studiu - rev a project/project data room/01. connection...serie de modificare cod document:...

Serie de modificare Cod document: I-854.217.004-D2-002

Pag. 2

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

CUPRINS

CAPITOLUL 1. DATE GENERALE ..........................................................................................................4

1.1. DENUMIRE LUCRARE..............................................................................................................................4 1.2. ELABORATOR .........................................................................................................................................4 1.3. BENEFICIARUL LUCRĂRII ........................................................................................................................4 1.4. AMPLASAMENTUL INVESTIłIEI ...............................................................................................................4 1.5. DOCUMENTAłII DE BAZĂ PENTRU ELABORAREA LUCRĂRII .....................................................................4 1.6. FUNDAMENTAREA NECESITĂłII ŞI OPORTUNITĂłII INVESTIłIEI ...............................................................4

CAPITOLUL 2. CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE ZONEI.........................................................5

2.1. TOPOGRAFIA..........................................................................................................................................5 2.2. GEOMORFOLOGIA TRASEULUI LEA ........................................................................................................5 2.3. GEOLOGIA ŞI HIDROGEOLOGIA TRASEULUI LEA.....................................................................................6 2.4. CLIMA ŞI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI...............................................................................6 2.5. AGRESIVITATEA MEDIULUI .....................................................................................................................6

CAPITOLUL 3. PRINCIPII DE ALEGERE A TRASEELOR LEA PE PLAN NAłIONAL ŞI MONDIAL......................................................................................................................................................7

3.1. INTRODUCERE........................................................................................................................................7 3.2. CRITERIUL TEHNICO-ECONOMIC.............................................................................................................8 3.3. CRITERII AFERENTE IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI...............................................................................9 3.4. RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU ALEGEREA TRASEELOR LEA .........................................................10 3.5. ANALIZA LIMIT ĂRILOR/CONSTRÂNGERILOR IMPUSE DE MEDIU. ............................................................10 3.6. REDUCEREA IMPACTULUI VIZUAL AL LEA ...........................................................................................11 3.7. CONCLUZII ...........................................................................................................................................13

CAPITOLUL 4. DESCRIEREA VARIANTELOR DE TRASEU..........................................................14

4.1. VARIANTA I - (ROŞU)............................................................................................................................14 4.2. VARIANTA II – (VERDE)........................................................................................................................15 4.3. VARIANTA III – (ALBASTRU) ................................................................................................................15 4.4. VARIANTA łIBANA -MIRONEASA..........................................................................................................16 4.5. COEXISTENłA LEA 400 KV CU OBIECTIVELE ÎNVECINATE...................................................................16

4.5.1. CoexistenŃa LEA cu reŃelele de drumuri ......................................................................................16 4.5.2. CoexistenŃa LEA cu reŃeaua de căi ferate....................................................................................17 4.5.3. CoexistenŃa LEA cu reŃeaua electrică de distribuŃie ...................................................................17 4.5.4. CoexistenŃa LEA cu reŃeaua hidrografică ...................................................................................18 4.5.5. CoexistenŃa LEA cu linii de telecomunicaŃii ................................................................................18 4.5.6. CoexistenŃa LEA cu noile parcuri de centrale eoliene ................................................................18

CAPITOLUL 5. ANALIZA VARIANTELOR DE TRASEU STUDIATE ............................................18

CAPITOLUL 6. CONCLUZII....................................................................................................................21


Pag. 3

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

ANEXE: ANEXA A - Tema de proiectare..............................................................................................2 pag. ANEXA B - Aviz CTES Transelectrica S.A.............................................................................9 pag. ANEXA C - Fotografii...........................................................................................................14 pag. ANEXA D - România – Sistemul Energetic NaŃional..............................................................1 pag. ANEXA E – Arii vulnerabile la vânturi tari ..............................................................................1 pag. ANEXA F – Arii vulnerabile la chiciură ...................................................................................1 pag. ANEXA G – Arii cu mediu agresiv .........................................................................................1 pag. ANEXA H – Utilizarea terenurilor ...........................................................................................1 pag. ANEXA I – Parcurile şi rezervaŃiile naturale............................................................................1 pag. ANEXA J – Drumuri de migraŃie a păsărilor ...........................................................................1 pag.

REPRODUCEREA, ÎMPRUMUTAREA SAU EXPUNEREA ACESTUI DOCUMENT, PRECUM ŞI TRANSMITEREA INFORMAłIILOR CONłINUTE ESTE PERMISĂ NUMAI ÎN CONDIłIILE STIPULATE ÎN CONTRACT. UTILIZAREA EXTRACONTRACTUALĂ NECESITĂ ACORDUL SCRIS AL ISPE S.A.

EvidenŃa modificărilor documentului:


Pag. 4

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

CAPITOLUL 1. DATE GENERALE 1.1. Denumire lucrare

Studiu preliminar pentru traseele posibile solicitate pentru o LEA 400 kV între staŃia 400 kV Roman şi o staŃie de 400 kV amplasată în zona łibana-łibăneşti-Mironeasa.

1.2. Elaborator

S.C. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice S.A. Bucureşti – Proiectant general

1.3. Beneficiarul lucr ării

S.C. CELSA TEAM SRL

S.C. C&P LANDS SRL

S.C. RAGGIO VERDE

1.4. Amplasamentul investi Ńiei

Variantele de traseu studiate sunt amplasate pe teritoriile administrative ale judeŃelor NeamŃ şi Iaşi.

1.5. Documenta Ńii de baz ă pentru elaborarea lucr ării

� Tema de Proiectare;

� Aviz C.T.E.S. TRANSELECTRICA S.A. nr. 64/2009;

� Contractul de proiectare nr. 6083/2008;

� Actul adiŃional nr. 4/2009 la contractul cadru de prestări servicii nr. 6083/2008.

1.6. Fundamentarea necesit ăŃii şi oportunit ăŃii investi Ńiei

Scopul lucrării constă în identificarea unor trasee fezabile pentru o LEA 400 kV dublu circuit în vederea conectării noilor Centrale Electrice Eoliene – (CEE) amplasate în zona Mironeasa – Scheia – łibăneşti – Schitu Duca – Rebricea – Tansa - Avereşti la staŃia 400/110 kV Roman.

În anexa „D” este prezentat Sistemul Energetic NaŃional şi au fost figurate traseele LEA 400 kV în cele 3 variante analizate.

Se menŃionează că în incinta staŃiei de 400/110 kV Roman Nord pe frontul de ieşire spre est există spaŃiu disponibil pentru 2 celule de linie.


