2.1 SALMONELOZELE(Salmonelosis)Genul Salmonella face parle din ftun Enterobacteriaceae .)·i inclllde spcciile S. bongori, S. enteritidis, S.typh/, S. typh/ml/f/u/11 $i S. cholemesu/s. Cll sllbspeciile cholemesuis, ar/zonae. diarizonae, IlOutenae, indica $isalamae. Cnele serovarial1le a(ecteaza l11/1naial11l1Jutegazde. in timp ce altele at"ecteaza lInnllmor mare de speeii deanimale $i omlll. In general. sa/monelele prodllc bo/i digestive dol' .]i septicemii $i avortllri. preellm $i il,(eclii Cll

loea/izari extraintestinale.Salmonelcle sllnt bacterii Gram negative. de forma bacilara sall cocobacilara (2-4/0,6 nm). mobile. ell excepliaS. gallinafllm-pullofllm, Cll ci/i displl.]i peritrich. fimbriate. nespomlate. aero-anaerobe. lactozo negative.

lItilizeaza citratlll ca lmica sllrsa de carbon $i i$'iexercita patogenitatea Cll a/lI101'1I1faClOriior de vimlen/a, adezillne.

invazivitate $i toxicitate.

IstoricIstoria salmonelozelor incepe in ] 880 dlnd Eberth~i Koch pun 1n evidcnta in limfonoduri la decedalii defebra tifoida. un baci! incriminat 1n etiologia bolii. peeare ulterior, Gliertner reu~e~te sa-I cultive. Salmon ~iSmith 1n 1885 izoleaza din splina porcilor morti depcsta a bacteric pe care au considerat-o cronat ca agentcauzal ~i au del1umit-o Bacillus choleraesuis. Dorset ~iSchweinitz 1111905. lfllnuresc contlJzia, demol1strand capesta porcina este prod usa de un virus ~i ca a infecticindependentfi, reprodusa experimental poate fi provocatade S. choleraesuis. In 1888 Gaertner, 1n Gcrmaniaizo1eaza din organele unui am deccdat 1n urma uneienterite grave. consccutiva consumului de carnc de vilelbolnav ~i care a afectat 58 persoane, a salmoneIa care afast numita mai tarziu S enteritidis Gaertner. Aceasta afost prima semnalarc a unei toxiinfeclii alimentarc cusursa animal a ~i care a deschis calea a llumeroase cercetariin domeniu. Denumirea de Salmonclla a fastatribuita In 1900 de Ligneres In Olloarea bacteriologuluiveterinar american Salmon. In Romania prima salmonelozaa fast descrisa de Babq 1n ]905 (7),manifestandu-se ca a toxiinfectie alimentara consecutivaconsumului unci fripturi din carne de miclUn roi esenlial in clasificarea ~i sistematizarea genuluiSalmonella 11au lucrarile lui Kauffman ~i White.

Nicolae Verde§

Boli produse degermeni din genulSalmonellaCap. 2Denumirea generica de salmoneloze includeboli toxiinfeqioase, produse de bacteriidin genul Salmonella, cu raspandire universala,putand afecta 'intregul regn animal,inclusiv omul. La animalele de interes economic,boala evolueaza fie sub forma acutasepticemica, fie sub forma subacuta sau cronica,cu localizare digestiva sau genitala. Se'inregistreaza ~i localizari pulmonare. articulare~i mai rar nervoase. in paralel cu enterogenito-tropismul fundamental, salmoneleleprezinta ~i un reticulotropism remarcabil,asociat de un portaj de germeni prelungit.Salmonelozele sunt boli de purtator, aparitialor fiind conditionata de existenta unorfactori de rise. In aceste circumstante infeqiasalmonelica poate fi primara, cand 'in declan~area ei intervin factori nespecifici, sau secundara.cand actioneaza simultan cu factorispecifici, de obicei virali.Boli produse de germeni din genu! Salmonel/a 27ii~care sunt de un real folos in epidemiologia infectiilorsalmonelice (44).In decursul timpului s-a acumulat un \'olum impresionantde cuno~tin(e in domeniul patologiei infectioaseveterinare privind salmone/ozele. intre care uncle cuimplica(ii majore in toxiinfectiile alimentare umane. In(ara noastra literatura de specialitatc abunda de lucrari

referitoare la salmonelozele animalelor de ferma ~i apasarilor ca ~i cele privind toxiinfectiile alimentaregenerate de consumul de produse provenite de la acestea.Lista contributiilor romane~ti in domeniu este toanelunga, cuprinzand titluri meritorii, insa imposibil deredat integral in cadrul acestui text. Dintre ace~tia. enumeramdoar pe unnatorii cercetatori ale caror contribu(iivor ti specilicatc pe parcursul acestui capitol: BugeacT. (14, 15), Ciuca " (21), Draghici D. (28, 29),Con(iu I. (22, 23), Bcrbinschi C. (11), Cambir S. (17),lngureanll C. (85). Ro~ca Y. (75). Dcrlogea H. (26).Stoenescu Y. (79, 80). Sandlliescll S. (77). Bucur La.(13), \'crde~:\. (88, 91), Barzoi D. (7).

Importanta economica ~i sanitaraSalmonelozele animale constituie pentrumajoritatea rarilor cu zootehnie dezvoltata insistem intensiv, una dintre cele mai importanteproblellle sanitar veterinare datoritapierderilor economice cat $i implicariiloracestora in sanatatea omului prin declan$areatoxiinfeqiilor alilllentare in um1a consumuluide produse contaminate. Datele statistice.acumulate in decursul timpului situeaza salmonelozelepe primulloc intre zoonoze. Astfel.in SUA se inregistreaza la om 2.5 milioaneinfectii salmonelice anual din care500.000 spitalizari $i 9.000 decese (63). TnAnglia, intre 1980 $i 1984 s-au inregistrat12.207 cazuri umane de salmoneloza. in cadrulunor epidemii $i un nUlllar de 44.307cazuri sporadice. Agentul etiologic incriminatin majoritatea infeqiilor a fost S.typhillluriulII, avand ca sursa In 40% din cazuri,camea de pui congelata. In Scotia. intre1980 $i 1985 s-au lnregistrat 6377 persoane1mbolnavite din care 33 au decedat. In Germania.in perioada 1983~] 985. toxiinfectiilesalmonelice umane inregistreaza 104 izbucniricu 2879 cazuri. recunoscand ca surselaptele, carnea, ouale contaminate cu S.typhillluriulII, S. enteritidis $i S. infantis (49).Din rapoartele nationale relativ recente, Salmonellacontinua sa se mentina ca cel maiimpOliant agent etiologic In cadrul toxiinfeqiiloralimentare. Pe plan european, Inperioada 1980-1992 din totalul de 11.699focare de toxiinfeqii alimentare lnregistrate,9.882 respectiv 84,5% au fost determinate deSalmonella (49, 95). In Canada, pentru 0perioada de 10 ani (1983-1992) genul Salmonellaa determinat 2.180 focare ce au Insumatpeste 10.000 imbolnaviri (47).Datele epidemiologice pentru Romaniaarata ca morbiditatea prin salmoneloza ascazut de Ia 33/100.000 in 1989. la7!l 00.000 in 1993, mentinandu-se la valorisensibi] apropiate pentru perioada 1994 1997.Astfel, tulpinile de salmonele izolatede la om au scazut de Ia 8.000 inregistrate in1988 - 1989 la 1.475 in 1997. Izolarile desalmonele de la animale, din ali1l1ente $i mediullnconjurator, pentru intervalele mentionatese ridica la un nivel impresionant, reprezentand77,3% din cele 46.134 tulpiniizolate ~i tipizate (7).Importanta zooeconomica a infecti ilorsalmonelice este remarcabila datorita numaruluimare de specii de ani1l1ale receptive,incidentei i1l1bolnavirilor $i implicit a pierderilor

economico-financiare. Pierderile pot fidirecte, reprezentate prin mOlialitate, cheltuieliprilejuite de profilaxie, tratament, asanareafocarelor $i indirecte, datorate confiscariiproduselor contaminate $i inlaturarealor din consumul public. Pe primul loc, inprivinta pierderilor semnificative, se situeazapasarile, urmate de suine, taurine $i oyine.De exemplu, pentru anul 1978, pierderiledatorate salmonelozei In SUA au fast evaluatela 3 milioane dolari la taurine $i 77 milioanedolari In avicultura (63). In Canada, laun efectiv de 300 milioane pui $i 17 milioanecurcani rulati $i la 0 incidenta a salmonelozei~28 BGli infecliGase ale animaleiGr • bac{cl'io::e

de 0,25% pierderile anuale au fost estimatela 3,1 milioane dolari. In SUA (60), la porcine,rata mortalitatii atribuitc salmonelozeieste de 8,3%, iar pentru tara noastra aceastapoate ajunge la IO% in infeqiile primare, ~ipana la 30% in evolutiile asociate unor viroze.Macarie (56), pe baza examinarii complexea 23.500 cadavre de porci conch ide disalmoneloza se afla pe primul loc intre bacterioze,cu 0 frecventa de 11,53% fata detotalul cazurilor mortale diagnosticate ~ireprezinta 25,8% din pierderilc datorate bolilorinfectocontagioasc.EtiologieGenul Salmonella a fost dcfinit ca 0 gruparede enterobacteriacee mobile, cu exceptiaserotipurilor S. gallinarl/ln ~i S. pulorum,care metabolizeaza glucoza cu producere degaz §i care produc acid din manitol §isorbitol. Salmonelele sunt lactozo negative,oxidazo negative, catalazo pozitive, utilizeazacitratii ca unica sursa de carbon, producornitin decarboxilaze §i hidrogen sulfurat, cuunele exceptii. De asemenea, nu producindol, acetilmetilcarbinol,fenilalanindezaminaza §i nu hidrolizeazaureea. Se dezvolta bine aero/anaerob, cu 0cre§tere rapida pe medii nutritive §i mediispeciale.Clasitlcarea speciiIor din genul Salmonellaa fost §i ramanc controvcrsata. ColectivulOMS de Ccrcctari pcntru Salmonella, pebaza propunerilor flicutc de La Minor §iPopoff in 1987 (94) a elaborat in 1988 0noua nomenclatura a speciilor din genulSalmonella.Clasificarea propusii admitea existenta adoua specii: S. enteriea §i S. bongori. In speciaS. enteriea erau incluse, pe criteriiexoenzimatice, 6 subspccii: enteric a,salamae, arizonae, diarizonae, houtenae §i

indica. S. bongori, definitii recent ca specie,nu are subspecii. Aceast.a propunerc a fostadoptata §i introdusa in uz de nmW autori,inainte de a beneficia de 0 valid are oficiaHidefinitiva (31). Propunerea lui Le Minor §iPopoff (94) a fost insa invalidata de ComisiaJuridica a Comitetului International pentruSistematica Bacteriana, in anul 1994, astfelca, in prezent, se accepta ca genul Salmonellaare 5 specii: S. bongor!, S. enteritidis,

S. typhi, S. Dphimurium ~i S. eholeraesuis,cu subspcciilc eholeraesuis, arizonae,diarizonae, houtenae, indica §i salamae (31).In eadrul speciilor ~i subspeciilor suntdescrise serotipuri desemnate taxonomic prinnomenclatura din schema Kautfmann- 'vVhitc.Pcntru simplificarc, in practica sc folose§teterminologia dc gen Salmonella, urmata dedenumirea de serotip. Se admite ca accastiinomenclatura, rezultat al studiilor biochimice§i gencticc din ultimele decade reprezintaun compromis intre exigentele taxonomice §icerintele practicc conservatoare, derivate dinutilizarea schcmci Kauffmann-White (7).Pentru a deosebi termenii care desemneazaspecia sau subspecia de termenii care definescserotipul, s-a flicut §i propunerea ca,acesta din urma sa fie scris cu initiala majuscula(exemplu: Salmonella Anatwn), insaaceasta propunere deocamdata nu a pre aintrat in uzanta.Pe baza utilizarii unui set de 14 teste biochimices-a reu§it ca in cadrul serotipurilorsa se difercntieze §i variante biochimice,ceea ce face ca unii autori sa foloscasdi termenulde serovarietate in loc de serotip. Launele serotipuri se intalnesc subdiviziunibazate pe criteriul sensibilitatii la bacteriofagi(fago- sau lizotipuri), la bacteriocine(bacteriocinotipuri) §i Ia antibiotice. Dinmultitudinea de serotipuri descrise in literaturade specialitate, redam in tabelul urmatordupa Quinn §i colab. (72), serotipurilc desalmonele implicate in patologia veterinara.Toate serotipurile mentionate in tabel euexceptia S. arizonae fac parte din subspeciaenterica.Boli produse de germelli dill gellul Salmonella 29GazdaOmBovinePOlTincCabalincGaini

,i altepasariSerotipuri deSalmollel/aS. (lphiS. parm.\phiS. SChOtr!lilU!l/eriS. enteriTidisS. tl'fJhimurillJJlS. duhlins.S. hm'iJ1iorhiji'cansS. cho/cruesliisS. cho/crucsuishiotip Kl!Ii~Cl1dol:lS ryphisui.';S. r.lphilllliril/ill

~ialtele

S. ahortusovisS. monterideo5. duhlinS. ryphfl1lllrilll1l5. Cl/UliU!Jl

$i alteleS. dhoi"lliSCquiS. tyhimuriuJ7/

~i altcleS .pul/orulIlS. ga/hl/arum5. ari:o})(!!.!S. I?l1rcritidi.'i-S. ryphimuriuJIl

~ialteleBoalaFcbra tifoidaFcbra paratiloidaFe-bra paratifoidaToxiinfcqic alimentar:iTo.'\iintcqic alimcntara

E\crctori subclinici.purtatori. enterita.scp:icell11c. men1l1giti101yi'fel. 3YOrt (eu sau131'5 ::ilte simptome\-izibileL osteo:nielita.artrite. ga:lgrenJ. uscatiia extremi:arilor la \"irel.

