revolutia_stiintifica11443380

8/17/2019 revolutia_stiintifica11443380

1/7

Revolutia stiintifica si progresul

tehnic

In secolele al XV-lea si al XVII-lea, in Europa stiinta a cunoscut un mare avant.

Marii ganditori, deschizatori de drumuri si noile instrumente stiintifice au schimbat

radical conceptiile despre univers si locul omului in el.

Revolutia stiintifica s-a produs intr-o societate dinamica, aflata in plina expansiune

si avansata din punct de vedere tehnologic. Inventarea prafului de pusca, a armelor de foc,

construirea unor vase care permiteau efectuarea calatoriilor oceanice le-au dat posibilitatea

europenilor sa exploreze, sa faca harti si bineinteles sa cucereasca noi teritorii. Inventarea

tiparului a permis pastrarea si transmiterea celor mai importante informatii, noilor generatii. Incepand cu secolul al XVI-lea intre societate, stiinta si tehnologie s-au nascut

legaturi din ce in ce mai stranse, fiecare influentand in mod continuu dezvoltarea celorlalte

doua.

Drumul spre progresCu exceptia catorva descoperi stiintifice remarcabile, gandirea stiintifica din epoca

medievala tarzie a facut relativ putine progrese in comparatie cu tehnologia. Tehnologia seocupa de probleme practice, care puteau fi testate imediat, determinandu-se daca

functioneaza sau nu. In schimb, stiinta studia mai ales natura universului si legile care il

guverneaza. oile idei erau greu de demonstrat si din aceasta cauza se loveau de o

opozitie generala. !ceste idei veneau in contradictie cu vechile teorii dogmatice si cu

explicatiile religioase date fenomenelor naturale, motiv pentru care erau considerate

socante si calificate drept sacrilegii.

"a inceputul secolului al XVI-lea # inceputul erei moderne # ma$oritatea ideilor

privind universul erau bazate pe teoriile ganditorului grec Aristotel %&'( # &)) i.e.n.* si pe

completarile aduse de astronomul grec tolomeu %secolul al II-lea e.n.*. +crierile grecesti

si romane aveau o influenta puternica in tarile din vestul continentului, mai ales daca

iserica le considera acceptabile.

!cest lucru era valabil si pentru descrierea data de tolomeu cerurilor el sustinea

ca amantul se afla in centrul sistemului solar. otrivit lui tolomeu, +oarele, "una si

restul planetelor se roteau in $urul amantului, care era fix.

u toti ganditorii greci erau de acord cu tolomeu, care

sustinea ca +oarele se roteste in $urul amantului/ totusi teoriile sale

au ramas in picioare de-a lungul 0vului 1ediu. rima alternativa

bine demonstrata a apartinut savantului polonez !icolaus

"opernicus %2(3& # 24(&*. 5e fapt, Copernicus prezenta o imagine

noua si revolutionara a universului. 0l a sustinut ca +oarele e centrul

universului, iar planetele se rotesc in $urul sau. ici amantul nu

facea exceptie de la acesta regula/ in fiecare an efectua o miscare de

referat.clopotel.ro


2/7

revolutie in $urul +oarelui si zilnic o miscare de rotatie in $urul axei proprii. entru prima

oara s-a lansat ideea ca #una e un satelit al amantului.

!stazi, stim cu certitudine ca ideile lui

Copernicus au fost in cea mai mare parte

corecte el a aran$at planetele in ordineareala, cu 1ercur cel mai aproape de +oare si

+aturn cel mai departe. %6ranus, eptun si

luto nu fusesera inca descoperite.* 7

lovitura decisiva a fost data de astronomul

danez $%cho &rahe %24(8 # 2892*, care a

notat pozitia unui numar mare de corpuri

ceresti si a publicat primul catalog modern

de stele.

