revista rom´nilor de pretutindeni - centruldestudii.ro · noi nu mai percepem drama care se...

1

ACUB PRONr. 5, 2008R E V I S T A R O M Â N I L O R D E P R E T U T I N D E N I

Revistã de culturã ºi opinieeditatã sub egida Asociaþiei Europene de Colaborare ºi Unitate în Balcani

Nr.5/2008A trãi înseamnã a fi supus magiei posibilului!

� Interviu cu scriitorul Andrei Pleşu � O nouă biserică românească în Timocul sârbesc � Festivalul românilor din Valea Timocului � Serbia de Răsărit: o mare de români � N. Batzaria, exponent al aromânismului � Irineu Slătineanul – noul mitropolit al Olteniei � Latinitate desfiinţată la Arcear în Bulgaria � Burebista – mit sau realitate? � Festival în Timocul bulgăresc – Vidin 2008

� Cupa Dunării, Vidin – Cetate � Răscoala timoceană de la 1876

� Arhitectura gotică � Tabăra folk – Calafat, august 2008 � Calafat – scurt istoric � Conferinţa de pace de la Paris din 1919

























RRRRRomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Timocul sârimocul sârimocul sârimocul sârimocul sârbescbescbescbescbescRRRRRomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Timocul sârimocul sârimocul sârimocul sârimocul sârbescbescbescbescbescRRRRRomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Timocul sârimocul sârimocul sârimocul sârimocul sârbescbescbescbescbescRRRRRomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Timocul sârimocul sârimocul sârimocul sârimocul sârbescbescbescbescbescRRRRRomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Timocul sârimocul sârimocul sârimocul sârimocul sârbescbescbescbescbescRRRRRomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Timocul sârimocul sârimocul sârimocul sârimocul sârbescbescbescbescbescRRRRRomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Timocul sârimocul sârimocul sârimocul sârimocul sârbescbescbescbescbescRRRRRomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Timocul sârimocul sârimocul sârimocul sârimocul sârbescbescbescbescbescRRRRRomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Tomâni din Timocul sârimocul sârimocul sârimocul sârimocul sârbescbescbescbescbesc

2

ACUB PRO Nr. 5, 2008

Despre românii de lângã noiInterviu cu scriitorul Andrei Pleºu

REDACÞIA

Redactor-ºef:Cristian RUDÃREANUSecretar general deredacþie:Cristina CRINTEANURedactor literaturã-artã:Costinela RUDÃREANU

Redactori asociaþi:Pr. Boian ALEXANDROVICITudor NEDELCEADiana COTESCUMarian NIÞÃVergil FUDULUDan VANÃAlina Anca TIGAEGeorge DAMIAN

Marius TURAICHE

Colegiul redacþional:Max M. ªTEFANCristina SUBÞIREPr. Adrian MICUPr. Alin Dejan SUBÞIRECristian CÃPINARUAlexandru PASCOVICCI

Prezentare artisticã:Cristina MARCUAdresa redacþiei � CalafatStr. Gheorghe Doja, Bl.B11, sc. 1, ap. 15Telefon: 0251/231.026;0766.402.312; 0741.777.839E-mail: [email protected]

Oameni de nota 10

R: Spre deosebire de românii din Spania, Italia, Americasau Canada, românii din Balcani � Timocul bulgãresc ºi celsârbesc � reprezintã o comunitate istoricã, fiind de fapt oprelungire a Daciei Ripensis. De aceea, ar fi normal ca încazul acestei comunitãþi sã se investeascã mai mult, atât dinpunct de vedere sufleteºte cât ºi material. Ei pãstreazã multetradiþii ºi obiceiuri româneºti, limba vorbitã de aceºti românieste o limbã românã arhaicã, dulce. Dumneavoastrã, ca omde culturã ºi fost ministru al culturii ºi al afacerilor externe,cum vedeþi aceastã problemã a românilor din Balcani, þinândcont cã ei la ora actualã nu au bisericã sau ºcoalã în limbaromânã, nu sunt recunoscuþi ca minoritate, iar drepturile lorsunt aproape inexistente?