Pag. 5

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

CAPITOLUL 2. CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE ZONEI 2.1. Topografia

Din punct de vedere al topografiei, zona analizată în vederea stabilirii variantelor de traseu pentru LEA 400 kV, se încadrează în zona Podişului Central Moldovenesc care are ca subdiviziuni Podişul Tansa şi Podişul SacovăŃ, având o delimitare vestică în lunca râului Siret, în apropiere de staŃia Roman şi o delimitare estică în lunca SacovăŃului. Relieful acestei zone, cu altitudini medii cuprinse între 300-400m este caracterizat de alternanŃa zonelor de dealuri şi văi cu terenuri preponderent agricole şi zone de deal împădurite cu păduri de foioase.

2.2. Geomorfologia traseului LEA

Traseul LEA 400 kV, se înscrie în totalitate, din punct de vedere geomorfologic pe marea unitate ce poartă denumirea de: „Podişul Central Moldovenesc”.

Podişul Central Moldovenesc se desprinde ca o unitate morfologică bine conturată, alcătuită din dealuri largi, cu înălŃimi de 400-450m, formând adesea suprafeŃe structurate întinse, care au o uşoară înclinare spre Sud-Sud Est, conformă înclinării generale a depozitelor.

Străbătând un relief relativ accidentat, în al cărui fundament apare o alternanŃă de marne şi nisipuri, în regiune se regăsesc foarte multe alunecări de teren.

În lungul diverselor văi din regiune, versanŃi întregi sunt afectaŃi de alunecările de teren, care exclud amplasarea liniei pe versanŃi.

Din acelaşi motiv, trecerea dintr-un bazin în altul este foarte greoaie, întrucât lăŃimea mare a versanŃilor ar necesita amplasarea de stâlpi pe aceste zone instabile.

PrezenŃa alunecărilor de teren pe suprafeŃe foarte mari, în lungul versanŃilor precum şi a zonelor împădurite, ce ocupă interfluviile dintre văi, a determinat alegerea unor trasee ocolitoare care însă asigură pentru traseele studiate terenuri stabile. Astfel au fost identificate importante alunecări de teren pe traseele studiate în următoarele zone:

- după traversarea râului Siret, în zona Curmături, între localităŃile Sagna şi GâdinŃi, unde alunecarea a fost evitată;

- în zona localităŃii Vulpăşeşti, unde datorită extinderii zonelor cu alunecări de teren, traseul liniei a fost amplasat în zona împădurită;

- în zona localităŃilor Vlădnicele, Buzdug, Mânăstirea, Boatca, unde ca urmare a prezenŃei masive a zonelor cu alunecări, traseul LEA a fost reamplasat în zonele împădurite;

- în zona localităŃilor Ciurea şi Poienari, unde traseul liniei nu poate evita zonele alunecate, acestea fiind traversate prin deschideri mai mari între stâlpii liniei;

- în zona localităŃii Băluşeşti, unde deasemenea se traversează zona alunecată printr-o deschidere mai mare între stâlpi;


Pag. 6

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

- în zona Tansa şi în continuare în zona Văleni au fost evitate alunecările de teren evidente iar alunecările mai puŃin întinse s-au traversat printr-o singură deschidere între stâlpi.

2.3. Geologia şi hidrogeologia traseului LEA

Sub aspect geologic, regiunea traversată de traseul liniei este alcătuită din formaŃiuni Cuaternare şi SarmaŃiene.

FormaŃiunile Cuaternare (Holocene) sunt reprezentate prin depozitele aluvionare ale râului Siret (argile, nisipuri şi pietrişuri), precum şi depozitele deluviale de pantă.

Depozitele SarmaŃiene ocupă suprafeŃe foarte mari în lungul traseului liniei având grosimi cuprinse între 400 şi 800m.

Ele sunt constituite dintr-o serie predominant nisipoasă cu intercalaŃii de marne cenuşii nisipoase şi gresii calcaroase.

La suprafaŃa terenului predominante sunt depozitele loessoide, de grosimi mari între 2-15m. Acestea caracterizează aproape în totalitate traseul LEA iar fundaŃiile stâlpilor se vor executa în aceste depozite loessoide. Acestea sunt terenuri slabe, sensibile la umezire şi cu capacităŃi portante reduse. La faza următoare de proiectare va fi absolut necesară studierea acestor terenuri slabe prin foraje şi puŃuri pe traseul LEA.

Din punct de vedere hidrogeologic, pe zona de platformă, nivelul apei subterane se află la adâncimi mai mari de 10,00m iar în zona de luncă a râului Siret şi a celorlalte văi, nivelul apei subterane se află cantonată la adâncimi între 1 şi 3 m.

2.4. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Conform prevederilor normativului actual de proiectare NTE 003/04/00 „Normativ pentru construcŃia liniilor electrice aeriene de energie electrică cu tensiune peste 1000V”, traseele propuse pentru LEA 400 kV dublu circuit se încadrează în zona meteorologică C caracterizată prin următoarele condiŃii:

� presiunea dinamică de bază în condiŃiile vânt maxim 55 daN/m2; � presiunea dinamică de bază în condiŃiile vânt cu chiciură 20 daN/m2; � grosimea stratului de chiciură 24 mm; � densitatea chiciurei (greutatea specifică) 0,75 daN/dm3;

În anexele „E” şi „F” sunt prezentate ariile vulnerabile la chiciură precum şi la vânturi tari. Zona traversată de variantele de traseu analizate este încadrată cu calificativul „mare” ceea ce înseamnă că la proiectarea liniei vor trebui adoptate condiŃii meteorologice corespunzătoare.

2.5. Agresivitatea mediului

Cele 3 variante de traseu analizate sunt situate în zone preponderent rurale, încadrându-se în clasa de agresivitate 1m, mediu slab agresiv - a se vedea anexa „G”.


Pag. 7

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

CAPITOLUL 3. PRINCIPII DE ALEGERE A TRASEELOR LEA P E PLAN NAłIONAL ŞI MONDIAL

3.1. Introducere

Pentru stabilirea traseului LEA 400 kV de conectare a noilor Centrale Electrice Eoliene – (CEE) amplasate în zona Mironeasa – Scheia – łibăneşti – Schitu Duca – Rebricea – Tansa - Avereşti la staŃia 400/110 kV Roman s-au analizat principiile aplicate la proiectarea liniilor electrice aeriene pe plan naŃional şi mondial, în vederea stabilirii criteriilor ce trebuie adoptate la alegerea variantelor de traseu în noile condiŃii economico-sociale şi de mediu.