+avantul italian 'alileo 'alilei %248(

# 28()* a reusit sa aduca o serie de dovezi

mult mai spectaculoase. 0l a beneficiat de

avanta$ele unei noi inventii # telescopul, conceput in $urul anului 2899, in 7landa. 5upa ce

a aflat de existenta acestui instrument in 289:, ;alileo a construit o versiune mai elaborata

a telescopului, pe care a folosit-o pentru studierea boltii ceresti. 5escoperirile sale au avut

un impact deosebit/ ;alileo a aratat e(istenta a numeroase stele ce nu puteau fi observate

cu ochiul liber, de asemenea a dovedit ca suprafata "unii nu e neteda, ca


3/7

Descoperirile medicaleCercetarea stiintifica s-a extins foarte mult, incluzand si corpul omenesc si bolile

sale. 1edicul Andreas Vesalius %242( #248(*, originar din ?landra, face primul studiu

complex de anatomie umana. rimele baze ale stiintei medicale moderne au fost puse abia

un secol mai tarziu, cand invatatul englez +ir illiam arve% %243' # 2843* a facut

publica descoperirea sa/ sangele circula prin corp pompat de inima, nu de ficat, cum se

crezuse.

/n nou limba0ana la inceputul secolului al XVII-lea, cele mai simple simboluri matematice

%plus, minus, inmultit, impartit si egal* au a$uns sa fie folosite in mod obisnuit. 1ai tarziu,

in 282( )ohn !apier %2449 # 2823* introduce logaritmii. rimul

calculator capabil sa efectueze adunari # stramosul computeruluide astazi # a fost construit in anii 28(9, de &laise ascal %28)& #

288)* &9 de ani mai tarziu, germanul 'ottfried ihelm #eibnitz

%28(8 # 2328* creaza o masina de calcul ce poate efectuainmultiri. "eibnitz a inventat calculul diferential si integral, ce se

numara intre cele mai importante descoperiri matematice ale

secolului.

Descartes este figura centrala a epocii. 1atematicile

constituie dupa el instrumentul universal de explorare si explicare a

lumii. 5escartes prin aplicarea algebrei si geometriei, a pus bazele calculului infinitesimal.

5e asemenea este considerat unul dintre intemeietorii filozofiei moderne. 5upa el,

filozofia incepe cu indoiala totala dubito ergo cogito 1 ma indoiesc deci cuget .

Inventiie langa telescop, au fost inventate si alte instrumente de oimportanta deosebita/ microscopul, termometrul, barometrul si

pompa de aer.

6lterior progresele stiintei au cunoscut o amploare si mai

mare. e>ton a explicat ca lumina e alcatuita din mai multe culori

spectrale, ce pot fi separate cu a$utorul unei prisme. 5oi

importanti savanti englezi au contribuit la dezvoltarea stiintei

+obert oo2e %28&4 # 239&* a fost primul om ce a folosit cuvantul

celula pentru a descrie ce a observat cu a$utorul microscopului

illiam 'ilbert %24(( # 289&* a efectuat primele studii deelectricitate si magnetism. Irlandezul +obert &o%le %28)3 # :2* a

creat pompa cu aer comprimat si a enuntat @"egea lui oAleB, ce

defineste relatia dintre volum si presiune. +avantul olandez

"hristiaan u%gens %28): # 28:4* a construit primul ceas de tip

pendula, valorificand observatiile lui ;alileo cu privire la pendul

si credinta lui ca acest mecanism poate masura timpul.

+aspandirea cunostintelor In acele timpuri interesul pentru stiinta a cunoscut o raspandire larga acest interes

era reflectat in participarea la societati academice, cum ar fi 3ocietatea +egala din #ondra%fondata in 288)* si Academia +egala 4ranceza de 3tiinte %2889* se inregistra o

referat.clopotel.ro

omp cu vid


4/7

participare intensa la redactarea revistelor de stiinta, precum 3tudii filozofice publicata de

+ocietatea Regala # prima revista de acest tip publicata in !nglia.

0xistenta acestor societati si reviste, favoriza circulatia informatiilor despre noile

descoperiri stiintifice.

+evolutia comercialaIntre 2499 si 2349, 0uropa de Vest a cunoscut progrese economice si socialedeosebite. Comertul a inflorit, orasele s-au extins, fiind create conditiile pentru revolutia

industriala care avea sa urmeze.

5upa anul 2499, ritmul schimbarilor s-a intensificat. oile descoperiri geografice

au creat noi contacte cu Africa, Asia si cele doua Americi, provocand schimbari ale

centrului de gravitate in 0uropa. Italia si ;ermania au devenit mai putin importante, iar

conducerea economica a fost preluata de statele care aveau acces la Atlantic # ortugaliasi +pania, 7landa, !nglia si ?ranta.

