ouer) eddld p 6ulI/vlBH ^l

lwa nc qunordw;te+de?e 2:xel

quwg ecpsa? ft uol;ea ocero e? ,i,e4,en1l?uewel nraea e? aracn?erl

WU^LS ruWBil$MT

$smdw# re

&G

ITYHSUYtt{ hlll

tI

IO

t274

76

t8

20

22

24

25

CUPRIl N] S

N OTJA AUTJ@RUI-UU 26

eE XNJSE-A0{0NIA,,Pulz@},lt!lE-Rll0 28

GE@GRAFllElt',? 30

32

RUs!lA;Geografia

Rusia: scurtI istorie

Ameninlarea ghelii

Boglliile Rusiei

34

g6

€HUD,llA: 38

Geografia 40

Formarea lIrii 41

De ce este atit de important Tibetul? 42

Stepini pe mare

Crearea flotei 44

SUA:Geografia

De la o coastl la alta

Mlregul Mississippi

O superputere globali

€AN]AEA:Geografia

EUR@FA:Geografia

Avantajele geografiei

Revolulia industrial[

Clivajul Nord-Sud

Rezboi si pace

AFRl]EA:Geografia

Dezavantalele geo gr.i'., .

implrtirea contir.ie: -:..- -.

Afrrca azi

46

48

50

- tt'",. ;\1,

lratltlt tr =i=.=

tef,er loqzEr nou ullsuurSoec

:vDIn Duw

IeUErSoeEeillllo-\o-Id :EIIIZEIB OL

euuelo erlrir !-rnl!8r] O B9

rqr:3oag

:vN[[v1 YS luawY gg

plelnsul auntilu o :rruodef 59

PlEZrt\tP euntllti o :?33JoJ t9ru r1u-r3oag

,

rrl]ulqzaP EerEtrN 09

rzgerSoag

:NVTIS[:XV.'d n6 vn@N[ 8g

nr8au FrnV 95

-roYi-rPq PeftrglPol'{ iSegu-r3oag

:tfit[3@Tn[W -lnrrNalu@ E's

9L

'v tL

ugerSoeg

:Ylrvun-snv EIL

a;III

'pJEoluoluJ eu eJ Eeurnl ui roJ n? aJ?J eletuerulue,Le 16 ria8eleiug gs a8unlu

ria.t'rnplugtupd E p)rzA tgu;8oa8 ria8alaiur El?p :tuuuodut euutupr rgu:8oaB lnrizds.rtyzrleat rolseJ? rpgod u1'riunru alsad rup.rnqz ES alIUJad au uEIJo? plrodsuz-r1 leun1

ur pldurgrul os of, Eeer ?l riztoauoc eugurEr uelnd'rn1n1eu.re1ul IlIrolEC[ 'agurSoa8

ap ewrrprr a]arerr?g erlurp atred o ur6gdap ps ptnlt eu zrSolouqol Izltsx gr tdarp g

'rnuoJl p8unl !,-ep eItlEZrIrArJ lunlole nE aJ?l uI inpour lzjuangur nE eluol'a]ErntEU

elasrnsal ri zurrlc 16 Ic '- griuntu 16 a.rzo1p8.rnc aladt - EzeeluoJ InJaITeJ IELUnu nu rug

'rn1ni-rauoc r a;rrrlrz;d nrluad

qdu ep elrJnsrnJ ?l InseJlz ep n?s p.rzoluorur al eruf, eszolunul aprniuei ap aruapuedep

'rgr-r8oe8 rar.rdo.rd elu eJeruozrrd tuns apunrieu'easapr 'pc aunds ralnd rE-S 'au?eJo

rA rrnl.ra6ap'riunru'llrrng ap aleuorirpuor Iroeun luns ttiauaruo .ropiplruntuo: rS

Jo]rreprT'rolaura,Ln8 apunridg 'eurq mu e;adu es IS El aIFUI rzru runrSer ur nrt8n;ar

es rr{fallrts Jollrnglr} IIJo}IJnpuoJ PUEJ'ptu.ln u1 durl tpur nf lsoJ ? IUnl IeJ ?]

vp, ep ultz ulr6 rqrrepu un alsg 'arunl u8za.rlug urp opjqrar:os ri z:rtrTod 'alewoqzgt

tziuangur v'aJls?ou .ropier.r. z;dnse ]cudrur un tnAE E tulpJl aJ?J uI InJol EUnBeploluIC

&,,[e[cvuD@eD

vNwveSNI ED v

-II

))t) t lTlil'J^

J

tri i

IE'b

o= c

ffi;*C - , .upratit[ de 17 milioane de kilometri pi.tragi, Rusia este cea mai mare 1ar5.

