xxxi. an 1895
TRANSCRIPT
ONâvkââkk (kl. Vâkâv) 2 prilio st v.14 åprilis st. n.
Lsts in tisears âuminecâ kretul ps na an 10 tl.?s '/, âs an b tl.
ks '/ âe an 2 tl. 70 or.pentru komLnia ps an 25 Isi
XXXI.1895.
_______________________
^cola eu noi-oe.(liovelL âin popor.)
(brmare.)
?ciu, câ a merge âupâ Lueurel. Dragostea intre ei e tare mare. Le ei nime nu i-a mai âespârli nici oâatâ
§âi Lucurel, mâ! ce stai råmåmat cu capul âe serâstâ, ia mai lasâ gânâurile, aââ,
âela olaltâ, âorâ. . . mórtea! . . . âarâ tot e mai bine ca sâ auAm, ce-a Ace ?i ea, care va li cuvântul âin
L mai cuminte, ââcâ se kac tótÊ eu ebibsuâlâ,
bere, aââ .. .â ^âuc, iscâ vin . . .
Âť â "bornâ 'n stielâ.
ĂĄragu tatei,
â vestul, bre. bre, âa Ace Oasian rââsmânâu-se âupâ mesâ, ea sâ ?âââ mai ârept, oum se cuvine.
â In skâr?it ?cii cs? mo? Oailean â Ace el mi?cat ?i cu glas tare, ea sâ-l auââ tosi â eu l-oi spune una ea <jeee: ce se atinge âe bina, âe mâritatul ei, apoi am ?i eu o vorbâ âe spus, 6inâ câ nu numai oâatâ l-am seâpat-o âela mĂłrte. 8L nu ti fost eu, ea erâ âusâ âe mult in eesa- laltâ lume.
â Line Aci, eu nu Ac eâ nu, âarâ ?cii âumneata. . . trebue sâ o auAm ?i pe Lovast^a; ea i-a âat âs supt, ea a creseut-o, ea a invs- lat-o sântele rugÄciuni, frica âe Dumnezeu, a?â- âarâ ?i ea sâ vorbescâ in treba acĂłsta.
â ^?ĂĄ este â i ââ Luciei â eâei Aes sfânta seripturâ: binecuvântaÂrea pâri noilor intLrs?ee casele copiilor.
â ^?â-i ârept, â a- âauge Locanes.
â Iarâ bina â ur- móßL mo? Oailean â?i
ce faci! cânâ oi cu spatele âe
bĂł-o eu â pâretele âe
gura ei. pe cale, vastisei, Lucurel va si in tul âat. Atunci <
, cum ar trebui sâ tie. Cuvântul meu ?i al 8e- apoi cel rostit âe bina, âe baâea Laâale ?i âe inaintea omenilor are mare putere ?i nime nu
> stare sâ ne kaeâ ea sâ nu ne l'ncm âe cuvân- Inlelegerea âintre noi este âeei âe trebuinČÄ,
or ß täte bune, lucrurile n'or merge pe âos, iarnorocul s'a linó âe ei.
ea are mintea ei Âť
â ^?â-i â intârirâ eu tosii â bine ai vorÂbit; tote trebus kâeute cu cap â ps rânâ.
â Nici pe vornic nu-I pun ori-?i-eum in frunÂtea satului â grÄi Lo- canel â ci mai intâiu tre- bue sâ tie alegere ?i aleÂgerea trebus sâ se facâ âupâ eum spune legea impârâteseâ, iarâ nu iae' a?â, âe-a banâi a-manâra, âupâ eapul omenilor ori al comisarului.
â ^poi, urmâ Oa- sian, â iaeâ pe âumi- neeâ om si Ia âumneata, mo? Oailean! sâ ne a?- tepii . . . om veni eu toA sâ aâueem Ia capât eeea- ce am ĂŽnceput amu Ia baâea Laâale. Lueurel, el âe bunâ samâ ĂŽncâ n'a lipsi. Iar bina, ea sâ-?i alegâ singurâ pe cine vre... pe cel ee i mai seump la inimâ . . . noi nu vrem sâ-i eâl- câm voia.
â Line âarâ â aâau- gs mo? Oailean riâicân- âu-se in piciorÂŤ â cânâ A vini Ia mine, ĂŽli gÄsi cu dunâ samâ in câmâ-
14
158 L ä Ll I L I änul XXXI.
rusâ âoue poloboeele âe bere, unu âe vin . . . âa, âa.. . ĂŽsi Fâsi, sâ nu-ini c^ieesi pe nume âe n'a 6 a?â . . . am âe unâe ... nu mi-i rubine . . . âarâ raekiu â ve 8pun ârept â cam pusin. . .
â LL, KL, KL â rÎâ eu tosii in kokot â niei in trei sĂśptĂśmĂĄni nu le-om pute be . . .
â Laiâesi 8â merjem, eL-i nopte.â La nu, mai stasi, 8â mai âLm ĂŽneâ eâte-o bere
â xrLi Locanes, Aolinâ pLkaruI in 8ânetatea eelor âe ca8â â ea nu ne-a 8trieĂĄ, n'avesi kabar. . .
La âa, ne-a strieå...
. â ^.u^it-ai, mĂśi 1?uâor, o veste?â Oe?â laeL ee-i â i âL Nitru nĂśeLpt â bLâisâ vre
8â âee eopila âupL Lueurel.â L. . . âraeu! ?i eine s-oâ M-o 8pu8 Loeanes spitropul, ?i a kost ?i lo-
Aoâna in filele aee8tea.â Leu, mĂśi, reu â intârse l^uâor mânio8 â
bââisa nu-i eu tote âo^ele. Lar eL ?-o perâut minsele. t)re alt ginere 8â nu-?i potL ^Lsi numai pe aeela! Lu unul s-oi 8pune ârept, mÜi Mtre, eu nu-1 pot sukeripe Lueurel, nu âe alta, âa iae' a?â, eum am Pce ea âin 8Ünin. Lar eL mi 86 a?âHL o 8tâneâ pe pept, cânâ Îl vÜå. La sie eum Îsi vine, a?â-i cL tot a?â? . . . si-i ^reu ?i sie cânâ Îl ve<)i . . .
â La, a?â-i, mie mi-i tot a?â ea ?i sie . . . 8â nu-I veâ in ocbi . . . cânâ ĂŽl ĂŽntâlnesc ?i-I vÜå rĂŽ^ânâ, m'a? âuee pe lume nu alta, no! . . iaea . . . uitL-te pe kerâstL. . . vine. . .
â Oine?â Vine 2oe tot o kuxL . ..â Mi, mĂśi . . . trebue 8â tis eeva . . a 6 avut
eu eine va vr'o 8upĂśrare . . .La intrL: â Mi luâor, âa ?eiu eâ i-am âat eu,
m'a pomeni cât a trâi, a ?cie el eL ne-o kost trate. . .â La ee-i tu 2oe, ee-i?â Oe? ĂŽneâ me mai ĂŽntrebaČi, ee-i? â'apoi voi
nu ?eisi nÎmieâ? Nu ?eisi câ bââÎsa i?i mâritL eopila âupâ amLrÎtul eel âe Lueurel. LI e tratele no8tru!? a?â un trate 8â avem noi, ka! 8L nu pue nici intr'o 8amâ cuvintele nâstre? Nici atâta 8â nu ne asculte? ea 8â nu âee eopila âupL âsN8ul? Oumnata, ea cumnata, e alte eelea, âa el! âa ce 8â nu ne intre macar el in voe!? . .
Oailean intra pe incet in urma ei. va ee-i â Hice el rnjiânâ â ee-i tu 2oe? . . . 8tâ-i nu 6 a?â âe apu- catâ. Lâte-i bine, ce tac eu; Lueurel nu-i a?â âe reu,- cum ere<)i tu. . .
â Oum nu, âorâ mi-o 8pu8 . . .â Oine s-o 8pu8?â Hi-0 spus 8tan, teeiorul ilâei, eâ-u reu, tuâul,
inckipuit âe n'are pLreeke, ?i el ĂŽl ?eie bine, âorâ erau prieteni buni oâatâ. ^kara âe aceea noi eu tosii, â nâmul nostru â ĂŽneL ĂŽl cunĂł?cem incâtva, ?eim, eL n'ar ti âe noi . . âe noi ... âe ein8tea nostrâ. . .
â Ian, nu mai ereâe Ia minciunile altora â Hiee Oailean cam turburat â ace8tea-8 numai ni?te scorniÂturi e?ite âin reutato omenâseâ.
â Nu âa eopila, bLâisâ! â i ââ ÂŤLuâor, aprins âe mânie.
â La oi âa-o.â N'o âa â ch'ee Nitru â ea nu-i âe el.â La oi âa-o.â N'o âa, csice Llitru 8UpĂśrat â ea nu-i âe el.â La oi âa-o. '
â N'o âa trate, te roA, n'o âa â urma 2oe plinâ âe inâuio?are â pentru Dumnezeu! ascuItL-me, n'o âa, ea 8â nu-si parâ reu. Lesitori sunt câtâ krun<ZL ?i iârbâ, ?i mai buni ?i mai âe trâbâ âecât el . . . mai âe cin8te . . . mai âe omenie . . . mai âe lume . . . vorba- resi...
â Lie, eu nu me uit Ia aceea â respunâe Oai- lean cam amLrĂŽt â e mai dine cânâ e omul tâcut, âecât cânâ ĂŽsi toroeâne^ce verHi ?i useate . . . câ omenii nu-8 eum 86 euvins . . . eâ unu-i reu ?i altul nu-i bun . . . câ acestea lucruri ar trebui sâ tic a?â ?i altele altÂmintrelea ?i tot a?â mai âeparte ea o mârâ strieatâ. ..
Nisâ, âe ?i erâ mai tâeutâ, totu? ?i el erâ un neprieten a Iui -Lueurel. In tasâ-i vorbiâ bine, iar pe âin âos seurmâ ?i el, ĂŽl mu?eâ, eum s ar Hice pe kuri? ca ?i soru-sa eea mai mare Nusa, eare se tâcea a?â âe stântL ?i âe nevinovatÄ la tĂśte, ineât ĂŽsi veniâ sâ creoli, eâ mâear ea sine eu Lueurel, inse inseâar, câ ?i ea erâ un tel âe ?erpe cu âinsi lunZi, rari ?i venino?i...
â Nu âa eopila bLâisâ, â Hice Nisâ, uitânâu-se in tote pârsile, ea ?i eânâ ar ti voit sâ nu-I auââ LuÂeurel â ea-i prea trumosâ âe obrarul Iui . . . nu-i âa-o, a?â-i eâ nu? . ..