Ent-:ritc ~isepticemic.Izbucniri clinice seyere.similare ell cele dinpes:a po~eina: complic3;ii sccundarc in pestaporcina.Enterita cronica laporcii tineri. I'vlai putil1virulenta ded.t S.cho/eraesuis.Enterita sau septicemie.A vort la oaieEnterite sau septicemiiA vort la iapa.Enterite sau septicemiemai ales la m{mj i laadultii supu~i s:resului.Boala pula rica

(puloroza)- trans mi s ietransovariana.Tifoza pasariJor ]a tontevarstele, mai alesadulte. Transmisa prinoua.Infcqii severe (enterite

~isepticemie) 1a puii de

gaina ~i cure an.Transmisie prin ou. Sc

lnta1ne~te ~i]a reptile.Ocazional infectii 1aaIte animale.CunosclIta ca "paratifozagainilor". Infectie

inaparenta, enterite ~isepticemii. Poate fitransmisa prin oua.S.(lphimurium po ateproduce adesea moartea(septicemie) 1a puiide porumbel ,i artriteale aripilor.

Caractere morfoculturale ~i biochimiceSalmonelele sunt bacili sau cocobaciliGram negativi dc 2-4/0,6 nm, de obicei mobili(cu excePtia S. plillorum-gallinarllm), cucili dispu~i peritrich. Serotipurile de S. entericasubsp. enterica prezinta fimbriimanozosenzitive cu rol in adezivitate la celuleleepiteliale intestinale. Salmonelele dinserotipul pullorlim-gallinarlllJ/ au fimbrijneadezive de tip 2, ceea ce explica lipsa depatogenitate a accstora pentru om. S. entericasubsp. arizonae ~i diarizonae au fimbriihemaglutinante. Salmonelele prezinta 0 remarcabilaadaptare la conditiile de temperatura,dezvoltandu-se intre 2 ~i 54°C.Au 0mare toler'abilitate la pH, proliferand la valoricuprinse intre 4,5 ~i 9,5 cu un optim de6,5-7,5.In mediile de cultura uzuale salmonelelese dezvolta prompt in 18 ~ 24 ore, la tempcraturade 37°C. In mediile lichide varianteleS tulbura uniform mediul, in timp ce varianteleR produc culturi sedimentate la funduleprubetei, lasand deasupra mediul limpede.Pc geloza s-a remarcat disocierea coloniilorin variantc S, R, M, dimensiunea coloniilorfiind cuprinsa intre 2-4 mm diametru. Coloniilede forma S sunt rotunde, lucioase, cumarginilc regulate, u~or deta~abile desubstrat. Coloniile R se intalnesc rar ~i au unaspect rugos, cu marginile neregulate, iarcoloniile M sunt mari, cu centrul ombilicat,inconjurat de 0 margine mucoida.Pentru izolarea sa1monelelor din materialepaucibacilare ~i pentru diferentierea decelelalte enterobacteriacee sunt utilizate mediide cultura speciale, diferentiale ~i selective.

In practica laboratoarelor veterinare dinRomania s-au preconizat scheme restransecare, intr-o prima faza sa poata diferentiapatogenii enterici lactozo-pozitivi, de celelaltegrupari lactozo-negative. In acest sensse folose~te un sistem constituit din doua

i ••••••••••30 Boli illfectioase ale allimalelor • haclerioze

medii multi test: TSI (Triple Sugar Iron) ~iMILF (motili tate-indo 1-1izi na-fen ilalanina)care permite diferentierea prineipalelor gruparide enterobacterii.Tn ceea ce prive~te mediile selective,aeestea pot fi ierarhizate in:• slab selective: agar-laetoza-saruribiliare (Mac Conkey): eOZ1l1aalbastrude meti1en (Levin);• modeI'm selective: agar-dezoxieolatcitrat-lactoza (Leifson): agar-bilaalbastrude bromtimol (lstratcMeitert):agar-sawn biliare ~ipropilenglicol (Rambaeh) ~i altele:• inalt selecrh'e: agar-sulfura de bismut(Willson-Blair): agar-verdebriliant.In general, se admite ca spre deosebire deearaeterelc antigenice care apar mai labile ~ipot fi supuse 121numero~i factori de variatie,caracterelc biochimiee apar re1ativ mai stabile.Structura antigcnidi a salmonelclor estecomplexa, constand din ant/gene "0" (50mat/ce), ant/gene "H" (flagelare) ~/ant/gene "Vi" (de fllveli~).Antigenele somatice "0" sunt 0 parteconstitutiva a peretelui eclulei bacteriene, cuo structura lipopolizaharidica ~i sunt purtatoare ale specificitatii antigeniee factoriale"0". Datorita aeestei specifieitati,salmonelele au fost incadrate in 46 grupe,notate in schema Kauffmann-White initial eulitere mari ale alfabetului latin, iar dupaepuizarea aeestuia, cu numarul de ordine alfactorului specific (91). In mod exceptionalpot aparea modificari in mecanismele debiosinteza ale salmonelelor care sunt urmatede pierderea specificitatii "0". Acest fenomense explica prin aparitia culturilor S-R(de tranzitie) sau R, sau sub actiunea baeteriofagiloreonvertizori. Efectele aces tor modifiearise pot traduce prin sehimbareaserotipului in eadrul aceleea:;;i serogrupe sau

chiar lntr-o aWl grupa. Antigenele "0" seobtin prin fierberea eulturilor 0 ora la 100GC

sau prin tratarea acestora cu alcool etilie de90 grade, 2 ore ]2120°C.Antigenele "H" flage/are sunt rcprezentatede proteinele structurale ale flagelelor,sau flageline. Acestea au a greutate molecularade 40Kda, sunt termolabile ~i puternicantigeniee. Se obtin ~i se prezerva prin tratareaculturilor eu formol 6%. Antigenul "H"prezinta 121salmonele 0 variatie de faza , notataeu H I ~i H2• Acest fenomen deseris in1929 de Andrewes se datore~te unci geneticicomplexe. cand 0 celula bacteriana poate

eta1a un singur antigen H, dar care poatc fiHI sau H2. Descendentii acestei celule potmo~teni aceea~i faza ~i cultura ramane monofazica,ori pot trecc in faza altern a ~i culturadevine bifazica. Antigenele de faza intai(H I). considerate specifice, au fast notate euliterele mici (a, b, e, ...), iar eclc din faza adoua, nespecifiee ~i notate eu cifre arabe (1,2, 3, ...). In mod normal, majoritateaserotipurilor au doua faze. Relativ recent s-adeseris prezenra mai multor factori din fazaHI in faza 1-b eeea ce face ca struetura antigenuluisa fie desemnata printr-o asoeieremultifactorial a HI ~i H2 (69).Purine din serotipurile de Salmonellaprezinta ~i antigene Vi de suprafCzta. Au fostdescrise prima data 121S. (lplzi, izolata de 121bolnavii de febra tifoida. Ulterior au fostidentificate 121S. paratJplzi ~i exceptional 121S. dublin. Edwards, in 1972, remarca antigenulVi 121S. parat)plzi C izolata de 121porc(30), fapt confirmat de Verdq in 1978 (91).Prezenta antigenului Vi imprima

inag1utinabilitatea 0 tulpinilor care i'l poseda.El eonstituie substratul pentru fixareabaeteriofagilor Vi utilizati in lizotipie ~i cumare importanta in epidemiologic.Tulpinile de salmonele cu antigeni Vi saudovedit rezistente 121fagoeitoza ~i cu unpotenrial virulent crescut.S-a mai deseris 121salmonele un antigende lnveli~ M, initial la tulpinile mueoide deBali produse de germeni din genul Salmonella 31S. parat)plzi B, apoi ~i la alte scrotipuri ~iantigenul 5. Ultimul se diferentiaza deantigcnclc Vi ~i :'vI prin termorezistenta.Salmonelelc Hi datoreaza patogenitateafie unor factori dc virulenta, fic unor factoridc toxicitate, de cele mai multe ori ace~tiaaqionand simultan.Virulenta reprezinta mecanismul majorde agresiune ~i consta in capacitatea de a seata~a, a se multiplica ~i a invada peretclcintestinal.Ata~arca salmonelelor la enterocit serealizeaza prin intcrmediul fimbriilor (fiemanozo-sensibile tip 1. fie manozorezistentetip 3) sau a adezinelor de suprafata~i hemaglutinineloL sau prin peptidele induscde enterocit. Zona de ata~arc 0 reprezintareceptorii glicoproteici ai celulei intestinale.localizati pe microvili sau glicocalix. Ata~areala celulele 1\1 care captu~esc placile Payerurmeaza acelea~i mecanisme. Procesul deata~are, ~l ulterior de internalizare asalmonelclor este unul complex, tin and demicrobiochimiogenetica moleculara aenterocitului ~i a bacteriei agresoarc.Supravictuirea ~i multipliearea in celulagazda este un alt element important al virulentei.Finalitatea aeestui proees estc raspandireabacteriilor in lamina propria ~i declan~area mecanismului inflamatiei, cu elibcrarcade mediatori cclulari cu aqiune vasodilatatoare.In acest sens se remarcaprostaglandinelc. care prin mecanisme chimico-enzimatice blocheaza retroresorbtiasodiului, determinand acumularea de lichidein intestin. Clinic, inflamatia ~i acumulareade lichid intralumenaL determina accclerarea

peristaltismului, aparitia crampelor ~i a diareei.De asemenca, fagocitareaintravacuolara deterl11ina eliberarea endotoxinei,avand ca rezultat aparitia febrei ~i aeliberarii factorului de necroza tumoraJa(TNF) de eatre l11aerofage.Plasl11idele de virulenta, prezente lamulte serotipuri de salmonele (typhimllrillm,enteritidis, clzo!eraesllis, ga!!inarum,pll!!orll711 etc.) stimuleaza bacteria purtatoarela 0 multiplicare rapida, depa~ind posibilitatilede aparare ale gazdei.Sideroforii, compu~i organici cu greutatemoleeulara redusa, ce au capacitatea de abloca Fe +1, intervin pnn intermediulenterochelinei in procesul intemalizari i ~isporirea gradului de virulenta.Antigenul Vi constituie, de asemenea, unfactor de virulenta. Prezenta lui inhibaopsonizarea bacteriei de catre componentacomplel11entului C 36, opunandu-sefagocitarii acesteia de carre macrofag.Toxigcnitatea este a doua componentaimportanta a patogenitatii salmonelclor,acestea dispunand atat de endo-, cat ~i deexotoxine.Endotoxinele sunt eliberate In urma fagocitozci~i i~i exereita rolul toxic prin LPS.Activitatea aeestora se exercita In primulrand prin activitatea complementului, avandca efect citoliza, eliberarea de mediatorivasoparalitici, TNF (Tumor Necrosis Factor),factori de eoagulare intravasculara ~iprin efectul pirogen. Acestea au 0 aqiunepantropa, transmisa prin sistemul circulator~i induc l11anifestari digestive, vasculare,renale ~i cortieosuprarenale (13).Exotoxinele sunt reprezentate prinenterotoxina care este 0 protein a cu 0 greutatemoleculara Intre 90 ~i 110 Kda. Analizelceleetroforetiee au demonstrat 0 sil11ilitudineIntre enterotoxin a sall110nelica ~ienterotoxina LT de Vibrio eholerae, atat Inceca ce prive~te eonfiguratia, cat ~i modul deactiune (68). Aeeasta blocheaza mecanismeleenergetice ale celulei gazda ceca ceconduce la suprimarea retroresorbtiei de N a'din lurnenul intestinaLCitotoxina prezenta in membrana citoplasmeibacteriene este 0 proteina termolabila,cu greutate moleeulara de 56-78 KDa.Eliberarea ei extraeclulara este inhibata depH-ul acid ~i de temperaturi ce depa~ese32 Bali in{ec{iaase ale animaldor • hacterio::e42°C. Actiunea ei se manifestii prin inhibareasintezei proteice a celulci gazdii, determinandliza acesteia.Rczistenta salmonelelor la actiuneaagentilor fizici, chimici :;;i biologici este ingeneral mare. Astfel, temperatura de 60°Comoarii gennenii din culturi in 12-20 minute,iar temperatura de 100°C in 5-8 minute. Pcpii:;;uni, salmonelele se regiisesc :;;idupii 200zile, in fecalele umede de vacii dupii 6-11luni, in biilegarul uscat rezistii pana la 24luni, in fecale1e de roziitoare 148 zilc, in ce1ede pasiire peste 200 zi1e, iar in solurile bogatein humus 8-9 1uni. In alimente, in funqiede concentratia de sarun :;;i pH.sa1monele1e sunt viabile pana 1a 180 zi1e. Inlapte rezista 2-3 1uni, iar in pu1berea de oua 4ani. In apele reziduale, bogate in materii 01'gamce:;;1 cu temperaturi convenabi1e,