.-.:- -:me. Este de 70 de ori mai mare decit Marea Britanie si de doui. ori mai::-..,-:e decat SUA, are 11 fusuri orare qi se invecineazd.cul,4 firL

''.-< -'j-'.

sv\Lrak

r.',7,'t.i Ba\t\ca

.,.hsh**aMi,Ln+ransk

Sa'tl+-? e+orsburcl

Muntir\,tra

1

EI,I?OTA ASIA

nnlagtinaVasiuqan

,a,:?,,s

i',zn ailV-Lea aL Rusiei

ii530-15841, cunoscut

;i ca lvan cel Groaznic,

a cucerit muLte teritorii,

nrSr'ind suprafafa tIrii.E: a construit 9r catedrata

oin Piata Rosie.

_-?;:\A

I^,4OSCOVA

t

_1-,_

Volga, cetmailungftuviu din Europa

[3 530 km] este foarte

importantl pentru Rusia

Aproape.lumbtate din ceLe

mai marl orage a[e Rusiei

s-au dezvoltat

pe cursuI ei

nnuntiiCaucaz

Marea; C a<pica

; ' =i::IlJ* N

Rusia este at6t de mareincA ansportuL oamen .or,

aLa[i ntelorsialmJrfuriloreste o probLemS. Ca sE

parcurgi cei 9 258 km de la

V[adivostok [a Moscova cu

TranssiberianuI iti trebuie

9ase n0plr 9r .sapte zrte.

MuntiiAltai

a1,RKv\AENISTAKAZA#STAN

a =

--

f,

c#l i

a-t loI

Cf\rVtanqVtelsl

lt

-( -- ffi

lnup?r0

c )1 3 I7C VT)LO? -ev

r\

]rqxraulll^ lluollJal rsa:u tiolo.rd talnrl

:::.i rzzrd Jp rrrIJ-J ,,ln+Jlj,\" ersrauzdl1s !s I?JJaJUI n? IoISntI IuolqlnPuof,'IJLlolsl

.: :rr'-. n.rluld,lrlour'lsn8ur Ietr Inroprrol lgrap rtrqdt ep narB rrru alsa lututr:d:jrru:rur lrsrc:y lzzlcl Jp orIal o nf, puzuerues'a1iaB:11 as urdug:'IcIUo]od u ts,

:::! r1 :g qt1u1t:: at{ Jlttu Jp ri gm1r1 o ad riunu ap lz:utg'lsdiul lopllo-r Inrtn

' : ::lroTod lzxJsla^r,rt arr:'ruzcdorn-4-pro5g zrdur3 Jpurtul es EIs^nU Jp lsa^ E'l

vl6n) ])d51nNn)d

r?ruoJufU?JYW

a 7 orsoAld-v-l A

NIMSW(

V N r fir*.,\,+

o(1xa

,(\ -d

)\tt")w d

fiy r.rafl

rr\J?q\S

podxa ap rd podurap rJn!eur puelJodsueJ]

pJou urp alade ad elnlJrl

]od ala^PU'ag6ado1

as eieaq0 puer'ere71

\

& *-'{

u?Juhl

/DlfLilu,

. .- -::ri] a: cluq u1 'r:olrn:o1 ap

:r -- ;iop a,ru) raurq3 ? ?er qns

j - -) fuItl.) llJop alxu mu

: .:.r r,s,rd'lir,.Jtrdns r:3

2^':1-31 l)Vn il LV)

.-vry1,'

*\r'3.r9- el eued apelsrJoau I 3"0?- ap

JnI u a eJn]eJaduraJ

euJe :[.,r.]nl ale asPJo

aseoJn6.r] eu alal u p

lnun alsa Islnlel

u lselLU s

llnpecj ap ieururop alsa

lnJa lal.rer ercs3 3]s3

eurlS alelndod qeis iursluou0lnu.raJixl s e.roq s'alaze0 r6 lnlorlad LUnlaJd

0leJnleu asrnsoJ ul

aleooq lsac

lsuuroYJ?Ailiunw \nJ lur.l0 lnwdJ+Yl "r

.\'^ \''

+- .0'o

*t

-<

EaIEil5m/

a

nv1/

(.

fl

RUS!l A: seumuA usr@RlrEi .-- , r^ii rr fbst mereu la fel de intins'i. Cea mai mare !ar[ din lume a fost,la inceput, un

:., : ;:..rp de triburi. in timp, tara a crescut, extinzindu-se in toate direcliile 9i cucerindu-si

,--:,ri. Pentru conduci.torii Rusiei, stepele din vest au fost mereu motiv de ingrijorare,

-t:.-:.ire Ce pe acolo tara putea fi atacati.

