romaninan tattoo news no 5

5/9/2018 Romaninan Tattoo News No 5 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romaninan-tattoo-news-no-5 1/40

In curand:

Underground

Tattoo

Competition

la Sfantu

Gheorghe

Tatuajele in

Greci antica si in

Roma

Tatuajele

Tracilor



Majoritatea pozelor au fost preluate de pe pagina

oficiala a revistei: www.romanian-tattoos.ro, iar

celalate poze au fost trimisi de cititori. Asteptam in

continuare pozele voastre la adresa de e-mail a

redactiei: [email protected]

CUPRINS:

Tatuajele din grecia si

roma antica

Tatuajele tracilor

Am preluat cele mai

reusite lucrari de pepagina noastra oficiala:

www.romanian-

tattoos.ro

ECHIPA ROMANIAN TATTOO NEWS:ECHIPA ROMANIAN TATTOO NEWS:ECHIPA ROMANIAN TATTOO NEWS:ECHIPA ROMANIAN TATTOO NEWS:

ATTILA , CSABA, ABIE,. ATTILA , CSABA, ABIE,. ATTILA , CSABA, ABIE,. ATTILA , CSABA, ABIE,.Adresa de e-mail a redactiei:[email protected]

Romanian Tattoo News

Este facut public la peste

30.000 personae din Romania,

din care sunt aproximativ 2.000

tatuatori, si la peste 5.000 per-

sonae straine, din Ungaria,

Italia, USA, China, Franta,UK, Holanda, si altele… dintre

care sunt aproximativ 1000

tatuatori...

Oferim spatiu

publicitar, sau spatiu

pentru anunturi, inorice limba doriti voi.

Revista are target

tineretul nu numai cei

implicati in arta

tatuajelor!



Tatuaje realizate de OTTO



DARK ART TATTOO

BY: BIMB



DARK ART TATTOO

“BIMBI”



In curand!!!

Primele 3 locuri vor primii premii

in valoare totala de 1000 ron



Tattoo & Music Fest Iasi– 2010

Prima edi]ie a festivalului Tattoo &Music Fest de la Ia[i nu ne-a impresio-nat prin num=rul mare de participan]i,ci prin calitatea acestora.

Evenimentul a avut loc la Casa decultur= a studen]ilor din Ia[i. Pentrutrei zile, \ntre 8 [i 10 octombrie, gazdene-au fost Gelu [i Castor, doi moldo-veni cu sim] de r=spundere care aupus la punct unul dintre festivalurilece vor r=mâne mult timp \n sufletulnostru. Iat= [i de ce:

|n ciuda renun]=rii la participare amultor arti[ti tatuatori invita]i,atmosfera a fost cald= [iprietenoas=. Ba chiar b=ie]ii aureu[it s= fac= pe toat= lumeas= se simt= ca acas=, acolo un-de e[ti \nconjurat de oameni pecare-i cuno[ti de ani de zile.

P=cat de cei care s-au r=zgândit s=mai participe, dar având \n vede-

re motivele aiurite pe care le-auinvocat unii dintre ei, mai bine c=n-au venit.

Apoi, trebuie s= v= spunem c= ospi-talitatea româneasc= n-a pierit. {inici nu s-a dus la cules de c=p[uni prin alte ]=ri. Cred c= s-a as-cuns \n Ia[i, acolo unde tatuatoriiau gustat-o din plin. Gazdele s-au

\ntrecut pe sine din punctul devedere al caz=rii [i au asiguratmasa tutror participan]ilor.

Arti[tii au avut oportunitatea de a se \ntâlni cu colegii de breasl=, s=fac= schimb de experien]=, demodele [i s= \nve]e multe lucrurinoi.

Unul dintre aspectele pe care le-ascos \n eviden]= festivalul de la Ia[i a fost interesul tot mai crescutfa]= de tatuaje.