Andrei Pleºu: Din pãcate, românii din afara graniþelor auajuns sã fie folosiþi în România ori ca argument electoral orica ornament patriotic. E frumos ca într-un discurs sã-i invocipe românii din afara graniþelor þãrii, sã-þi manifeºti grija faþãde ei. De regulã însã se rãmâne la simple declaraþii. E adevãratcã sunt deosebiri între problema românilor din Balcani ºiproblema românilor dinspre est sau din alte þãri. Uneori,trebuie sã spun asta, putem vorbi ºi de o anumitã lipsã decombativitate a anumitor comunitãþi româneºti din alte þãri.Eu am avut o experienþã caracteristicã în privinþa asta înUngaria, unde existã o comunitate româneascã grupatã camîn acelaºi spaþiu ºi am observat ceva: când îi vizitezi, vorbesccu tine româneºte, când rãmân între ei vorbesc în maghiarã.Asta înseamnã cã românii, cel puþin aceastã comunitate dinUngaria, nu sunt atât de insistenþi când e vorba de afirmareaunei identitãþi naþionale cum sunt de pildã ungurii dinRomânia, lucru pentru care eu îi socotesc niºte cetãþenifoarte lucizi, foarte responsabili. Ei înþeleg sã-ºi susþinãidentitatea, sã ºi-o promoveze ºi sã încerce sã-ºi obþinãdrepturile de care au nevoie. Sigur, lucrurile sunt cu douã

�...ºtim foarte puþin despre românii din Balcani. Despre basarabeni, despre bucovineni ºi despre românii dinUngaria tot românul ºtie ceva, însã românii din Serbia, din Bulgaria ºi din toatã aceastã zonã nu au pentru noirelief istoric. Noi nu mai ºtim istoria acestei comunitãþi.�

tãiºuri, am putea spune cã românii sunt mai relativiºti, româniinu devin isterici aºa de uºor, îºi vãd de treabã, se asimileazã,e poate o formã nobilã de a privi deasupra acestor diferenþe,însã pe de altã parte este un dezavantaj, pentru cã ei nu aunici pe departe drepturile politice pe care le au în alte þãri alteminoritãþi. În plus, pentru Balcani apare aceastã problemã:ºtim foarte puþin despre românii din Balcani, desprebasarabeni, despre bucovineni ºi despre românii din Ungariatot românul ºtie ceva, însã românii din Serbia, din Bulgaria ºidin toatã aceastã zonã nu au pentru noi relief istoric. Noi numai ºtim istoria acestei comunitãþi.

R: Dar care credeþi cã a fost cauza? Pentru cã ei acolosunt destul de bine organizaþi: au asociaþii, organizeazã

3

ACUB PRONr. 5, 2008festivaluri, încearcã sã creascã româneºte. Ce credeþi cã afavorizat marginalizarea lor?

Andrei Pleºu: Românii de la est sunt priviþi cu un ochimai patetic, pentru cã acolo se pune o problemã istoricã aunei rupturi, a unei reunificãri. E vorba de rusofobiaromâneascã veche, ei sunt prizonieri într-un spaþiu în caredominã Rusia, ºi atunci toate afectele noastre sunt mult maivii, mai puternice, pentru cã ºi subiectul este mai dramatic.Acolo se întâmplã o dramã. Noi nu mai percepem drama carese întâmplã în sud pentru cã ea nu are aceeaºi intensitate,aceeaºi forþã explozivã, aceeaºi memorie asociatã cum auceilalþi. Aºa îmi explic. Despre românii din Valea Timoculuisârbesc încã se mai ºtie câte ceva, dar despre românii dinBulgaria poate nu se mai ºtie nimic. Mai sunt însã români ºiîn celelalte state, în Grecia de exemplu, despre care se ºtiepuþin ºi din cauza aceasta sunt neglijaþi. Mai mult, amconstatat cã de la Kosovo încoace, mai mult ne emoþioneazãsoarta sârbilor, suntem filosârbi, ne este milã de sârbi, i-aubombardat americanii, li s-a luat o parte din þarã, româniibrusc au devenit foarte filosârbi. Existã un articol de prinanii �30 al lui Octavian Goga, care s-a republicat în Mustulcare fierbe, în care se pune întrebarea de unde aceastãsimpatie faþã de sârbi. Ei uitã spre exemplu cã în mai multerânduri Serbia a rupt Banatul românesc. Deci mai curând seocupã sârbii de Banatul românesc decât românii de Banatulsârbesc.

R: Nicolae Bãlcescu, în momentul în care a trecutDunãrea, spune cã a gãsit aici o comunitate de români bineorganizatã, a fost impresionat de felul în care l-au primit, maiales cã nu ºtia prea multe despre ei. Atunci s-a fãcut unlobby pentru ei în Franþa. Mai târziu, Eminescu a scris olucrare care trateazã problema românilor din afara graniþelor,cu precãdere a celor din Balcani, o lucrare amplã în care esteconsemnat felul în care românii de acolo au participat lascrierea istoriei. Aceste scrieri nu mai sunt amintite acum.