â Zorele nu rĂśsare la stinsit.â N'o âa, bLâisâ!â Ăźckerii nu tac pere.â N'o âa, bLâisâ!â Nici perii mere.â N'o âa, bLâisâ!â Le cire? nu erese kasole.â N'o âa, bLâisâ âraxâ!â Niei pe tlori cireČe, niei buresi pe lunL.â ^seultâ-me, bLâisâ, krâsiâre scumpe, n'o âa!â vin petrâ nu scurgi ?Ăśr, âin âoue babe nu
posi tace o nevâstâ.â Oe vrei sâ spun cu cuvintele acestea, bLâisâ,
â intrebâ 2oe mâniosâ, eu oebii sintisi la âânsul.- Vreau sL spui, eâ preeum nu-i eu putinsâ sâ
rĂśsarL sĂłrele Ia stinsit, sL erâseâ pere pe mĂśr, tasole pe eire? ori sâ scurgi rĂśr âin petrL ?i a?â mai âeparte, tot a?â niei eu nu pot sâ sckimb eeea ce am kotLrĂŽt ?-am intârit â sĂśptĂśmĂĄna treeutâ âinaintea mai mulÂtor Aospoâari cinstiČi, pentru-eâ sâ ?eisi voi câ eu ĂŽs om âe cuvânt ?i Lina, ea-i ereseutâ âe Zevastisa âupâ xustul meu â in pa?ii mei â ?i s?â, ea niei oâatL nu s'a ILsa âe eeea Ia ce ?-a pus âe Aânâ ^mar vasi ĂŽnÂČelat âeeâ creâesi, eâ eu m'a? tace âe rĂŽs la bĂśtränese. O le^e, âeeâ oâatâ e intâritâ âe cei mai mari, ea nu se mai pote sckimbâ eu una eu âoue, si voi âorâ ?eisi eâ vornicul tote trebile sâte?ei le âire^e numai âupâ asttel âe le^i ?i âe aceea e bunâ rânâuielâ in sat 8atul e o Fospoâârie mare, easa mea o ^ospoâârie micâ; preeum acolo nu e iertat âe a sckimbâ legile âupâ plac, preeum si kotârĂŽrile tâcute âe vornic ?i stetnieii Iui, tot a?â ?i aici. Ouventul âat române cuvânt, numai a?â se pote vorbi âe norocul ?i bunâ 8tarea copiluÂlui meu.
â Nu âa eopila, bLâisâ! â <siee 2oe eu oeki mari ?i seâpârâtori.
â La oi âa-o, e6-a âa târgul si noroeul! ori e'a ti bine ori eâ nu, âe-amâ mi-i tot atâta. Nu pot pre- kaee. Oopila-I vrâ ?i Fata.
â va 8evsstisa ce âice? ?i ea-I vrâ?â Oum nu, ea nu 8e uitâ Ia gurile cele rele, ne-
voitore âe bine, ei se inârâptâ âupâ mintea si euFotul ei si are si ârept La ?-a ereseut eopila, ea i-a purtat âe FriZe, ea sâ nu se tri^L, ea sâ nu se Înece s-amâ
Lmul XXXI. L N I L l L. 159
al^ii ar voi sâ se amestece in trebile ei ! mei, mei . . . aaaa... a . . . axâ eeva nn-mi plaee. Xu i iertat. . . nu-i cu eale . . .
2oe plesniâ âe ciuââ, âa xcii nu eeva! au^inâ vorda acesta. Ii veniâ sâ-xi iesâ âin tire. Oeâeai câx-a lua filele, axâ erâ âe amâritâ.
â Las' e:â oi inerte eu Ia 8evaslila â ^râÎ ea râspieat xi aspru â i-oi spune eu ceea ee am pe inima . . . supere-se ori nu, mie mi-i tot atâta. . .
â ^poi nu vrei, bââilâ! â mai ĂŽntreba oâatâ Mtru, rox âe mânie â nu vrei sa ne ba^i vorba in samâ?
â Xu, eâ . . . ââ . . . nu vreau sâ-mi plân^ rĂŽsul âin sLptâmâna treeutâ, aâeeâ nu pot sâ sar peste eu- ventul âat, ea sâ nu-mi parâ reu mai târziu.
Nitru apueâ pâlâria, o inâesâ in eap, scutura âin umere, trântele eu uxa âe se eutremurâ casa .si se âuce fârâ ea sâ mai ceva. LrĂĄ venĂśt âe eiuâa; s'ar li apucat eu â^ee âe bÄtaie si par eâ pe loji i-ar ti eultat la pâment. 8â 6 tost âoue bâlerei eu raebiu pâovese inaintea Iui, niei un pie n'ar ti beut, ei pe amânâoue le-ar ti trântit intr'un colton unâeva, ca sâ nu le mai veââ nici sâ simseseâ mirosul lor. ^xâ âo muncit era âe Kânâuri rele. H-ar ti tâiat un âe^et xi par eâ n'ar ti simČit nimieâ. H-ar ti tâiat mâna intre^â xi par eâ nu I'ar ti âorut. Oasa Iui nu erâ âeparte, ei numai ea Ia o mie âe paxi. LI trece pe sub ierestâ, cum erâ âesckisâ, se pâlexce eu capul âe âensa, iar âin ILuntru mai aruneâ Ilicâ, baetu-seu, o stielâ âe apâ atarL . . .
â Oine-i aeolo? nu veâeti eâ eu ĂŽs! âraeului ĂŽs trebile pe lumea asta, vai . . . vai . . â i ââ el, seu- turânâu-xi straile âe apâ â par eâ-s tote pocite. . . tote merF pe âos . . . peste cap. . .
â Veâi â â>ee l'uâor nebnixtit â eâ nu-i bine!â Veâ â respunâe Oailean eu reeelâ, apueânâ
xi el printre nixte stocuri âe ten spre easa Iui. LrĂĄ no- impâeat, ĂŽxi aâueea aminte âe eele petrecute in easâ. Hi Ie Aânâiâ ea xi eânâ le-ar ti visat. Oar eâ nu-i veniâ a ereâe, eâ trafti ar voi sâ striee eele ee le puÂsese Ia eale inainte âe vr'o eâteva Hile.
^xâ mergea bâtrânul Oailean, scârbit, aââne pFnit xi mâknit in sutletul seu. ĂŽxi batea capul eu tel âe tel âe ^Lnâuri âin pricina fraČilor. Li ĂŽi roâeau ureebile âe se prâpââiau. llr ti voit ea el sâ intre in âraZostea lor, sâ le kaeâ pe plac tocmai atunei, eânâ xi copilul cel mai mie li-ar ti putut spune, eâ nu se pĂśte xisâ-xi ĂŽee âe-o FriM, sa nu-xi batâ capul eu lucruri ee nu se mai pot preface xi eL, preeum nu se pĂźte a^unAS ceÂrul cu mânile, axa xi ei nu x-or mai vcâe niei oâatâ âorintele ĂŽmplinite. Lrau mulČi eari le ĂĄesle^au xi câu- tau sâ-i faeâ a prieepe tote acestea, âarâ âe Zeba! eâ âintr'a lor nu-i puteai scote xi ^ata. Xu suieriau nici sâ le vorbexei, cumeâ inseâsr e tĂźtä truâa xi aler- ^âtura lor. Oar eâ-i tâiai, âa xeii, nu alta; eânâ auc^iau âela cineva câ loFoâna iuceputâ nu s'a mai âesfaeecât e lumea xi pâmentul. ^veau Ari^â xi nu xciu âe ee, se bâ^au, ea puxi âe eĂŽneva inaâins, aeolo unâe nu Ie kerbea Ăłla. varÄ Ă˘Ă˘, n'au âat nici ei peste butue. H-au Aâsit omul ^lox Lailean erâ un om axer, a^'uns Ia cap. ĂĄ fost trecut peste multe punji xi prin multe pââuri. Oiciorul Iui câlease prin multe sate. fost invâ^at âes- tule ĂŽn viola Iui Heiea a âeosebi binele âe reu; scurt His, erâ eu tote minČile xi nu se lâsâ invortit xi mânat âe ori-ce mixeare âe vsnt. Lrâ, ee-i ârept, xi el intr'un rânâ ĂŽneâ eam Ia inâoâlâ âupâ eele ce auâise âela âen- xii, âarâ âupâ aeeea imbârbâtânâu-se ĂŽxi <)iee: cum, eu
sâ nu me pot âesbaerâ âo ei! âe roul lor sâ n'am pace in inimâ! eum, eu! ... eu .sâ nu scap âin slrÎmtorâri! sâ nu me xeiu âoseureâ âin Miliarei,? lor! Oar eâtâ mai mare bueurio aur avut mai nainte, eu atâta mai multâ Ari^o Îmi i'ae frâliorii mei ainu . . . aaaa . . . a . . . mi-oi sebimbâ vorbele âulei pe altele mai aspre, eâ vÜä eL nu-i ineotro . . .
Oietului om i se rupea inima âupâ Oucurel, axâ âe ârâKuj Îl inai avea.
^Vxâ pus pe ^âuâuri nennmârate, sosise si cle astâ- âatâ Ia uxa casei sale xi eânâ colea, âânâ cu oebii, nuÂmai ce xâreČce pe un bâotan treeenâ eâlare pe ârum inâreptat eu fa>a spre eoâa calului. . .
â Oa ce faci, me! bâeto! â ĂŽntreba Oailean, kâ- cenâu-xi bas âin nâcas.
â Ia vrea, moxulo, sâ arĂĄt omenilor eâ eu pot mer^e eâlare x-axâ xi crâ nu-s axa âe prost eum me line lumea . . .
â ^i âreptato, bâeto! â âiee el, intrânâ ib.lânâ in casa.
In easâ erâ 8ovastila. La se uitâ lunF Ia âensul.â ltâilene! â âico ea âupâ aeeea â ee erai axâ
âo eufunâat in Zânâuri veuinâ âela 'l'uâor?â s'.e? . . . iac'axâ . . . focul nu-I prefaci in apâ
nici lupu 'n oie . . .â ICe pricep . . .
(Va urmâ.)I. V. Oaxca^i.
Ok-'i^à cls mâne.
ZEs câte ved, inmârmurit, '^â^Îau orc. ^iis, i"râ gânduri.
x>-akiâ me ntreb cle n'am rciurit. be nu sßni intre paÎru scânduri r
Oar viesa dimpregiurul meu LIs face iar cu consciinjâ La sâ trâesc când ac)i e reu. âb! mâni abia va b puliiba.
bâelii mei cei prea iubiČi Lu per ca grânelc din singuri, Lu tĂłte-acestea dorm tibnip In legâne xi sub pnloguri.
ta timpul care-sbiå-I inccp âpar ca nixte btcmde vise . . . Nefericit sânt câ-I pricep Îxi câ-i cunosc ori-cc abise.
âm b,st intc-cncai ca xi ei.In aurita mea pruncie: 'vormifi. dormip. copiii mei â Lâci inima mi se sbxis.
^i.esannav Älacsoouscni.
6ralia este pentru femeie o poâobâ naluralâ, xi aeestâ poâobâ este atât âe atrâZatore, Încât ea n'ar mai ave nevoie âo altolo ca sâ cucorescâ Iote inimile.
*Omenii âe spirit trobuo sâ intre in poliiicâ, cu
conâiliune inse câ sâ iâsâ xi sâ-xi istorisescâ câletoria.
160 L X LI I v I Xnul XXXI.
viseutiunsa onioKnafisi in ^eaclsmia kÎomânâ.
-...... in "SÂŤÂŤs^e/e 5/eÂŤ LÂŤ se.
(Heâinsa âela 14^26 martie 1895.)
DZ Hr/r-rkssoa dâ citire dĂŽscusĂŽunĂŽi kâcute asuÂpra acestui punct in secČiune, eare propune ea sunetul xk sâ se serie eu ÂŤo.