Comertul a dus la aparitia unei clase mi0locii prospere si la cresterea numarului de

orase, care au incura$at dezvoltarea unei piete monetare si a unei productii agricole pentru piata, in schimbul celei particulare. 6tilizarea din ce in ce mai mare a banilor si

problemele care derivau din aceasta, ca de exemplu inflatia, tindeau sa tulbure ordinea

traditionala, iar acest lucru a accentuat procesul prin care relatiile bazate pe bani % patron si

anga0at, cumparator si vanzator * le-au inlocuit pe cele bazate pe aran$amente feudale,

patrona$ si rang.

Ritmul acestor schimbari a variat intr-o mare masura de la o tara la alta. Chiar si in

anul 2'99, agricultura era inca principala activitate economica aproape in toata 0uropa.

1a$oritatea oamenilor lucrau pamantul, iar rangul mostenit si statutul continuau sa

reprezinte o sursa de prestigiu si putere. +evolutia comerciala a avut si un impact asupra

calitatii vietii, care a fost simtita chiar si in secolul al XVI-lea. +i mai important a fostfaptul ca aceasta a pus bazele marii revolutii industriale care, incepand in 1area ritanie

a secolului XVIII, avea sa transforme 0uropa si in cele din urma intreaga lume.

Mestesugarii ana in secolul al XVIII-lea, expansiunea s-a realizat cu precadere in domeniul

comercial si in cel al relatiilor comerciale, semnalandu-se o dezvoltare modesta a

fabricilor. !telierele care puteau fi numite pe drept cuvant fabrici erau putine, iar

ma$oritatea bunurilor fabricate erau produse de grupuri de mestesugari relativ mici, in

orase. 1ulti muncitori industriali erau mai putin specializati, ramaneau la casele lor si isi

castigau o parte din venituri cultivand suprafete restranse de teren. rintre acestia senumarau filatorii si tesatorii, care primeau materiale neprelucrate pentru a le transforma in

textile pentru comercianti. Cu toate acestea, s-au realizat progrese in tehnologie, in

special in prelucrarea fierului si a alamei, stimulata de folosirea artileriei si de cererile

noilor monarhii europene, active si ambitioase. 5e asemenea, inventia secolului al XV-lea/

tiparirea cu a$utorul masinii de scris mobile, a facut ca noile tehnologii sa se raspandeasca

rapid, in ciuda incercarilor repetate de a le tine secrete pentru beneficiul statului in cauza.

Cele mai importante progrese industriale s-au inregistrat in minerit . !semeneametalelor destinate uzului industrial, a aurului si a argintului din !merica "atina,

carbunele a inceput sa fie solicitat in unele zone in care cheresteaua era greu de procurat.

Incepand cu sfarsitul secolului al XVII-lea, 7landa a fost a$unsa din urma de !nglia% Marea &ritanie din 5676 *, iar mai tarziu de ?ranta. Insa ?ranta nu a reusit sa tina pasul cu

1area ritanie si suprematia comerciala si imperiala a a$uns sa fie detinuta de 1area

referat.clopotel.ro


5/7

ritanie. Insulele britanice aveau o pozitie centrala in reteaua de rute maritime nord-

atlantice. 1area ritanie era prote$ata de Canal impotriva rivalilor sai puternici si a

razboaielor care distrugeau restul 0uropei. 5in punct de vedere istoric, statul britanic era

puternic si stabil, comparativ cu celelalte. +i # probabil cel mai important factor #

societatea britanica era mult mai deschisa si mai accesibila decat celelalte.5esi in 1area ritanie domnea aristocratia, oamenii de conditie umila care reuseau

sa produca averi si sa realizeze ceva erau recunoscuti ca fiind gentlemeni si erau acceptati

peste tot, putand ocupa aproape orice pozitie sociala sau politica. Clasele micii nobilimi

investeau si ele, iar membrii parlamentului %dominat in mare parte de astfel de clase*

aveau aptitudini comerciale egalate doar de olandezi.

