R E V I S T Ă D E D I C A T Ă M A N A G E R I L O R D I N S I S T E M U L S A N I T A R R O M Â N E S C

D I N S U M A R . . .A

NU

L II

I /

NR

. 7

(2)

/ 2

01

5

w w w . m s c - r o . c o m

UP TO DATE Cine pierde și cine câștigă din scăderea prețurilor medicamentelor în România?

HEALTH & PRIVATE MANAGEMENTEXCLUSIV: Beatrice Ancuța CEO Cipla România ,,Genericele, o provocare acceptată!”

HEALTH & TOURISM Hotelurile cu centre de tratament pot încheia parteneriate cu spitale de stat și private

,,VINE UN MOMENT CÂND SPUNEM STOP, DE MÂINE DOAR CU CARDUL!”

Dr. Vasile Ciurchea, președintele CNAS

R o m a n i a n J o u r n a l o fHEALTH MANAGERwww.healthmanager.msc-ro.com

S U M A RNEWS

7 Companiile sub lupă

UP TO DATE

8 “Toleranță zero” față de agresiune și violență la locul de muncă din Sănătate

11 Cine pierde și cine câștigă din scăderea prețurilor medicamentelor în România?

HEALTH & EVENT19 10 ani de Şcoală Internaţională de Vară de Neurologie

22 Gala Innovation Awards in Health 2015

HEALTH & INNOVATION26 Oportunitățile și problemele sănătății digitale

HEALTH & PHARMA MARKET28 Piața farmaceutică, în creștere înainte de scăderea prețurilor

32 Cegedim a încheiat tranzacția cu IMS

HEALTH & PUBLIC MANAGEMENT34 Șeful CNAS crede că furăciunile în sistem vor fi mai puține datorită cardului

de sănătate

42 Președintele Casei dezleagă 4 situații din practica medicilor și managerilor

HEALTH & PRIVATE MANAGEMENT44 Beatrice Ancuța, CEO Cipla România: „Genericele, o provocare acceptată!”

HEALTH & HUMAN RESOURCES49 Cauzele fluctuaţiei de personal. Sindromul burnout la personalul medical

HEALTH & INTERNATIONAL MANAGEMENT52 Modele nordice de servicii medicale acordate imigranților

HEALTH & TOURISM57 Dr. Oana Taban CEO & Fondator Dent Estet "Turismul dentar, un potențial imens pentru clinicile din România"

59 Hotelurile cu centre de tratament pot încheia parteneriate cu spitale de stat și private

62 În România nu există încă o cultură a vinoterapiei!

Adresa:

S.C. MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Electromagnetica Business Park

Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2, Sector 5, Bucureşti

Telefon: 031 - 1000 188 E-mail: office@msc-ro.com

www.msc-ro.com

Copyright © 2015 MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Drepturile de autor pentru articolele şi fotografiile

publicate aparţin exclusiv MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Reproducerea, totală sau parţială, şi sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face

numai cu acordul scris al Editurii.

ISSN 2344 – 6625 ISSN -L 2344 – 6625

Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar,

de informaţiile incluse în machete.Foto Shutterstock & Fotolia

CEOAlina NICOLEANU

Business Development ManagerLavinia IOVIȚĂ

Production ManagerBogdan LABER

Sales ManagerIonuţ NICOLEANU

Communication ManagerAlexandra MĂNĂILĂ

Administrative ManagerAndreea BANEA

Editorial & Events AssistantValentin MIROIU

AbonamenteTelefon: 031-100.01.88

E-mail: office@msc-ro.com

Cât costă un zâmbet? Dar o vorbă bună? Nimic, dacă le ai și le oferi cu sinceritate și celorlați. În plus, ele fac parte din arsenalul atitudinii pozitive, care zice-se este pașaportul nostru pentru un mâine mai bun. Cât de scump se plătește însă un ric-tus, o vorbă apăsătoare sau jignitoare spusă cuiva? Nimeni nu vrea să contabilizeze asta. Și totuși, managerii, fie ei din domeniul medical, fie farmaceutic, ar trebui să pună la socoteală atitudinea lor, a angajaților din sănătate. Nu de alta, dar o atitu-dine caldă, prietenoasă poate atrage clienți, poate fideliza pacienți, în timp ce una ostilă îi va pune pe fugă pentru o vreme sau poate chiar pentru totdeauna. Și nu e valabil doar în mediul privat, în care „bătaia” pe fiecare pacient e aprigă, motiv pentru care se practică inclusiv „gâdilatul în talpă” ca să fie mulțumit pacientul, ci și la stat, unde mentalitatea este aceea că bolnavul vine oricum, deci nu trebuie să aibă prea mari pretenții. Autoritatea de halat alb, de mic Dumnezeu nu face bine nimănui, nici celui care o practică, nici pacientului, nici businessului în sine (căci vrem-nu vrem trebuie să acceptăm că Sănătatea este o afacere). Deși nu e greu să-ți schimbi atitudinea și apoi să-l determini și pe cel de lângă tine s-o schimbe, este totuși un exercițiu, care trebuie făcut constant până devine obișnuință. O atitu-dine pozitivă presupune să gândești pozitiv și să acționezi în consecință. Dar ce se întâmplă în realitate?

În drum spre un mare spital bucureștean m-am accidentat ușor la mână, o tăietură cu ușoară sângerare, motiv pentru care înainte de a merge în amfiteatrul instituției unde urma să particip la o conferință de presă, m-am oprit pe una din secțiile de chirurgie, prima care mi-a ieșit în cale, încercând să cer ajutorul cuiva specializat. Mâna sângera și deși improvizasem un mic bandaj din șervețele, era clar că aveam nevoie de mai mult, nu mă puteam duce la eveniment așa, în plus mă și durea îngrozitor. Trebuie să spun că era vorba de un spital universitar, de faimă și cu pretenții, în care te aștepți ca personalul să fie drăguț, săritor și problema ta să fie rezolvată imediat. Cu aceste gânduri de bine mă îndrept spre primul tânăr în halat alb pe care-l văd ieșind din secție, îl salut și îl rog politicos să mă ajute. Dar reacția acestuia mă lasă mască. „Cum îndrăzniți să mă deranjați ? Eu sunt medic, nu am timp de așa ceva și noi nici nu avem bandaje pe secție”, mi-a replicat tăios acesta, lăsându-mă cu ochii în soare. Nici măcar nu a catadicsit să mă îndrume către persoana potrivită sau să-mi spună ce să fac, să-mi ofere o soluție, deși mâna în continuare sângera... Era clar că nu reprezentam o urgență, dar mă aflam totuși într-un spital, în care se presupune că pot fi rezolvate și cazurile ușoare. După starea de stupefacție, am trecut în cea de acțiune: ce fac, încotro mă duc. Zăresc pe aceleași holuri un bodyguard, îl rog să-mi spună cum ajung la amfiteatru.

Mă privește și mă întreabă fără să apuc să-i spun ceva: “Ce ați pățit la mână? Haideți cu mine la camera de gardă mai întâi să vă panseze și apoi vă conduc în amfiteatru”. Mă uit la el cu ochi mirați și nu-mi vine a crede, un paznic care nu are pregătire medicală și în fișa postului său nu e prevăzut să fie empatic cu pacienții, se poartă atât de frumos cu mine... Îi pasă de mine, deși nu mă cunoaște, nu știe cine sunt, ba mai mult îmi oferă soluții (acelea pe care le știe el) și încearcă să-mi dea o mână de ajutor. În fine, mă trezesc rapid din uluire, căci ajung ghidată de el la camera de gardă, unde un alt tânăr, tot medic, îmi rezolvă imediat problema. Acest tânăr medic, spre deosebire de colegul său din același spital, are zâmbetul pe buze și glume în program, astfel încât mă binedispune, timp în care mă și dezinfectează, bandajează rapid și deci mă pot duce în treburile mele. După întâmplarea zilei rămân cu gustul dulce-amar cât de mult contează atitudinea, mai ales pentru ci-neva aflat într-o suferință!

Atât managerii din sănătate, cât și profesorii la Medicină ar trebui să-i îndemne pe cei care îmbracă zi de zi halatul alb să aibă o atitudine pro-pacient, o atitudine pozitivă. Jeff Keller autorul cărții „Atitudinea este totul” încearcă să demonstreze cititorilor prin exemple de viață că atunci când gândești, vorbești și acționezi pozitiv nu doar că in-duci celorlalți o stare de bine, dar te ajută să ai succes, fiindcă îți folosești energia în cel mai bun mod și ești pe drumul bun către obținerea unor rezultate extraordinare. Poate vi se pare prea mult afirmația „atitudinea e totul”, dar încercați să mă credeți pe cuvânt, atitudinea contează!

Atitudinea contează! Editorial Manager

Alexandra MĂNĂILĂ

Editorial ManagerAlexandra Mănăilă

Senior EditorDr. Vasile Ciurchea

Comitet editorialProf. Dr. Marian Vladimir Constantinescu

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu Prof. Dr. Romeo Călărașu

Prof. Dr. Carmen Domnariu Prof. Dr. Florin Mihălțan Prof. Dr. Cătălina Poiană

Prof. Dr. Mircea Ioan Popa Conf .Dr. Adela Cojan

Conf. Dr. Violeta Frâncu Conf. Dr. Gabriel Popescu

Șef lucr. Mădălina Georgescu Șef lucr. Dr. Florentina Furtunescu

Șef lucr. Dr. Mircea LupuşoruȘef Lucr. Dr. Ioana Soare

Asist. Univ. Dr. Mara-Laura CarsoteAsist. Univ. Dr. Mihai Mitran

Asist. Univ. Dr. Maria Silvia TrandafirDr. Loredana Mitran

Farm. Marius Cherecheș

Anul 3 - Nr. 7(2)/2015

R o m a n i a n J o u r n a l o fHEALTH MANAGER

Edit

ori

al

6 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

ANUNȚ privind începerea proiectului:„Centrul de Medicină Genomică v2” - Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara, cod SMIS – CSNR 48749,

proiect nr. 677/09.04.2015, ID 1854

Proiect co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare RegionalăUniversitatea de Medicină și Farmacie “Victor

Babeș” din Timișoara cu sediul în Timișoara, P-ța Eftimie Murgu nr. 2A, 300041, derulează începând cu data de 09.04.2015 proiectul cu titlul: „Centrul de Medicină Genomică v2” – acronim GENOMICA, proiect co-finanțat prin Fondul European de Dez-voltare Regională, în baza contractului de finanțare nr. 677 din 09.04.2015, încheiat cu Autoritatea Națională de Cercetare Științifică, pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE), Axa Prioritară 2 – Com-petitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare – O.2.2.1. „Dezvoltarea infrastructurii CD existente şi crearea de noi infrastructuri (labora-toare, centre de cercetare)”.

Valoarea totală a proiectului este de 24.033.320 lei, din care asistența financiară nerambursabilă este de 23.860.700 lei (din care valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 20.343.632,82 lei și valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național 3.517.067,18 lei) și valoare ne-eligibilă 172.620 lei.

Proiectul se implementează în localitatea Timișoara, P-ța Eftimie Murgu nr. 2A, 300041 jud.

Timiș, pe o durată de 8 luni.Obiectivul general al proiectuluiDezvoltarea și modernizarea infrastructurii

existente și crearea de noi laboratoare destinate activităților de cercetare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara (denumită în continuare UMFVBT), universi-tate recunoscută atât pe plan național, cât și internațional pentru studiile multidisciplinare în domeniul cercetării fundamentale și aplicate.

Obiectivele strategice ale proiectuluiO1. Creșterea capacității de cercetareO2. Creșterea calității și eficienței activității de

cercetareO3. Dezvoltarea cunoștințelor fundamentaleO4. Dezvoltarea cercetărilor experimentale

și obținerea de noi terapii inovativeO5. Dezvoltarea resursei umaneO6. Stimularea cercetării în parteneriat

și a transferului de tehnologie către întreprinderiO7. Creșterea vizibilității internaționale

și colaborarea cu alte grupuri din UEO8. Continuarea actualelor parteneriate și

dezvoltarea de noi colaborări

Detalii suplimentare se pot obține de la: Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din TimișoaraPersoană de contact: Prof. Univ. Dr. Puiu Maria; Funcție: Director de proiectTel.: 0745.138.917; Fax: 0256.295157, E-mail: maria_puiu@umft.ro

7 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

AFFIDEA ROMÂNIA A ACHIZIȚIONAT CENTRELE SANMED

Affidea România, parte a Grupului Affidea, cel mai mare operator și furnizor european de servicii medicale de diagnostic imagistic, medicină nucleară și tratament al cancerului a preluat integral centrele Sanmed, cel mai important furnizor de servicii medicale din zona Olteniei. Odată cu această achiziție, Grupul Affidea își mărește prezența pe piața serviciilor medicale din România, ajungând la 14 centre: București Fundeni, București Floreasca, Constanța, Medgidia, Mangalia, Focșani, Iași Imagistică, Iași Policlinică, Centrul medical Râmnicu Vâlcea, Centrul de diagnostic imagistic Râmnicu Vâlcea, Centrul de diagnostic imagistic Slatina, Cluj, Arad, Petroșani. ,,2015 este un an extrem de ambițios pentru Affidea, an în care ne vom mări substanțial prezența pe piața din România. Pașii făcuți până acum – adoptarea noului nostru brand la nivel global, Affidea, deschiderea centrului de imagistică în cadrul Policlinicii Regina Maria Floreasca și achiziția celor 3 centre SANMED, extrem de importante în această regiune a țării - ne oferă o perspectivă promițătoare de creștere. Suntem onorați că SANMED, o companie recunoscută pentru calitatea serviciilor medicale oferite pe plan local, face acum parte din echipa noastră. Ne dorim să fim prezenți în toate regiunile țării cu serviciile de excelență oferite de Affidea. Investițiile de anul acesta presupun noi achiziții, deschiderea altor centre noi Affidea, dar și investiții continue în cele mai moderne și eficiente tehnologii medicale de radiologie imagistică și medicină nucleară și, totodată, în cele mai înalte standarde și proceduri pentru deplina siguranță a pacienților”, a declarat Radu Gorduza-Lupu, CEO Affidea România. Centrele Sanmed vor funcționa încontinuare sub

același nume, urmând ca alinierea la brandul Affidea să fie realizată într-o etapă viitoare.

BRISTOL-MYERS SQUIBB PRIMEȘTE APROBARE PENTRU PRIMUL INHIBITOR AL RECEPTORULUI PD-1 DIN UE

Comisia Europeană a aprobat medicamentul Opdivo (nivolumab) al companiei Bristol-Myers Squibb, primul şi unicul inhibitor al receptorului PD-1 aprobat în Europa, atât pentru pacienţii cu melanom avansat trataţi anterior, cât şi pentru cei nou diagnosticaţi. Aprobarea a venit în urma procedurii de evaluare accelerată derulată de către Comisia pentru produse medicamentoase de uz uman (EMA), oferind astfel mai rapid o nouă opţiune terapeutică pacienţilor cu melanom avansat. Aprobarea a fost acordată pe baza studiului clinic CheckMate -066, în care a fost demonstrată supravieţuirea generală superioară faţă de dacarbazină în tratamentul de primă linie, şi a studiului clinic CheckMate -037, care a arătat un răspuns îmbunătăţit faţă de chimioterapie la pacienţii trataţi anterior, în ambele studii fiind folosită aceeaşi doză de Opdivo. “Bristol-Myers Squibb îşi concentrează permanent atenţia asupra dezvoltării de noi modalităţi terapeutice pentru a transforma perspectivele de supravieţuire ale pacienţilor diagnosticaţi cu una dintre formele de cancer cel mai dificil de tratat şi cu cea mai înaltă rată de mortalitate, așa cum este melanomul metastatic,” a declarat Călin Gălăşeanu, country manager România, Bristol-Myers Squibb. Primul inhibitor al receptorului PD-1 din Uniunea Europeană pentru tratamentul melanomului avansat poate fi comercializat în toate cele 28 de state membre ale UE.

8 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Rezultatele “Studiului pilot privind expunerea la agresiune a medicilor din București” au fost făcute publice în cadrul unei conferințe de presă orga-nizate pe 5 mai 2015 de către Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB), împreună cu Fundația CMMB.

Studiul pilot de cercetare privind expunerea la agresiune în exercitarea profesiei se bazează pe răspunsuri furnizate prin intermediul unui chestionar de opinie constând în 23 de întrebări. Chestionarele autoadministrate au fost difuzate și ulterior colectate cu sprijinul administrației a 21 de spitale și Serviciului de Ambulanță al Municipiului București (din cele 850 de exemplare distribuite la 40 de spitale). S-au returnat și prelucrat 541 de chestionare completate de medici, reprezentând 39 de specialități medicale. Potrivit acestei cercetări, 86% din persoanele chestionate au fost expuse în cel puțin o circumstanță la agresiune verbală, iar 10,2% s-au confruntat cu incidente de agresiune fizică; 58,9% dintre medicii care au fost agresați, respectiv 50% din totalul participanților la cercetare, au declarat că agresiunile verbale, fizice sau de altă natură produse în timpul exercitării profesiei le-au afectat sănătatea, calitatea vieții sau activitatea.

Prof. Dr. Ioan Lascăr, președintele CMMB și al Fundației CMMB, consideră că numărul de cazuri violente înregistrat oficial este mai mic decât cel real, iar absența sancțiunilor pentru autori sporește nemulțumirea angajaților din spitale. Absența politi-cilor de raportare a fost asociată unor cote mai mici de violență fizică și abuz verbal. O dată cu expunerea repetată apare și un stres legat de iminența pericolu-lui de atac cu consecințe pe termen lung. Creșterea numărului, dar și severitatea incidentelor fac ca unii profesioniști din sănătate să sufere de tulburări cau-zate de stresul post-traumatic. Majoritatea medicilor care au fost victime ale violenței la locul de muncă nu a depus un raport oficial al evenimentului pentru a semnala violența fizică sau abuzul verbal.

PRINCIPALELE REZULTATE ALE STUDIULUI:n 85% dintre participanți s-au confruntat cu

agresiuni verbale, iar 10,2% cu agresiuni fizice, în timp ce 14,2% din toți cei intervievați consideră că nu au avut asemenea incidente; n 48% dintre cei care au fost victime ale violenței

la locul de muncă nu au depus un raport oficial al

“Toleranță zero” față de agresiune și violență la locul de muncă din Sănătate

Sursa: Colegiul Medicilor București și Fundația CMMBFoto: Alexandra Mănăilă

Up t

o D

ate

9 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

evenimentului pentru a semnala violența fizică sau abuzul verbal;n doar 47,3% dintre cei care au consemnat că

au fost agresați fizic (în total declarând 176 agresi-uni fizice) s-au adresat poliției;n creșterea numărului de incidente, frecvența,

dar și severitatea impactului, fac ca unii profesioniști de îngrijire a sănătății să sufere de simptome date de stres și epuizare (36,8%), și în anumite cazuri de tulburări cauzate de un stres post-traumatic (2,9%);n 58,9% dintre cei 460 care au fost agresați,

respectiv 50% dintre respondenți declară că agresi-unile verbale, fizice sau de altă natură produse în timpul exercitării profesiei le-au afectat sănătatea, calitatea vieții sau activitatea;n 15,7% apreciază că violența a avut un impact

negativ asupra familiei și asupra calității vieții lor;n 72,4% dintre participanții la studiu efectuează

timp suplimentar de lucru, între una și 32 ore săptămânal, cu o medie de 7,95 ore săptămânal.

În București sunt înregistrați aproximativ 14.500 de medici, din care 68% femei, 32% bărbați.

CONCLUZIILE STUDIULUIÎn țara noastră, sistemele de raportare stan-

dardizate pentru aceste incidente sunt o excepție. Unii administratori au fost lenți în a aloca resurse pentru a atenua impactul și a preveni incidentele viitoare. Majoritatea medicilor care au fost victime ale violenței la locul de muncă nu au depus nici un raport oficial al evenimentului pentru a semnala violența fizică sau abuzul verbal.

Subraportarea în sistem, în absența politicilor de monitorizare și gestionare a comportamente-lor agresive (în special a unor politici de toleranță zero), este asociată unor cote mai mici de violență fizică și abuz verbal.

De asemenea, potrivit chiar declarațiilor victimelor, doar o parte din incidentele de agresare fizică produse la locul de muncă se raportează poliției. Există un nivel înalt de subraportare a incidente-lor de violență și agresiune din sectorul sănătății și deoarece multe persoane o acceptă ca parte din

slujbă. Angajații din sănătate nu trebuie să accepte incidentele de comportament violent sau agresiv ca o parte normală a muncii.

De asemenea, este importantă existenţa unor proceduri care să fie urmate în cazul oricărui incident violent, inclusiv acordarea de sprijin psihologic victimei.

Provocări de măsurare (în viitor) pentru studii de cercetare în acest domeniu

Pentru ca sistemul medical să-și dezvolte politici, proceduri și programe de instruire, sunt necesare analize pe un număr suficient de date, colectate sistematic și de înregistrări complexe ale inciden-telor, produse în furnizarea serviciilor medicale. În primul rând, trebuie să avem o mai bună înțelegere a problemei. În prezent, sunt puține informații dis-ponibile publicului pentru a putea cuantifica agresi-unea cu privire la locul de muncă, din spitale. Doar incidentele grave, soldate cu victime (rănire sau crimă), precum și cele generând incapacitate de muncă sunt înregistrate. La nivel național lipsesc rapoartele de monitorizate a violenței la locul de muncă în unitățile medicale.

Cercetarea prezentă examinează violența și agresiunile exercitate de către pacienți și însoțitori ai acestora asupra medicilor din serviciile de sănătate spitalicești din București. Nu se pot trage însă con-cluzii pentru întreg sistemul de sănătate românesc decât dacă se extinde aria de cercetare.

“Scala de evaluare a violenței la adresa medicilor” poate fi aplicată în alte oraşe, precum şi în spitale private, fapt care va conduce la realizarea unui eșantion reprezentativ naţional, care să permită comparaţii între spitale, oraşe şi regiuni (şi chiar în-tre diferitele secţii ale unui spital).

Este necesară în continuare o monitorizare exactă și pe cât posibil în timp real a expunerii.

Pentru a măsura în mod corect actele de ex-punere și, prin urmare, potențialul de agresiune, rata de producere sau frecvența actelor agresive, acestea ar trebui monitorizate și colectate pe măsura producerii și în timp real. Un model de lucru în acest sens este lucrarea lui Grange & Corbett din 2002, care au analizat prospectiv timp de o lună toate solicitările medicale con-secutive pentru serviciile medicale de urgență dintr-o zonă metropolitană din sudul Californiei. Personalul participant a furnizat informații de-spre orice episod de violență (verbală sau fizică) chiar în timpul intervenției, precum și asupra variabilelor resimțite ca fiind asociate cu aceste comportamente.