Alegerea traseului unei linii electrice aeriene (LEA), între două puncte deja stabilite (poziŃiile stâlpilor terminali din faŃa staŃiilor de capăt), reprezintă de fapt, o activitate de optimizare cu scopul de a reduce investiŃiile de implementare şi a impactului asupra mediului precum şi de a reglementa coexistenŃa cu obiectivele existente în zonă.

Alegerea traseului numai după criteriul economic (costul minim) este teoretică datorită numeroaselor restricŃii existente pe teren între staŃiile de capăt şi a condiŃiilor geologice, hidrologice, meteorologice, etc.

În consecinŃă, proiectantul trebuie să Ńină seama la alegerea traseului de restricŃiile impuse de legislaŃie, de planificările regionale de noi obiective, de respectarea normelor de protecŃie a mediului, de coexistenŃă cu obiectivele existente şi de perspectivă, de condiŃiile impuse de deŃinătorii de terenuri, de caracteristicile geologice, morfologice, hidrologice ale terenului etc.

La realizarea unei linii electrice aeriene, conform normativului NTE 003/04/00, trebuie să se Ńină seama de respectarea unor cerinŃe tehnice avute în vedere la dimensionarea tipurilor de stâlpi, fundaŃiilor, conductoare active şi de protecŃie, lanŃuri de izolatoare cât şi la adoptarea măsurilor de protecŃie în condiŃiile coexistenŃei LEA cu alte obiective existente sau ce vor fi realizate în perspectiva (linii de telecomunicaŃii, căi ferate, conducte de gaze, drumuri, etc.).

Având în vedere restricŃiile impuse la alegerea traseului LEA pentru compararea diferitelor variante de traseu se vor utiliza următoarele criterii:

- criteriul tehnico-economic;

- criteriul de mediu.

Indicatorii care caracterizează criteriul tehnico-economic sunt definiŃi diferit în funcŃie de etapa la care se referă şi anume proiectare şi execuŃia.

Indicatorii tehnico-economici pentru etapa de proiectare sunt definiŃi diferit, în funcŃie de obiectivul proiectării şi anume: elementele LEA (stâlpi, fundaŃii, etc.) şi coexistenŃa cu alte obiective.

Indicatorii care caracterizează criteriul de mediu trebuie să ilustreze impactul LEA asupra mediului ce impun luarea de măsuri pentru reducerea acestui impact Ńinând seama de prevederile legii de protecŃie a mediului care este în concordanŃă cu legislaŃia europeană.


Pag. 8

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Se remarcă faptul că în ultimii ani la proiectarea unei LEA se analizează în detaliu impactul acesteia asupra mediului în care va fi amplasată şi se adoptă soluŃii de reducere a acestuia.

În calitate de membră a Uniunii Europene (UE), România are obligaŃia de a respecta toate Directivele UE conform angajamentelor rezultate din procesul de negociere.

După aderarea României la Uniunea Europeană la proiectarea şi execuŃia liniilor electrice aeriene se acordă o deosebită atenŃie protejării mediului înconjurător.

Din punct de vedere al protecŃiei mediului, la alegerea traseului unei LEA trebuie să se respecte prevederile Directivei 85/337/EEC amendată de Directiva 97/11/EC, reglementări transpuse în legislaŃia română prin OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 195 din 22/12/2005 privind protecŃia mediului, Hotărârea de Guvern nr. 1213 din 06/09/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private.

3.2. Criteriul tehnico-economic

Principalele cerinŃe la alegerea traseului LEA sunt următoarele:

� Traseu LEA cât mai apropiat de linia dreaptă între amplasamentele staŃiilor de capăt;

� Reducerea pe cât posibil a ponderii stâlpilor de colŃ în numărul total al stâlpilor, deoarece efortul financiar este de 2-3 ori mai mare decât pentru un stâlp de susŃinere;

� ConfiguraŃia (game) de stâlpi cât mai uniformă şi adaptată topografiei din zonă;

� Acces uşor la amplasamentele stâlpilor pentru reducerea cheltuielilor de execuŃie si mentenanŃă;

� Evitarea zonelor la care terenul de fundare are caracteristici geotehnice slabe pentru reducerea volumelor de lucrări şi implicit a cheltuielilor aferente fundaŃiilor;

� Alegerea unui traseu cât mai accesibil în zonele de deal atât pentru execuŃie cât şi pentru exploatare/mentenanŃă;

� Evitarea zonelor industriale, în general intens poluate şi/sau agresive.

Având în vedere aceste cerinŃe în cadrul criteriului tehnico-economic pentru etapa de proiectare s-au stabilit următorii indicatori:

- lungimea liniei;

- stabilitatea geologică a traseului;

- procentul de stâlpi speciali;

- accesibilitatea traseului;

- prezenŃa pe traseu a zonelor poluante sau agresive;

- coexistenŃa cu alte obiective: drumuri naŃionale şi judeŃene, căi ferate, ape, etc.;


Pag. 9

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Trebuie precizat că aceşti indicatori, caracteristici criteriului tehnico-economic, vor fi ponderaŃi diferit în cazul analizei multicriteriale în funcŃie de importanŃa acestora şi de impactul deciziei luate funcŃie de acest indicator asupra costului investiŃiei.

3.3. Criterii aferente impactului asupra mediului

Linia electrică aeriană (LEA) reprezintă de fapt o intruziune în cadrul natural existent, anterior apariŃiei acesteia, iar în vederea obŃinerii unei coexistenŃe armonioase a noului obiectiv cu mediul în care va fi amplasată trebuie analizate toate problemele cu impact asupra acestuia.

Având în vedere cerinŃe legii protecŃiei mediului transpuse prin OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 195 din 22/12/2005, la alegerea traseului LEA în cadrul criteriului de mediu se stabilesc următorii indicatori:

- trecerea LEA prin intravilanul localităŃilor;

- ocuparea terenurilor înalt productive;

- ocuparea zonelor împădurite;

- trecerea prin rezervaŃii naturale;

- distrugerea habitatului animalelor şi păsărilor;

- impactul vizual.

La aprecierea acestor indicatori se va urmări să se evidenŃieze faptul că la alegerea traseului LEA s-a Ńinut seama de următoarele cerinŃe:

a) Evitarea cu orice preŃ, a regiunilor cu o mare valoare peisagistică şi/sau istorică prin alegerea unor trasee ocolitoare chiar dacă valorile de investiŃie se majorează.

b) Evitarea regiunilor cu valoare peisagistică şi/sau istorică medie prin devieri locale ale traseului cu condiŃia ca acestea să fie realizabile cu investiŃii reduse şi cu un număr redus de stâlpi de colŃ suplimentari.

c) Dacă toŃi factorii de impact sunt egali se alege traseul cel mai apropiat de linia dreaptă, cu minimum de stâlpi de colŃ.

d) În zonele cu denivelări mari (dealuri înalte, munte) se alege de câte ori este posibil ca fundal o zonă împădurită în loc de orizont (breaking the skyline).

