studii de securitate final

8/13/2019 Studii de Securitate Final

1/178

STUDII DE SECURITATE

1. DEFINIREA CMPULUI DE ANALIZA A SECURITII.............31.1. Noiuni introductive............................................................................................................3

1.2. Factorii de risc la adresa securitii.....................................................................................8 1.3. Definirea complexelor de securitate ................................................................................14 1.4. Identificarea complexelor regionale de securitate ..........................................................1

2.SECURITATEA UMAN I SOCIETAL ..........17 2.1. !ecuritatea uman .........................................................................................................1" 2.2. !ecuritatea societal..........................................................................................................21 2.3. Naiune# naionalism# etnicitate .!emnif.lor pentru securitatea societal.........................23 2.4. !ta$ilitate societal# delicven# crima organi%at# terorism.............................................24 2.. Diversitate# multiculturalism &i coe%iune societal.............................................................2'

3.SECURITATE ECONOMIC I SOCIAL..........283.1. Delimitri conceptuale si aspecte teoretice ale securitii economice a statului ...............28

3.2. !tadiul internaional de securitate &i particularitile asigurrii securitii economice.....32 3.3. !ecuritatea social (a societii) *delimitri conceptuale..................................................34 3.4. +olul securitii sociale ,n asigurarea sta$ilitii internaionale ........................................3' 3. .-sigurarea securitii sociale*o$iectiv prioritar al niunii /uropene...............................3" 3.'. -sigurarea ordinii# securitii &i sta$ilitii sociale ,n +om0nia.........................................38

4.SECURITATE NAIONAL I INTERES NAIONAL.........414.1. Delimitri conceptuale........................................................................................................41

4.2. alori &i interese naionale ................................................................................................42 4.3. +iscuri &i ameninri..........................................................................................................43 4.4. Dimensiunile securitii naionale......................................................................................4 4..odaliti de reali%are a securitii naionale.....................................................................

4.'. !ecuritatea intern intro a$ordare sistemic si cuprin%toare...........................................45.POLITICA DE SECURITATE NAIONAL.............59

.1. Definirea politicii de securitate naional...........................................................................5 .2. Necesitatea ela$orrii politicii de securitate naional .......................................................5

.3. Fundamentele politicii de securitate naional....................................................................'1.4. !tructura &i coninutul politicii de securitate naional.......................................................'4

.. -spectele generale privind ela$orarea politicii de securitate naional..............................'' .'. 6unerea ,n aplicare a politicii de securitate naional.........................................................'' .". 6rincipiile &i funciile unei politici de securitate naional ...............................................'8 .8.-ciunile +om0niei ca stat mem$ru al ./. &i politica sa de securitate .............................'5

. SISTEMUL DE SECURITATE NAIONAL..........77'.1. 7ompunerea sistemului securitii naionale ......................................................................""'.2. Funciile sistemului securitii naionale ............................................................................""

'.3. !trategia de securitate naional ........................................................................................."8 '.4. !trategia naional de aprare ............................................................................................."5 '.. !trategia militar a +om0niei .............................................................................................8

7. STRUCTURILE CU RESPONSA!ILITI "N DOMENIULSECURITII I APRRII NAIONALE.............81

".1. Dispo%iiile constituionale referitoare la aprarea naional.............................................81

".2. !copul &i o$iectivele aprrii naionale..............................................................................82 ".3. inisterul -prrii Nationale.............................................................................................82 ".4. inisterul -dministratiei &i Internelor...............................................................................83 ".. !erviciul +om0n de Informaii...........................................................................................83 ".'. !erviciul de Informaii /xterne..........................................................................................84

1


2/178

".". !erviciul de 6rotecie &i 6a%...........................................................................................8 ".8. !erviciul de elecomunicaii !peciale (!!)..................................................................8'

8. SECURITATE RE#IONAL$ TEORIA COMPLE%ULUI DE SECURITATE..........888.1.!ecuritatea regional .......................................................................................................88

8.2.6rincipalele politicii de de%voltare regional....................................................................85 8.3.+egiunea 9rientului i:lociu............................................................................................51 8.4.+egiunea -sia 7entral ....................................................................................................54

9. SECURITATE COLECTI& I SECURITATE #LO!AL...........985.1. !ecuritatea colectiv in perioada inter$elic .................................................................58

5.2. De la glo$ali%area r%$oiului la securitatea glo$al........................................................11 5.3. !ecuritatea glo$al actual;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;..14 5.4. 9rdinea internaional# ordinea mondial ( glo$al);;;;;;;;;;;;;...1'

1'.SECURITATEA COLECTI& "N CADRUL UNOR OR#ANIZAII INTERNAIONALEDE SECURITATE............1'91.1. 9N &i securitatea colectiv..................................................................................................151.2. N-9 &i securitatea colectiv...............................................................................................114

1.3. 7!7/IN/I.........................................................................................183

!I!LIO#RAFIE..............18

2


3/178

1. DEFINIREA CMPULUI DE ANALIZ AL SECURITII

1.1.N/00 060 ?n scopul desf&urrii cu succes a studierii pro$lematicii securitaii naionale# securitii colective&i securitaii glo$ale &i efecturii unei anali%e sistematice# vom ,ncepe demersul nostru cu definireaconceptelor de securitate national# securitate colectiv

&i de securitate glo$al pentru crearea cadrului conceptual necesar.!ecuritatea ocup un loc central ,ntre preocuprile actuale ale g0ndirii filosofice# ,ntruc0tomenirea# care pare incapa$il s coexiste armonios# domin multe din condiiile ce determin aceaststare pe diferite niveluri ale organi%rii sociale@ individual# grupal# naional# regional sau glo$al. Nu poidetermina starea de securitate fr a sta$ili care sunt ameninrile# pericolele# riscurile &i vulnera$ilitilecare o pot influena. 7Aiar &i a&a# este greu s le preve%i pe toate# deoarece permanent apar unele noi# care

pot de%ecAili$ra sau scAim$a tot scenariul aciunilor de urmat# inclusiv ,n domeniul normei &i reformei.De aceea# noile de%voltri ale mediului de securitate fac necesare msuri de redefinire# reconfigurare &ireconstruire pe noi piloni a dreptului la securitate individual# naional &i colectiv &i reglementare anoilor forme de cooperare. Blo$ali%area de%voltrii economice# sociale# culturale# militare &i de securitatea impus noi a$ordri ale securitii societii su$ toate aspectele acesteia. ?n istoria omenirii sunt

nenumrate exemple de materiali%are a asigurrii securitii# at0t a individului c0t &i a colectivitilor#p0n la nivel glo$al. 7onceptul de securitate era definit de romani# ,n urm cu aproximativ 2 de ani# cafaptul de a fi la adpost de orice ameninare sau orice pericol# $a cAiar a$sena oricrui pericol. -&adar#securitatea este o stare definit prin a$sena pericolelor sau ameninrilor.

De&i dreptul la securitate pare a fi un drept intrinsec# coninut ,n toate tratatele &i acordurileinternaionale# totu&i# lumea evoluea% &i realitatea arat c reglementrile de ieri nu mai sunt vala$ile a%i#

put0nd deveni cAiar nepotrivite pentru m0ine. 7uvintecAeie@ securitate# securitate a individului# securitate uman# securitate societal# securitatea grupului# securitate naional# securitate colectiv# securitate european# securitate glo$al# securitate

prin cooperare# vulnera$ilitate# risc# ameninare# pericol.!ensul roman al conceptului de securitate este de Cli$ertate ,n fata ameninrii# a&a cum re%ult

din cuvintele scrise pe o medalie din timpul ,mparatului >ostilian ,n anul 2 d.>r. ?n Franta din secolulEIII# securitatea ,nsemna Cration d/tat ( raiune de stat)# adic de Cstare de necesitate# pe $a%a creiaguvernul avea dreptul s ia msuri excepional ,n scopul asigurrii securitaii statului.

?n plan su$iectiv# sentimentului de ,ncredere si liniste tre$uie sa i se asocie%e ,n cele mai multeca%uri &i termenul de certitudine. !ecuritatea devine reala# efectiv atunci c0nd do$0ndeste dimensiunilecertitudinii# iar ,n ca%ul securitaii colective nimic nu poate fi mai important dec0t certitudineafrontierelor# unitii &i integritii teritoriale a statelor# pastrrii lim$ii# culturii &i spiritualitii. /ste greude imaginat ca ,n viaa internaional se pot ,nt0lni situaii ,n care actorii internaionali sa nu fie supu&iunor pericole.

6rin urmare# ,ncrederea# linistea &i certitudinea ,si vor avea originea nu numai ,n a$sena

pericolelor# ci# poate# cAiar ,n inerea lor su$ control. ?n context# ar fi de reinut faptul c# pentru marileputeri# situaiile ,n care este ,mpiedicat promovarea &i prote:area intereselor proprii ,n diferite %one alelumii sunt percepute ca stri de insecuritate# cAiar amenintari# si pe cale de consecina# pentru a ,nlturaastfel de situaii# ele se consider ,ndreptite s ,ntre$uine%e mi:loacele la ,ndem0n# inclusiv pe cele denatur militar.

6ro$lematica securitii a constituit su$iectul multor lucrri de specialitate &i totu&i# securitatearepre%int un concept ,nca neclar# excesiv de politi%at &i dominat de ideea securitii naionale. 7uv0ntulsecuritate este utili%at extrem de frecvent &i cu mult entu%iasm a:ung0nduse# uneori# ,n situaii Ailare ,ncare oamenii nu mai sunt sensi$ili la semnificaii# deoarece termenul este folosit pentru desemnarea unorevenimente diferite. Deseori# acest cuv0nt se repet pe parcursul aceleia&i lucrri# dar ,n contexte care ,idau alte semnificaii# fara nici o clarificare conceptual. -&adar# cuv0ntul securitate este folosit cu mult

usurin# ceea ce repre%int un a$u% ,n vor$ire


4/178

6entru a defini securitatea# mai ,ntai tre$uie definit ameninarea care este o aciune sausuccesiune de evenimente care amenin ,n mod grav s produc degradarea calittii vieii cetenilorunui stat# ,ntro perioad relativ scurt de timp# sau constituie o amenintare de neignorat la adresali$ertii de alegere a politicii unui guvern sau a unei entiti private sau neguvernamentale din interiorulunui stat .

ultiplele accepii &i definiii existente cu privire la termenul de securitate conduc la conclu%ia caceast noiune nu este a$solut# ci relativ# proiectarea ei ,n plan naional sau international relev oanumit gradualitate a a$ordrii lor.

Din termenul securitate au derivat ,n teoria &i practica relatiilor internationale o serie de noiuni &iconcepte@ securitate internaional


5/178

condiiilor politice# nationale si internaionale# favora$ile pentru prote:area sau extinderea valorilornaionale vitale ,mpotriva adversarilor existeni sau poteniali (FranP N. rager si F.N. !imonic#Introducere ,n studiul securitii naionale# GaQrence# niversitL 6ress of ansas# 15"3# p.4)H C9 ameninare a securitii naionale este o actiune sau o secvena de evenimente care@ amenint seversau un timp relativ scurt s duca la degradarea calitii vieii locuitorilor statului sau amenintsemnificativ s restr0nga avanta:ul opiunilor disponi$ile guvernului unui stat sau ale unor entiti private#neguvernamentale (persoane# grupuri# corporaii) din interiorul statului (+icAard >. llman#+edenumirea securitatii# International !ecuritL# 1583# p. 12)H

C!ecuritatea poate fi conceput drept ceea ce se nume&te ,n teoria lim$a:ului un act de vor$ire (...)afirmarea ,nsa&i constitute actul (...). 6romintand securitate# un repre%entant al statului deplasea%a ca%uldinspre particular spre o %on specific# pretin%0nd un drept special de a folosi toate mi:loacele necesare

pentru a $loca aceast evolutie (9le Oaever# !ecuritatea ca act de vor$ire@ anali%a politico a unui cuvant#7entrul pentru 6ace &i 7ercetarea 7onflictelor# 7openAaga# 1585# p. 12)H C!ecuritatea# ,n orice sens o$iectiv# se refer la a$sena ameninrilor la adresa valorilor do$andite# iar ,nsens su$iectiv# la a$sena temerii c asemenea valori vor fi. atacate (-rnold Oolfers# Discord and7olla$oration# Kaltimore# JoAns >opPins niversitL 6ress# 15'2# p. ').