Andrei Pleºu: Am putea vorbi ºi despre prezenþabalcanicã în cultura ºi în spaþiul românesc, pentru cãEminescu însuºi, pe o anumitã linie de familie, era albanez,precum pretinde George Cãlinescu. Era ceva acolo care veneadinspre sud. Nu mai vorbesc despre mulþi dintre savanþiinoºtri care aveau rãdãcini în Grecia: Iorga, Noica. Deci acestspaþiu a fost extrem de colorat, în care prezenþa unora înspaþiul celorlalþi era o regulã. Dar nici dimensiunea balcanicãa culturii noastre nu este luatã prea în serios, ci dimpotrivãni se pare partea noastrã slabã. Când vrem sã spunem cevarãu despre unul dintre noi spunem �e balcanic�. Acest termena devenit o calificare negativã. Aº spune mai mult: neglijãmromânii din Balcani, neglijãm dimensiunea balcanicã dinRomânia ºi am construit aceastã legendã a unui spaþiubalcanic ca pe un spaþiu precar, sub nivelul civilizaþiei, unspaþiu al dezordinii, al arbitrarului. Lucrurile nu stau chiaraºa. Cum spunea Alexandru Paleologu �Europa s-a nãscutîn Balcani�. Europa este un nume grecesc. Ar trebui sã fimmai sensibili la Balcanii din noi.

R: În Bulgaria, în apropiere de Vidin existã o localitate,Arcear, pe locul cãreia exista acum 2 000 de ani o aºezareromanã puternicã, Ratiaria, care a lãsat multe urme. Se parecã în prezent acolo se manifestã o rea-voinþã de a distrugeorice urmã de latinitate în Bulgaria, intenþionat sau dintr-oindiferenþã dusã la extrem. Mai mult decât atât, un monumentromânesc construit în 1907 în memoria soldaþilor românicãzuþi în Rãzboiul de Independenþã de la 1877 a fost dãrâmat.Istoricii bulgari susþin ºi în momentul de faþã cã românii nuau participat la rãzboiul ruso-turc, ci doar au pãzit satele.

Andrei Pleºu: Sigur cã sunt ºi motivaþii de ordin etnic,subiectiv, care îi fac pe bulgari sã fie reticenþi cu toateminoritãþile lor, ºi cu turcii, pentru cã turcii au câºtigat uneledrepturi mai ales sub presiunea europeanã, ei sunt ominoritate foarte numeroasã acolo, dar în ciuda faptului cãsunt atât de numeroºi, nu au atâtea drepturi pe care o areminoritatea maghiarã în România. Pe de altã parte cred cã ºinoi trebuie sã ne schimbãm puþin felul de a gândi în legãturãcu românii din afara graniþelor. Nu-i ajutãm dacã întreþinem oatmosferã de tensiune ºi de adversitate faþã de locurile undese aflã. Cu un pic de efort raþional ar trebui sã ne dãm seamacã poþi obþine mai multe printr-o anumitã abilitate diplomaticã,prin dialog. Faptul cã bulgarii dãrâmã ruine care vorbescdespre o prezenþã româneascã e trist, dar sã ne aducem amintecâte ruine ne-am distrus noi, în România, câte biserici, câtesate, adicã românii le-au fãcut contra lor cel puþin la fel demult cât fac alþii împotriva lor.

R: Românii din Bulgaria ºi Serbia au fost întotdeaunafoarte ponderaþi în declaraþii, ei nu au pus niciodatã problemaautonomiei, a separãrii Timocului sârbesc sau bulgãresc. Eivor doar sã fie recunoscuþi ca minoritate, sã aibã reprezentare,sã beneficieze de ºcoalã în limba românã, de bisericã. Vã dauun exemplu: în Serbia, la Mala Kamenita, la o înmormântarea unui român, preotul sârb nu a permis ca pãrintele BoianAlexandrovici sã slujeascã în bisericã.