Clien]ii s-au \ngr=m=dit s= se deape mâna celor mai buni tatua-tori, iar unii [i-au sacrificat tim-pul cu seriozitate preferând s=a[tepte chiar [i patru-cinci oreca s= fie tatua]i la fest.

Nimeni nu a dus lips= de distrac]ie. Atmosfera cald=, unde s-aulegat prietenii, a fost animat=,

\n serile evenimentului, de c=treParazi]ii, God [i {uie, trupe carenu s-au dezmin]it nici deaceast= dat= pe scen=.

Participan]ii nu au plecat cu mânagoal=. Cele mai bune tatuaje aufost premiate iar cei maiprofesioni[ti invita]i au plecatacas= cu bagajele doldora dediplome, trofee [i surprize.

A[a s-a \ntâmplat la Ia[i, iar micul Pa-ris al Moldovei a devenit un nou cen-tru important pe harta ora[elor undearta tatuajelor se dezvolt= cu rapidita-te.

Documentat de Atti [i redactat deAbie



Tattoo & Music Fest

Iasi 2010



www.worldtattooevents.com

Cioca 313Cioaca 313



Ban

Marcel Arculetz

Arculetz

Bully

Cioaca

313

Victor Tattoo



Lurch Sever

Sever



Tatuajele \n Grecia Antic= [i Imperiul RomanTatuajele \n Grecia Antic= [i Imperiul RomanTatuajele \n Grecia Antic= [i Imperiul RomanTatuajele \n Grecia Antic= [i Imperiul Roman

Dac= pân= acum v-am povestit despre

civiliza]iile \n care tatuajele erau consi-

derate semne ale noble]ii, ale divinit=]

ilor sau ale rangului social, de data

aceasta vom avea \n fa]= o lume la fel

de veche dar \n care tatuajele au

c=p=tat semnifica]ii negative. Grecia [i

Roma antic= au s=dit r=d=cinile unei noi conota]ii pentru aceste semne.

|n vremurile timpurii ale Greciei [i Ro-mei antice, tatuajele erau asociate nu-mai barbarilor. Grecii au \nv=]at tatua-rea de la persani, dar au considerat-o

\njositoare pentru c= au considerat-o omodalitate prin care corpul, expresia

perfec]iunii umane, era pâng=rit. A[ac=, treptat, tatuarea a fost folosit= pen-tru marcarea scalvilor [i a criminalilor.Ace[tia erau astfel \nsemna]i pe via]=ca s= poat= fi identifica]i \n cazul \n carevroiau s= scape. Cu acela[i rol concret,aceast= practic= a \nsemn=rii corpuluipentru identificare a fost preluat= dec=tre romani, \n timp, de la greci.

Tatuarea sclavilor [i criminalilor \n Im-Tatuarea sclavilor [i criminalilor \n Im-Tatuarea sclavilor [i criminalilor \n Im-Tatuarea sclavilor [i criminalilor \n Im-periul Romanperiul Romanperiul Romanperiul Roman

|n tipul Imperiului Roman, sclavii expor-ta]i c=tre Asia aveau tatuat pe ei \n prin-cipal cuvintele „Taxele pl=tite”. Dar, \nfunc]ie de gusturile artistice alest=pânilor, pe sclavi [i prizonieri sereg=seau [i acronime, propozi]ii [i poe-zii burle[ti erau inscrip]ionate pe trupu-rile lor, toate ca semne de identificaredar [i de disgra]ie. O fraz= comun= gra-

vat= pe frun]ile sclavilor romani era„Opre[te-m=, sunt un fugar”. Totu[i, ta-tuajele au crescut ca valoare simbolic=,

\n lumea roman=. Dac=, ini]ial, ele aufost adoptate \n armata imperial=, for-mat= \n cea mai mare parte din merce-nari, pentru ca ace[tia s= poat= fi iden-tifica]i dac= dezertau, cu timpul legiuni-le romane [i fiecare armat= a adoptat

anumite simboluri pe care [i le-au tatu-at, tot pentru identificare, cei mai mul]idintre solda]i.