Dacă trebuie traversată o creastă se menŃine acelaşi fond opac şi se realizează o traversare oblică în cazul în care terenul permite aceasta. În caz contrar, se traversează creasta pe drumul cel mai scurt, de preferat pe un culoar delimitat de arbori.

e) Este de preferat utilizarea văilor moderat deschise şi parŃial împădurite unde prin reducerea înălŃimii stâlpilor vizibilitatea LEA este estompată de arbori.

f) În zone plane şi puŃin sau deloc împădurite se recomandă reducerea numărului de stâlpi prin supraînălŃarea acestora şi implicit mărirea deschiderilor dintre aceştia.


Pag. 10

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

g) În zonele urbane şi industriale trebuie analizată posibilitatea utilizării cablurilor subterane. Ele pot fi utilizate doar în zona staŃiilor de capăt deoarece nu se permite intercalarea unui tronson de cablu subteran între două tronsoane aeriene.”

După cum este prezentat în anexa „I”, variantele de traseu analizate nu traversează parcuri sau rezervaŃii naturale.

Conform anexei „J” traseul LEA 400 kV Roman-łibana-łibăneşti (în cele 3 variante de traseu analizate) este traversat în zona staŃiei 400/110 kV Roman şi râul Siret de Ruta VI - Carpatică de migraŃie a păsărilor.

3.4. Recomand ări generale pentru alegerea traseelor LEA

Recomandările pentru alegerea traseului unei LEA în funcŃie de zonele de relief străbătute sunt următoarele:

a) În zone împădurite se recomandă amplasarea LEA în apropierea unei reŃele rutiere evitând zonele de mare frumuseŃe peisagistică, rezervaŃiile naturale de orice natură, lacurile, fermele şi localităŃile.

b) În zonele de dealuri şi văi cultivate şi/sau împădurite, pentru respectarea integrităŃii unităŃilor naturale de teren se recomandă amplasarea traseului LEA în zona de separare a acestora pentru respectarea integrităŃii unităŃilor naturale de teren.

c) În zone degajate şi cultivate, caracterizate prin o topografie plană şi degajată, cu drumuri care delimitează proprietăŃile şi leagă localităŃile şi câmpurile cultivate cu diverse culturi se recomandă amplasarea traseului în paralel cu drumurile şi/sau căile ferate existente, evitându-se atât zonele locuite cât şi terenurile agricole de mare productivitate care au implicat investiŃii costisitoare.

d) În zonele de periferii se recomandă amplasarea traseului LEA obligatoriu corelată cu planurile de perspectivă având în vedere expansiunea permanentă a localităŃilor, respectându-se pe cât posibil configuraŃia naturală a peisajului.

3.5. Analiza limit ărilor/constrângerilor impuse de mediu.

La alegerea unor trasee de LEA se impune analiza tuturor constrângerilor impuse de mediu în zona studiată. Se au în vedere următoarele constrângeri:

a) Vizuale, în:

- Parcuri şi zone turistice

- Zone urbane

- Vederi panoramice

- Peisaje deosebite

- Site-uri istorice şi arheologice

- Soluri instabile


Pag. 11

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

- Ecrane de arbori

- Ecrane vegetale

b) Socio-culturale, în:

- Zone locuite

- Site-uri istorice şi arheologice

c) Fizice, în:

- Pante foarte abrupte

- Soluri instabile

d) Economice, în:

- Zone urbane

- Zone cu resurse naturale

- Zone forestiere

- Culturi agricole

e) Ecologice, în:

- Habitatul animalelor sălbatice

- VegetaŃia

- RezervaŃii de orice natură

La alegerea traseelor LEA trebuie ajuns la un compromis între criteriile tehnice şi cele impuse de mediu, rezultând o integrare armonioasă a noilor obiective în peisaj.

3.6. Reducerea impactului vizual al LEA

Având în vedere că o linie electrică aeriană de foarte înaltă tensiune are un impact vizual considerabil datorită dimensiunilor stâlpilor, fundaŃiilor şi echipamentului, se acordă o atenŃie specială în vederea integrării acesteia în mediul ambiant.

Această integrare se poate face în două moduri, în funcŃie de natura mediului ambiant şi anume:

- prin absorbŃie, în zone cu valoare peisagistică şi istorică utilizând atît vegetaŃia cît şi conturul terenului pentru reducerea substanŃială a impactului vizual al liniei electrice aeriene;

- prin inserŃie, în zone locuite şi/sau industriale în care estetica unei linii electrice aeriene poate contribui la îmbunătăŃirea imaginii zonei respective.

Pentru minimizarea impactului vizual sunt analizate caracteristicile fizice ale cadrului natural şi anume:

- Capacitatea de absorbŃie vizuală; - Calitatea scenică; - Penetrare vizuală (adâncime orizont);


Pag. 12

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

- Complexitatea peisajului; - Panta terenului; - Componentele fizice; - Modificare capacitate absorbŃie.

Analize de impact vizual efectuate pentru două tipuri de stâlpi de LEA, unul tip pol metalic (Ńeavă) şi altul tip zăbrelit a evidenŃiat faptul că impactul cel mai redus îl au stâlpii de tip grinzi cu zăbrele.

Analize de impact pe două tipuri de stâlpi grinzi cu zăbrele şi anume:

- O structură metalică cu dimensiuni (lungime/lăŃime) reduse atât la bază cât şi a celorlalte tronsoane, ceea ce implică utilizarea de laminate mai mari pentru montanŃi şi diagonale – structură compactă;

- O structură metalică cu dimensiuni (lungime/lăŃime) mari atât la bază cât şi a celorlalte tronsoane, ceea ce implică utilizarea de laminate subŃiri pentru montanŃi şi diagonale – structură “aerisită”.

au condus la următoarele concluzii:

- Stâlpii cu baza îngustă sunt de preferat din punct de vedere al utilizării terenurilor, cu precădere în zone de munte în care amplasamentele au dimensiuni reduse şi au un impact vizual mai redus din imediata apropiere datorită dimensiunilor mai mici;

- Stâlpii realizaŃi din laminate subŃiri au un impact vizual mult mai redus datorită penetrării vizuale prin structură, a reducerii aparente a înălŃimii şi a unei mai mari clarităŃi a peisajului văzut prin stâlp datorită structurii “aerisite”.

