ursul carpatin.docx

8/16/2019 Ursul carpatin.docx

http://slidepdf.com/reader/full/ursul-carpatindocx 1/5

Aspectul exterior si dimensiunile

Ursul brun frapeaza prin aspectul si talia sa. Se diferentiaza de celelalte rase de ursi prin dezvoltarea

excesiva a musculaturii cefei si spatelui, dandu-i aspectul unui animal cocosat. Este animal plantigrad, calcand pe

toata talpa piciorului, similar omului. Centrul de greutate se afla in laba piciorului.

Animal corpolent si musculos, urusul carpatin prezinta un cap lat, masiv, de forma rotunda spre ovala. Fruntea este

bombata. Nasul este scurt, conic, urecile rotun!ite, iar ocii mici, oblici, cu pupila rotunda si irisul colorat in tandem cu

NEDELCU TAMARA ALEXANDRA

CLASA XII C

Este cel mai mare pradat

din muntii nostri, si ar trebu

ne mandrim cu cea mai mar

concetratie de astfel de

mamifere din intreaga Europ

Autoritatile insa nu promoveacest simt al madriei si

respectului pentru padurile

noastre care reprezinta

habitatul propice dezvoltarii

ursilor de milioane de ani.

Trecand totusi peste asta, ur

este un pradator protejat pr

lege . Se vaneaza totusi de

secole bune pentru blana sipentru…mancare. Il vei inatl

mai ales in zona Carpatilor

eridionali si de Curbura

Numarul ursilor bruni e



coloritul blanii. "atul este scurt, gros si musculos. Spatele este bombat, usor inclinat catre omoplati. Coada este

scurta si puternica #ciot$. %icioarele sunt lungi, puternice, musculoase si sunt prevazute cu talpi scurte #pana la &'

cm$. (aba picioarelor este prevazuta cu geare curbate, puternice. "earele de la nivelul membrelor anterioare sunt

mai lungi #formand adevarate cangi$.

)lana este deasa alcatuita din peri moi, mai lungi pe fata, abdomen si fata interna a membrelor. (ungimea firului de

par variaza in functie de anotimp, fiind mai lung #*-+ cm$ in lunile decembrie-aprilie-mai si mai scurta in lunile iulie-

septembrie. Ursul tanar prezinta un guler alb ingust, cu marginile bine delimitate, care, o data cu inaintarea in varsta,

se lateste, devenind galben, galben-cafeniu, pana se incide la nuanta blanii. Culoarea blanii variaza de la cafeniu

descis pana la negru. Culoarea labelor poate fi de la negru la maro-ciocolatiu, cenusiu, rosu sau maro descis, in

functie de aria de raspandire.

Cel mai mare urs in viata, ursul de odia, traieste pe coasta Alasai si prezinta o greutate corporala de pana la *''

g si o inaltime de circa & m #ridicat pe picioarele din spate$.

Simturile auzului si mirosului sunt foarte bine dezvoltate. azul este deficitar, astfel ca ursul se orienteaza cu a!utorul

celorlalte simturi. /asculii sunt mai inalti #pana la 0,+-1,2 m$ si mai masivi #03'-&1'-*2' g$, in comparatie cu

femelele #0''-1''-32' g$. Ursul carpatin prezinta un mers lent, cu capul coborat intre omoplati, privind catre sol sau

intr-o parte. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. 4n coborare, pe pantele abrupte se rostogoleste,

iar in urcare se descurca binisor.

Comportamentul si modul de viata

Sunt animale solitare, care-si strabat teritoriul din primavara pana toamna in cautarea ranei. 5evin

mai sociabili in timpul sezonului de imperecere, intre lunile mai-iulie. Nu au dusmani naturali, cu exceptia

omului, lupului sau a cainilor ciobanesti, evitand animalele cu care nu se poate rani.


CLASA XII C



4n lunile reci, ursii carpatini se retrag in zonele stancoase, greu accesibile omului, in pesteri sau in gropi

sapate in pamant, pentru a iberna. %estera sau spatiul ales pentru ibernare prezinta intotdeauna orificiul de iesire

ingustat si bine ascuns. 4n aceasta perioada, functiile lor vitale sunt mult diminuate pentru a economisi energie,

temperatura corporala li se diminueaza cu circa 3'grade C, iar necesarul de substante esentiale provine din rezervele

de grasime din timpul verii. 4nainte de patrunderea in barlog, ursul consuma plante purgative, dupa care consuma

scoarta de rasinoase in amestec cu diferite plante care vor forma un adevarat dop la nivelul orificiului anal, astupand

complet rectul. 4n barlog, ursul sta cu capul orientat spre iesire pentru a-l parasi in caz de pericol. 4n interiorul

barlogului isi amena!eaza patul format din musci si cetina, acoperind din interior si intrarea, lasand doar o

descizatura pentru aerisire. Fiecare individ are barlogul lui. 4n primavara, dupa ce iese din barlog, ursul consuma

plante purgative si multa apa in vederea eliminarii dopului rectal. Ursul nu ataca decat daca se simte amentintat sau

daca este ranit. Ursoaica este mai agesiva, in special daca este insotita de progenituri. 4n momentul atacului, ursul se

ridica pe picioarele din spate si scoate un muget caracteristic, atacand in mod special capul victimei. Cu o singura

smucitura isi poate scalpa victima.