!ecuritatea# ,neleasa ca stare# nu tre$uie confundata cu politica de securitate a statului sauorgani%aiei si nici cu potenialul sau aciunile desf&urate pentru asigurarea sa. /a apare# din aceast

perspectiv# ca re%ultant a aciunii politice desfa&urate ,n scopul eli$erarii dinamice a forelor

generatoare de sta$ilitate &i progres.6rivit din prisma politicii care o potentea%a# securitatea poate fi tratat drept un proces continuu

&i dinamic# ,n care se com$in ,ntrun act integrator strategii# resurse &i eforturi ale unor vaste arii dinsfera socialului# prin care nu numai c se pre%erv# dar se &i promovea% interese de anvergur ale fiinriiunor macrogrupuri sociale.

!ecuritatea apare# ,n cele mai multe situaii# ca o precondiie a functionalitii organi%aiei sociale,n raport cu aciunea unor factori pertur$atori# interni sau externi# generatori de insecuritate .6acea si securitatea internaional sunt re%ultatul sumei pacii si securitii fiecaruia dintre statele mem$reale comunitatii internaionale &i nu pot fi o$inute far cooperarea lor total.

7oncomitent cu pacea &i securitatea exist &i ra%$oiul &i insecuritatea. !ecuritatea se $a%ea%,nainte de toate pe sta$ilitatea politic# dar &i pe cea militar# ca un sistem via$il de securitate europeanva putea fi edificat numai daca vor fi consolidate aceste dou componente. 6entru a fi reali%atsecuritatea# se consider c pot fi a$ordate doua cursuri de aciune@ confruntare &i cooperare.

?n cadrul cursului de aciune $a%at pe confruntare primul mi:loc (cel traditional) este autoapararea#individual sau colectiv# ,mpotriva unui agresor care provine din afara sferei proprii de interese.!ecuritatea colectiv constituie un alt mi:loc de aprare care nu mai este ,ndreptat ,mpotriva unui adversaridentificat# ci ,mpotriva oricarui agresor potential din sistem.

!ecuritate colectiva S stare a relaiilor dintre state# creat prin luarea pe cale de tratat a unormsuri de aprare comuna ,mpotriva unei agresiuni.

9 definiie a securitii ,nt0lnim &i ,n Cica enciclopedie de politologie# care arata ca@Securitatea reprezint, n principiu, aceea stare de fapt care pune la adapost de orice pericol extern iintern o colectivitate sau un stat oarecare, n urma unor msuri specifice ce sunt adoptate i care asigurexistena, independena, suveranitatea, integritatea teritorial a statului i respectarea intereselor sale

fundamentale.De&i ,n multiplele definiii &i accepii existente cu privire la securitate# re%ult c aceast noiune

nu este a$solut# ci relativ# iar proiectarea ei ,n plan naional sau internaional relev o anumitgradualitate a a$ordarilor. Din termenul Csecuritate au deviat# ,n teoria &i practica relatiilorinternaionale# o serie de noiuni# concepte &i categorii# cum ar fi@ securitate internaionala (mondial)#securitate continental (regional)# securitate su$regional# securitate national# securitate colectiv# s.a.

7onsecinele de%astruoase ale primei conflagraii mondiale au determinat ,nfiinarea GigiiNaiunilor ,n 1515# prima organi%aie internaional care ,&i propune s promove%e cooperarea &i sasigure pacea &i securitatea internaional. Dup cum este cunoscut# Giga Naiunilor a e&uat ,n atingerea

o$iectivelor sale# nereu&ind s ,mpiedice alunecarea omenirii spre cel deal doilea ra%$oi mondial. +oluldeterminant ,n acest e&ec lau avut interesele divergente ale marilor puteri# precum &i politica revi%ionist#agresiv a statelor totalitare &i militariste (Bermania# Italia# +!!# Japonia# ngaria).

De asemenea# ,ncercrile unor state mici &i mi:locii din /uropa# ,ntre care un rol important arevenit +om0niei# de a&i asigura securitatea prin iniierea unor mecanisme de securitate colectiv (ica


6/178

-ntanta &i Intelegerea Kalcanica) nu au fost ,ncununate de succes datorit politicii agresive promovat dearile amintite mai sus# coro$orate cu politica conciliatoare a puterilor ,nvingatoare ,n primul ra%$oimondial.

?nc ,nainte de ,ncAeierea celui deal doilea ra%$oi mondial# pe 2' iunie 154# ,n cadrul7onferinei Naiunilor nite de la !an Francisco# se puneau $a%ele 9.N..# prin adoptarea 7artei

Naiunilor nite# care va intra ,n vigoare ,n octom$rie acela&i an. 9$iectivele generoase ale organi%aieimondiale nu au putut fi ,nsa reali%ate decat parial.

?n 7arta Naiunilor nite se arat@ oi mem$rii (statele n.n) tre$uie s ,&i re%olve disputele

internationale prin mi:loace pa&nice# ,ntro maniera ,n care pacea# securitatea &i :ustiia internaional nusunt puse ,n pericol.oi mem$rii tre$uie s se a$ina# ,n relaiile lor Internaionale# de la ameninarea cufora sau folosirea forei ,mpotriva integritaii teritoriale sau independenei politice a oricarui stat sau ,norice alta manier care contravine scopurilor 9N.

Nimic din pre%enta 7art nu tre$uie s autori%e%e 9N s intervin ,n pro$leme ce in ,n esende :urisdicia intern a oricarui stat# nici nu tre$uie s iniie%e asemenea pretenii de acord ,ntemeiate pe

pre%enta 7artaH acest principiu nu tre$uie s pre:udicie%e aplicarea msurilor de impunere din 7apitolulII.

Nimic din coninutul acestei 7arte nu tre$uie s pre:udicie%e dreptul inaliena$il la autoaparareaindividual sau colectiva ,n condiiile ,n care un atac armat ar avea loc ,mpotriva unuia dintre mem$rii9N# p0na c0nd 7onsiliul de !ecuritate ia msurile necesare pentru meninerea pcii &i securitii

internaionale. -ceast definiie a fost formulat ,n urma cu peste de ani &i ea nu mai corespundenoului mediu de securitate. De aceea# ,n ultimii ani# a inceput procesul de reanali%are &i reformulare aconceptului de securitate.

Ga scurt timp dupa ,ncAeierea celei dea doua conflagraii mondiale# se decla&ea% Cra%$oiul rece#care va scinda lumea pe criterii ideologice# timp de cateva decenii. De:a la martie 154'# Oinston7AurcAill arata ,n cele$rul discurs rostit la niversitatea Fulton# issouri# c o Cverita$il cortin de fier ac%ut asupra /uropei. Dar tot atat de adevrat este faptul c cAiar el a fost unul dintre principaliiarti%ani ai Cconfecionarii respectivei cortine. .+.!.!. a adus la putere ,n statele centrale &i esteuropene# aflate ,n sfera sa de influen# regimuri de tip comunist &i a trecut la o politica agresiv# deexpansiune &i de impunere a ideologiei comuniste la scar planetar# prin su$versiune &i desta$ili%areinterna.

?n fe$ruarie 1548 a avut loc puciul de la 6raga# pericolul sovietic devenind# astfel# o realitateconcret. -cest eveniment a determinat semnarea# la 1" martie 1548# a ratatului de la Kruxelles# de catreFranta# area Kritanie# Kelgia# 9landa si Guxem$urg.' In versiunea sa initiala# ratatul preva%use ocooperare larg ,n domeniul economic# social si cultural# precum &i o declaratie de intenie cu privire laela$orarea unei aprri comune. Guase na&tere# astfel# niunea 9ccidental sau 9rgani%aia ratatului dela Kruxelles# organism prin care sau pus $a%ele cooperrii ,n materie de securitate &i de aprare in/uropa.

ensiunile acumulate ,n perioada de inceput a ra%$oiului rece# ,n mod deose$it cri%a generat de$locada Kerlinului (mai 1548iunie 1545)# au condus la crearea N.-..9.# ca o modalitate de aprare avalorilor occidentale ,n faa pericolului sovietic# act urmat# in replic# de ,nfiinarea ratatului de la

arsovia.Devenise presant# ,nsa# pro$lema alturrii Bermaniei grupului de state occidentale ce seopuneau niunii !ovietice# cAestiune ,n care logica postra%$oi# ,ntemeiat de demilitari%area statuluigerman intra ,n contradicie cu realitaile ra%$oiului rece. -stfel# ratatul de la Kruxelles a fost modificat

prin -cordurile de la 6aris din 23 octom$rie 154# instituinduse niunea /uropei 9ccidentale (./.9.)#organi%aie la care au aderat Bermania &i Italia.

Ga origine# ratatul de la Kruxelles acord competene largi noii niuni a /uropei 9ccidentale#exprim0nd prin intermediul lor voina european de cooperare# securitate &i prosperitate economic. ?nscurt timp# ele se vor estompa# activitile principale ale ./.9. fiind ,ncredinate progresiv altororgani%aii. ?n plan militar# nou createle structuri operaionale &i statul ma:or general al forelor ./.9. dela Fontaine$leau &i ersailles au fost transferate# ,n 151# -liantei Nord-tlantice.

9 serie de cri%e &i de conflicte internaionale vor aduce omenirea ,n pragul unui ra%$oi# de dataaceasta nuclear (cele doua cri%e ale Kerlinului# ra%$oiul din 7oreea# cri%a racAetelor din 7u$a). 9 data cu,ntrirea arsenalului nuclear al +!!# se instituie un model de securitate $ipolar# $a%at pe ecAili$rulterorii.

'


7/178

-ctivitatea 9N a fost practic parali%at din imposi$ilitatea reali%rii consensului celor mem$ripermaneni ai 7onsiliului de !ecuritate# organi%aia mondial fiind implicat ,n puine operaii demeninere a pacii. 7tre sf0r&itul deceniului al "lea# ,n relaiile internaionale intervin elemente aledestinderii dintre /st si est. 6e 1 august 15" este semnat -ctul Final de la >elsinPi al 7.!.7./. de ctre3 de state europene# la care se adaug !- &i 7anada. -u fost# de asemenea# semnate -cordurile !-GI &i II.

9 nou tensiune intervine la sf0r&itul deceniului al 8lea# marcat de invadarea -fganistanului detrupele sovietice# pe deo parte# de amplasarea de ctre americani a racAetelor de croa%ier &i 6ersAing pe

pm0nt european &i de iniierea programului CIniiativa -prrii !trategice (!DI)# pe de alta parte.-ceast stare de lucruri va lua sf0r&it ,n a doua :umtate a deceniului 5. 6rocesul de reforme iniiat de.!. Bor$aciov a evideniat faptul c sistemul comunist nu mai avea resurse pentru regenerare. ?nconsecina# anii 15851551 au marcat disoluia acestui pol de putere al sistemului mondial &i sf0r&itulr%$oiului rece.

