ANALIZA PIEŢEI DISTRIBUITORILOR DE ECHIPAMENTE CARE UTILIZEAZA SURSE DE ENERGII REGENERABILE

DIN ROMANIA

Cosmin ICHIM Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Iaşi, Româniaichim_cosmin@yahoo.com

Abstract

The unsuccessful market segmentation, the consumers’ lack of information and the absence of some programs meant to educate consumers with regard to the benefits of adopting RES, together with the poor control of the marketing strategies of producers and suppliers are considered the main causes that slow down the development of the market of the equipment which uses renewable energy sources (RES). In this context, a thorough market analysis and the elaboration by distributors of some efficient market strategies become imperative. The entry of a new player on the market can only occur following the identification of the main success factors of the already existing actors.

This research takes the form of a market analysis. This article presents the interpretation of the results of 46 questionnaires applied during the period November 2010 – January 2011 to a sample composed of distributors of RES equipment in Romania. The focus will be on the main characteristics of the distributors of RES equipment, on the factors that influenced their entry on the market and on the problems they face. The solutions to these problems are represented by the interpretation of the results obtained following in-depth interviews with representatives of the RES market, as well as with the local authorities,

Keywords Renewable energy sources, Romania, market analysis, research paper

1. INTRODUCERE

Încălzirea globală, creşterea emisiilor de CO2, coroborate cu probleme legate de regândirea sectoarelor energetice, ca urmare a epuizării resurselor fosile şi a creşterii interdependenţei dintre state, au condus la încercări de reducere a utilizării surselor convenţionale de energie şi, în paralel, la încurajarea folosirii surselor de energie regenerabilă (energie solară, energie eoliană, energie geotermală, hidroenergie şi biomasă). Guvernele statelor membre UE, inclusiv guvernul României au, la nivelul sectorului energetic, un rol crucial în promovarea Surselor de Energie Regenerabilă (SER) prin exemplul dat şi sprijinul oferit. Gospodăriile pot contribui la rândul lor la promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă prin achiziţia, de la distribuitori autorizaţi, de echipamente care utilizează SER (panouri solare, pompe de căldură sau centrale pe peleţi pentru apă caldă şi agent termic şi panouri fotovoltaice sau micro eoliene pentru producere de electricitate).

Există la ora actuală un interes crescut din partea autorităţilor locale de stimulare a utilizării de către gospodării a echipamentelor care utilizează energie regenerabilă (a se vedea programul Casa Verde 2010, prin care Guvernul oferea între 6000 şi 8000 de Ron din preţul de achiziţie); cu toate acestea specialiştii în domeniu identifică impedimente majore în adoptarea SER de către consumatori. Segmentarea nereuşită a pieţei, neexistenţa unor programe de educare a consumatorilor în ceea ce priveşte beneficiile adoptării SER şi controlul nesatisfăcător al strategiilor de marketing ale producătorilor şi distribuitorilor sunt considerate de către cercetători principalele cauze ale unei pieţe încă slab dezvoltate.

Deşi cererea este nu de puţine ori sub influenţa directă a politicilor adoptate de organismele strategice şi de reglementare în domeniul energiei, firmele care includ în propriul portofoliu produse care utilizează SER sunt cele care depun cele mai mari eforturi pentru promovarea acestui tip de produse chiar şi în condiţiile inexistenţei unor stimulente guvernamentale. Deoarece literatura de specialitate s-a concentrat în special asupra consumatorului final, asupra autorităţilor publice şi a investitorilor, articolul de faţă prezintă rezultatele unei cercetări asupra distribuitorilor de echipamente care utilizează SER.

Articolul prezintă interpretarea rezultatelor obţinute în urma aplicării unui chestionar online în perioada noiembrie 2010-ianuarie 2011. Eşantionul este format din 46 de distribuitori de echipamente care utilizează SER în România. Cercetarea de faţă este în primul rând una descriptivă deoarece prezintă o fotografie recentă a pieţei în raport cu elementele mix-ului de marketing ale firmelor investigate. Soluţiile la aceste probleme sunt sugerate prin interpretarea rezultatelor obţinute în urma unor interviuri în profunzime cu reprezentanţi ai pieţei, specialişti în domeniu şi autorităţi locale.

