teste dr.procesual civil

8/10/2019 Teste Dr.procesual Civil

1/79

TEST 1

1.1Notiunea si importanta fazei de intentare a procesului civil. efecte materiale-

juridice de intentare a procesrului

Faza de intentare-reprezinta acea etapa a procesului civil in care intantajudecatoreasca intenteaza procesul civil la cererea persoanei care revendica aparareaunui drept al sau incalcat sau contestat libertatii sau a unui interes legitim.

Importanta fazei de intentare se caracterizeaza prin faptul ca intentarea procesului civare ca efect aparitia raporturilor procesual civile cu privire la examinarea sisolutionarea unei pricini civ dintre instant a si participantii la proces.

Ca effect material juridic de intentare a procesului este intreruperea termenului deprescriptive.

1.2 efectele procesuual-juridice de intentare a procesului

efectele procesual juridice de intentare a procesului civil se pot clasifica dupacontinut si importanta in 2 categorii:a)efecte de natura procesual civila

b)efecte material juridiceprima categorie rezulta ca urmare a depuneriicererii de chemare in judecatasiintentarii procesului civ care genereaza aparitia modificarea si stingerea in ordineastabilita de lege a o multime de acte procedural si raporturi jur in instanta si

participantii la proces dar si persoanelor care conntribuie la infaptuirea justitiei.Din momentul data pare intentarea procesului ca atare.Pentru cea de a doua categorie cea mai importanta consecinta de natura material

juridical este a pornirii procesului este intreruperea termenului de prescriptive.

1.3

evidentiati efectele respectarii premiselor si conditiilor dreptului la actiunepentru incetarea procesului civil

datorita principiului disponibilitatii care este indispensabil in procesul civ pri carereclamantul poate sa depuna o cerere de chemare in judecata ,sau la dorinta lui

poate sa o retraga, sa renunte la actiune , poate sa nu se mai prezinte in sedinta dejudecata sa actiuni. In fine fiecare act de dispozitie a reclamantului da nastere laanumite efecte juridice procedural. Unele din el ear putea fi ca de exemplu incazul in care reclamantul isi retrage cererea de chemare in judecata pina laemiterea incheerii privind intentarea procesului , atunci cerere poate fi restituita. Oalta situatie este faptul ca in cazul in care reclamantul renunta la actiune care se

poate face dupa intentare procesului atunci procesul se finalizeaza farapronuntarea unei hotariri,ci doar se emite o incheiere de incetare a procesului.

Unul din efectele jur generate de aceste 2 manifestari de vointa a reclamantuluicum ar fi restituirea cererii nu stinge dr reclamantului de a se adresa in modrepetat in instant care se deosebeste de renuntarea la actuine din cadrul procesuluicare stinge nemijlocit procesul civ si dr de a se adresa in instant cu aceeasi actiunecatre acelasi pirit avind aceleasi pretentii si aceleasi temeiuri.

2.1 Descrieti sarcinele pregatirii pricinii:

a)indicarea legii care urmeaza afi aplicata si determinarea raporturilor juridice dintreparti;

b)determinarea circumstantelor care au importanta pu solutionarea corecta pricinii ;


2/79

c)stabilirea componentei participantilor la proces a altor personae

d)prezentarea de probe de catre parti si de alti participant la proces.

2.2 Analizati conexarea si separarea pretentiilor in faza pregatirii pricinii pt

dezbateri judiciare

2.3 dezvaluiti actele procesuale judecatoresti si ale partilor in vederea pregatirii

pricinii pt dezbateri judiciare.

Actele proseuale judectoresti in cadrul pregatirii pricinii pu dezbateri judiciareinfapruite de catre judecator sunt calificarea de drept a raprturilor jur dintre partileaflate in litigiu care se caracterizeaza prin faptul ca judecatorul pe parcursulsoutionarii pricinii trebuie sa urmareasca respectarea tuturor dispozitiilor legaleincepind cu cele de dr material care au tangent cu rap material litigious. In faza de

pregatire a pricinii continutul actelor de procedura sunt determinate de normeledreptului materialce sta la baza conflictului dintre parti. In faza pregatirii pricinii

judecatorul in urma argumentelor si probeleor prezentate trebuie sasi formeze oviziune clara asupra normelor de dr material ce reglementeaza rap dintre parti . I cazulin care are loc calificarea gresita a raporturilor jur dintre parti aflate in litigiu aceastagenereaza pe mai departe o desfasurare gresita a procesului, dind nastere unortemeiuri de casare sau modificarea hotaririi instantei de judecata. Un alt act estedeterminarea obiectului probatiunii pe pricina in cauza care se caracterizeazaprinfaptul ca judecatorul marcheza faptele jur care justifica pretentiile si obiectile partilorfara de care nu se admite solutionarea litigiului. In acest act judecatorul explica dr sioblig partilor in proces , audiaza partile si le cere in caz de necessitate probeadaugatoare. Piritul este instiintat ca este in dr sa emita o actiune reconventionala. Incazul in care pu solutionarea justa a pricinii cere participarea mai multor pers atunci

judecatorul solutioneaza problema intervenirii in process a coreclamantilor , copiriti siintervenienti explicindule dr si oblig procedurale. Fara constatarea circumstantelor defapt este imposibila determinarea corecta a naturii juridice a raporturilor dintre parti silegea material ace trebuie sa fie aplicata. Urmatorul act procedural este stabilireacomponentei participantilor la proces si implicarea in proces a altor personae care semanifesta prin faptulstabilirii componentei participantilor la pr care se clasifica in 2grupe;

a)per care participa la pr avind interes material si procesual in solutionarea priciniiacestia fiind:reclamantul ,piritul,intervenientii persoanele interesate

b)pers care participa la process din interes procesual in solutionarea pricinii acesteasunt;procurorul organelle aautoritatilor publice ,organizatiile si cetatenii. In faza

pregatirii pricinii este necesara solutionarea problemei intervenirii in process acoparticipantilor si a intervenientilor in process pu o detrminare cit mai corecta acompetentiei lor. Prezentarea de probe la fel este un act foarte important insolutionarea pricinii deorece de probe depinde atit stabilirea faptelor cit si calitateahotaririlor judecatoreti pronuntate. In competenta judecatorului intra solutionarea

problemelor ce tin de citarea martorilo in judecata, antrenarea in process aspecialistului daca e cazul, ordonarea expertizei si expertilor, examinarea inscrisurilorsi probelor materiale la locul de aflare a lor, cu citarea participantilor la process,inaintarea delegatiei judecatoresti.unele din acte care sunt effectuate la de instant de

judecata la pregatirea pricinii pu dezbateri judiciare este ca in cazul in care se constataca in fata aceleiasi instante se afla mai multe actiuni separate inaintate de mai multe


3/79

pers impotriva unei sau mai multe pers dar care se afla intro corelatie, judecatoruldupa punerea cererii pe rol in faza pregatirii pricinii pu dezbateri judiciare este in drsa le conexeze. In faza pregatirii dezbaterilor judiciare judecatorul este obligat sa saefectuieze masuri pu incheerea unei tranzactii de impacare intre parti. Faza de

pregatire a pricinii pu dezbaterile judiciare se finalizeaza prin fixarea termenului de

pu judecarea pricinii. Judecatorul prezinta o incheere prin care stabileste termenul dejudecare a pricinii in sedinta de judecata. Termenul se stabileste in asa fel I cit piritulde la primira citatiei sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile, pu as pregati apararea si incaz de urgenta 5 zile. In cazul in care partile declara ca sunt pregatite pu examinareainstantei in fond, instant poate dispune examinarea in prima zi de prezentare. Un alttermen poate fi stability la cererea ambelor parti din diverse motive unele din ele

poate fi:imposibilitatea partii de a se prezenta in sedinta de judecata la data fixate dindiverse motive, ce nu depend de vointa sa;sau cererea partilor de a amina sedinta pu adecide asupra incheerii unei tranzactii de impacare.

