studiu de marketing amara

7/29/2019 Studiu de marketing Amara

1/32

STUDIU DE MARKETING PRIVIND PIAATURISMULUI BALNEAR

Studiu realizat n cadrul proiectului

August 2011


2/32

CUPRINS

1.Caracteristici ale turismului balnear

1.1. Prezentare generala1.2. Factori naturali de cura balneara1.3. Segmente de piata si profilul clientilor1.4. Functiile turismului balnear1.5. Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Romania1.6. Studii privind consumul de servicii de turism balnear in Romania1.7. Potentialul de dezvoltare al turismului balnear. Marketingul si promovarea

turismului balnear in Romania

2.Statiunea balneoclimatica Amara

2.1. Prezentare generala

2.2. Specificitatea factorilor de cura balneara2.3. Oferta de servicii de turism balnear2.4. Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Amara2.5. Directii prioritare de actiune pentru optimizarea valorificarii potentialului

turistic al statiunii Amara

3.Concluzii

4.Metodologia de realizare a Studiului de marketing privind piataturismului balnear


3/32

1.Caracteristici ale turismului balnear


Turismul balnear reprezinta un sector major in cadrul industriei turistice romanesti,datorita particularitatilor sale specifice, respectiv complexitatea factorilor naturali carepot fi utilizati pentru intreaga gama a profilurilor de tratament balnear.Acesta reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu oclientela relativ stabila, care se poate constitui intr-o sursa majora de venituri, mai alespentru tara noastra, unul dintre statele cele mai bogate in resurse balneoclimatericedin Europa. Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna, carein general a luat amploare atat ca urmare a dorintei de a preveni si trata anumiteafectiuni, cat si cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmulvietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscutepentru factori naturali de cura precum climatul, apele minerale, namolurile si gazele

terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelieriietc.

Turismul balnear se confrunta cu probleme structurale, dificil de depasit petermen scurt: astfel, investitiile din ultimii ani sunt reduse, iar baza materiala astructurilor hoteliere si de tratament a suferit un proces de deteriorare, in cazul unoradintre ele foarte avansat. Categoriile de clienti si veniturile provenite de la acesti clienti,permit structurilor balneare cel mult sa-si acopere cheltuielile de functionare,neinregistrarea unor profituri importante perpetuand deficitul de investitii inmodernizarea structurilor de cazare si tratament.Infrastructura urbana a statiunilor este, in general, intr-o stare avansata de degradare:

caile de circulatie, parcarile, spatiile verzi, fatadele cladirilor nu sunt in general lastandardele unei statiuni turistice.Oferta de servicii de turism balnear este eterogena si de calitate inegala, predominandinsa standardele medii si submedii. Astfel, CNPAS detine propriile sale structuri decazare si tratament, ai caror beneficiari sunt, in special, pensionarii cu bilete detratament subventionate. Sindicatele au numeroase hoteluri si baze de tratament,multe dintre ele aflate in stare de degradare. Hoteluri si baze de tratament care sesitueaza deasupra nivelului mediu, sunt detinute de operatori precum SIF Transilvaniasau Danubius, sau de investitori privati care au diversificat oferta de servicii cu centrespa.

Know-how-ul existent si reputatia in tratamentele balneare, reprezinta un atuu indezvoltarea turismului balnear, desi sectorul nu mai motiveaza tinerii medici sicercetarea medicala.

In Romania este inca dezvoltata o cultura a balnearului, care poate fi exploatatain conditiile dezvoltarii si diversificarii ofertei de servicii.Vacantele balneare sunt, de fapt, efectul unei politici sociale, iar beneficiarii acestorvacante, pensionari si membri ai sindicatelor, reprezinta o clientela captiva, care inconditiile reducerii sau eliminarii subventiilor ar disparea ca segment de piata.Coabitarea acestui segment de piata (clientele varstnica si sociala) cu turistii curelor


4/32

libere nesubventionate, este din ce in ce mai dificila, ceea ce conduce la orientareaacestora din urma, spre vacante active in strainatate.

Aspectul economic al acestui sector reiese atat din activitatea specifica deturism, generatoare de capital, cat si la un nivel mult mai putin vizibil si cuantificabil, cagenerator de importante economii in cadrul bugetului social, prin reducereasemnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consum de medicamente si a numaruluitotal al zilelor de boala.

Turismul balnear este singura forma de turism care se bazeaza pe un potentialpermanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil si independent de conditiileatmosferice. Desi turismul balnear poate fi practicat continuu, independent de sezon,specifica pentru majoritatea statiunilor este limitarea sezonului la perioada aprilie-decembrie.

Turistii carora li se adreseaza turismul balnear sunt in general persoane devarsta a treia care vin in mod regulat la tratament in statiunile balneare. Duratasejurului in cadrul acestei forme de turism este ridicata, cuprinsa intre 12 si 18 zile.

Piata interna a turismului balnear este dependenta de preturi, specialistiiconsiderand ca o crestere cu 20% a preturilor poate duce la o scadere cu 40% acererii. Aceasta se datoreaza in parte sejurului mai lung in statiunile balneare, ceea ceface ca turismul balnear sa fie relativ mai scump decat celelalte forme de turism.Existenta pe piata a biletelor de tratament compensate pentru anumite categoriisociale, si a pachetelor oferite de operatorii de turism contrabalanseaza insa acestdezavantaj, turismul balnear fiind practicat indeosebi de categorii sociale cu veniturimedii si scazute. Dealtfel, in toate tarile europene, cererea este puternic marcata degradul de acoperire a cheltuielilor legate direct de cura balneara, din bugeteleasigurarilor sociale si de sanatate.

Multitudinea de izvoare naturale, nomol si gaze cu proprietati terapeutice dinRomania este binecunoscuta, Romania detinand aproximativ o treime din izvoareleminerale naturale din Europa. Exista 117 localitati din Romania cu factori naturaliterapeutici din care 29 sunt desemnate statiuni balnerare de importanta nationala iar32 drept statiuni de important locala.

Pe piata interna exista trei oferte de produse balneoclimaterice principale:tratament medical elemente naturale cu proprietati terapeutice, convalescenta recuperare prin stimulare si intretinere fitness. In prezent, accentul cade in special peelementele medicale si de convalescenta, care creeaza o imagine asupra statiunilorbalneare drept locuri de odihna si tratament pentru bolnavi si varstnici.

In prezent exista circa 400 unitati de cazare inregistrate in statiunile balneare,care ofera aprox. 40.000 locuri de cazare (15% din totalul locurilor de cazare dinRomania).


5/32

Numar structuri de primire turistica in statiunile balneare, in perioada1993-2010

Sursa: Institutul National de Statistica

In perioada 1993-1996 s-a inregistrat un numar de peste 500 unitati de primireturistica, in statiunile balneare, pentru ca in perioada 1997-2000, numarul acestora sascada la 400. Tendinta usor descrescatoare, raportat la perioada 1993-1996, sementine si dupa anul 2000, in anul 2010 fiind inregistrat un numar de 386 structuri deprimire turistica. La nivelul anului 2010 circa 45% dintre unitatile de primire turistica dinstatiunile balneare erau clasificate la 2 stele, 25% la 3 stele, iar 14% la 1 stea.Numarul stucturilor de 4 si 5 stele este extreme de redus, in anul 2010 fiind inregistratao singura unitate de 5 stele si 12 unitati de 4 stele, ponderea acestora fiind de numai3,5% din ansamblul unitatilor de primire turistica din statiunile balneare.

Numar structuri de primire turistica in statiunile balneare,pe categorii de clasificare, in anul 2010



6/32

Numai 9% din zilele de cazare au fost vandute in structurile de 3, 4 sau 5 stele,marea majoritate fiind vandute in unitatile de 2 stele si in cele clasificate sub acestnivel (1 stea, neclasificate pe stele sau clasificate ca pensiuni turistice).

Marea majoritate a activitatii din statiunile balneare o constituie clientii biletelorde tratament subventionate, oferite de Casa de Pensii.

O tendinta majora pe pietele turistice este accentul tot mai pregnant peconcediile asociate sanatatii. Aceasta a dus la crearea unei game de produse siservicii axate pe satisfacerea nevoilor diferitelor segmente. Aceste nevoi pot varia dela soft unde oaspetele beneficiaza de un mediu placut cu plimbari relaxante intr-uncadru frumos, tratament ne-medicamentos de inalta calitate prin masaj si oportunitateadesfasurarii de activitati precum yoga, iar la celalalt capat, produsele hard careimplica un regim de tratament medical bazat pe o serie de tratamente pornind de lacalitatile unice ale apelor si namolului disponibil in respectiva locatie.Un studiu care sa acopere principalele piete generatoare de turism axate pesegmentul balnear ar trebui propus pentru a indruma operatorii existenti din turismulbalnear in orientarea programelor de renovare si reabilitare.

1.2. Factori naturali de cura balneara

Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza peun potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrieprintre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Aceasta valoare este accentuatade complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceasi statiune a factorilorprincipali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efectepolifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substanteminerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratamentbalneare.

Factorii balneari si climatici intervin atat in prevenirea imbolnavirii (profilaxieprimara), cat si in prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice,impiedicand evolutia acestora spre forme degenerative (profilaxie secundara).