După o concisă trecere în revistă a literaturii de specialitate, articolul prezintă situaţia actuală şi potenţialul de dezvoltare al pieţei, metodologia utilizată şi interpretarea datelor obţinute în urma realizării cercetării cantitative. Soluţiile identificate pentru îmbunătăţirea rezultatelor în ceea ce priveşte o mai bună promovare a echipamentelor care utilizează SER face subiectul ultimei părţi a articolului.

2. TRECERE ÎN REVISTĂ A LITERATURII DE SPECIALITATE

Conform lui Devine-Wright (2007), există 3 niveluri în care se pot aplica tehnologii care utilizează SER: la nivel micro (o singură clădire sau gospodărie), la nivel meso (regiune, comunitate sau localitate) şi la nivel macro (la scară mare, parcuri energetice) [1]. Lucrările realizate până acum îşi concentrează subiectele pe aceeaşi structură a lui Wright urmărind în principal modele de comportament a principalilor actori implicaţi în promovarea surselor de energie regenerabilă: comportamentul consumatorului, al autorităţilor publice, al furnizorilor de energie şi al investitorilor. În tabelul numărul 1 sunt prezentate succint principalele teme selectate de cercetători (autorii nu vor fi menţionaţi în tabel din motive de spaţiu). Deşi domeniul SER a început cu studii în mare parte descriptive, acestea dominând

şi la ora actuală scena de cercetare, cercetările în sociologie şi economie, care aplică metodologii specifice, au început să câştige teren.

Tabel 1 Teme abordate de literatura de specialitate dedicată SER

Actor\Nivel(Temă)

MICRO MESO MACRO

Gospodării *conştientizarea şi înţelegerea noilor tehnologii*prezentare SER ca metodă de conservare a energiei*factori care influenţează decizia de cumpărare, gradul de acceptare, obiceiuri de consum *willingness to buy*deschiderea faţă de produsele verzi

*impactul instalării de echipamente care utilizează SER asupra mediului şi implicit confortului social dintr-o anumită regiune*studiul relaţiei care există între investiţiile în SER şi dezvoltarea unei regiuni

*dorinţa de a plăti mai mult pentru energia verde (willingness to pay)

Furnizori de energie electrică

*analiza dorinţei de a plăti mai mult furnizorilor pentru energie verde

*prezentarea cadrului politico-economico-tehnologico-legislativ

*prezentarea cadrului politico-economico-tehnologico-legislativ

Autorităţi publice

*prezentarea instrumentelor necesare finanţării SER*condiţii de utilizare SER în construcţii private şi mediu public (spitale, şcoli, clădiri publice s.a.)

*prezentarea cadrului politico-economico-tehnologico-legislativ*prezentarea instrumentelor necesare finanţării SER*prezentarea politicilor necesare îndeplinirii condiţiilor impuse de UE privind emisiile de CO2 şi utilizare SER

*sistem tarifar*prezentarea instrumentelor necesare finanţării SER*formularea de modele care prezintă scenarii sau soluţii privind consumul de surse fosile, dependenţa energetică şi schimbările climatice

Investitori *impactul instalării de echipamente care utilizează SER asupra confortului social dintr-o anumită regiune

*impactul instalării de echipamente care utilizează SER asupra mediului *studierea potenţialului unei regiuni

*capacităţile de producţie şi condiţiile de piaţă necesare atingerii unor ţinte*avantaje şi dezavantaje piaţă certificate verzi versus tarife fixe