TEST 15

I Cerere de chemare in judecata

1.1Continutul cererii

Cerea de chemare in judec trebuie sa cuprinda informatii suficiente

1.2Procedura de inlaturare a neajunsurilor

1.3Evidentiati impartialitatea rechizitelor cererii

2.1 Pregatirea pricinii pt dezbateri judiciare, actele partilor, judecatorului in

vederea pregatirii pricinii pt dezbateri

2.1 Descrieti sarcinele pregatirii pricinii

2.2 Analizati conexarea si separarea pretentiilor in faza pregatirii pricinii pt

dezbateri judiciare

2.3Argumentati care acte pot fi efectuate in faza pregatirii pricinii pt dezbateri

judiciare:

incheierea de a nu da curs cererii motivind prin neachitarea taxei de stat

trimiterea unei delegatii judecatoresti internationaleincuviintarea tranzactiei de impacare

Test 2

1.Not de izvor al DPC si felurile izvoarelor.

1.1 Dati defin izvor de DPC

Notiunea de izvor poate fi analizata in 2 acceptiuni. In sens material,intelegemconditiile social economice ce impun crearea unui ansamblu de norme, iar in sens

juridic , tocmai aceste norme, mijl specifice, puse la dispozitia organelor specializateale stat, exprimate prin acte normative, care sa apere rel economice si sociale.


4/79

Specific pt DPC este fapt ca astfel de reglementari se contin numai in Constit si altelegi organice.

1.2Nominalizati felurile izvoarelor de DPC

Putem evidentia 2 categor de izv: interne si internat.

Interne:1Consit RM (care stabileste structura inst judecator, principiile fundament etc)

2Legile organice: CPC, Cod de executare; alte legi (Leg Contencios Adm, Leginsolvabilitatii, leg cu privire la taxa de stat, leg cu privire la notariat, leg cu privire la

procuratura, leg cu privire la avocatura, CM, CF-infiintarea adoptiei, CFisc)

Internat: CEDO, Pact internat cu privire la dr civ si pol, Conv privind procedura civ,Conv de arbitsaj comercial internat, Conv pr recunoasterea si executarea sentintelorarbitrale strain, Conv cu priv la asistenta juridika in materie civila si penala, Trat

bilaterale. Precedentul judiciar nu constit iyvor de drept ci el este folosit doar pt

aplicarea corecta si uniforma a legislatiei.1.3 Analizati actiunea legii proces civ in timp.

Cu privire la act legii proces civ in timp, putem sp ca in cadr DPC se aplica principneretroactivitatii legii adika legea procesuala dspune numai pt viitor. Specific acestui

principiu in DPC: 1N de organizare judecator sunt de imediata aplicare.2N decompetenta, care modifica competenta inst sesizate in momentul aparitiei egii noi,

permie existenta mai multor solutii: a)pastrarea competentei pt cauzele in curs dejudecata.b)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judec doar daca procesul aajuns in faza dezbaterilor judiciare. C)dezinvestirea si transmiterea cauzei instanteinou competente. 3N de procedura sunt de imediata aplicare, ceea ce inseamna canoua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse si ca rezultat alaaplicarii legii vechi si nu le desfiinteaza. Instantele judecatoresti aplica legile

procedurale civil in vidogoare la data judecarii cazei civile, efectuarii actelor deprocedura sau executarii actelor judecatoreti.

2.Temeiurile participarii procuror la judecar pricinilor civile.Dr si oblig proces

ale procuror ca participant la proces.

2.1 expuneti temeiurile de participar a procuror in PC.Enumerati dr si olb

proces ale procuror. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst incalitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4

cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresapersonal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din altemotive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent decererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert siintereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 inapararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege.

Procuror are dr si obl procedurale de reclamant: sa ia cunostinta de materialele dosar,sa solicite refuzari, sa prezinte probe, sa formuleze cereri, sa modifice temeiul sauobiectul actiunii, sa renunte la actiune. El este obligat sa se foloseasca cu bunacredinta de dr lui procedurale.


5/79

2.2Analizati particularit pozitiei proces ale procuror in raport cu reclamant siautorit publice. Procuror dispune in proces civ de o calitate procesuala deosebita. Elare dr si oblig procesuale de reclamant. In comparatie cu reclamantul el nu estesubiect al raport material litigios, nu poate dispune de obiectul litigiului, deci el nu areun interes material, ci doar unul procesual. Procuror spre deosebire de raclamant

:1este scutit de plata taxei de stat, 2 nu poate incheia tranzactii de impacare, 3fata deprocuror nu poate fi inaintata o act reconventionala si 4 renuntarea procuror la act nuinfluenteaza dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Unica forma de

participatie a procuru este inaintarea actiunii pe cind autorit publice pot participa prin2 forme: 1 inaintarea actiunii; 2 depunerea concluziilor de catre autorit publ in caz

prevazute de lege. Pozita procesuala a utorit publ se deosebeste de cea a procuror prinaceea ca procurur este in dr sa se adreseze in inst in apararea dr altei persoane pe oricecategorii de cauze, la solicitarea partii interesate, fie din proprie initiativa. Autori publ

pot participa doar pe un cerc limitat de cauze, care sunt expres prevazute de lege, ca siprocurur autori publ dispun de dr si oblig reclamantului cu exceptia inkeieriitranzactiei de impacare.

2.3 Dati apreciere legalitatii act procesuale ale inst.Argum rsp.

a)Gincu

b)Valicescu

c)Popa

a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa lajudecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi lapornit in conditiile legii.

b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat incalitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor.

c)este legala actiunea inst, deoarece in conformit cu CPC persoane in dr sa declareapel sunt si alti participanti la proces, in definitie legala de participanti la proces esteinclus si procuror, de unde si rezulta ca el a avut dreptul de a depune apel in interesele

pensionar Popa.

3.Obiectul probatiunii si determinar lui in pricinile concrete

3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui

obiect probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care auimportnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de

participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul probatiunii:1circumst de fapt cu caracter material juridic- aestea sunt acele imprejurari de caredepinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger RJ. 2 circums de fapt cucaracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii sidesfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind stabiite suntutilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic.4 faptele de verificare.

3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol

inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii.Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a


6/79

procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de informare aobiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor inaintate; 2 ipoteza si dispozitianormei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare parte trebuie sadovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilorsale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este

facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta),insa rolu decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst dejudecata, pornind de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti laproces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate.Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei hotariineinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia.

3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la:

a)dezmintirea informatiei

b)repararea prejudiciului

c)incasarea pens de intretinere

a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit alfaptelor;existenta informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acestorinformatii unui cerc larg de persoane

b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executarnecorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintreexecutarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5 vinovatia.

c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil majorinapt de munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza afi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca

pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.

Test3

1Notiun de proced civ si forma procedurala civila.Trasaturile esentialaale formei

proceduarle civ

1.1defin proced civ (process civ si indicati sarcinile ei). In lit de spec not deprocess civil este susceptibila de mai multe intelesuri:1ca ramura de dr, 2 ca disciplina

de studio, 3 ca activitate a inst de jud cu privire la examinar cauzei civiile,4ca pricinaciv concreta examinata in inst de judecata. Proces civ contsit o modalitate de realizarea justitiei. Continutul process civil este format din activit inst de judecata si a

participantilor la process. Cuvint proces provine din Latina ceea ce inseamna a mergeinainte, a inainta. Astfel process civ reprezinta prin sine, derularea succesiva a unuiansamblu de actiuni, numite actiuni procesuale, intreprinse de catre inst de judecata si

participantii la process, reesind din dr si oblig procedurale de care dispun. Proces civilin esenta constit obiectul de reglementare a DPC. Este activitatea desfurat deinstan, pri, organe de executare care particip la nfptuirea justiiei n cauzelecivile n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor civile supuse

judecii i executrii civile a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii

conform procedurii prevzut de lege. Sarcina: garantare si ocrotirea dr civile de catre


7/79

stat, care are loc printro activitate deosebit de complexa, desfasurata de org de justitiesi de persoane.