1 ]: ::::,rl .il L\ Lea, mai multe triburi s-au unit intr-o federatie

r :rri:: R:::.: hjeveanl, strdmoaga Rusiei de azi. S-au stabilit in ora;u1

{::' :: r: :::--rreiurimile 1ui, pe teritoriul actualei Ucraine.

I -: .::.r mongolilor a shbit Rusia Kieveani, iar centrul de putere s a mut21t

' -: :: \Irrelc Cnezat al N'Ioscovei, crre estc Nloscova de azi. Aici re1iefu1 era

- :::r ::im.rre, greu de apirat.

5 in 1547,Ivan cel Groaznic a

:;r'eait primul 1ar (impirat) al Rusiei.

Ita.::. si-a &t seama c[ Rusia avea

-el-oie de un sistem mai bun de apirare

De a.-eea a inceput sd foloseasciL

:.-^-d ca apirare, cucerind teritoriile

=rlejlate ca si extindl suprafafa

R-;.rei

2 Dc a Jungul anilor, riz-boinici mongoli venili cilare lL f,rr..]:

din sud gi cst, incercind s'i si extindl imperiul. In cele diri url..r

in secolul al XIII-lee, au cucclit Rusie Kieycani.

4 Nu existau nici munli si nici dcserturi care sI stca in crlc..

atacatorilor. De-a 1ungu1 istoriei, mulli conducitori rusi si .tLr : : -

ea La rcrt Jc I[o:curr -a eli-tc munti.

6- in secolul urmitor, Rusia s-a extins spre esg dincolo.Je or=C L:-- - -*qr-

iar spre sud pinl 1a Marea Caspicl. intre Rusia si du--.manii d, a:::= s='- --.c-naturale: era greu si o ttla-deze cineva dinspre mare 5i de pele rur- L :."-s-;r

cucereasci Rusia, orice armatl invadatoare ar fi uebuit si aaoPee u.c, :-o.t=:3;r:mare. Liniile de aprovizionare ar fi devenit foarte lugi, incir hran: 9 =-::-::u r:ajuns greu la trupe.

MareaCa',,ytcd

)

ta

Ja

Oceanul Arctrc

'riunur alsrxa Es o]of,u zc r:op ru-r3 pc pqzgord

::.u u1 $ ze '1n 1$ 'ae4sa,r rairuzr8 vamtgdz ap rirdn:oe:d gcur guns rSnr rr:ap1

?uadomg-proN zldugC ordsurp uo zatgle ap qlElEtu lsoJ z r:uj 1grn4u1'a:odz o-s arzc njunur arsnpur'tsa,r-pns 16 lsaa urp rr.rolr:a1 lnp-rard e (psng

zriz:apag'rzplse) zrsng'1epsy'aluapuadapur alels ]rya ap nz ra ejuauodtuoc

urp ayrlgndar rd tzrul.rJsep B-s ElBarAoS EaunTuIl (XX m]n]oros ]nlr6JVJs erds'11urnl ep ppi arru.ralnd reru ole) or]urp zun tsoJ V'lnuulsruzS;y nc

uer8 z1'ppaua3 zrsy ug pugd ucn::y urp 16 8ng pg: z1 qugd trgrf,?d Inuue)OEI ep Eapurlu1 aS 'lsg ap 16 pp.4ua3 edo.rng urp uli al]nur rcur lT]alus-alzls

q pulturoJsuBrl 16 pugdnro'ziuangur ppuqxa r5-ps lznuquoc e F)rtar os

Bounrun (516I uJ prpuotrAJ Togzqg ?elroq F-ep rnle: p;ri:uls VdnA ZL

ylrrlar as IS lrnqerl nE'eLUxoJ cp Ii1uq11,rza:urly 1rirp1os,!urrr ep

;.r:rd u1 'liurtslp JJ?ru EI ap azauorzrtotdz as ps riro,l:u lnzli\ nE s l?p

'1 \olsoJ.{ 11 sunlr nr rrzatruerg'uoalodrlq ntr e]un5 uJ !zeJu?{ ewur:x

ap rjrpe.rur lsoj n? pu?tr'ZIBI u! 1:1Frl r(rae:r trsolo; nr rrin6 OL

otlolar rolltu rpu xurn u! ltx8unp tso,1 t .rzp ,6191 16

i- - r\olsoI,{ wdnro E qzeuolod ulru:y qur::dolnq pJoN rrdur3-i: -:jt'lsa,t a;dsurp rrsn6 Jzepulur !s 1?llelur nr: r:yi ot1n11 O

glirrla: es IS prx;n E] luyd lils nr r rorirunur rri taurrq zsdrl ri lurrr'nou urq'!Jual\os eleu;r lalduro: a8unul tnlnd n1l u lr:

'nra,r lndurrt ur :rapurrJrns urrcl rrulr un wsu?l nr rrirualq ]srrrj nr:adtu1 1ntsr,:

oslnfolur trr: r: r:r:Lrg lnrnl ur ulrzrue8ro r:rlqnda; ap arirrapal o (ylrler roq

?Junrull ltp?,\Lrr r rlr:rlua.) pLrtr 'Ii6I ur ri 1elduglu1 e-s n.r:n1 rsrlaty ll

'rjug:1ur lsoJ nr'f;uiln urp rlr.r uI lrrntu nu re aJlurp rjlmu 1r;:rrr

'rrurar 1ndur1 ad euorzlrordr .t:rnJ nE-s nu rrzopans roluru6lp ?rlr.t[r rrT

FpEl nu ?S ?tr slslxuru? PLrrloLLro '- )ltrtl(irJJ purBn]]srp'sEilJl lol E-s RSru

?l?urx(aJeru ap tgte 1tr:i o ,rlur'lrp rrsn5 lxpr^ur r rrpens ,B0l,I uI 6

-l11 ) )-I

'radorng :3r

r:a1nd elrruur arlurp xun IJ-J1sp true/\Jp r sng 1nr:adul.uruolsg rs zruolal ,eruln1r1

'lrulrrln pur,rrrnl 'rlt,cllrl ruunJ,\l rl pugd tsa,r u1 l?r,lgrl?d Inu?atrO rl lugd lsa rn

LInLU rlrllr r\ SUTI.\J X S uel-IIL\X I? FIOIaS ur Ef,SXsJil ?S lxnurluot ? llrsnE L

a

)tL(avli

J

TSNI'A?N

)ttnv d

A&ilEN]lI N]TAREA 6FilE,J

).-,, |-rr-rgul coastei de nord a Rusiei, apa din-.:-.-e porruri ingheatl des iarna, blocind navele.',--.,-Jir-ostok, cel mai mare port rusesc cu iesire laOrerrnul Pacific, poate s[ rlmin[ blocat din cauza

..',.e 1or inghetate cdteva luni pe an. Tiaficul maritim este

-:szi tbarte important: ca sa fie o putere globah., Rusia are

:.ievoie ca flota ei sI se deplaseze in voie.In plus, iesirea

ll mare are avantaje comerciale: este mult mai ieftin sItransporti mirfuri pe apa decit pe uscat sau cu avionul.Drr-r acest motiv, Rusia mereu a vrut si detin[ un portin sud, unde apele nu ingheatl, ca s[-si asigure iegirea larrCe '.1o pe tot parcursul anului.

!r mesn! fr

!ru

T-F\r[TTll ]1

a

TU

'ar8eN ru!trN aTE

r olode E,I air6ar nJ lrod FrnBuTS aJ? epun reae[IT]J tBdnJo ?

nU'iodols?^as uJ efep Era ar?l retou Floln[B nC'a]?uorsue]

u trualap nu zrsn5 n) oIITie]aJ aJ?r nJluod lloru 'puuado:ng

aunruO ntr r:npro)B azouures "s

lnJA ? zurc:en'7197 u1'rzq

zrsng r{ uuTzJJIl aJ}uI rJ?ru za:d runrsuat l?}sxe ru nu drurl

:u; rzuorioury e puuaurzluzry'rqu"]}V Tnuuerg uI olote aP

. ;-rzralrpar1I ?eftW uI arart tod elal?u apun ap 16 qtzpororu

iraq8ul nu zde apun'g:8EaN zar?tr 1 z1 a:t6ar n: :zrg:od

-iIJ-TI JlSa plOdOrSZ'ta5 'UaeUrrJC zUZaUrZ:Cn ZTnSUrUad u]

-:c.ol:-z.\aS ?l llou uIP auud o lnuri u-r6 zrsng '.IuB Ijlntr^l

Effilr a

mffim

(D

i ,,-{ 1, !t :,L

i'. - l>-: l

tt

Y

BOGATII ULE RUSII EI]U

Rusia are unele avantaje geografice: este bogatl in resurse nafurale, de pilda

in petrol gi gaze. Chiar daci viaga in Siberia 9i Orientul Indepdrtat al lariie dificih, aceste regiuni sunt o adevfuatd comoari, clci contin majoritatea

zaclmintelor rusesti de petrol si gaze. Rusia este un mare produciltor de gaze

naturale, fiind pe locul al doilea in lume, dupe SUA. Cu o imensl retea de

conducte, Rusia asigurl mai bine de un sfert din necesarul de petrol 9i gaze al

Europei, ceea ce ii aduce bogl1ie gi putere.