Conota]ii eticeConota]ii eticeConota]ii eticeConota]ii eticeNumero[i autori greci [i latini au men]ionat, \n scrierile lor, tatuarea ca peun fel de pedeaps=. Platon (Grecia)credea c= indivizii vinova]i de profana-re ar fi trebuit tatua]i [i alunga]i dinrepublic=.Suetoniu, celebru istoric roman,relateaz= c= degeneratul [i sadicul

\mp=rat roman Caligula se amuza prina ordona, din capriciu, ca membriicur]ii sale s= fie tatua]i. Potrivit altuiistoric, \mp=rtul grec Teophilus s-ar=zbunat pe doi c=lug=ri l-au criticatpublic poruncind s= li se tatueze pefrun]i 11 versuri obscene \n pentame-tru iambic. Cu toate acestea, exist= [iexcep]ii \n ceea ce prive[te conota]iasocial= a tatuajelor.

Orfeu [i tatuajeleOrfeu [i tatuajeleOrfeu [i tatuajeleOrfeu [i tatuajeleDac= vi se pare ciudat= o asemeneaconexiune, ei bine, iat= c= tatuajeleau r=mas \n legendele grecilor. Peste40 de vase datând din Grecia secolulal patrulea, descoperite \n anii trecu]i,ar=tau uciderea lui Orfeu, care, potri-vit miturilor, nu se putea consola dup=moartea so]iei sale, Eurydice.

Cu timpul, Orfeu a \nceput s= evite fe-meile [i [i-a \ntors aten]iile amoroasec=tre b=rba]ii tineri, pe care \i hipnoti-za [i \i seducea cu muzica lui. |ns= lo-godnicele [i nevestele trace ale aces-tora s-au r=zbunat t=indu-l pe Orfeu \nbuc=]i cu o remarcabil= varietate de„instrumente”, care includeau de las=bii, coase, lance, topoare cu dou=t=i[uri pân= la frig=rui, pistile [i pietre.Potrivit mitului, femeile trace s-au ta-tuat \ntru comemorarea victoriei asu-pra lui Orfeu [i s-a speculat c= acestetatuaje serveau, de asemenea, pentrua le reaminti so]ilor ce soart= \i a[teapt= dac= se dovedesc necredincio[i lor.

Tatuajele militareTatuajele militareTatuajele militareTatuajele militareSolda]ii romani ai lui Hadrian aveau„tatuaje militare”. Este un fapt pu]incunoscut, totu[i, se pare c= to]i legio-narii [i unii dintre ata[a]ii trupelor luiHadrian ar fi avut câte un tatuaj. Fap-tul fost dat publicit=]ii de c=tre Lin-dsay Allason-Jones, director al muzeu-lui de Arheologie [i expert \n culturaroman= din cadrul Muzeului deAntichit=]i a Universit=]ii Newcastle.



Dovada ei provine de la scriitorul ro-man Vegetius, a c=rui Epitom= a {tiin]ei Militare, scris= \n jurul secolului alpatrulea, a r=mas singura m=rturieintact= asupra practicilor militare ro-mane.Vegetius a relatat c= tinerii armateiromane nu ar trebui s= fie \nsemna]iprin \n]ep=turi cu simbolurile oficialeimediat ce au fost recruta]i. P=rerealui era c= \nainte ei ar fi trebuit testa]icu minu]iozitate [i abia dup= ce tre-ceau probele pentru o astfel deslujjb= ar fi meritat s= primeasc=

\nsemnele armatei. Cu toate acestea,Vegetius nu arat= [i care sunt acestesemne. Cercet=torii consider= c=, pro-babil, ar fi fost vorba despre un vulturori alt simbol al legiunii sau unit=]ii decare apar]inea fiecare soldat.Lindsay are [i alte dovezi concrete c=legionarii ar fi suportat tatuajul pemâini. Cea mai veche descriere cu-noscut= a tehnicilor de tatuare

\mpreun= cu formula tu[ului pentrutatuat se reg=se[te \n „Medicae artisprincipes”, din secolul al [aselea, scri-ere a doctorului roman Aetius.