1.2caracterizati forma procedurala civ si determinati importanta ei. Formaproceduarala civila reprez acea forma de aparare a dr si intereselor legitime ale pers

care este realizata de catre inst judecatoresti si reglementata de normele de proceduracivila. Din punct de vedere al criteriului subiectiv aceasta forma este o cativitaterealizata de institutiii specializate numite-inst de judecata care sunt independente fatade organelle puerii executive si legislative ale stat is in ansamblu alcatuiesc cea de atreia putere in stat- puterea judecatorasca. Din punct de vedere al criteriului obiectiv,o putem carcateriza ca find o activitate reglementata in exclusivitate de NJ distincte-norme de procedura civila care in mare parte se contin in CPC. Importanta:1judecarea

justa si in termen rozonabil a cauzelor de aparare a dr inkalcate sau contestate, a libertsi interes legitime , ale PF si PJ;2 apararea intereselor stat si societatii. 3 consolidarealegalitatii si a ordinii de dr si prevenirea caz de incalcare a legii.

1.3 Evidentiati trasaturile esentiale ale formei procedurale civ. 1Temeiul-initiativapers interesate; 2 cauya se solutioneaza de judecatori care au un statut special; 3lasolutionar pricinii civ participa participantii la proces; 4 ordinea de examinare sisolutionare a pricinilor civile de atacare a hotar judecator si de executare a acestoraeste detaliat si imprerativ reglementat de N DPC;5 sedintele de judecata de regulasunt publice;6hotar judecator se adopta in numele legii si treb sa fie intemeiata pecircumstantele constatae nemijlocit de catre inst si pe probele cercetate pe sedinta de

judecata;7este unika pt toate categoriile de cauza de un anumit gen parcurgindsuccesiv mai multe etape numite faze ale proces civ.

2.Partile in PC si conditiile necesare pt a fi parte la proces.

2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in

proces.

Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiindprezumati la momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului materiallitigios.Trasaturile partilor:1-sint prezumate ca subiecte ale raportului materilalitigios.2-au interes juridic atit material cit si procesual.3-duc procesul din nume

propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intruniteurm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma capacitatii

procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta eaptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din

momentul nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt aparticipa personal la proces si reprez aptitudinea de a exercita in volumdeplin,personal drepturile si oblig procedurale in judecata.PJ dobindesc cap jur deexerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea procesuala-ceea ce presupuneexistenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritular fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca partilein realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor

judiciare.

2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala

a procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor

persoane.


8/79

Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sauinteresul legitim al caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare sesolicita apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul participa ca

parte activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vedereaapararii drepturilor sau intereselor sale legitime.Procurorul nu este subiect al

raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume propriu,dar in inetreselereclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interesmaterial in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii

procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheiatranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,eleste scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteazadreptul reclamantului de a solicita examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint

participnate la raportul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr materila,faptce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.Elesunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt aparareadrepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care

sint indreptatespre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a carordrepturi sint aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor

publice se aseamana in mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri sianume:procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in paracrea dr altei persoane peorice categorie de cauze,la solicitarea partii interesate,fie din proprieinitiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de cauze care suntexpres prevazute de lege.

2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13

ani si Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani.

1)QQQInsituatia dataCarpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precisde coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiileambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legaturaindisolubila intre ele.Iar Timceno in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPCdeoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu procesuala,si respectin el nu va puteaavea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi reprezentantii lui legali-

parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema institutiilorcurative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instantaca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile luivor fi aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-lintroduca in asa pricina si pe Dodon de 16 ani.

2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oartedin categoria PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,sianume raport de munca,iar directorul Vataman va avea calitatea de pirit.

3.Temeiurile degrevarii de probatiune

3.1 Identificati temeiurile degrevarii de probatiune(faptele care nu se cer a fi

dovedite). 1faptele notoriicare sunt cunscute si inst de judecata si participantilor laproces, de ex(calamitatile naturale etc).2faptele prejudicial stabilite: a)prin hotarjudecatoreasca irevocabila intr-o cauza civ la care au participal aceleasi pers; b)printosentinta definitiva irevocabile intro cauza penala(fapt comiterii infr si subiect infr). 3alte fapte- daca o parte recunoaste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza


9/79

pretentiile sau obiectiile, aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirilor.Refuzul de a prezenta model de scris sau semnatura poate fi calificat de inst carecunoastere a scrisului ori a semnaturii.

3.2Dezvaluiti conditiile,ce treb sa fie respectate pt degrevarea de probatiune a

faptelor si RJ, stabilite prin hot judec definitiva intr-o pricina civila si sentintapenala intr-o cauza penala. ??? Faptele stabilite pt o hotar irevocabila, pronunataintro pricina civila nu treb dovedite din nou la judecarea altor pricini civile la care

participa aceleasi pers. Legea nu prevede ca teeiuri de degrevare a probatiunii fapteleconstatate prin acte administr si acte de urm pen si ale procuror. Faptele prejudicialstabilite degreveaza de probatiune deoarece ele sunt deja stabilite printr-o hotar sausentinta definitiva si nu este nici o necesitate de a le constata din nou, de a le supunedubiilor. Printro sentinta definitiva irevocabila intro cauza pen:1 nu se va mai constatainka o data faptul comiterii infractinii; 2subiectul infr, deoare ce el este dejacondamnat. Intr-o cauza civ , cu conditia de a participa aceleasi pers.

3.3 Determinati mod de dovedire a circums ce constit obiectul probatiunii inurmatoarele sit:

a)contr de imprumut 20mii lei

b)stabilirea paternitatii

c)v-c set de mobila.

A)In confomit cu CPC daca o parte recunoste faptele pe care cealalta parte isiintemeiaza pretetiile sau obiectiile aceasta din urma este degrevata de obligatiadovedirii lor. Recunoasterea se consemneaza in procesul verbal al sedintei de

judecata, in caz in care inst are indoileli referitor la recunoasterea efectuata constatindca sa procedat astfel pt tainuirea circumst reale ale pricinii ori in urma inselaciuniiviolentei, etc, ea va respinge printr-o hotar recunaosterea. In acest caz faptelerunoscute urmeaza a fi dovedite in baza reguilor generale.

b)piritul se va preyuma ca fiind tatal copilului doarece eschivarea de la expertiya seegaleaza cu recunoasterea lui in calitate a copilului.

c)inst judecatoresca nu poate considera dovedit un fapt adeverit numai prin copia depe document, daca orginalul este pierdut, iar copiile de pe el prezenate de parti nusunt identice, raminind imposibila de terminarea prin intermediul altor probe aladevarului cuprins al originalului.

Test 4

1Not si importanta princ DPC

1.1Dati definitia princip DPC si enumerati izv in care ele sunt consfintite.

Principiile DPC- idei fundamentale calauzitoare, cu caracter general prevazute de NJcare stau la baza proces civil si guverneaza intraga activitate judiciara. Izv: ConstRM; CPC; Leg privind organizarea judecatoreasca; leg cu privire la statut

judecator,CEDO, Pact internat cu privire la dr civile si politice. Leg privind tratateleinternat etc.


10/79

1.2Demonstrati importanta princ DPC la infaptuirea justitiei. Ele prezinta reguliesentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara.Ele reprez nu numai o importanta teoretica, cit si una de politica legislativa , avind sio semnificatie practica. Din punct de vedere teoretic- contribuie la intelegerea siinterpretarea corecta a N procesuale. Sub aspect legislativ-orienteaza activitatea de

elaborare a legislatiei procesuale in sensul editarii unor reglementari coerente sieficiente. Importanta practica a lor rezida invocatia lor de a contribui la formarea uneijurisprudente unitare. Principiile defindesc insusi proces civil, ii dau fizionomiegenerala stabilind trasaturiel caracteristice intregului sistem de institutie procesalcivile. In lipsa textului de lege expres sau apropiat de cel care se calauzesc judecatorii,in solutionaerea pricinilor civie, acesti recurg la analogia dreptului, adika la aplicarea

princ fundamentale. Au un caracter obligatoriu si se aplica la toate fazele procesuluicivil, sunt si principii insitutionale care se aplika doar la anumite institutii.