Actorul căruia îi este dedicată această cercetare este cel care a fost uitat până la acest moment de cercetările academice, şi anume distribuitorul de echipamente care utilizează SER. Deşi acesta poate găsi de real interes cercetările realizate asupra gospodăriilor, pentru formularea propriilor strategii de marketing, cercetările care îl privesc sunt puţine. Jennings (2009) este printre singurii cercetători care a formulat o serie de factori de succes pentru un distribuitor de echipamente care utilizează SER [2]. Acesta este de părere că distribuitorii de SER trebuie să posede cunoştinţe solide în domenii precum tehnologie utilizată, resurse, configurare de sisteme,

economie, structură a industriei şi a politicilor de promovare şi toate acestea într-un pachet integrat. Încurajarea intrării pe piaţă a din ce în ce mai multor distribuitori va conduce la un grad mai mare de conştientizare din partea consumatorilor asupra existenţei şi beneficiilor produselor care utilizează SER în detrimentul produselor clasice care utilizează energii fosile şi epuizabile (gaz natural, cărbune, petrol). Guardiola, Gabay şi Moskowitz (2009), în articolul cu titlul Renewable Energy; tapping and typing the citizen’s mind, sunt de părere că succesul strategiilor de marketing adoptate de producătorii şi distribuitorii de echipamente care utilizează SER este legat de convingerea şi educarea consumatorilor potenţiali în legătură cu efectele pe care le are utilizarea surselor regenerabile asupra economiilor la factura de utilităţi, confortului şi a scăderii emisiilor de CO2 [3]. Un grad ridicat de schimbare şi costurile mari ale echipamentelor sunt factori care pot demotiva consumatorul în selectarea SER în favoarea surselor convenţionale de energie, ceea ce înseamnă că distribuitorul trebuie să ştie cum să ocolească toate aceste dezavantaje.

3. POTENŢIALUL PIEŢEI

Potenţialul de dezvoltare al pieţei echipamentelor care utilizează SER se manifestă la următoarele niveluri: nivel legislativ (reglementări care încurajează utilizarea SER), nivel geografic (potenţial teritorial), nivel economic şi de acceptare socială (a profita de pe urma unor contexte economice sau tendinţe în ceea ce priveşte obiceiurile de consum).

Epuizarea surselor primare de energie (cărbune, petrol şi gaze) şi dependenţa de alte state producătoare sunt factori care au condus la regândirea arhitecturii sectorului energetic atât la nivelul european cât şi la nivelul ţării noastre. Producerea energiei pentru transporturi, încălzire, climatizare, producerea curentului electric în termocentrale şi în industrie, prin arderea de materiale fosile este principala cauză a încălzirii globale datorate creşterii emisiilor de CO2. Pornind de la Directiva Europeană 2001/77/EC [4], trasarea unor obiective privind Sursele de Energie Regenerabilă (SER) prin Foaia de parcurs (Road map) din 10 ianuarie 2007 [5] şi propunerea atingerii unui prag de 20% energie din SER până în 2020, prin Directiva 2009/28/CE [6] sunt principalele atitudini adoptate de UE pentru organizarea şi implementarea politicilor de utilizare a SER. În România, momente precum promulgarea HG 1535/2003, ratificarea şi semnarea protocolului de la Kyoto sau legea 220/2008 împreună cu angajamentele asumate în negocierile de aderare la UE, au avut un impact important asupra promovării utilizării surselor de energie regenerabile. Sub Directiva 2009/28/CE, care stabileşte obiective individuale pentru fiecare stat membru în parte, funcţie de nivelul din 2005 şi nivelul veniturilor, României i s-a impus cota de 24% energie regenerabilă până în 2020. Ceea ce ne interesează cel mai mult este poziţia adoptată de Ministerul Mediului prin implementarea programului Casa Verde de la data de 1 iulie 2010, program care a stimulat înfiinţarea de firme specializate sau includerea echipamentelor care utilizează SER în portofoliul unor companii deja existente pe piaţă. Programul, care se adresează exclusiv persoanelor fizice, constă în acordarea unor sume fixe, din

bugetul Fondului pentru mediu, în funcţie de tipul instalaţiei, astfel: până la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare; până la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de căldură; până la 6.000 lei pentru o instalaţie de producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice.