„Poziția noastră este fermă: o politică de «toleranță zero» față de agresiune și violență la locul de muncă este singurul remediu!” Prof. Dr. Ioan Lascăr, președintele CMMB

10 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

PERSPECTIVE ȘI PROVOCĂRI PENTRU MANAGEMENT

Angajatorii și angajații trebuie să lucreze împreună pentru a elabora și implementa sisteme de preveni-re sau reducere a comportamentului agresiv. Lipsa de interes față de securitatea în muncă a angajaților, manifestată prin inactivitate, echivalează cu o apro-bare a violenței împotriva propriului personal. Spitalele ar trebui să fie pregătite și pentru a aplana situațiile care ar putea deveni violente la locul de muncă. Metodele bazate pe prevenirea violenţei de la început sunt mai sigure decât măsurile izo-late, luate la nivel individual o dată cu producerea incidentului. Măsurile eficiente pot include dotarea corespunzătoare cu sisteme de iluminat şi echipa-mente de supraveghere, realizarea de schimbări în organizarea muncii şi proiectarea postului, pen-tru a evita ca angajaţii să lucreze singuri, instru-irea în gestionarea situaţiilor dificile cu pacienții şi recunoaşterea semnalelor de avertizare.

Este rolul și datoria administratorilor în primul rând să facă tot ce se poate pentru a le oferi angajaților un mediu de lucru sigur, să elaboreze și să pună în aplicare politici și proceduri pentru o gestionare a incidentelor violente. Acestea pot include mon-tarea de echipamente de supraveghere, acordare de asistență în aplicarea legii, servicii de pază și su-praveghere, utilizarea unor restrictii fizice în situații justificate, raportarea incidentelor la poliție etc.

La rândul lor, angajații din sănătate nu trebuie să accepte incidentele de comportament violent sau agresiv ca o parte normală a muncii. Ei au dreptul să se aștepte un loc de muncă sigur și securizat.

Atacul și/sau violența sunt infracțiuni și ca urmare ar trebui să fie urmărite penal. Abuzul de alcool sau substanțe nu este o justificare. În aplicarea legii nu trebuie tolerată scuza “era doar beat”.

Managementul trebuie să sprijine angajații săi și să le fie alături „pe tot parcursul procesului”, inclusiv prin apărarea intereselor în instanță, dacă aceștia au suferit un prejudiciu în timpul și ca urmare a exercitării pro-fesiei la locul de muncă. Măsurile disciplinare față de

angajați ar trebui luate în considerare numai în anu-mite împrejurări, dacă se consideră că aceștia au jucat un rol activ și intenționat în escaladarea conflictului.

Dar în primul rând, decidenții de la nivelul su-perior al managementului din sănătate trebuie să asigure suport managementului și personalului din sănătate pentru o politică de toleranță zero față de violență. Dat fiind riscul semnificativ pentru sănătatea fizică și psihică, este important ca agresi-vitatea și expunerea la agresiune să fie în primul rând evidențiate și măsurate. Reglementările sunt cele care pot să încurajeze persoanele agresate să depună plângeri împotriva agresorului care comite un asalt sau agresează personalul medical. Anumiți factori situaționali (de ex. numărul redus de personal în serviciu, insuficiența unor mijloace materiale, dar și situația de stres datorat afecțiunii prin care trec anumiți pacienți) pot fi utilizați pentru a previziona riscul per-sonalului medical de a se confrunta cu violență. După cum reiese și din opiniile exprimate de participanții la această cercetare sunt necesare programe de formare pentru managementul situațiilor potențial violente destinate personalului. Acestea pot include evidențierea acelor scenarii care pot dimensiuna po-sibile conflicte, metode de detensionare a conflictu-lui, tactici de apărare defensive, planificarea rutelor de evacuare, dar și construirea abilităților de comunicare. Pregătirea unor echipe de intervenție sau a unui per-sonal specializat în aplanarea conflictelor și negociere a fost sugerată chiar de medicii participanți la studiu. Training-uri, protocoale, precum și echipament de protecție pentru a face față situațiilor de violență ar trebui încurajate în primul rând pentru personalul care lucrează în serviciile de urgență.

În ceea ce privește personalul care a suferit atacuri și se află sub influența stresului post-traumatic, ar trebui să fie disponibile servicii de asistență și suport profesional care să asigure o reintegrare eficientă a acestor persoane în activitatea profesională.

Studiul integral poate fi consultat la adresa: http://www.fundatiacmb.ro/res/publicatii/studiu.agresiune.2015.pdf

„În țara noastră a măsura impactul actelor de agresiune la adresa lucrătorilor din sănătate reprezintă o provocare, dată fiind lipsa unor informații oficiale disponibile opiniei publice, dar și absența unui sistem de monitorizare (de preferat în timp real) și chiar reticenței victimelor de a raporta un incident în anumite situații. Nici cazurile de agresiune, nici consecințele acestora asupra personalului medical nu au fost înregistrate sistematic și nu există mecanisme unitare de raportare sau proceduri scrise pentru a manageria acest tip de incidente.”Georgeta Ionescu, Directorul Fundației CMMB

Up t

o D

ate

11 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Asta scrie în cărțile de economie și tot asta se practică acolo unde piețele sunt libere și statele încurajează o economie de piață sănătoasă. Există însă și piețe hiper-reglementate cum este cea din industria farmaceutică din România, unde statul își bagă “gheruțele” în stabilirea prețului, zgâriind de multe ori interesele agenților economici, dar totul se face spre binele pacienților, după cum declară oficialii Ministerului Sănătății. Într-un fel, e normal ca statul să vrea să controleze o piață sensibilă, așa cum e cea a medicamentelor, fiindcă în joc e sănătatea poporului său. Prin urmare, toată lumea a acceptat această supra-reglementare și ca să reziste în piață, și de ce nu să mai facă și niscaiva profit, jucătorii trebuie să calce

pe “ouă” fără să le strivească. Și ca să fie eficienți, jucătorii din piața farmaceutică: producătorii de medicamente atât de inovative, cât și de generice, distribuitorii și retailerii farmaceutici și în final farmaciile care comercializează medicamen-tele și-au croit armuri din prudență maximă, mutări gândite ca la șah, investiții bine cântărite înainte și decizii îndelung chibzuite. Dar din când în când mai apare câte un Ordin min-isterial care dă peste cap prețurile, așa cum este Ordinul 75 (valabil începând cu 1 iulie 2015) potri-vit căruia România are cele mai mici prețuri la me-dicamente din Europa, astfel că toți acești jucători intră în panică. E acea stare de panică de dinaintea morții, care mă duce cu gândul la celebrul silogism

Cine pierde și cine câștigă din scăderea prețurilor medicamentelor în România?

Alexandra Mănăilă Foto: Alexandra Mănăilă

Preţul pieţei reprezintă “o cantitate de monedă pe care cumpărătorul este dispus şi poate să o ofere producătorului în schimbul bunului pe care acesta îl poate oferi.” (M. Platis – Preţul şi formarea lui – Ed. Economică, Bucureşti, 1997, p.27). În mod normal, preţul se stabileşte prin negocierea dintre producător şi consumator, negociere în care producătorul propune un preţ consumatorului, dar în final contează valoarea pe care consumatorul o atribuie produsului. Deci, preţul “se poate defini, ca expresie de cele mai multe ori financiară, a valorii atribuite de consumator în cadrul schimbului” (E.Hill, T.O’Sullivan - op.cit.p.171).

12 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

„Toți oamenii sunt muritori. Socrate este om. Deci, Socrate este muritor!”. Da, e adevărat toți suntem muritori, dar chiar dacă știm asta, nu-i așa că nime-ni nu vrea să moară? Nici la propriu, nici la figurat, dacă ne referim la business. Deci, nici producătorul de medicamente, nici distribuitorul, nici farmacistul nu vor să moară din cauză că au scăzut prea mult prețurile la „bulinele” salvatoare de vieți. Nici pa-cientul român care, din cauza ieftinirii nu va mai găsi medicamentele cu pricina, nu-și dorește asta.Pentru a vedea cât de justificate sunt stările de panică ale tuturor actorilor implicați în această poveste și în ce fel le afectează noile prețuri ar-mura care-i protejează de „moarte”, am cerut părerea mai multor reprezentanți începând cu cei ai producătorilor de medicamente şi terminând cu pacienții, principalii consumatori, dar și medicii, prescriptorii medicamentelor.

PRODUCĂTORII DE INOVATIVE: CRONICA UNEI DISPARIȚII ANUNȚATEAsociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) consideră că anumite măsuri luate de-a lungul anilor de către autoritățile române au perturbat major piața transformând-o într-una ostilă industriei farmaceutice, blocând complet investițiile. Măsurile la care face referire ARPIM țin de introducerea prețului minim la nivel european încă din 2004 ca principiu și din 2009 în Ordin de Ministru, culminând acum cu prețuri minime ale minimelor și de introducerea taxei clawback, astăzi 25 din 100 de pacienți români fiind tratați datorită contribuției de clawback a producătorilor de medicamente. Potrivit lui Dan Zaharescu, direc-torul executiv ARPIM, „un preț mic nu e suficient să asigure pacienților accesul la medicamente”,

atrăgând atenția asupra pericolului care vine în urma scăderii prețurilor și anume comerțul intraco-munitar sau paralel. O nouă reglementare introdusă de acest Ordin, legată de stabilirea prețului de referință pen-tru medicamentul generic i-a pus pe jar pe toți producătorii, inclusiv pe cei de inovative, fiindcă prețul unui medicament căruia îi expiră valabili-tatea brevetului (deci se transformă în generic) se stabilește la 65% față de original, dar și originalul trebuie să vină la 65% din prețul lui inițial. “Medicamentele originale sunt la nivel minim euro-pean și acum sunt pus în situația să cobor cu încă 35% sub nivelul minim european. Această măsură riscă să ducă la dispariția imediată a fostului original de pe piață în condițiile în care genericul nu apucă să-și ia avânt, că tocmai a apărut pe piață. Cine are de pierdut? Pacientul pentru că va avea dificultăți majore în a găsi medicamentele de care are ne-voie”, a afirmat Dan Zaharescu.Un alt reprezentant al asociaţiei Local American Working Group (LAWG), ce reprezintă compani-ile farmaceutice americane prezente în România, lidere în cercetare şi biotehnologie, a subliniat că și pacienţii români trebuie să aibă acces la medica-mente inovative compensate, recomandate în ţările Uniunii Europene sau în întreaga lume.„Preţurile şi costurile sunt foarte importante. Cred că un pacient îşi doreşte tratamentul potrivit mai degrabă decât un tratament ieftin. Şi pentru că îşi doreşte tratamentul potrivit, ghidul terapeutic este o noţiune importantă pentru că atunci când eşti în situaţia asta trebuie să alegi tratamentul cel mai bun care i se potriveşte pacientului, care se potriveşte condiţiei respective, condiţiei date”, a afirmat Radu Răşinar, preşedintele LAWG, în cadrul conferinţei „Mediafax Talks about Health Reform” - ediţia a IX-a.Aceeași idee a accesibilității românilor la toate me-dicamentele cu care se tratează cetățenii europeni, o susține și Daniel Popescu, Corporate Affairs Man-ager, Eli Lilly.„Poate că este greu și scump, dar cred că statul ar trebui să se preocupe să aibă la dispoziție pentru România tratamentele din Europa. Sigur că sunt probleme legate de preț. De-a lungul timpului, in-

Speranța Iacob

Vicepreședintele Colegiului Farmaciștilor din România

Up t

o D

ate

Bolile neurodegenerative „Văd probleme de discriminare dacă acest catalog național public se adresează numai farmaciilor care nu sunt în contract cu Casa, pentru că și farmaciile care sunt în contract cu Casa pot elibera medicamente în România. Valoarea medicamentelor în contract cu Casa nu acoperă nici jumătate din consumul de medicamente cu rețetă la noi, în timp ce în alte țări acoperă 80-90%. Nu văd de ce așa un catalog și așa o muncă pentru câteva farmacii? Majoritatea, cred că peste 95% din farmacii sunt în contract cu Casa”.

13 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

dustria a atras atenția mereu autorităților în ceea ce privește prețurile și taxarea. Majoritatea producătorilor sunt multinaționale. Este foarte important ce se întâmplă în fiecare țară în parte pentru că țările comunică în-tre ele. Este foarte ciudat să îi spui unei țări că ți s-au tăiat prețurile în altă țară pentru că toate statele vor dori același preț. Ce înseamnă pentru un pacient că în Catalogul Național un medicament are prețul de un leu dacă nu îl găsește în nici o farmacie? Nu știu în ce măsură acest nou Ordin va putea răspunde la aceste întrebări”, a declarat Daniel Popescu, la cea de-a doua ediție a evenimentului Health Forum, organizat de BusinessMark în a doua săptămână a lunii iunie.

PRODUCĂTORII DE GENERICE: ADIO, DE LA 50 MILIOANE DE EURO - INVESTIȚII ÎN ROMÂNIALaurențiu Mihai, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) declara la Sighișoara că 50 milioane de euro, investiții aprobate de investitori au fost oprite din simplul motiv că e imposibil să ai un plan de afaceri în România, pentru că nu știi de la un trimestru la altul ce nivel de contribuție (claw-back) ai de plătit. Cu alte cuvinte, 50 de milioane de euro s-au dus pe apa sâmbetei, fiindcă piața din România nu e deloc stabilă și previzibilă...Dragoș Damian, președintele APMGR, a declarat la dezbaterea organizată de Mediafax că 1.200 de me-dicamente ieftine riscă să dispară de pe piaţă după scăderea preţului la medicamente, de la 1 iulie, pen-tru că ele nu vor mai fi rentabile pentru producători, după ce au ieşit deja alte 900 de pe piaţă. „1.200 de tipuri de medicamente au ajuns să coste sub 5 lei, mai puţin decât o apă minerală, şi le aduce în situaţia de a deveni nerentabile. Mesajul nostru nu

este un mesaj de ameninţare, de şantaj. Nu vrem să spunem că vom scoate mâine aceste produse din fabricaţie sau că nu le mai fabricăm şi să vedem ce se va întâmpla. Va avea loc un fenomen de adaptare a pieţei. Aceste medicamente probabil vor dispărea pentru că nu vom mai putea să le producem. Vor fi înlocuite cu medicamente mai scumpe, pentru că, da, există alternative mai scumpe pentru aceste me-dicamente”, a adăugat Dragoş Damian.Chiar dacă aparent din reducerea prețurilor la medicamente cu 15% câștigă statul român, care promite că banii economisiți îi va utiliza pentru alte servicii medicale, s-ar putea să fie doar o păcăleală.„Să nu fie o falsă economie pentru că dacă dispar medicamentele ieftine și sunt decontate medica-mentele mai scumpe, automat economiile pe care le-ar putea face statul se transformă într-un deficit. Statul în cele din urmă s-ar putea împușca într-un picior”, e de părere Dragoș Damian. Experții în analiza pieței farmaceutice nu văd nici ei un viitor luminos în urma deciziei autorităților de-a umbla la prețuri. „După această reducere de prețuri vom avea o mulțime de Rx-uri mai ief-tine decât OTC-urile, ceea ce mi se pare aberant. Nu suntem în stare să fructificăm ieșirea de sub patent a multor substanțe din cauză că le ducem la niște prețuri care nu mai interesează pe nimeni. Ca să duci un medicament de la 101 euro la 2,70 lei mi se pare foarte mult. Iar la 2,70 lei medicamen-tul respectiv nu are nici o șansă! Nu interesează pe nimeni, deoarece costă mai mult să-l muți de colo-colo. O reducere de prețuri nu va ajuta nici un pa-cient. Dacă va costa cu 2 lei mai puțin și el va alerga de 3 ori mai mult să-l găsească, acea alergătură îl va costa mai mult de 2 lei. Era de preferat să-l găsească la îndemână și să coste cu 2 lei mai mult”, a precizat la Școala de vară a CFR Petru Crăciun, Director General Cegedim. Potrivit acestuia, deși actualmente avem o cerere foarte mare de medicamente, dar și o ofertă mare, ele nu sunt bine corelate. “Înțelegem foarte bine dorința statului, a pacienților și a oricărui client să aibă pro-duse bune și ieftine. Spre deosebire de pacienți, statul ar trebui să fie însă conștient de modul în care se poate

Dan ZaharescuDirectorul executiv ARPIM

Bolile neurodegenerative “În acest moment din estimările făcute de colegii care analizează piața, nivelul comerțului paralel este 20-22%, asta înseamnă între 600 și 700 milioane de euro dintr-o piață de 2,8 miliarde de euro. Vom avea mari dificultăți, mai ales pacienții, din cauza fenomenul de export paralel. Deja avem 40 de medicamente care sunt restricționate în a fi reexportate către țări din UE, dar nu putem să ne imaginăm că o asemenea măsură poate fi extinsă la tot portofoliul de medicamente din România”

14 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

face acest lucru. România reprezintă 1% din piața me-dicamentelor din Europa și ar trebui să încerce să se alinieze, nu să întoarcă Uniunea Europeană pe dos din dorința de a oferi medicamente ieftine”, a afirmat directorul Cegedim la cea de-a doua ediție a Health Forum.Preşedintele APMGR a făcut și el referire la o com-panie care face studii de piaţă arătând că piaţa totală se va reduce cu 16%, pentru medicamentele inovative reducerea va fi de 15%, iar pentru medicamentele ge-nerice de 20%.

DISTRIBUITORII: PREȚUL SCĂZUT VA ATRAGE FALIMENTEPreşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retaile-rilor Farmaceutici din România (ADRFR) prezent la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform, a sub-liniat că există un beneficiu care se va duce „direct în buzunarul pacientului”, dar din perspectiva costului pentru Fondul naţional de asigurări de sănătate, al decontării medicamentelor nu se va face o economie directă, ci una indirectă, în buzunarele compani-ilor, care vor plăti într-adevăr o taxă clawback mai redusă.„Pe de altă parte, aceste preţuri au ajuns să fie la nişte niveluri, să nu le spun ridicole, dar în orice caz foarte scăzute (...). Dacă preţurile medicamentelor scad cu 15-16%, asta înseamnă că veniturile directe ale companiilor de distribuţie şi ale farmaciilor scad proporţional cu 15-16%”, a declarat Robert Popes-

Up t

o D

ate

Mihaela Udrea

Director de politici farmaceutice în Ministerul Sănătății

Bolile neurodegenerative „Din 8.800 de unități sunt maximum 30 care nu au contract cu Casa și sunt farmaciile care s-au autorizat în perioada ulterioară contractării și care la prima rectificare intră în contract cu Casa. În ceea ce privește cele două cataloage își au rostul, pentru că toate asociațiile au avut o solicitare în sensul că noi avem reglementat cel mai mic preț din coșul de 12 țări, volumul de medicamente con-sumat în România nefiind la fel de mare ca în celelalte țări și aveam situația în care rămâneam fără medicamente pe piață, rămânem fără alternativă terapeutică pentru pacienții din România. Am ales această modalitate și ne dorim ca începând cu luna septembrie să avem o metodologie de calcul al prețului la medicament care să corespundă și să fie aplicabilă în toate unitățile, dar fără a depăși prețul de ram-bursare din fond, adică să nu se plătească mai mult și nici pacientul care primește medicamentul compensat să nu plătească mai mult”

15 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

cu, preşedintele ADRFR .Nivelul total de profitabilitate pentru distribuţie este undeva în jurul a 1,5-1,7% faţă de cifra de afaceri, ceea ce este în linie cu nivelul practicat la nivel european.„În farmacii e mult mai greu să se facă o statistică, dar vă pot spune că nivelul mediu de profitabilitate a farmaciilor este undeva în zona 1-1,5% faţă de cifra de afaceri, ceea ce este mult, mult, mult sub nivelul care este comun la nivel european. Ceea ce se întâmplă este că dacă dintr-un profit de 2% la cifra de afaceri vom scădea 16%, asta înseamnă că atât distribuitorii, cât şi farmaciile vor fi puşi în situaţia de a suporta pierderi semnificative. Nu fac un secret din faptul că din acest motiv avem discuţii referitoare la modificarea structurilor de adaos per-mise de către Ministerul Sănătăţii pentru activitatea de distribuţie şi activitatea de retail farmaceutic, pen-tru că, altfel, probabil că pe noile preţuri, cu structura de adaos actuală, ceea se va întâmpla este că într-un an vom avea mai puţin de jumătate din farmaciile care operează în România astăzi”, a precizat preşedintele ADRFR.Unul dintre distribuitorii importanți din piață recunoaște că în momentul acesta toată lumea vrea să supraviețuiască. În opinia lui Trandafir, prețul scăzut va duce la falimen-tele în rândul unor distribuitori, fiindcă va scădea și cifra de afaceri și, având aceleași marje procentual, marja finală scade. Cum cererea e elastică, va crește consumul, care va obliga distribuitorii la investiții mai mari și chiar dacă aceștia vor ajunge la aceleași nive-luri de valoare, volumele vor fi mai mari. „Cine nu are sub control costurile operaționale, mă îndoiesc că va mai fi în viață. Noi avem sub 6%, dar cei care au 9-12% sunt cu masca de oxigen, la nivelul acela nu ai cum să reziști”, susține Iulian Trandafir.Și toate aceste potenţiale falimente ar însemna pierderi de bani în sistem, care ar trebui acoperite de alţii din

profitabilitate. „Sperăm să vedem că peste un an de zile toate aceste îngrijorări ale noastre vor fi fost trecute cu bine şi totul să funcţioneze ok, însă până atunci suntem serios preocupaţi de ceea ce înseamnă viitorul apropiat dacă nu se fac nişte ajustări structurale în sistem”, a mai spus Robert Popescu.În ceea ce privește decizia autorităților de a avea două cataloage de prețuri în România, Catalogul Național al Medicamentelor (CaNaMED) și Catalogul Național Public al Medicamentelor cu prețuri diferite, i-a bulversat pe jucătorii din piață, inclusiv pe distribu-itori, reticenți la acest sistem dual de prețuri, așa că nu este exclus să apară și procese în instanță, așa cum s-a întâmplat în Spania. „Referitor la Ordinul 75, există două cataloage de prețuri, o modalitate condamnată deja în Spania. Apoi formularele exclud automat distribuitorii. Furnizorii vor putea printr-o notificare nu se știe unde să vândă prin prețul mare, iar farmaciile, în contract cu Casa, vor fi obligate să vândă cu prețul mic. Se va crea un blocaj și nu vom mai găsi medicamente. Suntem a doua țară care încearcă să aplice acest Ordin 75, iar prima a fost drastic penalizată. Mai suntem în comu-nitatea europeană sau nu? Acest Ordin va fi probabil sancționat și de Consiliul Concurenței pentru că distruge piața. Dacă sunt două farma-cii una lângă alta, una vinde cu 3 lei, iar cealaltă cu 5 lei același medicament. Nu cred că acest sistem dualist este soluția pentru România”, a declarat Iulian Trandafir la evenimentul organi-zat de Business Mark.Și Cristina Munteanu, prezentă la același eveni-ment a subliniat că în prezent, farmaciile sunt pe profitabilitate 0, iar distribuitorii sunt sub 1%. „Ne punem problema existenței într-o ast-fel de piață. Dacă un medicament se cumpără de la producător cu un leu și se vinde în farma-cie cu 0,80 de bani se va declanșa un blocaj evi-

Spital privat angajează medici anesteziști și neonatologi.Un spital privat din Prahova, cu profil obstetrică-ginecologie caută:

- 1 medic ATI pentru angajare full time și- 1 medic neonatolog pentru angajare full time și- colaboratori pe gărzi de ATI și neonatologie.

Se pot înscrie și medicii din afara județului Prahova. Perioada de recrtare este de 2 luni, timp în care medicii specialiști sau primari pot aplca pentru joburile vacante. Pachetul salarial și condțiile aferente postului se vor discuta ulterior.

