George ArionTrucoi

Copyright @ 1987 by GEORGE ARION '

Copyrighi @ CRIME SCENE PRESSI ,2!'17 eentri oceostd edilie,

Toote dreplurile rezervote, inclusiv dreptul de o reproduce frogmente din corle

CRIME SCE\E PRESS

Piofo P'esei L;bere nr. le-moil: off ice@crimescer epress.rotel.: 021 .317.91 .37;021 .317 9l .42; fax.: O2l .317.51 .43www.crimescenepress.ro

CRIME SCENE PRESS

Director editoriol: GEORGE ARION

Ileerrlersn CIP a $ihliotceii |i*{isnslr a &ornll$i*!AR'IO},[,G$]ORGE

Tnr*af J Surrge rl,rion, - Hucur*gti : Crims $cene Prc$s, 2*1?ISBN 9?8-50S-94295 -3 -2

8?t. I 35. I

Coperto colecJiei: ALEXANDRA BARDANRedoctor: ALEXANDRU ARIONCorecturd: MANUELA RUXANDRA ARIONTehnoredoclor: MIHAEIA DAMIANBr,n de tipor: oprlie 2017Tipdril in Romdnio

Orice reproducere, totold scu porfiold, o ocester lucrdri, fdrd.ocordulscris ol edilorului, este strict interzisd gi se pedepsegie conform Legii

dreptr-lu de ou'or.

Oeorge Arion

Trucaj

[RtMt $ctllt PRt$$20'r7

PRHFER CAPSUNI

1.

La inceputurile carierei mele de ziarist, pentru cd am confundatg6ndacul de Colorado cu lAnlarul anofel (,,copiii din comund gi-au

adus o contribulie insemnatd Ja alungarea 16nlarului anofel care

fdcea ravagii pe ogoarele noastre" - suna fraza cu pricina), am fost

trimis intr-un orag de provincie ca sd scot o revistd de jocuri distrac-

tive. Fantezia rnea, indeob5te dezldnlr-rit5, se putea desfagura in voie

in acest domeniu. Eram incredinlat c; toli cititorii de astfel de reviste

se sdturaserd de gabloanele €u care ii milostiviserd, din belgug, pAnd

atunci ceilalli confrali.

in scurt timp, primul numdr a apdrut pe piagd" La c6teva chiogcuri

am vizut cu mullumire c6t de repede s-a epuizat stocul de reviste

Patimo grilei. Am infeles, incd o dat5, de cSt interes se bucurd acest

gen in masele de cititori. Satisfdcut ca am izbutit sd le trezesc intere-

sul, m-am dus la birou hotdrit ca numdrul urmdtor sd fie 9i mai atrac-

tiv.

De-abia m-am agezat la masa de lucru cd telefonul a gi sunat.

- Alo? Dumneavoastr; redactali revista Patima grileiT s-a auzit o

voce de bdrbat t5nar.

. - Da, i-am rispuns eu, bdnuind, bucuros, cd de pe acum voi in-

registra ecouri favorabile in legSturb cu publicatia pe care tocmai o

trimisesem spre vAnzare.

- Nu cumva la pagina patru, grila careului Doi ori doi plus cinci fac

frei este de la un alt careu?

- Nu.

IRUCAJ 9

* Foarte ciudat, a zis individul. Pare a fi o incurciturd.

- La noi nu se poate int6mpla nicio incurcdturS, l-am linigtit eu.

incercali sa dezlegagi din nou careul. E o chestiune de rdbdare 9i per-

spicacitate. Succes!

A inchis fard sa nrai adauge nirnic.

Peste cdtva timp am auzit in receptor glasul unei bdbule.

- Maicd, a zis ea, aproape pldrrgdnd, arn optzeci de ani, dar p6na

acum n-am auzit cd rododendronul e un marnifer biped cu doi col1i,

vegetarian ;ase luni ale anului ;i carnivnr celelalte luni. il socoteam

o planta.

- intr-adevdr, existd o,plantd cu acelagi nume. Dar e 5i un mamiferfoarte rar, pe cale de disparilie. Trdiegte in Australia, de-aia nu e prea

cunoscut la noi. Din picate. mulli il confundi cu ficusul.

De-abia arn pus receptorul in furcd gi telefonul a sunat din nou.

- Alo! Cine e imbecilul care la careul Oarneni celebri in situalii ciu-

date a dal ca inventator al rolii olaruiui pe Edison?