sa1monele1e se pot multip1ica. pastrandu-scviabile 2-3 1uni. Aceia:;;i supravietuire 0 au :;;iin cadavrele in putrefactie. Congelarea bruscareduce drastic numiirul de salmonele viabile,pana la 90% Insii, ulterior. rata reduceriieste mai mica :;;ipot tl regasite :;;idupa 2-3luni, a:;;a cum se intamplii la puii congelati.pH-ul cuprins intre 6,5-8,2 este optim pentrudezvo1tare, iar pH-u1 sub 3,5 nu permitc 0supraviquire mai lungii de 6-12 ore. In sucurileacide, supravietuirea a fost de 6 ore pana1a 10 zi1e, iar dupii un pH 9, dezvoltarea esteinhibatii. Concentratia de NaC1 10% nu permitecre:;;terea salmonele10r, iar cea de 30%Ie omoarii In 7 zile. Siirurile biliare,dezoxico1atu1 de sodiu ca :;;icolorantii, cumsunt verdele de briliant, crista1ul violet :;;ifuxina, inhibii moderat sa1mone1ele in raportcu a1te genuri bacteriene, permitand utilizareaacestora ca ingredienti in medii1e deculturii selective.Antisepticele :;;idezinfectantele obi:;;nuitesunt foarte active fatii de sa1mone1e.Sa111lonele1esunt sensibile fatii de multeantibiotice (cloramfenicol, tetracicline, neomicma,gentamicina, a11l0xicilinii,colimicinii, cefalosporine, apramicinii ctc.) :;;ichimioterapice . (nitrofuran, sulfametazinii,fluorochinolonii).Utilizarea antibioticelor :;;ichimioterapicelor creeazii cu u:;;urintii tu1pinirezistente fatii de acestea. Explicatia feno11lenuluiconstii in existenta factoru1uiplasmidic "R" care se transfera cu u:;;urintiide la 0 bacterie la alta prin geneextracromozomiale, fenomen cunoscut subnumele de "R-infeqie" :;;icare explicii insucceseledin terapie. In10cuirea salmone1elorsensibi1e cu altele total sau partial rezistentese produce chiar in cursul unei enzootii incirca 2-3 siiptiimani.Habitat, epidemiologieSalmonella constituie genu1 bacterian cucea mai mare raspandire pe scara zoologicii.o caracteristicii ecologicii deosebitii rezidii incapacitatea lor de a se mentine in formacomensalii, in special in continutul intestinalsau sub forma de parazit in tesuturi1e :;;i01'ganelece10r mai diverse specii, incepand cuviermii anelizi, larvelc insectelor, vietuitoarecu sange rece, piisiiri :;;isfar:;;ind cu mamiferele,la capiitul :;;irului aflandu-se omul.Vectorii prezenti pretutindeni i:;;i manifestapotentialul patogen prin generarea unoI' tocareclinice de boalii care apar fie la organ is11lulpurtiitor,fie la organis11lele receptive dinjur, cu care purtatorul :;;ieli11linatorul vine In

contact direct sau indirect. 0 schemii sugestiviiprivind circuitul salmonelelor In naturaeste prezentata de Barzoi (7).Rezervoarele naturale principale suntani11lalele bolnave sau purtiitoare asimptomatice:;;i omul. Difuzarea multidireqionalase realizeaza prin furaje, alimente, apele desuprafata, dejeqii :;;iprin numero:;;ii vectori.Industrializarea cre:;;terii anima1elor :;;iintroducerea

In furajarea acestora a tainurilorproteice de origine animalii, contaminate cusalmonele, Intretine in buna masura circuitulepidemiologicBoli produse de germeni din genu! SalmonellaANfu1ALESALBATICEfu1PORT

0\133"Furaje:- Fainuri - came- oase- maduva- De~euri animalierc"'Procesare:domesticapublicaindustrial aClRCUTCL SADlO:\TLELORLa acestea se adauga deficienrele In tehnologiilesanitare veterinare incepand cucre~terea ~i sfar~ind cu vaJorificarea animalelorprin abataj. Numero~i vector~ intercalariin lanrul epidemiologic (insecte, rozatoare,pasari, camasiere., apele reziduale .din ferme,abatoare etc.). constituie verigi importante indeclan~area unor enzootii de salmoneloza. sademonstrat ca banala musca domestica, nunumai ca vehiculeaza pasiv salmonelele, darIe ~i transmite transovarian, iar albinele fac 0salmoneloza clinica. Gandacul de bucatarie,furnica, ixodidele, argasidele, pot vehicula ~iele infeqia salmonelica. Broa~tele restoase,reptilele ~i pe~tii sunt purtatori de salmoneleca ~i porumbeii, vrabiile ~i pescaru~ii. Nuexista ecosistem in natura in caresal1110nelele sa nu fie prezente. Rozatoarelesilvatice ~i peridomestice derin supre111ariainintrerinerea lanrului epidemiologic. Sobolanii,in cercetarile intrepl'inse in rara noastra,s-au dovedit a fi unul dintre rezervoareleprincip21le pentru animalele domestice ~i om(70, 91). Cainii sunt vectori pentru numeroaseserotipuri. Verdq (91) constata ca dindinii capturari in fermele zootehnice,52,36% au fost purtatori ~i identificaserotipurile: S. typhimurium, S. choleraesuis,S. enteritidis ~i S. anatum. In epidemiologiasalmonelozei porcului, un rol aparte il joacapurtatorii ~i eliminatorii introdu~i in crescatoriileindemne (27). Infeqia endemica, inspecial la taurine, in regiunile de coasta dinGermania, este explicata de unii cercetatoriprin structura geologica a solului, 111ajoritateapa~unilor fiind supuse inundariilor. Popa(67), explica prevalenra crescuta a salmonelozeitaurinelor din Transilvania printr-o34 Boft'liz(eC!IIJaseale alllillalelor' /;{{Crcrio~e

foea/itate natura/ii. Epidemi%gia sa/monelozeila pore eu extrapolarc ~i la taurine, reeunoa~te 0 serie de factori care influenteazaevolutia ~i consecintele eeonomiee, aeesteafiind: reeeptivitatea crescuHi sub varsta de 4luni, prezenta in efective a afeqiunilorextrapulmonare intercurente. in principal cuetiologie virala. existenta parazitismului ~i aunei sensibilitati genetice. Malnutritia. avitaminozele,dismineralozelc ~i micotoxicozelecontribuie ~i ele prin debilitarea organismului.

In afara transmiterii pe orizontala,se inregistreaza ~i infeqii cu transmitereverticala, transplacentara, in specialla oaie ~iiapa, la care boala se exprima prin avort.Transmisia verticala este de asemenea 0 caracteristicaa salmone\ozei pasarilor, data deserotipuri imobile (S gallinarlllll-pll11orlll11)~i uneori dc serotipuri mobile (S. enteritidis).Mai este posibila ~i infectia genitala, prinaChll montei, la scrotipurile care producavort (S abortllsequi ~i S abortllsovis).Dinamica epidcmiologica. morbiditatca~i mortalitatca sunt influentate de specia deanimale afectata ~i de serotipul infeetant.PatogenezaCalea obi~nuita de patrunderc a germcnilorin organism este cea digcstiva. Ace~tjatravcrseaza stomacul, fiind protejati de aciditatealocala, fie printr-un tranzit rapid, ficprin inglobarea in mas a alimcntara. In intestingermenii sc multiplica ~i trec in formatiunilelimfoidc. Takeuki (82), utilizand microscopiacleetronica, demonstreaza ea S.(1phimllrilllll patrundc la nivelul mierovililorin jonctiunea intereelulara - zona ocludens.Pe baza potentialului invaziv, caraeteristic,bacteriile invadeaza mucoasa, se multiplicain lamina propia ~i produc boala simptomatica.S-a demonstrat de asemenea, casalmonelelc marc ate cu P32, administrate peros la iepure, traverseaza repcdc mucoasaintestinala ~i dupa 10 minutc prczenta loreste deteetata in eireulatia sanguina,cantonandu-se ulterior in sp/ina, pu/mon ;;ificat. Aceasta este faza bacteriemiei pasagerein care hemoculturile sunt pozitive. Germeniinu par sa sc multiplice in sangc datoritaputerii bactericide a alexinei ~i:imunoglobulinelor (in special IgM). Prezentalor in sange se datore~te multipliearii inunele foeare activc ~i dcscarcarii ulterioare aacestora in torentul circulator. Germeniifagoeitati l~l pastreaza intaeta morfofiziologia~i se multipliea in interiorul celuleicare i-a inglobat.Prima eonditic ca infeqia salmonelica sainduca boala este ca ingestia de germeni safie semni ficati va, in gen~eralde 107_109, dqiinvestigatii recente (58) admit ca doze infectante~i de 10-102 salmonele viabile.A doua conditie consta in putercainvaziva a tulpinei. factor ce se coreleaza defapt cu doza infectanta.In afara de calea digcstiva, trebuie luatain considerare ~i infeqia aerogena, demonstrataexperimentalla porc (8, 91).Endotoxina eu aqiune pantropa joacarolul cel mai important in patogeneza, fiindresponsabila de tenomene de ~oc endotoxic.Ea este transmisa prin sistemul circulator ~iinduce leziuni digestive, vasculare ~i cOlticosuprarenale.Endotoxina interactioneaza cuplasma ~i leucocitele pentru activarca complementului~i inducerea febrei. Cele maimulte din accstc efectc sunt mediate prininterlcukina I, 0 limfokina produsa demacrofage, stimulate de endotoxina (52).

Enterocolita, ca manifestare dominantase datore~te sintezei sporite deprostaglandina, care stimuleaza activitatcaadenilciclazei ~i ca urmare sc produc importantedereglari in transportul sodiului ~i cloruluihi nive! celular. In acest mod, in intestinse acumuleaza 0 cantitate mare de lichidcare ajunge in colon ~i datorita Icziunilorcxistente, acesta nu-~i poate indeplini funqiade absorbtie, aparfmd diareea. La uncleserotipuri dc salmonele prezenta citotoxineiBali produse de gerilleni din genul Salmonella 35dctermin[l necroza enterocitelor. 1110 difidiricndoteliale ~i tromboze vasculare.Imunitatea fat a de salmonele este mediatacelular ~i dependenta de imunoglobulinenetransferabile pc cale placentara. In accstcontext. imunitatea nou-nascutului este nula.Oricc infeqie cu salmonele inducc organ ismelorcompetente imunologic, 0 imunitatespecifica de scrotip. Datele experimentale,precum ~i practica vaccinurilor vii. atenuatc.au demonstrat ca intr-un organism imunizatantisalmonelic, macrofagele nu mai permitinmultirea intercelulara a germcnilor. iar fatade CCI aflati extracelular sunt activeimunoglobulinele ~l complementul (el).Ambelc mecanisme sunt deosebit de eficientefata de micile contaminari care sc repeta,asigurfmd 0 imunitatc solida.Diagnosticul infeqiilor salmonclicc neeesitaobligatoriu ~i un exam en bacteriologiccomplcx. Acesta estc mai complcx decat inalte bactcrioze ~i implica 0 metodologie delucm laborioasa, in prezent standardizataoficial (94). Se urmarqte pe de 0 parte izolarea~i identificarea salmonelei incriminate,iar pe de alta parte punerea in evidenta aanticorpilor specifici in semI animalelor.Examenul bacteriologic cu izolarca ~iidentificarea serotipului are cea mai marevaloare diagnostica. Acesta trebuie efectuataciit mai repedc dupa mom·tea sau sacrificareaanimalelor. Probele provcnite de la animaIclebolnavc ~i tratate cu antibiotice nu suntindicatc pentru examcn bacteriologic. Izolarease face de la animalul bolnav (bovine.cabaline, porcine) prin hemoculturi, iar de lacadavre, din sfmge, miiduva osoasa, splina,ficat, rinichi, vezica biliara, limfonodurileviscerale ~i pulmon. Pentru izolare se utilizeazafie medii simple, fic medii de imbogatire,dupa care se fac rcpicaje pe medii selectivcpentru purificarea culturilor. In scopulidcntificarii, coloniilc suspecte vor fipasate pe medii ,:lcciale pentru evidentiercaproprietatilor biochimice. Dupa incadrareamorfoculturala ~i biochimica in genul Salmonella,tulpinile tipizatc se insamanteazape medii uzuale solide ~i sunt tipizate scrologicfolosindu-sc serurile antisalmoneliccsomaticc (0) de grup ~i flagelare (H), pentrudeterminarea serotipului ~i Vi. Se mai practica~i lizotipia pentru determinari in cadrulserotipului ~i carc au 0 mare importanta instabilirea filiatiei surselor de imbolnavire incazul toxiinfectiilor umanc cu origine animala.

In accst sens lizotipurile dc S.

t.1phimlirillll1 ~i S. enteritidis se plaseaza pcprimul loc. Testcle serologice sunt aplicatede preferinta pe probe reprezentative dincadml unei populatii ~i nu de la un singuranimal. Aplicarea testului de hemoaglutinare~i seroaglutinarc rapida $i lenta dau satisfactiein special la pasari in depistarea purtatorilordc salmonele imobile ~i mai putin indetectarea salmonelozelor abortigene, undenumai probcle percchi pot avea 0 valoaremai ridicata. Pentru un numar de serotipurise utilizeaza in scop de diagnostic scrologic,testul ELISA (94). Acesta estc mai putincostisitor, rapid, automatizabil ~i cu un gradridicat de specificitate, ceea ce a Iacut sa fieinclus in sistemul de supravcghere a crescatorilordc porcine, in unele tari din Europa(Danemarca, Franta) (26).211. SALMONELOZA TAURINELORInfeqia salmonclica cu manifestare clinicase inrcgistreaza la viteii de peste 0 luna,exceptional la varsta de peste 0 luna, exceptionallavarsta de 1-2 saptamani ~i cu 0 frecvemaredusa la taurinele adulte.EtiologieSalmoneloza primara la taurine este produsade un numar restrans de serotipuri: S.t.1phill1l1riull1, S. dublin, S. enteritidis, S.36 Boli illfecTioase ale allimale/or • bacterioze

rostok, S. saint-paul ~i foane rar de S.bovismorbzficans.S-a constatat ca serotipul S. dublin esteeel mai adaptat la taurine, care devin purHltoarede lunga durata sau chiar pentru intreagaviata. Totodata s-a stabilit ca acest serotipare virulenta crescut'i ~i in consecinta tendintaridicata la infectii generalizate.Recent s-a descris infectia salmonelica lataurine cu S. (1phimurium fag DT l04 cu 0larga raspandire in Europa, SUA ~i Canada~i cu impact major in declan~area unor to xiinfeqiila om cu evolutie grava, datorate ~l

multirezistentei tulpinei la antibiotice ~ichimioterapice.La sacrificarile normale in abator s-auizolat de la taurinele adulte S. (1phimuriul11,S. dublin, S. enteritidis care sunt in principalincriminate in izbucnirile enzootice, dar ~i S.infan tis, S. oranienburg, S. aberden, S.