Datele de contact unde se pot trimite aplicațiile sunt:E-mail: nicoleta.craciunoiu@spital-lotus.ro,Telefon: 0766655617

ANUNȚ ANGAJARE CADRE MEDICALE

16 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

dent. Toate farmaciile care funcționează în România sunt autorizate de Minister, așa că ar trebui să poată vinde la același preț”, a declarat Cristina Munteanu, Director Executiv, ADRFR.

FOARTE PUȚINE FARMACII FĂRĂ CONTRACT CU CASA: PENTRU CINE E CATALOGUL?Vicepreședintele CFR a declarat la Sighișoara că din România pleacă medicamente esențiale care nu pot fi înlocuite sau medicamente care determină atât producătorii cât și distribuitorii să facă un comerț condiționat. „Prețul trebuie să fie accesibil, iar medicamentul dis-ponibil, să ajungă la toată lumea”, a precizat farm. Speranța Iacob, vicepreședintele CFR care a mărturisit că nu vede rostul acelui catalog național public. Mihaela Udrea, director de politici farmaceutice în Ministerul Sănătății (MS) a recunoscut că sunt foarte puține farmacii în această situație.„Prețurile din CaNaMed sunt pentru cei în contract cu Casa de asigurări. Pentru ceilalți operatori prețurile sunt cele din Catalogul Public Național. Însă majoritatea furnizorilor de servicii medicale doresc să intre în con-tract cu Casa pentru că asta le aduce pacienți. Cred că sunt sub 10% cei care nu au contract cu Casa”, a con-chis Marius Tănasă, vicepreședintele ANMDM.Catalogul Public Național vrea să fure ochii jucătorilor farma din străinătate, care urmăresc ce se întâmplă în România. Asta până când o nouă metodologie de calcul al prețului la medicamente va fi pusă la punct de Ministerul Sănătății, cel mai probabil din 2016, sub forma unei legi, despre care se va discuta însă începând din luna septembrie 2015. Se va renunța la cele două cataloage, mergând pe un alt tip de calcul al prețurilor, dar acestea sunt doar promisiuni...

AUTORITĂȚILE MIZEAZĂ PE ECONOMII DE 200-300 MILIOANE DE EURO, DIN REACTUALIZAREA PREȚURILOR Ministrul Sănătății vehicula înainte de Paști suma de 200-300 de milioane de euro, economii făcute numai din reactualizarea prețurilor la medicamente. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) s-a ferit să pronunțe o sumă. „Casa se bucură de orice economie, cu cât mai mare cu atât mai bine. Dacă prețurile scad, Casa plătește mai puțin, pacientul plătește mai puțin, înseamnă o economie de am-bele părți. Însă aceste economii depind și de com-portamentul prescriptorilor. Oricum, economiile se vor vedea ceva mai târziu”, a afirmat dr. Vasile Ciur-chea, președintele CNAS la evenimentul organizat de Mediafax. În ceea ce privește dispariția unor medicamente de pe piață, șeful Casei e de părere că acest proces este continuu, dar procentul celor care vor dispărea nu pune în pericol tratamentul pacienților. În tan-

dem cu Casa, MS susține una și bună: nu vor exista bolnavi afectați de lipsa vreunui medicament prin intrarea în vigoare a noilor cataloage, iar în cazul în care vor apărea astfel de situații, acestea vor fi rezol-vate în regim de urgență.„Din cunoștințele noastre, nu există bolnavi afectați de vreo lipsă din CANAMED. Sper să nu apară ulterior, că acesta este un proces continuu, dar, cu siguranță, dacă va apărea punctual o situație de acest gen, vom răspunde de urgență și vom încerca să nu resimtă pacienții lipsa medica-mentelor de pe piață”, a afirmat Mihaela Udrea, director în MS.Vicepreședintele ANMDM a subliniat rolul instituției pe care o reprezintă „eu ca autori-tate mă preocup să asigur medicamente sigure pacienților”, arătând că înțelege în același timp frământările actorilor farma. „Este o piață și e firesc ca un distribuitor și producător de medi-camente să-și pună problema din punct de ve-dere economic. Am avut echipe care au lucrat la prețuri. Am luat prețurile de pe site-urile oficiale din țările respective și au fost lucrate, comparate. Există unii care spun noi ne vom retrage. A fost un scandal mare în China în urma căruia GSK a primit amenzi usturătoare. GSK a plecat din China? Nu. Și noi suntem o piață în Europa, avem totuși 20 milioane de locuitori. Nu suntem de neg-lijat, să nu uităm asta! Sunt unii care mor, alții care apar, se mișcă continuu”, a precizat Tănasă la evenimentul CFR. Totuși, existau peste 100 de produse care nu aveau alternativă terapeutică. MS a solici-tat instituțiilor abilitate — CNAS și Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) — să spună dacă au avut con-sum pentru acestea și dacă există alternative. „Din fericire pentru noi, am constatat că avem alternativă și cred că în jur de 100 de produse din 120 nici măcar nu erau consumate, deci proba-bil că erau produse înregistrate în nomenclatorul ANMDM, dar nu au fost comercializate în România”, a explicat Udrea, la dezbaterea de la MS.

PACIENȚII, ÎNTRE TEAMA DE-A NU GĂSI MEDICAMENTELE ȘI USTURIMEA DIN PORTOFELScăderea prețurilor medicamentelor ar trebui să-i bucure pe pacienții români, ei fiind de fapt benefi-ciarii acestei măsuri. Și totuși, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), deși recunoaște că un preț mai mic e bine venit pentru pacient, asta însemnând ac-ces la o paletă mai largă - un lucru foarte bun - nu uită să scoată în evidență partea negativă a acestei măsuri legislative. „Avem un catalog al medicamente-lor. Este foarte important. Noi, ca pacienţi, nu ar trebui să abordăm problema costurilor, cât cresc şi cât scad. Nu ne interesează. Din punctul de vedere al preţurilor,

Up t

o D

ate

17 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

orice pensionar are nevoie de acces la medicamen-tele cu preţuri foarte mici. Da, suntem de acord cu scăderea preţurilor, dar este foarte important accesul la medicamente. Am vrea să găsim medicamentele de care avem nevoie, şi nu în funcţie de ceea ce există în farmacia spitalului aşa cum s-a întâmplat recent cu câţiva bolnavi. Aş vrea să atrag atenţia că sunt pacienţi care întâmpină greutăţi privind accesul la tratament, din cauza unor probleme din sistemul sanitar”, a afir-mat Radu Gănescu, la Mediafax Talks about Health Reform.L-am întrebat pe care din cele două variante o preferă pacientul român: să găsească medicamentele, dar să nu și le permită să le cumpere fiindcă sunt scumpe sau să fie foarte ieftine medicamentele, dar să nu le găsească în farmacii. „Oricare variantă e neacceptabilă pentru noi, pe noi ne interesează accesul la medica-mente. Cea mai bună variantă ar fi să-l găsesc și chiar dacă nu e compensat 100%, să plătesc o coplată din buzunar, dar să mă asigur că-mi iau tratamentul”, a precizat președintele COPAC.Un alt reprezentant al pacienților, mai precis al copiilor suferinzi de cancer, dr. Mihaela Mihailovici Bucurenci, prezentă la o întâlnire organizată de Alianța Națională pentru Boli Rare în perioada 19-20 iunie la Hotel Ibis, Palatul Parlamentului, a semnalat că problema me-dicamentelor ieftine care nu se mai găsesc pe piață există și s-ar putea acutiza.„În general, la copii e vorba de citostatice foarte ieftine, ele fluctuează și pentru citostatice s-au cam găsit soluții. Mecanismele de aprovizionare pe care trebuie să le folosească spitalele dezavantajează cen-

trele mici. Frecvent în centrele de oncologie pediatrică mai mici care au cazuri mai puține managerii nu pot previziona corect sau nu doresc să cumpere cantități suficiente. Unde întâmpinăm frecvent probleme: la tratamentul suportiv cum e Cosmegenul, care este absolut esențial pentru a combate efectele secundare chimioterapiei, la dexametazona tablete care este aproape integral adus din străinătate de către ONG-uri, antibioticele de care un copil care face o cură de chimioterapie are nevoie. E o mare problemă că nu pot fi prinse în program și copiii sunt în situația de a se duce prin oraș și de a găsi tot felul de variante pen-tru a-și procura medicamentele de care au nevoie”, a spus dr. Mihaela Mihailovici Bucurenci. Potrivit aces-teia, o discontinuitate a tratamentului în cancer este periculoasă, fiindcă există riscul de a obține o remisi-une incompletă. „Este vital ca tratamentul să se facă în doză suficientă și durată suficientă. Să nu existe schimbări din cauză că a dispărut cutare medicament, sau să dăm doze mai mici ca să ne ajungă, așa cum s-a întâmplat. E greu de anticipat ce se va întâmpla, e clar că în momentul de față există riscul exporturilor para-lele și el nu se referă numai la oncologia pediatrică. În final, important e să existe accesul la medicație. Nu neapărat prețul medicamentului să fie cel care determină ce se întâmplă, ci să fie asigurat accesul pa-cientului la el la un preț comparabil cu restul lumii”, a conchis dr. Bucurenci.În timp ce autoritățile încearcă să stingă disperarea bolnavilor de a nu găsi medicamentele, medicii o reaprind cu exemple concrete din practica de zi cu zi. „Diagnosticul oricărui caz de suspiciune de Cush-ing necesită niște teste care se fac cu dexametazonă tablete, ele nu există în portofoliul de produse avizate de ANMDM. Trebuie să le aducem din străinătate, chiar dacă străinătatea se cheamă Bulgaria sau Moldo-va. De asemenea, tratamentul substitutiv al pacienților cu patologie suprarenală cu hormoni similari cu cor-tizolul, respectiv hidrocortizon tablete, nu se găsesc în farmacii și în portofoliul ANMDM. Le aducem prin import pe nevoi speciale, dar totuși ar trebui comutat pe un standard de suport al acestor pacienți, care nu sunt puțini. O cutie cu 20-30 de pastile costă în jur de 3 euro, dar trebuie să găsim o cale pentru a le intro-duce într-un standard de îngrijire. Sunt multe medica-

Iulian Trandafir

Director General Farmexpert.

Bolile neurodegenerative „Nimeni nu se mai gândește la creșterea profitabilității. Prețurile vor scădea, pacienții vor simți o anumită scădere, dar nu scăderea trâmbițată luni bune, adică de 5 ori. Vor fi unul-două medicamente cu prețul mai mic de 5 ori, dar vor fi delistate de producători. Ce nu o să simtă oamenii nicidecum este scăderea prețurilor la OTC-uri, findcă vor crește. Cine are și Rx-uri va încerca să-și echilibreze profitabilitatea și deci o să crească prețurile la OTC-uri care au prețuri libere”

18 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

mente care nu se găsesc”, a spus prof. dr. Corin Badiu, medic la Institutul Național de Endocrinologie Parhon, la întâlnirea Alianței Naționale pentru Boli Rare.Potrivit profesorului endocrinolog de la UMF București „Carol Davila”, scăderea de preț reprezintă pe de o parte o presiune economică, pe de alta, o presiune legată de necesitatea pacienților și nu se poate ignora cea de-a doua, fiindcă pacienții reprezintă o forță. Vicepreședintele Colegiului Medicilor din România a sugerat o soluție în cadrul Health Forum. „Îngrozitor este și că medicamentele ieftine nu se găsesc pe piață pentru că distri-buitorii nu mai sunt interesați de ele, dar pentru mulți pacienți ele sunt vitale. Compania Națională Unifarm ar trebui să fie obligată să aducă acele medicamente ieftine și necesare vieții, medicamente pe care distribuitorii nu le aduc nefiind profitabile. Trebuie să le asigure pentru că altfel se pierd vieți și este vina noastră concretă”, a declarat prof. dr. Mircea Cinteză.Dr. Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni a confirmat la Health Forum existența problemelor gener-ate de lipsa medicamentelor. „Sunt uneori probleme din cauza lipsei medicamentelor ieftine care nu mai sunt de găsit. Orice spital poate face cerere pentru cumpărarea medicamentelor. Unifarm vrea însă plata la un anumit interval de timp, or, spitalul îi poate plăti atunci când primește banii de la Casa de Asigurări. Unifarmul ne percepe penalități chiar dacă nu este vina noastră, a unității, ci a Programului. Dacă vine Curtea de Conturi te întreabă de ce tu ca manager plătești penalități, în opinia lor asta înseamnă că nu ți-ai făcut meseria cum trebuie”, a declarat dr. Carmen Orban.

CINE MOARE ȘI CINE TRĂIEȘTE... DUPĂ 1 IULIEÎn altă ordine de idei, indiferent de problemele ac-tuale și viitoare ale sistemului sanitar românesc, ale industriei farma, viața merge înainte. De la 1 iulie

România se laudă cu cel mai mic preţ european la medicamente. Dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății susţine că toată procedura de reducere a preţurilor a fost discutată inclusiv cu CE şi FMI. Cine pierde și cine câștigă din scăderea prețurilor medicamentelor în România sau mai bine spus cine moare și cine trăiește... rămâne de văzut. Până atunci, autoritățile sanitare promit că au grijă de banii noștri, în definitiv sunt în joc ba-nii românilor buni contributori la asigurările de sănătate. „Jobul meu este să asigur fonduri pentru toți pacienții și nu voi plăti pentru me-dicamente mai scumpe, atâta timp cât există și variante mai ieftine cu aceeași substanță activă, pentru că bugetul Casei este limitat și, oricât de mare ar fi acesta, nu cred că la sfârșitul anului va exista un excedent”, a avertizat Vasile Ciurchea.Se știe din economia de piață că stabilirea unui preţ mic nu va duce automat la creşterea vânzărilor și dacă pe actorii din farma îi interesează în mod direct acest aspect, pe pacienți mai puțin. În acest joc al pierderii și câștigului, al supraviețuirii și al morții unui business, pierzători vor fi în primul rând producătorii locali de medicamente care au fabrici locale și care își vor scoate produsele nerentabile din portofoliu, în al doilea rând și alți producători care nu vor mai fabrica nici ei anumite medicamente. Distribuitorii pierd pentru că prețul redus îi impactează și pe ei, la fel și în cazul farmaci-ilor. Câștigători ar putea fi statul și pacienții. Dar nu e sigur, Casa mizează pe 300 milio-ane de euro economii, cu o condiție să nu dispară medicamentele ieftine din piață. În caz contrar, va trebui să deconteze medi-camentele mai scumpe și atunci va avea de-a face cu un consum la fel de mare sau poate chiar în creştere, nicidecum cu o economie. Bolnavii români vor simți în portofel ieftinirea, nu însă în privința medicamentelor gratuite (pentru care în general pacientul nu sesizează că e mai scump sau mai ieftin), ci a celor care pre-supun și o coplată. Vor mai sesiza ceva care le va subția buzunarul: că anumite medicamente, cele fără prescripție, vor costa mai mult, fiindcă foarte mulți producători vor compensa pier-derea de profit prin creșterea prețurilor la aceste medicamente. Și dacă autoritățile nu se țin de cu-vânt și nu vor lua măsuri pentru a fi medicamente ieftine pe piață, pacienții vor avea de înfruntat o nouă criză. O criză a dispariției a nu mai puțin de 1.200 de medicamente ieftine, care astăzi costă cât o apă minerală, şi care, devenind nerentabile, nu vor mai fi de găsit. Ce ne interesează pe toți și în curând vom afla pe pielea noastră este dacă un preț mic va fi sau nu va fi suficient ca să asigure pacienților accesul la medicamente!

Up t

o D

ate

Marius TănasăVicepreședintele ANMDM

19 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

10 ani de Şcoală Internaţională de Vară de Neurologie

Evenimentul, organizat de Fundația Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR) şi a Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS), a avut drept coordonatori nume ale neurologiei românești și internaționale precum: Prof. dr. Dafin Mureşanu, de la Universita-tea de Medicină si Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, preşedinte al Societăţii de Neurolo-gie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), Prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky şi Prof. dr. Ovidiu Băjenaru, Universitatea de Medicină si Farmacie „Carol Davila” din București, preşedintele de onoare ad vitam al Societăţii de Neurologie din România (SNR).Școala Internațională de Neurologie și-a propus să fie un punct de întâlnire între tinerii care se pregătesc pentru specialitatea de neurologie. Pe lângă aceștia au mai participat și psihiatri, neuro-

chirurgi, specialiști în recuperare, toți cei care se pregătesc să profeseze și să furnizeze servicii de sănătate în acest domeniu al neuroștiințelor clinice. În afara noțiunilor teroetice, Școala are și rolul de-a educa tânăra generație să poată transmite mai de-parte anumite deprinderi de tip aplicativ, în plus își propune să stimuleze cercetarea. “Filosofia acestei Școli este să-i învățăm multe lucru-ri și complexe din acest domeniu extrem de dinamic al neuroștiințelor, clinice și fundamentale. Și e foarte greu să ții pasul cu atâta informație”, a spus Prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele SNR şi SSNN.

ENGLEZA MEDICALĂ, LIMBA OFICIALĂ A ȘCOLIITeme variate, vechi și noi, prezentări de tip general, cu posibilitatea de-a oferi explicații supli-mentare și interacțiunea auditoriului cu specialis-tul care prezintă un subiect îi determină pe medi-cii participanți să rămână în sălile de curs pe toată durata Școlii. În fiecare an se întâmplă asta, poate și datorită faptului că structura evenimentului este

Articol și foto: Alexandra Mănăilă

Anul acesta Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie a împlinit un deceniu de la înființare. Fiecare ediție s-a străduit să aducă vârfuri ale medicinei şi cercetării ştiinţifice în neurologie, așa că această ediție aniversară, care a avut loc în intervalul 5-9 iulie la Eforie Nord, nu a făcut excepție de la regulă, fiind prezenți neurologi renumiți înîntreaga lume.

Up t

o D

ate

Hea

lth

& Ev

ents

20 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

aceea de dezvolta anumite teme constante care sunt, în general, probleme de sănătate publică, cum ar fi bolile cardiovasculare cerebrale, în special acciden-tul vascular cerebral, traumatismele cranio-cerebrale, bolile neurodegenerative, dar și teme mai noi precum neuroreabilitarea timpurie. “Încercăm să le legăm în fiecare an și să creăm o imagine dinamică. Să vedem ce s-a întâmplat în litera-tura și în practica medicală în ultimul an de la ediția anterioară. De exemplu, de anul trecut până astăzi s-au întâmplat schimbări fundamentale în tratamentul accidentului vascular cerebral, sunt dovezi că anumite dispozitive sunt eficiente în accidentul ischemic acut pentru recanalizare. Asta ocupă un spațiu relevant în rezultatele ultimului an. De asemenea, avem un număr de teme introduse în fiecare an după o anumită evalu-are”, a precizat prof. dr. Mureșanu.Evenimentul este creditat cu 21 puncte EMC, mai mult fiind un curs creditat internațional, se vorbește numai în limba engleză, pentru că se adresează nu doar medicilor români, ci și străinilor. Și nu sunt deloc puțini. În fiecare an, vin în jur de 100 de medici din toate colțurile lumii: din Egipt, Kazahstan, Mexic, Ar-gentina, Statele Unite, Vietnam și din alte țări din Asia. Pentru câteva zile toți vorbesc aceeași limbă: engleza medicală.“Sunt și diferențe între participanți, bazate pe modelul cultural de învățământ, bazate pe nivelul posibilităților reale, dar, în general, sunt oameni bine pregătiți. Veți fi surprinși să aflați că neurologi din țări pe care noi nu le apreciem ca fiind foarte bine dezvoltate sunt deosebit de bine pregătiți. Vă dau exemplul Egiptului, care are o școală foarte bună. Chinezii sunt din ce în ce mai bine pregătiți, vietnamezii, unde nu te aștepți, sunt din ce în ce mai bine pregătiți”, a afirmat preşedintele celor două societăți medicale.

TESTUL FINAL, EXERCIȚIU DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELORCa orice școală care se respectă, și Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie își evaluează studenții printr-un test susținut la final. Acesta este un

exercițiu de evaluare a unor cunoștințe medicale acu-mulate, dar și unul de comunicare. Toate întrebările (88 la număr) se află într-un caiet - Written Examination - pe care îl primește fiecare cursant la examen. Și nu există excepții sau absențe. Toată lumea care vine la școală dă examen!“După completarea caietului cu întrebări, noi stăm de vorbă cu ei și parcurgem apoi toate elementele speci-fice fiecărei întrebări și facem o evaluare generală a fiecăruia. Mai mult, se redistribuie toate caietele între cursanți și fiecare corectează caietul celuilalt, împreună cu noi, după care facem un scor și la urmă adunăm toate caietele. Este foarte important ca fiecare să atingă un maximum posibil, fără să aibă senzația că ocupă locul cuiva sau că o face în defavoarea cuiva. E mai mult în fa-voarea lui. Este un model de interacțiune prin cooperare, nu un model competitiv”, a precizat profesorul clujean. Totuși, cei mai buni elevi ai școlii, primii trei, nu trec neobservați, fiind premiați cu diverse recompense de tip academic: o participare gratuită la următoarea ediție a școlii de vară sau la un congres de specialitate în străinătate. Ghidându-se după feedback-urile scrise la finalul caietului-test, unde există o pagină specială pentru Summer School Evaluation, organizatorii își propun ca și în anii următori să îmbunătățească lucrurile ținând cont de dorințele participanților. Așadar, începând cu ediția viitoare va fi introdus un modul în plus, astfel încât va exista și o evaluare în timp real, pe un cod personal al fiecăruia, la sfârșitul fiecarei prezentări. Vor fi și câteva sesiuni cu totul speciale - hands-on în neurosonologie, elec-tromiografie.În loc de concluzii, prof. dr. Dafin Mureşanu a transmis un mesaj către tinerii neurologi români: “Să învețe și să fie competitivi aici!”

Bolile neurodegenerative

în România

n peste 70.000 de pacienţi au Parkinson n peste 500.000 de pacienţi suferă de Alzheimern 65.000 de români suferă un accident vascular cerebral (AVC) anualn incidenţa traumatismelor cranio-cerebrale (TBI) este de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori“Cauzele directe ale bolilor neurodegenerative sunt în principiu necunoscute. Nu se ştie cu exactitate ce anume declanşează procesele de degenerare neuronală care se soldează cu apariţia bolii Parkinson, bolii Alzheimer sau a sclerozei laterale amiotrofice. Este clar însă ca acestea au un determinism multifactorial în care anumite predispoziţii genetice sunt validate de anumiţi factori de mediu”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

Up t

o D

ate

Hea

lth

& Ev

ents

21 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

22 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Gala Innovation Awards in Health 2015Stil, eleganță și medicină, îmbrăcate în management sanitar la cel mai înalt nivel

Peste 250 de invitați au stat cu sufletul la gură timp de o seară să afle care sunt cei mai inovativi manageri din Sănătate. I-am văzut de pe scenă, în calitate de prezentator al Galei, cum ascultau curioși, cum se uitau intens la podium să vadă cine ia trofeul. Iar premianții, cei mai mulți surprinși că au câștigat, au savurat din plin momentele de glorie.,,Inovaţia nu ar fi posibilă fără oameni extraordinari şi fără eforturile acestora de a face ca lucrurile să se întâmple!” Așa a început seara, în care urmau să fie decernate 30 de premii. Pe lângă cele 11 categorii anunțate în prealabil, au mai fost Premii Speciale oferite unor personalități ale lumii medicale și Premii de Excelență înmânate membrilor juriului.Media System Communication (MSC) a ales astfel să le mulţumească celor care pun pasiune, ambiţie, timp proiectelor inovatoare în sistemul sanitar, menite să ofere servicii şi soluţii la cel mai înalt nivel pentru creşterea actului medical şi a calităţii vieţii.Din categoria VIP au onorat special cu prezența Dr. Nicolae Bănicioiu, Ministrul Sănătăţii, Dr. Ioan Opriș, de la Universitatea de Medicină Wake Forest, SUA și Prof dr. Konstantinos Pantos din Grecia.A fost o seară memorabilă, în care s-a celebrat inovația în Sănătate, în care s-au rostit felicitări și cuvinte frumoase, în care s-a vorbit de bine de medici și medicină.

