese din statisticilecompaniei AdNet Telecom, cele mai so-licitate soluþii de comunicaþii din parteaIMM-urilor sunt cele de date ºi voce.Pentru a veni în întâmpinarea nevoilorclienþilor sãi IMM, AdNet Telecom adezvoltat un portofoliu complet de pro-duse ºi servicii ce cuprinde aplicaþii,servicii VoIP ºi o infrastructurã secu-rizatã: conexiuni dedicate de internet,servicii IP, VPN, precum ºi instru-mentele din platforma AdNet HostedUnified Communications, soluþie ofe-ritã în regim SaaS, prin care AdNetTelecom pune la dispoziþia IMM-urilorservicii integrate de telefonie, confe-rinþã, fax ºi mesagerie, bazate petehnologia VoIP.

„Cisco oferã în prezent soluþii com-plete de comunicaþii pentru între-prinderile mici ºi mijlocii, care pot fiachiziþionate ca echipamente sau caservicii administrate prin intermediulpartenerilor autorizaþi. Cisco se dife-renþiazã în piaþa de networking pentruIMM ca singurul vendor care poateoferi soluþii integrate ºi complete deswitching, routing, comunicaþii unifi-cate, securitate, wireless, storage ataºatreþelei (NAS) ºi video - toate conceputeºi testate pentru integrare ºi imple-mentare facilã. Ca exemple recente,Cisco a introdus switch-uri compacte,uºor de administrat, soluþii video ºi decomunicaþii unificate adaptate pentrufirme cu un numãr mic de utilizatori,precum ºi noua generaþie de routere cuservicii integrate care permit unificareade voce, date, video ºi mobilitate încadrul reþelelor companiilor mici ºimedii”, declarã PPeettrriiccãã RRuuþþãã,, RReeggiioonnaallSSaalleess MMaannaaggeerr CCiissccoo RRoommâânniiaa..

Pentru IMM-uri, Siemens a dez-voltat suita OpenScape Office, o soluþieall-in-one pentru toate modalitãþile decomunicare. OpenScape Office oferã opaletã largã de aplicaþii Unified Com-munications, precum voce, conferinþã,voice mail, mesagerie, mobilitate, con-tact center ºi prezenþã/IM. De aseme-nea, suita conþine ºi aplicaþia myPortalpentru Mobile, oferitã clienþilor mobilicare deþin smartphone-uri cu interfaþãgraficã: iPhone, Blackberry, Nokia, An-droid ºi Windows Mobile.

Cu o ofertã de soluþii de comunicaþiipentru IMM-uri extrem de variatã ºipentru toate buzunarele, nu cred cãgreºim dacã sperãm ca, în câþiva ani, sãasistãm la un adevãrat boom pe aceastãzonã.

� LUIZA SANDU


SISTEMELE DE MANAGEMENT AL FLOTEI AUTO, O INVESTIÞIE NECESARÃ PE TIMP DE CRIZÃ

Justificarea unei investiþii în domeniul IT înactualul climat economic reprezintã osarcinã delicatã pentru numeroase companiilocale, ºi nu numai. Sistemele de manage-ment al flotei auto reprezintã însã una din-tre excepþiile de la aceastã regulã, pentrucã acest tip de aplicaþii reuºesc sã generezeeconomii reale ºi optimizãri importante, argumente cuantificabile financiar ºi pe pla-cul oricãrui manager pentru care reducereade costuri este un obiectiv stringent.

Climatul economic actual ºipreviziunile pesimiste asupraevoluþiei economice a Româ-niei obligã companiile localesã analizeze din ce în ce mai

atent soluþiile de eficientizare a opera-þiunilor pe care le desfãºoarã, în scopuloptimizãrii activitãþii ºi a centrelor decost. Imperativul realizãrii de economii,obiectiv pe care companiile s-au foca-lizat timp de aproape doi ani, nu maipoate fi însã atins doar prin apelarea lasoluþia simplistã a reducerilor – de per-sonal, de bugete de investiþii etc.

În mod paradoxal, dupã doi ani decrizã economicã prelungitã, numeroaseentitãþi, private sau publice, se aflã lamomentul actual în situaþia în care suntobligate sã investeascã dacã doresc sãmai realizeze economii reale – de bani,dar ºi de timp –, fãrã a le fi afectatã acti-vitatea.

Niºa soluþiilor de management alflotei auto (Fleet Management) ilus-treazã perfect situaþia descrisã mai sus.Scumpirea constantã a carburanþilor,îmbãtrânirea ºi uzura parcului auto,corelatã cu încetinirea ritmului de „îm-prospãtare“ a acestuia reprezintã princi-palele motive pentru care eficientizareamanagementului flotei auto reprezintã,în prezent, o necesitate stringentã pen-tru multe companii, indiferent de aria deactivitate a acestora sau ordinul demãrime.

Iar evoluþia pieþei sistemelor de FleetManagement confirmã acest fapt. Con-form unui recent studiu realizat de ca-binetul de analizã Berg Insisght, cerereade astfel de soluþii creºte constant înþãrile Uniunii Europene cu o ratã anualãde 20,7%, începând chiar din 2009,primul an în care efectele crizei eco-nomice au devenit vizibile ºi pe bãtrânulcontinent. Conform previziunilor cabi-netului de analizã citat, creºterea se vamenþine constantã pânã în 2015, cândnumãrul sistemelor active în þãrile UEva atinge valoarea de 5 milioane deunitãþi (de la 2 milioane de unitãþi, lasfârºitul lui 2010).