La ora actuală portofoliul firmelor distribuitoare de echipamente care utilizează SER cuprinde în principal următoarele tipuri de produse: panouri solare pentru apă caldă şi aport la căldură (transformă energia radiaţiei solare în căldură atunci când aceasta cade pe suprafaţa de absorbţie), panouri fotovoltaice (sunt elemente de producere a energiei electrice prin utilizarea energiei luminoase măsurată în fotoni; celula fotovoltaica converteşte luminozitatea solară în energie electrică), eoliene de mici dimensiuni (transformă puterea vântului în mişcări rotative generatoare de curent electric), pompe de căldură (pentru încălzirea agentului termic şi a apei menajere folosesc căldura mediului înconjurător –apă, sol, aer) şi cazane pe peleţi (utilizează combustibili ecologici de tip biomasă cum ar fi: peleţi, cereale, porumb, floarea soarelui, sâmburi de prună şi struguri, soia, rapiţă, sau rumeguş, tocătură din lemn, crengi, viţă de vie sau resturi vegetale).

Fig. 1 Potenţialul solar şi eolian al României, Sursa: ICPE, ANM, ICEMENERG, 2006 şi

ANM, 2006 [7]

Potenţialul geografic pentru energia solară şi cea eoliană este prezentat în figura 1 (biomasa poate fi considerată o resursă regenerabilă abundentă pe teritoriul României). Pentru anumite zone, putem observa o oportunitate ridicată pentru utilizarea acestor sisteme în rândul gospodăriilor şi consumatorilor industriali mici, însă tot ceea ce mediul de business solicită este perfecţionarea politicilor de

marketing şi a managementului distribuitorilor şi producătorilor de echipamente care utilizează SER.

Fiind într-o stare latentă, la ora actuală nu există date concrete în ceea ce priveşte valoarea exactă a pieţei ci doar estimări. Conform datelor AFM, în cadrul programului Casa Verde s-au primit aproape 11.100 de dosare, cu valoare de aproximativ 66,9 milioane de lei însă nu aceasta este valoare pieţei, existând un număr semnificativ de gospodării care instalează un astfel de sistem fără să se aştepte la stimulente financiare. Cele mai multe solicitări au fost din judeţele Bihor (848) şi Harghita (762), urmate de municipiul Bucureşti (762). După finalizarea programului Casa Verde 2010, Ministerul Mediului şi Pădurilor publică în Monitorul Oficial, ordinul nr. 1.741./2010 prin care extinde publicul ţintă al programului prin adăugarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţii publice şi unităţi de cult [8].

Potenţialul pieţei echipamentelor care utilizează SER este constituit din noile construcţii, pe deoparte, şi pe cealaltă parte, de parcul total de centrale termice care utilizează surse fosile din România, care este estimat în prezent la aproximativ 1,8 milioane de unităţi. În ceea ce priveşte acest parc de centrale termice, achiziţiile efectuate până în anul 2003 se ridicau la circa un milion de unităţi, în timp ce pentru ultimii cinci - şase ani vânzările pieţei de profil au stagnat la un nivel de circa 150.000 unităţi/an. Costul mediu al unei centrale termice standard este estimat la 550 de euro [9]. Conform statisticilor, circa 6% din acest tip de echipamente suferă intervenţii majore în perioada post-garanţie, ce impun înlocuirea produsului sau înlocuirea unor piese de schimb care costă mai mult decât jumătate din preţul unei centrale noi. Pentru noile construcţii rămâne la latitudinea proprietarului dacă să folosească sau nu echipamente care utilizează SER deşi, spre exemplu, în Barcelona există reglementări conform cărora cel puţin 60% din energia estimată a fi necesară locuitorilor unei noi locuinţe trebuie să provină din surse regenerabile.