Alexandra Mănăilă

23 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Gala Innovation Awards in Health 2015Stil, eleganță și medicină, îmbrăcate în management sanitar la cel mai înalt nivel

Alexandra Mănăilă

Dr. Vasile Ciurchea – Președinte CNASProf. Dr. Radu Vlădăreanu – UMF ,,Carol Davila” BucureștiProf. univ. Dr. Marian Vladimir Constantinescu, DDS, PhD – Șef Departament Reabilitare Orală din Universitatea „Titu Maiorescu” BucureștiPetru Crăciun – Director General CEGEDIMLaurențiu Mihai – Director Executiv APMGR

Innovation is change that creates value.Doug Williams

EXCELLENCE AWARDS

SPECIAL ACHIEVEMENT AWARDS

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & PUBLIC MANAGEMENT

Dr. Nicolae Bănicioiu – Ministrul SănătățiiDr. Ioan Opriș (SUA), Nano-tehnologiiDr. Alexandru Brezoescu – Președintele Colegiului Medicilor Dentiști din București Prof. Dr. Ioanel Sinescu – Centrul de Uronefrologie și Transplant Renal Fundeni, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" BucureștiProf. Univ. Dr. Iosif Urs – Preşedintele Consiliului de Administraţie Universitatea ,,Titu Maiorescu”Prof. Univ. Dr. Alexandru Șonea – Președintele Senatului Universității de Științe Agronomice și de Medicină Veterinară din BucureștiHofigal - Dr. Ing. Chim. Stefan Manea, Președinte

Conf. Dr. Monica Desiree Dragomir - Șef de secție – Oncologie Pediatrică - Institutul Oncologic “Prof. Dr. Al. Trestioreanu”, Conf. Dr. Carmen Orban - Institutul Clinic Fundeni, Manager

IATĂ CÂȘTIGĂTORII:

24 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Innovation is change that creates value.Doug Williams

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & PRIVATE MANAGEMENT

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & PHARMA MARKET

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & TECHNOLOGY

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & MEDICAL THERAPIES

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & IT & SOFTWARE

Subcategoria – Spitale PrivateSpitalul Ponderas - Prof. dr. Cătălin Copăescu, director generalSubcategoria – Clinici PrivateCentrul Medical Academica - Oana Penciulescu, Director comercial

Mihai Diamandopol, CEO - AbbVie

Inginer Constantin Chiurciu, Director General - ROMVAC

Dr. Andreas Vythoulkas - Clinica Genesys România

Prof. Dr. Dan Mircea Enescu – Manager - Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Grigore Alexandrescu”Dr. Laurențiu Dașcă - Chief Corporate Medical Adviser - Medicover

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & INTERNATIONAL MANAGEMENT

Prof. Konstantinos (Kostas) Pantos - Clinica Genesys Atena – (Grecia)

25 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Innovation is change that creates value.Doug Williams

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & TOURISM

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & HUMAN RESOURCE

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & FINANCE

CATEGORIA INNOVATION IN HEALTH & VETERINARY

Drd. Iulian Pleșcan, COO - Centrele de Excelență în Cardiologie și Radiologie Intervențională ARES

Dr. Ovidiu Vasile, director medical - Sistemul Medical MedLife

Subcategoria – Soluții de leasing dedicate profesioniștilor din domeniul medicalUniCredit Leasing Corporation IFN S.A. - Marinela Mihalcea, Head of RetailSubcategoria – Soluții de finanțare dedicate profesioniștilor din domeniul medicalBanca Transilvania - Ionela Mişculescu – Director Regional Divizia pentru Medici

Prof. Dr. Gabriel Predoi, Decan al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară BucureștiDr. Tache Epure, Președintele Societății Române de Medicină FelinăDr. Anca Tomșa, Brand Manager NPP - Nestlé Purina Beverly Elian, membru fondator și Vice-Președinte al Clubului felin Magnificats, Arbitru Internațional

World Cat Federation

Bolile neurodegenerative ,,Într-o atmosferă generală foarte pesimistă care deplânge disfuncțiile ce e drept majore din sănătate, evidențierea aspectelor pozitive, unele la nivel de excelență, are un efect benefic, încurajator. Și aceasta nu numai pentru cei evidențiați, ci și pentru ansamblul sistemului sanitar, dovedind încă o dată că hotărârea de a face un lucru bine e determinantă chiar și în conjuncturi nefavorabile. Cadrul ales pentru eveniment și organizarea inspirată au contribuit și ele la succesul unei gale care se cere repetată”-Laurențiu Mihai, Director Executiv al Asociației Producătorilor de Medi-camente Generice din România.“Ne-am simțit foarte bine și ne-am impregnat memoria cu oficialități și personalități. Nu i-am mai văzut pe toți adunați la un loc, cred, niciodată.”-Nora Ioniță, Managing Director Evolution Media“Un eveniment de o mare ținută. Felicitări!”-Vasile Ciurchea, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate“A fost un eveniment frumos, dovadă că am rămas până la final. Premiul pe care mi l-ați oferit mă onorează, dar în același timp mă și obligă să fac cât mai multe pentru sistemul sanitar. Felicitări!”-Nicolae Bănicioiu, Ministrul Sănătății. Hotelul Howard Johnson din Capitală a fost pentru o seară gazda managerilor din Sănătate, oficialităților și personalităților din lumea medicală. În acorduri de saxofon, atmosferă de mare ținută a fost lansată oficial revista Romanian Journal of Health Manager.Mai multe detalii și fotografii de la eveniment găsiți pe site-ul evenimentului: www.innovationinhealth.ro

26 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Noul domeniu definit de eHealth se află în faza de pionierat. Și ca orice domeniu nou, oportunitățile și problemele sănătății digitale sunt maxime.

Asistența medicală, atât în România, dar și oriun-de în lume, trece printr-o perioadă dificilă. Tabloul general este acela al lipsei fondurilor în condițiile în care cererea pentru servicii medicale este în continuă creștere. Numărul statelor care au inițiat schimbări legislative majore în domeniul sănătății este foarte mare, dar rezultatele reformelor sunt,

peste tot, minime. De cealaltă parte se află omul acestui moment, cu schimbările sale de comporta-ment, dependent de mediul virtual și consumator de tehnologie cu un nivel ridicat de interacțiune cu mediul virtual, care are acces online la informații, produse și servicii prin intermediul dispozitivelor inteligente, oriunde și oricând. Cele două ches-tiuni sunt propice mai mult ca niciodată pentru dezvoltarea, implementarea și obținerea de re-zultate în domeniul sănătății digitale. De aici vin

Oportunitățile și problemele sănătății digitale

Un articol eHealthRomania.com Surse: HIMSS Analytics Cloud 2014, medcitynews.com

Lucian IonițăManaging Partner,

DeciSePoate

„Cred că în anii ce vin Sănătatea va beneficia de noile tehnologii măcar în aceeași măsură în care au făcut-o comerțul sau media. Și noi, cei din comunicare, care am trăit în ultimii 10 ani această revoluție

tehnologică nu numai personal, ci mai ales profesional, în transformările majore ale industriei media, ar trebui s-o anunțăm și s-o explicăm celor din Sănătate. Pentru că e o ocazie extraordinară pentru medici,

producători sau distribuitori de medicamente și, mai ales, pacienți.”Lucian Ioniță

Hea

lth

& In

no

vati

on

27 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

oportunitățile și problemele sănătății digitale. Un sondaj al HIMSS Analytics Cloud realizat în anul 2014 arată că toate organizațiile private și gu-vernamentale de sănătate au dezvoltat sau sunt pe cale să dezvolte servicii medicale de sănătate digitală, iar extinderea acestor categorii de servi-cii este exponențială.

Sondajul a probat faptul că furnizorii de servi-cii medicale și pacienți pot colabora excelent în mediul virtual, iar corectitudinea și rapiditatea diagnosticelor crește pentru pacienții care folo-sesc bazele de date existente digital. Avantajele sunt majore, chiar dacă serviciile virtuale sunt fo-losite doar pentru stocarea și partajarea fișierelor de date, de la buletine de analiză, la imagistică, de la fișele medicale cu istoricul medical al pa-cientului, până la programările la consultații de urgență sau periodice.

Studiul a dovedit că există cel puțin cinci secțiuni unde echilibrul dintre oportunitățile și problemele sănătății digitale sunt clar în favoarea avantajelor atât pentru pacient și potențialul pa-cient, cât și pentru economia bugetelor de sănătate.

TELEMEDICINA/TRATAMENTUL LA DISTANȚĂ

Telestroke este un program gestionat de unele din cele mai mari spitale din lume care acordă sfaturi, asistență medicală și scheme de tratament după accidente vasculare cerebrale. Se consideră că primele trei ore după un accident vascular ce-rebral sunt vitale, iar instituirea unei scheme de tratament și aplicarea cât mai rapidă a medicației de bază poate reduce semnificativ sechelele, lezi-unile cerebrale permanente și poate spori cu până la 40% șansa la viață. Telestroke este folosit pent-ru pacienții care nu pot fi deplasați, care se află în zone rurale sau departe de spitalele centrale, sau în clinici mici și permite unui neurolog cu experiență pe de o parte, să consulte la distanță pacientul, pe de alta, să ofere un tratament la distanță.

DOSARELE MEDICALE VIRTUALEConcret este vorba despre stocarea virtuală a

datelor medicale și a investigațiilor. Sistemul este foarte util, simplu și eficient și permite medicilor compararea investigațiilor imagistice an după an. Centre medicale de prestigiu folosesc acest gen de “arhive” care pot păstra ordonat și în siguranță do-sarul medical imagistic.

DATELE CUMULATE (BIG DATA)Medicina sportivă este domeniul cel mai avansat

al sănătății digitale, pentru că tehnologia cloud existentă azi poate duce echipamentele de di-agnostic medical, experiența și serviciul medical al specialiștilor oriunde în lume, în timp real pen-tru sportivi profesioniști. În doar câteva secunde și doar cu câteva instrumente de scanare și ecografie echipa de medici poate stabili un diagnostic și un tratament. Medicii au acces la datele medicale, la teste cu razele X, teste de sânge și așa mai departe.

TEHNOLOGIA CLOUDNu este un secret faptul că pacienții de azi sunt

extrem de interesați de detaliile din dosarele lor medicale. Asta înseamnă că pacientul vrea să cunoască și să înțeleagă datele lui medicale să-și verifice singur rezultatele analizelor și să înțeleagă semnificația lor. La fel se întâmplă și cu investigațiile imagistice (raze X, IRM-uri și ecografii). În plus, pacienții vor să poată transfera datele medicale unor alți medici. Problema este rezolvată pentru toate părțile prin dosarele medicale virtuale, care pot fi consultate de medici, de medici specialiști și de pacient care este singurul ce poate decide cu privire la destinatarul dosarului medical. Există nu-meroase aplicații și servicii online care fac această treabă și care gestionează aceste cerințe.

A DOUA OPINIEA doua opinie medicală este o oportunitate care

decurge din cele de mai sus. Medicul curant sau/și pacientul pot solicita virtual o a doua opinie de la un medic specialist, oferind pacienților și medicului curant acces la asistență medicală de specialitate, sau la o a doua opinie fără a fi nevoie să se deplaseze. Aceste tehnologii fac mai ușor ca niciodată pentru pacienți transmiterea în siguranță, cu mare acuitate a unor imagini medicale complexe, împreună cu rapoartele asociate, precum și a informațiilor medi-cale pentru o doua opinie medicală.

Oportunitățile și problemele sănătății digitale tre-buie privite, fiecare în parte ca fiind o provocare. Este cert faptul că în următorii câțiva ani cei care nu vor intra în mediul virtual vor pierde avantajul ser-viciilor medicale, indiferent de calitatea lor actuală. În prezent, sănătatea digitală trebuie abordată ca o strategie care va transforma în cele din urmă modul în care funcționează întregul sistem de sănătate, indiferent de țară.

Lucian Ioniță este partener la firma de comunicare DeciSePoate și un entuziast eHealth, fost ziarist și ulterior

director general al unor reviste precum National Geographic Romania, Femeia și Cosmopolitan.

eHealthRomania.com este o sursă de informație despre tehnologia folositoare profesioniștilor din sănătate.

Site-ul își propune să fie o platformă pentru mediatizarea și susținerea tuturor inițiativelor românești și oferă un

rezumat la zi al noutăților internaționale.

28 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Hea

lth

& P

harm

a M

arke

t

“Din cauza reducerilor de preț anunțate recent, pen-tru anul 2015 revizuim prognoza de evoluție a pieței, de la +3,5% la -2,8% în lei (după o evaluare sumară asupra căreia vom reveni), însă atragem atenția asu-pra scăderii semnificative a disponibilității produse- lor ieftine în a doua parte a anului”, a declarat Petru Crăciun, director general Cegedim. Valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi în trimestrul

1 din 2015 s-a ridicat la 3,27 miliarde lei, în creştere cu 10,7% faţă de trimestrul 1 din 2014. Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins o valoare de 2,27 miliarde lei, în creştere cu 6,7%. Medicamen-tele fără prescripţie (OTC) au atins o valoare de 0,63 miliarde lei, în creştere cu 27,7%, iar segmentul de spital a atins 0,38 miliarde lei, în creştere cu 11,5% faţă de trimestrul 1 din anul precedent.

Comparativ cu evoluțiile din ultimele 5 trimestre, în trimestrul 1 2015 se remarcă o tendință de reve-nire mai accentuată prin rate de creştere pozitive, atât în unităţi (12,4%) și în zile de tratament (10,7%), cât şi în valoare, în lei (10,7%) sau în euro (12,0%)

TABELUL 1. PIAȚA TOTALĂ - TRIMESTRUL 1 2015

Piața farmaceutică, în creștere înainte de scăderea prețurilor

CEGEDIM ROMÂNIA

Cegedim estimează că valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a atins nivelul de 3,27 miliarde lei la preţ de distribuţie în primul trimestru al anului 2015, în creştere cu 10,7% comparativ cu trimestrul 1 al anului 2014, conform rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report, studiu de referință în analiza pieței farmaceutice, realizat în România începând din 1996.

29 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

La nivelul ultimelor 12 luni valoarea totală a pieţei a fost de 12,6 miliarde lei, în creştere cu 10,0% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (aprilie 2013-martie 2014).

Pe segmente, ratele de creştere în RON au fost de 7,4% pentru Rx în farmacii, 20,6% pentru OTC şi 11,7% pentru spitale.

PIAȚA TOTALĂ – MAT 1 2015 (APRILIE 2014 - MARTIE 2015)

GRUPE TERAPEUTICE MARI - MAT 1 2015 (APRILIE 2014 - MARTIE 2015)

În privința evoluției principalelor grupe terapeu-tice, în ultimele 12 luni se evidențiază creșteri în volum peste media pieței în cazul medicamentelor pentru sistemul respirator (15,3%), pentru sânge și organe hematopoietice (14,4%) și pentru sistemul

digestiv și metabolism (11,0%); în valoare, creșterea medicamentelor pentru sistemul respirator (18,8%), pentru sistemul digestiv și metabolism (14,3%) și pentru sânge și organe hematopoietice (12,2%) este superioară celorlalte grupe.

30 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Hea

lth

& P

harm

a M

arke

t

În volume, componența principalelor 10 corporaţii pentru ultimele 12 luni nu se modifică în comparație cu trimestrul anterior, pe primul loc fiind Sanofi (inclu-siv Zentiva) cu 62,0 mil. unități, urmată de Ranbaxy/ Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu vânzări de 49,5 mil. unități și Servier (inclusiv Egis) cu 33,0 mil. unități.

Topul primilor 10 jucători este completat de Al-vogen (inclusiv Labormed) cu 30,7 mil. unități, Anti-biotice (30,1 mil. unități), GlaxoSmithKline (27,0 mil. unități), Novartis (inclusiv Sandoz) cu 26,5 mil. unități, Krka (23,8 mil. unități), Biofarm (20,3 mil. unități) şi Gedeon Richter (20,2 mil. unități).

TOP 20 CORPORAȚII – MAT 1 2015 (APRILIE 2014 – MARTIE 2015)

Componența principalelor 10 corporaţii din punct de vedere al valorii pentru ultimele 12 luni nu se modifică în comparație cu trimestrul ante-rior, pe primul loc fiind Sanofi (inclusiv Zentiva) cu 862,8 mil. lei, urmată de Hoffmann La Roche cu

vânzări de 801,7 mil. lei și Servier (inclusiv Egis) cu 705,4 mil. lei.

Topul primilor 10 jucători este completat de No-vartis (inclusiv Sandoz) cu 698,6 mil. lei, Pfizer (622,3 mil. lei), GlaxoSmithKline (553,8 mil. lei), Ranbaxy (542,4 mil. lei), AstraZeneca (527,6 mil. lei), Merck & Co (396,7 mil. lei) şi Krka (383,5 mil. lei).

TOP 20 CORPORAȚII – MAT 1 2015 (APRILIE 2014 – MARTIE 2015)

31 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

NB: Aceste date estimează ieşirile de produse din farmacii către pacienţi; compararea ieşirilor produselor cu intrările acestora în farmacii sau cu cele privind importul / producţia locală a acestora este parţial incorectă (calculul valo-

rilor şi cotelor de piaţă de mai sus este efectuat în preţuri de achiziţie în farmacie, iar valorile de import sau producţie disponibile din alte surse sunt exprimate în general la preţuri de producător.

1inclusiv ZENTIVA2inclusiv EGIS3inclusiv SANDOZ

4inclusiv TERAPIA5inclusiv LABORMED

TOP 20 CORPORAȚII – MAT 1 2015 (APRILIE 2014 – MARTIE 2015) - VOLUME

Petru CRĂCIUNDirector general

Cegedim România„Evoluția din trimestrul 1 2015, deși sub cea din trim. 4 2014, a fost peste așteptările noastre anterioare datorită performanței produselor OTC, în special cele sezoniere, și – oarecum paradoxal – datorită anunțului reducerii prețurilor și introducerii cardului de sănătate.”

32 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Cegedim a încheiat tranzacția cu IMS

Petru CRĂCIUNDirector general

Cegedim România

Hea

lth

& P

harm

a M

arke

t

În România, executarea acestei tranzacții s-a efec-tuat în modul următor:

- Diviziile CRM și CSD – cele care au făcut obiectul tranzacției – au rămas în cadrul companiei Cegedim România, care și-a schimbat acționariatul începând cu data de 1 aprilie 2015 și își va schimba denu-mirea conform termenelor și procedurilor legale în vigoare;

- Divizia CCI, cea care procesează datele de vânzări de medicamente pe piața românească de 20 de ani, care nu a făcut obiectul tranzacției, a fost mutată în cadrul companiei Cegedim Customer In-formation, nou-înființată la sfârșitul anului 2014;

- Compania Pharmec Healthcare Software nu a fost vizată direct de tranzacția internațională, dar

și-a schimbat acționariatul ca urmare a acestei tranzacții (acțiunile companiei au trecut din pro-prietatea 100% Cegedim România în proprietatea 99,95% Cegedim Healthcare Software și 0,05% Ce-gedim Logiciels Medicaux);

- Ambele companii rămase în grupul Cegedim, Cegedim Customer Information și Pharmec Health-care Software, sunt conduse în continuare de dl Pe-tru Crăciun.

Vom continua activitățile dedicate compani-ilor farmaceutice, atât cele consacrate deja, cât și câteva proiecte noi, ca și activitățile care pri-vesc profesioniștii din îngrijirea sănătății, medici și farmaciști, pe care dorim să le dezvoltăm semnifica-tiv în următorii ani.

Grupul Cegedim a anunțat încheierea tranzacției la data de 1 aprilie 2015 dintre gru-purile Cegedim și IMS, tranzacție internațională agreată în octombrie 2014.

33 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

34 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Șeful CNAS crede că furăciunile în sistem vor fi mai puține datorită cardului de sănătate

Interviu de Alexandra Mănăilă Foto: ARHIVĂ MSC

Hea

lth

& P

ubli

c M

anag

emen

t

35 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Scăderea taxei clawback o dată cu reducerea preţurilor la medica-mente, dispariția unor medicamente de pe piața autohtonă, stabilirea prețurilor de referință pe clustere, modificarea gradului de compen-sare al medicamentelor sunt doar câteva din aspectele care-i frământă pe jucătorii din industria farmaceutică în această perioadă. Furnizorii de sănătate sunt și ei preocupați acum de modul de utilizare a cardului de sănătate și de soluționarea erorilor din SIUI, precum și de felul în care se vor deconta serviciile în baza cardului. În toate aceste chestiuni, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) joacă un rol important, prin urmare dr. Vasile Ciurchea, președintele acestei instituții, este cel mai potrivit să clarifice lucrurile.Dar dincolo de acordarea unui interviu pentru revista “Romanian Journal of Health Manager”, l-am invitat pe șeful Casei să răspundă unei provocări mai mari, și anume să comenteze 4 situații reale, culese din activitatea cotidiană a medicilor de familie atât din rural, cât și din urban, a managerilor din spitale mai mici și mai mari, a jucătorilor din farma și să ofere soluții.

Ați declarat recent că taxa clawback se va micșora o dată cu scăderea prețurilor la medicamente, ajungând la 5%. Scăderea taxei se va datora exclusiv scăderii prețurilor la medicamente sau este coroborată cu modificările sistemului de compensare a medicamentelor?

După estimările noastre, o dată cu scăderea prețurilor (estimările noastre sunt undeva în jur de 25% plus-minus și când spun 25%, mă refer la toate medicamentele, fiindcă unul poate să scadă cu 50%, altul cu 5%) este clar că și taxa clawback va scădea, în condițiile în care volumul prescrierilor rămâne cam același. Sigur, și acea compensare de 20% care se va introduce va duce la o modificare de preț. Taxa clawback prin definiție este diferența dintre bugetul aprobat și consumul real. Bugetul e fix, dacă crește consumul, crește și taxa clawback, dacă scade consumul, scade și taxa clawback. Scad prețurile, scade nivelul de compensare, sigur scade și taxa clawback.