• El este cel care a studiat tatuarea [ia mers pân= la a identifica modalit=]ile de tatuare, compozi]ia cerneluri-lor folosite de solda]ii romani [i chiar

\ndep=rtarea tatuajelor. Aetius ascris despre tatuaje: „StigmeleStigmeleStigmeleStigmele (vezicaseta) sunt semne f=cute pe fa]=sau pe alte p=r]i ale corpului. Maivedem astfel de semne [i pe mâinilesolda]ilor.

• Pentru a face aceste semne, ei folo-sesc tu[ul fabricat dup= aceast=formul=: lemn de accacia, \ndeosebiscoar]a - 453 g, bronz corodat - 56g,56g de fiere [i vitriol - 28 g, ameste-cate bine [i cernute. Bronzul corodateste pisat cu o]et [i amestecat cucelelalte ingrediente pentru a face opudr=. Pudra este \mbibat= cu dou=p=r]i ap= [i o parte cu zeam= depraz, amestecate bine”. Doctorularat=, apoi, modalitatea de tatuare.Aetius descrie c=, \ntâi, por]iuneacare urma s= fie tatuat= era sp=lat=cu zeam= de praz, cunoscut= pentrupropriet=]ile antiseptice.



. Apoi era desenat pe piele modelul,dup= forma c=ruia locul era \n]epatpân= la sânge. Dup= care tu[ul erafrecat pe rana rezultat= din \n]ep=turi.

CASETA:CASETA:CASETA:CASETA:StigmaStigmaStigmaStigmaCuvântul latin pentru tatuaj era„stigma”, \n]elesul s=u original fiindreflectat \n dic]ionarele moderne.Printre defini]iile cuvântului „stigma”se afl= „o ran= efectuat= cu un instru-ment \n]ep=tor”, „un semn distinctivt=iat \n carnea unui sclav sau a unuicriminal” [i „un semn al c=derii \ndisgra]ie”. |ndep=rtarea tatuajelor |ndep=rtarea tatuajelor |ndep=rtarea tatuajelor |ndep=rtarea tatuajelorDin cauza disgra]iei asociat= cutauajele, ine\n]eles c= atât \n Greciacât [i \n Imperiul Roman doctorii audezvoltat adev=rate afaceri prin scoa-terea tatuajelor. Tot Aetius este cel ca-re a l=sat [i \n acest sens re]ete \n ur-ma experimentelor sale. Iat= ce ascris medicul: „Dac= vrem s=

\ndep=rt=m tatuajele, trebuie s= fa-cem mai multe preg=tiri.

Este o metod= care implic= l=mâia, ipso-sul [i carbonatul de sodiu. Dar mai este ometod= \n care se folose[te piper, virnant(n. r. - plant= medicinal= cu propriet=]i an-tiinflamatorii, fototoxice [i antispastie) [imiere. Pentru aplicare, \ntâi trebuie cur=]at tatuajul cu azotat de potasiu, se ungecu r=[in= de stejar [i se bandajeaz= pen-tru cinci zile. |n cea de-a [asea zi, se \n]eap= tatuajul cu un ac, se [terge sângelecu un burete [i se presar= pu]in= sare pe

\n]ep=turi. Apoi, la un timp, se aplic= celemen]ionate mai sus [i se leag= cu unbandaj de cânep=. Se las= bandajul timpde cinci zile, iar \n cea de-a [asea seaplic= alifia cu o pan=. Tatuajele sunt

\ndep=rtate astfel \n 20 de zile, f=r= irita]ii [i f=r= cicatrice”.Mul]i medici greci [i romani aveau [i alteformule speciale pe care le foloseau. Deexemplu excremente de porumbel ames-tecate cu o]et [i aplicate ca o cataplasm=pentru timp foarte lung.