M /. QĂĄAranr nu se unexce eu conelusiunile secČiunii, oi suspine ea Academia sâ deeidâ a se scrie acest grup âe sunete totâauna eu xk, nu eu se. 8erĂŽe- rea ou se nu este eonkormâ cu realitatea pronunČÄriixi ea cbiar kalsitieâ duna pronunČare, câci unii vĂś^end seris se, se sĂźsse a xi pronunsâ axâ. Lurentul general este âe a se serie eum se pronunČi. 8e pronunM nuÂmai xfs, xâ'.
D/ Laxâ: Xvem aâmis principiul serierei inte- meiatâ pe etimologie in marginile limbei române xi âeei nu ineape ĂŽndoĂŽeÎâ eâ trebue sâ scriem grupul âe sunete xk eu se aeolo unâe aeeste sunete provin âin- tr'un so, preeum âLsso, rr<Lexor. XeademĂŽa este eonse- einte, eânâ serie exkr xi nu exor, âupâ eum ese conseÂcinČe xi eânâ serie â, iar nu xâ, tiinâ câ bânâsenĂŽĂŽ, bucovinenii xi alsi români pronunČi ĂŽneâ xi acum sâ. Vom serie âeei so in täte cuvintele unâe in flexiune este un so. Vom serie inse xk, aeolo unâe nu esistâ so in flexiune. Vom serie ^erAâxke, iar nu 2ls-Aor,'rxoe. NuÂmirile topiee ea VIoexeĂŽ, Lueurexei ete. Ie vom serie eu so, deĂźrLce ele âerivâ âin numiri patronimice in oserc
D/ ^V. H^rKikesA aratâ câ aâoptânâ scrierea eu ÂŤo in cuvintele unâe se apare in flexiune, secliunea s'a rĂĄmĂĄmat pe etimologie românâ xi âeei scrierea propusâ âe seosiune este kĂźrte rasionalâ. Dealtmintrelea gÄsim eâ xi Oermanii scriu vorske^o/r xi pronunsâ /srskeo-r ,- acesta pentru câ Hanoveranii pronunfâ /e^xkee-r. Hi noi putem âeei sâ ne rLHSmâm pe pronunČarea unora âin români, eari xi a<)i <)io sâ, pentru ea sâ pâstrâm scrierea eu ÂŤo.
D/ D. -Xe-ropoi combate principiul acesta, câci nu se pĂźte impâcâ eu principiul fonetismului, pe care trebue sâ-l temperere. Nu este dine a imdinâ âoue principii âikerite, eâei axa se ââ nsxeere la conkusiuni. Ori fonetism ori etimologism pur! principiul etimoloÂgiei române niei nu se pĂźte âe altcum aplicâ. Lum se va serie, âupâ acest principiu, cuvintele 0ÂŤ, --r/râ, oââ? vâeâ scriem oâ xi oânâ, facem negrexit etimologie laÂtinÄ. Xlkabetul Snsux este ĂŽntemeiat pe principiul fonetic. Ll este nâseut âin ieroglikele egiptene xi scopul Iui a fost âe a se uxurâ scrierea. Oânâ âeci alfabetul cdiar e ĂŽntemeiat pe fonetism, âe ee sâ nu admitem foneÂtismul in ĂŽntregime? ve ee sâ ĂŽngreunÄm scrierea kârâ niei o necesitate? Xvem folosul mare âe a nu ave o ortografie inedegatâ de ani, ca cea krancerâ, in eare kĂźrte anevoie se pot introduce moâiâcâri. Irebue sâ ne folosim âe acĂźsta ĂŽnlesnire, ca sâ inlâturâm âin orÂtografie xi putinele greului eari mai esistâ!neâ.
D/ ^V. Httr-rtosott odservâ eâ ia introducerea alfaÂbetului latin in locul celui oirilie, tendinČa n'a fost in- tr'aâevâr de a resolvi cdestiuni de filologie, ei de a gâsi un mod de scrierea usualâ cât mai simplâ. In scrierea cirilieâ, sunetul xk se represintâ eu un singur semn peste tot. var acest grup de sunete provine une ori din so, alteori nu. XstkeI in ^rexee eonstatâm eâ âe- rivâ din ÂŤo, eâei avem cuvinte ea pescar-, pesoâ. Nu âerivâ dirÂť so io cuvinte ea xfer-A, a§kervÂť. 8L seriem
aeest grup de sunete tot intr'un fel xi i t easul inteiu xi in cel de al doile eas? principiul fonetic ne cere acĂźsta xĂŽ trebue sâ reounĂźxcem câ principiul fonetic dâ satiskacsiune ureckiei. var eine Hiev ortografie, <)ice xi gramaticÄ, ^ioe comparaČie ĂŽntre sunet xi usul lui. 8erie- rea eu so in caČurile eând regâsim pe ÂŤo in flexiuni, are folosul de a ne reaminti formele ee reapar in suÂnet, elementele compunĂźtĂźre ale sunetului, de oare trebue sâ sĂnem semâ ĂŽn seriere. XcĂźsta a kost eausa pentru eare Xeademia a admis principiul etimologie in marginile limbei române. Xeest principiu este bun xi trebue sâ-l respectÄm.
8e punĂŠ la vĂśt eonelusiunea secČiunii literare, de a se serie grupul de sunete eu xf ou so aeolo unde provine din so esistent in flexiunile cuvintelor.
Lonclusiunea secsÎunÎÎ literare se aprodâ.
I m p â c a n 6.
sßnlein âe aoeeax Lre, ^M-I^s-am potrivit xi Ia iubire: ? 8'a iotâmplat sâ km âe-oâatâ
lnârâxostisi âe-cseax kalL.
In parte lucrul I'am veHut, Dar lieears am tâeut.I°u, â pilââ âe prietenie â âi plâns xi mi-ai lâsat-o mie.
Lu am ve<)ut in plânsul teu 6'0 lsxi, âar ea Îsi pare reu; di-atunoi, tot âin prietenie, âm rls xi si-sm lâsat-o sie.
La, nu xeia sÄrmana katâ IubireÂť nâstrâ inkoealâ, Hi kar' sä vrea, ne-a impâeat ke amSnâoi: s'a mÄritat.
Vaov v. kossrĂŽi.
W
p a? c i I 6.
rÂť ^ÂŤs/a. In vusia tosi Ăźmenii, dela cel sârae pânâ la cel mai bogat, duc Ia bisericÄ
Hiua de paxeĂŽ un kel de boburi Meute din lapte ^^ĂŽncbegat, Ie axĂź<)L pe nĂŽxte mese ĂŽnaintea altarului
?ĂŽ axtâptâ ea preotul sâ Ie dineeuvintere. In âe- eare dos este inkptâ o luminare sĂźu âoue de eĂźrä. vupâ ee se strigâ de trei ori, la cea dintâi cânÂ
tare a cocoxilor: LdrĂŽstos a ĂŽnviat xi oredineĂŽoxii res- pund: Xâevârat a ĂŽnviat, es preosĂŽi eu eLdelnisi xi ou cruci, de dinecuvĂŽntârâ domurile de lapte, ale câror luÂminÄri sânt aprinse.
va urmâ credinoioxii !xi iau numai luminÄrile caro au mare preČ. Oânâ kulgerâ xi plouâ ĂŽngrozitor, când se eutremurâ pÄmântul seu se intuneoâ sĂźrele, ele sânt aprinse prin ease.
Lei ee n'au kost Ia bisericÄ, in nĂźptea de vaxci, eumpârâ eu 10 sĂźu 20 âe ruble un cLpĂśsel âe lumiÂnare âela kaxei, spre a-i servi la uxurares oevestei Iui iosâreioatâ, oare se odiouiâ ingroritor.
FopoceZ-,
162 D LN I D I L Lnul XXXI.
/a <7ÂŤrZe<r ^ÂťF/csu Da Ourtea englexL 6 obieei vecbiu ea Hekul statului (rege sĂĄu reginL) sL spele iu persĂśnĂĄ pieiĂśrele a 12 cerČetori âÎn esi mai nenorociri, in joia sĂśptĂśmĂĄnei mari, aHĂĄ eum a kâeut Isus eu apostolii sei.
Čambelanii Our^i ies Ia rĂśspLntii Hi strĂŽng 12eer- Hktori eare par a 6 mai prÄpÄdiČi; ĂŽi âue Ia palat, ĂŽi bagâ in baie, ĂŽi spâlâ bine, ĂŽi piaptÄnÄ Hi ĂŽi primenesc; apoi ĂŽi ciue Ia rege seu reginÄ eare-Hi sumete mânieele Hi-i spâlâ âin nou pe to(i pe pieiĂśre, intr'un ligb an âe aur, in asistenta intregei curČi eivile Hi militare.
In Hiua âs Da?ei, aeeHti 12 eerHetori mânâncâ Ia måsa regalâ, eonkorm invâjâturei Iui Lkristos:
Del ee se mânâreHee nu-i eu mine, iar eel eare se umile-cs e tratele meu in ÎmpLrâjia cerurilor.
D âe observat inse eL regina aetualL, Vietoria, n'a spÜlat niei oâatL pieiÜrele a 12 eerHetori; ea Îi aâuee in aâevâr Ia palat, Îi trimite Ia baie Hi orâonL sL Ii se âea primeneli Hi baine. Lpoi, in loe sL-i spele pe pi- eiâre, le ââ câte un baeHlH Hi-i trimite pe-aeasâ.
ZÂť ^Z>/siÂťZ/r Lbisienii, âe Hi torte buni ereHtini, au pastrat o mulČime âe obiceiuri arabe in esereijĂŽile religiĂśse. Deosebit âe ebiemsrea ereâineĂŽoHilor prin clopote, paracliserul se urcâ la Da?ei in turnul bissricei Hi strigâ â'aeolo:
Veniri âe ve inebinari invierei lui UaHabuna. (Nân- tuitorul)
Xegusul presintâ popilor crucea, iar aceHtia o preÂumblÄ printre grupele prosternate.
Ori-es bun akisĂŽnian eliberârâ Ia Da?ci un sclav seu mai muiri, ĂŽi insârâ Hi le tace o carierÄ.
Oei mai sâraci tot economisesc ceva in cursul posÂtului pentru ea sâ se potâ ĂŽnveseli in Hiua âe DaHei.
Dn obieeiu trist este eâ a âoua Hi âe DaHei se tace o venâtore in contra pÄgânilor âin impregiurimi; cei prin?! trebue sâ-Hi alâgâ una âin âoue: seu sâ se kaeâ ereHtini seu sâ morâ.
Obieeiu! acesta a mai slâdit acum prin intervenÎ- rea guvernelor europene.
Negustorii mabometani tac astkel ea sâ nu se alle În Abisinia Ia Dusei Hi Ia OrâeÎun.
Z^c/Zc ZÂŤ DaÂťsas In statul Oansas âin AmeÂrica âe Xorâ se ââ ĂĄrumul la DsHei tuturor arestanji- lor. LeeHtia âe orâinar sĂźnt pungaČi seu boji, eâei cei ee kâptuese erime mai mari, sunt ueiHi. Lnul trecut. Ia DgHci, in oraHul Dopeks, o mucimĂŠ âe case au tost sparte Hi prââate âe arestanrĂź liberÄri in ajun. Ou täte astea obiceiul persistÄ Hi Heritul, in raportul âe anul acesta, opinârâ eâ ar trebui sâ se âea arestanrilor me- rinâe pe trei Hile la eliberare; el a âesebis âe mult o listâ âe subseripjie in acest scop.