4. REPERE METODOLOGICE

Scopul acestei cercetări este cel de a încuraja cercetările în management şi marketing care privesc distribuitorul de echipamente care utilizează SER. Literatura de specialitate vine să confirme faptul că există loc pentru mai multă cerneală dedicată cercetărilor în domeniu. Importanţa studiilor este oferită de noua tendinţă şi de importanţa promovării SER. Problema cu privire la gradul de acceptare în rândul consumatorilor a noilor tehnologii este una puternic argumentată, însă întrebarea este: management-ul sau marketing-ul distribuitorilor este unul sănătos sau unul care necesită îmbunătăţiri? Articolul de faţă prezintă o fotografie a pieţei distribuitorilor de echipamente care utilizează SER şi este o imagine de ansamblu care poate inspira cercetările viitoare în domeniu.

Primul pas în desfăşurarea cercetării a fost cel de culegere de informaţii legate de piaţa distribuitorilor de echipamente care utilizează SER. Acesta s-a realizat prin aplicarea de interviuri în profunzime participanţilor la târgul RENEXPO South-East Europe 2010 desfăşurat la Sala Palatului, Bucureşti în perioada 24-

26.11.2010. A fost apoi construit un chestionar online cu 23 de întrebări utilizând serviciul oferit de site-ul www.esurveyspro.com. Chestionarul este disponibil spre vizualizare (parolă chestionar: ser).1 Au fost selectate datele de contact a 102 companii din România care comercializează echipamente care utilizează SER. Firmele au fost selectate pe baza activităţii lor online. Nu există statistici exacte cu privire la numărul companiilor, însă estimarea este una apropiată de realitate deoarece se pleacă de la premiza că promovarea online este la ora actuală imperios necesară desfăşurării unei activităţi economice. Eşantionarea este astfel una prin evaluare. Cele 102 companii au fost contactate telefonic în lunile noiembrie, decembrie 2010 şi ianuarie 2011 şi rugate să participe la cercetare prin activarea unui link trimis pe mail şi completarea chestionarului. În urma apelurilor telefonice 14 firme nu au putut fi contactate şi s-a observat faptul că 5 companii nu mai comercializează echipamente care utilizează SER. Deşi apelul telefonic pentru confirmarea mail-ului nu trebuia să depăşească 2 minute, pasiunea multor dintre intervievaţi a condus la prelungirea convorbirii chiar şi până la 35 de minute (aceştia au fost asiguraţi de confidenţialitatea datelor şi unii convinşi de importanţa cercetării actuale şi a celor ce vor urma). Din 83 de firme, rata de răspuns a fost de 55.4% (adică 46 de chestionare completate).

5. REZULTATE

Conform datelor analizate, eşantionul selectat a prezentat următoarele caracteristici: 41.3% din firmele care au completat chestionarul sunt din zona Munteniei, 28.3% din Transilvania, 17.4% din Moldova, 6.5% din Maramureş şi câte 2.2% din Banat, Dobrogea şi Crişana. După cum se poate vedea, concentrarea firmelor pe teritoriul României ţine de dezvoltarea regională, densitatea populaţiei precum şi de potenţialul zonei (v. figura numărul 1). Având în vedere dimensiunea firmelor din eşantion, 78.3% sunt microîntreprinderi (0-9 angajaţi), 17.4% sunt întreprinderi mici (10-49 angajaţi) şi 4.3% sunt întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi). Majoritatea s-au înfiinţat între 2000 şi 2009 (63%), 34.8% în anii 90 şi doar una înainte de 1989 (profil de distribuţie echipamente hidrologice, singura ramură a industriei SER cu experienţă care datează de înainte de anii 90).