Uitate prin istorieUitate prin istorieUitate prin istorieUitate prin istoriePe când cre[tinismul se r=spândea prinImperiul Roman, tatuarea sclavilor [i acriminalilor era, treptat, abandonat=.

|mp=ratul roman Constantin, care a de-clarat cre[tinismul religia oficial= a impe-riului, \n anul 325 DC, a decretat c= uncondamnat s= lupte ca gladiator sau s=munceasc= \n mine ar trebui tatuat pepicioare sau pe mâini, dar nu pe fa]=„care a fost format= \n imaginea frumuse-]ii divine, a[a c= ar trebui pâng=rit= câtde pu]in posibil”.

|n anul 787 DC, Papa Hadrian I a interzistatuarea de orice fel, iar papii care i-auurmat au continuat aceast= tradi]ie.Acesta este motivul pentru care tatuareaa r=mas, practic necunoscut= \n lumeacre[tin= pân= \n secolul al XIX-lea.

Documentat si redactat de ABIE



Adrian Zahiu—Bucuresti

Tzapu—bacau Tzapu—bacau



Ianole Florin _flesh Art

Brasov



MITIDIS

TATTOO



PETRARU

MIHAI



Monart Tattoo &Monart Tattoo &Monart Tattoo &Monart Tattoo & Piercing Piercing Piercing Piercing———— HUNGARY HUNGARY HUNGARY HUNGARY



Pick Tattoo

Pick Tattoo

Pick TAttoo

Attila

Bizzzart tattoo

Ban MarcelBully



Dark Art Tattoo StudioBimbi: Reghin, jud.Mures

Bd. Unirii, bl.14, ap.11,

Telefon: 0740.707.908 (orange)

e-mail:[email protected]

Daniel—ARTPOINT

Daniel—ARTPOINT

Pablokopak



INEDIT/ Tatuajele tracilor

Re\ntoarcerea la totemurile... au-tohtone

Da, este adev=rat, eram precur-sorii acestei arte, iar pentru str-

=mo[ii no[trii, cei care au tr=t \nspa]iile pe care le locuim noi ast-=zi, tatuajele aveau \nc=r=cturacelor nobile simboluri.

Zeci de descoperiri arheologiceau scos la iveal=, \n zeci de ani,

existen]a tatuajului complex peteritoriul tracilor \n urm= cu maimulte mii de ani. Dovezile dateaz-= din epocile neolitic=, a bronzu-lui [i fierului. Vechimea lor ne fa-ce s= abord=m din noub temaemblemelor totemice, de dataacesta exact \n spa]iul str=mo

[ilor no[tri.

Modul \n care a evoluat tatuajul \n siul ocupat de daci arat= existen]a un

sistem de totemuri foarte bine \nr=d=cinate \n spiritul locuitorilor lolui. Acestea au evoluat \n timp. Din tote indicaŃiile antice reiese că tatuajuse aplică pe fa]= [i pe corp, \ntâi casemn de neam (gint= sau trib), apoi semn de ales )categorie social=,c=petenie etc) [i, cu timpul, rar ca

podoab=. Trecerea de la tatuajul emblematic de tip totemic la tatuajul genealogic (de cast= sau categorie soclă) [i de la acesta la tatuajul ornametal se face treptat.

De la tatuaj la m=[tiDe la tatuaj la m=[tiDe la tatuaj la m=[tiDe la tatuaj la m=[tiRomulus Vulc=nescu este etnologul scriitorul român care a ar=tat modul

care tatuajul reprezint= amprenta unciviliza]ii complexe, a unei culturi caravea la baz= un sistem foarte bine dvoltat de simboluri.