Andrei Pleºu: Trebuie reacþionat prompt în asemeneasituaþii concrete, trebuie ca autoritãþile româneºti sã identificeproblema, existã departamente în Guvernul României care arfi trebuit sã reacþioneze foarte drastic. În aceste situaþii, secheamã ambasadorul þãrii respective, i se face o notã desemnalare ºi eventual de protest. Acestea sunt metodelecare trebuie sã funcþioneze. La limitã, se poate ajunge lapunerea cazului într-o dezbatere comunitarã a UniuniiEuropene, la Bruxelles, la Strasbourg. Existã instrumente,dar dacã noi nu utilizãm aceste instrumente, încet, încet neconstituim doar o psihologie de oameni obidiþi. Existã o micãplãcere româneascã dintotdeauna sã ne victimizãm. Aceastãmicã voluptate a catastrofei ne face sã nu folosim mijloaceleradicale ºi simple în acelaºi timp, dar þinem în schimbdiscursuri care fac mai mult rãu pentru cã antagonizeazãpãrþile.

Interviu realizat deCristian RUDÃREANU

4


Încã un altar românesc în Timocul Sârbesc

www.centruldestudii.roRevista poate fi cititã la adresa

La punerea pietrei de temelie a celei de-a doua bisericidin Malainiþa au participat un sobor de preoþi români dinSerbia, reprezentanþi ai comunitãþilor de români din Serbia ºiautoritãþi din România. Biserica din Malainiþa va fi folositãpentru parohie, urmând ca prima bisericã sã fie transformatãîn mãnãstire. Piatra de temelie a unei noi biserici ortodoxeromâne în Serbia a fost pusã sâmbãtã, 8 martie a.c., de unsobor de preoþi condus de protopopul de Dacia Ripensis,pr. Boian Alexandrovici, ctitorul primei biserici româneºtidin Serbia de Sud-Est, în localitatea Malainiþa, informeazãRomanian Global News. Cel de-al doilea lãcaº de cult vaavea hramul �Sf. Niceta de Remesiana� ºi va servi populaþieiromâne de aici. �Sperãm ca de acum încolo, autoritãþile ad-ministrative sârbeºti nu vor mai bloca drepturile minoritãþiiromâneºti din zonã, pentru oficierea în limba maternã aLiturghiei ºi a celorlalte slujbe ortodoxe române�, a declaratprotopopul de Dacia Ripensis ºi parohul de Malainiþa ºiRemesiana, pr. Boian Alexandrovici. Biserica va fi parohialã.Cea de-a doua bisericã de la Malainiþa va fi construitã înapropiere de prima bisericã construitã în localitate, primabisericã pentru românii din Timoc. �Credincioºii simt primabisericã precum o mãnãstire, iar biserica ce va fi construitãaici va fi pentru înmormântãri ºi celelalte servicii�, a declaratpr. Alexandrovici. Din soborul de preoþi care au slujit lasfinþirea locului noii biserici au fãcut parte protoiereul IonelMãlaimare, protopop de Alibunar (Serbia), protosinghelulLonghin din Vârºeþ (Serbia), ieromonahul ªtefan Lupºici dinDeliblata (Serbia), preotul Cristian Rudãreanu din PoianaMare (România), preotul Stelian Borza din Timiºoara,arhidiaconul Adrian Boba, diacon al Episcopiei Dacia Felixdin Vârºeþ (Serbia) ºi ipodiaconul Iel Buobu Lui de la parohiaHorreum Margi ºi Isacova, Protopopiatul Dacia Ripensis(Serbia). Au fost prezenþi la eveniment oficialitãþi precum

ambasadorul României la Belgrad, dl Ion Macovei, dl HoraþiuBuzatu, deputat de Dolj, Duºan Pârvulovici de la FederaþiaRomânilor din Serbia ºi Comitetul pentru Drepturile Omului,dar ºi Predrag Balaºevici de la Partidul Democrat al Românilordin Serbia. În viitor se doreºte construirea de noi lãcaºuri decult pentru românii din Timoc. Pe ruinele vechii biserici ziditede Sf. Niceta de Remesiana, în localitatea Remesiana Palanca,s-a adus un fragment de piatrã, care a fost încorporatã într-un soclu care dateazã de pe vremea lui Mircea cel Bãtrân.�Vom încerca sã refacem drumul acestui apostol prin regiuneaTimocului, amplasând ºapte troiþe lângã care, cu voiaDomnului, în anii care vin vor fi ridicate biserici în care neamul

românesc sã se roage în româneºte�, a spus Alexandrovici.Iniþiativa de a construi biserici pentru românii din Timocaparþine protopopului Boian Alexandrovici, care a rãspunsdorinþei celor 250.000 de români de a avea posibilitatea sãparticipe la slujbe religioase oficiate în limba românã. BisericaOrtodoxã Sârbã, prin Episcopia Timocului, nu a acceptat caîn bisericile din cele 154 sate cu populaþie majoritarãromâneascã ºi 46 de localitãþi mixte, administrate de aceasta,sã se oficieze slujbe în limba românã. Protopopul a înfiinþatAsociaþia pentru Cultura Românilor din Serbia �RomâniiOrtodocºi-Malainiþa� ºi cu acordul credincioºilor români aînceput demersuri pentru ridicarea unei biserici care sã fiesub jurisdicþia Episcopiei Ortodoxe Române din Vârºeþ. Înciuda opoziþiei autoritãþilor sârbe, care au dispus chiararestarea preotului Boian Alexandrovici, în 2004 a fostridicatã actuala bisericuþã din Malainiþa.