O mare parte dintre companii a început comercializarea produselor care utilizează SER după 2005 (73.9%) ceea ce semnifică un impact major a politicilor guvernamentale de promovare energiilor regenerabile. În 2007, când Guvernul României liberalizează, sub presiunea aderării la UE, piaţa energiei şi stabileşte Foaia de parcurs privind utilizarea SER, 23.9% dintre companiile noastre încep comercializarea echipamentelor care utilizează SER. Legea 220/2008 privind promovarea SER în România a condus şi ea la înfiinţarea de noi firme sau la regândirea portofoliului de produse (21.7% din eşantionul au început comercializarea SER în 2008 şi 15.2% în 2009). 16.9% dintre companii sunt specializate, 26.8% au ca domeniu de activitate principal prestarea de servicii,

1 http://www.esurveyspro.com/Survey.aspx?id=cf33e7f3-2e28-4d5c-a05e-9a6bf3168bf1

23.9% instalaţii sanitare, 8.5% construcţii, 5.6% instalaţii electrice iar 18.3% altele, iar firmele nespecializate au introdus în propriul portofoliu în medie 42.2% echipamente SER (min.2%, maxim 92%).

Energia solară pentru a genera agent termic prezintă cota cea mai mare în portofoliul produselor care utilizează SER (30.6%), 25% utilizând energia solară pentru electricitate, 17.7% energia eoliană, 12.9% energia geotermală, 8.1% energia hidro, 4% biomasa şi 1.6% altele. Produsele cu cel mai mare succes au fost următoarele: în medie 45.7% din cifra de afaceri a firmelor o reprezintă panourile solare pentru apă caldă şi aport la căldură, o medie de 20% din cifra de afaceri a firmelor analizate o reprezintă panourile fotovoltaice, 11% cazanele pe lemne, 10.8% pompele de căldură şi 8% eolienele de mici dimensiuni. Întrebaţi care este cea mai importantă componentă a mix-ului de marketing aceştia au răspuns: 43.5% produsul, 32.6% promovarea, 17.4% preţul şi 6.5% plasarea. Rezultatele exprimă într-un mod clar care sunt direcţiile alese de companii pentru a promova produsele. Beneficiile pe care acest tip de produse le prezintă clienţilor, de la economie la utilităţi până la satisfacerea exigenţelor privind protecţia mediului au concentrat atenţia distribuitorilor asupra componentei produs, încercând să vândă mai întâi beneficii şi apoi preţ. Importanţa acordată produsului şi promovării reprezintă şi stadiul de nou venite a acestor echipamente pe piaţa instalaţiilor sanitare şi de producere a energiei electrice. Între preţ şi calitate, 76.1% au ales calitatea confirmând cele spuse anterior. Cea mai utilizată metodă de promovare este crearea unui site (24.5%), optimizarea acestuia (20.5%) urmate de producţia de flyere (13.9%), parteneriate (13.9%), mass media (10.6%), TV (5.3%), Radio (4%) alte metode (6%- târguri şi expoziţii, bloguri) şi nici una din 1.3%.

a) b)Fig. 2

Factorii care au influenţat intrarea pe piaţă şi factorii care influenţează activitatea firmelor distribuitoare de echipamente SER

Cererile din partea clienţilor sau colaboratorilor şi conştientizarea unei oportunităţi de afaceri au fost principalii factori care au influenţat decizia de a intra pe piaţă (v. figura numărul 2a). La nivelul anilor 2008, stimulentele guvernamentale nu existau decât pe hârtie, neexistând astfel motivatori de acest gen pentru începerea unei afaceri în domeniul surselor regenerabile. Rezultatele obţinute au fost şi ele afectate de lipsa acestor stimulente (v. figura numărul 2b). Criza economică şi lipsa implicită de cash, lipsa studiilor de piaţă privind comportamentele de consum ale potenţialilor clienţi şi costurile ridicate au fost factori cu influenţă puternică asupra succesului acestui tip de business. În ceea ce priveşte birocraţia părerile sunt împărţite, fiind persoane care au simţit greutăţi în această privinţă (34.8%- în foarte mare măsură) şi altele care nu (37% - în mică măsură).