Principalii factori naturali de cura balneara din Romania

Apele minerale

Apele minerale sunt raspandite pe mai mult de 20% din suprafata tarii la diferiteadancimi, avand o gama larga de proprietati fizico-chimice si terapeutice in functie degeneza lor.

Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafata dintr-o sursanaturala sau aduse la zi prin foraje si ale caror caracteristici fizico-chimice pot exercitaefecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.

Apele termominerale

Apele geotermale si termominerale din Romania reprezinta diferite concentratiiminerale de saruri solubile, cu utilizari multiple in cura externa.


7/32

Apa lacurilor terapeutice

Romania dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent, careprezinta interes terapeutic deosebit, prin calitatile lor farmacologice sifarmacodinamice.Principalul lac de liman utilizat in scop terapeutic este lacul Techirghiol, cu apa cloruro-magneziana-sulfurata, utilizata in cura externa.Lacurile de campie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlau, Balta Amara, Campeni,Movila Miresii, Ianca, Sarat-Braila.Toate aceste lacuri au compozitie chimica variata, alaturi de sarurile de natriu fiindprezenti sulfatii de magneziu si calciu. Apele acestor lacuri sunt utile in cureleterapeutice externe.

Namoluri si turbe

Namolurile reprezinta maluri care contin peste 10% substante organice, iarturba este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse.Exista namoluri sapropelice bogate in hidrosulfura de fier coloidala (Amara, LaculSarat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) si namoluri minerale sulfuroase (Sacelu) sau

nesulfuroase (Sangeorz Bai). Valoarea terapeutica a namolurilor este data detemperatura, compozitia chimica, actiunea mecanica si puterea farmacologica aacestora.

Gazele mofetice

Gazele mofetice sunt emanatii gazoase numite mofete care ajung la suprafata prinintermediul fisurii din scoarta terestra, acest factor terapeutic fiin valorificat in spatiispecial amenajate.

1.3. Segmente de piata si profilul clientilor

Peste 95% dintre clientii statiunilor balneare din tara sunt romani, iar categoriaprincipala o constituie turistii de peste 50 de ani.

Exista insa si un numar mic de turisti straini proveniti, in special, din Israel, Germania,Olanda, Franta, Belgia, Italia, Ungaria si Spania. Turistii straini prefera in egala masurarelaxarea generala si proprietatile medicale/curative ale diferitelor resurse naturale(ape minerale, termale, namol etc.), optand pentru structurile din categorii declasificare superioare, structuri pentru care oferta de turism balnear este extrem delimitata.


8/32

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica in statiuni balnearedin Romania,

pe tipuri de turisti


In perioada 1993-2010, numarul de sosiri ale turistilor in statiunile balneare dinRomania a scazut cu aprox. 25%, aceasta curba descrescatoare fiind intrerupta inanul 2008, cand se inregistreaza un numar de sosiri aproape de nivelul celui din 1993.Cea mai drastica scadere apare intre 2008 si 2010, cand numarul de sosiri a scazut cuaprox. 160.000.

Tendinta descrescatoare este mult mai accentuata in randul turistilor straini, numarulsosirilor acestora in unitatile turistice din statiunile balneare scazand cu aproape 50%,in perioada 1993-2010.

Datorita perioadelor medii de functionare, unitatile de cazare din statiunile balneare auoferit circa 20% din locurile de cazare disponibile si peste 5 milioane zile de cazare aufost vandute in anii trecuti.

Gradul anual de ocupare al camerelor disponibile a fost de peste 50%.

Sub 3% din zilele de cazare au fost vandute clientilor straini.


9/32

Innoptari ale turistilor in structuri de cazare turistica in statiuni balnearedin Romania,

pe tipuri de turisti


In perioada 1994-2010, numarul innoptarilor in structurile de cazare turistica dinstatiunile balneare din Romania a inregistrat o scadere de 33%, scaderea cea maidrastica avand loc intre anul 2008 si anul 2010, perioada in care numarul acestorinnoptari a scazut cu aproape 1,5 milioane.Tendinta descrescatoare in randul turistilor straini este mult mai accentuata, numarulinnoptarilor acestora, in statiunile balneare din Romania scazand cu peste 70%, inperioada 1994-2010.

Nu exista date disponibile cu privire la veniturile generate de catre statiunilebalneare in urma acestui grad de ocupare

Piata de turism balnear poate fi considerata drept un continuum care reflectacerintele si interesele segmentelor care il compun.

Astfel, segmentul principal este constituit din consumatorii de servicii desanatate cu scop predominant recuperator, satisfacuti de standarde medii ale unitatilorde cazare si tratament, clienti ai biletelor subventionate.Un alt segment il reprezinta turistii care cauta facilitati de inalta calitate, un meniusanatos, oportunitati de plimbare intr-un cadru natural nealterat, disponibilitatea salilorde gimnastica.Segmentul de nisa este format din turisti care cauta facilitati tip spa, fitness, tratamenteanti-age, purificare cosmetica.

Selectarea zonelor de dezvoltare a produselor turistice incurajate si sprijinite sebazeaza in parte pe determinarea resurselor care exista deja in Romania si petendintele curente si anticipate viitoare privind gusturile si preferintele pietei turistice.

Satisfactia legata de facilitatile complementare existente (in special in ceea ce privesteoportunitatile de distractie) este, in general, redusa.


10/32

Gradul de ocupare in statiunile balneare este mare (circa 70%) datorita fluxuluirelativ constant de clienti asigurat de Casa de Pensii care furnizeaza bilete detratament subventionate. Majoritatea clientilor vin in perioade prestabilite, pe bazabiletelor de tratament, unitatile respective putand sa adapteze perioadele dedeschidere si functionare, in consecinta.

Distribuirea biletelor de tratament reprezinta de fapt motorul care pastreaza inviata majoritatea statiunilor balneare. Totusi, acesta nu poate readuce statiunile inbuna forma, putand fi decuplat in orice moment.

Nivelul tarifelor practicate in sistemul biletelor subventionate este mult subtariful la care se pot oferi facilitati si servicii de calitate rezonabila si care sa aduca unprofit corespunzator operatorilor de turism.

De asemenea, nu exista garantii in legatura cu mentinerea pe scara larga a acestuisistem al biletelor subventionate, in conditiile restrictiilor bugetare actuale.

1.4. Functiile turismului balnear

Rolul profilactic al curelor balneare este bine cunoscut prin cresterea rezistenteigenerale a organismului dupa tratament. Statisticile intocmite in numeroase tari auevidentiat faptul ca membrii populatiei active care au efectuat cure balneare in timpulconcediilor de odihna pe o perioada de mai multi ani, au inregistrat ulterior un numarredus de zile de incapacitate de munca si un numar redus de consultatii medicale.

Desi rolul profilactic al turismului balnear ar putea fi semnificativ, in Romania,

turismul balnear poate fi considerat un turism preponderant recuperator, adresandu-sein special turistilor care vin in mod declarat si organizat in statiuni pentru a-si ingrijii siameliora sanatatea, pentru recuperarea anumite functiuni organice afectate de starianterioare de boala sau traumatisme. In tarile in care oferta este redusa si in care,datorita absentei unei game largi de factori naturali de cura, exista un numar limitat destatiuni sau centre balneare (ex. Belgia cu 5 centre), s-au dezvoltat metodologiialternative, de tipul centrelor de talazoterapie sau al celor de fitness si remise enforme (repunere in forma), cure antistres etc. Turismul balnear romanesc este extremde deficitar din punctul de vedere al dezvoltarii unor astfel de linii de tratamentalternative, care ar putea largi adresabilitatea acestei forme de turism pe piata turisticainterna.

Functia balneoclimaterica a turismului balnear se completeaza cu cearecreativa. Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai insemnata, confera statiunilor sio functie turistica cu caracter specific. In acest sens pe langa fiecare statiune secontureaza o arie imediata de interes turistic si o arie apropiata, aceasta din urmaformata din celelalte statiuni si alte obiective turistice.Una din constrangerile majore puse in fata solicitantului de cura balneara de astazi dinEuropa, puternic resimtita si in Romania, este reprezentata de capacitatea statiunilorbalneare de a raspunde la o dubla nevoie a acestuia: a primi ingrijiri medicaleadecvate si a fi tratat ca turist.


11/32

1.5. Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Romania

In functie de caracteristicile fiecarei statiuni, nivelul investitiilor, resurselenaturale si infrastructura edilitara, exista o variatie importanta a punctelor tari si slabece caracterizeaza oferta de turism balnear.

Exista o categorie de statiuni de interes national si chiar international, cupotential balnear valoros, dar a caror atractivitate turistica este influentata negativ, intr-o masura mai mare sau mai mica, de celelalte componente ale ofertei turistice cum arfi: modul defectuos de exploatare a resurselor, gradul scazut de cunoastere alresurselor naturale, poluarea accentuata a aerului si a apei, valoarea estetica redusa acadrului natural, gradul ridicat de uzura fizica si morala al bazelor de cazare sitratament, diversitatea redusa a structurilor de alimentatie publica, densitatea mare aconstructiilor in spatii publice locuibile, numarul redus, calitatea si diversitateanecorespunzatoare a structurilor de agrement din majoritatea statiunilor, comertulgeneral si specific necorespunzator, calitatea improprie a dotarilor de infrastructura.