Dorii in Oansas nu sĂźnt âar eonâamnari Ia inebi- sĂśre âecât pânâ Ia DaHei, iar âecâ serbarea asta e prea apropiatÄ, atunci pentru compensarea lipsei âe timp, li se trage o bâtaie.
s I u n i m i.^smeZ ZÂť âs/e. ba Daris a apÄrut in vĂĄra seĂĄsta
o carte interesantâ, âe Dmil Oâre, eare se oeupâ cu temelie ee au jucat rol in OHtile krancere. Oea âintsi kemeie, eu eare se oeupâ autorul, este 8ans Oâne, nume ee-l portâ Hi cartea ea titlu. Xumele aâevârat al ei este l'eresa Diggueur, nâseutâ in 1774 in l'alma^. La a inÂtrat in miliČia âin Dranja suâieL, Ia anul 1793. Diinâ temere rea âe gurâ, solâajiĂŽ au numit-o 8ans-6Lne.
Dela milijie a treeut in oČtea regulatâ ea âragon. L luat parte la aseâiul Doulonului, a kost râpitâ in eĂŽnei renâuri, a tost tâeutâ prisonierâ âe âoue ori, âoi cai au kost impuHeari âe sub ea Hi a pârâsit oČtea Ia 1815, priminâ o pensiune âe 200 kranei. ba 1818 s'a mLritat in verstâ âe 44 ani Hi a trâit 85 âe ani. Lkarâ âe aeĂĄsta Hi alte kemei au servit in armatele revolurionare, preeum Virginia Okesquiere, Angelina Drulon, Naria 8ebellinek, ete. Virginia Obesquiere a intrat in oste in locul tratelui seu mai mie, eu care semĂśnĂĄ kĂśrte mult. L eseelat Ia Vagram Hi a âevenit sergent. Da 1808 a kost rânitâ Ia Dissabona Hi a murit in anul 1855. AnÂgelina Drulon s'a nâseut la anul 1771 ?i a luat parte in Hapte espeâijiuni militare. Diinâ rânitâ Ia picior a âevenit invaliââ Hi a murit Ia 1853 âupâ ee Ia 1851 . a kost âeeoratL eu crucea legiune! âe onâre. Naria 8ebeIIinek a intrat in oste Ia anul 1792. L servit 17 ani Hi a luat parte la 12 lupte. L kost rânitâ âe 6 ori eu sabia, iar Ia Lusterlit? âe un glonj. Dere inHirâ mai multe alte kemei in cartea sa. Iritajiunea ce a cuprins Duropa la 1792 a avut inlluenjâ Hi asupra tenacilor; ele ĂŽneâ au voit sâ servâseâ patriei. Istoria rĂśsboiului spaniol ne aratâ esemple âe vitejie a kemeilor, âar Hi âe cruHime. Demeile âin Venâee au kost euragiĂśse Hi eruâe. Dere aratâ in urmâ eâ conventului naČional nu-i prea conveniau kemeile in armatâ Hi nici nu le inâemnâ sâ intre. Iar pe unele care au kost ĂŽnarmatÄ le-a penÂsionat Hi le-a âepârtat, akarâ âe cele smintite mai sus.
XZaZZsZ/cÂť ÂŤZ/Dur^urZZo^. Deputatul engler Der- niLes Deaton a compus o statisticÄ a âivorjurilor in Duropa. Dupâ aeâstâ statistieâ, in Anglia se vine un clivort Ia 557 eâsâtorii, in Dusia Ia 450, in 8eosia Ia 331, in Lustria Ia 184, in Delgia Ia 169, in Ungaria Ia 145, in 8veâ!a Ia 154, in Olanâa Ia 132, in Dranja Ia 62, in Danemarca Ia 36, in Italia Ia 421. Veâem SHâ âar eâ cele mai pujine âivorjuri se intemplâ in mo raia Lnglie, iar cele mai multe in Danemarca, Italia, unâe massele poporatiunei sĂźnt kĂśrte religiĂśse, preeum Hi âsânta Dusie" stau proportional kĂśrte bine in ceea ce privesee divorČurile, pe cânâ Dranja, care kormĂĄvĂĄ patria âramelor âivorjiale, urmârL imediat âupâ DaneÂmarca. In 1'ransĂŽlvania Hi Dngaria, unâe Ia 145 eâsâ- torii se vine un âivorj, se pĂłte Hiee, in comparaČie eu alte state, eâ stau biniHor eu câsâtoriile. Xu se Heie inse eum va 6 âupâ introâueerea câsâtoriei civile, âela eare numai imbunatâjiri nu se pot SHteptâ in privinČa aeĂĄsta. Dintre capitalele europene, cele mai multe eâ- sâtorii nenorocite se inebeie in Daris, unâe Ia 13 cuÂnunii se vine un âivorh. Drmâ^L apoi Derlinul unâe âintre 17 pârecbi câsâtorite una se âÎvorjârâ. In Viena se vine un âivorj Ia 42 eâ8âtorii. Lâevârata patrie a âivorjului o kormĂĄvĂĄ inse âistrictul DoIIanâ âin 8tatele- Dnite, unâe tot Ia 6 eâsâtorii se vine un âivorj.
tZÂť Za^sZ /uZÂť/os Del mai renumit tapet âin lume este aeela al mosebeei âin Lrâebil, pe eare 8outb Xensington Lluseum voeHee sâ-l cumpere. Lcest tapet pĂłte cel mai krumos âin Luroxa. liste lung âe 10 metri si 60 centimetri Hi larg âe 6 metri Hi 39 âe centimetri. iHi pĂłte kacs ori-eine o iâee âe ânejea eu eare el e luerat numai aklânâ eâ este pe el 380 âe puncte ino- âate, kLeute âe mânÄ, ceea ee ââ 33.000.000 âe puncte pentru tot timpul. Da verkul tapetului se eiteHee urmâ- torea inscpripjie: âXu am alt rekugiu in univers âecât casa ta. Oapul meu nu gâseHce alt aââpost âecât sub aeest acoperi?. Duerarea sclavului âin pÄmântul skânt, LIaksonâ âe Xesban in anul 912 aâeeâ 1555 âupâ naH- eersa Iui OrĂŽstos".
Lnul XXXI.L L IÂŤ I b I L
Osia. Kucur-s^ci.ĂŽreĂŽ evenimente literare. â Zeptsmâna literarÄ. â teaÂ
trul I^s^ional. â biserica Domnita 8sls?s. â ba ^osea. â ?ciri literare.
8ĂśptĂśmĂĄna preeedentâ a kost prea bogatâ in eveÂnimente literare. L produs trei ?i täte s'au petrecut in Academia ktomânâ. In aceea? sĂśplĂśmänä trei eelebri- tâsi au sĂŽnut iecture: ânii lĂasdĂśu, locileseu ?i Viet. Labe?. Ori eare âin ace?tĂŽa ?i singur putea sâ âea imÂportantÄ literarÄ unei sĂśptĂśmĂĄni; eu atât mai ĂŽnsemÂnatÄ a âevenit âar acesta, iiustrânâu-o loji trei. In alte tĂśri asemenea debuturi s'ar ti apretiat âo câtrâ HĂŽarĂŽs- ticâ prin articoli dine stuâiati; aiei nu s'a seris nimiea âespre ele. Oe ce nu s'a scris? kentru eâ nu-i cine sâ eiteseâ astfel âe lueruri. Decâ nu-i sensatie, docare ciÂtitor intorce foia mai âeparte ?ĂŽ âo cumva nu gas6?ee, ^lico câ nu-i nimica âo citit.
Oenialul autor-âireetor al tâarelui Ltxmologie al ktomâniei, âl O. ?. La?dĂśu a tÄcut ?i âo astaâatâ o âare âe sâmâ âespre mersul monumentalei sale lucrÄri, seusânâu-se câ pricina ĂŽntârzierii a tost boia sa. Hi noi tosi l'am crezut pe vorbâ. OĂŽne n'ar dori ea Oa?äÜu sâ tio tot sânetos? XĂŽmono ea âsa n'aro atâta trebuintâ âe sänĂśtate, câei âupâ calculul unui statistic, toemai 249 ani i-ar trebui pentru ea â in conformitate eu mersul âo pân' aeuma â sâ potâ termina lucrarea sa numitÄ.
OI 6r. I'ocilescu se 'njelege câ a vorbit âespre ĂĄrumul lui l'râian. lĂŽnerul ?ĂŽ vigurosul nostru arebeo- log, al eârui nume o bine cunoscut ?ĂŽ in strLinĂśtate, unâe ne-a kâcut onoro, intr'atâta s'a aprofunâat in ees- tiunea seĂśsta, ineât n'ar ti mirare âecâ oâatâ ?ĂŽ la seÂnat ar ĂŽncepe sâ vorbâscâ âe cutare irmes/ Loeul, en- tusiasmui ?i convĂŽnctĂŽunea eu eare densul ĂŽ?i âesvoltâ sudĂŽoetul ne râpe?eo ?i ne face sâ-1 apiauââm.
OI Viet. Labe? ?-a tinut âÎseursul âe reeeptiune. IntÜiu a tâeut elogiile reposatului Oobâleeseu, apoi a troeut Ia subiectul seu. Lsto âe prisos a spune caro o acela. Ilustrul nostru Înviat nu vrâ sâ ?cÎo âe nimic in lume, âecât âe bacteriologic. Bacteriile au proâus tote. Okiar in facerea lumii ele au avut un mare rol. Dumnezeu intâiu a croat bacteriile ?Î pe urmâ aceste au creat tote.
fost kĂśrte interesant, câ celui mai tĂŽner âÎntre toti membrii Academiei ĂŽ-a respuns cel mai bâtrân. Oe âÎkerĂŽntâ intro etatea lor! OI Victor Labes abia, are 41â 42 âo ani, ĂŽar âl Xieolae Xret^ulescu 82â83. Hi totu?, primul eitÎâ eu ocbĂŽlarĂŽ, iarâ al âoile â kârâ ocbĂŽlari.
ĂŽmi pâroa par eâ vÜä trecutul ar ti venit sâ saÂlute viitorul ?i sâ se bucure âin tâtâ inima âe splen- âiâelo succese alo acestuia. In aeâsta salutare a kost atâta câlâurâ, atâta dragoste, atâta bucurie intima, ĂŽnÂcât tâtâ sala s'a emoČionat ?ĂŽ tote mânile au aplsuâat.
Xu aceea? bucurie no inspira mi?earea literara septomânalâ âo aici.
OĂŽarelo politice bucure?e6N6 au ĂŽntroâus âatĂŽna unor ĂĄiare francele, ea âumineca sa âea câte un supliÂment literar. Aceste suplimente represintâ mi?carea li- terarâ septomânalâ.
163
Li bine, cu âurore trebue s'o spun, câ icĂłna eo ni so ĂŽnkâÎo?erâ este kĂśrte posomoritâ ?ĂŽ sarbcââ. coste suplimente, âo ?ĂŽ ainiulate eli reclame neskârsĂŽte, publieâ apropo niČte lucrâri ce stau mult mai jos âo nivelul moâÎocritâiĂŽi.
Inso n'ai ce te mira, âecâ atlĂŽ cine sânt aceia cari âebutârâ prin ele. O ea mai mare parte niste bâejĂŽ cari au kâcut bine reu câte 3â4 clase gimuasiale s-apoi an kost âa^i akarâ.