Justificarea investiþiei

Aºa cum aminteam, justificarea uneiinvestiþii în domeniul IT în actualul cli-mat economic reprezintã o sarcinã deli-catã pentru numeroase companii locale.Sistemele de management al flotei autoprezintã însã vantajul cã beneficiile pecare le oferã pot fi demonstrate concretºi, mai ales, pot fi cuantificate financiarrapid.

Practic, dacã e sã dãm crezareanaliºtilor de la Frost&Sullivan, primele

optimizãri pe care le oferã o soluþie deFleet Management se bazeazã pe opti-mizarea distanþei de cãlãtorie ºi redu-cerea timpului total aferent acesteia. Deaici decurg alte beneficii, la fel de impor-tante, legate de costurile de combustibil,salariile conducãtorilor auto, întreþine-rea vehiculelor ºi uzura pneurilor, cos-turi-cheie, care, conform Frost&Sulli-van, reprezintã pânã la aproape 62% dincheltuielile operaþionale totale.

Potrivit analiºtilor citaþi, numai îm-bunãtãþirea planificãrii rutelor – ale-gerea rutei optime þinând cont de con-diþiile de drum (trafic, vreme, restrictiþiiorare, reduceri de emisii) – poate gen-era, la un singur drum efectuat, eco-nomii de aproximativ 1,2% a costuriloroperaþionale, de circa 1,4% în ceea cepriveºte consumul de combustibil ºi depânã la 2,6% în ceea ce priveºte uzuramaºinii.

Argumentele de mai sus reprezintãbeneficiile „hard“, care pot fi cuantifi-cate rapid, însã soluþiile de Fleet Ma-nagement oferã ºi o serie de beneficii„soft“, intangibile, dificil de „echivalat“în câºtiguri financiare, dar care nu suntlipsite de importanþã. Cum ar fi de exemplu economii de timp, creºteri deeficienþã, creºterea nivelului de securi-tate al operaþiunilor, îmbunãtãþireagradului de satisfacþie al partenerului-clientului etc.

Paleta de beneficii pe care soluþiilede Fleet Management le oferã este unaextinsã, iar oferta localã este variatã ºidestul de numeroasã. În plus, existã ºivarianta externalizarii managementuluiflotei cãtre un furnizor de astfel de ser-vicii, ceea ce, prin reducerea efortuluiinvestiþional iniþial, creºte atractivitateaadoptãrii acestui tip de aplicaþii.


INDUSTRY WATCH

DISTRIBUÞIE-RETAIL


Creºterile costurilor pentru echipamente, combustibil ºi forþã de muncãau determinat sporirea interesului la nivel managerial pentru maxi-mizarea productivitãþii flotei private. Optimizarea gestiunii flotelor per-mite îmbunãtãþirea utilizãrii echipamentelor, reducerea costurilor ºicreºterea satisfacþiei clienþilor. Nu putem face însã abstracþie denumãrul mare de variabile implicat ºi de problemele care pot surveni.

Oanalizã la nivel global relevã trendul ascendent alnumãrului de implementãri Fleet Management de-terminat de recunoaºterea rezultatelor pozitive în-registrate de companiile care au implementat astfelde soluþii. Creºterea constantã, de la an la an, a

numãrului de unitãþi Fleet Management instalate este asiguratãde necesitatea reducerii costurilor generate de exploatarea ine-ficientã ºi uneori improprie a resurselor companiei. În studiulde piaþã „Fleet management and Wireless M2M”, Berg Insightestimeazã o creºtere de aproximativ 20% a implementãrilor deFleet Management în 2012 comparativ cu 2011. Berg Insight,companie specializatã în realizarea de rapoarte strategice pen-tru industria telecomunicaþiilor, preconizeazã atingerea sumeide aproximativ 4 milioane de unitãþi instalate pânã în 2014.

Soluþia de Fleet Management Total Technologies oferã posi-bilitatea rutãrii ºi urmãririi locale a flotei, conducând la amelio-rarea eficienþei ºi vizibilitãþii acesteia. De asemenea, aceasta optimizeazã rutarea ºi organizarea zilnicã a flotelor dedicate, per-miþând colectarea datelor despre performanþele înregistrate deºoferi ºi vehicule.

Algoritmul de echilibrare a încãrcãrilor contribuie la uti-lizarea eficientã a capacitãþii de transport, fãcând posibilã de-servirea mai multor clienþi pe zi, reducerea numãrului de ve-hicule în exploatare, împreunã cu scãderea nivelului de com-bustibil consumat.

Algoritmul de calcul al rutei optime þine cont de constrân-gerile operaþionale, localizarea clienþilor ºi reþeaua de drumuripublice, cu scopul reducerii distanþei pânã la client ºi a timpuluipetrecut în trafic.

Rutele în tranzit ºi variabilele de performanþã pot fi monito-rizate prin GPS sau prin echipamente de supraveghere în ve-hicul, ce alerteazã dispeceratul astfel încât rutele sã fie ajustatesau redistribuite atunci când sunt întâmpinate probleme lalivrãri.