1.3 Clasificati princ DPC. 1dupa forta juridica a actului normativ in care suntconsacarate: a)princ constituionale si b)consacrate in legislatia procesual civila. 2dupa

sfera de actiune: generale, interramurale, ramurale, insitutionale. 3dupa izvor:internesi internation. 4dupa obiectul de reglementare:functionalecare determina organizareainst judecatoresti, din care fac parte princ legalitatii,rolul diriguitor al judecator,contradictorialitatii,disponibilitatii, nemijlocirii si oralitatii in dezbaterile judiciare;organizational-functionalecare pe linga organizare determina si funcionarea inst de

judecata, din care fac parte: infaptuirea justitiei exclusiv de catre inst de judec-ceea ceinseamna ca nici o alta autoritate decit inst de judec egal constituita nu pot infaptui

justitia prin inermediul hotaririlor care se bucura de puterealucrului judecat si de fortaexecutorie, pr independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, pt egalitatiicetatenilor si organizatiilor, pr publicitatii, pr limbii oficiale de procedua.

2Competenta generala a inst judecatoresti (not si felurile )2.1Dati defin competentei generale.Descriei felurile competentei generale.Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatorestisau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumitacauza.

In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categoriiconcrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe

jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive simultipla.

Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta inaptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocitanumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea dindrepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competentagenerala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent

poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legaturaintre pricini.

CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii dedcauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numaidaca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara:

-inaintarea pretentiei catre partea adversa


11/79

-sesizarea unui organ cu activitate jurisdictionala

-depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numaide catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala laalegerea reclamantului

CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este decompetenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ desolutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege.

CG dupa legatura intre pricni.

2.2 Analizati efectele procesuale ale incalcarii N de competenta generala.

1la intentare: a)cind ne adresam in inst de judecata care de fapt e de competenta unoraltor organe- refuzul de a primi cererea, eea ce exclude posibilitatea adresarii repetatein judecata a aceluiasi reclamant cu aceeasi actiune. B9restituirea cererii- cind

reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinilor pe caleextrajudiciara prevazute de lege pt categoria respectiva de pricini sau de contractulpartilor. 2dezbaterile judicare: a)incetarea procesului civil- pricina nu urmeaza a fijudecata in procedura civila; b) scoaterea cererii de pe rol- reclamantul nu a respectatproceduar prealabila de solutionare a pricinii pe cale extrajudiciara;c ) scoatereacererii de pe rol- cind partile au inkeiat un contr prin care litigiul urmeaza a fisolutionat pe cale arbitrala iar pina la examinarea pricinii in fond piritul a ridicatobiectii impotriva solutionarii litigiului in judecata. 3caile de atac: a)hotar primeiinstante se caseaza; b)casarea hotaririi si incetarea procesului ori scoaterea cererilorde pe rol; c) inst de recurs dupa ce judeca recursul este in drept sa admita recursul sisa incasesze integral sau partila hotarirea primei instante dispunidn incetarea

procesului ori scoaterea cererii de pe rol, daca exista temeiuri de refuzare a cererii saude scoatere a ei de pe rol.

2.3 Determinati competenta generala in solutionarea fiecarui caz. Argumentati

rsp.

a)Fornea I

b)Ceban

c) SA MD ,SA Codru

a) Hotrrile Ageniei pot fi atacate i contestate la departamentul politicaantimonopol si infrastructura pieei al Ministerului Economiei si Reformelor i,n caz de necesitate, n judecat - competenta alternativa.

b)alternativa. Este jurisdictioala doar in cazul in care lipsei acordului la divort a unuiadintre soti sau cind unul dintre ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentrusolutionarea problemei.

c) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze inprelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoareceproces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura

de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentieicatre partea adversa.


12/79

3 Clasificarea probelor si importanta practica a clasificarii

3.1Descrieti clasificar probelor in categorii in f-ie de diferite criterii. 1Dupalegatura probelor cu circumstantele care trebuie constatae: a)directe- care permit aface o singura concluzie despre circumstanta care intra in obiectul probatiunii. B)

indirectecare permit a face mai multe concluzii cu privire la circumstanetel careintra in obiectul probatiunii. 2 dupa mod de formare: a)primare-obtinute din primasursa, de ex: martor ocular; b)secundare-obinute din a doua sursa sau alte surse, de ex:martorul a obinut informatii de la alt martor. 3 dupa sursa de formare: a)personale-incare persista factorul subiectiv, uman, de ex declaratiile martorului, b)materiale-incare nu exista factorul sibiectiv, de ex: inscris. 4dupa locul de formare a probei:a)judiciare- care se constituie pe parcursul examinarii nemijlocite a cauzei, deex:depozitiile martorilor, explicatiile partilor etc;b)probe extrajudiciare-care seformeaza inafara sedintei de judecata, de ex:in procesul asigurarii probleor audiereamartorilor este facuta de catre notari, etc.

3.2Analizati importanta practica a clasificarii probelor Clasificarea probleor dupadiferite criterii, permite studierea lor mai aprofundata, relevarea importantei lor ptsolutionarea unei cauze concrete, precum si a regulilor de apreciere a acestora. Incazul probelor indirecte si indirecte- o singura proba nu este suficienta, inst treb saaiba mai multe probe indirecte si ca ele sa fie suficiente. Deseori problele indirecteluate in cumul pot confirma sau infirma pt veridicitatea unei probe directe. Inconcluzie, probele indirecte sunt necesare intr+un nr mai mare inst pt a puteaconditiona mai multe concluzii, ceea ce face ca procesul sa dureze mai mult. Laclasificarea dupa modul de formare- in masura posibilitatii treb sa fie examinate maiintii problele obtinute din prima sursa si pe urma cele secundare. Dupa sursa deformare importanta din punct de vedere al aprecierilor.

3.3Determinati categor la care se atribuie urmatoarele probe.

a)aflarea pirit inafara RM

b)declaratiile martorului

c)raport de expertiza

a)se atrbuie la proba materiala si directa

b)se atribuie la probe personale si in dependeta de faptul ca a fost martor ocular s-auobtinut informatii de la alt martor se poate atrbui probe primare sau secundare,

judiciara.

c)materiala,directa.

Test5

1Not si esenta principiului disponibilitatii

1.1Dati defin princ disponibilitatii. Prin acest princ se intelege posibilitparticipantilor la proces , in primul rind al partilor, de a dispune liber de dr subiectivmaterial, sau de interesul legitim supsu judecatii, precum si de a dispune de dreputirle

procedurale , de a lege modalitatea si mijl procedurale de aparare. In continutul sau


13/79

princ disponibilitatii cuprinde o serie de dr procedurale si libertatea de a dispune deele dupa propria optiune.

1.2Argument interactiunea princ disponibilit cu princ legalitatii,

contradictorialit. Pr disponibilit se ofera mai mult la obiect litigiului, iar pr

contadictorialit se refera la procesul de probatiune. Pr legalitatii nu este adresat doarinst de judec, ci tuturor subiecteleor participante la R proces civile, iclusivparticipantilor la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei. Intre acestesubiecte este stabilit un control reciproc, astfel incit inst de judec vegheazarespectarea procedurii de catre participantii la proces, iar acestea din urmapot contestaactiunile inst pe care le considera ilegale. Pr legalitatii fiind un pr fundamental alactivit tuturor organelor de stat, chemate sa asigure respectarea legii si a prevederilorcerintelor democratice. Acesta este un principiu cadru inauntrul caruia treb sa seregaseasca toate celelalte principii. Proc civ este organizat in asa fel incit partile siceilalti partcipanti dispun de posibilitatea de asi formula si argumenta pozitia in

proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de ins, de alte organe si

pers , de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de drept, care arelegatura cu cauza si de asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst dejudecata.