- Arnicel, l-arn luat eu urEent la rost. Aici e o redaclie serioasd.

lnjuriile lasa-le la cafenea c6nd iei un paharel mai n'rult. Noi lucrdm

pentru desfdtarea cititorului gi orice iritare ne poate fi fatala. Suferd

zeci de familii daci nu suntern ingeniogi, plini de bunS dispozilie gi

har. Facem muncd de crealie gi nu ne jucdm pe maidan. $i, fn fond, de

ce Edison, acest mare inventator al tuturor timpurilor, n-ar fi ndscocit

9i el roata olarului? Micar o rotita cet de rnici tot s-o fi gindit el sa

facd pentru a ugura viala olarilor, atf,t de grea in trecut, 9i de care s-a

simlit ata;at inci de mic"

Telefoanele din zilele urmitoare m-au anunlat ci sunt cel mai

mare gogoman al tuturor timpurilor, cd n-am minte nici c6t un ca-

tar impaiat ;i cd ag merita si fiu purtat prin diverse localitali cdt mai

populate, purtand pe piept inscrip!ia,,lns cu malformalii ale creieru-

lui, incd din naStere'i Cineva m-a sfatuit sd-mi donez tdrtacula, dupd

moarte, unui muzeu de gtiinle naturale care sd mi-o conserve spre

deliciul epocilor urmdtoare. Un pensionar mi-a trimis o scrisoare in

10 GEORGE ARION

care md intreba c6nd am putea sd ne-nt6lnim, deoarece e fericit ca a

mai gisit pe clneva care si creadd, ca ;i el, ci Amazonul e un afluent

al Rinului. Un grup de cadre didactice mi-a pus intrebarea dacd am

absalvit mai mult de patru clase primare, fiindcd au pus pariu cu ci-

neva care suslinea cd n-am urmat nicio formd de inv6!5m6nt. Cel mai

mult m-a impresionat insd un telefon primit acas6 la miezul nop{ii,

prin care un ins mi tntreba dacd e adevSrat ci s-a descoperit, in sfAr-

git, Atlantida, aga cum reiegea din revista Patirna grilei.

- Desigur, i-am rdspuns eu, sprijinindu-md mai bine intr-un cot.

Teritoriul atlant este acum in curs de reamenajare. Se renoveazS tem-

plele, casele, se pietruiesc din nou goselele. in curSnd va fi permisd

vizitarea lui.

- 5i, intr-adevdr, populalia a scipat nevetdmate?, m-a maiintrebat

el plin de speran!5.

- Bineirrleles. Atlanlii aratd extraordinar de infloritor" Parcd tocmai

s-au intors din vilegiaturS. Mediul acvatic in care au viefuit timp de

secole le-a priit de minune.

- Cerulel a exclamat individul, Mai exista ;i bucurii pe lumea asta!

5-ar putea si-mi regdsesc rudele gi prietenii. stifi, a ad;ugat el con-

fiden1ial, eu sunt dintre cei sc2ipali de la catastrofa care a scufundat

acest continent.

- Nu se poate sd nu-i gasifi, l-am imbdrbatat eu gi m-am culcat la

loc.

intr-o zi m-a vizitat un bitr6nel, de altfel vioi, care dorea s5-i spul-

ber urmStoarea nedumerire: nu cumva jocul pe care l-am descris la

rubrica Sd invdldm un nou joc! este chiar strSvechir"rl gotron? Sigur,

i-am rdspuns eu, reguliie sunt intruc8tva asemindtoare, ba poate

chiar identice, ceea ce nu-i rSpeqte nicidecum din farmec ;i poate fi

recornandat cu incredere tuturor v6rstelor, indiferent de pregdtirea

lor.

Mare bucluc am avut cu membrii cercului rebusist Cdnd orizon-

tuL cilnd vertical. Acegtia n'ri-au ndvalit pur gi simplu in birou gi m-au

TRUCAJ 11

somat sd le spun dacd nu curnva am vrut sd-mi bat joc de oameni

propunAnd un joc care presupunea investilii uria;e gi n-avea nicio

logicS. Le-am mdrturisit sincer cd tocmai pe asta mizasem: cine-o sd

se incumete sd dea at6lia bani ca sa gi-l construiasc6? Deci regulile

lui total anapoda nici nu mai contau. Unul dintre ei a sugerat sd fiu

bdtut, dar m-am irnpotrivit cu strSgnicie si, sin'lul6nd o crizl de apen-

diciti, am scdpat doar cu cAliva ghionli. lndivizii dgtia mi-au intarit 9i

mai mult o convingere: gazetarul profilat pe jocuri distractive are o

meserie riscantd.

Am devenit in scurt timp un cetdlean de vazd al oragultri unde

locuiam. Toli i9i dadeau coate c6nd md vedeau ;i m-ardtau cu dege-

tul, zic6nd:,,Uite-l pe ila care confundd Bermudele cu nitte delicioase

prajituri cu fritcd'i sau,il vezi pe 6la? Susline cd gladiatorii i-au elibe-

rat pe musulmani de vizigofiintr-o bitilie care s-a dat la Trafalgar'i gi

cd,,malaxoarele sunt ni5te fructe tropicale care se folosesc la prepa-

rarea unor ceaiuri deosebit de eficace in combaterea reumatisrnului".

