sinteza acid ursolic

8/19/2019 Sinteza Acid Ursolic

1/14

Sinteza acidului ursolic, derivat dipeptidă

cu activitate biologică poten ialăț

DORIN MANCIULA

CARMN RO!A

IOAN O"RAN

RADU MISCA#!AR!U$i Denisa,ș

Ingineria %ediului, an I&


2/14

'( Abstract

Acidul ursolic este un compus natural , un triterpenic pentaciclic ,găsit din abunden ă în multe specii native ale florei salbatice. Studiulțexperimental a fost menit să extragă acidul ursolic din Calluna vulgaris,L. Hull, ( Ericaceae i derivati!area acestuia pentru a ob ine compu iș ț șdipeptidici cu activitate biologică poten ială. "n acest scop, s#au folositț

trei dipeptide $ alanil#glicină, glicil#leucină i leucil %glicină. Activitateaș biologică a uroligico#leucină a fost testat pe mai multe linii de celulecancerigene$ A&') , A*+ , HeLa i -C #'.ș Acidul ursolic, ( C+)H*/+ este un 0idroxi#pentaciclică triterpenic

care pre!intă o protec ie bună a activită ii c0imice a organismuluiț țuman, fiind larg răsp1ndit în natură i poate fi extras din mai multeșspecii de plante. Acidul ursolic a fost găsit astfel în multe plante, inclu!1nd acelea caresunt utili!ate demult în medicina tradi ională, în mod special frun!ele dețCalluna vulgaris L. (Hull, (Ericaceae, Coacă!ă Spiculifolia, Salisb.,


3/14

(Ericaceae , Salvia officinalis, ( Lamiaceae , Stap02lea 0olocarpa,( 3osaceae , 3osa 4oodsii, ( 3osaceae , 5rosopis glandulosa, ( Leguminosae , 50oradendron 6uniperinum, ( Lorant0aceae ,

S2!2gium claviflorum, ( -2rtaceae , H2ptis capitata, ( Lamiaceae i 7ernstromia g2mnant0era, (70eaceae , i, de asemenea , în coa6ăș ș

de /learia paniculata, ( Asteraceae i Australis 5ol2lepis, ( am.ș3osaceae .


4/14

Acidul ursolic exercită proprietă i farmaceutice remarcabile.ț8intre aceasta sunt incluse mai multe efecte$ efecte anti0iperlipide#mice, anti#inflamator, 0epatoprotector, antitumoral, analge!ic,efecte cardiace, sedative, anxiolitice tonice i modulatorii, efecteș

colagen i la fel de bine antiaterosclerotice, anticariogenice iș șanti0erpetice, împreună cu alte ac iuni biologice, cum ar fițstimularea sistemului imunitar împotriva proprietă iilor anti#H9:.ț Acidul ursolic are trei po!itii$ C+, C&) i C& în care sc0imbarileș

c0imice pot fi determinate spre scopul ob inerii unui număr mare dețderiva i cu proprietă i biologice semnificative, în mod particularț țaceea de a in0iba cre terea celulelor tumorale.ș

)( Introducere


5/14

Acidul ursolic a fost extras dintr#un amestec uscat de frun!e, flori iștulpini tinere de Calluna vulgaris, L. Hull, ( Ericaceae , prin macerare,timp de ; !ile, la && < C, folosind ca solvent o solu ie de etanol#apă.ț 7oate materialele con in plante care au fost culese de la =ăi oara iț ș ș

Cucea, 6udetul Clu6, sortate i uscate la cuptor la o temperatură de ;>? Cștimp de + !ile. -aterialul vegetal astfel uscal a fost apoi măcinat, iarmaterialul granular 0eterogen a fost separat în clase granulometrice.Evolu ia de extrac ie a fost reali!ată cu a6utorul studiilor deț țrefrefractometrie i influen a diferi ilor parametrii asupra extrageriiș ț țacidului ursolic din anali!a masei vegetale. "n timpul studiului au fostutili!ate variate concentra ii de solu ie apă#et0anol &), >), ;), '), ) iț ț ș@>, diverse frac iuni granulometrice B &>), # &>), B &>, B @) i # @)ț șm precum i diferite ac iuni lic0id#solid, ) $ D &) $ D +) $ i *) $ ,ș ț ș

(mLg.