Aceste structuri sunt favorabile şi în situaŃia în care nu poate fi evitată amplasarea LEA pe culmile de deal şi munte la limita orizontului (“breaking the skyline”).

În vederea armonizării elementelor LEA cu cadrul natural, un alt element foarte important este reducerea strălucirii acestora.

În trecut se utiliza metoda vopsitoriilor aplicând pe stâlpi vopsele de culoare verde sau cafenie.

S-a constatat totuşi pe baza unor analize grafice utilizând tehnici de calcul moderne că impactul asupra cadrului natural este mai mic dacă se utilizează culoarea metalică a stâlpilor, dar reducând strălucirea acestora.

Stâlpii metalici sunt protejaŃi împotriva coroziunii prin galvanizare, ceea ce determină strălucirea intensă a acestora.

Deşi nu prezintă un impact izbitor atunci când fundalul este cerul, LEA este foarte vizibilă pe fundalul dealurilor şi munŃilor mai ales în zonele împădurite.

În consecinŃă, cea mai bună soluŃie este reducerea strălucirii suprafeŃelor stâlpilor prin tratament cu acid fosforic (reducând luminozitatea de la 7,0 la 4,5) şi realizând astfel integrarea echipamentului în peisaj.

Pentru evitarea strălucirii LEA sunt propuse următoarele măsuri:


Pag. 13

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

- Reducerea strălucirii stâlpilor prin tratamente chimice sau prin utilizarea unor protecŃii anticorosive bazate pe sistemul duplex, care constă în aplicarea unui strat suplimentar pe laminate după galvanizare, dar înainte de a fi transportaŃi pe şantier. Acest strat suplimentar măreşte durata de viaŃă a protecŃiei de 1,5 ori faŃă de soluŃia clasică şi poate asigura stâlpilor culoarea necesară camuflării.

- Schimbarea culorii izolatoarelor compozite din alb în gri sau cafeniu.

- Colorarea conductoarelor active cât şi a celor de protecŃie, la fabrică cu vopsea verde deschis din considerente de impact vizual.

Prin realizarea camuflajului elementelor LEA se obŃine un impact vizual mult mai redus al întregii linii.

3.7. Concluzii Pe baza experienŃei în domeniu pe plan mondial şi a experienŃei ISPE în proiectarea şi

implementarea unor proiecte noi de linii (exemplu: LEA 400 kV Oradea – Bekescsaba şi LEA 400 kV Arad – Nădab), s-au identificat principii generale pentru alegerea traseelor de LEA astfel încât cerinŃele tehnico-economice să se armonizeze cu cerinŃele de mediu şi totodată să fie respectate şi condiŃiile de coexistenŃă cu obiectivele/investiŃiile învecinate.

Principiile generale (tehnico-economice şi de mediu) luate în considerare la alegerea traseului LEA 400 kV Roman-łibana-łibăneşti-Mironeasa sunt:

− evitarea zonelor instabile din punct de vedere geologic;

− evitarea zonelor populate;

− evitarea zonelor împădurite unde sunt necesare defrişări;

− evitarea parcurilor şi rezervaŃiilor naturale;

− evitarea zonelor peisagistice deosebite sau cu valoare arhitecturală şi istorică;

− evitarea terenurilor de înaltă productivitate agricolă;

− utilizarea stâlpilor confecŃionaŃi din laminate subŃiri cu structura zveltă, mai puŃin vizibilă în peisaj;

− protejarea stâlpilor prin zincare şi aplicarea ulterioară a unui tratament de mătuire sau a unui sistem duplex pentru evitarea strălucirii suprafeŃelor zincate;

− utilizarea izolatoarelor compozite având culoarea adecvată încadrării în peisaj şi sarcini de rupere cât mai mari pentru reducerea numărului de ramuri pe lanŃ;

− realizarea fazelor din mai multe conductoare în vederea micşorării câmpului electromagnetic şi a perturbaŃiilor generate de LEA;

Conform celor arătate şi având în vedere, că durata cea mai lungă în implementarea unei linii noi îl reprezintă timpul necesar obŃinerii autorizaŃiei de construire, pentru încadrarea în termenele asumate este necesară o colaborare strânsă între proiectanŃi şi beneficiar în vederea identificării, clarificării situaŃiei juridice şi obŃinerea acordului proprietarilor de terenuri afectate de construirea liniei.


Pag. 14

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

În cadrul negocierilor pentru obŃinerea dreptului de trecere, nu trebuie pierdut din vedere că scopul final este nu numai construirea liniei ci şi păstrarea unei relaŃii bune cu proprietarii şi după construirea LEA pentru viitoarele acŃiuni de mentenanŃă asupra liniei.

CAPITOLUL 4. DESCRIEREA VARIANTELOR DE TRASEU În urma analizei hărŃilor 1:25000, a deplasărilor din teren precum şi pe baza experienŃei în identificarea de trasee (pentru lucrări similare), se propun 3 variante de traseu pentru zona Roman-łibana-łibăneşti indicate în planul de situaŃie I-854.217.004-D2-003 anexat.

4.1. Varianta I - ro şu

Varianta I – roşu, porneşte din staŃia 400/110 kV Roman (amplasată în zona de nord a municipiului Roman), se situează în paralel cu un canal de irigaŃii până în apropierea localităŃii LuŃca, pe care o ocoleşte prin partea de sud. După traversarea drumului judeŃean, DJ 207 A, traseul LEA schimbă direcŃia spre sud-est, situându-se în paralel cu digul malului drept al râului Siret şi traversează calea ferată Roman-Buhăeşti. După traversarea CF, traseul schimbă direcŃia spre est, traversând râul Siret şi ocoleşte pe la nord localitatea GîdinŃi, datorită unei zone cu alunecări de teren. De pe această culme a dealului GîdinŃi, Varianta I - roşu de traseu schimbă orientarea spre sud-est, urmărind să păstreze paralelismul cu DN 15D şi traversând pe o lungime de circa 4km o zonă împădurită. Trecerea prin zona împădurită, spre localitatea Bunghi, a urmărit în principiu ca suprafeŃele ce ar urma a fi defrişate să fie cât mai reduse. Traseul LEA 400 kV se va situa la sud de localităŃile Bunghi şi Pînceşti şi pe la nord de localitatea Poienari, trecând prin vechile livezi de prun din dreptul acestor localităŃi, livezi care acum sunt dezafectate. După traversarea drumului comunal DC 69 Poienari-Pînceşti, traseul viitoarei LEA 400 kV îşi schimbă direcŃia spre nord-est, şi trece pe la nord de localitatea Ciurea. După traversarea unei zone cu alunecări de teren, din nord-estul localităŃii Ciurea traseul LEA îşi schimbă orientarea spre sud-est, trecând pe la nord de localitatea Băluşeşti. După traversarea drumului comunal Tansa-Schinetea, traseul LEA se strecoară printr-o zonă cu alunecări de teren situată la sud de localităŃile SuhuleŃ şi Văleni, trece la aproximativ 300m de drumul judeŃean şi urmând o direcŃie spre est, traversează Valea Găureni urcînd pe dealul Jigoreni situat la sud de localitatea cu acelaşi nume. Alunecările de teren din sud-estul localităŃii Jigoreni sunt evitate prin amplasarea traseului LEA pe culmile dealului Rediului, de unde se face coborârea spre localitatea łibăneşti.