1.3 Descrieti actele de dispozitie ale partilor in conformit cu princ disponibilit. 1dr pers interesate de a porni sau nu un proces civil. De regula, inst nu se investeste dinoficiu. Este necesar ca ea sa fie sesizata cu o cerere de chemare in judecata, intocmitade titularul dr subiectiv incalcat sau contestat. Pers respective vor aprecia daca estesau nu cazul sa poneasca procesul civil. Disponibilitatea nu este exclusiva, adikalegislatia prevede dr sesizarii si altor persoane. 2dr de a determina limitele cererii dechemare in judeca sau ale pararaii. Limitele cererii sunt determinate de reclamant el

fiind cel care stabileste cadrul procesual, pers chemate in rpoces, si obiectulprocesului. 3 dr de a renunta la judecata sau la dr subiesctiv, de a stinge litigiul pttranzactie. 4Pirit poate inainta actiunea reconventional. 5 partile pot ataca hotar

judecator si pot retrage cererile de apel sau de recurs. 6solicitarea executarii silite ahotaririi.

2Participar intervenientilor principali la proc civ. Temeiurile si procedura

intervenirii in proces.

2.1Caracterizati not de intervenient principal. Desrieti temeiurile si proced

intervenirii acestuia in proces.

IP este participantul la proces care intervine intrun proces intentat inaintind pretentiiproprii asupra obiectului obiectului litigiului prin depunerea unei actiuni.IP inainteazapretentii prorpii asupra obiectului litigiului.Aceste pretentii pot fi identice cu celeinaintate de catre reclamant;similare;sau diferite.Pt intervenirea in proces a IP nu secere identitatea actiunii acestuia cu identitatea actiunii inaintata de reclamant.Ipdepune actiunea in instanta unde a fost intentat procesul,la judecatorul care judecaactiunea initiala,cu respectarea normelor stabilite cu privire la forma si continutulcererii de chemare in judecata.Interventia principala poate avea loc pina la incepereaexaminarii cauzei in fond.In instanta de apel interventia principala se poate face doarcu acordul ambelor parti.Daca actiunea IP este depusa cu respectarea regulilorgenerale si este achitata taxa de stat,judecatorul printro incheiere va dispune primireaspre examinare a actiunii intervenientului principal concomitent cu actiunea initiala a


14/79

reclamantului.IP inainteaza pretentii asupra intregului obiect al litigiului sau asupraunei parti a acestuia..

2.2 Analizati particularit in pozitia procesuala a intervenientilor principali in

raport cu reclamant si coreclamant

IP are drepturi si obligatii de reclamant.Astfel el poate inainta o actiune,saadministreze probe ,sa renunte la pretentii,sa incehie tranzactii de impacare,etc.Daraceasta nu inseamna ca ipostaza lui procesuala este identica cu cea a reclamantuluisau coreclamantului in cadrul aceluiasi proces.IP se afla in relatii specifice cu celelalte2 parti in litigiu.Daca pretentia lui este inaintata impotriva ameblor parti,atunciacestea sint in ipostaza de piriti in raport cu IP,satisfacerea pretentiilor IP,afectindule

pe ambele.Totodata,daca IP va incheia o tranzactie de impacare cu una din parti sauambele,litigiul dintre reclamant si pirit nu va inceta.IP se deosebeste dereclamant/coreclamant prin urm.:1-coreclamantii intenteaza sau pot intenta actiuneain comu,dar IP intervine intrun proces deja pornit intre alte persoane.2-interesele

coreclamantilor coincid si totodata sint in contradictie cu cele ale piritului,interesle IPnu coincid si sint de regula in contradictie cu interesele ambelor parti.

2.3Argumentati solutia in urmatoarele sit:

a)Oprea catre Guzun

b)Miron catre Timciuc

a)In situatia data Topala nu va avea nici o calitate procesuala.In primul rind Ca IP elnu poate fi atras in proces civil,IP intervine doar din proprie initiativa,in al 2 rindContrcatul de imprumut nu are nici o legatura cu obiectul litigiului.

b)Instanta va trebui sa verifice daca exista acordul partilor privind intervenita lui Fusuin calitate de IP,deaorece legea impune pt participarea IL in apel acordul partilor.

3. Repartizarea sarcinii de probatiune intre parti. Rolul prezumtiilor in

repartizarea sarcinii de probatiune.

3.1Identificati rol inst de jud in reclamarea probelor necesare solutionarii

pricinii.In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un roldiriguitaor.Ea determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea

probelor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauzaexaminata si propune partilor sa prezinte probe suplimentare.

Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al instanteipresupune prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei dejudecataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptulca instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care seanexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un alt exemplu referitoe larolul active al instantei esta cazul in care exista date suficiente prin care se canstatatulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordonaefectuarea unei expertiza psihiatrice.

Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judectorul decide primirea

cererii de chemare n judecat sau respingerea acesteia n termen de 3 zile de la data


15/79

depunerii, n condiiile Codului de procedur civil.,ceea ce la fel demonstreaza rolulactive al instantei de judecata.

3.2Analizati regula generala de reparizare a sarcinii de probatiune intre parti si

rolul prezumtiilor probante.Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a

dovedi anumite circumstante de fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei indica pe seamacui este pusa aceasta sarcina.Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeascacircumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale dacalegea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre parti face o anumita afirmatie cu privirela o circumstanta de fapt,care-I justifica pretentia sau obiectia,atunci aceasta estoobligate sa devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz contrar faptulse va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei.

Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala aparticipantilor la process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de probatiune seapreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelor. Prezumtia

prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedianumite circumstante de fapt pe care le invoca.Astfel in cazul prezumtiilor o anumitacircumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar dovedirea ei este pe seamaceleilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de

probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia poateadduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor dovedi vice-versa.Mai multdecit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte.

Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinticasatoriti sau in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pesotul sau fostul sot al mamei.Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul

este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede ptaltul.

3.3Determinati circumstantele ce formeaza obiectul probatiunii si indicati partea

obligata sa le dovedeasca,, in pricinile civile privind:

a)repararea prejudic:Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ceformeaza obiectul probatiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prindeteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isiexecuta obligatia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pt prejudicialcauzat astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-I este imputabila.

b)dezmintirea informatiei:In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea sidemnitatea dovedirea informatiei ii va reveni reclamantului deoarece conform reguliigenerale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei alobiectiilor si pretentiilor sale.

c)repararea prejudiciului: Dovedirea circumstantelor in pricina reparareapejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a contractului,daca piritulinvoca existenta circumstanetelor de forta majora ii va reveni piritului.In cazul datexista exceptie de la regula generala, si piritul va trebui sa demontreze existentacircumstantelor de forta majora.

Test6

1.Asigurarea probelor


16/79

1.1dati definitia asigurarii probelor.Descrieti temeiurile pt asigurarea probelor.

Asigurarea probelor-procedura de conservare a probelor daca este pericol ca ele sadispara sau sa devina greu de administrat in viitor.Ca temeiuri pt asigurarea probelorsunt:prevenirea disparitie probelor.2-imposibilitatea administrarii I viitor a unei probe

utile pt dovedirea pretentiilor.1.2Descrieti procedura asigurarii probelor si modul de atacare a incheierii cu

privire la asigurarea probelor.

Asigurarea se face prin audierea martorului,efectuarea expertizei,cfercetarea la fatalocului si prin alte modalitati.Cererea de asigurare a probelor se depune la instantacare judeca pricina,dupa caz la notarul de la locul indeplinirii actelor de procedura invederea asigurarii probelor.In cerere urmeaza sa fie indicata esenta pricinii,datele

partilor,inclusiv domiciliul ori sediul lor,probele a caror asigurare se cere,faptele ceurmeaza a fi confirmate sau infirmate a caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a ficonfirmate sau infirmate prin aceste probe,motivul solicitarii asigurarii

probelor.Asupra cererii de asigurare a probelor instanta emite o incheiere.Incheiereade respingere a cererii de asigurare a probelor poate fi atacata cu recurs in termen de 5zile de la pronuntare,daca sa emis cu citarea participantilor la proces sau de lacomunicare,daca sa emis fara citarea lor.Incheierea emisa in timpul judecarii cauzeinu poate fi atacat decit o data cu fondul.Asigurarea probelor se efectueaza de catere

judecator.Persoana interesata si alti participanti la proces se instiinteaza dsplocul,data si ora asigurarii probei.Incheierea si procesle-verbale si toate probeleadunate in cadrul asigurarii lor se trimit inst de judecata instiintind dsp aceasta

participantii la proces.

