Brogeostrogote

?n cotaborare cu BRITISH MUSEUM

Text de

Dr. SIMON JAMES

Bust de bronza[ Minervei

Erou in Lupt5,statuie de bronz

Retiarius ':

[tip de gtadiatorl,pe sticl.S aurit5

t

Cupri ns

Ascensiune

imp5ralii Romei

Legiunite

Via!5 cazonE

Via!5 de soldat

CetSleni 9i sctavi

Femeile in Roma

Cop'r,l.5ria

Viala de familie

Casa 9i gospod5ria

Arhitecli geniaLi

Colosseum

Lu pt5 m o rta [5

0 zi La curse

La teatru

BEiLe pubtice

TotuI se noteaz5

Meserii si tehnologie

in bucEtErie

6

8

10

12

14

16

18

20

22

24

26

28

30

34

36

38

40

42

44

CinE festiv5

Muzica

Zei roma n i

Preo!i 9i cutte

Vi ndeca rea suferi nzi[or

Rituri funerare "

Viafa ta !arE

Comerl;i cEL5torii

AmurguI Romei

Stiai c5?i-lmparatil

AftE mai multe

G[osar

lnd ice

46

48

50

52

54

55

58

60

62

64

66

58

70

72

r

C

AscensiunePotrivit Legendei, Roma a fostintemeiat5 in 753 i.Hr. de gemeniiRomu[us si Remus, fiii zeutui Marte.

nl

ln urm5torii 1 000 de ani, ea a devenitcapitala unuia dintre cete maiputernice imperii din istorie. Romaa incepr4 ca mic oras-stat condusde regi. ln 509 i.Hr., ultimuI regea fost alungat 9i Roma a devenitrepubLicS. Civiliza]ia romanEtimpurie a fost inftuenlat5 de douEpopoare vecine: etruscii gi grecii.

Arti greaciRomanii au admirat

9i copiat figuriLereatiste din artag reaci.

EtrusciiPopuLalia etrusc5 [ocuiain orage-stat af[ate[a nord de Roma

9i a fost profundinftuenlat5 de greci.Etruscii eraunegustori, arhitec!i

9i ingineri pricepuli.

Zeu a[ r6utuiFigurE de tutdemonstrAndp ri ce pe rea

grecitorLa oLErit.

rrli' Arti etrusci'' ScuIpturd etruscE

de bronz cu un car cu

trei cai trecSnd pesteun om c5zut.

Poate cE etruscii

,, i-au inspiratoe romanl

i, in privinlai curselor de

care Ip.341.

G reciiGrecii au intemeiat cotonii in

suduI ltaLiei, construind mutteorage infloritoare, cu tempte

9i case superbe. Acestecotonii grecegti au ajuns sub

st5pAnire romanS, aduc6nd cuete arta si cuttura Greciei.

AfroditaZeita romanE

Venus a fostinspiratE de

Afrodita, zeiladragostei [a vechiig reci.

Armat5 de elefantiin 2'l 8 i.Hr., general.ut

cartaginez HannibaIa trecut Atpii cu armata

Lui si 37 de eLefanli dinHispania (Spania de azi).

HannibaL a cSgtigat multebltbtiiin ltaLia, dar nu a

atacat Roma. Et a Luptatani de zite in peninsutS,in vreme ce romanii au

atacat bazete cartaginezedin Spania 9i norduI

Africii. in cete din urmE,cartaginezii s-au retras

9i Roma a cucerit nor

teritorii, dar cu marisacrif icii.

Simbot aI victorieiRomaniiigi imaginauspiritul victoriei miLitareca zei!5, precum in aceast5statuet5 de bronz.

Zei.ta.tineo coroanddin frunze

de laur

ImperiuI Roman a fost impdr!it in provincii.BazinuI Mediteranei se afta aproape integraIin miiniLe romanitor pe ta 50 d.Hr. lmperiu[

a cunoscut apogeuL in seco[uI ll d.Hr.

lulius CaesarGeneratul lutius Caesar

9i-a invins rival.ii si

a inceput sE conducERoma ca un rege.A fost asasinat de

un grup de senatoriromani Ip. 16).