?n 155 ratatul de la arsovia ,si ,ncetea% existena# iar ,n 1551 se destram .+.!.!. !e preac omenirea va intra ,ntro nou er de sta$ilitate &i pace. ?n cur0nd# realitatea a contra%is aceste

previ%iuni optimiste. !f0r&itul confruntrii dintre superputeri nu a adus mai mult pace &i sta$ilitate# nu aredus numrul r%$oaielor &i al conflictelor locale# ci dimpotriv. -ntagonisme grave# meninute ,n starelatent de imperativele confruntrii dintre /st si est# au i%$ucnit cu mult violen# cAiar ,n unele regiuni&i state considerate anterior ca fiind sta$ile. /forturile depuse pentru sporirea securitii europene au elul#

,nainte de toate# s reduc pericolul r%$oiului sau al oricrui alt conflict armat pe continent. !ecuritatease $a%ea% at0t pe sta$ilitatea politic# dar &i pe cea militar# acestea fiind complementare. 6entru a reali%asecuritatea &i a preveni r%$oaiele# pot fi a$ordate dou variante diferite@ una $a%at pe confruntare# iarcealalt pe cooperare. ?n cadrul a$ordrii $a%ate pe confruntare# primul mi:loc este autoaprarea#individual sau colectiv# ,ndreptat ,mpotriva unui agresor care provine din afara sferei de interese. -doua variant# mai sofisticat# o constituie securitatea colectiva# care nu mai este ,ndreptat ,mpotrivaunui adversar identificat# ci ,mpotriva oricrui agresor potenial din sistem.

-prarea &i securitatea colectiv# pe deo parte &i securitatea $a%at pe cooperare# pe de alt parte#nu pot fi puse pe picior de egalitate# ci tre$uie considerate ca instrumente fundamentale diferite# ,nscomplementare# ale politicii internaionale de securitate. 7a urmare a ,ncetrii Cr%$oiului rece# modelul

$ipolar de securitate a ,ncetat s mai existe. ?n acest context# organi%aiile regionale $a%ate pe aprare &isecuritate colectiva (N-9# /9) au fost o$ligate s &i reg0ndeasc funciile de $a% ,n domeniulaprrii &i al descura:rii unei poteniale agresiuni# adapt0nduse &i complet0ndu&i strategiile &i misiunile.

/ste evident faptul c noile ameninri cu care se confrunt sau se va confrunta ,n viitor /uropa nupot fi a$ordate ,n mod cuprin%tor de ctre o singur instituie. Noua arAitectur european de securitatece se ,ncearc a fi edificat este &i va fi alcatuit dintro reea de instituii care se completea% &i sespri:in reciproc (9.N..H 9.!.7./H N.-..9.H ./.H ./.9.). rstura eseniala a acestui proces re%id#

pe deo parte# ,n restructurarea &i remodelarea acestor organisme ,n pas cu nevoile realitii# precum &i ,noptimi%area cooperrii reciproce# iar pe de alt parte# ,n descAiderea lor ,n scopul integrrii fo&tiloradversari din /uropa 7entral &i de /st.

ermenul de !/7+I-/ intr ,n voca$ularul curent al comunitaii internaionale dupa anul

154 &i se impune la mi:locul anilor 15" (cu meniunea c nu avea nici o legatur cu titulatura instituieirepresive !ecuritate din +omania comunista * titulatura exact era Departamentul !ecuritii !tatuluiD!! ).

/timologia noiunii ,&i are rdcinile ,n Imperiul +oman# ,n perioada domniei ,mpratului>ostilian 2 d.>r. Teita care asigur protecia &i $unstarea imperiului se numea !ecuritas ,neleas cali$ertate ,n faa ameninrii.

?n perioada moderna a istoriei# sensul noiunii de securitate este derivat din conceptul medieval deraiune de stat ,nteles ca stare de necesitate# prin care guvernanii unui stat ,&i re%erv o situaie

:uridic ce le permite s invoce msuri excepionale pentru asigurarea funcionrii &i integritii statului.Delimitarea domeniului:6ro$lematica securitii a constituit su$iectul multor lucrri de specialitate &i totu&i# securitatea

repre%int un concept ,nc neclar# excesiv de politi%at &i dominat de ideea securitii naionale. 7uv0ntulsecuritate este utili%at extrem de frecvent &i cu mult entu%iasm a:ung0nduse# uneori# ,n situaii Ailare ,ncare oamenii nu mai sunt sensi$ili la semnificatii# deoarece termenul este folosit pentru desemnarea unorevenimente diferite. Deseori# acest cuv0nt se repet pe parcursul aceleiasi lucrri# dar ,n contexte care ,idau alte semnificaii# far nici o clarificare conceptual. -&adar# cuv0ntul securitate este folosit cu mult

"


8/178

u&urint# ceea ce repre%int un a$u% ,n vor$ireitler s renune la inva%ia -ustriei#7eAoslovaciei# 6oloniei etc. 7a urmare# interesul specialistilor faa de pro$lematica securitii a sc%utdramatic.

-rnold Oolfers a caracteri%at securitatea (nationala) ca sim$ol am$iguu care Msar putea s nu ai$aa$solut nici un ,nteles poate pentru faptul c# la fel ca &i alte concepte puterea# dreptatea# pacea#egalitatea si li$ertatea securitatea a fost &i pro$a$il c va mai rm0ne mult vreme un concept contestat.

9 idee interesanta privind regimurile de securitate# care redirecionea% atenia specialistilor de lastat la a$ordarea securitii cu a:utorul anali%ei sistemive# aparine lui +o$ert Jorvis.

Dup terminarea +a%$oiului +ece# securitatea nu a mai fost privit ca o pro$lem exclusiv militar#care ine numai de politica internaional. 7omisia Krandt a cerut speciali&tilor s ela$ore%e un nouconcept de securitate care s dep&easc sintagma de aprare naional &i s se oriente%e ctre logica uneiinterdependene mai largi.

Dup 155 si mai ales dupa 5


9/178

advers &i care utili%ea% lupta armat independent cooperare cu fore din exteriorH aciunile de promovare a ra%$oiului contra arii &i ,nlesnirea ocupaiei militare straineH aciunile de declan&area ra%$oiului civil pe criterii etnice# religioase# politice# economice# ideologice &icare urmresc scAim$area ordinii de drept pe cale violentH aciunile armate de su$minare# sa$ota:# teroriste# cu scopul de a in l tu ra # prin for# democraiaconstituionala. aciunile revi%ioniste# separatiste violente care pun ,n pericol unitatea &i integritatea teritorial astatului adversH

oate aceste aciuni sau manifestat prin@ desfa&urarea de aciuni violente prin ,ntre$uinarea armelor &i explo%ivilorH executarea de aciuni pe $a%a de planH atingerea valorilor fundamentale ale statului prev%ute de constituieca misiuni ale armatei (suveranitatea# independena# unitatea &i integritatea teritorial# democraiaconstituional)H impunerea voinei prin fora armatelor pentru o$inerea de avanta:e de ordin politic economic# militar#teritorial# social# s.a.H aciunile au fost ,ndreptate ,mpotriva institutiilor statului# persoanelor cu funcii derspundere ,n stat# populaiei civile# o$iectivelor economice ale arii.

anifestarea aciunilor agresive armate@

participarea la acte violente a unor structuri paramilitare de mercenari pe fondul antrenrii laaciuni revendicative a unei mase de oameni (copii# femei# $atr0ni) ne0narmateH

disimularea luptatorilor ,n r0ndul populaiei civileH acordarea de spri:in direct sau indirect forelor paramilitare de ctre populaia civil (de $un voie sauo$ligate prin presiune) &i manifestarea unor acte de ostilitate fa de forele de drept ale statuluiH desf&urarea aciunilor propriu%ise pe arii extinse# dar punctual &i cu intensiti definiteH aciunile punctuale vi%ea% o$iective@ politicoadministrative# economice# militareH cai de acces importante,n %onH aglomerri umaneH executarea aciunilor cu rapiditate# prin surprindere# mascat# la orecare s asigure ,ndeplinirea misiunii (celor teroriste la ore de v0rf)H existena unor structuri organi%atorice $ine definite ale acestor fore# ca &i a celor de conducereH conducerea nemi:locit se execut din interiorul arii# de&i ,n exterior exist alte organisme cu putere dedeci%ie sporitH desf&urarea unor aciuni cu caracter de Aruire pe spaii mariH aciunile au un caracter ofensiv limitat doar pentru atingerea scopului propusH aciunile preponderente au un caracter defensiv# de meninere# control al unor spaii# o$iectiveH controlul spaiilor ,ntinse se reali%ea% prin controlul unor puncte cAeieH folosirea cu predilectie a armamentului individual &i doar limitat armamentului greu (,n anumite situaii)H asigurarea logistic limitat de la ,nceput se $a%ea% pe capturarea unor depo%ite de muniii pentrucompletarea stocurilor. uniia principal este cea pentru armamentul de infanterieH aciunile au un caracter decisiv de la ,nceput# av0nd intensitatea cea mai mare ,n prima parte &i din ce ,n ce

mai sca%ut# odat cu trecerea timpuluiH timpul lucrea% ,n defavoarea forelor agresoare# necesit0nd intervenia unor fore politice sau de alta naturdin exterior pentru soluionarea scopurilor propuse (nu si pentru terori&ti)H pentru completarea cu muniie &i armament greu sunt vi%ate a fi cucerite o$iective militareH aciuni militare violente concomitent cu aciuni de intoxicare a opiniei pu$lice mondialeH existena unor foruri sau organisme externe care desfsoar aciuni ,n scopul :ustificrii actelor violente &ic0&tigarea proteciei unor foruri continentale &i mondiale importanteH

existena unor elemente de informare ale agresorului ,n toate mediile statului roman# cu predilecie ,nsfera de deci%ieHU mascarea unor aciuni violente &i :ustificarea acestora prin aciuni nonviolente de amploareH

U ,n general adopt strategia faptului ,mplinit# teritorii ,n scAim$ul pcii# eli$erarea unor ostatici ,nscAim$ul ,ndeplinirii revendicrilorHU anumite revendicri gsesc ecou ,n r0ndul populaiei care spri:in printro form sau alta# agresorulHU desf&urarea aciunilor ,n anotimpurile mai $l0nde (vara# primvara &i prima parte a toamnei) &i nuiarna.

5


10/178

Forele de natur extern care au participat la agresiune sunt statele au interese directe &i urgente,n %ona &i care acionea% prin exercitarea de presiuni asupra comunitaii internaionale# acordarea despri:in pentru lo$$ul creat# forele re$ele sau statale ce spri:in forele re$ele# presiuni asupra statuluiadvers etc.

Fortele de natur interna care particip la agresiune sunt asa%isele fore paramilitare din care potface parte elemente externe (grupuri de cercetare diversiune# grupuri &i organi%aii teroriste# su$unitti de

para&uti&ti# specialist ,n sa$ota:e# diversiune# # propagand# telecomunicaii etc.) &i elemente interne(grupuri autoAtone extremist * &ovine# elemente autoAtone certate cu legea# fo&ti deinui# delincveni

emigrani autoexilai instruii special ,n afara arii# deinui evadai# de%ertori# mercenari# etc.). Declan&areaunui conflict armat ,n teren a fost generat de unul sau mai muli factori de risc. na din pro$lemeledeose$it de complexe o constituie Mnatura forelor ce pot fi implicate direct sau indirect la declan&areaacestuia. -ceste fore vor fi atat de natura extern# c0t si intern.