Foarte mulli doreau sa-mi atingd hainele ca sd se convingd de exis-

tenfa mea reald. Cu timpul, m-am resemnat. in definitiv, asta e viala

unui om de seamd: primegte scrisori cu sutele, telefoane agijderea, iar

pe stradd e invidiat pentru popularitatea pe care a cipitat-o.Bineinleles, numdrul doi din Patima grilei n-a rnai apirut sub re-

daclia rnea.

N-am inleles nici pdna azi de ce unii nu vor sd ias6, mdcar cdteoda-

t5, din rutind. E drept, tot ce fdcusem era o aiureald. $i ce daca am vrut

si se r6dii nilel in or6;elul acela amorfit. unde atunci c6nd un barbat

iepea fard ac la cravatd, iar o femeie purta rochia mai sus de gleznd,

ceteleniiincepeau sa fiarba de indignare?

Dar pe toate astea vi le-am povestit ca sa vedeli doar care e cota

norocului meu in viaid.

Uite, de pildd acum: dupd cum bine 5ti1i, sunt de mic indopat cu

lecturi. Deci nu mi-e greu sd compun din cdteva fraze un tablou din

care sd reiasd splendoarea acestei zile de septembrie. Soarele stri-

r2 GEORGEARION

lucegte bl6nd, frunzele plutesc in aer ca un stol de fluturi aramii, iar

oamenii pagesc pe strizi cufundali in visare - iat; tot tacdmul unuidecor idilic.

Numai eu am dispozilia unui individ aflat in fala unor canibali care

incd nu sunt hotar6!i cum sd-l prepare.

De trei zile-ncoace, gura nu-mi mai tace, suslinend, in mod inte-meiat, ci subsemnatul s-a imbolndvit: dureri de cap, greluri deloc

existenliale, iar c6nd il pun sub bra!, termometrul in scara Celsius ara-

ta 39 de grade chiar ;i la urnbra.

ln treacdt fie zis, sunt cam multe grade pentru un locotenent inrezervS.

Partea ;i mai proastd constd in faptul cd, in buzunarul hainei mele

bej de catifea reiatd, arn dat peste un bilet scris cu litere rnari, cu o

cerneald cdtugi de pulin sirnpaticS:,,Andrei Mladin, daca !ii la via!a, nu

te duce pe lnsula zorelelor".

Nicio gtannpilS, nicio semniturS.

Prin urmare, nu e vorba de nimic oficiai.

Nici n-apuc sa ma-ntreb dacd lin la viaya ;i primesc alte intrebari,

rostite pe un ton furios:

- Ali innebunit, AltelaT Peste cdte mii de ani natura o sa mai nascd

din neant alcatuirea de celule in care sufletul dumneavoastra viseaza

aido m a u nu i im p d rnt ca ptiv?

- Activ?

- Captiv. Nu va juca,ti cu vorbele!

Dialogul cu primul meu sfetnic are un debut furtunos 5i livresc. Atac

la rdndul meu, mai mwltin 1aga.

- Dar dacd aceasta alcatuire de celule e imperfectd? N-ar trebui

destramata? S-au destrdmat ete imperii, darmite un biet trup!

- Bateli cdmpii!Se vede c-aveli temperatura,

- Eu n-am batut niciadatd pe nimeni.

- Asta-i buna! A maifaceli 5i pe milosul.

TRUCAJ 13

- Chiar sunt. Adineaori era sa calc o furnica ;i am ferit-o in ultimaclipd.in literotura rusd, asta s-ar chema mild.

- Daca era Crdiasa furnicilor? O sd v-ajute cdnd o sd figi la ananghie.Mai cunosc eu nigte cazuri.

- Nu mi-am dat seama ce rang avea. Deci, ce ma sfdtuieSti sd fac?

- Spalayi repede putina!

- Nu vdd nicio putind! Poate vrei sa spui punte? Sunt cIteva salupetrase la mal care ar merita s-arunci ceva deterEent pe ele, degi aperaliu-nea ar fi acum inutild.

lntervine in disculie gi al doitea sfetnic.

- De ce vrei sa faci din Luminalia Sa un lag?

- Cum indrdzneSti sa-mi vorbe$ti ataTE momentul sa iau masuri prompte co sa nu izbucneascd oincdierare.

De multe ori s-a intdmplat ca, in Sala Tronului, cei doi sd se pdruiasc&fard sd lind cont de ilustra-mi prezenld. lJneori m-amuzd sa-i vdd cumigi sfd$e hainele, igi smulg barbile ;i-5i pun piedica, semn al rabuste,tiide care mai pot da dovadd reprezentanlii vdrstei a treia. insd azi n-amchef. Nici macar strdmbaturile bufonului nu m-amuza. Bat cu sceptrulinbrayuljillului pe csre stau gi le spun sd inceteze, fiindcd altfe!ii concediezfard preaviz.