Dezvoltarea capitalelor In timpul acestei perioade de )49 de ani, populatia 0uropei a crescut, iar orasele au

inflorit. Cele mai mari expansiuni urbane se inregistrau in principalul centru comercial al

fiecarei tari # Amsterdam, #ondra, aris. In general, celelalte orase din aceleasi tari

ramaneau surprinzator de mici, porturile franceze ca antes, ordeaux si 1arseille fiind

exceptii. Cresterea populatiei in #ondra a fost fenomenala/ pana in 5677, acesta a fost cel

mai mare oras din Europa, cu aproximativ 899.999 locuitori, iar pana in 2'99, a a$uns la

:99.999, aproape dublul parizienilor # lucru remarcabil tinand cont ca populatia 1arii

ritanii era doar o treime din cea a ?rantei.

rofituri imense au fost obtinute din @comertul triunghiularB, prin care echipa$ele

europene vindeau bi0uterii si arme de foc in schimbul sclavilor africani, care erau apoi

vanduti pentru marfurile americane, vandute ulterior in Europa. roportiile acestui comert

au crescut intr-un mod dramatic pe o perioada de &99 de ani, culminand in secolul al

XVIII-lea, iar profiturile obtinute in urma acestuia au contribuit intr-o mare masura la

dezvoltarea ulterioara a 0uropei.In cea mai mare parte a perioadei dintre anii 2499 # 2349, comertul maritim a fost o

afacere periculoasa, in care investitiile puteau fi complet spulberate din cauza furtunilor ,

epidemiilor, navelor straine ostile sau piratilor . 5in acest motiv, comerciantii dintr-o

anumita tara nu riscau sa concureze intre ei si apelau la stat pentru incura$are si protectie.

Incepand cu secolul al XVIII-lea, Marea &ritanie a trecut printr-o

transformare progresiva, devenind dintr-o societate feudala centrata pe

proprietatea asupra pamantului, o forta in era industriala ce lua nastere.In 2349 1area ritanie era de$a o putere maritima si comerciala importanta, dar

ma$oritatea populatiei traia inca din agricultura. !ctivitatile industriale, precum mineritulsi prelucrarea fierului, se desfasurau la o scara relativ redusa iar "ondra era singurul oras

cu adevarat mare. 5e-a lungul secolelor schimbarea era atat de lenta, incat ramanea

aproape neobservata. 1a$oritatea oamenilor considerau ca viata lor face parte dintr-o

ordine traditionala fireasca si nu realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua etapa a

istoriei.

3chimbari revolutionare!ceasta perioada din istoria !ngliei este cunoscuta ca revolutie industriala, cu toate

ca procesul de transformare a implicat progrese in domenii diferite, multe dintre ele nu

aveau nimic in comun cu procesele industriale, dar actionau convergent asupra economiei, producand efecte atat de spectaculoase incat puteau fi considerate revolutionare. 7 serie de

inventii si descoperiri au transformat producerea textilelor si prelucrarea metalelor in

referat.clopotel.ro


6/7

industrii recunoscute pe plan mondial. oi surse de energie # mai ales motorul cu aburi #

au fost valorificate. 0xploatarea carbunilor a fost @combustibilulB acestei revolutii, iar

numarul populatiei a asigurat forta de munca necesara si o piata pentru bunurile produse

de industrie.

7 revolutie rapida a mi0loacelor de transport a condus la scaderea costurilor detransport a materiilor prime si produselor finite de asemenea, @revolutia agriculturiiB a pus

capat fricii de foamete si a devenit posibila sustinerea unei populatii in crestere.

1odificari spectaculoase au avut loc in productia de te(tile, datorita unor noi

utila$e. 3uveica zburatoare a lui )ohn *a% %23&&* a facut procesul de tesere mai rapid, iar

@spinning $ennAB %2383*, roata de tors creata de )ames argreaves, a imbunatatit procesul

de tors.

!cestor inventii le-au urmat sistemul lui !rD>right %238:* de mentinere a umiditatii

in procesul de fabricatie in actionare se foloseau caii, apa sau forta aburilor. +azboiul de

tesut electric inventat de Edmund "artright %23'4* a dezvoltat procesul de tesere.