Vas de rEzboiiomanii au invSlat de [a cartaginezi cum sE Lupte:e mare. Ptaca de tut infS!igeaz5 o gaterl de rEzboi:roputsat6 de v6ste gi av6nd in falE un berbec:entru scuf undarea vasetor inamice.

Expansiune' DupE rEzboaiete

,r cu Cartagina,l: Roma a invins.

si atte statei.i puternice din:, est. GeneratiiI triumf5tori

in aceste confrunt5riau inceput sE se[upte intre ei pentruputere, generands6ngeroaserEzboaie civi[e.

Umbra Romei

r, l$*r,;-r1::-i-,-

lmpEra[ii RomeiRoma nu a fost condusd mereu deimpErali. Ea a fost republ.icE timpde aproape 500 de ani, condus5 deo adunare aleas5 numit5 Senat.Dar repubtica a dispErut in haosuLr5zboaietor civi[e, at6t inainte, c6t 9idupE moartea Lui Caesar. in 27 i.Hr.,fiul. adoptiv aL Lui Caesar, 0ctavianInumit utterior Augustus),a reformat statuI si a readuspacea in [umea romanS.E[ a devenit primuIimpdrat a[ Romei; dup5moarte, in 14 d.Hr.,pe tron a urcatfiuL sEu adoptiv,Tiberius. Romaa fost condus5de impEraliin urm5torii400 de ani.

Cal.iguLa [37-41 d.Hr.)a innebunit 9i a fostasasinat

Claudius[41-5l* d.Hr.la cuceritBritannia

(5/*-68 d.Hr.la fost u[timuIimpirat dindinastialul.io-Ctaudiand

Capete 9i povegtiMonedeLe etaLau imagineaimpEratutui si faptele sa[e.Aceste monede sunt emisede succesorii Iui Tiberius.

Triumf romanC6nd oblinea o marevictorie, impdratuI eraonorat intr-o paradE

numitd triumf; avea dreptuIde a-9i conduce trupete

9i prizonierii prin Romain ovaliil.e popuLaliei.

lmpirat nebunUnora dintre imp5rali puterea

Le-a furat min!iLe. Mutli romanit-au acuzat pe Nero cE a

incendiat Roma in anul 64. d.Hr.pentruaconstruionoud

capitaLE pe ruinete ei.

Arma impEratuluiTeacE impresionant5infS!i96ndu-l pe impEratulTiberius; a fost gEsit5 infl.uviuL Rin, in Germania.

Tiberius primindu-tpe nepotul sdu,generaluIGermanicus

Vopseaua pur-purie provinede [a metculmarin murex

.:;- t :'1.

Culoarea puteriiPurpura, cea mai scump5

. vopsea, era rezervatd mai',;;:1,, ales vegmintetor'E.li.. imperiate. Senatorii

1.-1,' purtau togi cu o

bandd purpurie.

i..;;l&. ir ,

, .. ;,r, ..rl i

,- "1 l.* -'t-- a

o rtl-i&Bi{i

Cununi de taurimpEratii romani nupurtau coroane de aur -nu voiau sE f ie consideratiregi. Dar purtau adeseacununi de [aur, simboIaI puterii si succesetormiIitare - mai ates dupEo cucerire.

Coroana cunestemate a fostaddugatd multmai tdrziu

Camee cu zeuCameea de mai sus i[ reprezintE

pe impEratuI Augustus. A fostproctamat zeu dupd moarte.

lutia 9i LiviaLivia, sotia I.ui Augustus, e infSligat5

ca zeila lunona, iar fiica sa, lulia, ca zei]aRoma, purt6nd coif. Livia a fost c5s5torit5cu Augustus timp de 53 de ani, exercit6ndo inf[uent5 considerabi[5 asupra Lui.

DrusiltaStatuet5 din piatr5infltis6nd o t6nErE dinfamil.ia IuiAugustus,probabiI Drusitta.

MogtenitoruI tronutuiAdesea, impEralii adoptau untAnEr promildtor spre a-i urmaLa tron. impEratul. AntoninusPius l-a adoptat pe LuciusVerus, prezentat in acestsuperb bust de bronz.

Portret alimpdratului

Tiberius

Urme de lemn dinteacd imprimatein lama de oleL

Emblemd cu acviLa uneilegiuni, intr-un altar

.;" '- ",{:;