Lectura IX.1

SEM9 Niedenthal, Tangney & Gavanski, 1994, ”If only I weren’t” versus ”If only I hadn’t”: Distinguishing Shame and Guilt in

Counterfactual Thinking

Background teoretic:

Teoria atribuirii sociale – oamenii vor căuta cauzele evenimentelor, în special al celor imprevizibile, pentru aşi explica realitatea, a o putea controla şi stăpâni.

Teoria gândirii contrafactuale – cum evenimentele din trecut puteau să fie altfel să decurgă dacă unele aspecte situaţionale sau comportamentale ar fi schimbate; pp. Reacţii afective ale individului faţă de evenimente.

Gândirea contrafactuală ajută la formarea unor emoţii specifice din experienţa individuală care reacţionează într-o situaţie – cazul special al ruşinii şi vinovăţiei

Clinicienii au asociat ruşinea şi vinovăţia cu obsesia mintală pentru regândirea în detaliu situaţii din trecut cu încărcătură emoţională

■ Gândirea contrafactuală şi atribuirea socială

Judecăţile cauzale au loc prin compararea aspectelor realităţii, cunoaşterii şi credinţelor a ceea ce s-a întâmplat

Wells & Gavanski (1989)Istorioară în care o femeie a luat micul dejun cu şeful ei. Şeful a optat (din cele 2 alternative)

pentru un fel de mâncare cu vin. Şeful nu ştia că femeia avea alergie la vin, în consecinţă femeia a murit.a) doar un fel de mâncare conţinea vinb) ambele feluri de mâncare conţineau vinSubiecţii trebuiau să identifice cauzele morţii femeii.

one-wine scenriu >au modificat alegerea şefului şi l-au blamat mai mult şeful two-wine scenariu

■ Atribuirea socială şi Emoţiile

Weiner, 1985 – factori cauzali:Intern-Extern; Stabil-Instabil; Controlabil-Necontrolabil

O emoţie specifică va fi activată în funcţie de inferarea cauzalităţii de către individ.

■ Ruşinea şi Vinovăţia – emoţii social-morale negative

Ruşinea Vinovăţia- evaluarea negativă globală a sinelui în urma transgresiunii normelor

- pers. simte că este „rea”; sinele este umilit şi dizgraţiat- pers. devine „mică”, „bun de nimic” în faţa sinelui şi a alţilor- dorinţa de „a intra în pământ”

- preocuparea pentru un comportament specific care a dus la transgresiunea normelor

- ideea că a făcut „ceva rău” sau nu a făcut „ceva bun”- pers. se simte tensionată, cu remuşcări, regret- blamarea sinelui este mai mică decât în ruşine- pers. este preocupată de acţiuni reparatorii

minţire - 21% situaţii de vinovăţie; 11% situaţii de ruşine;1

Lectura IX.1

rănirea emoţională a altuia - 9% situaţii de vinovăţie; 17% situaţii de ruşine■ Gândirea contrafactuală, Ruşinea şi Vinovăţia

„distressing situation” – situaţii dureroase = minţirea sau înşelareavăzute prin prisma:

- cauzei situaţiei actuale (sine vs. comportament) - trăirea emoţiei specifice (ruşine vs. vinovăţie)

se oferă alternative contrafactuale

2 persoane, A şi B, ambii spun o minciună.A – dacă aş fi mai puternic (self), aş fi spus adevărul (behaviour)

Dacă A ar gândi „dacă aş fi mai puternic” – implică ruşineaDacă A ar gândi „dacă aş fi spus adevărul” – implică vinovăţia

■ Privirea de ansamblu asupra studiului curent3 studii:

Studiul 1a – subiecţii s-au identificat cu personajul dintr-o povestireStudiul 1b – subiecţii au identificat situaţiiStudiul 1c – subiecţii au fost instruiţi pentru gândirea contrafactuală

Studiul 2a – subiecţii s-au identificat cu personajul din povestiri cu final neplăcut + completat cu afirmaţii contrafactuale în care au avut 3 posibilităţi: schimbări la nivelul sinelui, comportamentului sau a situaţiei + aprecierea gradului de ruşine /vinovăţiei

Og1: Generarea alternativelor ce implică sinele – conduce la ruşineOg2: Generarea alternativelor ce implică comportamentele – conduce la vinovăţie

Studiul 2b – idem ca în studiul 2a, doar că subiecţii au avut la dispoziţie fie alternativele ce implică sinele, fie alternativele ce implică comportamentele sau nu au fost angajaţi tratamentului contrafactual.