Cu ajutorul terminalului Intermec CN50, furnizat de TotalTechnologies, aplicaþia de Fleet Management atinge un nivel su-

perior din punct de vedere al funcþionalitãþilor. În primul rând,comunicaþia poate fi realizatã în ambele sensuri, adicã de la dis-pecer cãtre ºofer, faþã de cazul în care nu s-ar folosi un terminalmobil, iar comunicarea s-ar face doar de la vehicul cãtre sediu.Astfel, rutele pot fi modificate ºi comunicate vizual în timp realsau pot fi automatizate mesaje de alertã vizuale ºi sonore ladepãºirea limitelor de vitezã împreunã cu raportarea lor la sediu.Modul de comunicare duplex este realizat în parametri optimidatoritã comunicaþiei 3G integratã în terminalul CN50 ºi a dis-play-ului generos de 3,5 inch vizibil în orice condiþii de lumino-zitate. Datoritã construcþiei robuste ºi ergonomiei în utilizare,terminalul Intermec CN50 preia ºi rolul de registru al activitãþiiºoferilor. Folosind tastatura sau ecranul touch-screen, ºoferii în-registreazã în jurnalul de activitate opririle planificate sau ne-planificate ºi motivele acestora. În urma corelãrii acestor infor-maþii cu datele de telemetrie transmise de vehicul, pot fi gene-rate rapoarte de performanþã ale ºoferilor, oferind managemen-tului posibilitatea de a-ºi evalua angajaþii si de a lua mãsurilenecesare în timp util.

În calitate de Platinum Partner ºi Centru de Service Auto-rizat Intermec, dar ºi Partener de Onoare Skeye în România, împreunã cu experienþa de peste 15 ani în domeniul auto-id,Total Technologies (tel: 0372.317.713; www.totaltech.ro, [email protected]) furnizeazã soluþii barcode ºi RFID, însoþite de servicii suport de cea mai bunã calitate, certificate demarii producãtori ºi confirmate de clienþii de referinþã. �

Soluþie de Fleet Management – Total Technologies


Proiectul MEDAS, „Instruirea medicilor ºi aasistentelor medicale din spitale în manage-ment ºi utilizarea noilor tehnologii”, este unproiect strategic cofinanþat din Fondul Social European prin Programul OperaþionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007-2013, implementat de RomanianSoft Company (RSC) în 4 euro-regiuni: Bucureºti-Ilfov, Sud-Est, Sud-Muntenia ºiSud-Vest Oltenia.

Furnizarea de formare profesiona-lã medicilor ºi personalului me-dical, în vederea creºterii calitãþiiactului medical, prin utilizareanoilor tehnologii, este unul din-

tre obiectivele principale ale proiectuluiMEDAS. În acest sens, s-au dezvoltat 2programe de instruire pentru un numãrtotal de 880 de persoane, angajate în spitalepe poziþii de conducere ºi operative.

Cursuri pentru dezvoltarea de competenþe extra-medicale

Astfel, la jumãtatea perioadei de imple-mentare a proiectului, am reuºit sã îmbu-nãtãþim performanþele manageriale pentruun grup de aproximativ 180 de persoane,angajate pe poziþii de top management înspitalele judeþene, municipale ºi orãºeneºtidin judeþele Constanþa, Dolj, Gorj, Teleor-man ºi Bucureºti în domeniile: manage-ment organizaþional strategic, manage-mentul unitãþilor de sãnãtate publicã, ma-nagementul resurselor umane ºi manage-mentul financiar ºi al achiziþiilor publice.

Pentru personalul operativ (medici ºiasistente medicale) am contribuit la îm-

bogãþirea cunoºtinþelor de comunicare ºiutilizare IT prin formare specificã îndomeniile: operare calculator, internet ºicomunicare electronicã, sisteme informa-tice pentru managementul unui spital, re-laþii publice, managementul comunicãrii ºilimba englezã. În prezent, au finalizataceste cursuri aprox. 150 de persoane, alte375 de persoane având cursurile în deru-lare, în judeþe precum Constanþa, Dolj,Galaþi, Gorj, Teleorman ºi Bucureºti. Toþiabsolvenþii cursurilor MEDAS primesccertificate acreditate de Consiliul Naþionalde Formare Profesionalã a Adulþilor.

Programul de formare va continua ºi în2012 cu aceleaºi cursuri destinate manage-mentului ºi personalului operativ din spi-tale, finalizarea ultimelor serii de cursurifiind estimatã pentru luna septembrie aanului viitor. Un alt pas important înproiect l-a constituit realizarea unui studiuprivind nevoile de formare ºi organizare aresurselor umane din organizaþiile de sãnã-tate, care surprinde situaþia formãriiprofesionale a cadrelor medicale din Ro-mânia ºi identificarea nevoilor de dez-voltare în competenþe extra-medicale. Ac-tivitatea de realizare a studiului a fost coor-donatã de RSC, cu sprijinul partenerilorromâni, dar ºi a partenerului transnaþional,pentru a permite compararea situaþiei dinRomânia cu benchmark-urile specifice lanivel european.