Dintre forele externe se deta&ea% ca principal# ,n declan&area unui conflict armat intern# statul(grupul de state) care are interese directe &i urgente ,n %on. -cesta exercit presiuni asupra comunitaiiinternaionale (9N# 9!7/# N-9# atican# organi%aii umanitare# opinie pu$lic internaional) ,n

principal orientate spre Mnerespectarea drepturilor omului. !tatele care spri:ina (simpati%ea%a) cu forelere$ele# exercit presiuni asupra statului agresat eventual &i asupra comunitaii internaionaleH presiuni &ispri:in pentru forele re$ele.

!copurile urmarite ,n aceste aciuni# de forele pre%entate se refer la@ o$iectivele de natura

politic# economic &i militar# ce vi%ea% autonomia# valoarea resurselor naturale# crearea pretextului uneiinterventii militare externe &i sta$ilirea forelor care se opun agresiunii externe.anifestarea agresiunilor ,ndreptate ,mpotriva sistemuiui militar@ participarea la c0&tigarea supremaieiaeriene# prin $locarea aerodromurilor (aviaiei la sol)H de%organi%area logisticiiH ,nt0r%ierea mo$ili%riiH,ngreunarea manevreiH de%organi%area conduceriiH diminuarea asigurrii &i proteciei trupelor etc.-nali%0nd manifestrile aciunilor agresive indirecte# forele participate &i# mai ales# scopurile urmarite#se poate constata rolul deose$it ce1 are desf&urarea strategic a forelor militare ,n consens cu starea detensiune creat &i cu evoluia acesteia p0na la agresiunea militar direct (violena). !ta$ilirea o$iectivuluidesf&urrii strategice# ,n asemenea situaie# se leaga de faptul ca aciunile se duc numai pe teritoriulnaionalH forele de interne# armata &i serviciile speciale instruiesc forte speciale pentru resta$ilirea ordiniiconstituionaleH intervenia se execut gradual# la inceput cu fore ale ordinii pu$lice iar la nevoie cutrupele din forele de reacie rapid.

-u fost ca%uri de declan&are a agresiunii armate indirecte ,n com$inative cu actele de agresiunearmata direct c0nd cea dint0i a fost folosit ,n mod speculativ pentru motivarea celei dea doua. !untsituatii ,n care agresiunea indirect poate s precead agresiunea direct# iar pe fondul unei cri%e internegrave# ca urmare a intensificrii aciunilor diversionistteroriste &i de influenare psiAologic# desfa&urareaunor aciuni separatiste &i a unor confruntri interetnice s se transforme ,ntro agresiunedirect &i# ,n consecin declan&area celor doua tipuri de agresiuni ,n con:uncie d na&tere celui dealtreilea tip de agresiune# agresiunea com$inat.

/ste de ineles c modalitile de manifestare ,n cele doua tipuri de agresiuni determin naturaforelor participante &i procedeele de declan&are a agresiunii militare com$inate.

-preciem c situaia cea mai grea ,n care poate s se gseasc un stat# ,ntrun eventual conflictarmat# este aceea ,n care agresiunea militar pro$a$il este com$inat.-cestei situaii deose$ite# ,n prima perioad a r%$oiului (a ripostei graduale) tre$uie s i se opun

o desf&urare $ine organi%at condus unitar# activ &i elastic.eninerea ordinii pu$lice repre%int ansam$lul msurilor (aciunilor) ,ntreprinse pentru

prevenirea tul$urarilor sau a altor manifestari violente# ,n scopul evitrii reprimrii prin for a acestora.7ulegerea &i valorificarea informaiilor constituie elementul esential al msurilor luate pentru meninereaordinii pu$lice.

+esta$ilirea ordinii pu$lice repre%int ansam$lul aciunilor ,ntreprinse de catre forele destinate ,nacest scop atunci c0nd a fost tul$urat grav. 7ele dou sintagme sunt aparent diferite# totusi prin coninutulansam$lului de msuri sau aciuni pe care le include se ,ntreptrund complet0nduse reciproc astfel ,ncat

meninerea ordinii pu$lice conine &i msuri destinate a o resta$ili ,n ca%ul ,n care aceasta a fost ,ncalcat.otu&i# specificul meninerii ordinii pu$lice const ,n caracterul preventiv al msurilor pe care lepresupune resta$ilirea acestei ordini se deta&ea% prin caracterul represiv# $a%at pe fora coercitiv.

Dup cum sau derulat aciunile desta$ili%atoare din decem$rie 1585 situaiile de interveniiepentru meninerea ordinii de drept# ,n martie 155 arguures# iunie 155 la Kucure&ti# precum &i ,n

1


11/178

alea Jiului# cooperarea dintre forele care au intervenit pentru meninerea ordinii de drept a fost deficitar.n prim nea:uns care a generat o atare situaie a fost necunoa&terea &i neexploatarea situaiei operativinformative.

9 prim masur o$ligatorie pentru contracararea aciunilor ,n cadrul agresiunilor indirecte estecunoa&terea situaiei reale# diagnosticarea acesteia astfel ,ncat s poat fi cunoscut orice acuti%are ariscurilor &i amenintarilor la adresa +om0niei# activitatea tuturor reelelor &i organi%aiilor teroriste &idiversioniste. -ceast misiune este# ,n primul r0nd# de competena !.+.I. &i a organelor inisterului-dministraiei &i Internelor# care pe $a%a planului de cooperare ,ntocmit cu inisterul -parrii vor tre$ui

s difu%e%e acele informaii necesare ,n vederea ,ndeplinirii ,n comun a anumitor misiuni.De asemenea# prin organele de cercetare &i de contraspiona: proprii# unitaile armatei vor urmrisituaia informativ din %ona lor de competena fiind ,n msura s identifice indicii de modificare aacesteia. 9 alta masur organi%atoric a$solut necesar const ,n actuali%area planului de cooperare ,ntreinisterul de Interne# inisterul -prrii# !.+.I.# D.I./.# !.6.6. -cest document se apro$ de ctre7onsiliul !uprem de -prare a rii# iar msurile prev%ute se regsesc ,n extras# p0n la nivel de unitatemilitar. Important este ca aceia care au responsa$iliti concrete s ai$ formate deprinderile necesare deaciune ,n comun# s fie antrenani ,n acest sens.

-rmata viitorului tre$uie v%ut &i altfel decat o mas de oameni cu ca&ti# $ocanci# pu&c &igrenade. -cestea vor pierde tot mai mult teren ,n faa trupelor de oameni ,n Aalate al$e (speciali&ti care potaciona cu alte mi:loace reali%and acela&i scop# su$minarea unei economii# de exemplu)# iar organele de

informaii din cadrul armatei vor fi primele dintre acestea.-gresiunile armate indirecte vor cpta forme noi. !copurile rm0n acelea&i# mi:loacele sunt

altele. - le negli:a sau su$estima pot fi gre&eli fatale. -ciunile teroriste sau de sa$ota: nu vor consta ,ndistrugerea fi%ic a unui ecAipament# ci ,n parali%area sa prin virusare sau printrun emitor puternic deunde electromagnetice.

n port sau un aeroport pot fi i%olate pentru c0teva ore fr a anga:a pre%ena fi%ic a unui grupde comand ,n acel loc.

-ccesurile la nodurile de comunicaii sunt facile. Invadarea cu informaii false a canalelorde legtura poate produce tot at0tea daune ca &i aruncarea lor ,n aer# dac nu &i mai mari.

6utem s facem a$stracie de astfel de aciuniV!unt sau nu agresiuni armateV nde apar pro$lemeleV Ga forele a$ilitate s intervin ,n astfel de

ca%uri. - nu recunoa&te atri$utul acestor aciuni ca fiind Marmate ,nseamn excluderea armatei ca for deinterventie. Kineineles# aceasta presupune a vedea ,n armat o for $rutal# capa$il doar s aniAile%e fi%icadversarul. Dar adaptarea armatei la teAnologia modem presupune organi%area pe alte fundamente acompartimentelor infomiative si a forelor speciale.

7ompartimentul informaii devine# astfel# mult mai important ,n depistarea &i prevenirea acestoraciuni. /l tre$uie s dispun de ecAipament adecvat &i de oameni pregatii s1 utili%e%e. De asemenea#forele speciale tre$uie s cuprind# pe langa trupele superantrenate# pentru interventie directa# &ispecialist ,n teAnica de calcul# ra%$oi electronic# care ,n loc de arme cu lent vor avea G-696uri#capa$ili sa de%amorse%e oricand o $om$a informational.

Desigur# nimeni nu mai poate s&i asigure securitatea ,n mod individual# riscurile &i ameninrile

fiind transfrontaliere &i# de aceea# integrarea ,n structurile de securitate a devenit o necesitate. -ceasta nu,nseamn c cineva va fi numai $eneficiar de securitate far a participa la reali%area ei.?n pre%ent# instituiile statului cu atri$uii ,n domeniul securittii la nivel individual# societal &i

statal# ,n cola$orare cu mediul academic &i societatea civil au identificat pro$lemele


12/178

informaie ar putea aduce pre:udicii enorme. Din pacate mediul informatic la acest ,nceput de mileniu esteunul ,n care atacuri de genul celor enumerate anterior sunt frecvente. Gegislatia ,n vigoare asigur o

protecie ilu%orie# de multe ori atacatorii nu sunt prin&i niciodat# iar pre:udiciul provocat nu poate fiacoperit. 6rote:area afacerii revine ,n sarcina dumneavoastr.

7redeti c nu aveti nevoie de msuri de securitateV rmriti anunurile vendorilor softQareuluipe care il folositi. ei constata ca aproape %ilnic ,n anumite ca%uri apar pro$leme de securitate.7onsultativa in$oxul &i vedeti c0te din mesa:e sunt legitime &i cate sunt viru&i sau spam. !ecuritateainformatic nu este un lux# este o necesitate.

Importanta de securitii ,n reelele de calculatoare a crescut odata cu extinderea prelucrarilorelectronice de date &i a transmiterii acestora prin intermediul retelelor. ?n ca%ul operrii asupra unorinformatii confidentiale# este important ca avanta:ele de parta:are &i comunicare aduse de reelele decalculatoare s fie susinute de faciliti de securitate su$staniale. -cest aspect este esential ,n condiiile,n care reelele de calculatoare au a:uns sa fie folosite inclusiv pentru reali%area de operatiuni $ancare#cumpraturi sau plata unor taxe.

?n urma implementarii unor mecanisme de securitate ,ntro retea de calculatoare# informatiile nuvor putea fi accesate sau interceptate de persoane neautori%ate (curioase sau# eventual# cAiar rauintenionate) &i se va ,mpiedica falsificarea informaiilor transmise sau utili%area clandestin a anumitorservicii destinate unor categorii specifice de utili%atori ai reelelor.?n literatura de specialitate# noiunea de securitate este definitW ca fiind un complex de mWsuri

procedurale# fi%ice# logice &i :uridice# destinate prevenirii# detectWrii &i corectWrii diferitelor categorii deaccidente fie cW provin din cau%e naturale# fie cW ele apar ca urmare a unor acte de sa$ota:. 6rin categoriide accidente se ,nteleg acele accidente care pun ,n pericol viaa umanW# informaiile# $unurile materiale#valorile &i# nu ,n ultimul r0nd#mediul ,ncon:urWtor.