Ipoteze:Ipoteza generală 1: În situaţiile ce implică ruşinea, alternativele contrafactuale vor

presupune modificări la nivelul sinelui.Ipoteza generală 2: În situaţiile ce implică vinovăţia, alternativele contrafactuale

vor presupune modificări la nivelul comportamentului.

STUDIUL 1a şi 1b

METODA

Subiecţi: n=100 subiecţi;

Materiale: Scenariul-ruşine [professor scenario]

Te afli într-o sală cu 15 colegi la care predă un profesor pe care îl admiri cel mai mult. Îl consideri a fi un profesor strălucitor. La un moment dat profesorul acordă o întrebare în sală, te oferi să răspunzi, dar greşeşti. Profesorul te informează că ai dat greş şi invită o altă persoană să răspundă.

Scenariul-vinovăţie [bird scenario]

2

Lectura IX.1

Îngrijeşti de casa unor prieteni. Tot ce trebuie să faci este să le mănânci mâncarea, să aduci poşta şi să ai grijă de o pasăre. Totul mergea bine până când într-o dimineaţa descoperi că pasărea a murit. Ţi-ai dat seama că ai lăsat aerul condiţionat deschis peste noapte şi pasărea a murit de frig.

Codarea răspunsurilor: 1. Self-chronic: modificări la nivelul sinelui

a) trăsături de personalitate: impulsiv /centrat pe sineb) atitudini /preferinţe: a nu avea în vedere ceea ce ceilalţi gândescc) inteligenţa:

2. Self-acute: menţiuni scurte la adresa sineluia) stare personală: să nu fi fost impulsiv /să nu fi fost cu gândul în altă parteb) auto-prezentarea: să nu fi dorit să impresionezc) cunoştinţe /înţelegere: a lua în considerare nevoile la pasăred) efort /grijă: aş fi gândit mai cu grijă /să fi fost mai atent

3. Behaviour:a) gânduri: să fi gândit răspunsul bun / să fi gândit a deconecta aerul

condiţionatb) acţiuni: să nu fi ridicat mâna; să fi citit materialul; să nu fi venit în

clasă /să fi acoperit colivia; să fi deconectat aerul condiţionat; să fi mutat colivia mai departe de aerul condiţionat

4. Situation: referitor la situaţiea) sinele: nu aş fi fost în clasă în acea zi; să nu fi fost îngrijitorb) alte persoane: profesorul să fi întrebat pe altcineva /proprietarii să fi venit

mai devreme acasăc) alţi agenţi: să fi întâmplat în altă clasă /pasărea să fi fost mai puţin

sensibilă la rece

Procedura studiu pilot: - Iniţial, subiecţii au fost rugaţi să genereze situaţii în care ei au simţit ruşinea şi vinovăţia. Au rezultat 8 scenarii: 4 dintre ele ar fi implicat mai mult ruşinea decât vinovăţia şi 4 ar fi implicat mai mult vinovăţia decât ruşinea. - Cele 8 situaţii au fost apreciate de către 150 subiecţi, pe o scală [1.......7] d.p.d.v. al ruşinii şi vinovăţiei- Au fost selectate 2 situaţii finale.

Procedura studiu: - Fiecare subiect a fost rugat să se identifice cu personajul din scenariu. - Studiul 1a: Subiecţii trebuiau să-şi imagineze ce ar fi schimbat la nivelul sinelui, comportamentului, situaţiei ca situaţia să se fi schimbat în altă direcţie. - Studiul 1b: Subiecţii trebuiau să propună 4 posibilităţi ca scenariul să fie încheiat, fără alte tipuri de informaţii- Subiecţii trebuiau să completeze fraza „Doar dacă...”

Rezultate studiul 1a şi 1b:

3

Lectura IX.1

În cazul ruşinii – invocate modificări la nivelul sinelui; [professor scenario]În cazul vinovăţiei – invocate modificări la nivelul comportamentului. [bird scenario]

STUDIUL 1cMETODA

Subiecţi: n=120 subiecţi; Codarea răspunsurilor: similară ca în studiul 1a şi 1bProcedura studiu:

- 50% subiecţi au fost rugaţi să genereze o situaţie persoană în care au resimţit ruşinea- 50% subiecţi au fost rugaţi să genereze o situaţie persoană în care au resimţit vinovăţia - fiecare subiect a apreciat cât de mult a trăit ruşinea /vinovăţia pe o scală [1.......7]- în final au fost rugaţi să genereze 4 alternative contrafactuale: „Doar dacă....”