ªtefan MÃRCULEÞ

În Serbia de Rãsãrit unde locuiesc romani/vlahi timoceni, în data de 28 februarie 2008, au început lucrãrile la construcþiaunei noi biserici ortodoxe româneºti, transmite Romanian Global News. Boian Alexandrovici, parohul Malainiþei ºiRemesianei, ºi protoiereu de DACIA RIPENSIS, a declarat pentru Romanian Global News cã are toate documentele deconstrucþie necesare începerii construcþiei.

Sfinþiriea pietrei de temelie a Bisericii Ortodoxe Române Sf. Niceta de Remesiana din Malainiþa a avut loc în data de 8martie 2008 la ora 10.00. La sfinþire au fost prezenþi numeroºi oaspeþi din România ºi din toatã zona Timocului, precum ºireprezentanþi ai mass-media. Reamintim cã pentru construcþia primei biserici româneºti în Timoc, pãrintele Boian a fosttârât prin tribunale de cãtre autoritãþile sârbeºti ºi ameninþat de mai multe ori cu moartea.

În Timocul sârbesc se va construi a doua bisericã româneascã

CENTRUL DE STUDIIPENTRU RESURSE ROMÂNEªTI

5

ACUB PRONr. 5, 2008

ROMÂNII DIN BULGARIAGeorge DAMIAN

Federaþia Românilor din Serbia a organizat ºi anul acestaîn a treia zi de Paºti deja tradiþionalul festival al romanilor dinValea Timocului. De trei ani de zile, biserica româneascã dinMalainiþa devine în aceastã perioadã centrul spiritual alromânilor de la sud de Dunãre. Ediþia de anul acesta a fostorganizatã cu sprijinul Institutului Cultural Roman, la careau participat reprezentanþi din cele 154 de localitãþi româneºtiºi 48 de sate cu populaþie mixtã din Valea Timocului.Manifestarea a fost deschisã cu o slujbã la biserica SfinþiiArhangheli Mihail si Gavriil din Malainiþa � prima ºi pânãacum singura bisericã unde se slujeºte în limba românã înregiune. Organizatorul festivalului de la Malainiþa, directorulFederaþiei Românilor din Serbia, Duºan Pârvulovici, a declaratcu aceastã ocazie cã în regiunile locuite de români la sudulDunãrii �se vorbeºte ºi se cântã în limba românã chiar dacãmulþi ani autoritãþile au impus o interdicþie totalã de utilizarea ei�. Conform lui Duºan Pârvulovici membrii comunitãþilorromâneºti din regiune sunt reticenþi faþã de termenul�minoritate naþionalã� � deºi �un astfel de statut ar asiguratoate drepturile celorlalþi cetãþeni ºi încã ceva pe deasupra�.Parohul bisericii de la Malainiþa, Boian Alexandrovici a fãcutcu ocazia festivalului amintit un apel la înþelegere întremembrii tuturor comunitãþilor care trãiesc în Valea Timocului.Festivalul de la Malainiþa a constituit un prilej pentruexpunerea frumoaselor costume populare româneºti dinregiunea Timocului, mai multe ansambluri folcloricedemonstrându-ºi mãiestria în cântec ºi joc. Românii din Valea