minesota, S. havana, S. gyve. S. neHport ~ialtele neimplicate in manifestari clinice.Caractere epidemiologiceIncidenta salmonelozei la taurine diferada la 0 tara la alta ~i de la 0 zona la alta, infunqie de 0 serie de factori ecologici. Pentrutara noastra se considera ca incidenta boliieste mai ridicata in Transilvania (67). Taurineleadulte sunt exceptional afectate, insa potfi purtatoare ~i excretoare de germeni. Rezistentala infectia salmonelica a rumegatoareloradulte s-a demonstrat ca se datore~telichidului rumina 1 care contine factori inhibitoripentru Salmonella (19) ~i care lipsescla vitelul nou-nascut.Eliminarea salmonelelor se poate face ~iprin lapte, sau acesta poate fi contaminat

prin fecale care murdaresc mamelele, constituind~i sursa toxiinfectiilor umane. Lapteleinfectat poate fi consumat de vitei, situatiein care, sta la originea unor imbolnaviri.De fapt vitelul este categoria cea mai afectata.Infectia se realizeaza pe cale digestiva,pulmonara ~i exceptional pe cale ombilicala.Trebuie subliniat rolul predispozant al privariide colostm Sensibilitatea nou-nascutuluieste in corelaJ:ie cu lipsa unui sistem de apararespecifica, organismul sau fiind incapabilde a elabora imunoglobuline. Rezistenta lainfeqia salmonelica depinde de imunizareamamei ~i de ingesta corecta a colostrului decatre vite1, in primele ore de viata. Factoriifavorizanti impOlianti care intervin in infectiasalmonelica sunt legati de igiena mulsului~i de conditiile existente in ferma privindalaptarea viteilor. Salmonelele ajung in laptelecare se administreaza cu intarziere decateva ore ~i care este pastrat la 0 temperaturafavorabila, unde bacteriile se multiplica,declan~and infectia. Utilizarea nerationala inprimcle zile de viata a antibioticelor, pentrucombaterea unor enterite cu componentacolibacilara, conduce la selectarea tulpinilorde Salmonella rezistente, prin transferulfactorului "R" de la colibacili. Infectia semai poate realiza prin vehicularea ei de ~obolani,care infecteaza furajele concentrate,administrate in hrana viJ:eilor (89) ~i excePtionalprin ingrijitorii purtatori de germeni. InDanemarca, incidenta salmonelozei de graj ddetine 12-15% din cazuri, restul aparand lapa~une. Un rolul important in infectie estelegat de administrarea dej ectiilor lichidecontaminate, la fertilizarea pa~unilor.Patogeneza se incadreaza in limiteledescrise in partea generala, cu unele particularitatidependente de anatomofiziologiaspeciei. Taurinele poseda un aparat digestivcomplex, format din patru compartimentedin care numai unul singur este functional lana~tere (abomasum). Ulterior sc dezvolta ~icelelalte compartimente (rumcnul, reteaua ~ifoiosul), modelarea intregului complex gastricincepand cu a treia saptamana de viata,cand incepe ~i rumegarea. Dintrc toate compartimentelecomplexului gastric, rumenuljoaca ralul eel mai important in fiziologiadigestiei, la care participa microsimbiontiBoli produse de germelli din genu! Salmonella 37constituiti din foarte multe specii de bacterii,levuri ~i protozoare. Tocmai aceasta microflora~i microfauna, prin activitatea enzimaticaasupra substratului ali11lentarendoruminal. pune in libertate 0 seric deprodu~i, in special acizi gra~i volatili (acetic,lactic, propionic, butiric), care aqioneazaasupra salmonelelor ingeratc ~i obligate sastationeze in accst compartiment. De asemenea.flora ru11linala care colonizeaza tractusuIdigestiv joaca ~i rolul de "excluderecompetitiva", nepcr11litfmd aderareasal11l0nclelor la cnterocite. Acest concept afost introdus de cercetatorii anglo-saxoni(36,39,93). care i-au demonstrat viabilitatca

practica la pasari. Dc fapt, sucul ruminal intotalitatea Iui este considerat ca un probioticcomplcx (1), ceea ce face ca patogenezasalmonelozei la poligastrice sa fie marcatade aceasta particularitate. In ceca ce prive~teraspandirea salmonelelor in organism ~i modulintim de aqiune al acestora prin endo- ~iexotoxinele elaborate, se inscrie in cadrulgeneral enuntal. Remarcam posibilitatea cain cazul infectiei taurine lor gestante sau pecale genitala. salmonelele sa se localizeze inuterul gestant ~i sa produca avorl. Artropatiile,inregistrate ca 0 complicatie in infcqiilecu evolutie cronica, au 0 patogeneza complexa,explicata prin mecanisme autoimune,care au la baza un LPS modificat ~i eliberatlent sub aqiunea fagocitelor ~i/sau prin interventiaproteinelor de ~oc termic din membranabacteriana.TablouI clinic recunoa~te doua posibilitatide exprimare. in funqie de varsta.La viteL dupa 0 incubatie de cateva zile,boala se manifesta sub 0 formii supraacutiisepticemicii, cu debut brusc, hipercmie (4142°C), anorexie, inapetenta, tahicardie, tahipnee,decubit, coma ~i exitus. Forma acutiisepticemicii (intestinaHi) prezintasimptomele descrise anterior la care, dupauna sau doua zile se adauga diareea, cu fecaleapoase, fetide, uneori mucohcmoragice,deshidratare rapida cu emacierea maselormusculare, urina acida cu continut mare inalbumina, iar la unii vitei cu tulburari nervoase,incoordonare in mers, rigiditatea gatului~i capului ~i uneori convulsii. Moartease produce dupa 0 evolutie de 5-10 zile la30-40% din cazuri. La restul animalelor imbolnavite,boala trece sub forma cronic a sauacestea se pot vindeca.Diagnosticul ~i intervcntia precoce reducepierderile pana la 5-10%.Forma cronicii pulmollarii se intalne~tela viteii de 1-6 luni ~i evolueaza cusimptomc respiratorii (tuse dureroasa, pozitieortopnciea, jetaj mucopurulent). De obiceiaceasta forma evolutiva este consecutivaformei acute. Febra arc un caracter remitcnt.Unii vitei pot face poliartrite, cu localizaripredilecte la jaret ~i genunchi. Forma pulmonara.poate dura cateva saptamani ~i setermina letal in proportie ridicata. In timppot sa apara suprainfectii en streptococi ~icorinebacterii care complica evolutia bolii.Forma avortatii se intiilne~te mai ales laviteii intarcati ~i se exprima prin tulburaridigestivc sau pulmonare discrete, uncori prinartrite cu vindecare clinica in ciiteva zilc.Animalele trecute prin boala raman purtatoare~i excretoare de salmonele.La taurinele aduIte boala evolueazaacut san cronic, ca enterita salmonelicii cusimptomatologie in general asemanatoarecelei descrise la vitei. Unele simptome particularepot fi hipo sau agalaxia, avorturiletardive ~i mamitele. Imbolnavirile apar inconditii dc rezistenta scazuta, sub influentaun or factori favorizanti, cum sunt ploile reci,

caldurile toridc, transporturile epuizante,trecerea brusca de la un regim alimentar laaltul ~i in specialla scoaterea la pa~une.Infectia salmonelica poate apare secundar,in cazurile de reticulita ~i pcricarditatraumatic a, metrita sau invazie parazitaramasiva.38 Boli infecfioase ale allillialelor • hacterio~e

Tabloul morfopatologicLa vitei atrage atentia gastraenteritahemoragica, mucoasa chiagului ~i jejunuluifiind infiltrata ~i prezentfmd hemoragiipunctiformc sau sufuziuni, uncori continutulintestinal fiind hcmoragic. Limtonodurilemezenterice afercntc sunt hipcrplaziate ~ihemoragice. Hipcrplazia splcnica ajungepana la 5-6 ori volumul normal ~i este insoWade 0 consistenta crescuta, iar in masa ei,pe scqiune, pot fi relevate focarc necraticecenu~ii galbui sau hiperplazii foliculare cenu~ii-albicioase. Morfopatologia salmonelozeloreste considerata de Paul (64) ca 0 adevaratareticuloendotelioza bacteriana. Ficatul,moderat hipertrofic, pc un fond distroficprezinta numcroase tocare miliare, izolatesau grupatc, cenu~ii galbui sau albicioase.Pulmonul prezinta 0 gama larga de leziunipomind de la congestie, edem, sufuziunisubpleurale in formcle cranice. Pleureziile ~ipericarditcle fibrinoase, cranice, insotescuneori procesul inflamator pulmonar. Intestinulcstc sediul unci inflamatii catarale cronice.Pleurcziile ~i pericarditele fibrinoase,cranice, insotesc uncori procesul inflamatorpulmonar. Intestinul este sediul unei inflamatiicatarale cronice, manifestata prin ingro~area peretelui ca urmare a hiperplazieifoliculilor limfoizi ~i a corionului mucoasei.Miocardoza ~i sufuziunile subepicardice ~isubendocardice pot complcta tabloul de diatezahemoragica. La examenul histopatologicse pot evidentia uneori meningoenccfalitehemoragice sau fibrinopurulente de intensitatevariabila (64). Articulatii1e pot fi sediulunor inflamatii fibrinoase sau edemeperiarticulare.DiagnosticManifestarile clinice, coroboratc cu dateleepidcmiologicc ~i cu tabloulmorfopatologic permit suspicionarea diagnosticuluide salmoneloza. Pcntru confirmare,examenul bacteriologic este obligatoriu into ate cazurile. Acesta urmare~te izolarea ~iidentificarca serotipului de Salmonella implicatin procesul infeqios, conform standardeloroficialc (94). Animalele clinic sanatoasedar purtatoarc dc Salmonella din fermelecontaminate pot fi depistate prin examenserologic (RAL), titrul aglutinat pozitiv, fiindconsidcrat III 00. In unitatilc contaminate,titrul maxim dc S. (1phi/11uriu/11 poateajunge la 1/640, iar in infeqia cu S. dublin la111280, in timp ce pentru celc indemne tirtulpentru ambe1e sercotipuri nu depa~e~te 1/80.Un dezavantaj al acestei metode il reprezintafaphll ca anticorpii aglutinati nu pot fi pu~iin evidenta deci'tt dupa 3 saptamani de la

infeqie.Diagnosticul dzj'eren{ial se face fata decolibaciloza care apare in prima saptamanade viata, fata de coccidioza, diagnosticabilaprin exam en ovocoproscopic ~i fata de formelepulmonare (pasteureloza, streptococieetc.) cand hotarator estc examenul bacteriologic.Prognosticul cste gray in forma septiccmica~i rezervat in celclalte forme, avand invederc 0 rata a mortalitatii ridicata ~i obligativitateaconfiscarii carcaselor in cazul sacrificarilorde necesitate.Profilaxie ~i combatereMetoda cea mai eficienta de profilaxie asalmone1ozei viteilor 0 constituic aplicarcaunor masuri sanitar veterinarc corecte, axatepe asigurarea conditiilor optime dc zooigiena~i alimentatic. Matemitatea, dc preferintaizolata, va fi intretinuta intr-o stare de igicnariguroasa, dupa fie care vaca intern ataefectuandu-se dezinfectii. La ratare se vaasigura toaleta cordonului ombilical ~icolostrarea in primele ore de viata a nounascutului.Colostrarea vitelului va fi monitorizatain continuare, aceasta reprezentandunica sursa de imunoglobuline ~i singuraarma dcfensiva in lupta antiinfcC}ioasa.Boli produse de germcni din genu! Salmonella 39In profilactoriu. unde viteii VOl' fi transferatidupa fatarc. se va veghca la respectareanormelor zoosanitarc, urmarindu-se ~i 0 ]otizarecat mai omogena a acestora. Igicna adapariiconstituie una din comportamentelemajore ale profilaxiei nespccifice in salmoneloza.cunoscuta tiind calea digcstiva deinfeqie. Ustensi1e1e fo1osite 1a adaparc (biberoane.galeti) vor fi spalate ~i dczinfectatedupa fiecare intrebuin\arc. In acela~i contextnu este lipsit de importanta controlulcoprobactcriologic al ingrijitorilor pentrudepistarea unor evcnhla1i purtatori ~i eliminatoride sa1monele. Sc va evita trecereabrusca de 1aun rcgim alimental' la altul.FcrInele trebuie imprejmuitc. cu restriqiipentru circulatia cClinilor vagabonzi ~i, infunqie de necesitatc. sc fac deratizari.In afara masurilor prescrise anterior ~i caresunt valabile ~i obligatorii in toate efectivelede taurine considcrate indemne, in tocareledc boala se procedeaza ~i 1a tratamentulanima]elor bo1navc. 0 prima operatic estetrierea ~i separarea animalelor cu semne clinice~i aplicarca unui tratament antiinfeqios.simptomatic ~i dietetic.TrarClmentll! Clntiinfecfios se bazeaza pcutilizarea antibiotice1or ~i chimioterapicelor.E de preferat ca alegerea produsului sa fieIacuta pc baza antibiogramei. Pana la aflarearezultatului acesteia, sc va administra unantibiotic cu spectru larg, activ fata dc Gramncgativi. Sunt preferabile mcdicamentelecarc sc administreaza parenteral sau oral, darcare se absorb in circulatia generala. Inpractica sunt tolosite: neomicina, ampicilina,tetraciclina. gentamicina, ccfalosporina,colimicina., apramicina, sulfametazina, sulfamidccombinate cu trimethoprim,