1.3Analizati particularitatile asigurarii probelor pina si dupa intentarea

procesului in judecata.

Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judecatoreasca seefectueaza de notari,de persone oficiale ale misiunilor diplomatice ale RM in privintacetatenilor RM. Orice persoan ndreptit care a prezentat elemente de probsuficiente pentru a-i

sprijini afirmaiile conform crora drepturile sale snt nclcate poate cere instanei dejudecat

sau unei alte autoriti competente, pn la iniierea unui proces mpotriva aciunilor

ilegale,aplicarea de msuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezervaasigurrii

proteciei informaiilor confideniale i cu condiia depunerii unei cauiuni sau a uneigaranii

echivalente corespunztoare, necesare s repare prejudiciile care ar putea fi cauzateprtului n

cazul n care nu va fi constatat existena unei nclcri.Cautiunea se va depune in

bani pe contul special al oficiului de executare. n procesul pregtirii pricinii pentrudezbateri judiciare participanii la proces pot solicita instanei de judecat efectuarea


17/79

aciunilor pentru asigurarea probelor n vederea prevenirii dispariiei sauimposibilitii administrrii acestora n viitor.Legislaia admite efectuarea aciunilor procedurale respective n acest scop dupintentarea procesului civil.2.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei.

2.1Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile

acesteia.

Competenta jurisdictionala teritorialaaptitudinea recunoscuta de lege unei instantejudecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond inprima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-careeste determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numitagenrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevedeexpres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legeainvesteste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza

concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3-exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata inexclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de laele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinatadupa instnat in care se examineaza o alta cauza.

2.2Analizati criteriile dupa care se determina competenta jurisdictionala

teritoriala exceptionala.

In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici ceaalternativa.Criteriile:1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la drasupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile inridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalrii cestor

bunuri.2-locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunilecreditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor asuccesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflariiutilajului-aqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator seintenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cuexceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnuluiimputernicit sa reprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie decompetenta instantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si

bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.2.3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm

categorii de pricini civile si indicati instanta (instantele )competenta sa le

examineze:

a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile

din Telenesti.

b)actiunea Intrepriderii de Sta Fabrica de sticla din Balti cu Calea Ferata a

MD

a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritorialeexceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei


18/79

case se intenteaza in instanta de la locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiuneava fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de drept comun.

b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPCprevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de

pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la sediulcarausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediulcarausuluicalea Ferata a MD

3.Notiune de succesiune procesuala.Temeiurile si felurile succesiunii procesuale.

3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia.

Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilorprocesuale de la predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care anterior nauparticipat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesuala:1-decesulpersoanei fizice.2-reorganizarea persoanei juridice.3-cesiunea de creanta.4-transferul

de datorie.5-alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material.Succesiuneaporcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi materiale preia intregvolumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului saureorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala-atunci cind predecesorul transmiteconform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul cesiunii decreanta sau preluarii datoriei.

3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale

in raport succesiunea in drepturile materiale.

Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte

persoane a drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de litigiile cucaracter patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii esteinadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale lasuccesor vor trece toate dr si oblig procesuale ale predecesorului.Actele savirsite pinala intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fotobligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate

produce doar cu acordul succesorului in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiuluidisponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si obligatiile procesuale ale

predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauzarenuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordulsuccesorului piritului.

3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura

succedarii procesuale in urm cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita

in cimpul muncii

B)Bussinesbank sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind

rambursarea creditului

a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea incimpul muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul

juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de incetare aprocesului.

b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.


19/79


20/79

urmrire penal, de expert. n cazul existenei unor astfel de circumstane,reprezentantul poate fi recuzat de participanii la proces.

2.2Indicati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare.

Temeiurile reprezentarii sunt:

1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de caterpersoanelor care nu au capacitate procesuala de exercitiu.2.imposibilitatea saunedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a participa personal la

process.3.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor laprocess4.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de caterPJ participanti la proces.Din punct de vedere a vointei reprezentatului:

Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent devointa reprezentatului.Reprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poateavea loc in dependenta de vointa reprezentatului.In functie de temeiul de aparitie a

reprezentarii avem:

1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentanttrebuie sa fie confirmata de actele prezentate in judecata.2.reprezenytare contractual-temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau gratuit3.reprez.statutara-in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si reprezentant.4.reprezentarea dinoficiu.Are loc atunci cind: n cazul n care partea sau intervenientul snt lipsii saulimitai n capacitatea de exerciiu i nu au reprezentani legali sau dac domiciliul

prtului nu este cunoscut; dac instanaconstat un conflict de interese ntrereprezentant i reprezentatul lipsit ori limitat n capacitatea de exerciiu; dac

persoana a crei spitalizare n staionarul de psihiatrie se cere nu este reprezentat n

judecat de avocat, judectorul desemneaz un avocat din oficiu pentru a-i aprainteresele;dac, dup pornirea procesului privind limitarea persoanei n capacitatea deexerciiu sau declararea incapacitii ei, aceasta nu este asistat n judecat de avocat,

pentru aprarea intereselor ei n proces judectorul numete din oficiu un avocat, careva dispune de mputernicirile unui reprezentant legal.

5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca.

6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara.

2.3Cum trebuie sa procedeze instanta de judecata in fiecare enuntate:

a)instanta a constatat un conflict de interese intre reprezentat si reprezentatlimitat in capacitatea de exercitiu.b)in lipsa reclamantului rezentantul sau

contractual a renuntat la o parte din pretentiile din actiune ca fiind

neintemeiata.c)in sedinta de judecata sa constat ca reprezentantul legal al

minorului-reclamant activeaza in calitate de judecator.

3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz:

A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul

limitat in capacitatea de exercitiu-nu poate fi reprezentant in judecata persoana acarei interese sint in contradictie cu interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul

dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precumca reprezeentatul este limitat in capacitatea de exercitiu.B)in lipsa reclamantului


21/79

sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind neintemeiate:Pt a putea renunta totalsau partial la pretentiile din actiune in lipsa reclamantului,reprezentantul are nevoie deimputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie mentionata expres,subsanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat.

C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minorului-reclamant activeaza in calitate de judecator:Judecatorii sint persoane care nu potfi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate de reprezentantlegal.

3.Proba prin inscrisul si alte suporturi electronice de informatie.Clasificarea

inscrisurilor dupa subiect de provenienta ,continut si forma.

3.1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de

informatie ca mijloc de proba.

Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint

imprimate informatii relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act,conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semnegrafice,precum si primit prin fax si posta electronika, ori prin alt mijl de comunikaresau un alt mod ce permite citarea informatiei care se refera la circumstanteleimportante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Doc electronik-informatia in forma electronika, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si tranmisacu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau alte mijl tehnice si de

program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile inscrisurilor:1informat dspfapte ce se contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentulintocmirii; 2informat se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce

permite citirea acestei informatii; 3 inscris de regula apar pina la intentarea procesuluineavind nici o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare audio video , peunsuport electronik sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inregistrarieste obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp si conditiile inregistrarii.

3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile sidispozitive,autentice si neautentice. 1 In functie de statutul jurid al subiectului de lacare provin, inscris se clasifica in: a)oficiale-actele care provin de la autorit publice,

pers cu functie de rsp si exprima imputernicirile autoritatilor sau pers care l-au emissi/sau dispun de anumite rechizite si au o anumita procedura de perfectare si eliberare,de ex:certificat de nastere, ordinile de angajare, sentintele, etc. b)neoficiale-provin dela particulari, de ex:scrisori, opere scrise, recipise etc. Ele nu au o forma prestabilita.