*("artea e+peri%entală


6/14

"n timpul acestui studiu experimental, at1t anali!a cantitativă c1t ișcea calitativă a acidului ursolic din extract au fost făcute prinintermediul cromatografiei de înaltă performan ă, (35FH5LC.ț

Separarea cromatografică a fost efectuată pe o coloana C, (&>) G *.;mm, > m, fa!a mobilă folosită fiind repre!entată de un mix deacetonitril i apă ultrapura la o ra ie de @) $ ) (v $ v i un debit deș ț șcurgere de ). mlmin. 8etec ia a a6uns la o lungime de unda de &)ț

nm. 8eriva ii dipeptide au fost ob inu i prin condensarea acidului ursolicț ț țcu alanil#glicină, glicil#leucină i leucil#glicină a a cum se vede înș șfigura &.

Sinte!a deriva iilor acidului ursolic a avut loc într#o serie de reac iiț țde!voltate prin patru etape succesive, printre care primele două,corespund ob inerii produselor intermediare ( a i ( &a , fiindț șsimilare cu metoda de cercetare corespun!ătoare ob inerii deriva iilor ț ț

acidului ursolic ( * , ( ; i ( .ș


7/14


8/14

5rima reac ie a fost tratamentul acidului ursolic cu an0idridățacetică re!ult1nd acid ursolic monoacetil, ( a ,la care, în etapa adoua, a fost adăgată clorura de tionil i clorura monoacetil acidș

ursolic i s#a ob inut ( &a .ș ț / cantitate de acid ursolic >) mg a fost di!olvat în diclormetan ișapoi s#a agitat cu ),> ml an0idridă acetică timp de ;# ore latemperatura camerei, pentru ob inerea acidului monoacetil ursolicț( a La acest compus, se adaugă ml de clorură de tionil i după &ș

ore la temperatura camerei, redundan a clorurii de tionil a fostțîndepărtată prin distilare la presiune 6oasă, la '> < C, re!iduul fiindapoi recristali!at din 0exan sub încăl!ire, p1nă la un punct constantde topire. 8upă o sesiune în care a fost uscat timp de & ore la

temperatura de ) < C, a fost ob inut acetil ursolic clorură acidă ( &aț. 5rin condensarea compusului ( &a cu alanil#glicină în a treiafa!ă,s#a ob inut produsul intermediar +#acetoxi #ursoloil#alanilțglicină,( + , apoi, după îndepărtarea grupării acetoxi prin tratamentcu a/H în a patra fa!ă, s#a ob inut sinte!a finală ursoloil#alanil#ț

glicină,( * .


9/14

/ cantitate de ),@ mmol de alanil#glicină di!olvată în diclormetan afost utili!ată în procesul de sinte!ă, care a fost apoi amestecată cu ), mlde trietilamină re!ult1nd o solu ie care a fost turnată prin agitare pesteț

monoacetil clorură de acid ursolic, ( &a , păstrată peste noapte latemperatura camerei, apoi fiind diluată cu diclormetan i se spală cu apăși solu ie salină concentrată. 8upă uscare i filtrare cu sulfat de sodiuș ț ș

an0idru ( a&S/* , re!iduul a fost apoi concentrat sub vid într#unvapori!ator rotativ i astfel a fost ob inut +#acetoxi#ursoloil#alani#glicinaș ț

( + .Compusul ( + este apoi di!olvat în interiorul unui amestec detetra0idrofuran ( 7H metanol >) , & ml, i tratat cu un amestec deș),;) g 0idroxid de sodiu ( ml, * - i ml de apă sub un raport deș

a/H $ H&/ F $ . 8upă agitarea solu iei timp de > ore la temperaturaț

camerei, produsul s#a neutrali!at cu ml acid clor0idric p1nă la precipitareD apoi precipitatul ob inut se spală cu apă i se usucă sub vid,ț șre!ult1nd o cantitate de +.); mg ursoloil#alanil#glicină,( * , cu unrandament de ',+& ."ntr #un mod similar s#a ob inut i >.>& mg deț șursoloil#glicil#leucina,( ; , cu un randament de +> i >*,> mg deșursoloil#glicină,( , cu un randament de &,> .