Când va fi introdus clawback-ul diferențiat la

originale versus generice?Pentru Casă nu este o problemă dacă e

diferențiat sau nu, dacă se menține forma actuală sau se introduce o altă formă, pentru noi este același lucru. E adevărat că va fi un nou model de calcul, probabil că există și un volum de muncă în plus. Va trebui să fie extrem de bine definite medicamentele generice și inovative, ca noi să

știm cum aplicăm, altfel noi am putea să trecem un medicament generic la inovativ sau unul inovativ la generice. Aici este problema ANMDM să ne spună foarte clar care sunt cele două categorii și ce conțin. Revenind la taxa clawback, pentru Casă ca și sumă absolută colectată este egal dacă cineva plătește 65% și altcineva 35%.

Se intenționează modificarea până la finele acestui an a gradului de compensare la me-dicamentele care acum beneficiază de 120% compensare din prețurile de referință?

Este un plus de 20%, nu 120% și se referă la medicamentele compensate 50% sau 90% și această diferențiere este dată de calculul făcut pe clustere, pe arii terapeutice - în traducere liberă o echilibrare între cel mai mic preț și o categorie următoare. Ține de politica Ministerului, de politica medicamentului. Se poate să fie, se poate să nu fie modificări, dar toate modificările vor fi discutate cu toți actorii din sistem.

Influențează în vreun fel cardul de sănătate decontarea între Casele de Asigurări și mobilitatea pacientului în teritoriu? De exemplu, pacienții oncologici care vin la Fundeni și utilizează cardul de sănătate o pot face și în teritoriu pentru aceleași servicii?

Cardul nu are nici o treabă cu decontarea între Case. Nu există decontare între Case, conform

36 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

legii, banul urmărește asiguratul. Dacă un asigurat al Casei din Maramureș se internează la Spitalul Fundeni din București, îi decontăm spitalului Fundeni acel caz. Dacă pacientul nu mai vine la Oncologie Fundeni și se duce la Oncologie Maramureș, îi decontăm acolo. Eu pot să mă duc cu cardul național oriunde pe teritoriul României și oriunde mă duc și am nevoie de un serviciu medical îl primesc și Casa îl decontează. În ceea ce privește acordarea serviciilor, ținem cont de loc și timp. Cardul nu influențează, ci doar marchează și știm sigur unde a fost acordat serviciul și când a fost acordat. Cardul nu spune “nu-i da serviciul, dacă omul este asigurat”, doar dacă nu este asigurat, atunci cardul nu e funcțional și nu primește serviciul. Cardul este o cheie de acces și un control al serviciilor.

Vor fi medicamente care vor dispărea de pe piață în urma ieftinirii prețurilor. Care este procentul pe care-l estimați?

Lista medicamentelor este în continuă mișcare: apar medicamente, unele medicamente se scot singure de pe listă pentru că nu le cumpără nimeni, altele le retrag producătorii din diverse motive. Dar există alternative pentru toate ariile terapeutice. E greu să estimezi un procent al medicamentelor care dispar. Pot să dispară 5 sau 15. Dar nu există arii terapeutice care să

nu aibă alternative, acolo unde sunt cel puțin 2 medicamente. Există posibilitatea să nu existe un medicament pentru o terapie atunci când el este singur. De exemplu, un medicament a fost aprobat în America, nu a intrat pe piața europeană, deci este clar că noi nu-l putem da. Dacă un pacient cere doar acel medicament care nu are aviz de punere pe piață în România, sigur că nu îl putem deconta. El poate să existe, să și-l cumpere din altă parte pe banii lui. Această scădere de preț este de fapt aducerea la zi a Ordinului 75, care trebuia pus în practică de la început. Dacă ne gândim bine, fiecare producător ar fi trebuit în fiecare an să-și actualizeze prețul, iar în această actualizare de preț se folosește și un alt curs. În vechiul curs era 4,26 (EURO/RON), pe noul ordin este 4,42, cât e de fapt cursul prevăzut în bugetul care s-a făcut. Prețul unui medicament este o sumă de variabile, oricare din variabile o ia în sus sau în jos influențează prețul. Vor fi și medicamente al căror preț va crește, pentru că înmulțești la un anumit curs. Asta este realitatea și ține cont de prețul din 12 țări pentru inovative, iar pentru generice este acel 65% din inovative.

În SIUI există problema nou-născuților care se regăsesc de abia după o lună și ceva, chiar două de la naștere. Dar la nou-născut, medicul de familie are de făcut bilanț la o lună și adesea

Hea

lth

& P

ubli

c M

anag

emen

t

37 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

“În mare parte, cardul funcționează. O mare parte din furnizori știu ce trebuie făcut, au înțeles perfect și fac, alții nu. Nu au dorit, nu s-au preocupat, au zis «lasă

că merge și așa», dar uite că nu merge!”

serviciul nu este validat pe motiv că dă “eroare CNP pe lista medicului raportor”. Cum se poate rezolva această problemă astfel încât medicul să fie plătit pentru serviciu?

Aspectul acesta nu este o problemă. Orice om care are un CNP este introdus în sistem. Trebuie să-l treacă medicul de familie pe nou-născut pe lista lui și să mi-l raporteze la serviciu. Când face raportarea la Casă, face cu acel CNP de nou-născut și este luat în calcul. Sistemul se updatează atunci când vine medicul de familie și face raportarea lunii respective. Trebuie să vină medicul la Casă și să arate documente că acel copil s-a născut de exemplu pe 16 ale lunii și pe 20 ale lunii a avut nevoie de serviciu medical. E în regulă. Condiția e să ai CNP. Nu există formula asta că “dă eroare CNP pe lista medicului raportor”, iar noi nu avem cum să nu decontăm serviciul, fiindcă la copiii între 0-18 ani sunt toate serviciile decontate, nu este nevoie de asigurare.

Cum ar trebui să procedeze furnizorul de sănătate atunci când vrea să activeze cardul pacientului și acesta este invalid?

Ce înseamnă invalid? Există un cod de eroare și acesta se spune la helpdesk. Este extrem de important să spui ceea ce e pe ecranul tău, pentru că fiecare furnizor are un anume soft. Dacă toată lumea ar folosi softul Casei, ar fi în regulă. În prezent, 10% dintre furnizorii de sănătate folosesc softul Casei, care este gratuit, are manual de utilizare. Lumea nu dorește, asta e!

Din cei 10% care au softul Casei câți au avut probleme comparativ cu ceilalți?

Problemele lor s-au rezolvat destul de repede, pentru că ei trimiteau e-mail la helpdesk și spuneau de exemplu eroare C6 și automat se duceau la manual și știau ce au de făcut. Dacă e alt soft și medicul spune “card invalid”, eu trebuie să știu ce e pe ecranul lui ca să știu ce trebuie să fac. La e-mail-urile care vin și specifică ce e pe ecran se răspunde automat, la cele care vin și spun doar “card invalid” trimitem un e-mail și să întrebăm ce anume apare pe ecran. Să presupunem că te duci cu cardul la un furnizor

de servicii și zice “card invalid”, vii apoi la Casă, îl punem în sistem și cardul este valid, poate fi activat, deci e în regulă. Eu nu știu ce a fost în cititorul în care l-a introdus furnizorul. Cititoarele care au soft compatibil cu softul Casei sunt acelea care au fost agreate de CNAS, au fost puse pe site și furnizorii au putut să-și cumpere ce au dorit din lista cu cele 17 cititoare. Dar nu este suficient ca cititorul să fie compatibil doar cu softul Casei, ci și cu softul furnizorului și asta ține de cel care se ocupă de softul furnizorului, să-i facă această legătură. Apoi mai e legătura, interfața cu sistemul Casei, deci cititorul e undeva la mijloc. Avem: Softul furnizorului – Cititorul - Unitatea de management a Casei, dacă ele funcționează și sunt compatibile, e în regulă. De altfel, am insistat să vină dezvoltatorii de soft și să discutăm cu ei. Au fost și vor mai fi discuții, sunt permanente. Dacă nimeni nu ne întreabă, doar ni se spune că nu funcționează, nu știm ce. Este ca la service-ul auto, mi s-a stricat mașina, nu știu ce are, la fel e și cu cardul invalid. Erau situații la început când se introducea cardul în cititor, se introducea pinul, dar nu dădea nimeni Enter. Cardul trebuie să se conecteze, nu să și răspundă, a rămas amprenta de timp acolo, dar tu îți continui și dai consultația omului, nu aștepți să-ți răspundă.

Dar medicii de familie spun că trebuie să facă pas cu pas, nu pot trece la pasul următor dacă s-a blocat sistemul...

Sunt dezvoltatori de soft care au pus furnizorilor de servicii un soft automat astfel încât serviciile sunt raportate în SIUI automat, fără să facă nimeni nimic. Alții nu, trebuie să apeși Enter sau altceva, depinde de dezvoltatorii de soft. Nu dau vina pe ei! Trebuie să vină să ne spună care e problema pe care o întâmpină. E ca și cum i-ai spune unui mecanic să-ți repare mașina, dar tu ții mașina în garaj.

Apropo de carduri “ținute în garaj”, știți că sunt spitale care încă nu folosesc cardul?

Nu cred că sunt spitale care nu folosesc cardul, este absolut în interesul lor să-l folosească, că nu li se decontează serviciile. Noi vedem ce servicii

38 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Hea

lth

& P

ubli

c M

anag

emen

tau fost date fără card. Riscă să nu își ia banii, e o problemă pentru ei. Eu la raportare văd că toate serviciile sunt fără card și că oamenii aceia au card și nu a fost folosit. Nu li se va deconta serviciul, atunci când nu vor să folosească cardul! Dacă vine cineva fără card, nu înseamnă că nu-i dai serviciul. Dar asta nu înseamnă că eu, pacient, țin cardul acasă și eu, furnizor de sănătate, nu vreau să-i dau serviciu medical cu cardul. La spitale au fost mai puține probleme decât la mulți alți furnizori de sănătate, pentru că la spitale pacientul este internat, i se face foaia de internare, i-a pus cardul și îl mai pune la externare, merge mai ușor.

Totuși, la Institutul ,,Marius Nasta” din Capitală în primele zile au fost probleme cu cardul... Cum au fost soluționate?

A fost o problemă de felul următor: cei care administrează softul de la Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” au în administrare 150 de spitale și la “Marius Nasta” folosesc o versiune mai nouă, pe care probabil vor s-o implementeze și la celelalte spitale. A fost o problemă legată de această versiune, de conexiunea cu SIUI. A fost singurul spital al acelui dezvoltator în care nu a funcționat softul, dar au remediat problema. Au venit la Casă cu un set de întrebări, nelămuriri și după 2 ore au plecat cu toate probleme rezolvate și au fost poate singurii dezvoltatori extrem de interesați de problemele posibile pe care să le prevină. Nu au așteptat să treacă timpul și să vadă ce se întâmplă. A mai coincis și cu o cădere de curent în zonă de

vreo 2,5 ore și am înțeles că s-au ars și câteva calculatoare.

Din momentul în care totul se va deconta în baza cardului de sănătate, dacă se blochează cardul și medicul nu poate emite rețeta, dar pacientul are nevoie imediat de medicamentele respective cum se va proceda?

Depinde ce înseamnă blocaj. SIPE este un alt sistem decât cardul de sănătate. Eu ca medic îi scriu pacientului o rețetă, o ridic în sistem și pacientul când se duce la farmacie o găsește acolo, că e pe cititor. Din moment ce eu, medicul, am ridicat rețeta în sistem, a fost acceptată, s-a transmis în toată țara, înseamnă că a fost scrisă după toate regulile. Pe noi Casa ne interesează la farmacie să știm cine și când ridică rețeta. Se poate să fie ridicată de pacient, de cineva din familie, de un aparținător. Mai mult, în sistemul cardului există o rubrică Aparținător și poți să treci acolo pe cine vrei să-ți ridice rețeta. Scrierea rețetei este altceva decât ridicatul rețetei. Nu există s-a blocat cardul și nu poate scrie rețeta, fiindcă e un alt sistem informatic.

Unii medici de familie spun că au avut pe ecranul calculatorului mesajul următor din sistem: “Nu se mai pot da rețete după ora 16.00, că nu mai aveți program”. Și dacă totuși prescriu, li se pot imputa rețetele?

Programul unui medic de familie este de 7 ore, dar e flexibil, poate să facă 6 ore de cabinet și o oră de teren sau dacă nu are nici o solicitare pe teren să aibă 7 ore de cabinet. Dacă s-a terminat

39 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

programul, dar mai ai 2 pacienți la ușă, stai și îi vezi sau nu? Nu e nici o problemă să-i vezi, să le dai consultații. În legătură cu acel mesaj, medicii trebuie să discute cu dezvoltatorul de soft și nu arunc pisica la ei în curte, dar acel dezvoltator poate le-a pus limită la sfârșitul programului. Eu văd că este o rețetă peste program, dacă văd că este obișnuință, sigur că mă duc să întreb. Dacă a folosit cardul, verific dacă a fost pacientul sau nu. Dacă rețeta a fost scrisă fără pacient și cardul e în cabinet, este o problemă, altfel nu. În cazurile de genul acesta, îndemn medicii să vină și să discute cu noi, să trimită pe e-mail problemele. Sigur, dacă scrii rețete la 12.00 noaptea este o problemă... La validarea serviciilor mai există o condiție, un medic are 20 de consultații pe zi. Dar într-o zi poate să aibă 15, iar în alta 25. La raportare este acea medie de 20 consultații ori 22 de zile, la 3 luni (că e regularizarea pe trimestru). Este adevărat că nu iau în calcul consultațiile, dacă în fiecare zi sunt peste 20. Cardul ar trebui să ordoneze lucrurile, să existe programări la medic și atunci nu mai apar discuții că a fost înainte sau după program. Dacă medicii nu își fac nici un fel de programare și lumea vine buluc sau nu vine nimeni, cum a fost cazul celor 35 de medici din București care nu au dat deloc consultații cu cardul, e clar că ne uităm să vedem ce s-a întâmplat. Și pentru noi e ciudat și mă îndoiesc că din oamenii care au fost la consultație nici unul nu a primit card.

Ați făcut controale la furnizorii de servicii de sănătate. Pe câți dintre ei i-ați găsit având carduri de sănătate în cabinete, deși nu au voie să țină cardurile activate și ce sancțiuni ați dat?

Nu ne-am ocupat de această problemă acum, pentru că medicii de familie au venit și au zis dați-ne nouă cardurile care nu au ajuns la pacienți și le dăm noi. Aceste carduri ridicate de la Casă trebuie să fie sigilate în plic, intacte. Cardul îl desfaci în prezența pacientului.

Dar unii medici spun că nu a funcționat sistemul în momentul în care pacienții erau în cabinet cu cardul...

Nu, asta e doar o găselniță. Chiar dacă cineva spune că sistemul nu a funcționat, introducerea cardului în cititor a marcat momentul și locul, amprenta, după care are la dispoziție 72 de ore s-o ridice în sistem, dar o ridică cu amprenta aceea de timp și loc. Altfel, înseamnă dublaj la raportare.

Cum se poate rezolva situația liber pro-fesioniștilor care plătesc pe 1 an sau la 3 luni

cotizația la Sănătate, dar ei figurează în SIUI ca neasigurați?

Atâta timp cât ei își plătesc asigurările sunt asigurați. Este o situație pe care ne-o dă ANAF-ul, nu noi colectăm. Dacă persoana și-a plătit pentru următoarele 3 luni, este asigurat, dacă nu și-a plătit deloc anul acesta și ANAF-ul mi-l dă ca neplătitor, este neasigurat. Eu de unde știu că cineva plătește la finele anului. Pentru mine, dacă nu a plătit, e neasigurat. Este o problemă pe care trebuie s-o rezolve ANAF-ul cu acel plătitor.

Cum demontați temerile medicilor de familie că nu le vor fi decontate serviciile acordate fără card în baza Ordinului dat?

Serviciile vor fi decontate pentru că există suport, nu e nici un fel de problemă. Nu există această temere. Ordinul nu e mai puțin decât o lege. Avem articole în Legea 95 care dă dreptul Casei, este Hotărârea de Guvern, Contractul-Cadru, care are norme de aplicare și care sunt prin Ordin de ministru și președinte și normele trebuie să se raporteze la HG. Casele știu ce au de făcut. Să fiu extrem de clar, un serviciu acordat pe luna mai și nevalidat dintr-un motiv poate să existe. Poate să fie invalidat că a fost acordat unui cetățean neasigurat sau medicul nu avea competență, dar nu pentru că nu avea card.

Președintele României a declarat recent că “Guvernul a pregătit prost implementarea car-dului”. Vă vizează în mod direct, cum co mentați?

Nu vreau să comentez afirmația președintelui. Este normal ca președintele să se gândească la toți cetățenii României să le fie cât mai bine. Pot să spun doar ce am făcut: a existat tipărirea cardurilor, distribuția cardurilor, a existat o perioadă suficient de lungă în care în continuu am rugat și pacienții, și furnizorii să folosească cardul, deși nu era obligatoriu pentru a crea un exercițiu și a vedea ce probleme sunt. Am rugat cetățenii care nu au primit cardul să se ducă la Casă și să spună acest lucru, poate cardul este acolo. Dar a fost ca la noi...

Tot ce a ținut de dvs. ați făcut?Nu am avut o sumă dedicată pentru a face o

campanie. Dar de fiecare dată am explicat ce înseamnă cardul, a existat distribuția cardului de către Poștă și majoritatea românilor a intrat în posesia cardului. S-a văzut foarte clar, cei care au folosit cardul din decembrie și până la 1 mai. Nu au avut nici un fel de problemă. Cei care au venit pe 4 mai și atunci au pus prima dată mâna pe card și au inițializat, e clar că nu aveau exercițiu și era dificil. E greu de spus dacă ai făcut tot ce

40 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

se putea face în acel moment, că se putea și mai bine și altfel...

Ați primit reclamații de la pacienții care au fost refuzați de furnizorii de sănătate pentru că nu aveau card?

Da, multe. Din cei care formau cozile la Casa București foarte mulți spuneau că au fost la medic și nu le-au acordat acel serviciu și i-au trimis la Casă. În momentul în care ceream date ca să știu unde să mă duc să verific, nu-mi dădea nimeni. Am făcut câteva controale și unele nu erau adevărate, fuseseră consultați, li se acordase concediu medical. Erau și reclamații false, dar erau și oameni trimiși fără a fi nevoie la Casă. Am încercat să rezolvăm problema fără a ne concentra pe amenzi, sancțiuni. După părerea mea, e mai important să funcționeze sistemul. Toată lumea înțelege că e o perioadă de început, nimeni nu are o experiență în spate, dar trecem de acest început și, din momentul în care se va spune stop, vor fi și amenzi. Sigur.

Reprezentanții medicilor de familie au afirmat recent că “sistemul nu funcționează brici”...

Trebuie să ne și demonstreze că nu merge brici. Niciodată nu am spus că sistemul este perfect, că răspunde la secundă. Nici nu are cum, dar dacă nu a răspuns în prima secundă și a răspuns în următoarele 30 de secunde, nu cred că este o problemă. Dacă a răspuns într-un minut, iar nu este o problemă și la calculatorul de acasă uneori stai și aștepți să se conecteze mai mult timp.

În cât timp estimați că sistemul SIUI și cardul de sănătate vor fi funcționale 100% în România?

Tot așa s-a spus și despre rețete că nu funcționează brici, tot așa s-a spus și despre SIUI că nu funcționează brici. Uite că funcționează, uite că datele sunt în sistem. Pot fi scoase date de acum câțiva ani, ceea ce înseamnă că sistemul a funcționat și atunci, și acum. Carduri 100% nu vor ajunge niciodată la cetățeni, pentru că unii sunt plecați, alții poate nu au nevoie de ele că sunt sănătoși și ne bucurăm pentru ei. Dar sigur vine și un moment când spunem stop, de mâine doar cu cardul. Nu ai card, dar ai o urgență, primești serviciul medical, nu este nicio problemă, dar dacă este o afecțiune care nu reprezintă o urgență, atunci trebuie să te preocupi de card.

Când va fi acel moment când se va spune stop, de acum numai în baza cardului de sănătate?

Așa cum merg lucrurile, undeva în jurul datei de 1 august, dar e posibil și mai devreme.

Credeți că merită toți banii investiți până acum în acest sistem?

Merită cu prisosință, sigur că vom face și analize la 6 luni, la 1 an și o să vedem. Dar banii îi merită cu siguranță!

Și furăciunile în sistem vor fi mai puține?Cu siguranță. O situație foarte clară o vom avea

la 6 luni după ce se folosește numai cardul, adică din august încolo. O alta mai relevantă va fi la un an numai cu cardul comparativ cu un an în care nu s-a folosit cardul. Dar faptul că numărul serviciilor pe SIUI cu card este cu 25% mai mare decât serviciile fără card în prima lună de funcționare obligatorie a cardului este în regulă.

Hea

lth

& P

ubli

c M

anag

emen

t

41 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

42 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

SITUAȚIE 1:- Societate comercială cu profil medical aflată

în relație contractuală cu CASMB- Medic de familie angajat cu contract individual

de muncă la societatea respectivă- Pacienții sunt înscriși pe lista medicului de

familie.

Întrebări:- Ce se întâmplă cu pacienții în situația în

care contractul cu CASMB încetează (dizolvare

societate, încetare unilaterală din partea CASMB etc.)?

- Ce se întâmplă cu pacienții în situația în care societatea comercială desface contractul individual de muncă (din vina angajatului)?

- Ce se întâmplă cu pacienții în situația în care medicul își dă demisia, înființează CMI sau își desfășoară activitatea ca PFI?

- Un medic de medicina de familie care prestează servicii ca PFI poate încheia contract cu CASMB?

Cu pacienții de pe lista acelui medic nu trebuie să se întâmple nimic, pentru că lista de pacienți este a medicului și nu a societății. Atâta timp cât medicul are aviz de liberă practică, are listă de pacienți, poate face contract cu Casa fără nici o problemă. Dacă un medic acceptă și se duce cu contract individual de muncă într-o societate cu răspundere limitată, persoană

juridică și nu dorește să fie el în contract cu Casa, este alegerea lui, dar cu pacienții nu se întâmplă absolut nimic. Dacă medicul pleacă la un cabinet individual, la altă societate, pacienții trebuie să-și dea acordul dacă mai rămân sau nu pe lista lui. Este alegerea pacientului. Societatea comercială nu poate să păstreze pacienții, nu există o formă. Sigur că dacă medicul de medicină de familie își face PFI, poate încheia contract direct cu CASMB, dacă are lista de pacienți, îndeplinește condițiile (800 de asigurați, aviz de liberă practică), face dovada unui spațiu, în condițiile legii, chiar dacă a fost înainte angajat. Dacă medicul e angajat la o societate a altui medic de familie, dar nu cu listă de pacienți, nu poate pleca cu pacienții. De exemplu, medicul de familie angajator are 3.000 de pacienți pe listă și mai angajează un medic de familie pentru că are un volum de muncă mare, dacă îi dă jumătate din pacienții din lista sa medicului angajat, acesta poate pleca oricând cu ei, dacă îl angajează doar pentru volumul mare de muncă, nu.

DR. VASILE CIURCHEA RĂSPUNDE:

Eu, ca medic de familie, pot să dau 20 de consultații astăzi, să scriu 15 rețete, 5 bilete de trimitere în paraclinic, 10 bilete

de trimitere în clinică. Nimeni nu mă obligă și nu este nici o condiție majoră ca în secunda 2 să și ridic serviciile în sistem. Pot să le ridic în 72 ore, la noapte sau îi dau un Enter calculatorului și le ridică singur. Asta e regula.