7onceptul de securitate poate fi structurat pe trei niveluri# dupW cum urmea%W@1. Securitate fizic:este nivelul Cexterior al securitWii &i constW ,n prevenirea# detectarea &i limitareaaccesului direct asupra $unurilor# valorilor &i informaiilorH de exemplu# ,ntrun sistem distri$uit# primamWsurW de securitate care tre$uie avutW ,n vedere este cea de securitate fi%icW# prin prevenirea accesuluifi%ic la ecAipamente@ un anumit infractor care doreste sW sustragW informaii din sistem# tre$uie# mai ,nt0i#sW intre ,n contact fi%ic cu ecAipamentul.

?n afara aspectelor pre%entate# securitatea fi%icW implicW luarea mWsurilor de protecie ,mpotrivaincendiilor# inundaiilor# scWpWrilor de ga%e &i a calamitWilor naturale# toate aceste mWsuri fiind legate de

protecia# ,n ansam$lu# a clWdirilor ,mpotriva pericolelor poteniale.Dimensiunea ecologic este definit de urmatoarele ameninri@ cau%ate de mediul naturalH

provocate de aciunile umane asupra sistemelor naturale &i care amenin ,ntreaga lume &i care nuamenin ,ntreaga omenire.

Din prima categorie fac parte urmatoarele ameninri@ cutremurele# erupiile vulcanice# tsunami#uragane# alunecri de teren# inundaii# cderile de meteorii sau de asteroi%i etc.

Din cea dea doua categorie fac parte ameninarile# provocate de oameni asupra sistemelornaturale sau structurilor planetei# care pun ,n pericol existena unei pari sau cAiar a intregii civili%aii cum

ar fi# de exemplu# poluarea &i distrugerea stratului de o%on.Din ultima categorie fac parte acele aciuni umane asupra sistemelor naturale sau structurilorplanetei# c0nd scAim$rile provocate nu repre%inta o ameninare existenial a civili%aiei umane# dar# petermen lung# aceasta ar putea s apar. -&a ar fi# efectul produs de exploatarea irationala a resurselorminerale.

Buvernele statelor lumii nu al celor de la 7erno$al sau al polurii industriale# care au determinatdistrugerea ecosistemelor# scAim$area dramatic a climei# distrugerea pdurilor# a planctonului# a stratuluide o%on# de&ertificarea# etc.

-meninrile &i agresiunile ecologice influentea% &i celelalte dimensiuni ale securitii# deoarecedetermin accentuarea &i apariia unor pro$leme legate de Arana# sracie# prin degradarea resurselor deap# aer# terenurilor cultiva$ile# etc.

7ea mai periculoas pro$lema ecologic a securitii este scAim$area climei (incl%irea glo$al)#deoarece aceasta determin apariia &i proliferarea unor vulnera$ilitati# riscuri# pericole &i ameninri laadresa securitaii umane#naionale &i collective# care pot fi din ce ,n ce mai greu ameliorate saucontracarate. De accea# societatea civil tre$uie s impun guvernelor s ia &i s aplice imediat cele mai

potrivite msuri pentru reducerea poluarii 6lanetei -l$astre.

12


13/178

7re&terea temperaturii medii determin scderea grosimii calotelor polare de gAeat cre&tereanivelului oceanelor &i a temperaturii acestora# cre&terea numrului &i puterii distructive a uraganelor &itaifunurilor# a inundaiilor etc.

7au%a acestor fenomene se cunoa&te &i const ,n emisia de $ioxid de car$on# oxid nitros# metan#etc.# produse de e activitile industriale &i agricole &i care sunt responsa$ile de cre&terea efectului de sera(,ncl%irea excesiv a atmosferei).

Noi considerm c nu este suficient reducerea cu numai X a emisiilor de noxe de catre stateleindustriali%ate# a&a cum impune 6rotocolului de la Loto# ci cu mai mult de 1X pentru a avea garania

opririi procesului de incl%ire glo$al.Ga ora actualW# se aprecia%W cW distrugerile de informatii# datorate vulnera$ilitWii nivelului desecuritate fi%icW# constituie cel mai mare procent de insecuritate.

Dimensiunea informaional a securitii este deose$it de important deoarece teAnologiainformaional sa de%voltat mult ,n acest secol# iar folosirea informaiei este un instrument &i totodata ceamai revoluionar ,ntrucat prin ea omenirea a a:uns ,n era informaticii &i a cunoasterii. -ceste scAim$ri

produse ,n domeniul informational au avut ca urmare trecerea de la conceptul a aparare la cel desecuritate care se $a%ea% pe o stare de alert permanent a sistemului de o$servare# anali% &i decomunicaii care poate s descopere oportun evenimente &i fenomene ce pot declan&a cri%e care se vortransforma ,n conflicte.2. Securitate logic: reprezint totalitatea metodelor ce asigur controlul accesului la resursele &i

serviciile sistemuluiH securitatea logicW poate fi ,mpWritW ,n douW mari niveluri@ niveluri de securitate a accesuluiH niveluri de securitate a serviciilor.

6rincipalele niveluri de securitate a accesului sunt@a. nivelul de acces la sistem@ acest nivel este rWspun%Wtor de gradul deaccesi$ilitate al utili%atorilor ,n sistem# de decuplarea sau de cuplare a unorstaiiH

$. nivelul de acces la cont@ acest nivel verificW dacW utili%atorul are un profilvalid pentru sistemHc. nivelul drepturilor de acces@ dupW ce un utili%ator trece prin cele douWniveluri anterioare# el va primi de la sistem anumite drepturi de conectare.6rincipalele niveluri de securitate a serviciilor sunt@d. nivelul de control al serviciilor@ acest nivel este rWspun%Wtor de funciile deraportare a stWrii serviciilor si# respectiv# de averti%areHe. nivelul de drepturi la serviciu@ determinW modul de utili%are a unui anumitcont de servicii.3. Securitate juridic:este nivelul alcWtuit dintro colectie de legi naionale care reglementea%W actul deviolare a nivelurilor de securitate fi%icW si logicW &i sta$ile&te sanciuni penale ale acestor acteH aici esteimportant de su$liniat cW sistemul de securitate fi%icW tre$uie astfel conceput# ,nc0t sW permitW ,n oricesituaii anali%a posteveniment care sW fie utili%atW ca Cmartor ,n procesul de reali%are a o$iectivului desecuritate :uridicW.

Dimensiunea cultural a securitaii este foarte important din mai multe puncte de vedere@teAnicostiinific# etnicoreligios etc. -spectele teAnico&tiintifice au un impact semnificativ asuprarevolutiei ,n domeniul militar (revoluia ,n afacerile militare) &i# implicit# asupra securitaii la toatenivelurile ei. -stfel# descoperirile teAnico&tiinifice repre%int nu numai mi:loace pentru cre&tereanivelului de reali%are a strii de securitate national &i colectiv# ci &i factori de risc ,n raport cu intereselenationale &i comunitare sau de alian# dar &i de utili%are a inovaiilor teAnico&tiinifice.

?n ceea ce prive&te religia# aceasta are fara nici o ,ndoial un rolcAeie ,n prevenirea# dar &i ,nprovocarea unor conflicte (de la ra%$oiul terorist# la ra%$oaie clasice# stat contra stat &i p0na la uneleforme neconvenionale de lupt politic violent). /xperiena istoric este $ogat ,n aceste forme demanifestare religioas precum ra%$oaie sfinte# ra%$oaie drepte etc. care au o mai mare $rutalitate#intensitate &i letalitate decat celelalte ra%$oaie. !a constatat durata ra%$oaielor religioase este mai mare

decat a celorlalte tipuri de ra%$oaie ceea ce repre%inta un motiv de ingri:orare# deoarece mai mult de:umatate din conflictele secolului EE si secolului EEI au avut sau au o dimensiuni religioase. Dinanali%ele efectuate ,n domeniul securitaii a reie&it ca factorii religio&i sunt legai de identitatea grupuriloretnice# de lim$a# politic# economia &i teritoriul acestora. Impactul religiei asupra securitaii estedeterminant# iar factorii religio&i repre%int o component esential a gestionrii &i re%olvrii conflictelor.

13


14/178

Ga ,nceputul anului 2# din cau%e etnice# religioase# ideologice sau teritoriale# se ,nregistrau 22de conflicte armate ma:ore &i 28 de puncte fier$ini# care oricand# se pot transforma ,n ra%$oaie de maimare sau mai mic intensitate.

/xperiena a scos ,n evidena &i cau%ele principale ale conflictelor etnicoreligioase@ e&eculideologiilor &i instituiilorH puterea incontesta$il a religiei ,n furni%area resurselor ideologice ,nsusinerea ideii de :ustiie


15/178

deteminrilor dilemei securitii# se poate afirma faptul c acest concept al comunitii de securitate esteunul ce face a$atere de la principiile realismului# fiind mai degra$ orientat ctre a$ordareaconstructivist.

?n cadrul unei comuniti de securitate# se presupune c statele sunt capa$ile s intervin printeAnici sau mecanisme diplomatice pentru a preveni apariia conflictelor ,ntre state. 9 a doua presupunere

pe care o comunitate de securitate o necesit este a existenei unei capaciti a statelor ce alctuiescrespectiva comunitate de a reali%a un front comun ,mpotriva unui actor (statal sau nonstatal) extern sauunui grup de actori.

?n plus# unul din criteriile fundamentale pentru de%voltarea unei comuniti de securitate este acelaal existenei sau construciei unei maturiti instituionale suficiente pentru a genera teAnici diplomaticecare s fie folosite pentru a com$ate pro$lemele &i cri%ele. ai mult# aceast maturitate instituional nu

poate fi totu&i suficient fr existena unor a&teptri mutuale po%itive ale statelor mem$re ale crorpercepii s fie armoni%ate &i integrate ,n cadrul unui model unic de interaciune interstate. Gegat depercepii# este necesar# de asemenea# o percepie comun a statelor mem$re ale comunitii asupraameninrilor externe. !tatele mem$re tre$uie s utili%e%e aceea&i gril de anali% atunci c0nd clasific &ianali%ea% ameninrile la adresa securitii regionale.

n complex regional de securitate se define&te ca un grup de state ale crui prime preocupri desecuritate se leag laolalt suficient de ,ndeaproape# ,nc0t securitile lor naionale s nu poat fi luate ,nconsiderare ,n mod realist separat unde de alta. -ceasta este o prim definiie dat de Ku%an complexelor

regionale de securitate.?ntruna din cele mai recente lucrri care anali%ea% pro$lematica securitii regionale (+egions

and 6oQers Ae !tructure of International !ecuritL# 23)# Ku%an &i 9le Oeaver aduc completri acesteidefiniii# complexul regional de securitate (+!7) fiind descris ca fiind un set de uniti ale crui procesede securi%are &i desecuri%are sunt interdependente ,n a&a msur ,nc0t pro$lemele de securitate aleunitilor componente nu pot fi anali%ate sau re%olvate separat una fa de cealalt.