florochinolona, cnrofloxacin ~i alte produsemai noi. Se mai pot utiliza ~i produse medicamentoasccomerciale preparate dupa formulcmagistra1e (bacterisin, enterosin,aprasin, etc.) ~i a caror administrare poate fiIacuta ~i profilactic. Durata maxima a tratamentclorantiinfcqioase nu trebuic sa dcpa~easca 5 zile, pentru a evita instalarca rezistentei~i/sau aparitia unor complicatii entericemicotice.Tratamentul simptomatic urmare~tc restabilireahomcostaziei prin administrarea dcser fiziologic sau solutii de electroliti(ionoser, rehidravit, rehidrasol) i.v., i.p., sauS.C .. Diareea poate fi combatuta prin administrareasalicilatului de bismut, decoctuluidc orez sau a produsului farmaceuticImodium, relativ recent introdus in tcrapie ~icare continc clorhidrat de loperamid, unantidiarcic remarcabil care se leaga dc receprorulopiaceu din peretele intestinal, inhibandeliberarea de acetilcolina ~iprostaglandine, redud'md astfe! peristaltismulintestinal.Terapia dc sustincrc poate fi completatacu ronice gcnerale ~i cardiacc (cofeina,pcntetrazol), glucoza ~i vitamine A, D3, C, E,K.In profilaxia specifica se pot utiliza vaccinuriinactivatc sau vaccinuri vii din tulpiniatenuate.In tara noastra au fost produse doua variantede vaccinuri inactivate: vaccin acetonatcontra salmonclozei ~i colibacilozei taurinelor~i vaccinul acetonat tribacterian. contrasalmonelozei, colibacilozei ~i pasteurelozei.In Gcrmania s-a comercializat un vaccinviu ("Bovisaloral"-Dessau) obtinut dintr-omutanta dubla dc S. dublin, gcnetic stabiEzata ~i nevirulenta pentru vitc1. Doza dc 5 mladministrata per os asigura 0 imunitate dc 6luni. In situatia unor imbolnaviri ulterioare,viteii nu sunt afcctati sub raportul randamentuluieconomic (57). In Anglia sunt folositede asemenea vaccinuri vii atenuate dintulpini de S. typhimurium Ji S. dublin cu bunerezultate.2.l.2.l. GASTROENTEROCOLITA SALMONELICABoli infecfioase ale anima/elor • hacteria::e

micotica sau aciditatc crcscute. Un factor derise important in declan~area bolii il reprczintainfcstatiilc parazitarc masive, in specialcca cu tenii, cfmd morbiditatea poate ajungela 25%.Tabloul clinicDupa 0 incubatie de 3-5 zile, apar manifcstarileclinice cxprimate prin hipcrtermic(40-41 cC), inapetenta, stare depresivii Insotitiide diaree cu fecale lichide, fetide, uncorimucohemoragice. La unii miei pot apiirea ~imanifestari de bronhopneumonie, care complicaprocesul infeqios. Diareea produce 0deshidratare aecentuata, cu alterarea profundiia tuturor functiilor vitale, moartea survcninddupa 2-5 zile, mai rar dupa 7-14 zile.Vindecarea estc urmata de 0 convalescentalungii.

DiagnosticDatele epidemiologice ~i clinice completatecu tabloul morfopatologic permitsuspicionarea diagnosticului de salmoneloziiTabloul morfopatologic releva leziunide abomazita ~i enterita hemoragica difuziisau hemoragiconecroticii, cu continutintestinal uneori u~or hemoragic.Limfonodurile mezenterice sunt hipertrofiate~i congestionate. Ficatul prezintiimicrofocare de necroza sau proliferiirilimforeticulare. Vezica biliarii poate fiedematiata, iar la nivelul seroaselor sunt prczentehemoragii. Uneori se Inregistreazii ~ibronhopneumonii predominant in lobii antenonavortul salmonclic, in functie de tropismulserotipurilor implicate in procesul infeqios.2.12 SALMONELOZELE OVINELOREtiologieIn declan~area gastroenterocoJitei s-aupus in evidenta frec.vent serotipurile:t.vphilllurium, !enteritidis, dublin ~i cu totulexceptional 'c;hoieraesliis ~i Plillorumgallinarlllll.In tara noastrii, Mihaiescu in1967 semnaleazii infectii la ovine cusalmonele din grupul D; alti autori descriuimbolniiviri la iezii de ciiprioara cu S.

enteritidis. De la ovine s-au mai izolat S.injantis ~i S. agona (18), insa Tara manifestiirimorbide corespunziitoare.Ovinele ~i mai putin caprinele fac douiitipuri de infeqii cu germeni din genul Salmonella:

gastroenterocolita salmonelicii ~iGastroenterocolita salmonclica apare deobicei sub forma de enzootii la mieii nounascuti~i exceptionalla ovinele adulte. S-ausemnalat imbolnaviri ~i la iezi.Caractere epidemiologiceBoala se manifestii de obicei enzootic lamiei, oile fiind exceptional afectate. Surselcde infeqie sunt reprczentate de ovineleadulte, clinic sanatoasc, purtatoare ~i eliminatoarcdc gcrmeni, de furajele ~i apa contaminate,de rozatoarc. Experimental s-adovedit di micii supu~i unci infometiiri de 24orc sunt mai sensibili la infeqia cu S.typhimuriu/11 ~i S. enteritidis. Izbucnirileenzootice apar spontan, de obicei in sezonulciilduros, ca urmare a stresului produs deneasigurarea ritmicii a furajelor, supraaglomerare,lipsa sau insuficienta apei ~i a supraincalzirii.Castrarea berbecutilor poatedeclan~a cnzootii cu morbiditate ~i mortalitateridicate. Exceptional boala poatc sa aparii~i iama, ca urmare a consumarii de furajcinghctate, in special siloz cu Inciircaturii40Boli prodllse de germeni din genII! Salmonella 41Insa numai examenul bacteriologic este decisiv.In efectivul afectat sc poate recurge ~i laun examen serologic (RAL) vizi'md decelareaanimalelor purtatoare ~i aplicarea unei terapiide grup. Diagnosticlil diferen{ial se face fat ade dizenteria anaeroM a mieiloL la careevolutia ~i simptomatologia sunt mai grave~i fata de coccidioza in care enterita are uncaracter net hcmoragic, iar prin examen copro-

ovoscopic se evidentiaza oochi~tii.Prognosticul estc in general rezen·at.

Profilaxie ~i combatereMasurile de profilaxie se rcfera la Inlaturareafactorilor stresanti care au favorizatImbolnavirca ~i la Imbunatatirea conditiilorde alimentatie ~i igiena. Animalele bolnavese izoleaza ~i se supun tratamentului cu antibioticesau chimioterapice, alegandu-se produsuldovedit activ fat a de tulpina de Salmonellaizolata. Acela~i produs, in doza profilactica,se poatc folosi in tratamentul de masa.In ceea ce prive~te imulloprofilaxia specificc/,lucrari rccente au demonstrat valoareaimunizarii pasive prin colostru a 111ieilorproveniti de la mame vaccinate cu 0 hllpinavie, atenuata de S typhimurium.21.22 AVORTUL SAL.\IO~ELIC AL OlLaRBoala a fost semnalata prima data inGermania de Schermer ~i Erlich in 192.1.apoi de U:sburies in 1933 in Franta. intr-oenzootic avand ca sursa de infectie oi imp011ate.Ulterior, avortul samonelic a fostdiagnosticat in numeroase tari, printre care ~iin Romania, de Suhaci ~i Isopescu in 1936.Infcqia estc produsa de SaborTlisovis ~ieste cea mai importanta salmoneloza a ovinclor,manifestata clinic prin avort ~i imbolnaviriperinatale la miei cu implicatii economicegrave in fermele cu deficiente intehnologiile de cre~tere ~i exploatare.In Australia s-au descris avorturienzootice la oaie produse ~i de S.t)philllllrilim.EtiologieS abOrTlisovis prezinta un tropism remarcabilpcntru uterul oilor gestante. Bacteriapoate fi izolata ~i de la oile saniitoase dinfecale, limfonoduriJe mezenterice, uneori dinsplina ~i vezica biliara. Este put in patogenapentru animalele de laborator, putand provocaavort la iepuroaicele gestante ~i septicemiela caprine. Nu este implicata In toxiinfeqiilealimentare la 0~11.Antisepticele obi~nuite ~i temperatura ridicata0 distrug, insa rezista pana la 12 luniin solurile umede ~i 16 luni in cele uscate.Caractere epidemiologiceBoala are un caracter enzootic, fara tendintadc difuzare in afara focarului, evoluandca infeqie unica sau asociata cu alte entitatiabortigene ca: chlamidioza,campilobacterioza, sau cu unele boli metabolice,cum este cetonemia de gestatie (90).Incidenta avorturilor variaza intre 1050%,iar morbiditatea pcrinatala la mieipoate ajunge la 25%. De regula, odata cuinceperea masiva a ratarilor avorhlrile inceteaza,de~i din lichidele ~i invclitorile fetalede la oile care fata normal sc pot izola uneorisalmonele. Factorii favorizanti care diminuarezistenta ovinelor gestante sunt conditiileimproprii de intretinere, frigul, umezeala,alimentatia parcimonioasa ~i dezechilibrata.Lipsa unor spatii organizatc de ratare favorizeazaraspandirea infeqiei in efective, intrucat,in timpul avorturilor ~i dupa avort, oileelimina 0 cantitate enorma de germeni, untimp indelungat. Vehicularea infeqiei interitoriu se realizeaza prin introducerea in42 Boli illleel/oase ale allima/e/o}' • bacter!o;:e

fermele indemne dc ovine purtatoare ~i eliminatoarede gcrmcni, sau prin bcrbeci dereproduqie, dc~i avortul salmonelic al oilor

nu este 0 boala vcnerica.Patogeneza avortului salmonclic nueste abordata in literatura de specialitate separatde celelalte entitati nosologicc cu etiologiesalmonelica. Se cunoa~tc faptul ca infcqiaare loc pe cale digestiva ~i ca bacteriileurmcaza un traseu dcterminat, cu cantonariin organcle bogatc in componentarcticulocndoteliala. Tropismul pcntru uterulgestant cstc 0 caracteristica as. abortllso\'is,inca neelucidata. Mecanismul produceriiavortului este insa explicabil prin capacitateade multiplicarc ~i invadarc a uterului gestant~i implicit. a producerii de cndo- ~i exotoxinc.Estc foarte posibil ca, in special endotoxina,pnn elibcrarea de mcdiatorivasoparalitici, factori de coagularcintravasculara ~i T.N.F. (Tumor :-JccrosisFactor) sa joace rolul principal in dcclan~areaavortului.Tabloul clinicAvortul salmonelic aparc catre sfi\r~itullunii a patra ~iexceptional in luna a doua saua treia, fiind precedat de semnc prodromice:nelini~te, edcm al vulvei ~i uneori a l1lamelei,scurgeri vaginalc sangvinolentc, hipertermie~i foarte rar diaree. Avortul nu int1uenteazal1lult stare a generala a oilor, majoritatcareracfmdu-se complet intr-o saptamana ~inumai la un procent redus se pot inregistraretentii placentare, endometrite ~i excePtional,septicemii mortale. Se inregistreaza ~iratari premature de miei debili, neviabili,care in 3-10 zile contracteaza infeqiasalmonelica, manifestata cu diarce, febra,dispnec ~i care, dupa 0 evolutie de catevazile se termina cu moartea. Dneori, datoritaconditiilor precare de igiena ~i aglomeratieidin saivane se pot imbolnavi ~i mieii nascutinormal, binc dezvoltati ~i in varsta de douasaptam,lni. contaminarea racandu-se din mediulcxterior. La acc~tia, boala se l1lanifestaacut cu enterita, febra, dispnee, tahicardic,moartca survcnind dupa cateva zilc de evolutie.In aceasta situatie, pierderilc la micipot ajunge la 25%.Tabloul morfopatologicPlacenta este edcl1latiata, cu numeroasefocare necrotice cotiledonare. Avortonii prezintaleziunilc comune infeqiilor abortigenc,infiltratii cdcmatoase ale teslltului conjunctivsubcutanat ~i muscular, epan~amentcserohemoragice in cavitati, splenitahipcrplastica, uneari cu hcmoragiisubcapsularc ~i prezenta unui lichid tulburcin abomasum. La miei se intalncsc leziuni desepticemie, manifestate pnn hcmaragiipunctiforme ~i sufuziuni pe seroasc, cpi- ~iendocardicc. enterita catarala, reaqiilimfonodulare, hiperplazie splenica ~i hemoragiisubpleurale. La oile moarte dupa avortsc intalne~te ~i endo-, pcri- ~i parametrita.DiagnosticAvortul salmonelic al oilor ofera putincelemente dc difercnticre fat a de alte avorturiinfeqioase (campilobacterian, chlamidian

sau listcric). 0 semnificatie diagnostica sepoate acorda incidcntei crescute a evolutieimai grave a avorturilor, precum ~i imbolnaviriinou-nascutilor cu simptomatologie digestiva.Examenul de laborator este singurulin masura sa stabileasca natura salmonelica aavortului, in care scop sc vor cxpedia avortoni~i pIacente recoltate imediat dupa expulzare.Insamantarile din organele avartonului~i uneori din placenta pot duce la izolarea incultura pura a S. abortusovis.Diagnosticul de efectiv se poate face prinreactia de seroaglutinare lenta (RAL). InsemI oilor avortate, anticorpii aglutinantiapar la 10 zile de la expulzarea ratului ~i potajunge la titmri maxime de peste 1110.000,persista~d 2-3 luni dupa avort, insa cu mariBoli pl'Oduse dc genllclli dill gellu! Salmonella 43fluctuatii individuak. Reactia se consideriipozitivii la titrul de 1/100. Reccnt (34) s-aupreparat cu S. abortusovis, antigen H ~i antisercu valori ridicate, pentnl diagnosticulserologic in efectiYe.Prognosticulla oile care au avortat estefavorabil, insa in cazurile aparitiei tulburarilordigestive, atat la miei, cat ~i la oi. acestaeste rezervat sau gray.Profilaxie ~i combatereIn focal'. cea mai importanta masura eonstain supravegherea stricta a efectivul ui cuizolarea oilor care au a\'ortat, colectareaavortonilor ~i im'elitorilol'. distrugerea lor. depreferat prin incinerare ~i dezintccria saivanului.Oile care prezinta retentii plaeentare ~imetrite consecutive, pot tl tratate parenteral~i local eu antibiotiee ~i chimioterapice actiYe.1\lieii bolna\i se pot trata cu antibioticelereeomandate de antibiograma. Oilor In gestatiea\'ansata. cu iminenta de a\ort. Ii se potadministra in furaje timp de 3-) zile.oxitetraciclina in doze profilactice, produsulavand eficacitate ~i In eventualele asociatiieu Chlamydia sau Campylobacter. Concomitentcu aceste miisuri se vor inliihlra factoriifavorizanti in declan~area bolii,organizandu-se spa\ii de ratare speciale, incare condi\iile de igienii trebuie permanentsupravegheate.In efectivele contaminate sau cu anteccdente,se aplicii protllaxia specifica. In taranoastra se produce un vaccin inactivat(Salmovin), care se folosqte pentru prevenirea~i combaterea avortului, a H\tarilor deprodu~i neviabili ~i a mortalita\ii la miei. Serecomanda utilizarea ILli de necesitate In focar.simultan cu tratamentele profilactice cuantibiotice. Vaccinarea se efectueaza in primelctrei luni de gestatie, pe eale s.c. in douareprize, la interval de 21 zilc. In fermcle Incare avorh11 salmonelic evolueaza endemicse recomandii ~i vaceinarea mioarelor.In unele tari se folosesc, cu rezultate bune.vaccinurile vii din tulpini atcnuate (94).In Franta. Pardon in 1979 obtine 0 tulpina deS. aborwsovis R6, stabilizata genetic, rea1izandun vaccin viu care, inoculat S.C., pcrsistala locul inocularii, inducand un raspunsimuno intens ~i protectiv.