DR. VASILE CIURCHEA RĂSPUNDE:

Președintele Casei dezleagă 4 situații din practica medicilor

și managerilor

Hea

lth

& P

ubli

c M

anag

emen

t

SITUAȚIE 2:- Cardul de sănătate al pacientului este validat- Medicul oferă consultația, scrie rețeta la

final, dar validarea consultației se face într-un interval mare de timp (30 de minute, chiar și o oră).

Întrebare:Ce se poate face astfel încât validarea să fie

rapidă, iar pacientul să nu fie nevoit să aștepte așa de mult timp, în condițiile în care nu poate lăsa cardul la furnizorul de servicii și să se întoarcă mai târziu?

43 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Trebuie urcată consultația în sistem. Dacă un dezvoltator i-a creat pe ecran “Serviciul trebuie făcut în maximum 72 de ore de la momentul acordării”, ar trebui să aibă o discuție cu dezvoltatorul de soft. În ceea ce privește consultațiile la cronici, sunt 4 pe trimestru, pot fi și 2 pe lună. Nu-i restricționează nimeni pe medici în actul medical. Nu-i lăsăm să le multiplice nejustificat. Dacă mă duc la medicul de familie care consideră că am nevoie de un bilet de trimitere la cardiologie, mai consideră că trebuie să-mi fac 3 analize și îmi dă un bilet de trimitere în paraclinic, este în regulă. Dar este interzis în fiecare zi să-i dai un serviciu, îl chemi azi, îl consulți și îi spui vino mâine să-ți dau EKG și îl mai raportezi încă o dată la un consult. Asta înseamnă spus pe șleau că vrei să-mi furi serviciile. Doar dacă vrei să-ți crești numărul de servicii nejustificat, chemi pacientul în fiecare zi.

DR. VASILE CIURCHEA RĂSPUNDE:

SITUAȚIE 3:- Pacient pentru o consultație din categoria

Consultație cronici - după ce este efectuată consultația, în sistem apar mesaje de tipul: “Unul dintre câmpuri să fie unic. Există în baza de date” sau “Serviciul trebuie făcut în maximum 72 de ore de la momentul acordării”

- Medicul de familie în cadrul Consultației cronici - fiindcă e o singură consultație pe boală cronică pe lună - emite totul într-o zi: rețeta, biletul de trimitere către specialist și analize de laborator.

Întrebări:- Consultația respectivă, chiar dacă dă

eroare în sistem, va fi decontată de către Casă?

- Ce se întâmplă cu un pacient cronic care a avut deja o consultație pe boală cronică în luna respectivă și la câteva zile după medicul de familie constată că este nevoie și de un bilet de trimitere la specialist. Poate beneficia pacientul de acest bilet sau va trebui să plătească consultația la specialist?

SITUAȚIE 4:- Pacient în programul național de oncologie,

vine la spital să-și facă chimioterapie în cadrul spitalizării de zi mai multe zile consecutive (2, 3 sau chiar 5, uneori conform schemelor de tratament)

- Trebuie să prezinte cardul de sănătate și îl prezintă.

Întrebări: - Trebuie să prezinte cardul de sănătate de

fiecare dată sau doar la începutul ședințelor și la sfârșitul acestora în cadrul aceleiași luni?

- Veți deconta doar un serviciu per CNP, în condițiile în care pacientului i se acordă servicii medicale zilnic timp de 3 sau 5 zile într-o lună?

Trebuie să prezinte cardul când vine la începutul ședințelor. Poate utiliza cardul acel furnizor la sfârșitul ședinței, dar schema terapeutică este pe 5 zile. Dacă din diverse motive: că nu a suportat pacientul, că nu a mai venit, din 5 s-ar putea să-i facă doar 3, eu îi decontez doar 3, nu 5, chiar dacă folosește cardul. Pacientul are o fișă și eu știu câte servicii a făcut. Dacă furnizorul le trece și pe acelea la care pacientul nu a venit, o să văd... În oncologie decontăm cura, dar dacă nu ai făcut cura, nu o decontăm, iar pacientul trebuie să aibă foaie de zi. Asta nu înseamnă că cineva nu poate să raporteze și servicii

DR. VASILE CIURCHEA RĂSPUNDE:

44 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Cipla nu este încă un nume foarte cunoscut în piața farmaceutică din România, dar Beatrice Ancuța este bine cunoscută și apreciată de mai mulți jucători din piața de profil în care activează de peste 20 de ani (una dintre cele mai recente poziții fiind cea de Sales Director România & Sales Excellence Director South East Europe în cadrul AstraZeneca). În 2014, după o experiență de succes în industria farmaceutică, Beatrice a decis să facă o schimbare în carieră, prin înființarea unei companii de consultanță în managementul farmaceutic. Anul 2015 a venit însă cu o ofertă de nerefuzat, și anume poziția de Director General Cipla România. Astfel, Beatrice a acceptat provocarea de a reveni în industria farmaceutică și de a contribui la dezvoltarea renumelui și imaginii Cipla în România.

Interviu și foto de Alexandra Mănăilă

BEATRICE ANCUȚA, CEO CIPLA ROMÂNIA:

„Genericele, o provocare acceptată!”

Hea

lth

& P

riva

te M

anag

emen

t

EXCLUSIV

45 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Cipla este o companie multinațională având originea în India, companie prezentă în peste 150 de țări si având o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de dolari. În prezent, compania deține la nivel global peste 1.500 de produse generice în peste 65 de arii terapeutice distincte, provocarea fiind în aceste condiții una remarcabilă pentru noul CEO Cipla România.

Ce își propune Cipla în România?Ne dorim să devenim o opțiune terapeutică de primă intenție, obiectivul fiind acela de a crește ac-cesibilitatea la tratamente de calitate pentru cât mai mulți pacienți. Ne propunem să creștem, să ne dezvoltăm pe termen mediu, iar pe termen lung să devenim lideri de piață. În primă fază venim cu un portofoliu de produse din aria Respirator, respec-tiv cu 8-10 molecule, toate adresate pacienților cu afecțiuni respiratorii cronice și acute, în timp ce pe termen mediu și lung ne gândim la identificarea de noi oportunități în piața de vaccinuri, oncologie sau antiinfecțioase. Începând de anul viitor, vaccinurile și alte produse generice din ariile cardiovascular și gastroenterologie vor fi în atenția noastră pentru piața din România.

Despre câte molecule vorbim în primul an în România?Piața farmaceutică din România este una importantă, iar Cipla s-a decis să devină o parte semnificativă a acesteia, cu produse din toate ariile terapeutice prioritare pentru România. În primul an (2015-2016) vom fi prezenți - așa cum am menționat - cu pro-duse din aria Respirator, urmând a extinde numărul de molecule în funcție și de momentul expirării patentelor pentru inovative.

De ce Respirator? Are legătură cu faptul că Serroflo este unul dintre produsele principale din portofoliul Cipla?Piața de Respirator este una din piețele cele mai mari, cu o valoare anuală de aproape 100 milioane €, fiind una dintre puținele care a și în-registrat creștere. Astmul este o problemă de mare actualitate în Europa, afectând aproximativ 30 de milioane de copii și adulți de peste 45 de ani și generând costuri de îngrijire semnificative. Combinația salmeterol-fluticazonă este cea mai des utilizată în tratamentul de întreținere al astmului, fi-ind în același timp cea mai vândută combinație la nivel mondial pentru bolile obstructive cronice.

FOTO

ARH

IVA

Cipl

a

46 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Cipla în România, lansată oficial în aprilie

Lansarea oficială a companiei Cipla în România a avut loc în luna aprilie 2015. La eveniment au participat mai mult de 200 de profesioniști în sănătate, specialiști care pot iniția și trata patologia respiratorie, respectiv: pneumologi, alergologi și medici interniști. Lansarea a fost transmisă în direct și în alte centre universitare acoperind aproape toate zonele țării.

Accesul pacienților la produsul inovativ este limitat, iar Cipla și-a propus să lărgească accesul pacienților la tratament, oferind alternative - aceeași formulă într-un device inovativ (pMDI cu indicator număr doze). Trebuie specificat că strategia Cipla nu se axează pe o activitate pur comercială, ci pe ideea de educare a profesionistu-lui în domeniul sănătății astfel încât decizia acestuia să fie bazată pe informație și experiență clinică.

În afară de produse, Cipla are în portofoliu și dis-pozitive medicale, și ingrediente active pe care le exportă. Cât din business reprezintă API? Într-adevăr, Cipla este al treilea cel mai mare producător de dispozitive medicale la nivel global. În ceea ce privește dispozitivele, Cipla se afirmă prin inovație, oferind dispozitive medicale folosite cu ușurință de către pacienți. De exemplu, în aria Respirator, Cipla are cel mai utilizat device la nivel mondial. De asemenea, compania nu produce și vinde doar substanțe active, ci și investește 6% din turnover pentru cercetare și dezvoltare. În privința ingredientelor active 30% din business se bazează pe API (ingrediente substanțe active), fiind în jur de 200 de ingrediente diferite.

Ajustarea preţurilor la medicamente face ca pentru aproape 1.000 de medicamente generice preţul de vânzare să scadă sub costurile de producţie. În aceste condiții, lansarea Cipla în România în ce fel de moment a venit?Lansarea Cipla în România a avut loc într-un moment de schimbare radicală. Este clar că oricât ne-am dori

ca piața din România să înglobeze medicamente originale sau generice scumpe, nu cred că acest lucru este sustenabil pe termen mediu și lung. De aceea, cred că intrarea Cipla în România se face într-un moment benefic. Piața farmaceutică din România se aliniază cu piețele mari în ceea ce privește accesul pacienților la tratamente. La masa negocierilor cu autoritățile trebuie să fie reprezentanții industriei farma, atât din companii generice, cât și inovative, pentru a găsi împreună cele mai bune soluții pentru pacienți. Trebuie să existe o negociere comună: dacă inovativul a dominat piața în perioada de exclusivitate, este vremea ca și genericele să demonstreze că pot reprezenta opțiuni eficiente pentru pacient și să nu fie eliminate, deoarece fondurile au fost alocate exclusiv soluțiilor inovative. Peste tot în lume există o opțiune standard pentru pacient, iar în momentul în care acesta își dorește să fie tratat cu un medi-cament mai scump, el trebuie să suporte diferența. Cred că piața din România este pregătită acum să primească și alte companii farmaceutice, iar pentru Cipla acest lucru reprezintă o mare oportunitate! În contextul economic actual, este loc pentru fiec-are jucător farma care dorește să ofere pacienților români alternative terapeutice eficiente, cu standarde calitative înalte și costuri accesibile, iar compania Cipla chiar asta își propune să facă. Competiția creează rezultate, creează succes, creează evoluție și de aceea cred că este important ca Cipla să-și găsească un loc distinct în această piață.

Când va ajunge lider de piață?Am convingerea că oamenii pot face diferența. Dacă ai oameni profesioniști, motivați pe termen lung și dedicați și un portofoliu performant – cum este cel Cipla, obiectivul de a deveni lider de piață este unul ambițios, dar nu imposibil de atins.

Trecerea dvs. de la o companie de originale la una de generice a presupus o regândire a strategiilor?Sunt anumite aspecte comune și unele diferite. De când activez în cadrul Cipla, nu am văzut o diferență semnificativă față de o companie inovativă în ceea ce privește calitatea, pregătirea și dorința de dezvoltare a oamenilor. Expertiza oamenilor din

FOTO ARHIVA Cipla

Hea

lth

& P

riva

te M

anag

emen

t

47 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Cipla este la standarde înalte, majoritatea având o experiență solidă în companii multinaționale și fiind capabili să creeze un mediu de lucru cu adevărat competitiv și profesionist. Strategia companiei poate fi diferită prin simplul fapt că moleculele generice sau substanțele active sunt deja cunoscute de către prac-ticieni, diferența fiind făcută de modul în care acestea sunt poziționate pe piață. Dacă vrei să te poziționezi ca o copie a originalului, atunci îți trebuie o strategie, iar dacă vrei să te poziționezi ca un generic inovativ, este necesar un mix de strategii.

E mai dificil să vinzi generice decât originale?Eu cred că e mult mai greu să vinzi generice. Când apare medicamentul inovativ și ești sin-gur pe piață, în afara faptului că-l faci cunoscut specialiștilor din domeniu, nu prea mai ai alt-ceva de făcut. Este adevărat că pregătești echipa, implementezi activitățile. Dar în momentul în care lucrezi în aceeași clasă terapeutică cu încă 7 generice, cu aceeași substanță activă, a te diferenția de celelalte medicamente generice este un lucru mult mai complex și delicat, iar mediul mult mai com-petitiv și dificil. Mediul în care am activat eu era unul foarte dinamic, dar în care atunci când construiai o strategie aveai și un sfârșit estimat și sigur. În momen-tul în care vii într-o piață în care ești la fel cu celelalte produse, având același INN, este clar că nu știi care va fi deznodământul. Nu poți decât să joci niște sce-narii și e mult mai complex și mai dinamic comparativ cu o companie de inovative. Cred că este extrem de dificil să spui câte alte molecule de INN-uri estimezi că apar pe termen scurt. În cazul unui inovativ știi că până expiră patentul, timp de 14 ani ești singurul pe piață și

gata. Aici nu știi câte molecule mai apar până la anul, care este strategia lor și trebuie să fii în permanență la curent cu piața, cu competiția, cu tot. Este mult mai neașteptat și puțin predictibil deznodământul.

Campania anti-SIDA în Africa, în care Cipla a reușit să ofere tratament cu 1 dolar pe zi, nu a însemnat practicarea unui preț de dum ping?Nu! Așa a fost percepută, este adevărat. A fost politica companiei să ofere acces pacienților care nu visau să aibă acces la tratamente, să le dea șansa să trăiască și tocmai prin asta Cipla a făcut diferența. A creat posibilitatea pacienților de-a avea dreptul la viață. A fost prima companie care a reușit să ofere o triplă combinație anti-retrovirală (ARV) folosită în tratamentul HIV/SIDA la un preț de sub un dolar pe zi, făcând astfel posibilă salvarea a milioane de vieți începând cu 2001. În America, prețul era de 15.000 euro pentru un asemenea tratament. De altfel, una dintre misiunile Cipla este ca nimeni să nu fie refuzat, astfel încât acolo unde pacienții au nevoie de trata-mente, Cipla le vine în ajutor.

Care este politica de angajări la Cipla România?Cipla are în România o echipă mică, dar profesionistă, cu experiență îndelungată în aria Res-pirator. Este o echipă care pune preț pe calitatea interacțiunii și livrează mesaje bazate pe emoție și dorința de a construi un parteneriat pe termen lung cu profesioniștii din domeniu și nu doar de a-și atinge obiectivele cantitative. Avem nevoie de oameni! Cipla are o ușă deschisă pentru toți cei care doresc să intre într-o ambianță în care profesionalismul și încrederea contează. Încă se fac angajări la noi. Ca în orice com-

“Cipla își propune să devină un jucător important în piețele în care genericele constituie o opțiune terapeutică de primă intenție, tocmai prin faptul că e vorba de acces mai larg la tratamente de calitate”.

48 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Hobby-uriBeatrice Ancuța este pasionată de călătorii. Nu ratează week-end-urile, dând fuga ori de câte ori poate în diverse locuri dragi din Europa. În luna septembrie Beatrice va pleca în India, unde va încerca să îmbine munca cu pasiunea.

panie și la noi există o structură de suport și o structură de execuție. Am acoperit parțial pozițiile de execuție, de implementare, de teren și urmează să dezvoltăm și alte poziții de suport, care să sprijine tot business-ul. Căutăm persoane cu inițiativă, care cunosc foarte bine mediul în care activează, au expertiză personală și profesională, pot lucra în echipă. Spiritul de echipă și colaborarea între membrii echipei este esențială. Echipa Cipla la nivel global este formată din manageri veniți din companii multinaționale de renume cum ar fi GSK, AstraZeneca, Pfizer, Novartis, Teva, Abbott. Practic, toți cei din top management au trecut cel puțin printr-o multinațională. Și echipa din România are oameni veniți din companii multinaționale de renume precum MSD, Pfizer, AstraZeneca.

Vă considerați un bun manager? În ultima perioadă se pune mult accent pe diferența dintre manager și lider. Dacă ești un lider bun, nu înseamnă că ești și un manager bun. Și nici invers.

A fi lider înseamnă că tu creezi acele premise pen-tru toți cei care sunt parte din echipa ta să participe la dezvoltarea afacerii. Managerul oferă direcțiile fără empatie, fără să-i facă pe cei din echipă să simtă că sunt parte din acest puzzle, că participă la dezvoltarea businessului. Aceasta este diferența! În industria farmaceutică ideea de lidership, deși există în multe dintre companii și multinaționale, este în re-alitate cu totul altceva. Eu cred că o companie care reușește este cea în care managementul este for-mat din lideri”.

Medicamentele fabricate în India nu prezintă încredere. Este o prejudecată?Ne-am gândit și noi de la bun început la acest aspect și am considerat că poate fi un obstacol, o amenințare pentru performanța din piața locală. Dar este doar o prejudecată. Dacă cineva are șansa să ajungă în laboratoarele Cipla din India și să aibă o interacțiune directă cu oamenii care lucrează în mediul de producție își schimbă total părerea. Sunt angajați cu o pregătire profesională solidă care lucrează în fabrici autorizate de toate reglementările locale și internaționale. Prin pro-dusele și serviciile noastre dorim să schimbăm o astfel de mentalitate, fiindcă indiferent de unde vii, dacă faci un lucru la un anumit stan-dard de calitate sau la nivel profesionist, poți face diferența! Doresc ca Cipla să fie percepută în România drept o companie căreia îi pasă de pacienți, care se dedică îngrijirii lor și oferă soluții inovative profesioniștilor din domeniu.

Aveți vreo ambiție personală legată de Cipla România?Mi-e și frică să spun. Cândva spuneam că mi-aș dori să am o echipă de vânzări mare... Eram în AstraZeneca la început cu o echipă mică de 30 de oameni și cu o performanță anuală de 13 milioane $ și am ajuns să conduc o echipă de aproximativ 250 de profesioniști, ajungând în 2012 la 132 milioane $. Cea mai importantă realizare în cadrul AstraZeneca a reprezentat-o echipa, fiind recunoscută drept una dintre cele mai performante din piața farmaceutică locală. Mi s-a îndeplinit dorința să conduc cea mai mare echipă de vânzări din piața farmaceutică din România, așa că mi-e teamă să spun ce-mi doresc pentru că s-ar putea să se întâmple (râde).

“Viziunea Cipla: "Nimeni nu poate fi refuzat!”

Hea

lth

& P

riva

te M

anag

emen

t

49 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Hea

lth

& H

uman

Res

our

ces

Cauzele fluctuaţiei de personal Sindromul burnout la personalul medical

Dana GOŢIAPsiholog, Consultant Resurse Umane

HR Zagreus ConsultingTel: 0724.824.452

În articolul precedent, publicat în numărul 6 (1) 2015 al revistei Romanian Journal of Health Manager, arătam că unităţile sanitare care se confruntă cu instabilitatea forţei de muncă sunt supuse unor mari costuri financiare. Revin asupra acestor cauze (multiple), aşa cum au fost evidenţiate de către Steven T. Hunt în lucrarea intitulată „Nurs-ing Turnover: Costs, Causes & Solutions” publicată în 2009:

1. Lipsa oportunităţilor şi suportului de creştere în carieră;2. Lipsa de claritate a rolului, control scăzut asu-

pra performanţei în muncă;3. Lipsa recunoaşterii, a aprecierii pentru capaci-

tatea şi contribuţia adusă la locul de muncă;4. Lipsa de încredere şi de colaborare eficientă cu

colegii;

5. Slaba comunicare cu managementul cu privire la aspectele critice (probleme esenţiale) de la locul de muncă.

Un factor determinant al plecării personalului din unităţile care oferă servicii medicale îl reprezintă sindromul burnout („a arde complet”) cauzat, la rân-dul său, de o multitudine de factori.

Scurt istoric şi descriere a sindromului burnoutApărut la mijlocul anilor 1970 ca o problemă

socială majoră în Statele Unite, importanţa acestui sindrom a crescut semnificativ fiind recunoscut, în multe ţări şi într-un spectru foarte larg de ocupații, ca o problemă notabilă, un risc organizaţional major care afectează negativ atât angajaţii, cât şi angajatorii.

„Nursing is an art: and if it is to be made an art, it requires an exclu-sive devotion as hard a preparation, as any painter’s or sculptor’s work; for what is the having to do with dead canvas or dead mar-ble, compared with having to do with the living body, the temple of God’s spirit? It is one of the Fine Arts: I had almost said, the finest of Fine Arts.” Florence Nightingale„Din cauza numărului mare de asistente medicale şi a multiplelor roluri în direcţii variate, deciziile diferite pe care fiecare asistentă le ia, de multe ori în practica zilnică, pot face o diferenţă vitală în eficienţa sistemului de sănătate. Este esenţial ca asistentele medicale şi factorii de decizie ai politicilor din acest domeniu să se concentreze asupra rolului asistentei în îngrijirea eficientă şi a rentabilităţii sistemelor de sănătate, ca o prioritate esenţială în atin-gerea unei mai bune sănătăţi pentru toţi.”

Nurses: A Force for ChangeCare Effective, Cost Effective

Copyright © 2015 by International Council of Nurses

50 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

În urmă cu un an s-au împlinit 40 de ani de la definirea şi dezvoltarea mod-elelor teoretice, pentru prima dată, ale acestui fenomen. Psihologul american de origine germană Herbert Freudenberger (1974) este primul care a redefinit stresul profesional prin acest termen, „a arde com-plet”.

Numeroasele studii ulterioare au identificat că medicii şi asistentele medicale reprezintă categoria profesională cea mai afectată de acest fenomen pe care Felton (1998) îl descria ca fiind „incapacitatea de a face faţă stresului emoţional la locul de muncă”.

În 1986, Christina Maslach, profesor de psiholo-gie la Universitatea Berkeley, California, clasifică şi descrie acest sindrom prin trei componente ma-jore: epuizarea emoţională, depersonalizarea şi re-ducerea împlinirii profesionale.

În burnout sunt implicaţi atât factori individuali, cât şi organizaţionali și există un schimb între aceste două părți. Caracteristicile unui individ, cum ar fi personalitatea, valorile, scopurile, vârsta, nivelul de educație, situația familială pot interactiona cu fac-torii de risc ai locului de muncă, cu cei din mediul organizaţional și, fie se exacerbează, fie acționează ca un tampon împotriva efectelor lor.

Conform Cassitto (2003), printre factorii de risc asociaţi sindromului burnout se numără: volumul de muncă (surmenaj sau plictiseală), conflicte la locul de muncă, resurse diminuate, nesiguranţa locului de muncă, lipsa feedback-ului, dezechilibrul dintre efort şi recompensă, insuficienţa de personal, schimbările organizaţionale rapide, stima de sine scăzută, atitudinile la locul de muncă, aşteptările nerealist de mari, salariul, vechimea în muncă. Cercetările au arătat că sindromul de burnout nu este rezultatul unor evenimente ocazionale stresante, ci al unui proces lent, ce se poate prelun-gi pe parcursul a câţiva ani.