1.4.I0)?) @0) :60Identificarea unui complex de securitate implic anali%a forei interdependenelor dintre diferitele

state. Interdependenele pot fi po%itive (atunci c0nd ,ntre state exist cooperare &i


16/178

poate distorsiona &i afecta distri$uia puterii ,ntre componentele (statele) respectivului complex desecuritate@ Din cau%a suscepti$ilitii lor la influenele externe# ecAili$rele puterii sunt un gAid mult mai

puin de ,ncredere la periferie dec0t la centru. ?ns ,n opinia noastr# ,ntruc0t ecAili$rul de putere localinfluenea% ,ntro $un msur modelele amiciiei


17/178

2. SECURITATEA UMAN I SOCIETAL

2.1.S60 =;Ga ,nceput de secol EEI# pericolele &i ameninrile la adresa securitii tind s devin din ce ,n ce

mai difu%e# puin predicti$ile &i multidimensionale. !pre deose$ire de ameninrile militare tradiionale ce

eman de la un adversar cunoscut# acestea nu pot fi contracarate nici prin cre&terea cAeltuielilor militaresau desf&urarea de trupe &i nici prin ,ncAiderea granielor.Gumea devine tot mai complex &i interdependent# iar fenomenul de%voltrii dura$ile se afirm

tot mai mult ca fiind ireversi$il. - devenit de asemenea evident indisolu$ilitatea &i comensura$ilitateanoiunilor de Cde%voltare &i Csecuritate# interconexiunea &i interdependena dialectic a acestora.

!ecuritatea ocup un loc central ,ntre preocuprile actuale ale g0ndirii filosofice# ,ntruc0tomenirea# care pare incapa$il s coexiste armonios# domin multe din condiiile ce determin aceaststare pe diferite niveluri ale organi%rii sociale@ individual# grupal# naional# regional sau glo$al.

!f0r&itul +%$oiului +ece a adus cu sine &i modificarea percepiei indivi%ilor umani asupratipurilor de ameninri la adresa securitii lor. -stfel# pro$lemele ce in de dimensiunile nonmilitare alesecuritii au luat locul celor de natur militar# ,ns fr a le elimina.

6erioada sf0r&itului de secol EE &i ,nceputului de secol EEI este marcat at0t de cre&terea ,namploare a procesului de glo$ali%are# c0t &i de c0teva direcii imprimate de noile caracteristici alemediului internaional de securitate# ce se ,nscriu ,n aceast tendin# precum@ asumarea de ctre N-9 &i / a noi roluri# ce decurg &i din sporirea numrului de mem$riH afirmarea luptei ,mpotriva terorismului ca principal o$iectiv al agendei tuturor instituiilor &iorgani%aiilor internaionale de securitateH extinderea %onei de aciune a instituiilor &i organi%aiilor internaionale de securitate ,n afaraCfrontierelor lor iniialeH restr0ngerea capa$ilitilor militare din vecAile %one de conflict# redirecionarea lor spre alte spaii &idesemnarea rolurilor de sta$ili%are &i meninere a pcii altor instituii &i organi%aii internaionale desecuritateH reafirmarea rolului unor instituii &i organi%aii de securitate aflate# p0n acum# pe planul doi ,n materiede activitate &i afirmare la nivel internaional.

6e l0ng urmrirea acestor procese# pe agenda relaiilor internaionale un loc principal este ocupatde pro$lemele de securitate. Nu este vor$a numai despre terorism# ci &i despre srcie# &oma:# crimorgani%at# proliferarea armelor de distrugere ,n mas# imigraie ilegal# de%astre ecologice &i competiieacer$ pentru resurse naturale.

Noile de%voltri ale mediului de securitate fac necesare msuri de redefinire# reconfigurare &ireconstruire pe noi piloni a dreptului la securitate individual# naional &i colectiv &i reglementare anoilor forme de cooperare.

+edefinirea conceptului de securitate se desf&oar ,ntrun context ,n care actorii statali &i

nonstatali au vi%iuni diferite asupra provocrilor la adresa securitii# ,n conformitate cu tradiionaladistincie ,ntre nord &i sud din relaiile internaionale@ nordul &ia centrat atenia pe terorism &i armele dedistrugere ,n mas# ,n timp ce sudul este preocupat de srcie &i su$de%voltare.

/forturile de a redefini securitatea pleac de la c0teva premise@ deinerea armelor de distrugere ,n mas nu furni%ea% ,n mod necesar securitateH securitatea ,ntro lume ,n glo$ali%are nu poate fi furni%at exclusiv pe $a%e naionaleH centrarea ateniei pe securitatea statului este inadecvat# ,ntruc0t dac indivi%ii &i comunitile se afl,ntro stare de insecuritate# statul ,nsu&i este fragilH dimensiunile nonmilitare ale securitii au devenit din ce ,n ce mai importante.

/la$orarea unei vi%iuni comune asupra securitii este posi$il numai prin con&tienti%area faptuluic multe dintre actualele provocri sunt# de fapt# re%ultatul existenei unor riscuri &i vulnera$iliti comune

ce necesit soluii de aceea&i natur. -&a au aprut concepte de genul securitate colectiv# securitatecomun sau securitate prin cooperare. -ceste trei concepte au o dimensiune militar predominantdeoarece reali%area strii de securitate va depinde# ,n mare msur# de contracararea provocrilortradiionale la adresa securitii# precum limitarea proliferrii armelor de distrugere ,n mas &i re%olvareaconflictelor ,nainte ca acestea s devin violente.

1"


18/178

otu&i# pro$lemele legate de srcie# suprapopulare# degradarea mediului# scAim$area climei#repre%int de:a ameninri ,mpotriva crora tre$uie angrenate resurse uria&e# at0t de natur financiar# c0t&i uman.

De%voltarea umanitii se cere a fi $a%at pe consolidarea capacitilor de $a% a oamenilor#precum aceea de a putea citi &i scrie# de a avea cuno&tine# de a fi sntos &i $ine Arnii# de a avea adpost&i de a fi mo$ili# precum &i de a avea un viitor asigurat.

?ntro societate democratic# securitatea uman constituie unul dintre o$iectivele ma:ore aleacesteia.

Ga ,nfptuirea acestui de%iderat un rol semnificativ ,l :oac &i grupurile de interese# ,n calitatea lorde entiti ce&i propun s apere# prin mi:loace diverse# drepturile omului# s influene%e activitateadecidenilor politici ,n direcia satisfacerii a&teptrilor &i doleanelor celor pe care ,i repre%int.

Securitatea uman reprezint o stare ce exprim percepia a!senei riscurilor, pericolelor iameninrilor la adresa existenei, valorilor i intereselor indivizilor umani "n orice form deconstituire#, dar i procesele de gestionare a acestei percepii i de formare a sa.

arietatea definiiilor acestui concept demonstrea% faptul c# deocamdat# pro$lematicasecuritii este departe de a fi pe deplin clarificat. !ituaia este cau%at de faptul c toate sensurileexistenei umane sunt construite prin definiii re%ultate din experiena perceptiv a indivi%ilor. -stfel#reali%area strii de securitate# indiferent de nivelul &i domeniul la care ne raportm# este ,ngreunat deuria&a varietate a valorilor &i intereselor oamenilor# ce# adesea# intr ,n contradicie# cre0nd temeri asupra

securitii individuale# grupale# naionale# statale# suprastatale./xistena individului uman nu se poate desf&ura ,n afara sistemului glo$al &i# ,n consecin#

anali%a de securitate nu poate ignora elementele acestuia@ contextul structural &i istoric# ce define&te parametrii de $a% sau circumstaneleH cultura# adic perspectivele ideologice# cogniiile# sentimentele &i :udecile care dau sistemului valoare#sens &i orientareH structura de actori &i resursele acestora# cu a:utorul crora reali%ea% scopurile sta$iliteH procesele# relaiile dinamice de cooperare sau antagonice# prin care actorii urmresc reali%areascopurilor pe termen scurt sau lungH efectele sau consecinele intenionate &i neintenionate ale aciunilor# inaciunilor &i proceselor.

?n conformitate cu conceptul de%voltrii umane exist patru componente de $a%@ egalitatea c0t prive&te accesul ecAita$il la oportunitiH dura$ilitatea c0t prive&te responsa$ilitatea pentru generaiile viitoare ca &i cele pe care le posedgeneraia de acumH productivitatea privind investigaiile ,n resursele umane &i ,n crearea acelui mediu macroeconomic carear permite persoanelor s&i ating potenialul maximH simul deci%iei * ,n sensul c oamenii tre$uie s ating un nivel de de%voltare individual care lear

permite s exercite opiuni $a%ate pe dorine proprii# dintrun cadru mai larg al oportunitii existente.-xarea ateniei asupra de%voltrii umane reflect tendina spre o reorientare principal a

scopurilor# ,n conformitate cu care se adopt reforme sociale ,n lumea contemporan.9mul &i necesitile sale vitale se consider fundamentale# ca o valoare suprem# pe c0nd factorii

materiali# veniturile $ne&ti sau ma:orarea consumului nu mai repre%int o condiie central#fundamental# ci doar un mi:loc de asigurare a de%voltrii umane dura$ile./ste remarca$il c aceast revi%uire a corelaiei dintre scopurile &i mi:loacele de%voltrii sociale

constituie doar o re,ntoarcere spre acel gen de orientare a concepiilor generale despre lume care suntcaracteristice pentru cultura uman ,n general# inclusiv pentru cultura european# dar care din cau%a unorcircumstane social * istorice# sa diluat &i cAiar sa distorsionat.

De%voltarea umanitii nu poate fi reali%at fr asigurarea securitii umane.!ecuritatea uman implic de o$icei o condiie ,n care oamenii ,&i pot exercita opiunile ,n

siguran &i li$ertate# fr team c oportunitile de care se $ucur ast%i vor fi pierdute sau retrasem0ine.

!ecuritatea ,nseamn c $eneficiile pe care leau atins oamenii ,n extinderea oportunitilor lor &i

perfecionarea capa$ilitilor sunt prote:ate de aran:amentele curente sociale# economice# politice.?n ideologia activitii contemporane trecerea la o nou ,nelegere a securitii umane a avut loc la,nceputul anilor [5# odat cu sistarea r%$oiului rece &i a confruntrilor ideologice ,ntre supraputeri.

6ericolul exterminrii atomice a omenirii a sl$it &i noiunea securitii umane ce sa deplasat dindomeniul militar ,n sfera umanitar * cea a vieii &i demnitii umane.

18


19/178

?n plan metodologic# introducerea categoriei Csecuritate uman este un factor po%itiv# deoarececategoria dat apare ca o caracteristic integral ,n cadrul creia sunt unii parametrii ce reflect at0taspectele o$iective# c0t &i cele su$iective ale vieii sociale ale omului.

nii autori definesc acest tip de securitate ca fiind fundamentul unei societi mondiale# ,n caresecuritatea individului este ,n centrul prioritilor internaionale# o societate ,n care normele umanitareinternaionale &i de drept sunt menite s prote:e%e indivi%ii. /a semnalea% deta&area dintre securitateaindividului &i cea a statului. !tatul ,ncetea% s fie singurul protector# recunoscut ca legitim# al uneisocieti.

7onform noii vi%iuni# fiinele umane &i relaiile lor complexe# economice &i sociale au prioritate.!ecuritatea uman ar putea include# astfel# Csecuritatea mpotriva privaiunilor economice, o calitateaccepta!il a vieii i garantarea drepturilor fundamentale ale omului (GloLd -xQortAL# fost ministrude externe canadian).

!ecuritatea a fost a$ordat ca un concept multidimensional# legat nu doar de arme &i de utili%arealor# ci &i de tot ceea ce prive&te sigurana fiinei umane@ societate# economie# mediu# alimentaie#a$ordrile teoretice culmin0nd cu o iniiativ la nivel glo$al cu un puternic suport &i o su$stanialcontri$uie a savanilor care au lansat conceptul de securitate uman# definitoriu pentru viaa &i demnitateafiinelor umane# idee ce va marca# cu siguran# sensul evoluiei societii glo$ale ,n secolul EEI.