Prezentarea succinta a acestor aspecte evidentiaza faptul ca dincolo departicularitatile statiunilor balneoturistice, determinate in mod obiectiv de pozitia lor interitoriu si fondul balnear, exista o serie de elemente defavorizante, comune tuturor,care include cu precadere, calitatea si diversitatea structurilor de cazare, servireamesei si agrement, comertul general si specific si calitatea unor dotari deinfrastructura.

Pentru statiunile de interes national sau zonal, pot fi identificate urmatoareleelemente de atractivitate:

- potential balnear valoros sub aspect calitativ si cantitativ;

- traditia balneoturistica importanta;- apropierea de capitala sau alte centre urbane importante, emitente de turisti;- dezvoltarea de structuri balneoturistice ample;-conditii de practicare pe o scara extinsa a activitatilor balneare cu caracter preventivsi a odihnei active.

Punctele slabe ale acestor statiuni sunt fie potentialul mai redus al resurselorbalneare, fie lipsa de diversitate a factorilor de cura, care in ultima instanta auinfluentat modul de dotare al statiunilor, fie posibilitatile mai reduse de valorificare afactorilor de cura, indeosebi al celor din grupa substantelor terapeutice, cel maifrecvent intalnite.

Elemente defavorizante in valorificarea prezenta si viitoare a acestor statiuni,pot fi considerate: insuficienta cunoastere a zacamintelor balneare si a calitatiifactorilor naturali, deficiente de ordin tehnic in exploatarea substantelor, pozitiaexcentrica in teritoriu a anumitor statiuni.

Pentru aceste statiuni, ansamblul elementelor de atractivitate determinadezvoltarea in perspectiva a functiei balneoturistice corelata cu potentialul resurselor sicererea turistica.


12/32

O alta grupa cuprinde statiuni balneoturistice de importanta zonala si locala. Elese caracterizeaza prin predominarea functiei balneare care, in unele cazuri estecompletata si cu functia de agrement, respectiv de recreere in timpul si la sfarsit desaptamana. In general, aceste statiuni au potential cantitativ si calitativ important,benefeciind de un cadru natural exterior reconfortant. Ele sunt defavorizate de pozitiain teritoriu, de accesibilitatea uneori dificila, dar mai ales de existenta unor structuribalneoturistice cu uzura fizica si morala avansata, in cele mai multe cazuri, precum sia unor servicii necompetitive. Toate aceste elemente fac, ca cererea turistica sa fiemai redusa.Dezvoltarea structurilor turistice in unele statiuni din aceasta grupa va determina si ointensificare a cererii turistice, mai ales in cazul acelora care dispun de factori de curautilizati in tratarea afectiunilor cu grad de morbiditate ridicat sau care prezinta conditiipentru promovarea activitatilor balneare cu caracter preventiv.

Sintetizand, pentru repozitionarea ofertei turismului balnear din Romania, estenecesara depasirea urmatoarelor aspecte problematice, comune majoritatii statiunilorbalneoclimaterice: statiunile balneare sunt aproape in intregime dependente de piatainterna; oferta limitata a unitatilor de 3-5 stele, solicitate de catre turistii straini;dependenta de sistemul biletelor de tratament subventionate, ceea ce face din

activitatea de turism balnear o afacere putin rentabila; marea majoritate a spatiilor decazare din statiunile balneare sunt de 1 sau 2 stele sau neclasificate si nu indeplinescin nici un fel standardele asteptate de turisti; gradul avansat de uzura specificmajoritatii spatiile de cazare si tratament; dezvoltarea deficitara sau chiar absentainfrastructurii si facilitatilor de petrecere a timpului liber in multe statiuni; slabacunoastere in strainatate a beneficiilor terapeutice deosebite ale unor tratamentebalneare din Romania.

In concluzie, cele mai multe statiuni balneare supravietuiesc datoritasubventionarii biletelor de tratament oferite prin Casa de Pensii, la un nivel care nugenereaza suficient profit pentru a permite investitii in modernizarea spatiilor de cazare

sau facilitatilor de tratament.

1.6. Studii privind consumul de servicii de turism balnear in Romania

Sondajul de opinie Consumul de servicii turistice balneare in Romania, realizat

de Ministerul Turismului in august 2009, a relevat un grad scazut de utilizare a

serviciilor de turism balnear. Astfel, 85% din populatia adulta nu au mers in nici o

forma de concediu/vacanta in anul 2009, cu 20 de procente mai mult decat in anul

anterior. Cel mai putin au mers in concedii cei peste 65 de ani. Cei care nici nu au fost

in vacanta in 2009 si nici nu intentioneaza sa mearga pana la sfarsitul anului sunt dinmediul rural, au varste de peste 50 de ani si un nivel de educatie scazut. Dintre

pensionari, circa 80% se incadreaza in aceasta categorie.

Aproape 70% dintre persoanele adulte din Romania nu au fost cazate in ultimii doi ani,

in nici un hotel sau pensiune turistica, nici macar pentru o durata de cateva zile

Datele de sondaj au aratat ca 16% din populatia adulta prefera ca in vacanta sadesfasoare activitati de intretinere/refacere a sanatatii.


13/32

Aspectul cel mai atractiv al statiunii preferate din Romania este:- in primul rand peisajul si mediul inconjurator (41.5% dintre respondenti au

declarat astfel);- felul in care respondentii isi pot trata sanatatea 15.4%;- felul in care se pot distra in respectiva statiune turistica 15.4%.

Dintre cei care au mers in concediu, 3,5% au achizitionat bilete prin Casa de Pensii.

Dintre persoanele care intentioneaza sa se deplaseze ca turisti in anul urmator,20% prefera ca prima optiune o statiune balneara din Romania.

Aprox. 60% dintre persoanele adulte sunt interesate in mare masura sa meargaca turist intr-o statiune/localitate turistica ce ofera posibilitatea practicarii unortratamente de prevenire / ingrijire a sanatatii.

Criterile considerate cele mai importante pentru alegerea unei destinatii turisticeconstau in raportul pret/calitate convenabil (68,2% din populatie considera importantacest aspect), in felul in care isi pot trata sanatatea (39,7% au indicat acest criteriu

ca fiind important), calitatea cazarii, a serviciilor de servire (38,8%) si calitateapeisajelor si a mediului inconjurator (26%)

Perceptia turistilor straini asupra Romaniei ca destinatie turistica

Numarul de sosiri ale vizitatorilor straini in Romania a inregistrat o evolutie

pozitiva in perioada 2000-2010, crescand cu circa 30%. Sosirile turistilor din tarile UE

au crescut cu circa 50%, in aceeasi perioada, atingandu-se un varf la nivelul anului

2008.

Sosiri ale vizitatorilor straini in Romania, in perioada 2000-2010 (miipersoane)



14/32

Studiile realizate in tari europene, privind perceptia Romaniei ca destinatie turistica, au

relevat urmatoarele aspecte:

Romania, ca destinatie turistica, nu are conturata o identitate clara in perceptiile

cetatenilor tarilor europene; nu are o reputatie buna ca destinatie de incredere pentru

turistii de ocazie, aceasta perceptie fiind cauzata, in parte, de: deficiente in marketingul

si promovarea destinatiei, insuficienta sprijinului guvernamental pentru turism, practici

neprofesionale in sectorul turismului de afaceri, standarde scazute ale serviciilor,infrastructura turistica, facilitati si moduri de petrecere a timpului liber insuficiente si

neadecvate.

Exista o diferenta considerabila intre cei care au avut o experienta turistica

directa in Romania (cei care au vizitat tara) si cei care nu au trait o astfel de

experienta. Astfel, primii au o perceptie mult mai buna a Romaniei decat ceilalti:

maghiarii care au vizitat Romania au remarcat faptul ca infrastructura turistica si

frumusetea peisajelor de provincie, caldura si ospitalitatea le-au depasit asteptarile, iar

prin contrast, cei care nu au vizitat Romania au o perceptie negativa in ceea ce

priveste drumurile, unitatile de cazare, siguranta publica, igiena si nivelul serviciilor.

Multi dintre turistii straini in Romania, au remarcat nivelul relativ redus al protectiei

mediului, in sensul prezentei unor cantitati mari de gunoaie in mediul natural.

Preturile serviciilor din Romania sunt percepute pe toate pietele ca fiind mici.

Acest aspect poate fi atat un avantaj pentru dezvoltarea turismului cat si o problema.

Desi preturile mici pot constitui un stimulent pentru dezvoltarea sectorului, destinatia

care devine cunoscuta pretutindeni ca o destinatie ieftina va intampina dificultati in

atragerea atentiei pietei in cazul in care incearca sa se diversifice in categorii mai

ridicate de atractii si facilitati (in randul unor noi segmente de populatie). Preturile micinu ar trebui sa constituie o componenta importanta a strategiei de marketing a acestor

destinatii din Romania.

Consecintele slabei informari si cunoasteri a atractiilor turistice din Romania

este aceea ca motivatiile de calatorie sunt relativ scazute comparativ cu destinatiile

concurente.