2n. SALMO~ELOZELE CABALINELORSe manifesta in doua modalitiiti diferitefie sub forma unei infectii gencralizatc, detip septicemic sau enteric, eunoscuta ~i sub

denumirea de salmoneloza franca. fie sub 0forma abortigena, denumita~i avortulsalmonclic al icpelor.2.131 SALMONELOZA FRAl\'C..\ A CABALlNELOR:ililt

Salmoneloza franca ecvina este produsiide un numar rclativ mare de serotipuri deSalmonella ~i afecteaza eevinele de oricevarsta, cu 0 incidenta mai ridicata la manji.

EtiologieIn etiologia acestei entita\i sunt incriminateca avand 0 incidentii crescutiiserotipurile: tlphimurium, enreritidis, derby,bovismorbijicans, choieraesllis, nel\port,anatllm, dublin ~i altele. In tara noastrii Poparaporteazii izolarea din infectiile salmonelicela ecvine S. typhimurium ~i S. enteritidis, iarrecent, Barza (6) comunicii izolarea S.

abortllsequi 1a manjii de 1-7 zile ~isalmonele din grupele B ~i D la manjii de20-60 zile. In SUA s-au izolat de la cai 40serotipuri de salmonele din care t)1Jlzimurium66.3%, enteritidis 9,6%, neHport S,16%,heidelberg 4,89%, iar in Anglia, Gibbson44 Bali illfectioase ale allimalelor • haeleriace

(35) izoleaza t)phitnllriutn 73,43%, unnatide heidelberg ~i altele. Recent (38), Intr-unstudiu efectuat 'in SUA pc cab aline spitalizateIntre 1992-1996 s-a constatat ca celemai multe dintre acestea eliminau S. kre(eld~i S. t1phimllrilltn. La examenul bacteriologicefectuat de House In 1999 (37) pe 100cadavre de cabaline adulte ~i doi mfmji, numaila ace~tia din urma s-a izolat S.(vphmllrilltn din limfonodurile mezenterice.Caracterele epidemiologice suntcondilionate de cxistenla unor factori de riscreprezentati de alte afeqiuni neinfectioase,intercurente, debilitante, efortul Indelungat,transportul la distante mari. infometarea,anestezia ~i operatiile chirurgicale. Se admiteca In aceste cazuri infeqia este endogena.Boala arc 0 evolutie sporadica. rar enzootidi~i afectcaza de obicci animalcle tinere, de 618luni. De la unele cabaline care au prezentatcolici se pot izola salmonele.Tabloul clinicBoala se manifesta supraacut, acut,cronic ~iasimptomatic. Septicemia survineadesea la manjii dc 1-6 luni care sunt la pa~une impreuna cu mamele. AnimalcJe afectateprezinta brusc 0 stare tifica, diaree severacu fecale apoasc, verzui, uneori cu striimucohemoragice, hipertermie, tahicardic,tahipnee ~i dupa 0 evolutie de 2-3 zile mor.Unii manji pot prezenta simptome dc bronhopneumonie,pielonefrite, meningoencefalite~i poliartrite. Enterita salmonelidi sepoate Intalni ~i la caii varstnici, supu~i unorfactori de stres. La ace~tia evoJutia estesubacuta (1-3 saptamani), sau cronic a (catevaluni), caii afectati prezentiind fecale moi,asemanatoare celor de Ja bovine, scadereaapetitului, reducerea greutatii corporale ~i acondiliei fizice, iar In stadiile avansate, animalelese deshidrateaza, maselc musculareemaciindu-se. Uneori, salmoneloza ecvina sepoate complica cu procese

nccroticopurulentc (artrite, tenosinovite).Tabloul morfopatologicIn evoluliile scpticemice ~i acute se constatahemoragii pe seroase, splinahiperplaziata ~i de consistenta crescuta, cuhemoragii subcapsulare. Uneori pot sa aparapcte~ii pe cndocard ~i hemoragii punctiformeIn corticala renal a, suprarenala ~i meninge.

La manji se pot Intiilni ~i leziuni de bronhopneumonielobara bilateraJa.Limfonodurilc mezenterice sunt hipertrofiate.edematiate ~i adesea hemoragice, iar mezenteruladiacent prczinta multiple sufuziuni.Leziunile cele mai importante sunt localizatela niveluJ tractusului gastrointestinal ~i constauintr-o enterocolita congestiv-hemoragicaIn evolutiile acute ~i diftcronccrotidi In celecromce.Modificarile histopatologice sunt delimitatede regula la intestin. In funqic dedurata, enterita poate fi hemoragica,necroticii sau difteroida, In toate formeleinfiltratuJ Jeucocitar fiind dominat de mononuclcare.Necroza superficiaJa a mucoaseise poate extindc pe suprafele mari ~i stratulde exsudat fibrinoceJular poate acopcri mucoasanecrozata. In capiJareJe Jaminei propriasunt prezen\i adesea trombi fibrino~i Inpat'alel cu 0 congestie a vaseJor submucoasei~i edem.Diagnosticul se stabilc~te exc\usiv prinexamen bacteriologic.Prognosticul este gray In formele acute~i rezervat In rest.Profilaxie ~i combatereInlaturarea factoriJor de risc ~i crcareaunor condilii satisIacatoare de Intrqinerc ahlturor categoriilor dc cab aline constituiemasura profiJactica de baza. In terapia boliise va urmarii In primul rand combaterea infectieiprin utilizarea antibioticeJor ~iBali pl'Oduse de gemlili dill gellu! Salmonella 45chimioterapicelor gaslte active prin antibiograma.Durata terapiei antiinfeqioase aplicataparenteral nu va depa~i 4-5 zilc. Se impune,de asemenea, aSOClerea cu un tratamentsimptomatic ~i de sustinere, asemanatoreu cel aplicat la vi!ei.2.1.32 AVORTUL SAL\lONELlC AL IEPELORReprezinta infeqia salmonelica cu ll1Cldentacea mai ridicata la so!ipede.EtiologieS. aoort1lseqlli a fost izolata in 1893 deSmith ~i Kilbome din secretia vaginal a aiepelor care au avortat fiind ulterior identificataca agent cauzal al avortului en'in innumeroase tari, printre care ~i Romania. Aretropism pentru uteml gestant al iepelor ~i nua mai fost izolata de la alte specii de animaIe,din procese patologice ~i nu a fost incriminatain declan~area de toxiinfectii la om.Culturilc de S. abortusequi administrate 1aanimalele de laborator gestante (cobai, iepuri,~oareci) produc uneori avort (Stamatin,1957).Caractere epidemiologice

Boala are 0 slaba contagiozitate, ramanandcantonata in focarele primare. Cu toateacestea, este inscrisa pe !ista B a OlE privindbo!ile declarabile.In prezent acest avort estc in regresie into ate tarile. Rasbech in 1965 (73), examinand1074 de avortoni ecvini, izoleaza la26,6% din cazuri virusul rinopneumoniei, la17% streptococi ~l numai 1a 2% S.abortuseqlli.Transmiterea bolii pe cale genital a esteposibila prin armasarii infecta!i, la care aufost semnalate orhite, germenul fiind eliminatprin sperma. Calca digestiva este deasemenea considerata ca posibila in infeqiaiepelor. Boala este declan~ata de factori careslabesc rezisten!a organismului, cum ar fiinfectiile viralc ~i dezechi1ibrul nutritional,in care carenla de fosfor este pus a pe primulplan. Avortul are 0 inciden\a crescuta la primipare,producandu-se frecvent in timpultoamnei sau iernii, scoaterea animalelor lapa~une oprind uneori brusc evolutia acestuia.Dupa avort iepele elimina germenii timp de1-2 ani.Tabioul clinicAvortul se produce in orice perioada agestatiei, insa cu 0 frecventa mai mare dupaluna a patra, atingand un maxim intre luna a~aptea ~i a noua. Semnele prcmonitorii suntrare, cxprimate prin anorexie, cu 0 u~oarahipertermie, inapeten!a pasagera, 0 discretatumefaqie a vulvei ~i mamelei ~i scurgerivaginalc. Expulzarea ratului se producebrusc, putand trece neobservata, mai cu seamaca nu cste inso!ita de regula de retentiiplaccntare. Cand gestatia ajunge la termcn,se nasc manji neviabili, care mol' in scurttimp, cu semne de cnteriHi. Dupa avort, iepelese refac repede, complicatiile fiind rare.Armasarii bolnavi pot prezenta orhite purulente,artrite, tendovaginite ~i bursite.Tabioul morfopatologicLeziunile placentei sunt considerate dcPaul (64) destul dc caracteristice, ca expresica unci placentite hcmoragice sau chiarfibrinonecrotice.Histologic se rcleva modificari circulatorii,reprczentate prin tromboza, staza sangvina~i leucodiapedeza, concomitente cu necrozcale volizitatilor coriale. Acestcmicroleziuni explica in cea mai marc partemecanismcle patogenetice ale aV0l1ului.La examenul avortonilor se pot constataedeme sangvinolcnte in tesutul conjunctivsubcutanat, epan~amente serohcmoragice inI0 _

2,1..1 SALMONELOZA PORCINELORBoli injecrioase ale animalclor • haueria::e

asigurandu-se 0 valoare nutritiva ridicata, cuun cchilibru mineralo-vitaminic adccvat.Iepele care au avortat sc izoleaza ~i sesupun unui tratament parentcral timp dc 3-5ziJe cu antibiotice sau chimiotcrapicc, Inendometrite se poate interveni in plus ~i local,cu antibiotice incorporate in bujii spumantc,Armasarii reproducatori se supun unui

control serologic (RAL), monta fiind precedatadc toaletarea ~i dczinfeqia furoului,Monta iepelor sc va face dupa un intcrval dc3-4 luni dupa avort ~i dupa controluJ serologic~i bacteriologic,In profilaxia specifica, pe plan mondialse utilizcaza atat vaccinuri inactivate, cat ~ivaccinuri vii, Ultimelc au dat rezultatc bunein China (94), In tara noastra nu sc producevaccin ~i nici nu s-a practicat pana in prezentvaccmarea,EtiologieSerotipul cu cel mai important rol in patologiaporcului este S. choleraesuis cu celcdoua varietati: monofazica sau Kunzcndorf~i bifazica sau americana, din care au derivatprin mutatii selectivc S. (,phisuis ~i S.

paratyphi CRedam dupa Ed\vards ~i Ewing (30)serotipurilc patogene pentru porc ~i structuralor antigenica,SpeciaAntigenAntigen HVi

0 specific nespecific

Grupa C 1, S. paratyphi CVI. VII 1c,4V,5i2, S cho/craesllis1,3c,4,5 VI, VIIv. an1cricana 3. S. cho/craesllis1,3,4,5v, Kunsendorf 4, S, nphisllis5, S. t1phisllis1,3,3,5\, V oldazsen