|n studiul s=u „M=[tile populare” ela schi]at \n linii mari caracterul to-temic al tatuajului folosit \n delimi-tarea spa]iului protector, dara [i \nabord=rile militare [i civile. Istori-cul preciza: ,,Omul primitiv se ta-tua, integral sau par]ial, pentru cas= se deghizeze magic, ca s=-[i \nsemne corpul cu embleme genti-lico-tribale [i ca s= se \mpodobeasc= din orgoliu

sexual. Deghizarea lui prin tatuarese facea \n special din perioadaini]ierii pân= la maturitate”. Scriito-rul mai spune c=, „spre deosebirede b=rba]i, care \[i tatuau \ntregulcorp, femeile \[i tatuau numai p=r]ile care le scoteau \n eviden]= gra-cilitatea: pieptul, sânii, pubisul, fe-sele, coapsele [i pulpele.

B=rba]ii se tatuau mai ales pentrupracticarea magiei medicale [ir=zboinice. |n aceste ultime cazuri,tatuajul era atât de \nc=rcat, \ncâtf=cea s= dispar= sub arabescurile

lui tr=s=turile fizionomice”.Romulus Vulc=nescu mai arat= c=„uneori, tatuajul se realiza prininciziuni adânci \n pielea fe]ei [i acorpului, \ncepând din copil=rie [idurând pân= la maturitate.

Această repetare an de an a tatu=riise termina printr-un fel de sculptur= \n piele. Fiecare însemn tatuat purtaun nume [i \ndeplinea, \n economiaornamental= a tatuajului, un anumerol ideogramic. . Cine cuno[tea sem-nifica]ia deosebit= a motivelor astfeltatuate

B=rbaŃii \[i tatuau \ntregul corp, mai desfa]a. Tatuajul femininera \n esen]a lui de or-din sexual; \n substan]a lui interveneau [i

elemente de ordin ar-tistic.



putea citi titlurile gentilico-tribaleale posesorilor, geneologia lor to-temic= [i preferin]ele personale.Tatuajul, ca procedeu de deghiza-re integral= a corpului sau numaifacială, a fost transmis mai apoi \n alc=tuirea m=[tilor-costume, am=[tilor de cap [i a m=[tilor defa]= prin decalchierea (n.r. - copie-rea) striaturii, scarific=rilor [iinciziunilor pielii”.Dovezile concrete sunt resturile

de tatuaj facial gravate pe cnemi-dele (jambierele de metal folositede solda]ii greci) de argintdescoprite la Agighiol, \nConstan]a.De la triburile primitive la neamDe la triburile primitive la neamDe la triburile primitive la neamDe la triburile primitive la neam

|n perioada de \nceput a neamu-lui dacic, \n timpurile primitive, ta-tuajul era un semn pe piele prin

care se diferen]iau clanurile, tri-burile, straturile sociale incipiente[i originile neamului respectiv. |nacest ultim semns, ele erau reali-zate \n cadrul unor ceremonii deini]iere (sexual=, marital=,r=zboinic=), pentru protec]ia tote-mic= \n special.

Ca [i la triburile autohtone amerindienetatuajul reprezenta, în majoritatea cazulor, atât semnul concret al totemului câ

[i semnul tolemului sacralizat. Cu timptatuajul a c=p=tat rolul de simbol alintegr=rii [i identific=rii cu tribul sau clanul \n care era f=cut. Prin scrierea crip-tic=, adic= ideogramele de pe piele, indvidul devenea parte a grupului social csentimentul de apartenen]= la acea anmit= celul=. Totu[i, aceste semne [i-au

p=strat pentru mult timp [i rolul protecsacru. Unele simboluri aveau semnificade protec]ie \mpotriva duhurilor rele, cazuri \n care grafia tatuajelor reda stilizascene sau personaje mitologice sau mace cu un anumit rang, privilegiu sau pure sacr=.