Fiind un sindrom, înseamnă că este caracterizat de un set de simptome. Conform Schaufeli W.B.&Enzman D. (1998), acestea pot fi identificate în trei planuri diferite, individual, in-

terpersonal, organizaţional şi sunt manifestate la nivel cognitiv, comportamental, afectiv, fizic şi motivaţional.

Dacă în alte ţări sindromul burnout este crescut pe dimensiunile epuizare emoţională şi realizări personale, în România cele câteva studii au relevat că este prevalent pe componentele deper-sonalizare şi realizări personale şi se manifestă, cu precădere, în plan interpersonal (iritabilitate) şi plan organizaţional prin lipsa satisfacţiei la locul de muncă, lipsa încrederii în management şi co-legi, moralul scăzut, performanţă redusă. Aceste dimensiuni şi simptome sunt şi cele care favorizează migraţia personalului medical şi sunt determinante în deciziile pe care le iau asistentele medicale de a părăsi locurile de muncă din ţară în favoarea ofer-telor din străinătate.

Cu toate că, în comparaţie cu alte ţări, rezul-tatele unui studiu realizat în ţara noastră (2013) au indicat un nivel scăzut sau mediu pentru epuizare emoţională şi depersonalizare, acestea nu sunt de neglijat iar ajutorul specializat este cu atât mai necesar cu cât prevenţia este mult mai puţin costisi-toare în comparaţie cu intervenţiile de recuperare a persoanei sau cu cele asimilate părăsirii locului de muncă.

În sistemul de asistenţă medicală publică, im-pactul negativ al migraţiei forţei de muncă, dar şi blocarea posturilor determină personalul rămas să intre în suprasarcină, ceea ce favorizează instalarea mult mai rapidă, într-un timp mai scurt, a sindromu-lui burnout.

CE SE POATE FACE? CE MĂSURI POT FI LUATE?

Recuperare şi prevenţieÎn domeniul îngrijirii sănătăţii, unde facto-

rii de stres sunt mulţi și variaţi, intervențiile pot fi o adevărată provocare. Identificarea cât mai riguroasă a factorilor de risc ai epuizării, atât ai celor comuni, cât şi ai celor distincţi fiecărei specialităţi medicale (de exemplu, în pediatrie, pot fi adăugaţi

Hea

lth

& H

uman

Res

our

ces

51 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

BIBLIOGRAFIE1. Capko, J. (2001). Identifying the Causes of Staff Turnover. American Acad-emy of Family Physicians, Family Practice Management, www.aafp.org/fpm2. Cooper, Cary L., G. Antoniou, Alexander-Stamatios. (2005). Research Companion to Organizational Health Psychology. Edward Elgar Publishing Limited, UK.Felton, J. S., (1998). Burnout as a clinical entity - its importance in health care workers. Occup. Med. Vol. 48, No. 4, pp. 237-2503. Hodgkinson, Gerard P., Ford, J. Kevin. (2005). International Review of Industrial and Organizational Psychology 2005 Volume 20. Edited by John Wiley & Sons4. Jacobs, Linda M., Nawaz, Muhammad K., Hood, Joyce L., Bae, Sejong. (2012). Workplace Health & Safety, Vol. 60, No. 8. American Association of Occupational Health Nurses, Inc. 5. Maytum, J. C., Heiman, M. B., & Garwick, A. W. (2004). Compassion fatigue and burnout in nurses who work with children with chronic conditions and their families. Journal of Pediatric Health Care, 18, 171-179

6. Maslach C. Burnout: A multidimensional perspective. In W. Schaufeli, C. Maslach, & T.Marek (Eds.), Professional Burnout, Recent Developments in Theory and Research, Taylor &Francis, Washington, DC 1993;19-32.7. Ozyurt, A., Hayran, O., & Sur, H. (2006). Predictors of burnout and job satisfaction among Turkish physicians. QJM: An International Journal of Medicine, 99, 161-1698. Van Bogaert, P., Clarke, S., Roelant, E., Meulemans, H., & Ven de Heyning, P. (2010). Impacts of unit-level nurse practice environment and burnout on nurse-reported outcomes: A multilevel modelling ap-proach. Journal of Clinical Nursing, 19, 1664-1674. 9. Wilson, B., Squires, M., Widger, K., Cranley, L., & Tourangeau, A. (2008). Job satisfaction among a multigenerational nursing work-force. Journal of Nursing Management, 16, 716-723

factori stresori ca: îngrijorarea părinţilor copiilor bolnavi, probleme de custodie a copiilor, abuzurile asupra copiilor) poate sta la baza dezvoltării unor programe care să contribuie la prevenţia oboselii induse de gradul ridicat al solicitării emoţionale şi a factorilor stresori care stau la baza fenomenului de burnout.

Un program de training al cărui obiectiv este creşterea rezistenţei la stres oferă angajaților opțiuni pentru a învăţa strategii de gestionare a stresului şi epuizării emoţionale. Se poate crea, astfel, o structură de suport în cadrul căreia să fie folosită tehnica debriefingului, fiind recunoscut succesul pe care îl are aceasta în managementul stresului (de exemplu, în cazul echipelor care oferă asistenţă şi intervenţie în camerele de gardă). Un impact pozitiv îl au şi atelierele de lucru în care este abordată tematica suferinţei, cele care au ca scop dezvoltarea inteligenţei emoţionale şi creşterea calităţii vieţii etc.

Unele schimbări de mediu (crearea de spații liniștite, pauze de relaxare prin meditație muzicală) şi culturale (asigurarea unui mediu de lucru mai sigur, dezvoltarea unui răspuns bine definit faţă de violența de la locul de muncă precum şi implicarea personalului medical în problemele administra-tive ale unităţii medicale) pot oferi, de asemenea, salariaţilor sentimentul de “control” al mediului lor de lucru.

Numeroasele cercetări din aria stresului ocupaţional au arătat că strategiile comportamenta-le şi de coping la locul de muncă în care sunt impli-cate stăpânirea de sine sau rezolvarea de probleme, sunt asociate cu un distres scăzut şi, ca urmare, cu o menţinere a eficienţei profesionale.

Nu voi afirma că stresul, epuizarea emoţională vor fi evitate sau vor dispărea, însă, prin implementarea unora dintre aceste câteva recomandări, desfăşurând activitatea înconjurat de o cultură/atmosferă de sprijin, personalul medical va învăţa să le gestioneze cu succes ceea ce va avea ca rezultat scăderea fluctuaţiei salariaţilor şi, implicit, scăderea semnificativă a costurilor (directe şi indirecte) cauzate de aceasta.

Herbert Freudenberger a avertizat în urmă cu câțiva ani: „Avem, de asemenea, nevoia de a integra un sen-timent de spiritualitate în munca noastră. Nu vreau să spun religie instituționalizată, cât mai degrabă un sentiment de moralitate, etică, valori și convingeri co-mune. Valorile ar trebui să contribuie la promovarea binelui uman, la a ne ajuta să ne confruntăm cu frustra-rea, tristețea, stresul și, în ultimă instanţă, cu moartea.

Avem nevoie de a dezvolta metode și mijloace, cum ar fi o echipă bună care predă ştafeta următoarei echipe, pentru a transmite cunoştinţele noastre despre cum poate fi prevenit burnoutul, astfel încât aceste echipe să beneficieze de erorile noastre pentru a nu fi „prinse” în aceleași dificultăți.” (Felton, J. S.,1998, p.248).

52 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Hea

lth

& In

tern

atio

nal

Man

agem

ent

NORVEGIA, ȚARA FIORDURILOR - CALDĂ PENTRU IMIGRANȚI

Serviciile de sănătate acordate imigranților sunt incluse în Norvegia în asistența oferită de stat, de către autoritățile locale. Este adevărat că populația Norvegiei numără aproximativ 4,8 milioane de locuitori și majoritatea norvegienilor sunt norvegieni etnici (un grup etnic indigen din nordul Europei și alte țări scandinave). În ultimii ani, imigrația a influențat creșterea populației cu procente mai ridicate de 50% din creșterea

totală. Cele mai mari grupuri de imigranți sunt polonezi, suedezi, pakistanezi, irakieni, somalezi, germani, vietnamezi și danezi. În prezent, în Nor-vegia există 5 centre regionale de resurse privind violența și stresul traumatic: în nord, centru, est, vest și sud. Experiența norvegiană privind acor-darea serviciilor medicale imigranților, azilanților, refugiaților este extrem de relevantă în domeniu, fiindcă a testat mai multe forme. Inițial, s-a plecat de la servicii specializate pentru această catego-rie, dar norvegienii au considerat că este stigma-

Modele nordice de servicii medicale acordate imigranților

Alexandra Mănăilă

Serviciile medicale acordate imigranților nu reprezintă o afacere ex-trem de profitabilă, dimpotrivă. Totuși, acești oameni au nevoie de ajutor specializat, mai ales că nu sunt puține problemele de sănătate cu care se confruntă. În timp ce în România există o singură asociație, ICAR, ce se preocupă de soarta imigranților, oferindu-le servicii medi-cale (fiindcă în cele mai multe cazuri nu sunt beneficiari ai asigurărilor de sănătate), în țările din nordul Europei există deja centre medicale specializate în tratarea imigranților.

53 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

tizant să aibă servicii speciale pentru imigranți și au renunțat, incluzându-le în sistemul general de servicii medicale. Revizuind rezultatele, au ajuns la concluzia că nu este același lucru să fii migrant cu probleme de sănătate și să fii norvegian cu probleme de sănătate, așa că se gândesc serios să revină la soluția inițială a serviciilor specializate pentru migranți. Bergen este un oraș din vestul Norvegiei, al doilea ca mărime, având aproxima-tiv 239.209 de locuitori. Solve Saetre, consilier special, Primaria Bergen, a declarat că anual la nivelul municipalității sunt primiți 450 de refugiați. “Municipalitatea trebuie să-și facă un buget și să vadă câți imigranți poate să primească pentru a

le asigura acces la învățarea limbii, locuințe, cali-ficare, un complex de măsuri de integrare. Pentru fiecare imigrant se primește o sumă, iar pentru cei cu probleme speciale, cu dizabilități, prob-leme de sănătate mintală, se pot acorda sume suplimentare. Acești bani care vin central de la stat (dar și din fondurile locale) intră în trezore-rie la muncipalitate și ea decide cum îi folosește mai bine pentru a rezolva situațiile. Există o mare flexibilitate în distribuirea acestor fonduri”, a afir-mat Solve Saetre. În decursul a 5 ani s-au alocat 100.000 de euro pentru acoperirea nevoilor de sănătate. Mai mult, impresionați fiind de trage-diile din Marea Mediterană, unde au murit sute

Prof. Morten Sodemann

Șeful Clinicii de Sănătate pentru Migranți din cadrul Universității Danemarcei de Sud

Solve Saetre

Consilier special Primaria Bergen

54 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

de imigranți în căutarea unei vieți mai bune, norvegienii s-au angajat să primească 10.000 de refugiați sirieni în următorii 2 ani.

DANEMARCA, ȚARA CU CEI MAI FERICIȚI OAMENI, TRATEAZĂ PACIENȚI FĂRĂ ACTE

În 2013, Danemarca s-a clasat pe primul loc în cadrul raportului World Happiness Report. În acest context, nu e de mirare de ce îngrijirile medicale sunt considerate un drept civil, funda-mental, danezii vizitându-și medicul de familie de 7 ori pe an în medie. În ceea ce-i privește pe imigranți, pentru ei s-a dezvoltat o ramură medicală specială, care se ocupă de sănătatea migranților. Actualmente, sunt 4-5 clinici spe-cializate în Danemarca, doar pentru imigranți, iar una din clinici se află în cadrul unui spital universitar. Prof. Morten Sodemann este șeful Clinicii de Sănătate pentru Migranți din cadrul Universității Danemarcei de Sud, fiind de profe-sie medic infecționist. Clinica fiind într-un spital public, este finanțată din banii statului. “În primii doi ani de la deschidere am avut deficit, apoi am convins politicienii să includă în buget sume care să răspundă acestor activități”, a mărturisit Prof. Morten Sodemann. Acesta a recunoscut că în anul 2008 când au înființat clinica noastră au început modest cu un mic departament în cadrul spitalului universitar. Apoi a existat cerere pentru aceste servicii și s-au extins. Până în prezent au fost tratate 1.300 de persoane în clinica daneză a Universității, dintr-o populație totală de refugiați de 9.000. În general, la clinică vin imigranți cu boli obișnuite, care sunt întâlnite și în populația daneză. Problema cea mai stringentă nu e cea legată de patologie, ci de limbă. “Se pune problema interpretului, traducătorului care are un

rol major. Există diferențe culturale foarte mari și care pot fi accentuate de o traducere incorectă”, a precizat profesorul norvegian. Potrivit cifre-lor din 2012 de la Statistics Denmark, 89,6% din populația Danemarcei de peste 5.580.516 de persoane este de origine autohtonă, 10,4% fiind imigranți sau urmași ai unor imigranți recenți. Sunt veniți din țările vechine, dar și tur-ci, irakieni, somalezi, bosniaci, sud-asiatici sau persoane din Orientul Mijlociu.

Și ca să fie toată lumea fericită în Danemar-ca, inclusiv cei care ajung pe acest tărâm fără acte, s-au înființat și 2 clinici medicale care acordă servicii medicale migranților fără docu-mente. Crucea Roșie Danemarca a avut curajul să înființeze astfel de centre, pentru oameni care nu sunt cu ședere legală pe teritoriul țării. Vibeke Lenskjold, reprezentantul Crucii Roșii Danemarca este managerul Clinicii de Migranți fără Documente în Copenhaga. “Conform tradiției Crucii Roșii, toți cei care lucrează în clinică sunt voluntari, noi fiind finanțați de Cru-cea Roșie, din donații private. Oricum, banii vin din alte surse, nu de la stat”, a precizat Vibeke Lenskjold. În Danemarca e legal să administrezi o clinică privată, chiar dacă e vorba de pacienți care nu sunt înregistrați legal. “Până acum am tratat 2.500 imigranți fără acte. Nu există statis-tici exacte, dar din estimări sunt vreo 30.000 de migranți fără documente”, a mai spus reprezen-tanta Crucii Roșii.

Este documentat faptul că migranții au o calitate a sănătății mai proastă decât restul populației, au un acces dificil la servicii medicale, și implicit au o mortalitate mai mare. “România ar trebui să combine sistemele, nu poate fi aplicat în în-tregime nici sistemul norvegian, nici cel danez”, a precizat Camelia Doru, directorul Fundației ICAR și medic anestezist.

Dar în acest moment, în România, serviciile acordate migranților sunt fracturate, nu există o centralizare a datelor despre situația fiecărei persoane. Norvegia se află la începutul unui proces de revizuire a sistemului de integrare a migranților pentru a răspunde mai adecvat situațiilor specifice pe care le implică migrația și care sunt totuși diferite față de cele trăite de populația locală. Integrarea migranților este un proces dinamic, iar Norvegia nu a găsit încă o formulă magică. Nu o deține nici Danemarca, țara fericirii...

Dar un lucru este cert, problema sănătății migranților este rezolvată în ambele țări (ce-i drept diferit deși ambele sunt scandinave). Totuși, ele ar putea fi modele de inspirație pentru România!

Medic anestezist Camelia Doru

Directorul Fundației ICAR

Hea

lth

& In

tern

atio

nal

Man

agem

ent

55 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

56 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

57 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Costurile semnificativ mai mici, procedurile similare celor realizate în clinicile din străinătate, dar și pregătirea medicilor din marile centre de excelență în stomatologie sunt doar câteva din-tre motivele pentru care țara noastră câștigă teren în fața vecinilor atunci când vine vorba despre turismul dentar.

Cum atragi mai mulți străini pentru tratamente dentare?

În primul rând, ca manager sau proprietar de clinică trebuie să fii conștient de faptul că cerințele pacienților din țări dezvoltate, fie ei români stabiliți în afara granițelor, fie străini, depășesc adesea nive-lul de așteptare al pacienților din România. Astfel, ei își doresc să beneficieze de proceduri complexe, realizate la aceleași standarde de calitate ca și în țările în care locuiesc. Este cunoscut faptul că princi-palul motiv pentru care aleg țara noastră este acela că tratamentele au costuri cu până la 70% mai mici, însă factorul decisiv în alegerea clinicii îl reprezintă

pregătirea medicilor, susținută de un sistem de management performant. Cu alte cuvinte, turiștii dentari se împart în câteva clinici din țară, care au reușit să se ridice la nivelul clinicilor stomatologice din țări dezvoltate.

România are un potențial imens atunci când vine vorba despre turism dentar. Însă vom reuși să luăm locul vecinilor noștri în rândul preferințelor pacienților din străinătate doar dacă vom credibi-liza piața de servicii stomatologice din România. Iar acest lucru se poate face doar cu ajutorul unui sistem de management performant, care să le ofere medicilor timpul și posibilitatea de a-și perfecționa permanent cunoștințele medicale.

ADOM, o școală care pregătește clinicile pentru turiștii dentari

Asociația Dental Office Managers (ADOM), fondată în anul 2013, este prima școală pen-tru manageri de clinici dentare din România, care ajută proprietarii de clinici stomatologice să ridice

Turismul dentar, un potențial imens pentru clinicile din RomâniaH

ealt

h &

Tour

ism

Dr. Oana TabanCEO & Fondator Dent Estet

Turismul dentar în România este un fenomen care a luat amploare simțitor în ultimul an, în marile clinici din țară numărul de pacienți

străini fiind cu până la 30% mai mare în primele luni ale anului 2015 față de anul precedent. Tot mai mulți străini aleg România în

detrimentul țărilor vecine, precum Ungaria sau Bulgaria, pentru tratamente dentare complexe.

58 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

nivelul calitativ al acestora cu ajutorul a 9 sisteme de management performante, adaptate pieței de profil. Cu ajutorul unui Dental Office Man-ager, o persoană dedicată administrării tuturor departamentelor din cadrul unei clinici, medicii au confortul necesar dezvoltării profesionale. Ei beneficiază de un număr semnificativ de pacienți noi și își concentrează toată atenția asupra actu-lui medical și relației cu pacientul, care va genera ulterior recomandări. Sistemele de management, marketing și patient care performante, atât de valoroase în urma actului medical, sunt cele care vor reuși să credibilizeze clinica și să-i ofere noto-rietate în rândul turiștilor din afara granițelor.

Ce se întâmplă în marile clinici stomatologice din România?

Grupul DENT ESTET, lider pe piața serviciilor de medicină dentară din țara noastră, înregistrează în fiecare an o creștere constantă de 20-30% a numărului de turiști dentari. Față de anii precedenți, când majoritatea pacienților veniți pentru turism dentar era din țări precum Anglia, Franța sau Ger-mania, în anul 2014 și în primele luni ale anului 2015, a crescut simțitor interesul pacienților din țări îndepărtate, precum SUA sau Australia.

Iar motivul principal este că beneficiază de aceleași proceduri, realizate de medici specializați la cele mai importante cursuri de pe mapamond, cu materiale prezente în toate clinicile de elită din lume, la aceleași standarde calitative, dar la prețuri chiar și de 7 ori mai mici.

Creșterea numărului de pacienți străini determină și o creștere semnificativă a încasărilor, planurile de tratament fiind între 8.000 și 20.000 euro. Acestea sunt generate de intervenții complexe, realizate în cadrul Implant Division, centrul de performanță în

implantologie dentară al DENT ESTET, și presupun de cele mai multe ori reconstrucții dentare com-plete. Există cazuri în care pacienții vin pentru doar 3 zile, iar cu sistemul Fast & Fixed de la @bredent medical în mai puțin de o zi au dinți ficși similari dinților naturali. După intervenție, aceștia aleg ex-cursiile în țară și în București propuse în pachetele de turism dentar.

Investițiile în pregătirea medicilor, esențiale

pentru creșterea turismului dentarMulți pacienți străini preferă țări precum Un-

garia sau Polonia datorită garanției oferite de pregătirea medicilor. Din păcate, facultățile de medicină dentară din țara noastră nu au recunoaștere internațională, iar fără o pregătire continuă la cursuri și congrese de referință din țări dezvoltate, precum SUA, Germania, Israel etc. medicul nu oferă suficientă greutate pentru a fi ales de un pacient străin. În plus, stomatologia este un domeniu în care, fără această pregătire continuă, nu ai cum să le oferi pacienților trata-mentele optime.

Din acest motiv, costurile pregătirii permanente a echipei supraspecializate DENT ESTET se ridică anual la 15.000-20.000 de euro.

Turismul dentar are, așa cum precizam la în-ceput, un potențial imens în România, însă doar dacă este realizat la standarde internaționale. Pe măsură ce vom reuși să ridicăm nivelul servici-ilor stomatologice din țara noastră și să obținem sprijin la nivel de promovare din partea statu-lui român vom reuși să trecem de la un turism sezonier, redus în acest moment, la un brand de țară.

Hotelurile cu centre de tratament

pot încheia parteneriate cu spitale de stat și private

Hea

lth

& To

uris

mH

ealt

h &

Tour

ism

59 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Complexul turistic deținut de Danubius Hotels Group este format din fostul hotel Sovata, actual-mente Danubius Health Spa Resort Sovata****, Danubius Health Spa Resort Bradet **** și Hotel Făget**. Cele 3 hoteluri sunt parte a unui complex unitar, care pune la dispoziția turiștilor un total de aproape 400 de camere duble (800 de locuri de ca-zare). În planul de dezvoltare al Grupului Danubius Hotels pentru țara noastră figurează Hotelul Danubius Sovata care este hotelul pentru spa și tratamente, Danubius Bradet - hotelul de lux pentru conferințe și leisure, iar hotelul Făget urmează să

devină un hotel de 3 stele pentru grupuri și turiști individuali cu bugete mai restrânse. În 2014, peste 40.500 de turiști au trecut pragul celor trei hoteluri aflate în portofoliul grupului de la Sovata.

László Erik Szoboszlai, Directorul de Vânzări al Da-nubius Health Spa Resort Sovata este de părere că primul centru modern de wellness și tratament din Transilvania poate fi o afacere profitabilă. La începutul anului compania a anunțat finalizarea unei investiții de 7 milioane de euro, realizată în perioada 2013-2014, iar după estimările directorului de vânzări amortizarea investiției se va realiza în cel mult 10 ani.

Hotelurile cu centre de tratament

pot încheia parteneriate cu spitale de stat și private

Alexandra Mănăilă Foto: arhiva Danubius Health Spa Resort Sovata

În România, Grupul Danubius pariază pe turismul medical balneoclima-teric și zona de spa medical, ceea ce nu e puțin lucru, având în vedere că vine din partea celui mai mare prestator de servicii balneare din Europa Centrală. Danubius Hotels Group deține un portofoliu de 56 de hoteluri locate în Ungaria, Marea Britanie, Cehia, Slovacia și România. Compania are la ora actuală peste 270 de angajați, numai în România, o cifră de afaceri de 30,5 milioane lei pentru 2014 și estimează o creștere cu 30% a cifrei de afaceri în acest an, generată de investițiile finalizate în 2014.

60 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

De ce v-ați propus să dezvoltați un spa destinat atât terapiilor de relaxare și întreținere, cât și celor medicale?