Având în vedere că în sud-estul localităŃii łibăneşti este amplasată o linie de 110 kV, s-a evitat traversarea acestei linii, iar locaŃiile viitoarei staŃii de 400 kV sunt propuse în imediata vecinătate a DJ 248A la intersecŃia cu DC 73 spre localitatea Grieşti.

De asemenea s-a identificat şi o variantă de rezervă care porneşte din sudul localităŃii Bunghi, trece pe la nord de fostele livezi de prun (acum dezafectate), ocoleşte localitatea Pînceşti prin partea de nord, trecând apoi pe la sud de Patricheni. Se evită o zonă împădurită şi varianta se racordează la traseul principal în zona văii Băluşeşti.

La cererea Beneficiarului s-au identificat mai multe locaŃii pentru amplasamente de staŃii de 400 kV şi anume:


Pag. 15

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

- în zona localităŃii Bunghi;

- în sudul localităŃii Pînceşti;

- în nordul localităŃii Băluşeşti;

- în imediata vecinătate a drumului comunal Tansa-Schinetea;

- de o parte şi de alta a drumului DJ 248A între localităŃile Sofroneşti-łibăneşti.

4.2. Varianta II – verde

Varianta II – verde urmează pe aproximativ 7,5 km acelaşi traseu ca şi Varianta I – roşu, de la ieşirea din staŃia de 400/110 kV Roman şi până pe culmea dealului GîdinŃi. După localitatea GîdinŃi, traseul LEA urcă pe Dealul Butnăreşti şi pe culmea Dealului GîdinŃi, (cu o altitudine de 307m) şi se îndreaptă înspre sudul localităŃii Vulpăşeşti. Întrucât zona de sud şi vest a localităŃii Vulpăşeşti este afectată de întinse alunecări de teren, traseul LEA se va situa pe o lungime de circa 4 km în zona împădurită, situată la sud de localitatea Vulpăşeşti. Traseul LEA a urmărit ca zonele ce ar urma sa fie defrişate pentru construcŃia LEA să fie cât mai puŃin afectate. Din dreptul localităŃii Vulpăşeşti, traseul LEA se îndreaptă spre zona de sud a localităŃii Piscul Rusului, trecând din judeŃul NeamŃ în judeŃul Iaşi. Traseul LEA 400 kV traversează calea ferată neelectrificată Roman-Buhăeşti, ocoleşte zonele cu alunecări de teren din Valea DagîŃa având o direcŃie nord-est spre localităŃile Mănăstirea şi Poienile.

S-a analizat şi posibilitatea unor amplasamente pentru staŃie de 400 kV, locaŃii situate între localităŃile DagîŃa-Mănăstirea, în imediata apropiere a drumului comunal ce leagă cele 2 localităŃi. Această variantă secundară de traseu poate fi fezabilă în cazul în care se doreşte ca amplasamentul unei staŃii de 400 kV să fie situat în această zonă.

Revenind la traseul principal, după traversarea DJ 280 între localităŃile Zece Prăjini şi Piscul Rusului, LEA 400 kV se situează la nord de localitatea Poienile, evitându-se astfel mai multe zone cu alunecări de teren din apropierea localităŃilor Mănăstirea, Poienile, Boatca.

După localitatea Poienile, traseul LEA 400 kV traversează pe o lungime de circa 3 km o zonă împădurită pentru ca apoi să ajungă în dreptul localităŃii Glodenii Gîndului, localitate pe care o ocoleşte prin partea de nord. Păstrând aceeaşi direcŃie nord-est, traseul LEA se îndreaptă spre localitatea łibana, ocolind pe la sud localitatea Gîrbeşti, trece peste Dealul Holban şi se opreşte la locaŃia staŃiei de 400 kV, amplasată în imediata apropiere a drumului comunal Dc 75 łibana-łibăneşti.

4.3. Varianta III – (albastru)

Varianta III – albastru porneşte din staŃia 400/110 kV Roman (amplasată în zona de nord a municipiului Roman), având o direcŃie nord-est, iar după aproximativ 1,2km întâlneşte traseul liniei existente de 110 kV Roman-Războieni. Situându-se în culoar comun cu LEA 110 kV, la o distanŃă de aproximativ 50m, traseul LEA 400 kV traversează digul de protecŃie şi râul Siret, după care traversează DJ 207K Sagna-Buruieneşti. Imediat după această traversare, traseul liniei işi schimbă direcŃia spre nord-est îndreptându-se spre localitatea Bîra. În apropierea acestei


Pag. 16

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

localităŃi, traseul LEA 400 kV părăseşte coridorul LEA 110 kV, schimbându-şi direcŃia spre est, traversează DJ 207A Sagna-Bîra, situându-se la sud de localităŃile Negreşti şi StăniŃa.

Datorită zonelor întinse cu alunecări de teren, ce sunt situate împrejurul localităŃilor Vlădnicele şi TarniŃa, singura soluŃie de traseu fezabilă este cea figurată la est de localitatea Chicera.

După ocolirea pe la nord a localităŃii Buzdug traseul variantei III se uneşte cu traseul Variantei II.

4.4. Varianta IIa - łibana-Mironeasa

În cazul în care se constată că centrul de greutate al parcului eolian va fi în zona Mironeasa, s-a analizat o variantă de traseu ce urmăreşte continuarea traseului de la łibana către zona Mironeasa-Cioca Boca. Astfel, traseul LEA 400 kV pleacă din amplasamentul staŃiei de 400 kV (situată la sud de localitatea łibana) şi având o orientare către sud, va trece printre localităŃile Alexeni şi Moara Ciornei după care îşi va schimba direcŃia spre est. Ocolind pe la nord localitatea Oproaia, traseul traversează o zonă împădurită pe o lungime de circa 1 km şi are direcŃia est urmărind să ocolească zonele împădurite, situându-se pe un culoar existent între pădurile Mironeasa şi Humăriei. În zona vestică a localităŃii Cioca-Boca s-au identificat 2 variante de traseu spre noile amplasamente pentru staŃii de 400 kV: una la nord de localitatea Cioca Boca, spre localitatea Mironeasa şi alta la sud, spre localitatea Bîcu.