Observatorul, o nouã structurã sanitarã

În scopul îmbunãtãþirii managementu-lui unitãþilor medicale, modernizãrii ser-viciilor medicale ºi sprijinirii penetrãriitehnologiilor informaþiei ºi comunicãrii însectorul de sãnãtate, în cadrul proiectului s-au pus bazele unei structuri partenerialeformatã din instituþii ºi organizaþii care ac-

tiveazã în domeniul sanitar: Observatorul.Acesta îºi propune sã realizeze studii, cer-cetãri, analize ºi proiecte în domeniul for-mãrii resurselor umane din sistemul sani-tar, sã sprijine decidenþii publici, prin pu-nerea la dispoziþia acestora de documenteprivind situaþia din domeniul sanitar, ºi sãdetermine nevoile de formare profesionalãdin sistemul sanitar. Printre obiectivelestrategice ºi operaþionale ale Observatoru-lui se numãrã creºterea performanþelor sis-temului medical prin îmbunãtãþirea accesi-bilitãþii, eficacitãþii ºi echitãþii serviciilormedicale oferite populaþiei, analizarea situ-aþiei formãrii resurselor umane din sectorulsanitar prin elaborarea de studii, analize ºirapoarte, cât ºi elaborarea de strategii, pla-nuri ºi propuneri de îmbunãtãþire a legis-laþiei în domeniul formãrii resurselorumane din sectorul sanitar.

Urmãtorii paºi în proiectul MEDASsunt realizarea de vizite de lucru trans-naþionale în vederea facilitãrii insuºirii debune practici în domeniul managementu-lui resurselor umane din sistemul de sãnã-tate publicã ºi certificarea ISO9000 a struc-turii Observator privind formarea resurse-lor umane din sistemul sanitar.

Proiectul MEDAS reprezintã un pasimportant în creºterea calitãþii actului me-dical, atingându-ºi cu succes obiectivelepropuse pânã în prezent ºi având o realãcontribuþie în formarea profesionalã a me-dicilor ºi a personalului medical din spitale.Avem convingerea cã, pânã la finalizareaproiectului, vom avea un aport conside-rabil în procesul de îmbunãtãþire ºi creºterea calitãþii serviciilor medicale din spitaleledin România.

PPeennttrruu mmaaii mmuullttee iinnffoorrmmaaþþiiii vviizziittaaþþiiwwwwww..ffsseerroommaanniiaa..rroo ººii wwwwww..pprrooiieecctt--MMEEDDAASS..rroo..

� LOREDANA NEAGOE, COORDONATOR EXECUT IV PROIECT MEDAS

Creºterea calitãþi i servicii lor medicale prin instruirea în management

ºi uti l izarea noilor tehnologii


FEMEI ÎN TEHNOLOGIE

Genevieve Bell este antropolog, cercetãtorºi director al Laboratorului Interaction andExperience Research din cadrul Intel Labs.Echipa pe care o conduce ajutã Intel încrearea unor tehnologii ºi produse proiec-tate în jurul nevoilor ºi dorinþelor oamenilor.Consideratã „arma secretã“ a Intel,Genevieve Bell a acordat un interviu în exclusivitate revistei Market Watch.

Sunteþi singurul angajat al Intel Fellow care nu e inginer. Cum se împacã etnografia cu tehnologia?

Laboratorul pe care îl conduc are o mi-siune importantã: reinventarea modului încare oamenii folosesc tehnologia pânã în2020. Suntem încã la început, dar suntfoarte încântatã de munca echipei mele cuprivire la noile capabilitãþi ale computin-gului ºi noile segmente în care acesta vaintra. Dorim sã creãm noi experienþe, sãtestãm noi tehnologii, sã facem cercetãripeste tot în lume, sã scriem lucrãri ºi sã in-ventãm patente, dar în acelaºi timp sã ne ºidistrãm. Lucrãm alãturi de alte grupuri dincadrul Intel. Ne-am împãrþit pe proiecte ºicolaborãm pentru a descoperi ce-ºi dorescconsumatorii de la tehnologii, pentru acrea noi experienþe ºi dispozitive.

De ce a ales Intel sã dezvolte un laborator doar pentru aceste tipuri de cercetãri?

Intel m-a angajat pe mine ºi pe alþicercetãtori în domeniul ºtiinþelor socialechiar în perioada în care industria tehno-logicã a experimentat primul val din ceeace acum numim „consumerisation“. Com-puterele au migrat din birouri în case, pen-tru uz personal. Drept urmare, pentrucompaniile ca Intel au apãrut mai multe în-trebãri: Cum vom contribui la aceastãschimbare? Vor apãrea lucruri care sã neinspire sã dezvoltãm noi tipuri de plat-

forme tehnologice? Noi suntem aici pen-tru a ajuta compania sã înþeleagã mai binecum gândesc ºi se poartã oamenii în afarabiroului. La început, rolul nostru a fost înmare parte educaþional. Acum ne îndrep-tãm cãtre un spectru mai larg. Contextuleste important. Dacã nu este înþeles con-textul mai larg, atunci este greu de identi-ficat cum utilizeazã oamenii tehnologia ºice îi motiveazã. Facem cercetãri etno-grafice în toatã lumea ºi suntem devotaþiînþelegerii tuturor tipologiilor de oamenide pe glob. Nu existã o singurã abordarepentru toate tehnologiile. De altfel, existãdeja tendinþa de a separa situaþiile în caretehnologiile ne îmbunãtãþesc viaþa, de celepersonale, emoþionale, în care nu avemnevoie de cabluri ºi conexiuni. Nu putemaborda fiecare nouã tehnologie ca pe un PCîn devenire. Fiecare inovaþie are proprialogicã, propriul ritm, ecosistem, propriiijucãtori ºi trebuie sã nu uitãm niciodatãacest lucru.