7onceptul de securitate uman din perspectiva de%voltrii dura$ile pune ,n eviden urmtoarelesale caracteristici@

securitatea uman este o pro$lem universal . /a prive&te populaia de pretutindeni# din rile srace#,nainte de toate# dar &i din rile $ogate. ulte din ameninrile existente sunt comune tuturor popoarelor#

put0nd meniona ,n acest sens violrile drepturilor omului# crima# drogurile# poluarea &i &oma:ul.Intensitatea acestora difer de la ar la ar# de la regiune la regiune# ,ns# ,n ansam$lul lor# toate acesteameninri sunt reale &i ,n continu de%voltare. componentele securitii umane sunt interdependente. 70nd securitatea populaiei este ,n pericol ,n oricecol al lumii# toate naiunile pot fi implicate ,ntrun fel sau altul. Foametea# epidemiile# poluarea# traficulde droguri# terorismul# tensiunile etnice# de%integrarea social nu mai sunt evenimente i%olate# limitate ,ncadrul frontierelor naionale. 7onsecinele lor se pot extinde ,n plan regional &i cAiar glo$al. securitatea uman se asigur mai u&or prin msuri de prevenire dec0t prin intervenii ulterioare. /ste mai

puin costisitor s acione%i asupra ameninrilor# pericolelor# atunci c0nd acestea apar# dec0t dup ce saupermanenti%at. securitatea prive&te modul ,n care individul este integrat ,n societate# de c0t li$ertate dispune pentru a&iexercita dreptul la opiune ,ntro multitudine de posi$iliti.

7onceptele Cde%voltare dura$il &i Csecuritate uman sunt ,nrudite# interdependente# dar nuidentice.

Desigur# ,ntre de%voltarea uman &i securitatea uman exist o interconexiune@ progresul dintrundomeniu extinde posi$ilitile pentru progresul celuilalt# &i vice versa.

6entru contemporaneitate noiunea de Cde%voltare dura$il a devenit noiunea cAeie ,n ela$orareanoilor paradigme de supravieuire a omenirii# ,n trasarea noilor ci de gestionare a sistemelor sociale.

!ituaia actual ,n care se afl omenirea ast%i caut un nou model de de%voltare# precum &i de noi

o$iective referitoare la securitate.!avanii de a%i ,n lucrrile lor ne propun a reali%a noi imperative adresate secolului al EEIlea@ imperativul intelectual * esena cruia const ,n avansarea calitativ a intelectului social. consolidarea securitii tre$uie s se $a%e%e pe dou elemente principale@ a ,ntri sentimentul de,ncredere ,ntre oameni# ca urmare a conexiunilor informaionale ,n interiorul statului &i de a desf&uracola$orarea ,ntre state. legtura cursiv a securitii &i de%voltrii dura$ile. noua calitate de asigurare a vieii# noile cerine vor avea ca punct de reper cola$orarea ,n domeniile&tiinei# teAnicii# economiei &i ecologiei.

7ontemplarea tradiional a de%voltrii# fiind ,nsoit de siguran# va a:uta la reali%area principiilorde $a% a securitii ,n tran%iia spre o de%voltare dura$il care sunt@

asigurarea unei securiti generale e posi$il ,n ,ncadrarea unei de%voltri dura$ile glo$aleH promovarea unei securiti glo$ale include ,n prim plan aspectul socio natural# ceea ce va permitepstrarea $iosferei &i civili%aieiH securitatea ,n acest nou model de de%voltare exprim concepia noosferi%rii sociumului# va oferi

posi$iliti ma:ore de perfecionarea intelectului social pentru constituirea noosferei.

15


20/178

?n asemenea ordine de idei# sfera raiunii (noosfera) este interpretat prin intermediul categoriei desecuritate# adic este o stare concret a civili%aiei ce va aprea pe parcursul supravieuirii omenirii &itrecerii acesteia din urm la o de%voltare dura$il &i inofensiv ca re%ultat al eliminrii pericolelor &icatastrofelor glo$ale# al asigurrii unei securiti verita$ile tuturor formelor de activitate uman.

70t prive&te conceptul securitii umane# ca &i ,n ca%ul altor noiuni fundamentale (precumli$ertile omului)# este mult mai u&or de a depista lista securitii# dec0t existena ei.

!ecuritatea uman sa aflat ,ntotdeauna ,n atenia opiniei internaionale ,ncep0nd cu Declaraianiversal a Drepturilor 9mului (1548)@

C$rice om are dreptul la via, la li!ertate, i la securitate personal" %rt. '$rice persoan, n calitatea sa de mem!ru al societii, are dreptul la securitatea social' eaeste ndreptat ca prin efortul naional i cola!orare internaional, in(ndu)se seama de organizarea iresursele fiecrei ri, s o!in realizarea drepturilor economice, sociale i culturale indispensa!ile

pentru demnitatea sa i li!era dezvoltare a personalitii sale "%rt. **#.6ro$lema securitii umane are dou aspecte@ n primul r(ndea implic lipsa unor pericole precum

foametea# ,m$olnvirile# represaliileH n al doilea r(nd# implic prote:area individului contra unorevenimente nedorite ale vieii cotidiene ( ,m$olnvirile# accidente la locul de munc# ,n societate).

6rin securitatea uman se su$,nelege un fenomen cu multe componente@ securitatea economic#securitatea alimentar# securitatea ocrotirii sntii# securitatea ecologic# securitatea personal#securitatea pu$lic# securitatea politic.

/lementele structurale menionate ale securitii umane# sunt deose$it de importante pentru om ,norice ar# ,n orice situaie social# dar pro$lemele de securitate ale pre%entului se cer formulate &isoluionate din perspectiva viitorului.

+olul - n asigurarea securitii umaneImediat dup intervenia N-9 din !er$ia# ,n 1555# secretarul general al 9.N.# ofi -nnan#

declara %iarului Ge onde@ omul este n centrul tuturor lucrurilor. /nsui conceptul de suveranitatenaional a fost creat pentru a apra individul, care este raiunea statului, i nu invers.

ermenul desecuritate uman a fost ,n mod oficial utili%at# pentru prima dat# ,n anul 1554# ,ntrun raport al Naiunilor nite asupra de%voltrii umane (termenul va fi reluat ,n raportul comisiei+amp0alasupra guvernrii glo$ale# ,n 155).

+aportul Naiunilor nite recomanda o tran%iie conceptual profund de la securitatea nuclear#deci militar# lasecuritatea uman.

6entru ma:oritatea oamenilor * se su$linia% ,n acest raport * sentimentul de insecuritate rezultmai mult din temerile provocate de viaa cotidian dec(t de un eveniment apocaliptic mondial.

Fondat pe interdependen# centrat pe prevenire &i axat pe indivi%i# securitatea umanaccentueaz atenia ndreptat spre populaii a cror siguran este parte integrant a promovrii &imeninerii pcii.

!ecuritatea statelor este esenial# dar nu suficient# pentru asigurarea siguranei popoarelor.!ecuritatea uman# fr a se su$stitui totu&i securitii naionale# accentuea% importana

considerrii securitii statului nu ca un scop ,n sine# ci mai degra$ ca un mi:loc de a garanta securitateapopulaiei.

!ecuritatea uman &i securitatea statului sunt# mai degra$# dou concepte complementare# ,nmsura ,n care primul repre%int un mi:loc de reali%are a celuilalt. Din aceast perspectiv# securitateauman completea% politicile specifice privind securitatea statului# drepturile omului &i de%voltareauman.

?n aceast linie se ,nscrie &i dinamica actual a niunii /uropene# ,n efortul de a asigura un spaiucomun de securitate# at0t ,n interiorul# c0t &i ,n exteriorul frontierelor sale# prin asumarea unui rol activ ,ndomeniul prevenirii conflictelor &i gestionrii cri%elor# promovrii drepturilor omului# a democraiei &istatului de drept.

?n acest scop# niunea /uropean tre$uie s fie ,n msur s pun ,n aplicare ,ntregul spectru deinstrumente de care dispune# inclu%0nd activitile politice# diplomatice# militare &i civile# comerciale &i dede%voltare.

7onceptul de sta$ilitate acoper o arie larg de aciuni# de la prevenirea unui conflict politic p0nla activitile de spri:inire a de%voltrii. ?n consecin# pentru niune# dificultatea const ,n a gsi oraiune de utili%are a acestor noi instrumente create ,n cadrul structurilor sale.

6rintre o$iectivele tratatelor care au stat la $a%a constituirii / se regsea &i necesitateaconsolidrii pcii ,ntre statele europene marcate ,n trecut de rivaliti &i de dou r%$oaie mondiale.

2


21/178

-u existat multe o$stacole ,n asumarea unui rol activ din partea instituiilor europene pe scenainternaional# cu excepia politicilor sectoriale# pentru a cror aplicare fuseser iniial create@ pe de o parte# tratatele comunitare nu priveau dec0t domeniul cooperrii economice &i al scAim$urilor.6ro$lemele de securitate &i de aprare au aprut t0r%iu ,n centrul discuiilor &i cu multe precauii din

partea statelor mem$re# preocupate s&i pstre%e li$ertatea de aciune. pe de alt parte# implicarea ,n conflictele inter sau intrastatale presupunea &i exercitarea unei formeoarecare de putere# dificil de gestionat din cau%a reticenelor puternice manifestate de unele state mem$re.De%$aterile vi%ea% ,n special pro$lema instrumentelor de putere militar# pentru care nu exist

,ntotdeauna un consens# dat fiind faptul c numeroase guverne consider N-9 drept singura referinserioas ,n materie. de asemenea# statutul internaional al / este unul specific. niunea nu constuie o organi%aieinternaional sau o organi%aie regional de securitate# conform definiiilor cuprinse ,n 7arta Naiunilornite.

?n ciuda acestor o$stacole# aciunea niunii la nivel internaional a ,nceput s se conture%e# o datcu structurarea celor trei piloni# ,n :urul a trei axe@ politica comercial comun# cooperarea cu rile tere#

politica european de securitate comun.Documentul cadru care expune vi%iunea 7omisiei ,n relaiile internaionale preci%ea% faptul c ,n

urma procesului de lrgire# niunea va tre$ui s&i asume &i alte responsa$iliti# mai importante# ,ncalitate de Cconductor regional &i partener mondial. /a va tre$ui s&i consolide%e capacitatea de a

promova drepturile omului# democraia &i statul de drept &i s&i concentre%e eforturile asupra luptei,mpotriva srciei# prin intermediul politicilor sale multilaterale &i $ilaterale# care vi%ea% ,n principalde%voltarea dura$il &i sta$ilitatea politic# contri$uind astfel la securitatea &i prosperitatea internaional.

Documentul descrie# ,n continuare# liniile generale de aciune# pe domenii specifice@U pentru de%voltarea regional# principalul instrument de care dispune niunea# este 1olitica de2ecintate# care const ,n acorduri de parteneriat politic &i economic# cooperare ,n vederea armoni%riiadministraiilor &i a sistemelor politice# programelor de reform &i moderni%are a aparatelor de stat &i asocietilor. ?n cadrul acestei politici se prevede faptul c C/ tre$uie s fie capa$il s asigure# ,ntromsur tot mai mare# sta$ilitatea european# prevenirea conflictelor &i gestionarea cri%elor# cAiar prinrecursul la for# su$ mandat 9N .U ,n planul dezvoltrii dura!ile# Cca actor economic mondial# / poate contri$ui la eficienti%areaguvernrii mondiale# prin msuri de cooperare internaional &i politici interne coerente. 7ooperarea custatele ,n curs de de%voltare va contri$ui la eradicarea srciei.U ,n calitate de actor mondial @ C/ va tre$ui s se implice ,n asigurarea securiti istrategice# a

securitii civile &i proteciei populaiilor din interiorul &i exteriorul spaiului european.