- Apdrafi-vd pielea, Altela! mai scdnce;te primul sfetnic.

-O sd md dau cu cremd,il asiEur eu.

cei doi sfetnici ai mei exprima clar diversitatea 5i unitatea tumii vii.Primul vrea sd md pdstreze ca pe-un unicat pe acest pdmdnt, md pro-tejeaza de orice agresiune, imi aduce cqcuta cu lapte ;i cacao Ia pat gi

are grijd sd nu md surmenez, aricdt ar line morfi$ qllii sd ma vada tru-dind de diminea;a pdna seara. E un inyetept blajin, mereu zambitor Sicu gesturi de o tandrele invdluitoare. Cel de-at doilea insa, un tip ursuz

Si recalcitrant, comploteazd impotriva mea gi vrea sd md contopesc cdtmai grabnic cu elementele, De fapt, exagerez: daca ar fi a;a, de nult ag fiorganizat o execuliein zori cu el in rol principal. pur ;i simplu nu-i plocesd md vadd ldncezind.

14 GEORGEARION

Debarcaderul e proaspit vopsit - hainele mele m6njite nu lasiniciun dubiu Tn aceasti privinla - un mic vapor se-ndreaptd spre noi

rostogolind vdlituci de fum,in vazduh, iar cerul este de un albastru

intens. Nu-i aga cd e romantic?

Colocviul artelor, de-sfagurat in oragul C. de pe malul drumului fdrd

pulbere, s-a incheiat cu un succes caracterizat de ziarul local drept

,,fulminant",,,o adevdratd dernonstralie a capacit6!ii artei noastre de a

se apropia de mase, de a veni in int6mpinarea cerinlelor spirituale ale

oamenilor muncii". Au fost aplauze, s-au inmdnat premii, s-a pl6ns de

bucurie, s-a r6s, din c6te-am inleles, tot de bucurie.

iar acum, cAliva dintre participanfii la neuitata manifestare a9-

teapta impacientali imbarcarea pe vasul care, degi se-apropie, pare,

contrar agteptSrilor, din ce in ce mai mic. Ce-ar mai spune acel savant

care a alergat primul gol pu;ca pe strdzile unui ora9, sub pretextul

unei descoperiri gtiinlifice? Ar mai susline ca de la o corabie, cdnd

vine spre !6rm, vezi mai lnt6i catargul?

Sau totul e numai o iluzie in capul meu aiurit de febrS?

Deci, in curdnd o sd ne imbarcdm pe vaporosul vaporag gi o sd

vizitdm lnsula zorelelor.

- E la doi kilornetri de-aici, ii explic6.indatoritor, poetul local Pavel

Bolbocea poetului de talie internalional6 $tefan Com9e. Se vede cu

ochiulliber.

Am ochiul liber, dar nu v6d decdt o pdcla alburie in direclia aratatd

de ghidul nostru. Este exact tipul de ci€erone de la care, mai cur6nd,

te attepti s6 te conducd prin cercurile lnfernului. Fara pantofii cu to-cul inalt, n-ar mdsura rnai mult de un metru gaizeci. Ceea ce pierde in

inillime, c6gtigd in schimb in l61ime. Cureaua lui de la pantaloni e un

rnodel la scard redusd al Ecuatorului. Ochii ii sunt licrimogi gi-pi cere

parcd, tot timpul, scuze. Gralia lui o concureazd serios pe cea a unui

ig uanodon indragostit.

Eu, insd, prefer cip;uni.

TRUCAJ 15

E un truc mai vechi de-al meu, din copilSrie: ori de cAte ori m5

contrariazi ceva, mi gAndesc la nigte tufe mari de cdp;uni pe care

le-am zirit cAnd eram de-o gchioapd (nu de-un gchiop)intr-o grddi-

nd uriaga cdt cerul de deasupra ei. Cdpguni rosii ca s6ngele, imensegi Eustoase, iar in jurul lor forfotearr aferali fluturi de toate culorile,

de dimensiunile unor vrabii dolofane. Acela a fost primul meu rai (gi

singurul, cu siguran!5,, tindnd cont de pdcatele mele multiple) ;i c6nd

imi vine sd-mi iau rdmas bun de la toate cAte vid, o pornesc in cduta-

rea spaliului pierdut, cu mijloace din ce in ce mai sofisticate.