Ce anume s-a schimbat în privinþa interacþiunii oamenilor cu tehnologia în ultimul deceniu?

În ultimul deceniu, noile tehnologii,comunicaþiile ºi divertismentul au intrat înviaþa noastrã transformându-ne modul deviaþã din ce în ce mai mult, formele de di-vertisment, mijloacele prin care cumpãrãmºi vindem diferite lucruri. Desigur, ca fiinþeumane, încã suntem interesaþi de aceleaºilucruri – relaþiile cu familia, reþelele de so-cializare, gãsirea unei poveºti bune care sãne distreze. Tehnologia a reuºit sã schimbemodul în care experimentãm aceste lu-cruri, dar nu le-a fãcut irelevante.

La ce lucraþi în prezent? Am devenit interesatã de maºini în ul-

tima vreme. Maºinile din prezent conþin12-24 de piese mici din siliciu, iar 40% dincosturile construcþiei unei maºini suntlegate de electronicele pe care le conþine.Aºadar, maºinile sunt destul de sofisticatedin punct de vedere tehnologic. Nu numaicã maºinile sunt mult tehnologizate, dar caºoferi interacþionãm mult cu aceste dispo-

zitive integrate: sisteme de securitate, na-vigaþie prin satelit, telefoane, iPad-uri etc.Astfel, am început sã pun întrebãri pentrua afla la ce se gândesc oamenii când vinevorba de maºinile lor. Companiile pro-ducãtoare de maºini au idei interesante de-spre ele. Se gândesc la maºini ca la birourisau sufragerii mobile. Companiile detehnologie fac la fel, iar tendinþa lor este dea se gândi la maºini ca la niºte computerepe roþi. Acestea reprezintã oportunitateaperfectã pentru a merge sã-i întrebãm peoameni ce pãrere au. Am petrecut ultimeleºase luni prin lume cu oamenii, nu numaiîntrebându-i, dar i-am pus sã prezinte do-cumente ºi fotografii cu experienþele lorlegate de maºini.

Cum vor arãta produsele IT în urmãtorii ani?

Viitorul va semãna foarte mult cu pre-zentul din multe puncte de vedere. Ne vapãsa de aceleaºi lucruri: familia, prietenii,slujba, comunitãþile ºi þãrile în care trãim.Vom dori în continuare sã ne remarcãm,sã le asigurãm copiilor noºtri o viaþã maibunã. Vom avea noi device-uri, o nouã in-frastructurã ºi noi experienþe. Va fi uimi-tor sã vedem unde vor apãrea noile centrede inovaþie ºi cine le va conduce. Intuiþiaîmi spune cã vom avea parte de surprize.

� LUIZA SANDU

Genevieve Bell, Director Interaction and Experience

Research Intel Labs, Intel Corporation

„Arma secretã” a Intel este o femeie

INTERVIU


FEMEI IN TEHNOLOGIE

DIVERSITATE

Despre diversitate… cu tinerele din programare

Lumea IT-ului, în general, este cunoscutã cafiind una în care predominã bãrbaþii, iar cea aprogramãrii este consideratã doar o lume abãrbaþilor. Dar chiar aºa stau lucrurile? Vor-bim despre mituri sau realitate? În România,numãrul femeilor care lucreazã în programarea crescut de la an la an, chiar dacã nu cu pro-cente din douã cifre.

Încet-încet, prejudecata conformcãreia tocilarul autist cu ochelari curame groase, tricou uzat ºi barbãnerasã din faþa unui calculator esteegal cu programatorul IT începe sã

disparã din mentalul colectiv. Programa-torii bãrbaþi sau femei nu sunt nicidecumpersoanele antisociale pe care ni le ima-ginãm. Iar companiile IT sunt tot mai in-teresate sã-ºi antreneze ºi integreze anga-jaþii în tot felul de activitãþi comune. Bamai mult decât atât, se gândesc la ceea ce întermeni de specialitate numim „diversitateorganizaþionalã”, sub toate formele ei: degen, de culturã, de rasã, de vârstã, de opinii,de tipuri de personalitate, de abordare, derelaþii. Nu sunt puþini managerii de com-panii IT româneºti care ºi-ar dori sã lucrezecu mai multe femei decât bãrbaþi. Trebuie,totuºi, menþinut un echilibru între anga-jaþii bãrbaþi ºi femei, tineri ºi în vârstã, exuberanþi ºi calmi.

„Diversitatea este beneficã, deoarece fa-ciliteazã legãtura dintre membrii uneiechipe (deºi pare a fi un paradox) ºi oferãmai multe perspective. Probabil cã existãun deficit în ceea ce priveºte diversitateade culturã sau de rasã, dar acest aspect sedatoreazã faptului cã, în general, Românianu atrage foarte mulþi strãini. Sper ca acestlucru sã se schimbe pe viitor ºi sã reuºimnu doar sã oferim lumii specialiºtii noºtri, ciºi sã «ne oferim» specialiºti din alte þãri”,considerã PPaauullaa CCiiooccâârrllããuu,, care lucreazã ca.NNEETT ssooffttwwaarree ddeevveellooppeerr llaa BBeeeeNNeeaarr..