1.7. Potentialul de dezvoltare al turismului balnear. Marketingul si

promovarea turismului balnear in Romania

Managementul unor structuri hoteliere din unele statiuni balneare a initiatmasuri de modernizare si diversificare in vederea repozitionarii lor pe piata turistica,actionand in directia modernizarii spatiilor de cazare de 3 sau 4 stele si infiintarii unorfacilitati moderne de tratament.

Aceste unitati s-au orientat catre un marketing al produsului de sanatate si maiputin al produsului medical. In acest sens, ofera servicii suplimentare moderne de


15/32

wellness, infrumusetare si refacere si dezvolta atractii suplimentare ca motive devizitare (de exemplu, facilitati pentru sporturi de iarna si sali de conferinta).

Rezultatul acestor directii de dezvoltare se regaseste in:- prelungirea sezonului, prin asigurarea unui flux relativ continuu de clienti care

au posibilitatea de a beneficia de ofertele acestor statiuni din luna aprilie panain luna decembrie;

- largirea pietei prin oferirea de tratamente preventive si de refacere, pentru aatrage segmentul de piata al celor care platesc pentru aceste servicii;

- oferirea unor facilitati de wellness (sanatate si frumusete) pentru a atrage unnou segment, clasa de mijloc si piata familiilor;

- penetrarea mai larga pe pietele straine prin oferirea unor servicii de bunacalitate.

Desi ridicarea nivelului serviciilor oferite in statiunile balneare este obligatorie,viitorul turismului balnear din Romania ramane sub semnul intrebarii, intrucat nu existastudii sectoriale aprofundate care sa prezinte cererea de pe piata interna siinternationala pentru gama de produse balneare.In urma evaluarilor referitoare la statiunile balneare, vor rezulta axele prioritare de

interventie: bazele de cazare si tratament care trebuie renovate, produsele caretrebuie dezvoltate si modul de reorientare a activitatii, dar si modalitatile prin carestatiunile balneare pot fi cel mai bine promovate, in special in strainatate, catresegmente de piata cu potential.

In scopul propriei regenerari, fiecare statiune balneara trebuie sa isi reasezemarca sa specifica, sa isi regaseasca propria personalitate.

Unele statiuni isi pot extinde oferta de produse de la "statiune pentru ingrijireasanatatii" cu conotatia de tratament medical, catre cea de "oras balnear", caresugereaza o statiune in care clientii se pot relaxa intr-un mediu de refacere a fortelor,angajandu-se in activitati de wellness daca doresc, dar bucurandu-se si de alte

activitati si excursii in statiune si imprejurimi. Altele pot continua sa se specializeze intratamente unice specifice si sa caute sa-si dezvolte segmente de nisa, iar altele potincerca sa-si dezvolte campusuri de invatamant si instruire.

Estimarile privind cererea de cazare indica faptul ca exista o supraoferta decamere de hotel de 1 si 2 stele, multe dintre aceste camere aflandu-se in statiunibalneare a caror existenta este semnificativ marcata de clientii biletelor de tratamentsubventionate, oferite de Casa de Pensii. Aceste bilete de tratament subventionatesunt tot mail limitate datorita constrangerilor bugetare din ultima perioada.

Daca sistemul biletelor de tratament este oprit, multe statiuni balneare vor

inceta sa mai fie viabile. Chiar daca sistemul continua, majoritatea statiunilor balnearetrebuie sa identifice o noua directie. Daca au una sau mai multe forme de tratamentunice si foarte solicitate, este nevoie ca prin imbunatatirea produselor si marketing sapoata fi capabile sa continue sa functioneze ca statiuni balneare. Acele statiuni carenu au nimic deosebit de oferit in ceea ce priveste forma tratamentelor vor trebui sa sereorienteze, fie sa devina statiuni de odihna oferind o gama de atractii, facilitati siactivitati inclusiv tratament balnear, fie sa faca o schimbare mai radicala.


16/32

Desi cererea pentru structurile de cazare de 3 si 4 stele este in crestere,posibilitatea renovarii si modernizarii unora dintre structurile existente este relativlimitata datorita constrangerilor existente in ceea ce priveste marimea redusa aacestor camere; astfel, multe structuri de cazare nu pot fi upgradate in vederea ridicariistandardului. In aceasta situatie, ar exista varianta demolarii sau unei utilizarialternative. Una din optiuni ar putea fi o schimbare radicala a destinatiei, cum ar fidezvoltarea in scopul utilizarii de spatii pentru birouri, scoala hoteliera sau unitati decazare (camine) pentru elevi/studenti, asociate unei institutii de invatamant.

Pentru a veni in intampinarea cerintelor clientilor, cercetarea pietei interne estenecesara pentru a identifica tipurile de tratamente balneare cerute de segmentulreprezentat de clientii biletelor de tratament subventionate dar si solicitarile celorlaltesegmente de clienti care nu beneficiaza de astfel de subventii; tot prin intermediulcercetarii poate fi identificata cererea existenta si profilul sejururilor de wellness si alpachetelor de tratament preventive, precum si activitatile suplimentare pe care clientiile asteapta in afara facilitatilor de tratament sau wellness.

Cercetarea pietei externe ar putea conduce la:- identificarea tarilor ale caror sisteme de asigurari de sanatate subventioneaza

tratamentul balnear si care ar putea fi interesate de oferta Romaniei;- identificarea concurentei in ceea ce priveste preturile pachetelor oferite, pe pieteleapropiate, precum Ungaria si Bulgaria;- identificarea modalitatilor de atragere a diferitelor segmente, mai ales a acelorainteresate de gama de tratamente speciale oferite in Romania (mofete, namoluri unice,etc.),- mai buna cunoastere a ofertei statiunilor de tratament si de wellness de catreclienti, medici, companii de asigurari, tur-operatori specializati, media si canalele depublicitate, pentru a promova in randul turismul balnear romanesc in randul clientilorstraini.

Rolul major in finantarea acestor studii revine institutiei publice centrale cuatributii in domeniu, respectiv Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Marketingul si promovarea statiunilor balneare de catre Ministerul DezvoltariiRegionale si Turismului sunt concentrate pe urmatoarele componente: participarea latargurile de turism, tiparirea de pliante/brosuri, dezvoltarea paginilor de internet sipublicitatea prin diferite forme de prezentare media - instrumente de comunicareneexploatate maximal.

Tendinta de scadere a interesului pentru statiunile balneare ar putea fidiminuata prin oferirea de servicii alternative/conexe pentru segmentele specifice de

piata, inclusiv pentru cele de divertisment si afaceri.Proprietarii structurilor hoteliere si/sau de tratament din statiunile balneare trebuie sacoopereze cu autoritatile locale in vederea reorientarii gamei de produse ale statiunilorsi imaginii acestora, pe baza cererii identificate pe piata, sa initieze planuri dedezvoltare integrata a statiunilor pentru imbunatatirea si extinderea motivelor devizitare si sa decida masurile necesare la nivelul statiunilor in functie de directia dedezvoltare a statiunii pentru viitor.


17/32

Actorii cheie din industria balneara trebuie sa proiecteze si sa implementeze un plande marketing pentru a crea imagini adecvate ale statiunilor balneare din Romania siale ofertei lor de produse specifice.

Personalul din bazele de tratament din statiunile balneare trebuie instruit astfelincat sa se manifeste mai degraba ca personal al industriei ospitalitatii decat capersonal pur "medical" sau "para-medical", dar si pentru a face fata tratamentelorgenerale si specializate, wellness, infrumusetare etc.Romania se afla, inainte de 1989, intre tarile central si est-europene cele maicunoscute pentru oferta lor balneara, alaturi de Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia,statele desprinse din fosta Yugoslavie, Bulgaria. Cu toate acestea, intr-un studiurealizat in anul 2000 de Institutul Croat pentru Cercetari in Turism, se remarca faptulca, dintr-un numar de 14 tari europene, numai 7 mai prezentau o imagine de marcapentru produsul balnear pe piata turistica europeana, si anume: Austria, Bulgaria,Cehia, Ungaria, Italia, Polonia si Slovacia. Romania, desi detine cca. 1/3 din totalulresurselor minerale de cura din Europa si 20 de statiuni balneare deschise turismuluiinternational, se prezinta astazi ca o destinatie tot mai neinteresanta pentruconsumatorii de cura balneara si agentiile tur-operatoare europene.

Turismul balnear romanesc poate recastiga locul pierdut pe piata turisticaeuropeana, printr-un efort de crestere a competitivitatii, deschizandu-se catre circuitulinternational al serviciilor, prin modernizarea produsului oferit si a distributieiinformatiilor. In acest sens, este esentiala diversificarea serviciilorpropuse clientelei,din punctul de vedere al naturii produsului, duratei curelor (ingrijiri medicale, cureantistres si remise en forme), al programelor de divertisment, programelor pentruinsotitori si al practicarii unor tarife diferentiate. Toate aceste necesita o politicastructurala sustinuta pentru a raspunde obiectivului major, de atragere a unei clientelecat mai largi, prin distributia echilibrata a fondului de investitii in toate componentelecare alcatuiesc produsul balnear.