Rezultate studiul 1a şi 1b:

Au fost selectaţi cei care au apreciat situaţiile de ruşine (81%) vs. vinovăţie (73%) cu scoruri [5,6,7]

În cazul ruşinii – invocate modificări la nivelul sinelui; [professor scenario]În cazul vinovăţiei – invocate modificări la nivelul comportamentului. [bird scenario]

STUDIUL 2aMETODA

Subiecţi: n=108 subiecţi; Materiale: scenariu selectat care să respecte 3 condiţii:

a) cantitate relativ aceeaşi de ruşine şi vinovăţieb) întâmplarea petrecută atât la bărbaţi cât şi femeic) situaţie specifică vârstei

Bunul tău prieten, care merge la întâlniri rar, te invită să mergi la o petrecere cu el şi prietenul(a) Chris. Este prima dată când l-ai /ai cunoscut(o) pe Chris. Ai descoperit că Chris nu este o persoană atractivă, dar a flirtat cu tine. I-ai răspuns reciproc. Deşi nu ai fost interesat de el(ea), i-ai oferit numărul tău de telefon. A doua zi prietenul tău(ta) îţi relatează cât de mult îi place Chris. [flirting scenario]

Plan cercetare: between-subjects: 2x2 (mutate: self vs. behaviour; feelings: shame vs. guilt)

Procedura studiu: - Subiecţii au fost rugaţi să se identifice cu personajul- După lectură, să se angajeze în una dintre cele 2 tipuri de gânduri contrafactuale:

modificare la nivelul sinelui „Doar dacă (nu) eram...”modificare la nivelul comportamentului „Doar dacă (nu) procedam...”

- Subiecţii (50%vs.50%) au apreciat gradul în care au simţit ruşinea vs. vinovăţia pe o scală:[1-deloc ruşinat...............7-total ruşinat] vs. [1-deloc vinovat...............7-total vinovat]

Rezultate studiul 2a:

4

Lectura IX.1

Subiecţii care au produs modificări la nivelul sinelui au raportat nivel ridicat al emoţiilor negative (ruşine şi vinovăţie) comparativ cu subiecţii care au produs modificări la nivelul comportamentelor.

Modificarea sinelui apare mai mult în situaţiile ce implică ruşinea decât vinovăţia.

STUDIUL 2b (replică la 2a)

METODA

Subiecţi: n=305 subiecţi;

Materiale: scenariu selectat care să respecte 3 condiţii: [flirting scenario]

Plan cercetare: between subjects design: 3x2 (mutate: self vs. behaviour vs. no mutation; feelings: shame vs. guilt)

Rezultate studiul 2b:

În cond. de modificarea sinelui: În cond. de modificarea comportamentului:Ruşinea > Vinovăţia Vinovăţia > Ruşinea

Efecte de interacţiuneVinovăţie > Ruşine

Ruşinea VinovăţiaModif. Sine > modif. Comport. > No mutation Modif. Sine modif. Comport. No mutation

Limite: în condiţia no-mutate:Indiana University – au raportat mai mult vinovăţiaJohn Hopkings – au raportat mai mult ruşinea

Se pare că în mod spontan, fără a avea o direcţie, subiecţii au tendinţa să producă modificări la nivelul comportamentului.

Discuţii:

Ruşinea şi Vinovăţia – 2 emoţii social-morale, cu efecte la nivel cognitiv, motivaţional şi afectiv, în care ruşinea este cu o intensitate mai mare decât vinovăţia.

Tendinţa de a trăi ruşinea este asociată cu: micşorarea capacităţii de empatie,

nivel ridicat de ostilitate şi mânie şi prezenţa unor strategii defectuoase în gestionarea situaţiilor de mânie

Tendinţa de a trăi vinovăţia este asociată cu: stil adaptativ afectiv mai bun în relaţiile interpersonale, prezenţa răspunsurilor empatice, strategii constructive în gestionarea situaţiilor de mânie

5