Hi ĂŽncaĂŽ âo s'ar mulČumi in a koriĂŠi lumea numai cu inspiraĂŽiunile ?i ,crealiunilo" lor! Xu! Xee?ti l>âo- janâri, cari abia au inceput a mäßgäli bârtia, si n'au nici o caliticaiiunv literarâ, se simt in âropt a spune pâreroa lor âcriticL* âespre lucrarea ori cârui bârbat âe litere, care a tÄcut stuâii ?i a muncit mai indolung pânâ co ?-au seris luerârile.
8e 'ntelege câ astkel âe critice n'au a kaco nimica cu procesul literar, care trece Înainte, kârâ â'a luâ act âe ni?to tlâcuri.
I4aĂŽ mult este espus acestor critice l'eatrul Xa- lional, âespre care lie-eare gazetar incepĂśtor se crede in ârept a-?i spune verdictul. Oo aceea ?ĂŽ criticele, de multe ori sânt atât de opuse, ĂŽncât decâ direcČiunea ar vrea sâ Ie urmere, ar ti ĂŽn cea mai mare ĂŽncurcÄturÄ, ne?ciĂŽnd pe eare s'o alogâ.
DirecČiunea Ia rendĂźl ei gânde?ee dar, eâ e mai bine sâ nu dea ascultare nici uneia ?i remâne tot Ia sistemul vecbĂŽu.
Sistemul acosta inse nu e bun. ^nĂŽ muP au proÂbat acosta, ^u trecut o jumĂśtate de secol, do când s'a intimjat l'eatrul Xa^ional, dar ĂŽncâ nu ?-a korinat un public destul do mare. Oausa osto eâ conducerea nu se tace dupâ un plan anume, ei numai pe apueate, câu- tând vecinie sâ se jĂśce numai piese ee atrag lumea, kârâ sâ se jinâ cont ?i do interesele litoratuiei nostre âramatico. Astkel dându-se publicului vecinie numai ceea eo-i plaee lui, gustul lui stricat nu so indroptĂś^L, nu se cultve^L ?i resultatul este, câ teatrul n'are un public statornic.
^sta o causa ?Î nu erisa monotarâ, câ lumea nu prea vine Ia representajiile pieselor de valore literarâ.
^cum porČile kcatrului Xalional s'au ĂŽncbis. ba dumineca LlorĂŽĂŽlor e sker?ĂŽtul stagiunii.
Dumineca LlorĂŽilor in to^i anii me atrage in biseÂrica Domnita Lals?a.
Oapitala Lueure?eĂŽ are o mulČime de biserici, dar apropo tĂśte sânt miei ?i kĂśrte puČine din ele oier o vedere mai krumosâ.
OĂŽserĂŽca Domnita 8ala?a inse este o podobâ de frumuČele, care nu numai ĂŽn 8ucure?eĂŽ, cĂŽ ?i aiurea ar ti admĂŽratâ de toji cunoscâtorĂŽĂŽ artei.
Inse nu numai frumuseČea bĂŽserĂŽceĂŽ, ci mai cu semâ eseelentui ckor me ĂŽndemnâ sâ mo duc acolo, câcĂŽ este cel mai frumos din câte am auHit.
/4sta va ti de sigur causa, pentru eare ?Î allii so duc in acea bÎserÎcâ si pentru caro aceea totdauna e Însesatâ de credincÎo?i, mâcar câ aici lumea nu o prea dÎserieosâ.
Oborul e stabil ?ĂŽ compus din persone anume anÂgajate, printre cari ?ĂŽ câÎiva adevârasi artĂŽ?tĂŽ, sub conÂducerea unui compozitor.
Ascultând aceste cântÄri, par eâ asisti Ia un conÂcert, pe caro l ai tot asculta; ceea ce regres, este nuÂmai eâ se sker?e?c6 ?i eâ nu poli aplauda.
164 k' A Ăśl I I. I A Anul XXXI.
In dumineca Gloriilor dupâ miĹijL<)i tĂłt Ducure^- ciul 686 Is H0S6S.
Am 8eris in multe rânduri despre acåsta partieu- laritate admirabilå a capitali Domâniei. Ori de câte ori o vÜd În86, 6a Îmi okere farmece noue, care ni6 Încântâ.
A vĂŠdĹ câte 8â9 8nt6 de trÄsuri elegante ?i in 6l6 mulpmea 66 dame krumĹse ?i 66 domni; in melĂłÂĂŠul A668tui amestec 66 rutinate toalete kemee?ci, deele- gan(L bârbâtâscâ ?i 66 esi 6e rss8s c6s msi scumpÄ; in vârtejul ae6stui cbaos ce-p sbĂłrL repede insintea ocki- lor, â j(i pare cL te akii intr'uns 6in seen6i6 povesti - lor cu farmece.
Anul se6sts, plimbarea cu trĂĄsura Is ?osea a atrss deosebit multâ lume, câci a kost un minunat timp 6e prĂŽmLverâ, sĹrĂŠiĂŠ ĂŽneâ niei odatL n'a strÄlucit eu atâta câldurâ ea ?i aeuma.
principele Ferdinand ?i principesa Ăślaria, o mare parte 6in societatea nalta ?i un public 6in tote stratuÂrile poporapunii a e?it â âsâ ia aer".
In sterbt ceva 6in cercurile literalilor.8e ?cie, eâ eminentul nostru eritie 61 Oberea line
in ebirie restaurantul 6ela Fara klĂłdĂŠi, un6e kacs â parale.
Acest sueees a in6emnat ?i pe 6l Oaragiaii, cuÂnoscutul autor 6e comedii, sâ intreprindâ yi 6sa a^â eeva. Intâiu a ineercat la 8ueure?ci; aici inse n'a izÂbutit, câci intre muČterii au avut inului colegi, cari au beut, 6ar â n'au plâtit; 6eci s'a 6us Ia (ârâ ?i a in- ckiriat restaurantul 6ela gara Lureu, unde s'a ?i staÂbilit.
Acum, dâcâ cineva te-ar ĂŽntreba, câ ee pro6uc aceČti literali ai noČtri? â opiniunea publieâ a cälĂś- torilor l-ar respun6e:
â Oberea Ia ?Ioe?ei â cea mai bunâ pulpâ 6e vilei; iarâ (laragiali Ia Lureu â cei mai xâmo?i câr- nâ(ei eu brân. ,
losir Voi-OLn.
Academia k^omânâ.â 8esmasa gem-ralâ âia I8S5. â
V.
</// prâr SaSex.
Vineri Ia 24 martie (5 aprilie) la orele 2 s'a liuut ^edinjâ publieâ solemnâ sub presi6iul regelui.
6u asta ocasiune 61 6r. V. Dade? a eitit discursul seu 6e recepliune: âDespre transmiterea immunitâlii prin sângele animalelor immĂşnisĂĄtÂŤ".
DI N. Xretruleseu a eitit respunsul seu Ia discursul de recepliune al dlui dr. V. Dabe^.
/Vem/Âť/(5000 lei.)
8'a cetit raportul eomisiunii alesâ in sesiunea tre- cutâ spre a cerceta manuscriptele intrate Ia concursul premiului statului Darâr de 5.000 lei, destinat a se da celei mai bune lucrÄri in limba românL despre âIgiena (âranului român, locuinla, ineâllâmintea ?i imbrâcâ- mintea. Alimentapunea in diferite regiuni ale (ĂśrĂź ?i in diferite timpuri ale anului".
pentru acest premiu au intrat 5 manuscripte,
dintre cari inse numai doue meritâ atenliune ?i anume cel cu motto âOmul se rescumperâ cu igiena do bâle ?i de morsi premature" ?i cel cu motto: âAmicul agriÂcultorului".
Oomisiunea, compusâ din dnii dr. pelix, dr. Vict. Dabe^ ?i I. Xalinderu, este de pÄrerea câ ambele sânt lucrÄri de valĹre, care se ĂŽntregesc una pe alta.
In urmarea acesteia s'a pornit o discupuno, care a liuut mai multe xedin(o. In skârpt, s'a decis ca in conformitate cu conclusÎunile eomisiunii sâ se premiere ambele lucrâri astfel ca premiul de 5000 lei sâ se im- partâ in doue, dându se liecâruia câte 2500 lei.
Deseki^ându-se plicurile sigilate, s'a aklat eâ auÂtorul manuscriptului prim este dr. Deorge Orâinicean yi al celui de al doile: dr. Ăślanolescu.
(4000 lei.)
Dupâ aceste s'a citit Fsnsral ak âr /osr/'âioarr despre lucrârile eomisiunii de 9 alâsâ in sesiuÂnea treeutâ spre a cereetâ luerârilo intrate la eoneursul premiilor ^Lsturel-Derâscu ?i Lliads-DLdulescu.
Daportul constat â e⠍omisiunea a primit spre cercetare 28 de luerâri ;i anume: 12 pentru premiul I^âsturel-Derâseu yi 16 pentru premiul Lliade-pâduleseu.
Dintre aceste, comisiunea recomandâ pentru preÂmiul Msturel-IIerâscu de 4000 Iei: â'fara AĂśstrL" de dl 8iivestru Ăśloldovan, singura lucrare care a ĂŽntrunit majoritatea voturilor in comisiune?i anume 6 bile albe ?i 1 nĹgrL.
Iarâ pentru premiul statului pliade-DLduIeseu, coÂmisiunea propune urmâtorele lucrâri:
Deorge l'oeileseu: Ours de procedurÄ civilâ, partea III, procedurÄ civilâ, â care a ĂŽntrunit 6 bile albe ?i 1 negrâ.
D. Dult'u: âIsprÄvile Iui Dâcalâ" epopee poporalâ in 24 cânturi, â care a oblinut 5 bile albe ?ĂŽ 2 negre;
Dr. 8ever Nure^sn: Iconologia cre?tinâ occiden- talâ ?i orisntalâ, â care a avut 4 bile albe ?i 3 negre.
Dupâ aceste, fâcendu-se o disculiune prealabilÄ, se trece Ia citirea raporturilor despre cârsile intrate la premiul Msturel-Derâscu: 6/ 1^. Mr-rrrr cite?ce raporÂtul seu special despre lucrarea dlui 8ilvestru Ăśloldovan, declârând câ de ?i lucrarea ntârespunde nici prin kormâ, ca o descriere de câlâtorie, nici prin eronatul sistem de impârjirea materiei ?i cu atât mai pu(in prin valorea originalitâ(ii, Ia condipunile stabilite pentru decernerea premiului; cu tĂśte aceste in mod absolut nu i s'âr pute contesta meritul de a 6 utilisat biniČor colecpu- nea materialului de monografii ?i a se 6 presentat in- tr'un stil u?or de in(eles, sub korma narativâ, mai mult prin reproducerea mulČimilor de legende plâcute. Din acest punct de vedere judecatÄ, scrierea pote kaee bun serviciu, ea si carte de lecturâ pentru tinerimea din ?cĹlele gimnasiale ?i pentru to(i; darâ nu pote 6 reco- mandatâ pentru premiu. In comisiune, raportul a kost comdâtut de dl Vine. Labe?, eare a accentuat in lavĂłÂrul luerârii dlui 8ilvestru Ăśloldovan, eâ tĹtL presa ro- mânâ de dincolo a intimpinat kavorabil cartea.