De pild5, in ultirna vreme, imi proiectez in cap filme. Regizor; sce-

narist, interpret principal, operator - Andrei Mladin.

imi reglez, deci, aparatul de proieclie, bag un film color pe ecron lot,

cdt fruntea mea, 5i, dupd ce prin faga ochilor imi trec numele realiza-

torilor, zdresc deodata o superhenie de fatd, cu phrul ca pana carbului

oxigenot, cu picioarele unei Eirafe de talie mica { ochi foco;i. Cu gesturi

de un desdvdr;it rafinament ma invitd s-o urmez printre ruinele ce par

a fi ale unui palat din Babilon. Aici se dezlanyuie muzica: Yelow River

of Babilon, care al naibii mai seamana cu A ruginit frunza din vii: deci

anticii iubeau mult romanfele. lata o friza a arca;ilor: lepeni ca intr-un

sir monoton, cum se spune in analiza matematica^ lata friza leilor: ag-

tia parca nu sunt atdt de fepeni; unul dintre ei se desprinde de pe zid gi

se napustegte, cu un urlet inspaimdntator, spre juna Rady Ca. Prim planpe tdndra ghida, absalventd a cursurilor Biroul deTurism pentru Tineret.

Prim plan pe leu, care crette, crette, cre$te Si se face tat rnai mare. Prim

plan pe mine care nu preget sa md interpun intre om gi fiara. Pentru un

moment sunt fdcut sqndvici. Dar nu-mi place decAt o singurd fe[ie de

care sunt presat. Ucid cu sdnge rece pentru ca altul sa scrie un repartaj,

nu cu $treangul de git. Cu cealaltd felie ramdn toata viala.

C6nd sa aflu cum se tr6iegte cu un trofeu de vdnitoare pe perete

9i cu un trofeu de excursie in alcov, sirena vasului bubuie mai ceva

16 GEORGEARION

ca la C.F.R. c6nd e alarmS, md scoate urgent din reverie 9i rna bag6 in

sperieli. in sald se aud fluierdturi.

N-am ce face: sar in lSturi gocat, ca ;i curn o sigeatd din friza arca'

gilor s-ar fi infipt lAnga mine, fiindcd am profanat ln gdnd imagini atAt

de sacre: imi dau seama ci frizez'absurdul 5i pomidez realul.

Colegul meu, l-'laralambie Nequlescu, tresare 9i el, i9i duce m6na

la inimd, ca gi cum ar vrea si se asigure ci n-a zbughit-o din loc. Apoi,

dupa ce asupra fiin1ei lui trupe5e coboard pacea, imi strecoard printre

din!i:

- lar visezi cu ochii deschiqi, ca in neuitatul glagar! Ce fel de ziarist

esti dac; nu te rnengii in permanent contact cu freamdtul realit;lii?

Cum spune redactorul nostru gef? Mereu la datorie, cu ochi cAt o tip-siel lar tu?! Bebe cel Mare 9i SfSnt! Visitor cu neEre pletel Tare mi-e

teamd ci n-ar vrea nicio fati s-o furi! N-ai plecat inei pe ape, in rnarea

escapadd, gi tu nu mai egti cu picioarele pe pam6rrt! Pfui! Ziaristul lui

pegte! Apropo: daci iiqtia n-au de g6nd sd ne dea mdcar azi o bucdli-

ca de pegte la pr$nz, primul acvariu pe care-l vdd e in prime.idie.

Devine brursc mai serios 9i md intreaba compitimitor:

-Tot mai suslii cJ temperatura norrnald a corpului omenesc este

de 39 de grade? E cam zdpurgealS din pricina ta!

O clipa il studiez din cap p6na-n picioare ca pe-un incunabul uri-

ag. E la fel de inalt ca gi mine. Desigur, e minunat sd ai pe cineva alSturi

care vede viala tot de la un metru optzeci'5i doi de centimetri. Fala ii

e parci mAncatd de nisipurile sahariene, iar nasul incovoiat il precede

cu mult c6nd forfotegte prin peisaj. Daca dd peste acvariul pe care{

viseazd, nu-i exclus si atingd chintalul. O meqa de pir ii std pe ochiprecum lui Nelson panglica neagrS. Numai c6nd fotografiazd catadic-

seqte sd 5i-o dea in lSturi.

- Mi simt mai bine, Hara!

- Aiureai De unde at6ta bine? Mii de halebardel Egti galben ca

produsul auNiliar al unei prisaci! Cerulel Ce pedeapsal 5unt rdzbunat

pentru toate infamiile pe care mi le-ai fdcut de c6nd ne cunoattem.