2. Statiunea balneoclimatica Amara


Atestarea localitatii Amara se mentine in limitele anilor 1879-1882, insa desprelacul Amara si proprietatile sale terapeutice se vorbeste inca din 1847, cand doctorulplasii Desborn Stefanovici, cerea popularizarea apelor minerale de la Amara siFundata.

Amara detine statutul de oras din anul 2004, ziua de 1 Mai fiind ZiuaOrasului Amara.


18/32

Orasul Amara se intinde pe o suprafata totala de 7.034 ha, din care suprafatalocuibila ocupa 100.755 m, avand o populatie totala de 7.799 locuitori. Suprafataagricola reprezinta 89% din suprafata teritoriului localitatii Amara, din care suprafataarabila este de 93%.

Baza economica a localitatii a reprezentat-o, inca de la infiintarea acesteia,cresterea animalelor strans legata de productia agricola. In 1935 Amara reusise sadepaseasca, din punct de vedere economic, localitatile cu o vechime mult mai mare,ajutata insa si de conditiile naturale favorabile, valorile terapeutice ale lacului siapropierea de orasul Slobozia.

Tot in aceasta perioada se intrevedea posibilitatea dezvoltarii localitatii prinprisma turismului. Continua dezvoltare a statiunii si prezenta activitatilor agrar-industriale au imprimat un anume mod de viata si un anumit profil localitatii (agricol-industrial-balnear).

Numarul gospodariilor agricole taranesti in perioada 1959-1965 a fost intr-ocontinua crestere, ajungand in anul 1965 la 1632 de gospodarii. Numarul total algospodariilor populatiei cunoaste, in perioada 1985-1989, pentru prima data, scaderi,nu foarte mari dar motivate mai ales de insatisfactia muncii in agricultura, reorientareacatre alte sectoare.

Evolutia numarului gospodariilor a fost influentata de scaderea fortei de muncadin agricultura, intensificarea navetismului catre orasul Slobozia, schimbareadomiciliului de resedinta.

Evolutia numarului gospodariilor in localitatea Amara in perioada 1959-1989

Dinamica populatiei arata ca populatia localitatii a avut in perioada 1959-1989 otendinta sinuoasa, cauza principala a acestui fenomen fiind sporul natural negativ,concomitent cu sporul migratoriu. Recensamantul din anul 1899 stabilea pentruteritoriul catunului Amara o populatie de 1242 persoane, ce dispuneau de 492 delocuinte. Pana la Primul Razboi Mondial si in perioada interbelica, sporul natural esteintr-o continuua crestere. Cresteri substantiale in evolutia numarului de locuitori seinregistreaza in perioada 1970-1975, cand numarul populatiei creste cu peste 800 de


19/32

locuitori (si datorita interzicerii avorturilor, imbunatatirii nivelului de trai-dezvoltareaorasului resedinta, renuntarea la agricultura, calificarea in alte meserii specificeurbanului).

Structura pe sexe a populatiei, se caracterizeaza printr-o usoara preponderentanumerica a populatiei feminine (50,5% fata de 49,5% barbati). Evolutia structurii pevarste a populatiei releva atat scaderea ponderii populatiei tinere cat si aparitia unuiproces lent, dar constant de imbatranire demografica. Dezechilibrul in structura pevarste, determinat de scaderea natalitatii si de fenomenul de migratie al populatieitinere, are influente sociale majore determinand schimbarea raportului dintrepersoanele active ocupate si cele intretinute si inactive.

Evolutia numarului de locuitori in perioada 1956-2002 in orasul Amara

Cadrul economic al localitatii este caracterizat prin valori ale unor indicatori aidezvoltarii economice sub mediile la nivel national, preponderenta agriculturii siturismului si declinul unor sectoare industriale traditionale.

Evolutia socio-economica a localitatii a fost puternic influentata de dezvoltareaturismului din statiunea Amara, indeosebi dupa anii 70.

Inainte de 1989, la nivelul localitatii s-au dezvoltat o serie de unitati prestatoarede servicii si unitati ale coperativei mestesugaresti, ponderea agriculturii ca domeniude activitate ramanand dominanta.

Anul 1989 a fost urmat de adaptarea sociala si economica la noile realitati:privatizari ale intreprinderilor, somaj, inflatie, faliment, migratia externa a fortei demunca si retromigratia dinspre urban spre rural, abandon scolar.

Dupa anul 1989 economia regiunii a avut in general o evolutie descendenta,generatoare a unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a forteide munca, persistenta somajului de lunga durata, accentuarea unor dezechilibrestructurale, reducerea nivelului de trai si deteriorarea calitatii vietii.


20/32

Industria localitatii este slab dezvoltata, din cauza resurselor reduse ale subsolului si aprezentei in aceasta regiune a unei economii preponderent agrare.

Autoritatile locale ale orasului Amara au realizat actiuni de interventie la nivelulinfrastructurii localitatii si statiunii prin identificarea si accesarea finantarilornerambursabile din fonduri europene, cu efecte importante, inclusiv asuprapotentialului turistic al zonei.

Prin programul PHARE 2000 s-a realizat proiectul Modernizarea sidezvoltarea infrastructurii in vederea conservarii potentialului terapeutic allacului Amara, proiect ce ridica standardul de viata al locuitorilor, datoritamodernizarilor si extinderii retelelor de apa, canalizare, statii de pompare si epurare,cu efect asupra reducerii semnificative a infiltrarii in lacul Amara, a apelor dulci si acelor uzate.

In perioada 2006-2011, au fost implementate urmatoarele proiecte:

I. Imbunatatirea sistemului de salubrizare, colectare si gestionare adeseurilor in orasul Amara in vederea reabilitarii mediului, protejarii sanatatii

populatiei si cresterii calitatii vietii in cadrul comunitatii , proiect implementat inperioada 23.11.2006 -23.05.2009, finantat prin Programul de coeziune economica sisociala Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor -PHARE 2004, beneficiar fiind Consiliul Local Amara.Obiectivul general al proiectului: Imbunatatirea sistemului de salubrizare, colectare sigestionare a deseurilor in orasul Amara.

II. Prin Programului de coeziune economica si sociala Schema de granturi pentrusectorul public pentru pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului- PHARE2005, in perioada 01.12.2007 01.12.2008 s-a derulat proiectul Pregatireainchiderii depozitelor neconforme de deseuri din orasul Amara, beneficiarul fiindConsiliul Local Amara.

III. In cadrul Programului de coeziune economica si sociala Schema de investitiipentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de mediu-PHARE 2006, s-a implementat incepand cu anul 2008, proiectul Imbunatatireasistemului de alimentare cu apa in orasul Amara prin introducerea unorelemente tehnologice suplimentare: front captare, conducta aductiune, statie trataresi extinderea sistemului de canalizare .Obiectivul general al proiectului este imbunatatirea sistemului de alimentare cu apapotabila si a celui de canalizare din orasul Amara.

IV. Proiectul Reabilitarea parcului balnear din statiunea Amara, finantat prinProgramul Operational Regional, implementat incepand cu decembrie 2009;Obiectivele: reorganizarea corecta a circulatiei in spatiul natural al parcului;modernizarea si extinderea cailor de acces si amenajarea locurilor de agrement,conform cerintelor sociale si economico turistice actuale; stoparea proceselor dedegradare ale vegetatiei si imbunatatirea conditiilor de mediu si protectia mediului.

V. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de drumuri din statiuneabalneara Amara, finantat in cadrul Programului Operational Regional si implementat


21/32

incepand cu decembrie 2008, a vizat modernizarea strazilor, trotuarelor si a spatiilorverzi aferente strazilor principale ale localitatii Amara.

Consolidarea si modernizarea infrastructurii din statiunea Amara, atat prinrealizarea canalizarii, refacerea si iluminarea drumurilor, renovarea podului,imbunatatirea sistemului de colectare si gestionare a deseurilor, amenajarea lacului invederea conservarii potentialului terapeutic, amenajarea parcului dendrologic, agradinii de vara, precum si a unor terenuri sportive (teren de tenis cu nocturna, terende fotbal), corelata cu investitii importante in bazele de cazare, tratament, in unitatilepentru servirea mesei, in obiective pentru petrecerea timpului liber/centre dedivertisment si un marketing eficient, atat pe plan intern cat si international, potconduce la o crestere a activitatii turistice in aceasta statiune balneara si, implicit, la odezvoltare durabila, bazata pe un echilibru armonios intre necesitatile sociale,economice si mediul ambiant.

Evenimente locale cu potential de promovare a statiunii si a serviciilor de turismbalnear oferite:

Festivalul concurs de interpretare a muzicii usoare romanesti, "Trofeul Tineretii" -

Amara, aflat la editia XXXXIV

Zilele orasului Amara, manifestare socio - culturala anuala, devenita traditie;

In cadrul proiectului Amara izvor de sanatate, taram de recreere, derulat prin

Programului Operational Regional 2007-2013, in cei doi ani de implementare vor avea

loc mai multe evenimente de promovare a statiunii si a produselor turistice specifice

acesteia. Astfel, anual se vor organiza expozitii de fotografie si trei festivaluri a cate

doua zile: Festivalul namolului, Festivalul clatitelorsi Festivalul Amara agrement si

turism balnear. In cadrul acestor evenimente, vor fi promovate produsele turistice

namolul de Amara, Lacul Amara si lacurile Ialomitei, precum si componentele deecoturism din orasul Amara.