Desebiijendu-se discupunea asupra cârpi dlui 8il- vestru Üloldovan, a luat cuvântul
Dl k'. S. spunând eâ este necesitate deastkel de eârp. 8crierea asta e ĂŽntâia de acest kel, este kĂśrte interesantÄ ?i bine Meutâ. DI Ăślaniu in raportul seu a kost prea aspru, judecând cartea din punctul de
Lnul XXXI.L X. N I O I X 165
veâere al unor innalte cereetâri istorico, pe eânâ acesta seriere este o simpIL preumblare prin transilvania, kistó pentru premiu.
OI 8. L. Oaxââu a eitit eartea, âar nu se pote uni niei eu raportul âlui Naniu, nici cu âl bĂşrĂŠban. Raptul eâ raportul eoncbiâe Ia nepremiare, iar eomi- siunea a luat ImtârĂŽre contrara raportului aratâ eâ va- lorea cârjii pote 6 serios contestatÄ. 8erierea âlui Nol- âovan nu este kâcutâ in conâijiunile, in cari se fac luerârile bune âe acest tbl; metoâa ĂŽi lipsexee âe tot, axa spre ex. âespre eoltume se vorbexee imprâxeiat si prea puČin xi nu se âau âe loc ilustratiuni, absolut neÂcesare in asemenea luerâri. Xratâ scrierea âespre seÂcuime a lui O. Lalâxs, forte bine laeutâ xi ilustratâ astkel ineât ââ o cunoxcinjâ perfeetâ âespre tinutul âes- eris. scrierea âlui Nolâovan este un ĂŽnceput slab, o copilârie, eâreia nu i se pote aeorââ un premiu âe ^eaâemie. Ol Labe-! Ace eâ aeesta carte a fost ILu- âatâ âe âiare. Oar xeim ce valore au aprejiârile ÂŤ.lĂŽare- lor; veâem snunjânâu-se necontenit prin ^iare: ÂŤ^trZ-
revistÄ VatraÂť. Lartea âlui Nolâovan este un ĂŽnceput. Lremiile se pot inse aeorââ numai lucrÄrilor perÂfecte, nu si ĂŽnceputurilor.
Nai luânâ euventul âl Vine. Labe?, âiseujiunea se inebeie. . 
Dupâ aceste se eitexce raportul asupra lucrârii âlui âr. âX.Iex. X. ViOu: âOoctrina Zeeretiunilor inÂterne", eare in comisiune a intrunĂŽt 3 bile negre.si 3 albe, tiinâ raportor âl âr Lelix.
Xeluânâ nime euventul, âl gen. 8âleoian eitexce raportul seu âespre lucrarea âlui O. lenneseu: â8tuâÎi âe geogratie militarâ", eare in comisiune a ĂŽntrunit 3 bile negre xi 3 albe. Ol Vine. Labex consimte. OI 8tefan6seu combate eonelusiunea âe premĂŽare, pentru grexelile sale âe geogratie.
O/ 6b'. 87e/ĂŽ/Âťcs'cÂŤt a citit raportul seu âespre lu- erarea âlui I. O. Oieberâopol: âLauna malaeologicâ a Lomâniei", eare in comisiune a avut 4 bile negre xi 3 bile albe. OI Or. 8tefaneseu, al eârui raport a eon- eluâat pentru premĂŽare, susČine raportul seu, care maĂŽ e sprijinit si âe âl âr. Lrânâ/.a.
8e eitsxee raportul âlui 7VZÂŤ Mrmrese?/ âespre voÂlumul âLopa esl âe trebâ", al âlui l'k. O. 8peranjâ, eare in comisiune a avut 6 bile negre, 2 albe.
Xecerenâ nime sâ se eitescâ xi eelelalte raporturi, se proeeâe Ia votare:
Oartea âlui 8. Nolâovan a Întrunit 6 bile albe xi 17 negre, prin urmare s'a respins
Oartsa âlui Vitru: 4 bile albe, 19 negre, âeei s'a respins- ......................... .. ,
, Oartea âlui lannescu: 11 brie albe, 12 negre, s a respins.
c<â âki ,i°d-rä->p° I -o â §! 3 n-zr . U Lrin urmare premiul XLsturel-OlerÜscu âe 4000 Iei
s'a âeeernut luerârii âlui Ion 6. Oieberâopol: âk'auna malacologicâ a Lomâniei. Xr. 2. Noluxcele âe uscat xi âe apâ âulee ale Urâtului Lrabova".
Autorul este profesor la xeola âe eomerciu âin Lu- OHI^6^6à 
(5000 lei.)
DZ 16 4/a-rZrr a cetit raportul seu âespre lucrarea âlui deorge locileseu, âOurs âe proceâurâ civilâ. Lar-
tea III. Lroeeâura civilâ." Oare in comisiune a ĂŽntrunit 0 bile albe xi l negrâ. LoncĂŽusiunile raportului, pentru premĂŽare, au fost susČinute âe âniĂŽ I. Xegru/./.i xi Ka- linâeru, eombâtute âe âl Xenopol.
OZ ^1. â/rÂť? x-a citit reportul âespre poema poÂporala âIsprÄvile lui Lâcalâ" a âlui I'. vulfu, care con- cluâânâ pentru piemiare, ĂŽn comisiune a oâjinut 5 I>ile albe xĂŽ 2 negre. Oremiarea a fost coinbâtrââ âe âniĂŽ Naniu xi Labex, susĂŽinutâ âe ânĂŽi Xenopol, OuĂŽuteseu, Narian.
OZ I7ÂŤc. LnZ,cx a âat lectura raportului seu âesÂpre âIconolooĂŽa crextinâ" a âlui âr. sever Nurexan. ÂŤ are in comisiune a ĂŽntrunit 4 bile albe xi 3 negre.
Oa cererea âZm ZX/xvZ//, tot âl Vinc. Labes s-a citit raportul âespre /latâl nostru" al âlui l. Xeni- (eseu, eare in comisiune a avut 4 bile negre xÎ 2 albe. Lentrn premiare au vorbit inii Ilaxââu xi (aiiadriani
OZ O IXZcrnÂŤ, Ia cererea âlui O. O. Ollânescu. a citit reportul seu special âespre lucrarea âlui. X. Oe- traxeu intitulata: âVasile Xlecsanâri". Onpâ c.itĂŽrÂŤ>, ĂŽn- teiu a luat euventul âl O. O. Ollânescu snsjinenâ eu multâ câluurâ xi eu mnltâ pi'trunâere premĂŽarea. Ol O. X. 8lurâ^a combate premĂŽarea. Ol L. I'. Oaxcjâu asemenea.
Oupâ aeeste s'a proeeâat Ia votare.IntĹin s'a votat pentru cartea âlui deorge 1'oci-
leseu. Lesultatul votului. Votanli 24; 13 bile albe, ll negre. Xeavenâ âoue treimi, se va pune Ia vot a âoua orâ, in xeâÎnja urmâtore.
8e pune Ia vot eartea âlui Letru Oultu: âIsi-m- vĂŽle lui Lâcalâ". Lesultatul votului Li bile albe, 9 ĂreÂdre, âin 25 votanli. 8e va pune Ia vot a âoua orâ.
8e pune Ia vot cartea âlui âr. 8evei Nurexian: âIconologĂŽa crextinâ". Lesultatul votului: Votanli 23; 3 bile albe, 20 negre. 8'a respins.
8e pune Ia vot cartea âlui XenÎjeseu. Lesultatul votului: votanji 23; bile alde 7, negre 1t. 8'a respins.
8e pune Ia vot cartea âlui X. Letraxeu. Votanji 23; bile albe 6, negre 17. 8'a respins.
In xeâinja urmâtore:8'a pus âe nou Ia vot lucrarea âlui deorge
l'oeilescu. Lesultatul votului : votanji 24, bile albe 12. bile negre 12. 8'a respins.
8'a pus a âoua orâ Ia vot eartea âlui L. Oulfu: âIsprâvĂŽle Iui Lâealâ". Lesultatul votului: votanji 24, bile albe 14, bile negre 10. 8e va supune âe nou Ia vot.
Oa a treia votare, âintre 22 votanji, âl L. Oultu a intrunÎt 15 bile albe xÎ 7 bile negre. OeeÎ, avenâ âoue treimi, XcaâemÎa Î-a âeeernut premiul LlÎaâe- Lââuleseu âe 5000 lei.
(1500 Iei.)
DZ X'. Hrâ/ese a citit raportul general al co- mÎsÎuniÎ pentru premiul ^ssociajiunÎi eraiovene pentru âesvoltarea Învejâmentului public âe lbOO lei, recoman- âânâ pentru premiu gramaticele âlui N. 8trâjan.
Lunenâu-se Ia vot lucrÄrile intrate Ia concurs:dramaticele âlui 8trâjan, âin 23 âe votanji, au
Întrunit 14 bile albe, 9 negre. 8e va pune âe nou Ia vot, neintruninâ majoritate âe âoue treimi.
8'a pus Ia vot âdursul complet âe istoria uni- versalâ" a âlui L. Lsxcan. Lesultatul votului, 22 voÂtanji, 13 bile albe, 9 negre. 8e va pune âe nou la vot.
8'a pus la vot lucrarea âlui 8abba 8tekanescu: âdeologie. Ours elementar âe introâueere in stuâiul
14
166 X U I O I 71 TVnuI XXXI.
pÄmântului". Lesultatul votului, 22 votanji, 12 bile sĂbe, 10 negre. 8e vu pune âo nou Iu vot.
Lucrarea dlui dr. O. Lipos âNetodica ^colei poÂporale pentru elevii institutelor pedagogice", u ĂŽntrunit din 23 voturi 4 Kilo ulke si 19 negre, deci s'a respins. Asemenea ?i luerureu dnei Ortensiu Lacovisa-vavila âOurs de geografie" ĂŽntrunind din 22 voturi, 8 bile albe, 14 negre, s'a respins.
In ?edinja urmâtore punendu-se de nou Iu vot, lucrarea dlui 8trajan intrune?ee 17 bile albe, 5 neÂgre, din 22 de votanti. Lrin uninare premiul se acordâ dlui U. 8trâjan.
<7oÂťs/r/ÂŤr>LÂŤ sec/rÂŤÂťr7s^.8eetiunea literarL s'a constituit realegendu-se preÂ
Čedinte dl ^1. Loman, viee-presedinte litu Naiorescu.8eeliunea istorica ?-a ales preČedinte pe dl I. Xa-
linderu, vice-pre^edinte pe dl Xenopol.8eesiunea sciintifieâ a ales preČedinte pe dl L.
Loni, viee-presedinte pe dl gen. Xâlcoian.
cores/sâ,^'.8eeĂŽiunea literarL a propus membri corespondenČi
pe dnii 1. Xenijeseu si vuiliu 2amkreseu.La prima votare dl I. Xenijescu a intrunit 12 bile
albe, 10 negre; neintrunind majoritate de doue treimi, se va pune iar Ia vot in ČedinČa urmâtore.
OI Ouiliu XamtÎrescu a avut 11 bile albe ?i 11 bile negre. 71 câjut.
Oa a doua votare, dintre 23 votanji, dl I. Xeni- teseu a objinut 9 bile albe ?i 14 bile negre. veci s'a respins.
Oomisiuneu pentru funÂdaČi unea Otetele?anu s'a ales inpersonele dlor 8turd^a, Xalinderu, OreeliiL si Xegrux^i.
s'a ales Engeln de Oubsrnatis, Alfred Lambeau.