.TRUCAJ 17

56 stai atAtea zile in mijlocul unor fiinle atat de drdgala;e 9i talentate

9i tu sa n-ai parte dec6t sa le vizionezi demersul artistic! C6te dintrejunele acelea n-ar fi fost topite de fericire sa se fi aflat mai aproape

de ziaristul Andrei Mladinl Nu neapdrat pe un pat germinativ. 5d le

Sopteascd el vorbe dulci, sd le amdgeasca 5i sa le suceascd nilel ca-

pul - nu mult, ca sa nu-gi ia nasul la purtare 9i sa nu mai scape apoi

de ele! Era una care, c6nd te privea, ofta atdt de languros inc6t m-am

induiogat de ea gi am fdcut tot ce mi-a stat in putinld ca sa-i mai alin

durerea. Aia care a recitat Voioase trec vapoare pe Danubiu.

Cum a zis Hara? E cam z6pu5eald? intr'-adevdr, cerul parcd mi s-a

l6sat pe urneri gi m-apasd ca micul echipament de infanterist. Nu

m-ar mira si-nceapd ploaia.

Poetul $tefan Comge se plimba agitat, uitdndu-se cu o figurd sur-

prinsa printre crdpaturile dintre scdndurile debarcaderului. il mird,

poate, culoarea apei. N-are decdt 30 de ani, insa deja e temut pentru

sarcasmul sdu. Nici n-ai crede ca tanerul acesta cu plete aurii gi fala

albd, ca 9i cum ar iegi pe stradd doar c6nd soarele e-n nori, in viala de

toate zilele e atAt de dur; iar c6nd se afld in fala hdrtiei agterne versuri

pline de ginga5ie. E un b6rbat frumos, nu prea inalt gi imbrdcat intot-deauna cu mult bun gust. Poarti acum, cu nongalanld, un costum de

blugi de o calitate gi un model cum n-am prea zdrit, conceput pro-

babil de un tip care avea multe de carat asupra lui, din moment ce e

prevdzut cu atdtea buzunare 9i buzundraSe. in picioare are pantofi de

pAnzd, adugi cu siguranla tot de pe meridiane pe care, din jend, nu

le mai nurnesc. Ca de obicei, s-a orientat perfect: ce e mai comod de

purtat intr-o excursie decdt o astfel de costumalie?

- Alol Boier Mladinl Unde vd e 96ndul? imi strigi Hara, uit6ndu-se

cu interes la gambele actrilei Suzana Mecula.* Las6-m6! Nu-miarde de nimic. Mai ales de dame.

- Faci cur6nd doi poli, batrinel Atunci o si fie mai greu sd te ocupi

de ele. Zi mai bine ce-ai pe suflet. Uite, nu-!i cer sa-mi pupi m6na 5i sd

18 GEORGE ARION

stai in genunchi, dar ia mdrturlseqte-te. Vreau s-aud confesiunile unui

copil al secolului, chiar dacd e mai bdtrAior.

- N-are niciun rost.

- Adici atunci cAnd mAncam prin cine;tie ce hotel brdnzd cu pAi-

ne gi ceap6 avea rost gi acum nu? CSnd au sdrit sd ne bati chelnerii

aceia fiindca arn luat apirarea unor nenorocili, imi dadeai mai multd

importanle? Dar c6nd am stat in ploaie, pe tosea' trei ore pAnS a oprit

un Sofer cu inima mai bleaga si ne-a luat gi pe noi a avut rost? Ce?

Md dispreluiegti acum? ESti prea intelectual pentru mine? Eu suntin

cultura mare gi tu in cultura micS? Asta vrei sd zici?

- Nu te supdra. Mi-e inima carn grea.

- Uqureaz-o, fiule! De-aia e Haralambie Necgulescu pe lume.

l-arunc o privire cu o radialie penetrantd ridicatd.

- Hara, tu crezi in presimliri?

L-am luat pe neaSteptate. De surprizd, i9i da Suvila de pir de pe

ochi ca si5 ma vadi mai bine. Apoi o lasd sd cadd la loc, cu un gest

obosit.

- Haitl M-ai ras! Nu nn-agteptam. E chestie de metafizicS. Sunt de-

p5git. Nu mai vreau s-aud nimic.

-Vezi curn egti?

- Schirnbdtor cum e jocul, fredoneazd el. Dar tot n-am chef s-as-

cult baliverne. Vreau fapte! Ai? AratS-lel Nu? Du-te cu Cel de Sus. Altfel

nici nu pot s6-i zic. Ar crede careva c-am dat, la anii mei, in misticism.

Devine, ins5, deodati curios.

- Cam ce presimliri? intreabd el binuitor. Oare ne zboar6?

- Nu.

- Dacd nu e vorba de asta, m-am linigtit. Altceva nu md ingrijo-

reazd.

$i dd si plece.

- Stai, Hara. .. O clipd. De c6nd suntem aici?

- Unde aici? Pe.acest pim6nt? Dintotdeauna.

- Aici, la colocviu.

IRUCAJ 19

3.