Imprejurimi, obiective turistice

Slobozia: Muzeul Judetean (colectii de arheologie, arta plastica, istorie, arta populara);Muzeul Agriculturii; Centrul Cultural "Ionel Perlea", Biserica "Sfintii Voievozi" (fostamanastire construita in 1628); Bustul Domnitorului Matei Basarab; Monumentul Eroilordin Primul Razboi Mondial; Complexul"Hermes", restaurante, cazare, parc de distractii.

Com. Balaciu: Manastirea Balaciu ctitorita de Domnitorul Dimitrie Ghica al II lea.

Piscul Crasani (vestigii geto-dacice din sec. IV I.Ch.).Excursii in Lunca Ialomitei, Padurea Suditi, Crangul Frumos, Padurea Buiesti(rezervatii cinegetice).

Intre atractiile turistice din zona, lacul are o importanta deosebita si ca habitat al

pasarilor de apa. In acest sens, Inspectoratul pentru Protectia Mediului Ialomita a

propus ca suprafata lacului si a unei benzi din jurul acestuia sa fie declarate zone de

protectie speciala. De asemenea, Consiliul Judetean Ialomita a declarat in anul 2003,

lacul si zona propuse, ca arii avifaunistice de protectie speciala, cu atat mai mult cu cat


22/32

au fost identificate zece specii de pasari a caror conservare necesita desemnarea unor

arii speciale de conservare: egreta mica (Egretta garzatta), starcul de noapte

(Nycticorax nycticorax), barza alba (Ciconia ciconia), lebada de vara (Cygnus olor),

eretele de stuf (Circus aeruginosus), chira de balta (Sterna birundo), dumbraveanca

(Carcias garrulus), ciocanitoarea de gradina (Dendrocopos syriacus), ciocarlia de

Baragan (Melanocrypha calandra), sfrancicocul rosietic (Lanuis colluria). Existenta

acestor specii de pasari se constituie intr-o potentiala atractie pentru pasionatii de

birdwatching, in conditiile in care aceasta resursa ar fi mai bine promovata.

Structuri de agrement

Chiar daca motivatia principala a turistilor statiunii Amara este tratamentul,

agrementul este o componenta importanta a ofertei balneoturistice, care poate juca un

rol esential in definirea marcii unui produs turistic, in diferentierea de alte produse

similare, in marirea fortei de atractie a unui obiectiv, statiune sau zona turistica.

Beneficiarii serviciilor de turism balnear ai statiunii nu sunt satisfacuti de dotarile

de agrement divertisment existente, care sunt apreciate ca insuficiente sauinadecvate categoriei de varsta si preocuparilor clientelei predominante.

Aceasta situatie este rezultatul faptului ca investitiile private in acest tip de

dotari sunt extrem de reduse, iar preocuparea autoritatilor locale de a exploata cadrul

natural (prin amenajarea parcului dendrologic si a gradinii de vara) si de a amenaja

terenuri sportive, incearca sa compenseze deficitul modalitatilor de petrecere a

timpului liber din structurile hoteliere existente.

O alternativa de divertisment in randul turistilor ar putea fi reprezentata de

excursiile organizate in imprejurimile statiunii, pentru care cererea s-a redus insa de la

an la an.

Daca celelalte componente ale ofertei se pot modifica mai greu sau cunosc o

evolutie lenta, agrementul constituie partea cea mai mobila, deoarece fantezia poate

actiona in limite largi si cu bani mai putini se pot realiza lucruri semnificative. Investitiile

in structurile de agrement si managementul acestora trebuie optimizate in regim de

urgenta pentru a inlatura lipsa actuala de competitivitate, comparativ cu oferta de

acelasi gen din tarile europene si chiar din alte statiuni din Romania.

2.2. Specificitatea factorilor de cura balneara

Dezvoltarea statiunii ca urmare a recunoasterii interne si internationale avalorilor terapeutice ale lacului Amara (perla Baraganului asa cum a fost numit), audeterminat declararea comunei (astazi oras) ca statiune balneara in anul 1936.

In anii 70, se dezvolta principalele complexe balneare, ale caror structuri decazare si tratament vor fi modernizate, numarul turistilor fiind intr-o continua crestere.


23/32

Lista indicatiilor terapeutice specifice statiunii este una cu care putine statiunipot concura, din punct de vedere al diversitatii:

afectiuni ale aparatului locomotor, reumatisme degenerative articulare, inflamatorii,post-traumatice, ortopedice;

afectiuni neurologice-periferice (pareze si paralizii, sechele dupa poliomielita);

afectiuni ginecologice (sterilitate, anexite cronice);

afectiuni dermatologice (psoriazis) ;

afectiuni respiratorii, digestive, renale etc.Lista factorilor naturali de cura este de asemenea generoasa: apa lacului

sulfatata, clorurata-sodica, magnezica, slab bromurata, apa mineral de sonda (pentrucura interna) de natura sulfuroasa, slab sulfurata, sodica, magneziana, bicarbonata,hipotona, namolul sapropelic si climatul de stepa.

Deosebit de apreciat in tara si in strainatate este produsul Pell-Amar, realizat pebaza extractelor din substanta activa a namolului din Lacul Amara, cu o puternicaactiune biostimulatoare, antialergica, antiinflamatoare, vasodilatatorie, antispastica sidecontracturanta, produs a carui fabricatie din pacate a incetat.

Lacul Amara este cel mai important element hidrografic al localitatii, apa acestuilac fiind sulfatat-clorurata, sodica, bicarbonata, magneziana. Namolul sapropelic arecalitati terapeutice deosebite asemanatoare celor ale lacului Techirghiol. Constructiaunui canal pentru evacuarea apei in exces, a avut o mare influenta negativa asuprasalinitatii apei, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci.Concomitent s-a produs si reducerea proprietatilor curative ale apei si namolului,precum si scaderea rezervei de namol.

Cauzele reducerii rezervei de namol si salinitatii apei sunt: modificarilehidrologice (apa provenita din precipitatii si din aportul subteran), activitatile antropice


24/32

desfasurate in ultimele doua decenii: defrisarea perdelei forestiere de pe malul sudic,ceea ce a permis scurgerea superficiala a apelor, exploatarea cantitativa nerationala anamolului precum si exploatarea namolului cu utilaje invechite ce produc turbulente lanivelul apei.

Datorita faptului ca dispune de resurse de substante minerale stiintific doveditesi traditional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru curaprecum si faptului ca dispune de o organizare ce permite acordarea asistenteimedicale balneare in conditii corespunzatoare, statiunea Amara figureaza pe listastatiunilor turistice balneare de interes national.

Locurile de cazare sunt grupate in principal in cele trei hoteluri: Ialomita,Lebada, si Parc, cu baze de tratament ce asigura executarea procedurilor denamolterapie, hidroterapie, fizioterapie si gimnastica medicala si numeroase alteunitati de cazare dotate cu sali de mese.

Autoritatile locale din Amara sunt preocupate de imbunatatirea potentialuluiterapeutic al lacului Amara. Pentru aceasta, au identificat si accesat finantarinerambursabile in cadrul Programului PHARE 2000 Modernizarea si dezvoltarea

infrastructurii in vederea conservarii potentialului terapeutic al lacului Amara.

2.3. Oferta de servicii de turism balnear

Economia locala este strans legata de existenta statiunii Amara, declarata statiunebelneoclimatica in 2011, pe baza teferatului privind reevaluarea si reatestareafactorilor terapeutici naturali identificati in zona, elaborat de catre Institutul National deRecuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie Bucuresti. Aceasta statiune, situatape marginea lacului in parcul dendrologic Amara, cel mai mare parc din Baragan,dispune de un potential considerabil pentru turism balnear, datorita proprietatilorcurative ale apei minerale si ale namolului sapropelic.


25/32

Oferta de turism balnear include o diversitate de tratamente legate de aceste resursenaturale.

Statiunea dispune de o retea hoteliera, formata in principal din trei complexehoteliere cu baze de tratament balnear, dotate corespunzator in vederea asigurariiserviciilor pe intreaga perioad a anului, precum si alte cateva unitati de cazare dotatecu restaurant.

Hotel Lebada, inclus in categoria doua stele, dispune de o capacitate de cazarede 944 locuri, precum si de baza de tratament, biblioteca, sali de conferinta,restaurant, sala de fitness, gradina de vara pe plaja, precum si de o plaja situata pemalul lacului Amara. Actionariatul este constituit de marile confederatii sindicale.Hotelul nu a beneficiat de investitii majore in ultimii 20 de ani.

Hotel Ialomita, categoria trei stele, aflat in proprietatea Ministerului Muncii siProtectiei Sociale, beneficiaza de investitii importante aflate in implementare. Dispunede 480 locuri de cazare si este dotat cu baza de tratament si restaurant in aceeasi

incinta, plaja, sala de conferinte, centru wellness&SPA.