Leetiunea istorieL a propus pentru premiul Oliade- Lâduleseu subiectul: âIstoria românilor din timpul domniilor regulamentare". 8ubieetul s'a adoptat ?i de plenul Academiei.
de 9 s'au ales din secČiunea liteÂrara: Xegrurxi, tzuintescu, Ollanescu; din secČiunea is- toriL Lspadopol, locilescu, Xenopol; din secČiunea sciintelor Harst, Lrând^a, XLieoian.
Ol Vine. Labes u citit raportul comisiuniĂŽ finanÂciare; dl Nes. LLIcoian a kâeut dare de semâ despre kondul ^damacbi; dl O. voni a raportat despre starea fondului Otetele?anu; dl O. 71.8turdra a dat citire buÂgetului anului viitor.
d^Aerea de/e^a^ĂEr. OupL aceste Academia ?-a ales delegaftunea. Lesultatul votLrii: preČedinte X. Xretxuleseu eu 18 voturi din 25, celelalte voturi (7) Ie-a primit dl L. O. La?dâu. VicepreČedinČi: din secÂČiunea literarL Lr. 6. l'ocilescu, din eea istorieL I. Xa- linderu, din secČiunea ^ciinjelor O. 8. AureliaÂť.
Ol secretar general a cetit raportul seu despre lu- erLrile sesiunii generale, eare eu asta s'a inebeiat.
lustijia kârâ putere este neputĂŽnciosa; puterea kara justiČie este tiranieL.
' *Vei convinge pe omeni despre ori ee vei voi, bind
cL ĂŽnČelepciunea lor e slabL; nu vei pute sL-i kaei sL trâiescâ eum vei voi, tiind-eL temperamentul lor e tare.
Qi-. O. I'oeßsseu.linul din actele de krunte, ee Academia LomânL
a kâeut in sesiunea sa generalâ inebeiatâ mereuri, este eâ de asta-datâ a innâljat intr'unul din kotoliile de viee- presedinte pe unul din membrii sei eei mai tineri, eâei acesta alegere semnalWâ par câ ĂŽnceputul unei porniri noue, direcČiunea care eonsĂŽderâ numai meritele, kârâ alta privire.
faptul eâ alesul represĂŽntâ seesiunea literarÄ, dâ alegerii o importanta si mai mare, eâei secČiunea liteÂrarÄ este prima seejiune, prin urmare vicepreČedintele e?ĂŽt din sinul ei este prim-vicepre^edinte, eare dintre toji vicepreČedinČii ĂŽn primul loc are dreptul d'a ĂŽnloÂcui pe preČedintele in timpul absentei acestuia.
beåsta alegere este din cele mai kerieite, câci noul vice-presedinte, ales din secjiunea literarL, à 6- . 6. 7oâ86A, de si unul dintre cei mai tineri membrii ai Academiei, are inse un nume ilustru, bine cunoscut in totâ lumea ?ciÎntÎticâ.
Oin incidentul acestei alegeri, prĂŽmitL in ?edinja Academiei eu aplause care aklL resunet ?i inakarâ in tote cercurile, ne credem datori sâ aducem ?i noi triÂbutul stimei si al bucuriei, prin publicarea portretului din kruntea koĂŽi, Ia eare vom adaugĂĄ urmâtoreie sebije diogratiee.
6. membru al Academiei Lomâne,prokesor universitar, direetor al puseului Xational de antiebitLji, senator, s'a nâseut la 27 oetobre 1850 in oralul Lloe?ei, din tatâl seu lordaebe 'foeileseu, obcer in armata românL, ?i mama sa LIena, nâscuta Lre^enu. 8e 'n?elâ dee! dl Lramen vopp in âOursul de litsra- turâ românL" ?i dl lUanlĂŽu, in manualul seu didaetie. eând spun eL dl locilescu s'a nâseut Ia Ni?ĂŽl in 1843 seu 1847.
8tudiile claselor primare le-a kâeut in ora?ul LIo- e?ei, .iar cele lieeale, ea bursier al statului, in liceul 8t. 8aba; dupâ ee a terminat studiile Ia facultatea de litere ?i klosoke din Lueure?eĂŽ, eum ?i eele juridĂŽee Ia aceea? universitate, objinend gradul de licenČiat, s'a dus Ia uniÂversitatea din Lraga, unde a dobândit titlul de doctor in tilosokie eu specialitatea ?eiinjelor istorice. OupL aceea in 1876 a trecut la universitatea din Viena, pentru a se speciĂĄlisa in epigrabe ?i arebeologia classicL.
In 1877 Academia LomânL i-a premiat opcra sa âOaeia inainte de Lomani" ?i i-a neredin^at o misiune arebeologieâ in Lulgaria ?i alta in Lusia pentru descoÂperirea manuscriptelor principelui Oim. Oantemvr. VI l'ocilescu s'a aebitat eu eel mai mare devotament de insârcinârile sale. Laporturile ee a publieat asupra re- sultatelor misiunilor sale au atras atenČiunea guvernului, eare i-a ĂŽnlesnit mijloeele pe timp de 3 ani spre a cerceta arebivele ?i bibliotecile din francia.
VI locilescu mergând Ia Laris, a urmat in timp de 3 ani cursurile ?colei deÂŤ ââs dela 8or-bonne ?i de la Oollege de france; documentele descoÂperite ?i deeopiate de densul s'au publieat ĂŽn Oolee- tiunea Lurmuraeki.
Lentors ĂŽn ^erâ, in 1881 a kost numit direetor al puseului de antiebitâji, funcČiune ee o ocupL ?i astâ,li; ĂŽn aeesta ealitate, a kâeut multe descoperiri epigrabee ?i arcbeologiee, a ĂŽnavuČit secČiunile lHuseuluĂŽ cu multe monumente ?i manuscripte.
In decembre 1881 a kost numit secretar general al ministerului instr. publice, funcČionând pânâ in martie
21nul XXXI. b L1 I b I 21 167
1885, eânâ a kost numit inspector general âe ?eoli, â ee a ocupat pânâ in 1890.
In 1890 Academia Oomâna I'a cbemat in sinul seu ea membru aetiv, iar membru corespondent tiinâ deja ales in 1877.
Ol este membru eoresponâent al institutului arcbeo- logic âin Ooma, al 8oemtâjii imperiale bistoriee âin Lloseva, al 8ocmtâjii arcbeologiee âin Lloscva, al 8o- eietâlii krance^e âe arcbeologie âin baris. iâem âin Or- leans ete. In scrisorea ee i-a trimis invĂśtatul abate Oes- noxers, âireetorul museului istorie âin Orleans, ĂŽi dice: ,bâeuta in unanimitate, alegerea ĂŽji dovede^eo cât pre- senja âtale Ia congresul arcbeologie jinut Ia Orleans, a lâsat aci escelente amintiri. bând este vorba âe sci- inja, nu mai sĂźnt botĂĄrĂŠ; ele trebue sâ se riâiee dinaÂintea ?eiinjei si sâ ne lase a intinâe mâna pe d'asupra mescbinelor certuri âe josnice regiuni; acesta mâna hi-o intinâem, ji-o intinâ eu in particular, in totâ sinceritaÂtea. buna iunie 1892".
In 1882 a kost premiata lucrarea sa: 8tudii asuÂpra jeranului român", care nu e ĂŽneâ publicata. In aceÂla? an a kunâat ^Oevista pentru istorie, arcbeologie ?i biologie", âin care s'a publicat pânÄ aâi 6 volume; âupâ o intrerumpere âe mai mulji ani, oa va reineepe anul acesta.
Oar âescoperirea sa mai ĂŽnsemnata este monuÂmentul triumkal âela 2ldam-Xlissi, eare a kâcut resunet in Ouropa. In ierna anului 1891â92 s'a dus in Italia ?i a studiat monumentele din epoca traiana. Oonkerin- sele sale in sinul institutului arcbeologie din Ooma, in sinul Academiei âin baris ?i Ia congresul arcbeologie âela Orleans â au kost salutate eu entusiasm âe toji ĂŽnvâjajii strÄini.
Oa membru aeaâemie a kaeut ?i kaee âese eomu- nieajiuni.
OI 6r. 6. I'oeileseu, astâdi in viorea bârbâfiei sale, este menit a âuee istoriograba româna eu un pas inainte. I uram âin inima, ea lucrÄrile sale incepute eu un sueces atât de mare, sakie ĂŽncununate eu resultatul cel mai strÄlucit!
encn/vrun/l ?! /vnve.^/Z/ZrZ Zr ZZaZr'a. 8ub titlul acesta, âl Xico-
lae lorga a seos Ia lumina ĂŽn Oucuresci, in eâitura librÄriei O. 8teinberg, un volum âe 263 pagine. bre- eum inâiea si titlul, volumul euprinâe impresiunile auÂtorului pe timpul ealetorĂŽei sale prin Italia, Oste inse precedat si âe o sebijâ âin literatura italiana, eare porta numele âe Oiosue Oarâueei. Ol XĂŽc. lorga, un tiner prokesor âin Oucuresci, este cunoscut in literatura româna prin mai multe scrieri publicate in âiverse reÂviste. On cap cugetÄtor, idei clare ?i o limba u;orâ. brejul volumului l leu.
Memnnk â 21 esit âe sub tipar IaLra?ov: ,Llemorii âin 1848â19" âe Vasilie Llolâovan, kost prekeet al legiunii III âin 1848â49. Aceste memorii s'au publicat inteiu in koita âOaretei transilvaniei" âe unâe s'au reprodus acum in bro?urâ. brejul 50 cr.
ZÂť ZZmĂśa /Âťa^ZiZarâ. 8uk titÂlul âOminescu elete es mĂźvei" va apare in curenâ o dro?urâ, eare va euprinâe biograba, scrisa pe basa âa- telor cunoscute pana acum, o aprobare a poesĂŽilor?i o privire peste tote scrierile poelului-luceker. Autorul e âl OlĂŽe OrĂŽstea, eanâiâat âe prokesor in Ludape?ta.
?i IVIU8le^./?e^reseZa/Ze Zea/^aZâ Z >1ra<Z. 'tinerimea me-
seria.sâ românâ din ^.rad va arangiii Ia 9 21 aprilo. in dunvinei a 'bonvel. o represontajie ti>:itral5i in sala bi ispin, pentru ajutorarea invcjâceilor meseria?! români sÄraci, sub conducerea invejâtorului Xlcolae 8teku. 8e va juca âOinel-cinol" comedie cn cântece intr'un in-t de V. Xlecsandri. Oui>â tealiai, va urmâ ilans.
Zea/raZ-ĂŽ Zn Orâ?ZZc. 'l inei iniea > o- mânâ din Orâstio si iinpregliiriine va arangiâ la 3, 15 api . o representajio teatralii in sala otelului ^boul de iun'". 8e va juca âLIedicnl kâiâ voie" comedie in 3 acte de Llobere. Oepresentajm teatinlâ var li precedatÄ de nn cvailet al corului si de o declamajiune. Iu stersit va b bal. ' '
^cZrZ ^ersoaa/e. 0/ Zn/m cÂŤr. ,/c Z^/scÂŤ//ÂŤ, iuein- kru onorar al Academiei Ooniâne. a petrecut dilele a- eeste la Oucuresci, unâe a luat parte ?i la câteva se- âinte alo Zlcademiei. â b-p/scopÂŤ/ /eeÂŤ .s'mb/ ÂŤlin Oliorla a lost nunrit dÂŤ' LIaj. 8:r consilier intim.
barere X^'Zr-a Za rararca/aZ ^i'ZceZ saZc Llal li, Ia aniversarea morjii principesei Llaiia. icglini blisabota a OomLnieÎ s'a dus Ia Ootrm eni si a depus o coronâ pe niorniontul bicÊi sale, apoi a stat mult timp ingc- nuncbiatâ pe acel mormont. I'rincipele I'eßlinand si principesa LIaria an depus d<- aseiuenea câte o corona, preeum si d.?óra Oiant, directórea Csitulni blena Oómna.