Porcul, dintre toate mamiferclc domestice,estc specia cca mai frccycnt afectata ~igazda celor mai numeroase serotipuri desalmonele, majoritatea identificate la examenulanimalclor sanatoase sacrificate in abator,fom1cle clinice de boala fiind apanajulunui numar restrans dc serotipuri,Infectia salmonelica poate fi clinicinaparcnta sau sa se manifeste clinic ca septicemic,enteroeolita sau cu localizari pulmonare,mai rar ca meningoenccfalita sauavort (52),cavitati, mai rar hiperplazia splcnica ~i focarcnecrotice discrete in ficat ~i rinichi,Profilaxie ~i combatereIn herghcliile infectatc, iepeJe se lotizeazapentru a reducc posibilitatile dc contaminarc,Totodata se imbunatatesc ratiilc,Prognosticul este favorabil.Diagnosticul se stabile~te prin examcncbacterioJogicc ~i serologicc, conform standardelorrecomandate de OlE (94), Anticorpiiaglutinanti apar dupa 10 zile de ]a avort ~isc mentin pana la 150 zilc, Titl'lll mai marede 1/100 este consideratpozitiv,Diagnosticlil dif'ere!1{ial sc face fata deavorturilc neinfeqioasc sau cele infcqioase,in special cele viralc,46Boli produse de germeni din genu! Salmollella 47IncidenTa S. cho!eraesuis ajunge de la81,2% dupa Wolfarth, la 96,82% dupaPolak, sau chiar la 98.9'Yo dupa Bucur.Verde~ (91) raporteaza ca din focareleenzootice, 93,43% din tulpini au apaqinut

grupei C, din care S. cho!eraesuis bifazica in50,67%, S. cho!eraesuis kunsendcJlf in3028%, S. tlphisuis v. m!dagden in 6.15%~i S. parat)phi C in 6,33%. Lincan in 1997(54) diagnostica salmoneloza in toate ccle 17complexe de cre~terea ~i ingra~area porculuicercetate. identifidmd 78.2%, S.cho!eraesuis, 3,8% S. tlphisuis, 5,1% S.(lphimurium, 5.1 <;<,S. enteritidis, iar 8,9<;/~aapartinut serotipurilor nel1port, concord,blackay, agona ~i haila. In afara de S.cho!eraesuis s-au mai inregistrat imboln:i\'irila porc produse de S. typhill1uriull1, a careiimponanTa este in cre~tere in unele tari (52).Dc asemenea. din imbolnavirile enterice laporcine s-a izolat S. enteritidis, implicata ~iin meningite la purceii sugari, alaturi de S.dublin ~i foarte rar S. derby, S. anatl/m ~i S.nel1port.S. choleraesuis, de~i este 0 specie adaptatala porc. a fost descrisa ca producfmdimbolnaviri ~i la multe alte speeii de mamifere.pasari ~i om. Infeqia la om se manifestaprin icteL pleuropneumonie, periostite~i meningite, morbiditatea ~i mortalitatea ceamai ridicata inregistrfmdu-se la copii.Porcii sanato~i, saerifieati in abatoare saudovedit a fi purtatori a peste 50 serotipuride salmonclc. dintre care in tara noastra s-auizo]at mai frecvent: derby, heidelberg, rell1O,saint pau!, (lphimuriull1, abony, inj{lI1tis,bovislllOrbijicans, manhattan, eimsbeutel.panama, anatl/ll1, ll1eleagridis, kapemha.Caractere epidemiologiceIn ultimele decenii in Tara noastra s-auprodus unele mutarii in incidenTa infeqieisalmonelice. constatandu-se ca aceasta estemai redusa in unitatile de tip industrial lagrasunii ~i porell adulti, decat in cele de tipgospodaresc dar, paradoxal, mai mare lapureeii sugari (11). Aceste date vin in contradiqiecu raportarile din literatura de speeialitate(52) care admite ca la sugari infeqiaeste foarte mra, explicand fenomenul printroprobabila imunitate de transfer oferita princolostrul ~i laptele mate111.Prineipalii faetori implicati in aparitiasalmonelozei sunt de ordin zooigienic(aglomerarea animalelor, evacuarea dcfectuoasaa dejeetiilor, dezinfectiile, deratizarilc~l deparazitarile neeorespunzatoare ~inerespectarea repausului sanitar).Intarcarea timpurie, care determina unraspuns intens morfofunqional al suprarenalei,urmat de involutie glandulara, constituieun factor important in declan~area bolii(13). Alimentatia defieitara asoeiata de celcmai multe ori cu 0 incareatura mieotica crescuta a furajelor, determina tulburari metabolice.care marese sensibilitatea la infectiasalmonelica.Infestatiile endo- ~i eetoparazitare, darmai cu seama asoeierea cu alte entitati viralcsau bacteriene eu tropism enteropulmonar,

agraveaza evolutia ~i extinderea salmoneJozeiin efective. Asoeierea eu variola esteposibila ~i e mai des intiilnita decat cea eupesta. care ~i-a pierdut din importanta (9 1).Principalele surse de infectie sunt reprezentatede seroafele ~i vierii purtatori ~i eliminatoride germeni, iar intre fermelc deingra~are contaminarea se realizeaza prinachizitionarea de pureei proveniti din termeIe intectate.

Suplimentele proteiee de origine animalas-au dovedit a fi 0 sursa de infeqie cu 0multitudine de serotipuri de salmonele exoticecare. tara a avea un potential patogen secantoneaza pcntru 0 perioada mai scurta saumai indelungata in traetusul intestinal ~ilimfonodurile mezenteriee aferente. constituindpurtatori ~i eliminatori de germeni.48 Bali in{ec{ioase ale anima/e/or • bacterioze

Pentru serotipuri, altele decat S. cho/eraesllis~i S. (lphi11111rillm, porcii sunt socotiti ad evaratefiltre biologice, care retin la poarta deintrare, in formatiunile limfoide intestinale, 0multitudine de serotipuri pe care Ie poarta ~iIe elimina 0 anum ita perioada de timp, Taraca acestea sa determine starea de boala (52,91). Majoritatea acestor serotipuri nu-~i lasain organism, de obicei, 0 amprenta imunologicadecelabila prim metode serologice.Rozatoarele joaca un rol important in vehiculareainfectiei. In cre~terea industrialaboala are un caracter stational', evoluandsporadic cu 0 repartitie sezoniera relativ uniforma,agravata uneori de deficientelezooigienice sau alimentare, cand pot apareaizbucniri enzootice.In cre~terea traditionala, boala evolueazade obicei enzootic, intalnindu-se majoritateaexprimarilor clinice ~i morfopato10gice cunoscute,inclusiv formele croniceenteropulmonare, frecvente in special in sezonulrece.Scaderea incidentei inteqiei salmonelice1a pore in cre~terea intensiva din tara noastrase poate datora ~i utilizarii imunoprofilaxiei.Aceea~i observatie a fost TaCl.nain Anglia deLinton in 1981 (55), care raporteaza 0 scaderea incidentei salmonelozei de la 82 la 10%dupa 10 ani de folosire a vaccinuluiantisalmonelic viu, realizat dintr-o tulpinaatenuata de S. choleraesuis (R) de Smith in1956.Epidemologia salmonelozei porcului trebuieconsiderata din doua perspective distincte(52): una privita ca boala cu manifestariclinice ~i alta ca 0 contaminaresalmonelica a carcaselor de pore ~i a produselorcomercializabile, cu impact asupra sanatatiiomului. Nesepararea acestor douaaspecte epidemiologice creeaza confuzii,uneor! grave.In ceea ce prive~te epidemiologia deabator, referitoare la porcii vii ~i sacrificati,trebuie remarcata 0 inlanruire de factori derise. Astfel, stresul de transport activeazapurtatorii latenti, care vor contamina mediu1inconjurator din abator; durata stationariiinaintea sacrificarii, care poate spori cu 50%pentru fiecare 24 ore, prevalenta infectiei;transferul mecanic al contaminarii intre carcase~i utilaje.Patogeneza infectiei salmonelice lapore, se inscrie in limitelc datelor prezentatein pm·tea generala. Dintre particularitatilepatogenezice in funqie de serotip, subliniemurmatoarele: S. choleraesuis cu cele douavariante aqioneaza la nivel enteropu1monarafectand cu predilcqie tineretul, in timp ce S.

I)phisuis, poate afecta ~i adultii. S. paral):phiC semnalata la noi in evolutii enzootice, dovede~te un hepatotropism deosebit, producandicter, fiind totodata ~i serotipul eel maipatogen pentru om (91).Tabloul clinicManitestarile morfoclinice ale infeqieisalmonelice se clasifica astfel: formagastro-enterica, forma mixtii cnteropulmonarii,

forma dominant pulmonarii ~iforma septicemica. Ultima forma enuntata,ca ~i evolutiilc supraacute din celelalte formede boala, par a fi singurele infeqii primare,to ate celelalte forme evolutive, cu precaderece1e cronice fiind insotite totdeauna de infectiisupraadaugate cu bacterii ~i virusuri.Verde~ (91), din totalul de 205 izbucniride salmoneloza primara studiate, raporteazaca 45.31 % au evo1uat sub forma mixtaentero-pulmonara, 36,94% sub forma enterica~i 17)5% sub forma dominant pulmonara.Forma gastrocntericii debuteaza cu hipertem1ie,inapetcntii ~i polidipsie, purceiibolnavi pot prezenta, pe langa 0 stare ti fica,~i catar conjunctival. Diareea cu fecale lichide,galbui ~i cu miros fetid, poate sa apara dela inceput, sau dupa 0 scurta perioada deconstipatie, fiind insotita de tulburari circuBoliproduse de germeni din genul Salmonella 49latorii manifestate de hiperemie, urmatii decianoza tegumentelor din zonele declive,conchiilor auriculare ~i nit. Se produce 0deshidratare accentuatii ~i dupii 0 evoluTie decateva zile. l11ai rar 0 siiptiimi'mii. survinemom·tea. La unii purcei, evoluTia bolii poatefi l11ailungii. dominatii de manifestiiri enterice,cu desciirciiri diareice intermitente. Apetituleste diminuat ~i pot sii aparii unele manifestiirinervoase, traduse prin mers titubantsau convulsii. Cianoza tegumentelor se piistreazii,accenhlandu-se.Forma cronidi. 1ntalnitii frecvent 121 tineretulde 35-40 kg. se manifestii prin apetitcapricios, cu dominanta clinicii diareea. Cianozaeste rara. fiind 1nlocuita de 0 dermatitacrustoasii sau de eruPTii varioloide.Forma mixta cnteropulmonara este ceamal frecventa. Simptomatologia enteric adescrisii se asociazii cu cea pulmonarii, l11anifestataprin tuse. tahipnee, hipertermie. sporindconsiderabil indicele de 1110rtalitate. Informa cronicii pot sii aparii ~i artritesalmonelice.Forma dominant pulmonara afecteaziitineretul dupii in!iircare ~i se intalne~te cu 0frecventii redusii. Debutul este brusc ~i evolu!ia alertii. cu tendinTa de difuziune mare.Animalele bolnave sunt constanthipertermice (peste 41°C), prezintii dispnee,respiratie sforaitoare, datorita riniteimucopurulente ~l a amigdalitei. Tuscachintoasii ~i grasii apare ca un semn 211 instalariiproceselor bronhopulmonarc. Acceselcde tuse pot fi provocate atunci cand purceiisunt supu~i 121 efort. Extremita!ile ~i zoneledcclive sunt cianotice. Anorexia este 1nsotitade polidipsie. La un numiir mic de purcei

poate sii aparii ca simptom secundar diareea.Mortalitatea depa~e~te 60%. In formeleevolutive cronice pot sa aparii asociatii bacterienecu Pseudomonas. pasteurcle,hemofili, streptococi, coliformi etc.Forma scpticemidi primara apare cu 0frecven!a ridicatii 121 purceii sugari (11, 91) ~imai rar 121 cclelalte categorii. Purcelul bolnavprezintii anorexic, hipertermie pana 121 42°C,cianoza generalizata cu exprimare netii 121

nivelul conchiilor auriculare ~i rahllui. Evolu!ia este supraacutii, terminandu-se cumoartea 1n 6-8 ore.Tabloul clinic datorat infeqiei cu S.

tlphimurium, rar intalnit 1n tara noastrii, darfrecvent descris in literatura de specialitate(43, 52) este asemanatoare infeqiei cu S.choleraesuis - forma entericii. Boala afccteaziigriisunii panii 121 varsta de 4 luni ~i unearise 1nregistreazii 0 morbiditate ~i mortalitateneobi~nuit de mari. Simptomul initialeste diareea galbuie, putand apiirea sporadic~i mucozitiiti sangvinolente. Porcii afectatisunt febrili, au apetitul sciizut ~i prezintii 0deshidratare paralelii cu severitatea ~i duratadiareei. ~-roartea se produce dupii mai multezile de evolutie, ca rezultat 211 hipocalcemiei~i deshidratiirii.Tabloul morfopatologicIn forma gastroentericii acuta predominiidiateza hemoragica 121 care se asociazii leziunide limfonoditii hemoragicii, splenitiihiperplasticii, iar rinichii apar congestionati~i cu pete~ii in cortex. Se evidentiazii 0 gastroenteritiicataralhemoragicii difuzii. In ileon~i mai ales 1n cecum ~i colon mucoasa esteingro~atii, cu reliefarea formatiunilor limfoide~i uneori cu prezenta unor mici zone denecrozii superficialii.In cvolu!ia subacutii ~i cronica, leziunilesunt localizate in sfera aparahllui digestiv.Stomacul prezintii 0 inflamaTie hemoragiciidifuzii, sub forma de focare, frecvent acoperitede pseudomembrane gri-giilbui, care seextind pe suprafete variabile. La nivelul colonuluihelicoidal se constatii prezenta unordepozite fibrinonecrotice cenu~ii sau galbenverzui.cu aspect tiiratos, ancorate 1n pereteleintestinal. InflamaTia fibrinonecroticii sedatorqte activitiitii sinergice intre Sa 1111 0-50 Bali in{ec,tiaase ale animalelar • hactcrio~cnella $i Fusobacterium nccrophontm, prima1nlesnind patrunderea $i activitatea celei de-adoua (64, 91). Histologic s-au pus 1n evidentala nivelul colonului infiltralia, hiperplazia$i necroza foliculilor limfoizi, iar lalimita dintre lesuturile necrozate $i infiltrates-a evidentiat printre alti germeni $1Fusobacterium necrophorum. In infcqiaasociaHi, salmoneloza-variola, focarelefibrinonecrotice de la nivelul colonului iauun aspect de stratificare concentrica, identiccelor descrise in infeqia salmoneloza-pesta(91 ).Forma pulmonara, de$i mai rara, a fostdovedita de Baskerville $i Down (8) $i confirmata1n tara noastra de Verdq (91). In