4.5. Coexisten Ńa LEA 400 kV cu obiectivele învecinate

La alegerea variantelor de traseu ale LEA 400 kV s-a avut în vedere că unul din indicatorii ce va caracteriza criteriul tehnico-economic este cel al coexistenŃei cu alte obiective învecinate.

Dintre obiectivele/instalaŃiile cu care LEA 400 kV poate intra în coexistenŃă pe parcursul traseului amintim:

− reŃeaua de drumuri;

− reŃeaua de căi ferate;

− reŃeaua electrică de transport şi distribuŃie;

− reŃeaua hidrografică;

− reŃeaua de telecomunicaŃii; − noile parcuri de centrale eoliene. 4.5.1. CoexistenŃa LEA cu reŃelele de drumuri

S-a urmărit ca traseele propuse să fie situate în apropierea drumurilor pentru acces uşor la execuŃie şi pentru exploatarea ulterioară a liniei, să se evite perimetrele locuite ale localităŃilor şi să se diminueze impactul vizual.

Traversările LEA 400 kV peste drumuri naŃionale, drumuri judeŃene şi drumuri comunale au fost pe cât posibil evitate iar în situaŃii obligate, aceste traversări vor fi executate cu


Pag. 17

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

respectarea strictă a tuturor cerinŃelor de siguranŃă impuse de normativul NTE 003/04/00- Normativ pentru construcŃia liniilor aeriene de energie cu tensiune peste 1000 V.

Singurul drum naŃional aflat în zona unde s-au studiat variantele de traseu este DN 15D Roman-Vaslui.

Drumurile judeŃene din zonă sunt următoarele:

- DJ 207A Roman-LuŃca;

- DJ 207D GîdinŃi-Sagna;

- DJ 207A Sagna-Bîra;

- DJ 280 StăniŃa-Chicerea;

- DJ 246 Tansa-DagîŃa;

- DJ 248A Glodenii Gîndului-łibana;

- DJ 248B Mironeasa-Cioca Boca.

4.5.2. CoexistenŃa LEA cu reŃeaua de căi ferate Traversările LEA 400 kV peste căi ferate au fost pe cât posibil evitate iar în situaŃii obligate, aceste traversări vor fi executate cu respectarea strictă a tuturor cerinŃelor de siguranŃă impuse de normativul NTE 003/04/00 pentru tipul respectiv de cale ferată (cale ferată electrificată, în curs de electrificare sau electrificabilă, respectiv neelectrificabilă).

Singura cale ferată din zonă care este traversată de viitorul traseu LEA 400 kV este: calea ferată neelectrificată Roman-Buhăeşti.

4.5.3. CoexistenŃa LEA cu reŃeaua electrică de distribuŃie

În zona traseelor noi de LEA 400 kV sunt prezente linii de distribuŃie a energiei electrice cu tensiuni de 20 kV şi 110 kV aparŃinând E.O.N. Moldova DistribuŃie.

Pentru liniile de distribuŃie (medie tensiune) supratraversate, pentru reducerea înălŃimii acestora sau pentru introducerea în cablu, se vor întocmi studii de coexistenŃă cu LEA 400 kV, studii care vor fi avizate de E.O.N. Moldova DistribuŃie, care gestionează aceste instalaŃii.

Varianta III – (albastru) se situează pe o anumită porŃiune în culoar comun cu LEA 110 kV Roman-Războieni pe care nu o traversează.

Toate aceste modificări vor fi evaluate şi cuprinse în devizul general al lucrării, executarea acestor lucrări urmând să se facă, pe baza taxei de eliberare de amplasament, de către firme agreate de proprietarii acestor instalaŃii.


Pag. 18

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

4.5.4. CoexistenŃa LEA cu reŃeaua hidrografică

Traseele propuse pentru construcŃia LEA 400 kV străbat bazinul hidrografic al râului Siret în apropierea staŃiei 400/110 kV Roman Nord şi lunca SacovăŃului, în apropierea localităŃii łibana.

Pe baza Studiului hidrologic şi al Studiului de inundabilitate ce vor fi întocmite la fazele următoare de proiectare pentru toate cursurile importante de ape din zona traseului LEA avizat, în zonele de apropiere sau de traversare a LEA 400 kV peste cursuri de ape vor fi prevăzute toate măsurile necesare respectării tuturor cerinŃelor de siguranŃă impuse de normativul NTE 003/04/00 pentru clasa de importanŃă a acesteia.

4.5.5. CoexistenŃa LEA cu linii de telecomunicaŃii

De-a lungul drumurilor principale şi a căilor ferate se întâlnesc linii de telecomunicaŃii realizate atât în soluŃie clasică cu conductor metalic cât şi în soluŃie modernă cu cablu optic.

Pentru toate aceste reŃele de telecomunicaŃii pe traseul LEA avizat se vor întocmi de către institute de specialitate studii de influenŃe şi coexistenŃă pe baza cărora se evaluează toate măsurile necesare de luat la LEA 400kV pentru coexistenŃa cu aceste instalaŃii.

4.5.6. CoexistenŃa LEA cu noile parcuri de centrale eoliene

Având în vedere că, variantele de traseu propuse au fost limitate din considerente tehnice şi de mediu (s-a încercat evitarea zonelor populate şi a zonelor cu alunecări de teren) este posibil să existe zone (între łibana şi Mironeasa) unde variantele de traseu sunt situate în aceeaşi zonă cu amplasamentele noilor centrale eoliene. În acest caz se vor respecta condiŃiile de coexistenŃă impuse de normativul NTE 003/04/00 şi de Ordinul A.N.R.E. nr 4/2007, referitoare la distanŃele de apropiere între LEA 400 kV şi centralele eoliene.

Concluzii

CoexistenŃa LEA 400 kV cu obiectivele învecinate va fi tratată cu respectarea strictă a tuturor cerinŃelor de siguranŃă impuse de normativul NTE 003/04/00- Normativ pentru construcŃia liniilor aeriene de energie cu tensiune peste 1000 V. Toate măsurile prevăzute în studiile întocmite de subproiectanŃii de specialitate vor fi de asemenea luate în considerare pentru asigurarea coexistenŃei.

Validarea măsurilor de coexistenŃă luate se va face prin obŃinerea avizelor şi acordurilor de la organele care exploatează aceste instalaŃii şi în final prin obŃinerea Certificatului de Urbanism şi a AutorizaŃiei de Construire.