2.2.S60 :60);!ecuritatea societal desemnea% o form particular de securitate a comunitilor omene&ti ,n

a$sena creia nu ar fi posi$il supravieuirea lor ,n istorie# prote:area memoriei &i identitii colective#meninerea coe%iunii sociale &i culturalsim$olice dintro societate.

Interesul pentru securitarea societal a plecat de la con&tienti%area tot mai puternic a distinciei

dintre interesele &i nevoile de securitate ale statului# ca entitate politicoadministrativ# &i cele alecomunitii ,ncorporate ,ntre graniele acestuia.!ecuritatea societal se refer la capacitatea de autoaprare a popoarelor ,n faa agresiunilor

structurale care le le%ea% valorile constitutive# scopurile &i sensurile colective.6reocuparea pentru domeniul securitii societale a cunoscut o continu cre&tere ,n ultimele

decenii ca urmare a extinderii niunii /uropene &i a interesului manifestat de ctre instituiile europenepentru prote:area specificitilor etnice &i religioase# a identitii &i datelor etnoculturale ale comunitilor&i pentru prevenirea democidului# excluderii &i discriminrii.

7onceptul este re%ultatul o$servaiei &i exersrii procesului de integrare european &i reflecta$ordarea predominant nonmilitar de pe continentul nostru.

!ecuritatea societal este una din cele componente &i aspecte ale securitii iar a$ordarea general

a fost acceptat de N-9 ca definiie general (+oma 1551) &i este ,nc inclus ,n actualul 7oncept!trategic (OasAington 1555).7ei mai importani teoreticieni ,n definirea securitii sunt@ KarrL Ku%an# 9le Oaever# orten

elstrup# 6ierre Gemaitre.

21


22/178

!ursa de $a% a conceptului provine din definirea societii (Oeaver 1558) drept entitate umancreat printrun proces de convieuire a indivi%ilor sau asocierilor de grup definite de atri$ute comune &iexprim0ndu&i sentimente comune identitate# tradiie# sim$oluri# valori. !ecuritatea societal nu,nseamn securitatea naional (securitatea politic) nici securitatea statului (doar o parte din aceasta) cimai degra$ securitatea individual (sigurana).

!igurana societal este legat de identitate# comunitate# moralitate &i valori comune.Societate i securitate?n ,nelegerea lui 9le Oaever# societatea este o entitate uman re%ultat ,n urma unui proces de

convieuire &i asociere ,ntre oameni &i grupuri ce poart o serie de atri$ute comune (rasa# etnie# lim$a#istorie# geografie) &i care dau expresie unor sentimente comune (identitate# sim$oluri# valori).!ociologia clasic european (!pencer# DurPAeim# onnies) evidenia%@

caracterul contractual al societii indivi%ii sunt reunii ,n cadrul unei societi prin intermediul unuicontract de asociere pe $a%e individuale Ssocietate# pe $a%a unei deci%ii con&tiente &i raionaleH caracterul moral &i organic al societii este o uniune moral ,ntre indivi%i &i grupuri S comunitate# carecapt propria sa individualitate ce se transmite de la o generaie la alta.

Ga Ferdinand \nnies conceptele de societate (3esellsc0aft sau asociere) &i comunitate(3emeinsc0aft) pun ,n eviden acest distincie@ o societate nu poate fi redus la o simpl calculaieraional# nu este o simpl sum a prilor sale &i nu poate fi redus la indivi%ii care o compun. !ocietateaeste asociere &i comunitate ,n acela&i timp# este o entitate cu propria sa identitate.

Ga ax Oe$er 4o naiune este o comunitate de sentiment care se va manifesta n mod adecvatsu! forma unui stat propriu' de aceea, o naiune este o comunitate care n mod normal tinde s generezepropriul su stat4.

-stfel# acest ,neles# formea% legatura@ societate naiune * stat!tatele nu ,ntotdeauna se constituie pe structura unei naiuni# ,n timp ce societatea nu se confund

niciodat cu statul.!tatul este parte a societiiH societatea este mai mult dec0t statul# este cealalt parte (Im.

Oallerstein).!ocietatea este o alternativ la stat &i sursa ultim de legitimare a acestuia.?n aceast situaie# securitatea statului nu este ,ntotdeauna &i securitatea societiiH societea

,nseamn $a%ele morale (sentimentale) ale statului# iar securitatea societal se refer la acele ameninri laadresa fundamentelor statului# ,n primul r0nd de natur moral.

Delimitarea conceptului de securitate societal (Oaever# 1553) dac naiunea este o comunitate ,n cutarea statului# securitatea naiunii sar referi# ,n acest ca%# lasecuritatea politicH daca reducem securitatea la securitatea grupurilor# operm o fragmentare a securitii.

/x@ fermierii france%i percep o stare de insecuritate ca urmare a modificrii politicii agricole a /#,n sensul li$erali%rii comerului cu produse agricole ,n interiorul B- &i ,n relaia cu /uropa de /stHaciunile lor de protest $locAea% deci%ia / &i# ,n felul acesta# pe cale de consecin# se generea%insecuritate ,n r0ndul productorilor agricoli din /uropa de /st. !ecuritatea societal sar reduce la grupulde fermieri# la alte grupuri similare# ceea ce ar fi prea puin.

dac se reduce securitatea la securitatea individual (sau suma acestora)# se revine la conceptul atomistal securitii# din care sa inspirat una dintre a$ordrile securitii naionale.!ecuritatea societal se refer la acea parte rmas neacoperit de securitatea statului &i de

securitatea.!ecuritatea statului (o$inut pe cale militar# diplomatic &i economic) &i sigurana indivi%ilor

(o$inut pe cale poltieneasc) tre$uie completat cu securitate societii# adicsocietal./cuaia complet a securitii conine# ,n ,nelesul &colii europene@ securitatea politic (a

comunitii naionale# definit ,n termeni etnici sau civici)# securitatea individual (definit ,n sensulsecuritii fi%ice a indivi%ilor# $unurilor &i proprietii acestora) &isecuritatea societal (definit ,n sensul

pre%ervrii $a%elor morale ale statului &i naiunii).5azele de constituire a societii. %spectele societale.

1.-tno)national.9amenii au multiple identiti# ,ns ,n ierarAia identitilor# ,n mod o$i&nuit primea% identitateanaional.

Identitatea nationala este cea mai important form de identitate politic.?n lumea european# naionalitatea este cel mai important factor de definire a identitii.

22


23/178

2.+eligioas.+eligia este o alternativ la identitatea naional &i# ,n anumite situaii# este cAiar mai puternic#

pentru c poate o$ine aderena ,n afara identitiii etnice sau naionale.?n afara /uropei# ?ndeose$i ?n lumea musulman# religia a creat identiti mai puternice dec0t cele

naionale sau etnice.?n /uropa# dup cderea +omei# cre&tinismul a :ucat un rol esenial ,n meninerea unei identiti a

naiunilor europene.?n ,nelesul lui Oaever# nu exist alte $a%e de constituire a societii# ,n afara celor entonaionale

&i religioase.?n ca%ul /uropei ma:oritatea societilor sunt constituite pe $a%e naionale.7derea imperiului de apus (central european# la 1518) &i a imperiului de rasrit (sovietic# la 1585)

au creat condiiile generali%rii modelului naional european la scara ,ntregului continent &i extindereaacestui model ctre 7auca% &i -sia 7entral.

!ingurul stat care nu se $a%ea% pe modelul european ,n organi%area sa politic este +usia.?n actualul sistem internaional# dup 9le Oaever (1553)# securitatea societal se refer la

a$ilitatea societii de a&i pre%erva caracteristicile eseniale# definitorii ,n condiii de scAim$areaccentuat &i de ameninri diverse# altele dec0t cele tradiionale# militare.

!ecuritatea societal se refer la pre%ervarea#,n condiii accepta$ile de evoluie# a patternurilortradiionale de lim$# cultur# asociere &i de identitate naional# religioas &i de o$iceiuri (Oaever#

1553).?n msura ,n care securitatea# ,n general# se refer la li$ertatea ,n faa ameninrilor# atunci

securitatea societal se refer# la situaiile ,n care societile percep o ameninare la adresa identitii.

2.3.N/0( /0)0:=( 060. S=0 :60 :60);?n teoria despre securitate# tradiional este statulnaiune@ securitatea naional este termenul

central ,n literatura de specialitate# ,n special cea anglosaxon# literatura construit pe teoria statului.6ractica internaional# tratea% securitatea la nivel de state suverane &i naionale. /ste ca%ul

Naiunilor nite (9N)# care consider statele actori egali &i suverani ai relaiilor internaionale.!ecuritatea societal este definit# ,n ,nelesul Zcolii /uropene# ,n afara statului# ,ns nu poate fi

definit ,n afara naiunii.7ele dou ,nelesuri principale ale naiunii# naiunea civic (france%) &i naiunea etnic

(german)# tre$uie corelate cu teoriile alternative privind naiunea# naionalismul &i etnicitatea.?n vi%iunea modernist (constructivist Bellner# -ndreson# Biddens)# naiunile sunt fenomene

construite# sunt# fiecare# un fenomen istoric tran%itoriu@ au aprut ,n sec. EIIIEIE# dispar ,n sec. EEEEI.

?n vi%iunea primordialist (perenialist -. !mitA)# naiunile sunt entiti ,nscute# su$ formaunor protonaiuni# sunt realiti perene ale umanitii &i cadrul principal# alturi de religie# de definire aidentitii. !ecuritatea societal ia ,n considerare urmtoarele componente definitorii:1. naiunea definit ca o anumit populaie# ,mprt&ind un teritoriu istoric# mituri &i memorii istorice

colective# o cultur pu$lic de mas# o economie comun &i un sistem legal de drepturi &i o$ligaiicomune pentru toi mem$rii (-. !mitA# 1551# citat ,n 9. Oeaver# 1553).2. naionalismul ca o aciune politic# program# initiaiv politic care are ca principal o$iectiv creareaunei naiuni# protecia unei naiuni ,mpotriva unei ameninri sau risc# sau pur &i simplu o mo$ili%are

politic pentru un o$iectiv considerat ca naional. ?n acest ,neles# naionalismul este o stare &i o aciunelegitim# normal# desira$il# un fenomen politic po%itiv.3. etnicitatea definit ca o su$categorie a naiunii# ca un precursor al acesteia sau ca un competitor saualternativ a acesteia.4. minoritatea etnic ca@ a) su$categorie a naiunii# $) precursor al naiunii#c) competitor.. identitatea politic naionalH

6igraia. Securitatea societal i fenomenul migraiei

igraia internaional este unul dintre cele mai vecAi fenomene sociale.artin 9. >eisler &i Tig GaLton>enrL artau c# ,nainte de toate# migraia este o pro$lem desecuritate.

?n anticAitate# Brecia &i +oma au aprut &i# mai ales# au disprut ca state datorit migraiei. -$ia,n tim

studii de securitate final

Documents