infectia naturala pe calc respiratorie se produce0 rinita $i bron$ita hemoragiconecrotica, urmata de bronhopneumonic purulenta,dispusa 1n focare de intinderi variabile,cu localizari in lobii apicali. cardiaci $iazigosi, mai rar in diafragmatici. Se mai pot1ntalni pericardite seroase $i uneori plcuritaserofibrinoasa cu aderente pleurale. Ficatulprezinta, pc un fond congestiv $i distrofic,focare miliare cenu$ii-galbui de necroza $ihiperplazie reticuloendoteliala (64).S-au mai descris leziuni ale sistemuluinervos central, caractcrizate printr-o meningoencefalitaaposteomatoasa sau printr-oinflamatie fibrinopumlenta cu degenerarifibrinoide a!c peretilor vasculari, urmate detromboza, exsudalic mononucleara $1neutrofilica (64).In infeqia cu S. typhimurilllll domina infiltratiileserohcmoragice la nivelul tractusuluidigestiv, insotit de microulceralii alemucoasei gastrice, colonului $i ileonului. Incazul asociatiei cu leptospiroza, se constatadiateza hemoragica pe un fond pronuntaticteric (88).DiagnosticDiagnosticul de certitudine se stabile$teprin examen de laborator bacteriologic, cuizolarea $i idcntificarea serotipului incriminat.Se va avea in vedere faptul ca mediile de1mbogalire cu tetrationat $i mai cu seamacele cu selenit de sodiu sunt inhibante pentmS. choleracsllis $i care, 1n plus, nu produceH2S. Depistarea purtatorilor se realizeazaprin coprocultura.Diagl10sticlll diferel1fial se rcfera in primulrand la pesta porcina atipica, in carenumai metodele de laborator(imunotluoresccnla) clarifica situalia ~i ladizenteria treponcmidi, 1n care colitiflita estedominant hemoragica sau hemoragiconecrotica.Mai pot fi suspectatc cnteritaprolifcrativa porcina (adenomatoza intestinaJa),cntcrite corona ~i rotavirale, colibacilozadc 1nlarcarc. trichuroza $i coccidioza,dar nici una din accstea nu mimcaza aspecteleclinice ale salmonelozei la porcinele1ntarcatc. In formele dominant pulmonare,diagnosticul diferenlial se face cu pasteureloza,pneumonia enzootica $i mai ales cupleuropneumonia infeqioasa.Prognosticul in formele septicemiceestc gray, iar in celclalte forme este rezervat.Profilaxie ~i combatereAccentul principal 1n profilaxie $1 combaterese pune pc masurile gcneralc.In majoritatea larilor s-au elaborat programespeciale, bazate pc masuri generale $ispecifice.Consiliul Europei, prin Direetiva 921117din anul 2000, iniliaza programe speciale decontrol in acest sens pana 1n anul 2007. Inuncle tari, 1ncepand cu 1995 s-au pus 1npractica sisteme de supraveghere a porcilorde eonsum prin aplicarea testului ELISA.Prin aeeasta tehnica s-a raportat 0 depistarcBali prodllse de gerl7lelli dill gel/II! Salmonella 51

de 95% in Danemarca ~i de 100% in Franta apurtatorilor ~i eliminatorilor de Salmonella(66).Strategia combaterii salmonelozei trebuiesa fie elastica, adaptandu-se siwatieiepidemiologice a fiecarui efectiv. Pc primulloc se afla corectarea deficientelor de ordinzooigienic ~i alimental'. Aplicarea dezinfectiilorperiodice, cu respectarea principiului"totul plin, towl gol" ~i a perioadei de repaussanitar sunt obligatorii. Declararea bolii ~iinstituirea Llnor masuri restrictive deosebit dese\cre privind circulatia porcinelor din ferrE1eleconsiderate infectate, a dus 1210 scaderecOllsiderabila a infeqiei. Stingerea bolii ~ideclararea indemnitatii unui efectiv se face121 cel putin doi am de 121 disparitiasimptol11elor clinice, interval in care examenelede laborator raman negati\e. iar 121examenulbacteriologic 211carnii 121porcii sacri[icati In abator. nu se mai identificasall110nele.In ferl11ele in care se declan~eaza infeqiasall110nelica, animalele cu semne clinice seizoleaza ~i se trateaza parenteral. Resntlanimalelor din lot se trateaza profllactic,utilizand 0 medicatie incorporata in furaj e.In tratamentul parenteral se recomandakanamicina. ampici]ina, ne0l11lcina.cefalosporina. colimicina, iar In tratamentulde grup sulfadil11erazina ~i oxitetraciclina.fiind indicata ~i utilizarea unor combinatiidintr-un antibiotic ~i un chimioterapic. Laanimalele in stare critica de boa]a, pentrucombaterea efectelor endotoxinei se pot utilizaparenteral ~i agenti antiinflamatori (52).Tratal11entul trebuie completat cu masurigenerale de profilaxie nespecifica. Cadavrelctrebuie ecarisate in mod corespunzatol'.Animalele bolna\e. sacrificate de necesitate,por fi dirij ate pentru prclucrare industriala.Sacrificarea ~i va10rificarea pentru consumpublic a animalelor trecute prin boala ~i tratatese va putea face dupa 60 zile, cu uncontrol bacteriologic adecvat.ImunoprofilaxieVaccinarea antisall110nelica a constituit,atat pc plan mondial, cat §i national, 0 preocuparc constanta. Realizarea §i utilizareavaccinurilor inactivate n-au dat satisfactie ~i,cu uncle exceptii, s-a renuntat 121cle.In prezent se folosesc vaccinurileantisalmonelice vii constituite mai ales dinmutante R, nepatogene §i imunogene, capabilesa stimuleze atat imunitatea cclulara. cat~i pe cea umorala §i care nu reprezinta pericolulrevenirii tulpinii 121virulenta initia]a.Un asemenea vaccin, preparat dintr-o tulpinavie. atenuata de S. choleraesuis a fost intensfolosit in Anglia de mai multi ani §i a fostretras atunci cand infeqia cu serotipul incauza a scazut 121proportii neglijabi1e (52).In tara noastra se folosqte un vaccin, realizatde Draghici in 1973 (29) dintr-o tulpinade S. choleraesuis (Sm 237) rezistenta 121250gal11a streptomicina/m1 §i sensibila 121fagu1adaptat. Se fo1ose§te in unitati1e in care boalae\'olueaza enzootic §i numai 121anil11aleleclinic sanatoase. Se inoculeaza s.c. 121purceiincepand cu varsta de 20 zile in doza de 21111.cu rapel dupa 14-20 zile. In perioadavaccinarii §i 7 zile dupa rapel nu sc vor administl'aantibiotice §i chimioterapice. Imunitateasc instaleaza incepand cu ziua a optadupa prima vaccinare §i dureaza minim 3

luni. Utilizat in practica de peste doua decenii,a dat rezultate rcmarcabile sdizand incidentasalmonelozei in unitatile infectate de 12115 - 20 % la mai putin de 1 %.Boli in{ee/ioase ale anima/c/o!' • haeterio::e

2.l.5. SALMONELOZA LA ALTE SPECII DE MAMIFEREMorfopatologie se constata enterocolitahemoragica, uneori uleerativa. Splina aparehipertrofiata, ajungand la de 10 ori volumulnormal. Limfonodurile mezenterice sunthiperplaziate ~i hemoragice.Diagnosticul diferential se face fata deleptospiroza, jigodie, encefalomielita ~i intoxicafiilealimentare.La Illitrii salmoneloza merita 0 mentiuneparticulara, motivata de faptul ca infectiapoate fi transmisa la om prin consumul decame contaminata. In tara noastra au fostsemnalate focare de salmoneloza la nutriiproduse de S. t)phi711urill711, asociata cuBalantidium coli ~1 uneori Entamoebahystolitica (92).Factorii favorizami in declan~area boliisunt reprezentaTi de temperaturile ridicate,suprapopularea, privatiunea de apa, invaziade mu~te ~i rozatoare. lntroducerea brusca amasei furajere verzi, a orzului proaspat recoltat,pot constitui de asemenea faetorifavorizami. Episoadele de imbolnavire au 0evolutie alerta, cuprinzand In 4-5 zile pi'ma la35% din efeetiv, cu precadere tineretul. Femelelegestante pot avorta. Animalele bolnaveprezinta horipilatie, inapetenta, hipertermie,se retrag in cuibar unde stau ghemuite.Dupa 2-3 zile, nutriile bolnave se deplaseazacu grcutate ~i prezinta pareza membrelorposterioare. Concomitent sc manifesta 0 diareemucospumoasa, cu miros fetid. Mortalitateapoate ajunge la 15%.Morfopatologic se constata 0 gastritahemoragicii difuza, cu loealizare fundica,uneori fiind prezente ~i ulceratii, congestiamezenterului ~i reactia intregului lanTlimfonodal afercnt acestuia. Colonul ~i maicu seama cecumul, se disting de restul maseigastrointestinale prin culoarea de vi~ina putreda.Mucoasa apare edemaTiata, cu infiltratieserohemoragica, presarata cu zoneLa caine ~i pisica s-a descris salmonelozaexclusiv la tineret, evolui'md de obiceica infectie secundara dupa viroze. Serotipulcel mai des incriminat In manifestarile cliniceeste S (vphi711urillm. Animalele adultesunt insa purtatoare ~i eliminatoare a unuinumar impresionant de serotipuri. Astfel, lacaine s-au identificat 47 serotipuri, iar lapisica 20 (Carter ~i Weir, 1952). In taranoastra Verdes (91) identifica la cainii comunitaricapturaTi in ora~, 11 serotipuri, peprimele locuri situandu-se serotipurile:t)phi711Urizlliz, en teritidis ~i clzoleraesuis.Boala se manifesta clinic la catei ~i pisoi~i poate imbraca forme grave, monale. Foley(32) descrie un episod de salmoneloza la ungrup de pisoi de 4 luni, aparuta la 10 zile dela vaccinarea cu un vacc1l1 viu alpanleucopeniei. Pisoii fac 0 forma acuta desalmoneloza, cu izolarea de S. (lphi711Urium~i mor toti, prezentand la necropsie leziunispecifice bolii (splenita hiperplasticii, gastroenteritacu necroza vilozitaTilor intestinale,hiperplazia limfonodurilor mezenterice etc).La carnasierele de blana in ordinea

receptivitatii se situeaza vlllpea, Illirca, dihand

:ji cfiinele Ellot. Serotipurile frecventintalnite sunt: typhimllriu711, en teritidis,choleraesuis, ana tu 711 , pulloru711-gallinarul1~~.a. Surscle de infectie sunt constituite desubprodusele de abator nesterilizate, folositein hrana animalelor ~i in special ccle provenitede la abatoarele de pasari.Imbolnavirile se produc in sezonul calduros,ca urmare a conditiilor de zooigiena ~ialimentaTie precare, manifestandu-se ca veritabiletoxiinfectii, cu incubatie scurta ~imortalitate ridicata la tineret. Femelelegestante pot avorta. Se citeaza, in special lavulpe, aparitia de tulburari nervoase, iar in

infectiile cu S choleraesuis ~i ider, In formelecronice primeaza simptomatologia digestiva,cu diaree.52Boli produse de germeni din genu! Salmonella 53difteroneerotice circulare, de dimensiunivariabile.Diagnosticul de laboratoL cu izolarea ~itipizarea serotipului este singurul valabil.Pentru tratament se va folosi antibioticulsau chimioterapicul dovedit activ prin antibiogramiLadl11inistrat parenteral. restul animalelorvor fi tratate cu doze profilactice inluana.La iepurele domestic s-au descris imbolnaviricu serotipurilc frecvent intalnite lapurtatorii ~i transl11itatorii din fermele infectate:S. tljJhimllrilim ~l S. enteritidis.Transmiterea bolii se realizeaza prin contaminareaapei de baut ~i a furajeloL eu l11ateriifecale provenite de la rozatoare ~i alte speciipurtiitoare ~i elil11inatoare de germeni.Animalele bolnave prezinta stare tifica ~iuneori diaree. Femelele gestante avorteaza,iar iepura~ii nascuri ]a tenllen, mol' cu septicemicsalmonelica dupa cateva zile de viara.Morfopatologic se Inregistreaza 0 enteritacataralhemoragica sau necrotica, nefrita interstitialain focare, hepatita necroticomiliarasau limfohistiocitara, mai rar bronhopneumoniefibrinoasa ~i metrita post avort.Diagnosticul se stabile~te exclusiv pnnexamen de laborator.Tratamentul se face ca la nutrii.21.6. SALMONELOZELE AVIAREInfectiile cu bacterii din genu! Salmonella.sunt responsabile de 0 serie de boliacute ~i cronice la diferite specii de pasaridomestice ~i salbatice.Se apreciaza ca 80% din serotipurilc desalmonelc patogene pentru mamifere s-auizolat de la pasari.Infectiile pasarilor cu salmonele se potgrupa in doua categorii. Prima categorie includeinfecriile cu Salmonella gallinamm, ~iSalmonella pll110mm care afecteaza in specialg{linile ~i curcile. determinand afecriuniledenumite de literahlra de specialitate din taranoastra. tifoza aviara ~i respectiv, puloroza ~icare \'or fi tratate In continuare ca 0 singuraentitate: tifo-puloroza, cu doua formeanatomoclinicc ~i epidemiologice intrucatvadiferite. Aceasta maladie a constituit ~i constituiein uncle zone ale globului eauza unor

pierderi economice apreciabile, fiind supusaunor programe extensive de eradicare. Implicareatifo-pulorozei in toxiinfectiile alimentare este nesemnificativa.A doua categorie de infectii este produsade serotipuri mobile de salmonele din speciaenterica, incadrate sub denumirea de paratifoze.Prezenta infectiilor datorate acestorsalmonele in efectivele de pasari comerciale~i contaminarea produselor aviare care intrain lantul trofic uman, constituie un permanentpericol pentru sanatatea publica.Cercetarile au del110nstrat ca 94% dinpuii broileri, 87% din efectivele de curcani ~i470/0 din gainile producatoare de oua suntpurtatoare de salmonele (16). Acest rezervorimens explica faptul ca mai mult de 1/3 dininfectiile salmonelice la om se datoresc consUl11uluidecarne ~i oua contaminate.Problema infectiilor sall110nelice la pasaris-a transforl11at in ultil11ele decenii dintr-unapreponderent economica, intr-una de sanatatepublica, fiind in atentia forurilor de specia!itate narionale ~i internarionale