La debarcader ne iese in intAmpinare chiar,,stap6nul,, insulei,arheologul Miron storerciuc" E un orn cam ra 60 de ani, inart $i srab.ca de obicei la cei cu g6tur rung, mdrur Iui Acram ii e proeminent giexecut6 o fascinantd migcare du-te-vino, de piston bine reglat. Nasulil are asculit gl cu o micd protuberanld chiar la v6rf, ceea ce-i da un aergtrengdresc. Poartd haine rargi, de vard, de culoare crem" deosebit decomode gi e incalfat cu sandare utoare. 5e poartd cu cregajarea unuistudent in vacan!d, zambind tot timpul ;i fii'd deosebit de cordial. Avenit pe lnsula zoreielor acum treizeci de ani qi n-a pdrdsit-o decdt decAterra ori, doar c6nd treburile i-au reclamat urgeni prezenla in altaparte.

'in urmd cu treizeci gi cinci de ani, drpa ee absolvise stralucit fa-

cultatea, s-a cufundat in cercetarea unor manuscrise gi documentemai pulin cunoscute. Le-a studiat zile ;i nopli - de-atunci a inceputsd foloseascd ochelarii - le-a comparat 5i le-a interpretat" A trimis scri-sori ciitorva gavanli din diverse !ari ale lumii. I s-a 16spuns cu amabi-litate gi competentd. A st;t de vorbd cu mai mulli arheologi din 1ara.Dupi care a prezentat forurilor de specialitate o lucrare ce emitea oipoteza mai mult dec6t indrdzneald in legatur5 cu lnsula zorelelor. Astabilit, cu o argumentalie clard, cd aici a fost odinioara cetatea gre-ceascd Ankopolis. unii au zdmblt sceptic. Allii au r6s in hohote c6ndl-au auzit pe t6ndrul de aproape 30 de ani suslindnd cd respectivacetate - evident, ruinatd - se afld gi azi sub un strat nu prea gros depdm6nt ce poate fi lesne indepirtat, dovada ca !aranii de pe malur

36 GEORGE ARION

fluviului vin aici cu bircile si-si iau din belsug piatra de constructiepentru casele lor.

in urmd cu rnai bine de doud milenii - suslinea entuziastul cerce-tdtor - un cataclisn-l s-a ab5tut asupra cetSlii 9i a cobor6t-o sub valuri.Peste ea s-au depus aluviunile cdrate de apa. lnsula a disparut, Dupddoud secole insd, un alt cataclism a scos-o la suprafala. E drept, numai avea aceleagi dinrensiuni, o buna parte din ea rdnriindnd in con-tinuare sub ape. Dar ce se gisea acum la lumina zilei merita efortul dea fi cercetat, mai ales ci nu se punea problema unor Investilii uria;e.El, Miron Stolerciuc, se oferea sd dea la o parte pdm6ntul de pe le-gendara cetate.

N-a fost ugor sd se facd ascultat gi, mai ales, crezut. lpoteza tdnd-rului arheoloq a fost socotitd de mulli fantastici, o tentativS juvenila

de a atrage atenlia asupra sa. Printre cei care l-au defaimat cu cea

mai mare patima s-a numdrat unul dintre fogtii lui colegi de faculta-te, Petre Buluga, care avusese o ascensiune rapida gi nefondatd gi nu

vedea cu ochi buni iniliativele cuiva care ii fusese concurent incd depe bdncile anrfiteatrului, cAnd actuala solie a lui Stolerciuc refuzase

sa-l ia de barbat. De aceea, i-a pus cu ind6rjire bele in roate, susli-

ndnd cu r:rice prilej cd ipoteza lui Stolerciuc e o incercare de parve-

nire prin fanfaronadd in lurnea gtiinlei. N-a lipsit mult ca respectivul

cclleg sd aiba sorli de izb6nda, insi incapacitatea lui a devenit la unmoment dat notorie ;i a fost schimbat din postul pe care-l ocupa.

Valul anonimilor l-a inghilit curdnd. Lui Miron Stolerciuc i s-a incre-dinlat deschiderea unui 5antier de arheoloEie in lnsula zorelelon I

s-au pus la dispoziiie rnuncitori, au fost trimigi acolo studenli care si-lajute in timpul practicii. De la primele sdpdturi au ap5rut ruinele ce-

talii magnifice. Prestigiul lui Stolerciuc a crescut rapid, fiind inclus inelita savangilor de pretutindeni. Lucrdrile lui au devenit jaloane in bi-bliografia altor carfi. El, insa, s-a pdstrat Ia fel de modest gi de tenace,av6nd un singur vis: acela de a smulge c6t mai mult, de sub pdmdnt,

din vestigiile cetdlii Ankopolis. l\ici bolile de care a suferit, nici dorul

TRUCAJ 37

3.