Tipuri de tatuajeTipuri de tatuajeTipuri de tatuajeTipuri de tatuaje |n general, b=rba]ii \[i tatuau bla-zoane [i simboluri sacre de protec]ie, totemice. Tatuajul femeilor eramai mult sexual [i artistic, acope-rind p=r]i ale corpului care trebuiau,oarecum, ascunse de v=zul b=rba]ilor.Chiar [i tehnicile de realizare eraudiferite. Tatuajele \n puncte [ibumburi erau preferate de femei,cele \n cus=tur=, \n curele [i sculp-tat erau preferate de b=rba]i.Cele mai multe tatuaje erau motivegeometrice care permiteau redareastilizat= a unor simboluri sacre tote-

mice, \n Dacia preistoric=. Primii lo-cuitori ai Daciei redau, prin acestedesene, elemente esen]iale, din ca-re [i-au format, cu timpul, complexi-tatea mitologic=. |n esen]a lui, tatuajul totemicpredac a fost unul simplu, pictatsau incizat \n piele, prin t=ieturi

adânci [i complexe, umplute cudiverse culori. Re]eaua det=ieturi reprezenta, criptic, em-blemele totemice. Exemple sunttatuajele realizate din motivegeometrice a[ezate simetric peumeri (cercuri concentrice), pecorp (zig zag-uri neregulate), spi-ralele concentrice de pe abdo-men sau triunghiurile isoscelede pe coapse [i pulpe, care sub-liniau silueta sau trimiteau lasimbolul ramurii de brad. Toateaceste erau reprezentate [i pestauetele predacilor. Cele maiclare \n acest sens sunt figuri-nele antropomorfe din lut des-coperite prin s=p=turile arheolo-gice de la Cucuteni, Gumelni]asau Vinca (jude]ul Cara[-Severin). Unele dintre aceste fi-gurine aveau tatuaje geometri-ce, liniare, pe frunte, ar=tând c=oamenii din acea perioad=aveau obiceiul de a-[i orna frun-tea cu astfel de simboluri. Istori-cii [i arheologii au acceptat \nunanimitate faptul c= figurineledin perioada predacic= redau

mai degrab= tatuajele locuitori-lor decât anumite accesorii depe \mbr=c=minte. Mai mult,printre simbolurile descoperitede arheologi, se reg=sesc [i ce-le de pe pece]ile de lut ars, nu-mite pintadere, folosite ca em-bleme de tatuat.



Un alt aspect scos la iveal= prinfigurinele de la Gumelni]a estesublinierea gurii cu g=urele \nsculpturile miniaturale g=siteacolo.

Dincolo de timpuriDincolo de timpuriDincolo de timpuriDincolo de timpuriPotrivit istoricilor, practica tatuajului a durat destul de mult peteritoriul ]=rii noastre, fiind prac-ticat chiar pân= \n epoca Dacieitârzii. Dovada cea mai cunos-cut= o constituie jambierele me-talice ale unui principe trac nu-mit Cotys, din secolul IV \.e.n.,descoperite \n mormântul aces-

tuia din Agighiol, Dobrogea. „Pepartea care acoperea genunchi-ul, una dintre jambiere reda chi-pul unui tân=r lupt=tor tatuat. |nesen]= tatuajul era geometric,realizat din dungi aurite sau da-te cu bronz, cu tenta fierului oxi-dat \n negru.

Figura tân=rului lupt=tor se pierdesub liniatura regulat= a \nsemnelorrituale ale tribului local”, spun istori-cii care au studiat aceste dovezi.Totu[i, se pare c= prin tatuaje arhe-ologii au scos la iveal= [i dovada de

apartenen]= spa]io-temporal= ex-trem de larg= a dacilor. {i asta pen-tru c= \ntre tatuajele de pe figurine-le de la Gumelni]a (mileniul V \.e.n.)[i cele ale tân=rului lupt=tor figuratpe jambierele de la Agighiol exist=similitudini. |n ambele cazurireg=sim incizii orizontale, iar direc]

ia lor este aceea[i: pornesc de penas pe obraji. Acest= tehnic= de ta-tuare arat= o continuitate de ritua-luri \n evolu]ia unor triburi carpatice, \nrudite de-a lungul timpului, prinsimbolismul lor totemic.