Tabel 2 Concentrarea firmelor care comercializează echipamente SER

LocalizareSediuRomania Zona vizata pentru distributie

FrecventaProcent

(%)   Frecventa Procent (%)

Muntenia 19 41.304348 Muntenia 15 19.480519

Transilvania 13 28.26087 Transilvania 14 18.181818

Moldova 8 17.391304 Moldova 10 12.987013

Maramures 3 6.5217391 Dobrogea 9 11.688312

Banat 1 2.173913 Banat 4 5.1948052

Dobrogea 1 2.173913 Oltenia 4 5.1948052

Crisana 1 2.173913 Crisana 1 1.2987013

Oltenia 0 0 Maramures 1 1.2987013

      FaraZonaPrecisa 19 24.675325

Total 46 100   77 100

Firmele înfiinţate îşi concentrează activitatea de promovare în special în zonele în care îşi au sediul, existând însă un procent de aproximativ 24.7% care ar suporta cheltuieli suplimentare de deplasare dacă ar exista cereri din partea unor gospodării sau consumatori industriali din alte regiuni.

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În urma interpretării rezultatelor chestionarului şi a unui număr de 10 interviuri în profunzime realizate cu specialişti în domeniu s-a ajuns la următoarele recomandări legate de dezvoltarea pieţei distribuitorilor de echipamente care utilizează SER: necesitatea unor stimulente guvernamentale pentru înfiinţarea de firme care distribuie genul acesta de echipamente (reduceri de taxe, TVA scăzut,

zero taxe de înfiinţare), continuarea programului Casa Verde cu modificarea stimulentelor din sume fixe în valori procentuale, educarea personalului tehnic şi de vânzare precum şi organizarea de schimburi de experienţe cu alte state membre UE, relaţionare cu mediul tehnic pentru dezvoltarea şi cercetarea de noi tehnologii care să răspundă cerinţelor clienţilor, încurajarea producţiei interne de echipamente şi reducerea importurilor, încurajarea mediului academic în realizare de studii în economie şi sociologie şi crearea unei relaţii puternice cu mediul privat, înfiinţarea de asociaţii care să aibă obiectivul de promovare a resurselor regenerabile şi de conştientizare a populaţiei asupra beneficiilor acestora. Articolul este de real interes noilor intraţi pe piaţă precum şi cercetătorilor în management şi marketing care sunt interesaţi de abordarea acestui subiect.

7. REFERINŢE

[1] Devine-Wright, P, (2007) Reconsidering public attitudes and public acceptance of renewable energy technologies: a critical review, School of Environment and Development, University of Manchester, UK, available at: http://www.sed.manchester.ac.uk/research/beyond_nimbyism/, citit 15.02.2011[2] Jennings, P, (2009) New directions in renewable energy education, Renewable Energy, Nr. 34, pp. 435-439[3] Guardiola, S, Gabay, G and Moskowitz, H, (2009) Renewable energy; tapping and typing the citizen’s mind, Humanomics, Vol. 25, Nr. 4, pp. 254-267[4] European Commission, (2001) Directive 2001/77/EC of the European Parliament and the Council of 27 September 2001 on the promotion of electricity produced from renewable energy sources in the Internal Electricity Market , Bruxelles, disponibil pe http://eurlex.europa.eu/, citit 20.07.2010[5] European Commission, (2007) Communication from the Commission to the Council and the European Parliament on a ‘‘Renewable Energy Road Map Renewable energies in the 21st century: building a more sustainable future, Bruxelles, disponibil pe http://eurlex.europa.eu/, citit 07.2010[6] European Commission, (2009) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizăriienergiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a 2001/77/CE and 2003/30/CE, Bruxelles, disponibil pe http://eurlex.europa.ro/, citit 07.2010

[7] ICEMENERG, (2009) Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România, disponibil pe http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/ potential_energetic.pdf, citit 20.02.2011

[8] AFM, (2010) Ordin Nr. 731/3.XI.2010, disponibil pe http://www.afm.ro /main/info_stuf/casa_verde/pj/ghid_regenerabile_uat_ip.pdf, citit 02.03.2011[9] Botezatu, A, (2010) Piaţa panourilor solare abia începe să se încălzească, articol publicat online disponibil pe http://www.startups.ro/analize/piata-panourilor-solare-abia-incepe-sa-se-incalzeasca, citit 02.03.2011.