La debarcader ne iese in intAmpinare chiar,,stap6nul,, insulei,arheologul Miron Stolerciuc. E un om cam la 60 de. ani, inalt gi slab.ca de obicei la cei cu g6tur rung, mdrur rui Adam ii e proeminent 9iexecutd o fascinanti migcare du-te-vino" de piston bine reglat. Nasulil are asculit 9i cu o micd protuberanld chiar la varf, ceea ce-i da un aergtrengdresc. Poartd haine largi, de vari, de culoare crem, deosebit decomode ;i e incallat cu sandale utoare. se poartd cu clegajarea unuistudent in vacant5, zdmbind tot timpul 9i fiind deosebit de cordial. Avenit pe lnsula zorelelor acum treizeci de ani 5i n-a pdrasit-o decdt dec6teva ori, doar c6nd treburile i-au reclamat urgent prezenla in altaparte.

in urmd cu treizeci qi cinci de ani, dupa ee absolvise strdlucit fa-cultatea, s-a cufundat in cercetarea unor manuscrise gi documentemai pufin cunoscute. Le-a studiat zile 5i nopli - de-atunci a inceputs6 foloseascd ochelarii- le-a comparat ti le-a interpretat. A trimis scri,sori cdtorva Eavanli din diverse !ari ale lumii. I s-a rispuns cu amabi-litate;i competenlS. A stfit de vorbi cu mai mulli arheoloEi din 1ara,Dupi care a prezentat forurilor de specialitate o lucrare ce emitea oipoteza mai mult decet indrazneald in legatura cu lnsula zorelelor. Astabilit, cu o argumentalie clara, cd aici a fost odinioard cetatea gre-ceasc6 Ankopolis. Unii au z6mbit sceptic. Allii au rds in hohote c6ndl-au auzit pe t6narul de aproape 30 de ani suslindnd ca respectivacetate - evident, ruinatd * se afld gi azi sub un strat nu prea gros depdm6nt ce poate fi lesne indepartat, dovada ca laranii de pe malul

36 GEORGE ARION

fluviului vin aici cu bdrcile si-5i iau din belsuq piatra de construcliepentru casele lor.

in urm6 cu mai bine de doud milenii - suslinea entuziastul cerce-tdtor- un cataclism s-a abdtut asupra cetalii gi a cobor6t-o sub valuri.Peste ea s-au depus aluviunile cdrate de apa. lnsula a dispdrut. Dupddoui secole insd, un alt cataclism a scos-o la suprafald. E drept, numai avea aceleagi dinrensiuni, o bund parte din ea rdmAn6nd in con-tinuare sub ape. Dar ce se gisea acum la lumina zilei merita efortul dea fi cercetat, mai ales cd nr"l se punea problema unor investifii uria5e.

El, Miron Stolerciuc, se oferea sd dea la o parte pam6ntul de pe le-gendara cetate.

N-a fost ugor si se facd ascultat gi, mai ales, crezut. lpoteza tiind-rului arheolog a fost socotitd de mulli fantastici, o tentativi juvenila

de a atrage atenlia asupra sa. Printre cei care l-au defaimat cu cea

mai mare patimd s-a numdrat unul dintre fogtii lui colegi de faculta-te, Petre Buluga, care avusese o ascensiune rapida;i nefondata gi nu

vedea cu ochi buni iniliativele cuiva care ii fusese concurent inca depe bancile amfiteatrului, cAnd actuala solie a lui Stolerciuc refuzase

sa-l ia de bdrbat. De aceea, i-a pus cu inddrjire bele in roate, susli-

ndnd cu orice prilej cd ipoteza lui Stolerciuc e o incercare de parve-

nire prin fanfaronadd in lumea ttiintei. l\-a lipsit mult ca respectivul

coleg sd aibd sorli de izbdnda. insd incapacitatea lui a devenit la un

moment dat notorie ;i a fost schimbat din postul pe care-l ocupa.

Valul anonimilor l-a lnghilit curdnd. Lui Mircn Stolerciuc i s'a incre-dinlat deschiderea unui gantier de arheologie in lnsula zorelelor, I

s-au pus la dispozilie rnuncitoni, au fost trimigi acolo studenli care s5-l

ajute in tirnpul practicii. De la primele sdpaturi au apdrut ruinele ce-

talii magnifice. PrestigiuN lui Stolerciuc a crescut rapid, fiind inclus in

elita savangilor de pretutindeni. Lucr6rile lui au devenit jaloane in bi-bliografia altor car1i. El, insa, s-a pdstrat la fel de modest si de tenace,

avdnd un singur vis: acela de a smulge c6t mai mult, de sub pdmdnt,

din vestigiile cet;lii Ankopolis. Nici bolile de care a suferit, nici dorul

IRUCAJ 37