Este angajatã în cadrul companiei de laînceputul anului 2011 ºi mãrturiseºte cã,atunci când a ales aceastã carierã, nu s-agândit deloc la faptul cã este un domeniudominat de bãrbaþi: „Sincerã sã fiu, nu înþe-leg ce anume determinã procentul majori-tar în favoarea lor; toate fetele pe care le-am întâlnit în acest domeniu sunt la felde capabile ºi îºi îndeplinesc cu succes task-urile. De fapt, cred cã aceastã proporþie sepoate transforma foarte uºor într-un avan-taj pentru noi, prin faptul cã ne oferã posibilitatea de a ne face remarcatemai uºor.”

„Nu mã sperie bormaºina, patentul sau ºurubelniþa”

AAlleexxaannddrraa SSttaannccaa este, de doi ani,Quality Control Engineer la Netop Busi-ness Solutions A/S ºi se pregãteºte sã devinãQuality Assurance Engineer.

„Când eram micã, eram fascinatã de ab-solut tot ce fãcea tata. De la mici pro-grãmele, circuite electrice, pânã la mon-tatul calculatoarelor. Tata aducea acasãcomponente ºi montam cot la cot cu el.Singura parte de care îmi era fricã sã mãapropii era setarea jumperilor de la proce-sor. Am montat ºi reþele de calculatoare cuel. Nu mã sperie bormaºina, patentul sauºurubelniþa”, povesteºte Alexandra.

Firma în care lucreazã este o multi-naþionalã, cu sediul central în Danemarca.„La interviuri vin relativ puþine femei. Darasta nu influenþeazã procesul de recrutare.Atmosfera din firmã mã face sã mã simtatât de bine, încât sunt convinsã cã mi-amgãsit <<my dream-company>> ºi <<mydream-job>>. Vin la serviciu de plãcere ºiîn fiecare searã sunt tristã cã trebuie sã plecacasã. Existã oameni de toate vârstele, de la20 de ani la 50-60. Am colegi care au venitdin Danemarca ºi au învãþat sã vorbeascãromâneºte”, adaugã ea.

AAnnccaa ªªeerrbbaann lucreazã ca .NET Deve-loper în cadrul firmei Inside Software dinIaºi, din luna februarie a acestui an.

„În principal, particip la partea de dez-voltare a aplicaþiilor (mai exact scrierea co-dului), urmând ca în perioada urmãtoare sãiau parte ºi la reorganizarea unei aplicaþii,mai exact la modificarea arhitecturii. Înaceastã firmã, în partea de developmentpredominã bãrbaþii (mai exact suntem 3fete ºi 10 bãieþi în departamentul în careactivez). În schimb, în partea de QA, fetele


conduc detaºat. În ambele firme în care amlucrat pânã acum am observat acelaºi lucru:pe partea de development predominã bãr-baþii, iar în partea de QA fetele”, menþio-neazã Anca. Ea a terminat un liceu cu pro-fil real, fiind atrasã de informaticã.

„Ce mi-a placut cel mai mult e cãmereu trebuie sã gândeºti, sã gãseºti soluþiioptime pentru problemele date. Cât desprefaptul cã în acest domeniu predominã maimult bãrbaþii… acesta a fost un motiv înplus, pentru cã am vrut sã demonstrez cã ºinoi, femeile, suntem capabile sã gândim ºipoate, uneori, sã gãsim soluþii mai bune. Cem-a surprins, însã, la ultimul proces de re-crutare a fost numãrul mic de fete care auaplicat. Nu ºtiu cãrui fapt se datoreazã acestlucru, dar mi-ar fi plãcut sã vãd mai multefete pe acele liste. Sper ca, în timp, tot maimulþi sã conºtientizeze cã ºi o parte femi-ninã poate participa cu succes la procesulde dezvoltare a unei aplicaþii, la creareaunei arhitecturi ºi, pânã la urmã, la coor-donarea unui proiect.”

AAnnddrreeeeaa MMaarriiaa DDrrããggooiiuu s-a angajat înianuarie 2010 în cadrul firmei Crystal-Sys-tem SRL ca SAP Technical Consultant. Lascurt timp dupã angajare a fost subcontrac-tatã de IBM România Global DeliveryCenter unde lucreazã ºi astãzi. „Sunt o fireanaliticã. ªi atunci înclinaþia cãtre dome-niul acesta nu a venit ca o surprizã pentrunimeni. Aveam de fãcut o alegere careurma sã-mi influenþeze viaþa. ªi ºtiam cevreau. Asta era tot ce conta. Totul a venitnatural. Iar drumul a fost ales prea de-vreme ca sã-mi pun probleme legate destudii demografice, proporþii ºi împãrþiri”,mãrturiseºte Andreea.

În cadrul IBM a fost implicatã îndiferite proiecte pentru clienþi mari din

strãinãtate, fie de upgrade, implementaresau suport. „Suntem cu toþii colegi, lucrãmcot la cot ºi avem responsabilitãþi la fel demari fãrã sã intre în discuþie genul sau altecriterii de diferenþiere. Cred cã ceea ceconteazã cel mai mult sunt capacitãþilefiecãrei persoane de a-ºi duce treaba la bunsfârºit, indiferent de sex, rasã etc. Ati-tudinea cea mai sãnãtoasã este acordareaunei ºanse egale tuturor ºi permitereademonstrãrii capacitãþilor profesionale carerecomandã fiecare persoanã pentru unanumit post”, subliniazã Andreea.

Din pasiune pentru programare

Pentru OOaannaa OOpprrooiiuu,, care lucreazã înprogramare la TotalSoft de 7 ani, totul a în-ceput de la pasiunea pentru matematicã.