In curand producerea te(tilelor , o activitate domestica, de mici proportii pana

atunci %oamenii teseau si torceau in casele lor*, a fost concentrata in mari fabrici,

modificand radical modul de viata al muncitorilor. roductia de masa a insemnat ieftinirea

textilelor cu impact dramatic asupra industriei. "ana fusese cel mai important produs de

export al 1arii ritanii acum insa bumbacul castigase teren, profitand de cererea imensa

de imbracaminte usoara si racoroasa necesara in zonele toride ale !fricii si !siei.

rimele manufacturi textile foloseau energie hidraulica, gratuita dar nesigura,

deoarece o seceta putea duce la incetarea lucrului. ?olosirea motoarelor cu aburi pentru

actionarea utila$elor a fost un pas decisiv pentru producerea textilelor dar si pentru intreaga

industrie.1otoarele cu aburi erau folosite inca din secolul al XVII-lea, dar implicau cheltuieli de

functionare mari. In 238:, )ames att, un inginer de origine scotiana, a creat un condensator

capabil sa mentina constanta temperatura in cilindrul principal. !ceasta descoperire era extrem de

importanta. In 233(, Eatt s-a asociat cu Matthe &oulton si au inceput sa produca motoare cu

aburi la fabrica +oho din irmingham. 0fectul asupra industriei britanice poate fi dedus din

faimoasa fraza a lui oulthon @ Eu vand aici ceea ce intrega lume isi doreste sa aiba 1 putere89

?ierul a fost simbol important al revolutiei industriale din 1area ritanie, dar in2399 industria fierului lupta pentru supravietuire. 1etalul trebuia topit/ adica incalzit pana

devenea lichid, astfel incat minereul se scurgea lasand in urma impuritatile. 5ar procesul

de topire necesita carbune, iar padurile 1arii ritanii %din care se obtinea carbunele*

fusesera in mare masura distruse, fiind necesare importurile costisitoare.

+olutia a fost gasita prin 239: de Abraham Darb% de la CoalbrooDdale. !semenea

altor experimentatori si-a dat seama de ineficienta carbunelui in procesul de topire ametalului a descoperit cocsul , mai putin sulfuros, care dadea rezultate excelente.

Tehnologia lui 5arbA a ramas secreta cel putin pana in anii 23&9 si, in consecinta,

CoalbrooDdale a inflorit spectaculos. 6n viitor membru al dinastiei 5arbA, al treilea

!braham 5arbA, a construit primul pod de fier peste raul +evern %233:*.

7 data secretul aflat, productia de fier a crescut si s-au facut numeroase alte

progrese tehnologice. !stfel, Eatt si oulton au folosit prima oara in 2334, motoare cu

aburi pentru a da furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari #

unul din multele exemple de combinare cu succes a unor inventii in domeniul industrial.

?abricile de metal au dus la dezvoltarea unor orase ca irmingham si +heffield, iar Marea

&ritanie realiza in 5:;7 0umatate din productia anuala de fier din lume.6n element indispensabil procesului de expansiune industriala a fost productia in

cantitati mari a carbunelui. Cocsul era necesar la topirea fierului si alimentarea motoarelor

referat.clopotel.ro


7/7

cu aburi care actionau utilase de productie, furnale, vapoare si locomotive. opulatia in

crestere necesita cantitati mai mari de carbune pentru scopuri casnice in 23:' illiam

Murdo2 a folosit ulei de huila pentru a ilumina lucrarile lui oulton si Eatt din +oho. In

2'24, ;lasgo> si "ondra erau iluminate cu gaz de huila.

1area ritanie dispunea de mari si bogate depozite carbonifere in apropiereazacamintelor de fier. 5e la inceputul secolului al XVIII-lea, motoarele cu aburi erau

folosite pentru a pompa apa din mine.

Calitatea proasta a cailor de comunicatie facea dificil si scump transportul

bunurilor pana in secolul al XVIII-lea drumurile erau atat de rele, incat se prefera

transportul marfurilor grele pe apa. Introducerea ta(elor pentru drumuri a avut ca rezultat

intretinerea mai buna a cailor foarte circulate tehnicile de constructie au fost imbunatatite

de Ac2 Metcalfe, $homas $elford, )ohn Macadam si alti constructori.

7 importanta deosebita a avut-o construirea canalelor , incepand cu canalul

ridge>ater %238&*, construit de

revolutia_stiintifica11443380

Documents