.,Y

&o

+RAZOOIUIRECE

Dupi ccl de-:1 Doilea Rizboi Nlondial, Rusia

(pe etunci lJniunea Sor ictica) tinea sub control

aproape intreaga Eur.opi de Est, Iiind o mare

putere. Sinqurul ei rir"al adevirat erau SUA

.{dopr:.r ur n ,u -i.lem politic numit comuni.m,

respins dc multe eLte !nri, gi opozilia aceasta a

dus 1a Rlzboiul Rece dintre SUA gi Europa de

Vcst, pe de o perte, si Llniunea Sovietici, pe de

:rlte partc Cele doui tabere s-au dugminit si s-au

temut mcreu de un atac, degi pini la urmi intre

qlc rru ,, lzbucnit niciun r:izboi propriu zi..

Dupa dcstrimarea Uniunii Sor.ieticc, in

1991, tirilc est-europene s-au indeplrtat de

Rusie }{ulte ar'r-rseseri de sulerit de pe urma

rcgimurilor sovieticc si acum voiau si aibi relalii

nrxi stri.nse cu Occidentul. Astizi, Rusia sc

rerrr. in continurre ci fo;tii dulmani . ar putea

epropia dc granilele ei Una dintre metodele prin

care coltinui si-gi influenteze vecinii este si le

viindi petrol 9i gaze narurale 1a pre;uri scizute.

Marea

Nordului

AN'r r^

PROCENTUL OE GAZENATURALE rMPoRrArE Marea MediterarraDtN RuSlA (2o1s)

coNouctA oe oaz

Tirile mai apropiate geografic de Rusia tind si depindl intr-o mai mare misurl de

petrolul 9i gazele naturale rusesti. Rusia se poate folosi de acest lucru ca sI se impuni

in lata lor, fiindcl statele care au relalii bune cu ea importl energie la preturi mai mici

De exemplu, Finlanda pliteste un tarif mai mic decit tlrile ba-1tice (Estonia, Letonia

si Liruania).

TALrA

u{tatwtl!!!Itilrtiiri

In general,tirile care depir: j. R-:: r::::- -' .neceiarul deenergie :u l:i', -, :. --: .-- .- -.a.tfel risci.ale fieinrrcr-n:, =:: .: . - :..Letonia, Slovacia. Finlanda.i E:::::.: -: -: ::: - ,-

din necesarul siu de qaze narJ:,L. :::: :.,- :t0

'rJnJ?]E elrqrsod

ep ezelelotd o gs erEJ epJnlEU eJerJ?g Elsrxe nu guzadorng-pJoN trdtug3 ed rzr 'ErrJEt

pieeg8ul r-rnlrod eloun ntuzeorrJlar ue^I ml ?eruarl od 16 ec ecgz:8oe8 dflprgrp r$eelace nc

Etunryuor es BrsnU'esrnsor u1 preSoq otse ElEp JBII{C 'leJ ul uVuIIJ a}uptrodurl lJnrf,nl elaun

'- rrSolouqe] rA airuzrS'arzu.rann8 ep euro; - rnlndurll p8unl E-ep ]BquILIrs nz-s olpu r6eq

vI?an I

qL6uap r?Ju\N

V

'a:yr:3oaE a1r:nsnnhcu uriqdap

1s r:1nfu alrod au rr8olouqal'1a1tsy vrutnlr.J ri

xruo]od ul nlduaxa ap'TNC atrnpuor rS r:n1rod

Jllntu wru lsaTulsuotr as luaurtuof, ad 'er8raua

ap !,rlleura]p xs^,rns o redolng Lla-ro t nj].uJd

st1ua17y lnuaat6 s7:ad

:1u7u{suo-r7 ltut s'7 SSg

o-tluj

lUn!

'(ategar{rrt ap:uzu ezz?)

TNC uI elzurroJsrrB.q amgul a1ezu8'atzuodsuer) g z

sp alurzul'gc r?runN'urm5 rnp alar ed rpru ap rgrz

ezezeg)s ps Tnqa.q rzrx Ju nu'vns up an8 zuodun

r' :r auadorna all:pi pce6 'radomg eIBn g Ealnd re arer

'spmluu azzS ap alzlguzc a.reur o:npo:d arruIl alar4s

ldt H3t1 31V>nIVN alazv e

rsna_

TLVLdOLWI TTV|

T =0)3d

t*

\

ri-