Sovata a fost întotdeauna renumită pentru tratamen-tele medicale care se practicau aici, iar după privati-zare lanțul Danubius a introdus conceptul de wellness și spa construind în incinta hotelului Danubius Health Spa Resort Sovata primul centru modern de wellness și tratament din Transilvania. După experiența noastră la Sovata cred că un spa sau centru medical poate fi profitabil, dar trebuie investită o sumă mare în baza materială și trebuie o echipă de management foarte bună pentru a putea opera cu profit afacerea. Turis-mul medical se practică și în prezent, dar ca un ho-tel mare să poată opera profitabil nu-i ajunge doar o bază de tratament, trebuie să ofere și servicii de agre-ment și relaxare pentru a putea atrage turiștii.

Câți din turiștii care se cazează la dvs. vin pen-tru servicii balneoclimaterice în Sovata?

Circa 25-30% din numărul total al turiștilor ne vizitează pentru a beneficia de tratamente balnea-

re, 20-25% vin la conferințe sau evenimente organi-zate, restul de 45-50% sosesc pentru agrement.

Salinitatea ridicată a Lacului Ursu i-a adus su-pranumele de Marea Moartă a Transilvaniei. Este singurul lac heliotermal din Europa. Cred medi-cii în puterea vindecătoare a zonei, în special a Lacului Ursu și a nămolului binefăcător?

Proprietățile curative ale nămolului sapropelic din Lacul Ursu sunt recunoscute și de către societatea medicală, efectele benefice ale acestui factor curativ natural nu sunt contestate de majoritatea medicilor. De altfel, tratamentele balneare și de recuperare sunt cele mai populare după numărul vânzărilor, dar fiindcă Sovata este renumită pentru curele ginecologice de fertilitate (care se adresează doar unei nișe din piață) și aceste tratamente se vând foarte bine. Dar în jur de 40-45% dintre turiștii noștri vin special pentru SPA - relaxare, wellness si fitness. În ceea ce privește pon-derea veniturilor realizate, aceasta depășește ponderea turiștilor sosiți pentru tratamente medicale, așa că 30% din veniturile noastre se realizează din turismul medi-cal balneoclimateric (față de maximum 25% turiști).

Când preconizați finalizarea unei piscine exterioare, precum și amenajări ale ștrandului Lacul Ursu?

La ștrandul Lacul Ursu vom începe moderniza-rea restaurantului încă în această lună și sperăm că la începutul sezonului putem oferi turiștilor un sortiment

Peste 21 milioane de euro, investite în 11 aniÎn perioada 2003–2014 grupul a investit în România 21.400.000 de euro

astfel: • în anul 2003 s-a renovat complet fostul hotel Sovata, acum Danubius Health

Spa Resort Sovata, valoarea investiției fiind de cca 8.000.000 euro • în 2007 s-a renovat centrul de conferințe al hotelului Danubius Health Spa

Resort Sovata construindu-se 4 săli de conferințe cu o capacitate de cca 500 de persoane, valoarea investiției de cica 3.800.000 de euro.

• în anul 2011 s-a lărgit centrul spa al hotelului Danubius Health Spa Resort Sovata, valoarea investiției cca 2.600.000 euro - au fost construite 4 piscine, 4

saune și o nouă sală de fitness. • în perioada 2013–2014 s-a renovat complet hotelul Brădet, acum Danubius

Health Spa Resort Bradet****, valoarea investiției: aproximativ 7.000.000 euro.

Hea

lth

& To

uris

m

61 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

mai bogat de mâncăruri și băuturi. Piscina exterioară va fi realizată în următorii ani, o dată exactă nu putem comunica încă.

Sunt suficienți medici, asistenți medicali, kinetoterapeuți în Sovata pentru a face față cere-rilor legate de tratamente: de la cele ginecologice până la cele dermatologice?

Personalul medical este foarte bine pregătit, medicii noștri sunt cunoscuți și recunoscuți pe plan profesional, asistentele medicale sunt și ele foarte bine pregătite și au în spate mulți ani de experiență în domeniul tratamentelor bal-neologice. Dar hotelurile și bazele de tratament trebuie readuse la standardele de calitate din vestul Europei, astfel vor putea crește prețurile și se vor putea realiza venituri suficiente pen-tru amortizarea investițiilor. În caz contrar, nici turiștii români nu vor mai merge la tratament în locurile unde nu au condiții bune de cazare și servicii de calitate. Cert este că hotelurile cu centre de tratament pot încheia parteneriate cu spitale de stat și private, precum și cu compania de asigurări de sănătate care pot finanța unele tratamente efectuate într-un cadru natural mult mai sănătos decât un spital. Companiile farma-ceutice pot organiza prezentări de produse și conferințe în unități care oferă servicii medicale,

dar pot propune și ele parteneriate cu acele com-plexe hoteliere medicale, care, pe lângă trata-mentul cu medicamente, oferă și soluții comple-mentare pentru vindecarea pacienților.

A fost renovat și centrul de conferințe al hotelului Danubius Health Spa Resort Sovata, construindu-se 4 săli de conferințe cu o capacitate de aproxi-mativ 500 de persoane. Câte evenimente medicale au fost găzduite de dvs. de atunci încoace?

De la renovarea centrului de conferințe am avut foarte multe evenimente medicale care au fost găzduite în acest centru. Am fost gazda con-gresului Național de Balneologie în 2012, s-a or-ganizat la noi un congres internațional de ORL în 2009 și anual avem minimum 4 -5 conferințe medicale cu peste 100 de participanți.

Danubius Health Spa Bradet a fost desem-nat “Cea mai bună investiție a anului în do-meniul Hotelier” în cadrul Galei Romanian TopHotel Awards 2015. Ce înseamnă acest premiu pentru dvs.?

Este o mare onoare pentru noi și ne bucurăm că am câștigat acest premiu, care confirmă faptul că hotelurile lanțului Danubius se află în topul unităților hoteliere din România.

În 2014, peste 40.500 de turiști au trecut pragul celor trei hoteluri din portofoliul grupului de la Sovata. 64% dintre

turiștii hotelului Danubius Health Spa Resort Sovata sunt din România, restul din țări străine ca Republica Moldova, Ungaria,

Israel, Germania etc.

62 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

În România nu există încă o cultură a vinoterapiei!

Alexandra MănăilăFoto arhiva personală: Ramada Oradea

Primul Spa din România, bazat pe principiile vinoterapiei, se află la Oradea. A fost lansat la finalul anului 2014, la ultimul etaj al hotelului Ramada Oradea și în primele 6 luni de la deschidere Riserva Wine Spa a avut în jur de 700 de tranzacții, media tranzacției fiind în valoare de 128 RON. Tradusă în proceduri, această valoare reprezintă o medie de una sau două proceduri combinate la care apelează un client atunci când vine la Riserva Wine Spa. Spre deosebire de turismul clasic adresat tuturor clienților, inclusiv celor cu un stil de viață mai puțin ordonat, turismul wellness se adresează în special celor care doresc să aibă un stil de viață sănătos, incluzând: eliminarea stresului prin relaxare, nutriție sănătoasă, armonizare cu natura, echilibru psihic și spiritual, mișcare în aer liber.

Hea

lth

& To

uris

mH

ealt

h &

Tour

ism

63 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Despre distincția dintre turismul medical și turismul wellness, despre avântul pe care a început să-l ia la nivel mondial Spa-ul, despre vinoterapie și beneficiile ei vorbește cu optimism Romeo Ionescu, General Manager Ramada Oradea.(foto)

De unde v-a venit ideea de a deschide un Wine Spa din România?

În urma solicitărilor oaspeților hotelului de a oferi o gamă mai diversificată de servicii de entertaiment sau relaxare, ne-am decis să realizăm conversia ultimului etaj de camere și să realizăm un centru Spa, profitând de faptul că la etajul 7 funcționa deja o sală modernă de fitness, 2 saune și o terasă generoasă ca spațiu cu vedere panoramică asupra centrului vechi al orașului. După un studiu realizat atât pe piața din România, cât și din Europa am decis să intrăm pe o piață de nișă și să punem în practică un concept care aduce în premieră în România beneficiile vinoterapiei. Am profitat și de pe urma faptului că deja hotelul era prins într-o poveste a vi-nului, toate sălile de conferință având denumiri ale unor regiuni viticole: Toscana, Bordeaux, Piemonte, Madeira și Porto, plus restaurantul Syrah, așa că am continuat această poveste.

Câți clienți au beneficiat până acum de vinoterapie?În cele 7 luni de la deschidere am realizat 750 de

terapii pentru 831 de clienți, diferența între cele două numere provenind din terapiile efectuate în tandem. Ținând cont de specificul terapiilor, 443 de clienți au preferat masajele clasice, iar 388 au preferat tratamentele prin vinoterapie. Cifrele ne arată că ideea unui wine Spa și a tratamentelor ba-zate pe vinoterapie a fost bine primită și de către clienți și spun asta datorită faptului că în general ma-sajele reprezintă marea majoritate a terapiilor dintr-un Spa. În prezent, la RiservaWine Spa, vinoterapia acoperă un procent de 46% din tratamente. Circa 80% dintre clienții Riserva Wine Spa vin exclusiv

pentru tratamente (ritualuri semnătură, tratamente faciale și masaje). Această categorie de clienți alocă în jur de 90 de minute pentru tratamente Spa. Restul de 20%, constrânși de timp, petrec în jur de 30 de minute la Spa, relaxându-se la saune sau în camera de relaxare salină.  De la deschidere și până în prezent am reușit să vindem 111 accese SPA (în cele 111 accese Spa am contabilizat doar clienții din oraș, cei din hotel având acce-sul la SPA inclus în pretul camerei). Acest număr cu siguranță va crește o dată cu apariția sezonu-lui cald când tot mai mulți oaspeți vin pentru a se relaxa în cele două jacuzzi-uri de pe terasa Riserva cu vedere panoramică asupra orașului vechi, pentru posibilitatea de face o baie de soare, pentru mișcare la sala de fitness și nu în ultimul rând pentru servicii de alimentație publică “la înălțime”, atât la propriu, cât și la figurat.

Cum este privită vinoterapia de către români?În general, românii sunt curioși când vine

vorba despre terapia cu vin. Bărbații de obicei au o „licărire în privire” când întreabă în ce constă vinote-rapia. Consideră că este o formă legitimă de a con-suma vin. Terapeuții Riserva le explică întotdeauna noilor clienți beneficiile vinoterapiei asupra pielii și organismului. Asemenea celorlalte obiceiuri sănătoase, vinoterapia nu se rezumă la o singură ședință de tratament, ci se bazează pe un proces de conversie într-un mod de viață sănătos și echilibrat.

În cât timp estimați că vă veți amortiza investiția în acest Spa?

Din media veniturilor realizate până acum preconizăm o amortizare a investiției în maximum 3 ani de la deschidere. Totuși, trebuie să ținem cont că notorietatea unui produs nou, în cazul de față Wine Spa, ajunge la maturitate doar la câteva luni după deschiderea oficială, când marketingul local și național, cumulat cu părerile oaspeților exprimate în mediul online fac locația și calitatea ei cunoscute. Astfel, se creează premise de scurtare a perioadei de amortizare.

RISERVA WINE SPA, PREMIATĂ RECENTÎn luna mai 2015, Riserva Wine Spa a urcat pe locul 3 în cadrul

Galei Premiilor Excelenței din Industria Ospitalității în România, la secțiunea “Investiția Anului în Turism”. Top Hotel

Awards a premiat cele mai eficiente și inovatoare proiecte care au marcat evoluția industriei hoteliere, a turismului și ospitalității din România în ultimul an. Juriul, format

din experți de top din principalele segmente ale industriei hoteliere, turismului și a ospitalității, a apreciat investiția în

modificarea și up-grade-ul hotelului Ramada Oradea, investiție în urma căreia s-a deschis Riserva Wine Spa.

64 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

Credeți că Riserva Wine Spa va reuși să aducă în primul an o creștere de 7% în cifra de afaceri a hotelului?

În calculele noastre inițiale de rentabilitate ne-am propus o creștere de 7% a cifrei de afaceri, dată de numărul mai mare de camere vândute datorită Spa-ului, de plusul adus ofertei de servicii de relaxare care vizează în special grupurile și conferințele și bineînțeles de tratamentele Spa vândute. Până acum, obiectivul pare îndrăzneț și deloc ușor de realizat întrucât 7% este o creștere semnificativă. Totuși, intrarea în sezonul cald va crea un impuls pentru segmentul de clienți interesați de SPA și va face diferența cu siguranță față de anul tre-cut, când nu aveam astfel de servicii. În plus, terasa Riserva aduce elementul spectaculos în prim plan.

Cu cât estimați că va crește numărul turiștilor într-un an datorită Spa-ului Riserva?

În primele luni ale anului 2015 s-a observat deja o creștere a turiștilor pe perioada week-end-ului, deci trendul este pozitiv. Estimăm o creștere a numărului de oaspeți cu 6% în raport cu o creștere mai mică a numărului de camere, întrucât tipul de ocupare pentru oaspeții consumatori de SPA este în general ocupare dublă, hotelul având în momentul de față predominant ocupare “single”. În termeni reali, numărul turiștilor va fi de aproximativ 1.200-1.500 turiști pe an.

Câți clienți din străinătate apelează la vinotera-pia din acest Spa?

Marea majoritate a clienților străini sunt oaspeții hotelului și expații care sunt relocați în Oradea. Oaspeții străini sunt deschiși către terapii mai com-plexe sau ritualuri, nu doar spre masajele clasice, iar prețurile Riserva fac vinoterapia deosebit de accesibilă pentru majoritatea dintre ei.

Cum caracterizați piața de wellness și Spa din România?

Dacă turismul clasic se aliniază cerintelor oaspeților care au un stil de viață mai puțin con-trolat: consum exagerat de alcool, nopți nedor-mite, alimentație nesănătoase; turismul wellness propune ca alternativă un stil de viață sănătos, incluzând aici: eliminarea stresului prin relaxare, nutriție sănătoasă, armonizare cu natura, echilibru psihic și spiritual, mișcare în aer liber. În contex-tul în care în ultima vreme se promovează tot mai mult obiceiurile sănătoase și un stil de viață echili-brat, piața de wellness și Spa este în creștere la nivel mondial. Se fac investiții noi, se modernizează vechile centre din stațiunile balneare și începe să fie o piață competitivă. Chiar dacă România dispune de numeroase avantaje: izvoare termale, peisaje deosebite, alimente bio și terapeuți bine pregătiți, din păcate nu are un program de turism wellness la fel de organizat ca cel al țărilor din vecinătate (ex.:

Ungaria, Bulgaria, Turcia etc.). Mai sunt încă multe aspecte care ar trebui îmbunătățite (infrastructura, promovarea). Turiștii care înțeleg rolul profilactic al serviciilor wellness și Spa sunt dispuși să cheltuiască mai mult decât ceilalți, conștientizând importanța conservării stării de sănătate pe toate planurile (fizic, psihic și mintal) și să încerce să mixeze cu in-teresele personale ale călătoriei.

Cum este în accepțiunea dvs. turismul medical românesc și care este primul lucru care trebuie făcut să fie atractiv?

Turismul medical românesc este unul competitiv, datorită serviciilor de calitate și a prețurilor – mult mai mici decât în vestul Europei. Desigur, vorbim despre centrele private, fie că sunt cabinete sto-matologice (protetică dentară și implantologie), clinici de chirurgie estetică sau centre de recu-perare medicală. Trebuie să facem distincția între turismul medical care tratează diferite afecțiuni și turismul wellness care are un rol profilactic, de a preveni îmbolnăvirea și a păstra o stare generală de bine. Pentru a fi atractiv, turismul medical ar tre-bui să investească în pregătirea constantă a per-sonalului, nu doar în renovarea centrelor de trata-ment. Are nevoie de susținere politică și coerentă în aplicarea unor măsuri de revigorare, atât prin dez-voltarea infrastructurii, cât și prin promovare pe plan

Profilul consumatorului de SpaPotrivit Riserva Wine Spa 80% dintre clienții Spa-ului sunt de sex feminin. Ca medie de vârstă și venituri, persoanele

care folosesc periodic ritualurile tip Spa sunt situate în palierul 30-48 de ani, au venituri medii si peste medie; sunt persoane ocupate care lucrează în medie 10-12 ore pe zi și care au un nivel de stres ridicat la birou, resimțind nevoia de a apela la servicii de relaxare și revigorare. În paralel,

atunci când au timp, acești clienți apelează și la o formă de mișcare de tip sala de sport, înoată, aleargă sau fac plimbări pe bicicletă. Sunt persoane care călătoresc în afara țării unde

apelează de asemenea la servicii tip Spa. Au preocupări legate de un stil de viață echilibrat, de nutriție.

n 70% din clienții Spa-ului deja știu ce proceduri își doresc. O parte dintre aceștia, în funcție de obiectivele de-

clarate (de ex. relaxare, tonifiere piele, slăbit, detox etc.) mai pot adăuga, la sugestia specialiștilor, proceduri suplimentare

recomandate pentru a-și atinge scopul. O altă categorie de clienți sunt cei care apelează la Spa pentru a-și oferi un

moment de răsfăț și care aleg procedurile în funcție de ariile de interes identificate, de durata procedurilor, de preț și

bineînțeles de ce le recomandă terapeuții Spa-ului.n 65% din clienții Riserva Wine Spa sunt clienți corporate, cei care apelează la mai multe tipuri de servicii, de la cazare, săli de conferințe, catering până la Spa. Mulți dintre aceștia

oferă partenerilor și colaboratorilor vouchere cadou.O altă categorie sunt clienții din Oradea și împrejurimi, care,

o dată ce au descoperit ritualurile Riserva Wine Spa revin, precum și turiști, oaspeți ai Hotelului Ramada Oradea.

Hea

lth

& To

uris

m

65 Anul III / Nr. 7(2) / 2015

internațional – prin participarea la târguri, tipărirea de broșuri, campanii media etc.

În ce fel pot contribui managerii din siste-mul sanitar la dezvoltarea turismului medical românesc?

Managerii din sistemul sanitar pot face o legătură mai strânsă între zona medicală și cea de well-

ness. O apropiere între recuperarea balneo și Spa ar fi bine venită. În felul acesta dacă, de exemplu, într-o familie un membru ar avea nevoie de servicii medicale de recuperare, ar putea fi însoțit de ceilalți membri care ar putea beneficia de proceduri de re-laxare la Spa.

Medicii și personalul medical din România susțin vinoterapia sau este nevoie de informare în rândul acestora? 

Cardiologii în mod special cunosc studiile făcute pentru a evidenția efectul protector cardiovas-cular al vinului. Cu toate acestea, nu există încă formată o cultură pentru Spa. Riserva este primul Wine Spa din România și cu siguranță este nevoie de timp până când lumea va cunoaște benefici-ile tratamentelor pe bază de vin. Așa cum sub-liniam, vinoterapia nu are rolul de a diagnostica sau trata boli, ci de a preveni afecțiunile cardio-vasculare (împreună cu o alimentație sănătoasă și mișcare făcută regulat), iar în cazul uzului extern, prin utilizarea produselor cu extracte din stru-guri, antioxidanții din pulpă și semințele strugurilor previn îmbătrânirea prematură a pielii, îi redau fer-mitatea și o purifică.

Vinoterapia ar putea fi inclusă într-un circuit de turism al vinului?

Există deja site-uri în afara țării specializate în acest tip de circuite care includ servicii bazate pe utilizarea vinului, a strugurilor în diverse moduri. Sperăm ca acest tip de circuite să se dezvolte și în țara noastră, profitând mai ales de potențialul viticol pe care îl oferă.

RECOMANDĂRILE TERAPEUȚILOR RISERVA WINE SPA

Meniul de Spa cuprinde tratamente dedicate și personalizate în funcție de nevoile clienților:

- Unul dintre cele mai accesate pachete pentru clienții busi-ness este Grand Riserva Face & Body Ceremony, un ritual

care durează 150 min. și oferă beneficii extraordinare pentru relaxarea și revigorarea mușchilor feței și ai corpului.

- Ritualurile Winemaker sau Voyage Chianti, care combină tratamentul corporal cu cel facial și durează 90 minute fiecare le sunt recomandate celor care nu au timp să petreacă o după

masa întreagă la Spa. Ambele includ și un masaj general revigorant.

- Pentru durerile musculare specialiștii Riserva Wine Spa recomandă masajul deep tissue. Oboseala și insomnia pot fi

combătute cu o sesiune de aromaterapie. - Pentru sezonul cald, pe lângă ritualurile de remodelare corporală Vinoslim Anticell și Vinosculpt Toning, există un

set de tratamente personalizate în funcție de scopul urmărit: detoxifiere, tonifiere, fermitate. Acestea se pot combina cu

tratamente faciale expres de curățare și hidratare sau pentru luminozitate (Champagne Eclat Instant).

w Doresc să mă abonez la revista

TALON DE ABONAMENT

Doresc să mă abonez la revista q Abonament pentru 1 an 4 numere ale revistei 100 RONq Abonament pentru 2 ani 8 numere ale revistei 190 RON

Nume:................................................................................... Prenume: ...............................................................................Dna Dl Dra Adresă domiciliu: .....................................................................................................................................................................Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................ Oraş:................................................................. Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ............................................... Telefon: ............................................................................................................... Specialitate ................................................................................................................................................................................

student rezident medic specialist medic primarCompetenţă ............................................................................... Denumire instituţie: .......................................................Domeniu de activitate: Privat PublicSecţie: ................................................................................................. Funcţie: ......................................................................Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ................................................................................................................................ Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:................................. Oraş:................................................................. Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ............................................... Telefon: .......................................... Mobil: ......................................................E-mail: ........................................................................ Web: ...................................................................................................CUI instituţie: Plătitor de TVA: da nuFactură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii:Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: ..................................................................Adresa pentru primirea revistelor MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION:

Domiciliu Instituţie

Data: / / Semnătură:…..………….….......…

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată pe coordonatele:

MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2,

camerele 22-23, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, CUI RO31922876, J40/8111/2013.

Cont RON IBAN: RO05BACX0000000912742000, deschis la Unicredit Țiriac Bank, Sucursala Rahova.

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii la adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L.,

Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camerele 22-23, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, sau scanate prin e-mail la office@msc-ro.com. Mulţumim!

SC MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION cu sediul în Bucureşti, Calea Rahovei nr. 266-268 corp 2 etaj 2, camerele 22-23, CUI RO31922876, J40/8111/2013 prelucrează datele cu caracter personal furnizate de dumneavoastră prin acest document în scopul actualizării bazei de date.

Pe viitor, datele menţionate ne permit să vă ţinem la curent cu activitatea noastră.

În cazul în care nu doriţi această informare, bifaţi NU

Conform Legii nr. 677/2001, beneficiaţi de dreptul de acces, de intervenţie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale. Aveţi dreptul să vă opuneţi prelucrării datelor personale care vă privesc şi să solicitaţi ştergerea datelor. Pentru exercitarea acestor drepturi, vă puteţi adresa cu o cerere scrisă, datată şi semnată la sediul social din Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camerele 22-23, Bucureşti.

De asemenea, vă este recunoscut dreptul de a vă adresa justiţiei. Media Systems Communication este înregistrată la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub numărul 29878/7.11.2013

Doresc să primesc o copie a facturii abonamentului:q Da, la adresa de e-mail:

.....................................................................

!

Revista creditată de CMR cu 5 credite EMC pentru abonamentele plătite