Tatuajul heraldicTatuajul heraldicTatuajul heraldicTatuajul heraldic

Tatuajele au fost interpretate dec=tre istorici, geografi [i literati aiGreciei antice [i scriitori latini, pen-tru popula]iile predace sau migra-toare din Dacia preistorică. Ceea ceau descoperit arheologii este, astfel,completat de vechii istorici greci ca-re vorbeau despre tataujele agatâr

[ilor (popor arab apropiat de traci),ge]ilor, tracilor, cele ale locuitorilorIstriei [i ale ilirilor.* De exemplu, Pompeius Mela sus]ine c= „agatâr[ii \[i tatueaz= fa]a [im=dulrele \n func]ie de considera]iade care se bucur= fiecare de pe ur-ma str=mo[ilor s=i.



To[i au acelea[i semne [i elesunt de a[a natur= \ncât nu pot fi[terse prin sp=lare”.* Artemidor din Daldis spune [iel c= „la traci sunt tatua]i copiiinobili, iar la ge]i sclavii”.* Herodot precizeaz= c= \naceast= arie, „tatuajul este sem-nul neamului ales, cel netatuatfiind om de rând”.* |n secolul IV-III \.e.n., filozofulgrec Clearh din Soli poveste[tec= „nevestele sci]ilor au tatuatspre pedepsire femeile trace. Ast-fel batjocorite, ele au [ters urmanenorocirii lor \ntr-un fel special,gravând desene [i pe restul pielii,pentru ca semnul ru[inii [i insul-tei s= [tearg= ocara prinpodoab=”.* Strabon, un alt filozof grec aprecizat [i el c= toate neamurilese tatueaz=.* Dion Chrysostomos, orator [ifolozof grec al secolului I e.n.,relateaz= c= „\n Tracia femeile li-bere sunt pline de semne f=cutecu fierul ro[u [i, cu cât au maimulte semne [i mai variate, cu

atât se arat= a fi mai nobile”.* Plutarh este un alt istoric carea men]ionat c= „tracii pân= ast-ast=zi \[i tatueaz= femeile, ca s=-l r=zbune pe Orfeu”.* Porfir (filozof grec din secolul IIe.n.) poveste[te, citând al]i isto-rici, c= Zalmoxis „a c=zut \n mâi-

nile ho]ilor [i a fost tatuat,

, când s-a f=cut r=scoala \mpotrivalui Pitagora, care a fugit [i [i-a legatfa]a din pricina tatuajului”. Totu[i,exist= posibilitatea ca tatuajul luiZalmoxis s= fi fost efectuat \ntr-operioad= ini]iatic=, \n timpulconsacr=rii \n [coala t=cerii, a lui Pi-tagora.* Aristofan, la rândul lui, relateaz=c= „locuitorii de lâng= Istru [iDun=re se tatueaz= [i se \mbrac= \nve[minte colorate”. El mai spune c=femeile sunt cele care se tatueaz=cu motive ornamentale, socotite po-doabe, iar tatuajele se realizeaz= cuace. Acele erau \nro[ite \n foc, iarcând se realizau \mpuns=turile, sead=ugau [i diver[i coloran]i. B=rba]iide rang \nalt erau cei care foloseau,mai cu seam=, tatuajele. Iar cândunei persoane de rang mai mare ise spune „cel alb”, apelativul esteironic, ca [i cum ar avea fruntea cu-rat= [i alb=, netatuat=.

|n final... |n final... |n final... |n final...Tatuajul reprezenta un semn denoble]e, fiind practicat, mai ales \nultima perioad=, mai mult de con-

duc=tori [i regi. La geto-daci se tatu-au unii dintre oamenii de seam=, \nultima perioad= a dacilor tatuajelefiind considerate atât podoabe cât[i semne ale unei descenden]e dinnobilime.

Decomentarea [i redactarea de Abie

romaninan tattoo news no 5

Documents