Hotel Parc, categoria trei stele, este administrat de o societate cu capitalintegral privat si este un hotel renovat in proportie de 100%. Hotelul dispune de spatiide cazare, tratament si servire a mesei integrate, avand o capacitate de cazare de 210locuri si un restaurant cu o capacitate de 350 locuri. Sala de conferinte cu o capacitatede 80 locuri, este amenajata pentru simpozioane, intalniri de afaceri, seminarii. Barulde zi si terasa, cu o capacitate de 50 locuri si plaja privata amenajata cu terase,dusuri, sezlonguri, tobogan acvatic si bazin pentru copii, sunt alte facilitati ale hoteluluiParc.

Bazele de tratament ale celor trei complexe balneoclimaterice din statiune oferao varietate larga de proceduri si tratamente:

- bai calde cu namol si impachetari cu namol;- bai calde cu apa provenita din lacul Amara;- kinetoterapie;- instalatii complete de electroterapie si hidroterapie, inhalatii;- sali de cultura fizico-medicala ;- buveta pentru cura interna cu apa minerala ;- amenajari pentru strand si plaja - aero-helio-terapie si aplicatii cu namol

sapropelic, bai reci.

In afara turismului balnear care se adreseaza in general segmentului de populatiein varsta, in ultimii 5-6 ani (cu un varf in anul 2008, urmat de o scadere in aniiurmatori), s-a dezvoltat turismul de week-end si turismul de eveniment, practicat inspecial de turisti din Bucuresti, distanta scurta de capitala la care este situatastatiunea, fiind un factor important in dezvoltarea acestor forme de turism.


26/32

2.4. Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Amara

Studiul de marketing realizat in perioada iunie-august 2011, a identificatprincipalele avantaje competitive ale statiunii Amara, precum si punctele vulnerabile acaror depasire poate conduce la optimizarea valorificarii resurselor naturale ale acesteistatiuni.

Punctele tariidentificate se refera la:

- resurse naturale complexe, cu potential de atragere a turistilor romani si straini;- cadru natural atractiv reprezentat indeosebi de lacul balnear Amara si parcul

dendrologic recent amenajat;- modernizarea infrastructurii edilitare, inclusiv cea aferenta Lacului Amara- preocuparea constanta a autoritatilor locale pentru dezvoltarea elementelor de

infrastructura cu impact asupra turismului balnear;- interesul si succesul autoritatilor locale in indentificarea si accesarea fondurilor

nerambursabile

- baze de cazare si tratament functionale, modernizate asigurand un numarimportant de locuri pentru turisti- capacitate suficienta a unitatilor de servire a mesei- caracterul integrat al serviciilor de cazare, masa si tratament- distanta relativ redusa de capitala- cai de acces rutier si feroviar moderne- evenimente cultural-artistice cu traditie organizate in special in timpul verii- prelungirea sezonului turistic (circa 8 luni/an)- existenta Strategiei de dezvoltare economico-sociala locala a orasului Amara

pentru perioada 2007-2013

Punctele slabe:

- orientarea industriei hoteliere locale catre un turism exclusiv balnear- dependenta majora a unitatilor turistice de sistemul biletelor de tratament

compensate- adresabilitate redusa la categoria sociala a pensionarilor cu venituri mici si

medii, beneficiari ai biletelor de tratament subventionate- standarde medii de calitate a serviciilor de turism balnear (cazare, masa,

tratament)- exploatarea cu mijloace primitive a namolului sapropelic- promovarea insuficienta a potentialului turistic al statiunii

- diminuarea proprietatilor terapeutice ale Lacului Amara- posibilitati reduse de petrecere a timpului liber, atat in structurile de primire

turistice cat si in statiune- reducerea rezervei de namol- slaba diversitate a unitatilor de alimentatie publica- insuficienta dezvoltare a comertului in statiune- mentinerea cu dificultate a personalului care deserveste structura hoteliera si

baza de tratament, in perioada suspendarii activitatii


27/32

- insuficienta organizare in livrarea serviciilor de tratament, astfel incat timpii deasteptare sa fie cat mai redusi

- absenta mijloacelor alternative de tratament (piscina, spa, fitness etc.)- rezerva agentiilor de turism in oferirea de programe turistice de cura balneara.

2.5. Directii prioritare de actiune pentru optimizarea valorificariipotentialului turistic al statiunii balneoclimaticeAmara

In urma studiului realizat au rezultat urmatoarele directii prioritare de interventie, invederea valorificarii superioare a potentialului turistic al statiunii Amara:

1. Diversificarea ofertei de servicii turistice, in sensul orientarii si catre unturism de agrement si introducerea unor metode de tratament alternativede tipul curelor antistress, relaxare, spa;

2. Sprijinirea infiintarii unor unitati de cazare si tratament cu standarderidicate, in scopul atragerii unor segmente de clienti cu venituri siasteptari ridicate (inclusiv turisti straini);

3. Identificarea si accesarea unor linii de finantare destinate prezervariiproprietatilor terapeutice ale Lacului Amara si modernizarii procesului deexploatare a namolului sapropelic;

4. Dezvoltarea de oportunitati de petrecere a timpului liber adecvatecategoriilor sociale beneficiare ale serviciilor de turism din Amara;

5. Incurajarea diversificarii serviciilor de alimentatie publica si comert dinstatiune;

6. Intensificarea eforturilor in promovarea avantajelor competitive alestatiunii Amara, printr-un parteneriat public-privat.

In Strategia de dezvoltare economico-sociala locala a orasului Amara pentru perioada2007-2013, unul dintre Domeniile prioritare de actiune il reprezinta Dezvoltareaturismului, serviciilor si a infrastructurii de afaceri pentru cresterea competitivitatiieconomice. In cadrul acestui domeniu, liniile principale de actiune sunt:

- Promovarea potentialului turistic al orasului, facilitarea accesului la informatie si laprodusul turistic;- Crearea unui organism institutional specializat cu atributii de promovare a turismuluilocal si cu rol de integrator al tuturor actorilor interesati;- Stimularea investitiilor in turism;- Valorificarea potentialului turistic local;- Dezvoltarea infrastructurii turistice;- Diversificarea ofertei turistice cu noi posibilitati de agrement si refacere;


28/32

- Stimularea crearii de IMM-uri prestatoare de servicii pentru agentii economici dinorasul Amara si pentru populatie- Organizarea de ateliere internationale de pictura, ceramica, arta traditionala.- Elaborarea de circuite turistice in zona si promovarea lor- Crearea unui incubator de afaceri in scopul identificarii oportunitatilor de generare denoi afaceri in oras si sprijinirii demararii acestora- Dezvoltarea parteneriatului public-privat- Cooperare, dialog si sprijin pentru cooperarea de afaceri locala, prin :

- informarea intreprinzatorilor din Amara cu privire la modalitatile de obtinere afinantarilor necesare dezvoltarii afacerii, in contextul integrarii Romaniei in UniuneaEuropeana

- pregatirea intreprinzatorilor in vederea asumarii de catre acestia a tehnicilor siinstrumentelor moderne de management, in scopul abordarii afacerii si regandiriimodului de actiune, pornind de la principiile de management al proiectului

- organizarea de manifestari de tip Targul IMM sau Zilele Afacerilor in Amara, invederea stimularii afacerilor la nivelul IMM, precum si a mediului economic local.Strategia de dezvoltare economico-sociala locala a orasului Amara pentru

perioada 2007-2013, prevede urmatoarele proiecte prioritare, cu finantare din Fonduri

structurale, cu impact asupra turismului balnear din statiunea Amara:

1. Construirea unei artere ocolitoare pentru traficul de tranzit, reabilitarea strazilor

si trotuarelor, proiect finantat din POR si surse locale, care isi propune

cresterea atractivitatii si imbunatatirea imaginii orasului, prin eliminarea

blocajelor rutiere si traversarea in conditii de siguranta a orasului Amara;

2. Refacerea si amenajarea cailor de acces la Lacul Amara, amenajarea punctelor

de colectare a gunoiului menajer, refacerea parcului-gradina, proiect finantat din

POR si surse locale, care are ca obiective: imbunatatirea accesibilitatii la Lacul

Amara, cresterea atractivitatii turistice a statiunii si reducerea poluarii cu pulberi

(praf);

3. Amenajare terenuri mini-golf, tenis, paint-ball, echitatie si amenajare

debarcader, proiect finantat de asemenea din POR si surse locale, avand ca

obiective oferirea de posibilitati de recreere variate atat pentru turisti cat si

pentru locuitorii orasului si revigorarea activitatii economice prin intensificarea

activitatii turistice;

4. Restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea cladirilor de patrimoniu si

refacerea/ amenajarea cailor de acces catre obiectivele reabilitate, proiect

finantat din POR si surse locale, propunandu-si dezvoltarea turismului local prinrestaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural precum si crearea/

modernizarea infrastructurilor conexe


29/32

3. Concluzii

Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Aceastavaloare este accentuata de complexitatea factorilor naturali si de existenta in Romaniaa tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gamaa profilurilor de tratament balneare.

Complexitatea factorilor naturali, know-how-ul existent si reputatia in tratamentelebalneare, precum si cultura balnearului, inca dezvoltata in Romania, reprezinta atuuriimportante in dezvoltarea turismului balnear, in conditiile dezvoltarii si diversificariiofertei de servicii.