„Într-adevãr, în domeniul în care lu-crez predominã bãrbaþii, dar atunci cândam ales sã fac asta nu m-am gândit deloc laacest aspect, ci cã trebuie sã-mi gãsesc unjob unde sã fac ceea ce îmi place cel maimult: programare. Pentru mine a fost unmotiv de mare bucurie când am fost accep-tatã sã lucrez la TotalSoft, de care auzisemnumai lucruri bune ºi la care tindeam sãajung sã lucrez. Ceea ce am observat de-alungul timpului ºi ceea ce mi-a plãcutfoarte mult a fost cã oamenii sunt aleºi sãlucreze aici pe baza cunoºtinþelor ºi expe-rienþei pe care o au în acest domeniu, ne-fãcându-se diferenþe de vârstã, sex etc.”,spune Oana.

AAnnttooaanneettaa EEnnee este programator C încadrul diviziei Embedded Software din To-talSoft, de doi ani. Spune cã a avut mereu oînclinaþie cãtre domeniile tehnice, totul în-cepând cu Olimpiadele de Fizicã ºi Mate-maticã din ºcoala generalã ºi liceu. „Deoa-

rece în România nu existã multe oportuni-tãþi în cercetare, am ales Facultatea de Au-tomaticã ºi Calculatoare, cu specializareaCalculatoare. Comparativ cu alte companiiIT, în TotalSoft sunt angajate multe femei.Sunt convinsã cã ar fi angajate ºi mai multe,dacã la interviuri s-ar prezenta într-o pro-porþie mai mare. În departamentele non-Software, firma oferã o vastã diversitate devârstã, însã în departamentul Software,predominã persoanele sub 35 de ani, ceeace este firesc considerând tehnologiile cucare se lucreazã. Consider cã TotalSoft estedeschisã la diversitate culturalã ºi rasialã,din moment ce se extinde în alte þãri”,completeazã Antoaneta.

Cea mai proaspãtã angajatã, EElleennaaMMoossccaalliiuucc,, lucreazã ca .NET Developer laEvozon Systems din Cluj-Napoca, de aproa-pe douã luni. „În momentul în care amdecis sã urmez aceastã carierã eram atrasãfoarte mult de domeniul informaticii, demetodele de rezolvare a unor problemereale ºi de creare de aplicaþii/programe carevor schimba ceva sau vor îmbunãtãþi/uºuraviaþa unei/mai multor persoane. Faptul cãîn acest domeniu predominã bãrbaþii nu m-a descurajat deloc, ci din contrã. Pãrereamea e cã nu conteazã tipul persoanei pen-tru a reuºi într-un domeniu, ci doar felul dea gândi, de a aprofunda ºi voinþa de a ajungeunde îºi propune. Dupã pãrerea mea, com-pania a luat în considerare foarte mult «di-versitatea organizaþionalã», deoarece anga-jaþii companiei se compun din persoanetinere ºi în vârstã, astfel încât experienþafiecãruia sã poatã fi împãrþitã ºi, în acest fel,angajaþilor tineri li se oferã un prilej de a în-vãþa, de a cãpãta experienþã ºi rãspunsuri laîntrebãri diverse.”

� LUIZA SANDU

FEMEI IN TEHNOLOGIE

DIVERSITATE

MW REVIEW


Noul echipament multifuncþional Canon Pixma MX410reuºeºte sã „înghesuie“ sub o carcasã elegantã, deun negru sobru, o serie de caracteristici care oplaseazã în topul primelor opþiuni pentrubirourile mici sau cele de acasã (Small Office –Home Office, SOHO), cu solicitãri variate ºi uti-lizare intensivã. Evident, fiind o multifuncþiona-lã, Pixma MX410 poate printa, copia, scana ºitrimite faxuri, la vitezã mare ºi la o calitatea supe-rioarã, dar mai ales permite un grad superior de mo-bilitate prin faptul cã oferã conectivitate WiFi. Echipamen-tul beneficiazã de tehnologia FINE de la Canon, care permitetipãrirea cu picãturi de cernealã de minim 2pl ºi o rezoluþie de imprimare de pânã la4800x1200 dpi, ceea ce face ca noul venit în seria Pixma sã se achite corect ºi de sarcinamai pretenþioasã a imprimãrii fotografiilor. Revenind însã la modul în care se achitã de„sarcinile de serviciu“, trebuie menþionat cã MX410 porneºte în doar câteva secunde, imprimãla o vitezã de 8,7 ipm monocrom (sau 5,0 ipm color), beneficiazã de un alimentator automatde documente încorporat (pentru 30 de coli), trimite faxuri rapid (prin Super G3 la 33,6 kbps),iar acestea pot fi salvate pe stick USB. Pe partea de scanare, noua multifiuncþionalã Pixmavine cu o altã facilitate atractivã: este dotatã, în partea frontalã, cu un port USB care permiteca, dupã scanare, fiºierele obþinute sã poatã fi salvate în format JPEG sau PDF (pentru a aveao dimensiune mai micã) direct pe un stick de memorie. La capitolul utilizare, Canon PixmaMX410 se poate lãuda cu o interfaþã prietenoasã ºi intuitivã, care înglobeazã o serie defuncþii utile precum Rezervare copie (care permite scanarea documentului urmãtor în timpulprocesãrii primului document pentru a economisi timp), Auto Document Fix (îmbunãtãþeºtecalitatea ºi lizibilitatea scanãrilor prin efectuarea de ajustãri automate inteligente pe fiecarepaginã), Easy-WebPrint EX (permite compilarea conþinutului mai multor site-uri ºi printarea)etc. Per total, deºi nu poate concura cu imprimantele de mare vitezã ºi volum sau cu celededicate pasionaþilor foto, dacã facem raportul performanþã-calitate/preþ, þinând cont cãaceastã multifuncþionalã se adreseazã cu precãdere utilizatorilor din clasa SOHO, rezultatuleste unul corect care înclinã balanþa în favoarea noului venit din seria Pixma. ((RR..GG..))