10/14

Studiul cu privire la extrac ia acidului ursolic din Calluna vulgaris,țL. Hull (Ericaceae, prin macerare a fost întreprins sub influen a ațnumero i parametrii în cadrul acestui proces. Au fost investiga iș țurmătorii$ concentra ia de solvent , raportul lic0id#solid, precum iț ș

dimensiunea masei vegetale în timpul procesului de separare. 9nfluen ațconcentra iei de solvent asupra procesului de extrac ie a fost reali!atăț țutili!1nd diferite concentra ii de solu ii de etanol#apă, +), >), ;), '), )ț ți @> , men in1nd în acela i timp un raport constant L $ S &) iș ț ș ș

frac ia granulometrică % &>) m. :aria ia indexului refractiv esteț țarătat în figura +. A fost constatat că extrac ia este deta ată cu mareț șeficien ă în conditiile folosire et0anol#apa solutie cu concentratie deț@>, în condi iile experimentale date, ec0ilibrul fiind atins dupățaproximativ * !ile.

(Rezultate i discu iiș ț


11/14

Fig. 3

Fig. 4

Fig.5


12/14

9nfluen a raportului lic0id#solid în privin a extrac iei a fostț ț țstudiată folosind diferite raporturi de )$D &)$D +)$ si *)$,(mL g, o concentra ie de solvent etanol#apă de @>, iarțmărimea particulelor frac iunii#&>) m. :aria ia indexuluiț ț

refractiv este ilustrată în figura *. Extrac ia a fost înregistrată lațvite!ă maximă în timpul utili!arii raportului L$S de )$, (mLgi ec0ilibrul a fost atins în condi iile experimentale date dupăș ț

aproximativ > !ile.

9nfluen a dimensiunii masei vegetale asupra extrac ieia fostț țstudiată prin utili!area mai multor frac iuni granulometrice,țB&>) # &>) B &> B @)#@) pm . Solventul etanol%apă a fostmen inut la o concentra ie de @> , iar raprtul L$S la &)$ (mlg.ț ț

Extrac ia a fost desfă urată la vite!a maximă folosind frac iaț ș țgranulometrică % &>) m, în condi iile experimentale date,țec0ilibrul fiind atins după ; !ile. :aria ia indicelui de refrac ieț țeste arătat în figura > .


13/14

>. Conclu!ii

Experimental s#a ob inut că, după o perioadă de aproximativ ; !ile, laț&&?C, extrac ia este finali!ată i varia iile ale indicelui de refractie suntț ș țnesemnificative. Cea mai mare eficien ă de extrac ie a fost atins laț țnivelul de solvent etanol#apă cu o concentra ie de @>, la un raport L$Sț

de )$, ( mlg i o frac ie granulometrică # &>)m . / cantitate deș ț&&,+> mg acid ursolic a fost ob inut ca re!ultat al parametrului optim dețextrac ie , într#un randament de &,+& , suma determinată prințanali!a cromatografică lic0idă ( H5LC .

Efectele antiproliferative au fost testate pentru compusul ( ; , iarre!ultatele arată că nu există diferen e ma6ore dintre activitatea aciduluițursolic i deriva ii lui substitui i.ș ț ț


14/14

. L9I J., J. of Et0nop0armacol., )), &))>, p. @&D

&. C/3=E7 3., K/I H., M9LS/ 3., Aust. J. C0em., ', @;*, p. '&D +. 8E#LA-5AS/A -., CA7ALA C., E839S 7., HE3N M., 502toc0emistr2, *@, no. ', @@, p. &);D *. =A39CE:9C 8., S/SA S., L/9A 3., 7I=A3/ A., S9-//:SOA =.,. O3ASA A., NI5AC9C A., J. Et0nop0armacol., '>, &)), p. &>D >. P9 S., 89 L., 79A O., CHE Q., HI N., J. of 50arma. and =iomedical Anal., *), &));, p. +>D ;. NH/I C., NHA K., SHE K., NHA/ 8., SASA L., HI K., 7A/ J., 9nt. J. -ol. Sci., &, &), p. ;>>D '. L9 K., OA N., L9 S., O/ 7., L9I Q., SI C., -ol. utr. ood 3es.,

>*, no. , &)), p. ;)@D . -9CEL9 ., 7A:9A/ -., 9I398A 8., 73/:A7/ 8., 7NAO/I /., ALA79 E., J. of Et0nop0armacol., @', &))>, p. &;D @. SA3A:AA 3., :9SMAA7HA 5., :9SMAA7HA O., 5IALE89 O., Life Sci., ', &));, p. '+;

!ibliogra-ie

sinteza acid ursolic

Documents