Important este ca ele sa permita stabilirea identitatii pers care l-a intocmit, adevaratamanifestare de vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelorscrise:1)dispozitinale- care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adikagenereaza modifica,sau sting RJ. Aceste sunt acetele autori publice care nu au uncaracter normativ, acetele PJ ale conducatorilor acestora, emise in limiteleimputernicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. B)informationale-mijloace de probatiune continutul carora nu exprima o minifestare de vointa,ci osimpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele iportante ptsolutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile unor organe de control. 3 Infunctie de forma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinitecumulativ 3 conditii: *sa fie intocmite de un functionar public, *acesta sa fiecompetent din punct de edere teritorial si material, *sa fie respectate formalitatile


22/79

prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice: inscrisuri autentice notariale, actele destare civila, hot judec etc. b)cele neautentice, nu treb sa intocmeasca conditiile de maisus, sunt perfectate intr-o forma scrisa simpla, care nu necesita respectarea anumitorexicente

3.3Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urm. Cazuri:

a)instanta a cercetat corespondenta personala dintre parti in sedinta publica

avind consimtamintul reclamantului

b)instanta a refuzat cercetarea inscrisului intocmit in limba straina

c)instanta a considerat nedovedit faptul adeverit numai prin copia de pe

document

a) ilegala

b) judecatorul nu trebuia sa declare inadmisibila proba din motiv ca nu cunoaste limbain care a fost intocmit inscrisul, deoarece in conformit cu CPC inadmisibile suntconsiderate doar problele obtinute cu incalarea prevederilor legii cum ar fi inducereain eraore a participant la proces, inkeierea act de catre o pers neimputernicita,inkeierea defectuasa a act procedural, alte actiuni ilegale.

c) legal, deoarece inst nu poate considera doovedit un fapt adeverit numai prin copiade pe doc, daa originalul este pierdut, iar copiile de pe el prezentate de parti nu suntidentice.

Test 8

1Proba prin declaratia martorului

1.1Dati defin si caracterizati declarat martor ca mijloc de proba. Depozitiilemartor ca mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirmaanumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu areinteres jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martornu pot fi considetare drept probe daca martor nu poate indica sursa informatiilorsale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea declaratiilor false, sau de eschivareade la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual declaratiile se divizeaza indeclaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de identificare a martor, ince relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor la unele

aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces.1.2 Descrieti pers care nu pot fi audiate ca martor in judecata si pers care pot

refuza sa depuna marturii.Nu pot fi audiati ca martori in judec:1pers care din cauzavirstei fragede ori a handicapului fizic sau mintal nu sunt in stare sa inteleaga justfaptul si sa depuna asupra lor marturii viridice; 2 functionarii publici si fostiifunctionari publici asupra datelor ce constit secret de lege, care le-au parvenit inaceasta calitate,daca nu au fost degrevati de obligatia pastrarii lui. 3slujitorii cultelor,medicii, avocatii, notarii, si orice alte pers pe care legea le obliga sa pastreze secretinformatiei confidntiale primite in exercitiul funciunii. 4judecatorii referitor la

problemele aparute in dezbaterea circumstantelor pricinii in camera de deliberare la

pronuntarea hotaririi sau sentintei. 5 pers care in virtutea functiilor profesioanle auparticipat la pregatirea, executarea sau raspindirea publicatiilor periodice, emisiunilor


23/79

telivizate referitor la personalitatea autorului de materiale ori documente, lainformatia parvenita de la acestea in legatura cu activitatea lor, daca materialele si docsunt destinate redatiei. Sind in drept sa refuze de a face dispozitii in calitate demartori: sotul impotriva sotiei si viceversa, inclusiv cei divortati, fratii si surorile unulimpotriva altuia, buneii impotriva nepotilor si invers, deputatii referitor la datele care

le-au devenit cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat. Logodnicii,concubinii, unii impotriva altuia, etc.

1.3Analizati particulatit procedurii de audiere a martor minor. La audiereamartor in virsta de pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un

pedagog, sint citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului.Aeste pers precum si participantii la proces, pot cu permisiunea presedintelui sedinteisa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele referitor la pers martorului si lacontinutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este necesar de aconstata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispuneascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata.

Dupa ce completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li secomunika depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce afost audiat, paraseste sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu estenecesara.

2Subiectii RJ procesual civile si clasificarea lor.

2.1Definiti not de subiect al RJ PC, participant la proces, parte la proces si pers

care contribuie la faptuirea justitiei. Subiectele R PC-adika titularii de dr siobligatii procesuale civile, din care fac parte inst judecatoresti- autorit de statspecializate in efectuare justitiei; participantii la proces; pers care contribuie la

infaptuirea jjustitiei; pers care asitsa la proces(observatorii). Particianti la procespartile(reclamat si pirit), interventientii, procurorul, pers care conform legii suntimputernicite sa se adreseze in ist cu cereri in apararea dr si intereselor legitime alealtor pers; autori publ, petitionarul si pers interesate in auzele cu procedura speciala.Toti participantii se caracterizeaza prin fapltul ca dispun de interes juridic ptsolutionarea cauzei, care poate fi material sau procesual. Partile in proces civ sunt

participantii la prces are au interes material si procesual fiind prezumati la momentulintentarii procesului ca subiecti ai R material litigios. Pers care contribuie lainfaptuirea justitiei sunt pers care nu au interes juridic nici material si nici procesualin solutionarea cauzei, aceste subiecte dispun de informatii utile pt judecata, ceeacontribuie la infaptuirea justa si rapida a cauzelor civile.

2.2Clasificati subiectii DPC prin prisma interesului acestora. In functie de interessubiectii se clasifica:1. a)inst de judecata-indeplineste functiile acordate delege;b)grefier, c)executor. 2participantii la proces: a)care au interes material si

procesual: partile (reclamant , pirit),intervenienti,petitionari si pers interesata; b)careau numai interes procesual: procurorul, reprezentatii legali, autorit publice,organizatiile si cetatenii. 3 pers care contribuie la infaptuirea justitiei- care nu auinteres juridic nici material nici procesual: martorii, expertii, specialistii, inerpretii. 4

pers care asita la proces(observatorii).

2.3 Determinati calitatea procesuala a urmatoarelor pers. Argumentati rsp.

a)dl Marinescu,


24/79

b)autorit tutelara

c)copilul minor in act privind incasarea pensiei pt pierderea intretinator

a)suntem in prezenta unei proceduri speciale in care exista doar o parte petitionarul.DnMarinescu nu va avea nici o calitate, nu va putea fi petitionare, ci petitionar va fi

pers care cere declararea disparitiei fara veste a acestuia.

b)autoritatea tutelara va avea calitatea de participant la proces.

c)Copilul nu poate avea nici o calitate deoarece nu intruneste toate conditiile necesareca subiect al procesului civil. Mama va fi reprezentantul lui legal.

3. Temeiutile si formele de participare la process a autorit.pub pt apararea

drepturilor altor persoane.

3.1 Enumerati temeiurile de participare la proces a AP pt apararea dr altor pers.

Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri:1din proprie initiative

2la cererea participantilor la process

3din oficiul instantei

Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta precum siin instanta de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in processautorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in curs de examinare.

3.2Descrieti formele de participare la process a autorit.publ, pt apararea dr altor

pers.

Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.:

-inaintarea actiuniiin cazurile prevazute de lege AOC pot inainte 3 categorii deactiuni:1 actiuni in interesele unei alte pers la cererea acesteia; 2actiunile in interesele

pers incapabile indiferent de cererea acesteia sau a reprezentantului ei legal; 3 act ininteresele unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelare au dr sa cearadeclararea nulitatii casatoriei, decaderea din dr parintesti.

-depunerea concluziilor- se exercita in baza 3 temeiuri: 1 din proprie initiativa; 2 la

cererea participantilor la proces;3 din oficiul instantei. Depunerea concluziilor se facenumai daca legea prevede expres acest lucru. Depunerea concluziilor de catre autoritpublice se face in virtutea obligatiilor functionale in orice moment pina la pronuntareahotar, precum si in inst de apel. Scopul depunerii concluziilor este de a apara dr ,libert , interesele altor pers, a inereselor stat si a societatii. Spre ex: participareareprezentantului autorit tutelare este obligatorie in caz incuviintatii adoptiei, etc.