^sca^sZaaca clcatZc/aZeZ Zur âZâFareZe. bsimiÂsiunea ^leadonvioi Itomâne Ia Llâgurole. >>e eaie am semnalat-o 'n nr. trecut, nu s'a putut tace sâmbâtâ, ci s'a amânat pe lucia trocutâ. când apoi a si reuČit torte bine. ĂŽlu luat parte urmâtorii membrii : X. Xrotxulescu, O. ^1. 8turâ/!a, V. breelilâ jen dĂłinna.) I. Kab'nderu, 21. bapadopol-babmacb, 6r. Otvkanescu, 21. Xaum, Xic. Ouintoscu, (Ir. O. 'bocilesiu. 8p. Il:rret, I. Vul<-an ?j membrul corespondent I. Ibanu. bscin-.siunea s'a kâcut cu birje intr'un krumos timp de primâverâ. dupâ mie- dât.li Ia Z'/z. ba Llâgurele, in kostul castel Otetelesan, astâ<,Ii prekâcut in ?colâ do tete cu internat, membrii au kost intimpinati do directorul internatului dl loan 8Iavici eu dna, cari apoi au )inut si o prelegere cai eleÂvele. ^leademicianii visitând tot stabilimeiitul, au remas kĂśrte muljumiji. âpoi s'au intrunit la Milsâ, dupâ care sera s'au intors Ia Oucuresci.
ÂŤZrTZacZ/c ZÂť Z?nnr<ĂŽÂťZn. ba 5, 6 si 7 aprilie st. v. se va tine Ia Orâila al 12-lo congres diÂdactic. bestiunile puse Ia ordinea ÂŤjilei sâiit: Oro^rama analitieâ alcâtuitâ pe basa resolujiunilor congresului dela Oloesei; Xecesitatea inbintârii unei clase do tran- sijie intre cursul primar ?i cel secundar.
FaZ Za DersZe. X dona <li do basci se va da Ia Oerste, lângâ 8ra?ov, un bal românesc, bomitetul aran- giâtor e compus <Iin dnii loan Xldulea, 'boma Ooros, Dumitru Voina, 8tekan bopovici, bonst. Llorca?, 21l. 8ecelean, O. LIosa, 8tekan Lluseal, Xic. Irimie, Xie. Oarbu, ^1. Zlldulea ?i b. O. LIarelms.
^ÂŤZttrra^e Zar'sZÄZa^âca. Adunarea generalâ ordinarâ a Oeuniunii districtuale din protopopiaÂtele eonsistoriului aradan, ee se aba in drepta LIu- re?ului, se va jine joi ?i vineri dupâ ba?ei Ia ^Irad in sala cea mare a ssminariului âieeesan, sub
168 p lil I D I âul XXXI.
presidiul dlui â'eodor Oeontea, secretar ål Xieolae 8tefu.
TVsc^a/aFc. ^l,âa//a l'rr/cK-r, sofia protopopului loan Vulcan âin Vermes, in Danat, a ineetat âin viefâ in septemĂĄna treeutâ. â panp'e âb/oraa, paroe Fr. or. in 8ân-Wbaiu, protopopiatul purcfĂź, a reposat la 2 aprilie in state ĂĄs 77 ani.
IVI k! n O I u.pas/rarea oÂťc/oÂť' rc>Âťa Dintre mul-
tsls ?i diferitele metode ĂĄs pĂĄrstrarea ouĂślor, eari tĹle au ĂĄs scop d'a separa confinatul lor ĂĄs asrul exÂteriĹr, urmÄtorul miliĹĂŠ ĂĄe conservare merita a 6 eu ĂĄeosebirs amintit pentru eftinatatea sa. 8L se amestece o cantitate ĂĄs ipsos ars, cu apa, spre a obfine un tereiu in care se inmâie ouele. Acesta invelitâre, eare are in- susirea â'a se ĂŽntÄri repeĂĄe, separÄ eu totul aerul at- mosterie. principalul inse e, ea ouLIe sâ be prĂłspsts .si sa nu ti strÄbÄtut prin pori, baeeilul stricÄciunii ĂmÂpuČirÄ.) Ouele asttel preparate ?i pÄstrate intr'un loe rseoros si uscat se sin pânÄ Ia primâvâra viitâre. ^de- sea se in cerca conservarea ouelor imuinâu-se in cârâ topita seu pastrânâu-se in xamâ âe var. primul metoâ eorespunâe scopului, âar se tace eu mari ebeltueli; eel âin urmâ ars defectul, ea ouele capetâ un Zust ĂĄs var. Nai bine corespunde aČezarea ouelor in apa âe var, in eare s'a aâaus 6 la suta sare, pentru ea prin acesta conČinutul oului âevine speeĂŽlie e^al eu fluiditatea ee-I incon)ârâ. Olele in eare se a?edâ ouele eu aeestâ fluiÂditate, trekuesc inebise ermetie si numai astfel se conÂserva ouâle in decurs de 6 luni. Asemenea s'a dovedit ea eficace o solutiune de acid salicilie, 50 ^r. acid sa- lieilic disolvat in pufin spirt de vin, sudfiat apoi eu un litru de apâ. 8e laČa ouĂśle un eias in aeestâ solufiune, se usucÄ, si se impacbetexâ in paie tocate intr'o ladâ. Ouele astfel preparate s'au conservat pânâ Ia 4 luni, nu perd nici din greutate nici din ^ust. Oupâ o nouâ procedura patentata, se <)iee eâ se eonservamult timp ouele espuindu-Ie intr'un vas de fer, inbuenfsi acidului carbonic.
(7ÂŤ-Âť se coas/a/a /a/sr^ca-'ea eu acidsulkurie: â Otetul se falČi lieâ, de si nu prea des, intre altele si cu acid sulfuric, in dauna stomacului consuÂmatorilor. latâ eum se proceda pentru a descoperi a- eestâ falsificare, destul de prime) diâsâ, intr'un cbip cât se pote de simplu : 8e târna câteva linguri de ofet, bÄÂnuit eâ ar 6 falsificat, intr'o farfurie âe porcelan, mu- inâu-se inâuntru eâteva fâ?ii âe bârtie pentru filtrat; apoi se ineâl^esce farfuria ?i se lasâ a se faee evapoÂrarea. Deeâ otetul conČine aeiâ sulfuric, bârtia se ine- Fresce ?i se eardonisârâ. Deeâ ofetul e curat, fabricat âin vin seu din spirt, bârtia remâne albâ. 1?âtL lumea pote face acesta mieâ esperienfâ ?i sâ o repete dupâ plac, cu o ebeltuielL torte mieâ ?i t'SrL a ave tredu- infâ de vre-un laborator.
Oâlincjai-ul sLpt^mânsi.dumineca kascilor Lv. âela Ivan e. 1.
piua sept. ! Oalinâarut vecbiu ! dâbnâ. nou 8oreledumineca 2 l (/) Lpttteie bt8r
! p"'. prMsÎ14 (/-) â.--er 4 5216 39
buni 3 Ă15 4 50 6 41Aarfi 4 1 (/-) âcLika !l6 Irma 4 48 6 43Uercuri 8 i 88. I'eoclot si âgat >l7 ktuâolk 4 46 6 45foi 6 kâr. butickie !18 Oionisiu 443646Vineri 7 ! kar. Oeorxie 19 Itermop 4 41 6 488âwdâtâ 8 8. âp. Iroâ si ktuk. j20 8ulpitius 4 39 6 50
u IV! O 5ĂŽ 8 1" I 5ĂŽ/)ÂŤrrras. Intr'o sera, Ia teatrul din paris,
se )uea o âramâ. ^lesandru Dumas, care stetea âe vorbâ eu autorul piesei, observa in stal pe un spectaÂtor dormind. Dumas se intoree eâtre autor ?i-i dies:
â VeHi ee efect produc dramele dumitale?ĂĄ doua sera se representâ o comedie a Iui DuÂ
mas. Dei doi amici, cari se atlau, din intemplare, tot impreunâ, vÜd pe un domn câ dormiâ.
Autorul xellemisit in a)un se adresârâ eâtrâ Dumas:â Observi eâ ?i comediile dumitale produc aceÂ
la? efect?â Acesta este tot domnul de eri, replica Dumas;
se V6d6 eâ nu s'a deČteptat ĂŽneâ.oAÂŤM<^A<:OArOD<^H<X)KÂŤ)MÂť^cx)KO2HwMx>A<xâDD<xdx)K<X)K<X)A<)oKo
DaÂť- mar s. Dn eolon6l ar6 o nouâ ordoÂnanČa caro serve?ce Ia mesa. DI spune ordonanČei ur- mâtorul lucru:
â ĂŽnainte de a lua de pe mesâ castronul eurupâ, trebue sâ intrebi pe fiecare deeâ mai pofte?ee supa.
â Dine, trâifi dle colonel.doua âi colonelul avea mai mulČi invitaČi. OrdoÂ
nanČa se pleca respectuos eâtrâ unul dintre invitati ?i lirice:â Die câpitan, mai poltifi 8upâ?â (lum nu, cu plâeere, ĂŽmi place N68pus de mult.â Dar nu mai e. . . re8punde ordonanČa.
§/a/rĂŽÂť ?r se^sr/o-'. â Oostaebe, mi 86 par6 eâ nu-mi curezi eum 86 eaĂĄ6 bain6l6 ...
â 86 pât6?â Da. 7^m Aâsit in bu8unarul bain6Ă o pi68â ĂĄ6
50 de bani pe eare o uitasem ieri.
TVrrmar ÂŤfe ^sr /ÂŤÂŤr. Dâmna eâtrâ servitor:â Ioane, mi s'a urĂŽt eu lenea ta. Ia uitâ-te la
praful ĂĄsta de pe mobile! L pe ele de eel puČin de ?kse luni.
loan, supârat: â Alunei, dna sâ nu se supere pe mine, eâei dna scie dine eâ numai de trei luni am cinstea s'o servesc.
La profesorul. â blum se mâsârâ supraÂfaČa unui triunZbiu?
Dlevul (mormâind.) â l'oemai ee nu ?eiu me inÂtrebâ dobitocul!
profesorul (cam surd.) 8pune mai tare, pote e a?a eum Hiei.
>8ceâ coÂť/ÂŤ^a/a 8ofia. â 8Ăźnt eonvinsâ eâ nu me mai iube?ei.
Larbatul. â D?ti naivâ, dra^â, deeâ-fi inebipu- e?ei câ, lârâ sâ te iubesc, a? sta eu tine sâ me plicÂtisesc serile.
â Dapa, adevârst este eâ omenii se eodârâ din maimuČe?
papa. â Da, copilul meu.pk,r. â Dar maimuČele de unde se eodârâ?papa. â Din .. . copaci.
proprietar, redactor respun^Ltor ?ieditor: IO8IP VUI-6^k>j.Ou nrxavi. nui losm Diuio OrumLX-ILEL.