6abitatul si aria de raspandire

5iferitele subspecii de urs brun se gasesc in nordul Asiei, 7aponia, Canada, Statele Unite si aproape in

intreaga Europa. 4n Statele Unite, ursul brun este cunoscut sub denumirea de ursul "rizzl8 deoarece varfurile firelor

sale de par sunt argintii. Este un animal cu o mare putere de adaptare la diferite abitate, de la campie la paduri si

zone subalpine. %refera zonele montane inpadurite, greu accesibile, cu copaci doborati sau stanci, dar si pe cele de

deal, bogate in livezi cu pomi fructiferi. Ca si in cazul altor mamifere salbatice, ursii isi desemneaza teritorii, de regula,

foarte largi #in functie de sursa de rana$, care includ vai, cursuri de apa, stancarii si desisuri de padure. Fiind animale

solitare, au tendinta de a-si evita confratii, existand rare situatii in care isi incalca reciproc teritoriile

6ranirea

Ursul carpatin este un mamifer omnivor, preferand carnea. Se raneste cu plante #!ir, ginde, castane,fructe

de padure$, insecte #furnici$, melci, peste, pasari, mamifere, oituri. 9 mare parte din alimentatia sa este compusa din

radacini, graunte si ierburi. Este recunoscut ca un pradator al campurilor de cereale, cartofi sau varza. Similar copiilor,

adora dulcurile. Este innebunit dupa fructele de padure #zmeura, afine, macese, mere padurete$ si alte fructe, dar cel

mai mult ii place mierea. 5aca le este foame ataca elani, cerbi si caprioare. Cand nu-si gaseste rana necesara in

padure, coboara pana aproape de orase sau la marginea satelor, scotocind prin gunoaie sau facand adevarate

masacre in curtile gospodarilor si in stani. Nu sunt legende povestirile potrivit carora ursul o ia la fuga cu o oaie sau cu

o vaca la subtioara. Ursul strabate ilometri intregi in cautarea ranei #pana la 0'' m$, revenind intotdeauna pe

teritoriul creat pentru a iberna.


CLASA XII C



:ipul de ranire depinde in mare masura si de varsta exemplarului. Astfel, ursii tineri se ranesc cupredilectie cu ginda, !ir, mere padurete, zmeura, afine, miere de albine, iarba frageda, ovaz, porumb si diferite

radacini #alimentatie preponderent vegetala$, in timp de ursii adulti #cu experienta in ale vanatorii$ consuma peste

#sunt innebuniti dupa somon$, pasari si ouale acestora, oi, vite si rumegatoare salbatice #elani, caprioare$, iar, la

nevoie, se ranesc si cu cadavre care n-au intrat inca in putrefactie. Ursul este considerat cel mai mare pradator de la

noi din tara, dar, cu toate acestea, are si el dusmanii sai de temut; omul, lupul, cainii ciobanesti.

Aspecte particulare

/asculul traieste intotdeauna izolat, in timp de ursoaica nu-si paraseste niciodata puii pana pe la varsta de

1-& ani, formand o familie.

Viata reproducatoare:

- maturitatea sexuala este atinsa de ambele sexe aproximativ in aceeasi perioada #la varsta de & ani$. /asculii sunt

mai tardivi, devenind deplin adulti in !urul varstei de *-0' ani<

- sezonul de imperecere este in lunile aprilie-mai sau mai-iulie<

- femela se poate imperecea cu mai multi masculi, astfel ca paternitatea este foarte dificil de determinat, puii putandprezenta tati diferiti<


CLASA XII C

- ursoaica fata de regula o data la doi ani<

- gestatia dureaza in medie =-* luni,

ursoaica dand nastere la 0-& pui, in

perioada ianuarie-martie<

- puii se nasc orbi si cantaresc in medie

3''-2'' grame si 1'-12 cm lungime. 9cii

se descid dupa 12-&' de zile de la

nastere. 4es din barlog abia la varsta de 1-&

luni, dar sunt alaptati si ingri!iti de mama

pana toamna tarziu #pana la varsta de 0>

ani$<

- dupa varsta de 1-& ani, puii isi parasesc

mama in cautarea de teritorii proprii.



Vanatoarea:

- ursul este prote!at de lege, fiind pe cale de disparitie in Europa<

- in ?omania, ursul se vaneaza limitat si numai in cazul in care exista o suprapopulatie, fiind permise numai anumite

sezoane, respectiv, intre 02 martie-02 mai si 0 septembrie-&0 decembrie<

- metode de vanatoare; goana, dibuitul si panda. Este interzisa vanarea ursilor din observatoare incise si este de

preferat sa nu se foloseasca nadirea<

- trofeul este reprezentat de blana si craniu si neconventional, de osul penian.

• Speranta de viata a ursului carpatin este, in medie, de &'-&2 de ani, fiind mai scazuta in cazul

femelelor #1'-12 de ani$.


CLASA XII C

ursul carpatin.docx

Documents