�� ASUS ADUCE SERIA ZENBOOKASUS a lansat noile modele ale ultrabook-ului ZENBOOK, UX21 ºi UX31, echipate cu proce-soare Intel Core i5 ºi i7, din cea de-a doua generaþie. Acoperite integral cu aluminiu ºi cu ogrosime de la 3 la 9 mm, cele douã modele sunt cele mai subþiri portabile de pe piaþã. Un altrecord stabilit de noile ZENBOOK este asigurat funcþia instant-on care porneºte sistemul aflatîn aºteptare în numai 2 secunde ºi oferã un timp de standby de pânã la 2 sãptãmâni, ceeace înseamnã de patru ori mai mult comparativ cu standardul industriei. Pentru a atinge

aceste recorduri, ZENBOOK este dotat cu cel mai recentprocesor Intel Core optimizat pentru laptop-uri, SATA Revi-sion 3.0, stocare SSD, Bluetooth V4.0 ºi USB 3.0 (la carese adaugã tehnologia USB Charger+ care foloseºte put-erea portului USB 3.0 pentru reîncãrcarea dispozitivelorportabile într-o fracþiune de timp din perioada necesarã înmod normal). Sub carcasa de aluminiu, ASUS a inclus oserie de soluþii proprietare novatoare cum ar fi sistemul derãcire cu canale în formã de V, cu o arhitecturã unicã culamele de cupru, tehnologia audio SonicMaster, dezvoltatãde echipa ASUS Golden Ear ºi Bang&Olufsen ICEpower,sau tehnologia patentatã Super Hybrid Engine II care con-servã în mod inteligent energia ºi permite o autonomie cu25% mai ridicatã faþã de medie. (Când autonomia baterieiscade sub 5 procente, ZENBOOK salveazã în mod automatfiºierele în lucru pentru a preveni pierderea de date.) ZEN-BOOK UX21 ºi UX31 sunt deja disponibile pe piaþa localã.

�� BENQ ROMÂNIA,CREªTERI ALE VÂNZÃRILORPE TOATE SEGMENTELE DE PRODUSE Subsidiara localã a BenQ a înregistratîn primele nouã luni din acest ancreºteri ale vânzãrilor pe toate seg-mentele pe care activeazã la nivellocal. Proiectoarele sunt cel mai di-namic segment, pe care BenQ a avuto creºtere de 52%, comparativ cuaceeaºi perioadã a anului trecut, fiindurmate de segmentul monitoarelor, încreºtere cu 30% ºi cel al camerelorfoto, care a evoluat cu 8 procente.Evoluþia pe segmentul proiectoarelorvine pe fondul creºterii pieþei de profil,dar ºi pe fondul creºterii vânzãrilor pesegmentele business ºi educaþional.„BenQ ºi-a consolidat poziþia de liderpe piaþa proiectoarelor din România,fiind în linie cu estimãrile prognozatepânã la finalul acestui an, care vizeazãcota de piaþã de minim 45%. Estimãmcã noua gama de proiectoareSmartEco ne va oferi, în continuare, odinamicã mai bunã decât a pieþei deprofil, cererea de soluþii eficiente ener-getic din sectorul educaþional ºi debusiness având cea mai marecreºtere“, a declarat Dragoº Salamac,Team Leader BenQ pentru România.

�� EPSON LANSEAZÃ UN NOU NOU PROIECTOR HD READYEpson a anunþat lansarea videoproiec-torului 720p HD-Ready Epson EH-TW480, capabil sã redea imagini deînaltã fidelitate, la un preþ atractiv. Valorificând cele mai noi tehnologiiEpson, acest model proiecteazã cuaceeaºi luminozitate pe alb ºi pe cu-loare, de 2.800 lumeni, ºi o ratã decontrast de 3.000:1, oferind cadrestrãlucitoare chiar ºi în lumina diurnã.Tehnologia Epson 3LCD asigurã ima-gini clare, luminoase, care nu dãunea-zã sãnãtãþii ochilor. Datoritã corecþieimanuale pe orizontalã ºi celei auto-mate pe verticalã, proiectorul esteuºor de instalat, iar imaginea estedreaptã, indiferent de unghiul din careeste realizatã proiecþia. Gama largã de conectivitãþi face posibilã redareade conþinut de pe Blu-ray, console de jocuri sau set-top box-uri TV.

�� CANON PIXMA MX410, ALEGEREA OPTIMÃ PENTRU SMALL OFFICE

140

Documents

itind s cred c eficiena

canale specifice social

o reacie relativ tim

cea a angajailor mobili

s ofere sfaturi ntr

organizaiei n scopul

muli pai naintea celui