CAPITOLUL 5. ANALIZA VARIANTELOR DE TRASEU STUDIATE

Pentru stabilirea traseului optim al LEA 400 kV, de racordare a noilor Centrale Electrice Eoliene – (CEE) amplasate în zona Mironeasa – Scheia – łibăneşti – Schitu Duca – Rebricea –


Pag. 19

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Tansa - Avereşti la staŃia 400/110 kV Roman, care să Ńină seama de criteriul tehnico-economic şi de criteriul de mediu se utilizează analiza multicriterială.

Pentru cele două criterii (tehnico-economic şi mediu) se consideră ponderi egale (50%).

În cadrul criteriului tehnico-economic, cei 6 indicatori definiŃi sunt ponderaŃi în funcŃie de importanŃa lor în luarea deciziei privind traseul LEA.

În cadrul criteriului de mediu, cei 6 indicatori definiŃi sunt ponderaŃi în funcŃie de importanŃa lor, în luarea deciziei privind impactul LEA asupra mediului.

Pentru fiecare indicator se atribuie o notă după cum urmează: 3 – pentru cea mai bună soluŃie, 2 – pentru soluŃia medie, 1 – pentru soluŃia cea mai nefavorabilă.

Varianta optimă corespunde variantei cu punctajul cel mai apropiat de nota 3.

Analizele se efectuează pentru fiecare traseu de linie, separat, Ńinând seama de variantele de traseu descrise în capitolul 4.


Pag. 20

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Analiza multicriteriala a variantelor de traseu pen tru LEA 400 kV ROMAN-TIBANA/ łIBĂNEŞTI

Evaluarea indicatorilor în varianta

I – Rosu II - Verde III - Albastru Criteriul

Indicatorii caracteristici

criteriului

Ponderea indicatorilor

în cadrul criteriului,

în % Nota

Nota ponderata

Nota Nota

ponderata Nota

Nota ponderata

-lungimea liniei 0.4 2 0.8 3 1.2 2 0.8

-stabilitatea geologica a traseului

0.15 3 0.45 2 0.3 1 0.15

-procentul de stalpi speciali

0.15 2 0.3 1 0.15 3 0.45

-prezenta pe traseu a zonelor poluate sau agresive

0.1 3 0.3 3 0.3 3 0.3

-coexistenta cu alte obiective: DN, DJ, CF, ape, etc

0.1 3 0.3 2 0.2 1 0.1

-accesibilitatea traseului (grad dificultate)

0.1 3 0.1 1 0.2 2 0.2

Tehnico-economic

Total criteriu tehnico-economic

1 16 2.25 12 2.35 12 2

- trecerea prin intravilanul localitatilor

0.2 3 0.6 1 0.2 2 0.4

-ocuparea terenurilor inalt productive

0.2 3 0.6 2 0.4 1 0.2

-ocuparea zonelor impadurite

0.25 3 0.75 1 0.25 2 0.5

-impactul vizual 0.1 3 0.3 1 0.1 2 0.2

-trecerea prin rezervatii naturale

0.15 3 0.45 3 0.45 3 0.45

-distrugerea habitatului animalelor si pasarilor

0.1 3 0.3 1 0.1 2 0.2

Mediu

Total criteriu mediu

1 14 3 11 1.5 14 1.95


Pag. 21

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

Ierarhizarea variantelor de traseu pe aceste tronsoane rezultă prin analiza multicriterială şi este prezentată în tabelul de mai jos. Conform rezultatelor analizate pe toate tronsoanele varianta optimă de traseu este varianta reprezentată pe hărŃi cu culoare roşie.

Ierarhizarea variantelor de traseu pe tronsoane

Varianta de traseu Nota finală Locul

I – Roşu 2.625 1

II - Verde 1.925 3

LEA 400 kV ROMAN-łIBANA/łIBĂNEŞTI

III - Albastru 1.975 2

CAPITOLUL 6. CONCLUZII

În urma analizei multicriteriale s-a constatat că variantă optimă este: Varianta I – (ro şu) de traseu, figurată în planul de situaŃie I-854.217.004-D2-003 anexat.

Lungimea totală a Variantei I - roşu este de apoximativ 37 km, fiind cu 2,5 km mai lungă decât Varianta II – (verde) şi aproximativ egală cu Varianta III – (albastru), Ńinând cont c ă sta Ńiile de cap ăt (łibăneşti respectiv łibana) au amplasamente diferite în raport cu sta Ńia Roman.

După cum se observă în anexa „H” majoritatea terenului traversat este teren agricol sau pădure. Procentele pe categorii de teren, pentru variantele analizate, sunt următoarele:

Varianta de traseu Teren agricol Pădure

I – Roşu 89,4% 10,6%

II - Verde 67,6% 32,4%

III - Albastru 88,8% 11,2%

LEA 400 kV ROMAN-łIBANA/łIBĂNEŞTI

łibana-Mironeasa 85,6% 14,4%

Principalele avantaje ale Variantei I – (ro şu) comparativ cu celelalte variante, aşa cum au rezultat ele din analiza multicriterială sunt:

- valoarea cea mai mică a suprafeŃelor împădurite traversate;


Pag. 22

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-03

Act

.0

- ponderea redusă a zonelor cu alunecări de teren traversate;

- obiective traversate mult mai puŃine;

- evitarea intravilanului localităŃilor;

- ocuparea de terenuri mai slab productive;

- impact vizual mai redus.

Conform celor evidenŃiate în capitolul 3.6. şi Ńinând cont că Varianta I – (ro şu) de traseu este preponderent amplasată pe crestele dealurilor, în vederea armonizării LEA cu cadrul natural la construcŃia LEA se vor prevedea următoarele:

- stâlpii vor fi realizaŃi din laminate subŃiri pentru a se obŃine un impact vizual mult mai redus datorită penetrării vizuale prin structură;

- pentru reducerea strălucirii stâlpilor, după procesul de galvanizare va fi aplicat un tratament chimic sau se vor utiliza protecŃii anticorosive bazate pe un sistem duplex, ce poate asigura o culoare necesară camuflării;

- izolatoarele de tip compozit vor avea o culoare cât mai apropiată de mediul înconjurător (gri sau cafeniu);

- conductoarele active şi de protecŃie pot fi vopsite în verde deschis pentru a se reduce impactul vizual.

Prin realizarea camuflajului elementelor LEA se obŃine un impact vizual mult mai redus al întregii linii în cadrul natural al zonei.

studiu - rev a project/project data room/01. connection...serie de modificare cod document:...

Documents