Turismul balnear se confrunta insa cu probleme structurale, dificil de depasit petermen scurt: astfel, investitiile din ultimii ani sunt reduse, iar baza materiala astructurilor hoteliere si de tratament a suferit un proces de deteriorare, in cazul unoradintre ele foarte avansat. Categoriile de clienti si veniturile provenite de la acesti clienti,

permit structurilor balneare cel mult sa-si acopere cheltuielile de functionare,neinregistrarea unor profituri importante perpetuand deficitul de investitii inmodernizarea structurilor de cazare si tratament.

Oferta de servicii de turism balnear este eterogena si de calitate inegala, predominandinsa standardele medii si submedii.

Segmentul principal al pietei turismului balnear este constituit din consumatorii deservicii de sanatate cu scop predominant recuperator, satisfacuti de standarde mediiale unitatilor de cazare si tratament, clienti ai biletelor subventionate.Un alt segment il reprezinta turistii care cauta facilitati de inalta calitate, un meniu

sanatos, oportunitati de plimbare intr-un cadru natural nealterat, disponibilitatea salilorde gimnastica.Segmentul de nisa este format din turisti care cauta facilitati tip spa, fitness, tratamenteanti-age, purificare cosmetica.

In prezent, accentul cade in special pe elementele medicale si de convalescenta, carecreeaza o imagine asupra statiunilor balneare drept locuri de odihna si tratamentpentru bolnavi si varstnici.

Vacantele balneare sunt, de fapt, efectul unei politici sociale, iar beneficiarii acestorvacante, pensionari si membri ai sindicatelor, reprezinta o clientela captiva, care in

conditiile reducerii sau eliminarii subventiilor ar disparea ca segment de piata.Coabitarea acestui segment de piata (clientele varstnica si sociala) cu turistii curelorlibere nesubventionate, este din ce in ce mai dificila, ceea ce conduce la orientareaacestora din urma, spre vacante active in strainatate.

Selectarea zonelor de dezvoltare a produselor turistice care trebuie incurajate sisprijinite se bazeaza in parte pe determinarea resurselor care exista deja in Romaniasi pe tendintele curente si anticipate viitoare privind gusturile si preferintele pieteituristice.


30/32

Pentru repozitionarea ofertei turismului balnear din Romania, este necesara depasireaurmatoarelor aspecte problematice, comune majoritatii statiunilor balneoclimaterice:dependenta excesiva a statiunilor balneare, de piata interna; oferta limitata a unitatilorde 3-5 stele, solicitate de catre turistii straini; dependenta de sistemul biletelor detratament subventionate, ceea ce face din activitatea de turism balnear o afacere putinrentabila; gradul avansat de uzura specific majoritatii spatiilor de cazare si tratament;dezvoltarea deficitara sau chiar absenta infrastructurii si facilitatilor de petrecere atimpului liber in multe statiuni; slaba cunoastere in strainatate a beneficiilor terapeuticedeosebite ale unor tratamente balneare din Romania si, nu in ultimul rand, ofertaredusa de servicii alternative/conexe pentru segmente specifice de piata, inclusivpentru divertisment si afaceri.

Depasirea acestor probleme necesita un efort de crestere a competitivitatii, printr-opolitica structurala sustinuta, pentru a raspunde obiectivului major, de atragere a uneiclientele cat mai largi, prin distributia echilibrata a fondului de investitii in toatecomponentele care alcatuiesc produsul balnear.

Cele mai multe dintre aspectele generale care definesc turismul balnear in Romania,

sunt comune si statiunii Amara, care a facut obiectul focalizarii acestui studiu demarketing.Aceasta statiune, situata pe marginea lacului in parcul dendrologic Amara, cel maimare parc din Baragan, dispune de un potential considerabil pentru turism balnear,datorita proprietatilor curative ale apei minerale si ale namolului sapropelic.

Lista indicatiilor terapeutice specifice statiunii este una cu care putine statiuni potconcura, din punct de vedere al diversitatii, iar lista factorilor naturali de cura este deasemenea generoasa. Lacul Amara este cel mai important element hidrografic allocalitatii, apa acestui lac fiind sulfatat-clorurata, sodica, bicarbonata, magneziana.Namolul sapropelicare calitati terapeutice deosebite asemanatoare celor ale lacului

Techirghiol.

Datorita faptului ca dispune de resurse de substante minerale stiintific dovedite sitraditional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru curaprecum si faptului ca dispune de o organizare ce permite acordarea asistenteimedicale balneare in conditii corespunzatoare, statiunea Amara figureaza pe listastatiunilor turistice balneoclimatice de interes national.

Statiunea dispune de o retea hoteliera, formata in principal din trei complexe hotelierecu baze de tratament balnear, dotate corespunzator in vederea asigurarii serviciilor peintreaga perioada a anului.

In afara turismului balnear care se adreseaza in general segmentului de populatie invarsta, in ultimii 5-6 ani (cu un varf in anul 2008, urmat de o scadere in anii urmatori) s-a dezvoltat turismul de week-end si turismul de eveniment, practicat in special deturisti din Bucuresti, distanta scurta de capitala la care este situata statiunea, fiind unfactor important in dezvoltarea acestor forme de turism.

Studiul de marketing a identificat numeroase avantaje competitive ale statiuniiAmara, cu potential de atragere a turistilor romani si straini. Cele mai importante dintreacestea se refera la: existenta unor resurse naturale complexe si a unui cadru natural


31/32

atractiv (indeosebi lacul balnear Amara si parcul dendrologic recent amenajat);modernizarea infrastructurii edilitare, inclusiv cea aferenta Lacului Amara; preocupareaconstanta a autoritatilor locale pentru dezvoltarea elementelor de infrastructura cuimpact asupra turismului balnear; existenta unor baze de cazare si tratamentfunctionale si modernizate; caracterul integrat al serviciilor de cazare, masa sitratament, precum si organizarea de numeroase evenimente cultural-artistice atractivepentru turisti.

Valorificarea acestor avantaje este conditionata insa de depasirea unor problemestructurale, precum: orientarea industriei hoteliere locale catre un turism exclusivbalnear; dependenta majora a unitatilor turistice de sistemul biletelor de tratamentcompensate, care atrage dupa sine o adresabilitate redusa la categoria sociala apensionarilor cu venituri mici si medii, beneficiari ai acestor bilete; standarde medii decalitate a serviciilor de turism balnear; deficitul posibilitatilor de petrecere a timpuluiliber, adecvate profilului dominant al clientilor; slaba diversitate a unitatilor dealimentatie publica; dezvoltarea redusa a mijloacelor alternative de tratament (piscina,spa, fitness etc.).

In scopul valorificarii optime a potentialului turistic al statiunii Amara, principaleledirectii de actiune propuse vizeaza diversificarea ofertei de servicii turistice, in sensulorientarii si catre un turism de agrement si introducerii unor metode de tratamentalternative de tipul curelor antistress, relaxare, spa; sprijinirea infiintarii unor unitati decazare si tratament cu standarde ridicate, in scopul atragerii unor segmente de clienticu venituri si asteptari ridicate, inclusiv turisti straini; dezvoltarea de oportunitati depetrecere a timpului liber adecvate categoriilor sociale beneficiare ale serviciilor deturism din Amara; intensificarea eforturilor in promovarea avantajelor competitive alestatiunii Amara, printr-un parteneriat public-privat.

4. Metodologia de realizare a Studiului de marketing privind piata

turismului balnear

Etape metodologice in realizarea studiului:

- Studiu documentar privind piata turismului balnear.

- Cercetare sociala calitativa pe baza de focus-grup, privind nevoile,

perceptiile si asteptarile potentialilor beneficiari ai serviciilor de turism balnear

din Romania in general si din Amara, in special (1 focus-grup, cu 9 beneficiari ai

serviciilor de turism balnear din statiunea Amara; 1 focus-grup, cu 9 persoane

din Bucuresti, potentiali beneficiari ai serviciilor de turism balnear);

- Cercetare sociala calitativa pe baza de interviu aprofundat, privind oferta de

turism balnear in general si cea pentru statiunea Amara, in special (5 interviuri

individuale aprofundate realizate in statiunea Amara cu: 3 operatori de turism

balnear, 1 cadru medical din baza de tratament, 1 reprezentant al autoritatii


32/32

locale; 3 interviuri individuale aprofundate cu operatori de turism agentii de

turism din Bucuresti);

- Analiza, interpretarea datelor de cercetare si realizarea raportului Studiu

de marketing privind piata turismului balnear.

Studiul a fost realizat de catre echipa de cercetare a Fundatiei Nationale pentru

Romanii de Pretutindeni

Membrii echipei:

Ancuta Plaesu cercetator stiintific (documentare,realizare cercetare de teren, analiza si prelucrarea

informatiilor, redactare studiu)

Ana-Maria Dalu cercetator stiintific, (documentare,realizare cercetare de teren, analiza si prelucrarea

informatiilor, redactare studiu)

Gabriel Brumariu asistent (documentare,tehnoredactare)

Liliana Geru asistent (documentare, tehnoredactare)

studiu de marketing amara

Documents