3.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni

procesul in interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea

pricinii.Arg.raspunsul:

a)apararea dr,consumatorilor

b)decaderea din drepturile parintesti


25/79

c)declararea incapacitatii cetateanului.

a)Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instantajudecatoreasca de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catreasociatiile obstesti de consumatori.Legea privind protectia drepturilor consumatorilor

prevede ca aciunile privind protecia drepturilor consumatorilor pot fi depuse lainstana judectoreasc de ctre consumatorii nii sau reprezentanii lor legali, dectre autoritile administraiei publice abilitate sau de ctre asociaiile obteti deconsumatori.

b)Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita decelalat parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta caAP care este in drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintestieste autoritatea tutekara.La fel CF prevede ca cererea privind decaderrea dindrepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu participarea autorit.tutelare.

c)In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catreorganelle de tutela sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declarareaincapacitatii persoanei din cauza unei tulburari psihice poate fi pornit la cerereamembrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela saucuratela.

Test 9

1Not R PC si particulatritatile lor. Premisele pt aparitia R PC

1.1Dati defin R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre instde judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu

examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar judecator.1.2Specificati particularit R PC. 1existenta R PC doar in forma juridika- R

procesuale nu pot exista in lipsa unui supert ormativ, de aceea analogia in cadr dr procciv aproape ca nu exista. 2subiect obligatoriu este inst de judecata- luind inconsideratie faptul ca justitia este realizata in exclusivitate de catre ins judecator,aceste din urma participa la toate R PC in calitate de sub obligatoriu, indiferent defaza procesului si felurile de procedura. 3 prluarilatea de sub in cadrul RPC- alaturi deins de judec, ca subiect ale RPC participa un nr mare de participanti la proces caredifera in de pendenta de felul de procedura si complexitatea cauzei judecate. 4unitateasi uniformitatea RPC- toate RPC au un obiect comun- cauza civila concreta aflata pe

rol sau R material letigios, de aceea nu putem separa RPC dintre inst si reclamant, instsi pirit, etc. Unitatea obiectului determina si unitatea scopului RPC. 5 caracterulautoritar al RPC- confirmat prin caracterul imperativ al unor norme de DPC , prezentainst de judecata ca subiect obligatoriu si subordonarea prexenta in cadrul proces civ.6caracterul dinamik- PC este in permanenta miscare, in masura in care PC este pornitsi ia amploare el trece dintr-o faza in alta respectindu-le consecutivitatea.

1.3Descrieti si dezvaluiti premize necesare pt aparitia R PC. Pt aparitia RJPC suntnecesare urmatoarele premize: 1existenta N de procedura civila- in lipsa N de

procedura, RPC nu pot exista. NJ juridica reprez premiza generala care contureaza inabstract faptul jurdic, sibiectele , continutul, si obiectul R. 2capaciatea juridica

procesuala al subectelor participante la proces- care este compusa din capacitateaprocesuala de folosinta si cea de exercitiu. 3producerea faptului juridic- care este o


26/79

imprejurare prevazuta in ipoteza NJ, care realizata in concret are consecite juridice,adika atrage dupa sine, aparitia, modificar sau stinger unui RJPC. La rindul lor faptele

juridice se impart in evenimente si actiuni, insa pt aparitia RPC au iportanta doaractiunile.

2Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei.

2.1Expuneti esenta competentei teritoriale si felurile ei.Competenta jurisdictionalateritorialaaptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi gradde a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta

jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este determinata dupadomiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece seaplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste maimulte instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegereaunei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3-exclusiva-care este atribiuita

expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele carerglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici oderogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care seexamineaza o alta cauza.

2.2 Definiti competenta teritoriala exceptionala si descrieti categoriile de pricini

care cad sub incidenta acestei competente. Competenta teritor exception determinacapacitatea unei inst judecatoresti de a solutiona in exclusivitate anumite cauze civile.In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici ceaalternativa. 1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr asupraterenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a

sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalriiacestor bunuri.2-locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile creditorilordefunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor a succesiunii sint decompetenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajului-aqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteazaimpotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptiacazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului imputernicit sareprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competentainstantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiuneaimpotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau deincarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.

2.3 Calificati justificat in fiecare caz felul de competenta jurisdictioanal teritriala

si indicati inst competenta sa examineze urmatoarele categorii de pricini civile:

a)Cucu

b)IS fabrica de sticla

a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritorialeexceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora uneicase se intenteaza in instanta de la locul aflarii bunului dat,deci in cazul dat actiuneava fi depusa in or.Strasani la judecatoria de drept comun.


27/79

b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPCprevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport depasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la sediulcarausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediulcarausuluicalea Ferata a MD

3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de

reprezentat si a volumului de imputerniciri.

3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata.Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta innumele reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de materialeledosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa preyinte probe si sa

participe la cercetarea lor, sa formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirilespeciale acorda reprezentantului dr de a exercita in numele reprexentatului toate actele

procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a

stramuta pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de amajora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a intenta actiunea reconventioanal, de atransmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea judecatoreasca, de a

primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii,de a o recunoaste, de a inkeia tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie mentionateexpres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat.

3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii

de reprezentat si a imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara legala- seproduce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite faptejuridiceReprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul

corespunzator (prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilului sau prin hotjud de incuviintare a infierii), actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului,hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt administratrul feduciar, actulnotarial de numire a custodelului averii succesorale. 2Reprezentarea contractuala care

poate avea loc atunci cind intre reprezenatat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex:un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica. Reprezentarea contractuala areca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirilereprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentareacoparticipantilor de catre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala acoparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare

judiciara statutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a

unei PJ, conform careia in calitate de reprezentant a unei PJ in PC apar conducatoriiacestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc prezentatein judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa caz prin actele deconstituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate intr+o procura,eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate de PF se autetificanotarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris eliberat de

baroul de avocati.

3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de

legalizare:

a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata.b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului


28/79

c)de a semna cererea de kemare in judecata

a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expresimputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o judecataarbitrala , ci nu la o alta instanta.

b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala drde a ataca hotarirea judecatoreasca ci nu inkeierea judecatoreasca.

c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata dereprezentat.

Test 10

1Obiectul si continututl R PC

1.1Dati definitia R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre

inst de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cuexaminarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar judecator.

1.2 Determinati obiectul general si special al R PC. Obiectul RPC il formeazafaptul asupra caruia sunt indreptate RJ concrete.Obiectul general il constituie litigiulce se afla inafara rel procesuale intre membrii R material jurid, pe care inst de jud trebsa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului

juridic, pe care inst de judecata treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa,precum si cererea de constatare a faptului juridic sau a altor circumstante in cadrulprocedurii speciale. Obiectul general al rep procesual juridice exista si in cauzele cerezulta sin rel adminstrativ juridice. Fiecare rel juridica in parte, precum si grupele lorau obiectul lor special. De ex: obiect spec al rel procesuale dintre inst de jud sireprezentatnt sunt dr si interesele aparate de lege ale reprezentatului, pe care el estechemat sa le apere. Obiect al rel dintre inst de judec si martor il constituie informatdsp faptele ce au importanta esentiala pt cauza.

1.3Precizati continutul R PC. Continututl RPC este format din dr si obligsubiectelor acestora, N de DPC stabilesc volumul dr si oblig subiectelor in functie descopul participarii si de calitatea lor procesuala. Privitor la caracterul corelativ al dr siobligatiilor ce formeaza continutul RPC unii sunt de parerea ca acesta lipseste. Dr

procesuale sunt exercitate ca rezultat al unor manifestari unilaterale de vointa siacestora nu le corespunde o obligatie impusa unui alt subiect. Se stie ca R PC aparintre inst si participantii la proces. Dr procesuale ale partilor sau ale inst de judecataderegula nu iau forma unei obligatii pt celalalt subiect. Intru cit dr si obligatiile

procesuale nu pot fi realizate decit prin actuni procesuale, doctrinarii sunt de parereaca si actiunile procesuale fac parte din continutul RPC.

II.Temeiurile si procedura stramutarii pricinii de la inst sesiz

teste dr.procesual civil

Documents