Festivalul românilor din Valea Timocului

Timocului se confruntã însã în continuare cu refuzulautoritãþilor sârbe de a permite folosirea limbii române înbiserici ºi ºcoli. În septembrie 2007, preotul sârb din satulMala Kameniþa nu a permis pãrintelui Boian Alexandrovicisã slujeascã în biserica din localitate, solicitând intervenþiapoliþiei. În localitatea amintitã este prezentã o puternicãcomunitate româneascã, însã biserica din sat se aflã subautoritatea Bisericii Ortodoxe Sârbe, iar dorinþele sãtenilorde a asculta slujba în limba românã nu sunt ascultate.Sãptãmâna trecutã a avut loc la Belgrad seminarul �Libertãþilereligioase în Serbia�, la care au fost invitaþi mai mulþi ierarhiai cultelor religioase din Serbia, transmite Romanian GlobalNews. În cadrul seminarului, Vladimir Ilici, de la Centrul pentrudezvoltarea societãþii civile, a subliniat cã noua legea abisericilor ºi comunitãþilor religioase din Serbia reprezintãpericlitarea acelor comunitãþi în fapt. Ilici a avertizat asuprasituaþiei excepþional de nefavorabilã a bisericilor protestanteºi a Bisericii Ortodoxe Române, cãrora le-a fost interzisãînregistrarea, cât ºi de numãrul mare al incidentelor religioase.Episcopul Bisericii Ortodoxe Române Daniil, prezent lamanifestare, a accentuat cã el este �unicul episcop în Europacare nu e recunoscut de cãtre un stat�. Cu toate cã BisericaOrtodoxa Sârbã recunoaºte Episcopia Bisericii OrtodoxeRomâne, problema constã în faptul cã statul sârb ºiministerul aferent nu o recunosc ºi comunicã cu vicariatulcare, oficial, e anulat, Episcopul Daniil considerând acestlucru inacceptabil.

6


Serbia de Rãsãrit: o mare de români (1)

Prof. Marian NIÞÃROMÂNII DIN SERBIA

Se tot vorbeºte de sute de mii de români din Serbia de lasud de Dunãre, care nu au nici cel mai mic drept la identitatenaþionalã. Aceastã zonã a Serbiei de Rãsãrit sau a Timoculuia fost luatã de sârbi de la turci abia în 1833. Pânã atuncifusese Paºalâcul de Vidin ºi, mergând înapoi în timp, Þaratulºi Cnezatul de Vidin, þinuturile Maciva ºi Branicevo subunguri, Imperiul româno-bulgar al Asãneºtilor, Imperiulbizantin, Dacia Ripensis, Dacia Mediteranea, Moesia romanã,Tribalia (dupã vechea spiþã a dacilor-tribalii). Vechea Raºcasau Serbia nu atingea Dunãrea, fiind situatã mai la sud.

Timocul sau Craina a fost ºi în stãpânire austriacã, fiindunit administrativ cu Banatul, dar ºi sporadic în stãpânireaMunteniei. Între 1804�1813 a existat o uniune între Serbia ºiTribalia, între sârbi ºi românii timoceni pentru lupta împotrivaturcilor, ºtiindu-se cã, fãrã colaborarea românilor timocenicare controlau dreapta Dunãrii, sârbii nu aveau acces lasprijinul rusesc ce venea prin principate. Acest lucru esteevident din stema respectivã care reunea cunoscuta stemãa Serbiei rãmasã pânã azi (cei patru S în patru colþuri) custema Tribaliei (un cap de mistreþ strãpuns de o sãgeatã,uneori ºi o bufniþã). Deci cam pe când ruºii luau Basarabia,sârbii se uneau cu românii timoceni din fosta Tribalie pentruca mai târziu sã se facã stãpâni în zonã, uitând de ajutoruldat de aceºtia împotriva pãgânilor ºi devenind niºte asupritoricreºtini mult mai sãlbatici în metode.

Din anul 1833, începe cataclismul cultural, religios ºinaþional al românilor din Timocul sârbesc. Miloº Obrenovici,care a reluat miºcarea de eliberare a sârbilor, obþine în anul1815 autonomia Serbiei, în limitele Paºalâcului de la Belgradºi prin pacea de la Adrianopole din 1829 (Hatiºeriful de la1830), capãtã dreptul de a anexa Timocul, locuit de româniitimoceni. Printr-o intervenþie militarã din anul 1833 stabileºtegraniþa spre Bulgaria pe râul Timoc. În acest fel, pentru primaoarã în istorie au fost separaþi românii din Timocul sârbescde fraþii lor din Bulgaria, acum locuitori ai Timoculuibulgãresc.

Miloº Obrenovici iniþiazã un program agresiv dediscriminare naþionalã ºi de asimilare forþatã a românilor dinTimoc. Învãþãtorii români din regiune sunt înlocuiþi cuînvãþãtori sârbi, care nu vorbeau româneºte. Preoþii româniau fost izgoniþi peste graniþã ºi înlocuiþi cu preoþi slavi, carecântau liturgia în slavona veche, iar preoþii sârbi îi botezaupe copiii românilor cu prenume sârbeºti, treptat numele ºiprenumele româneºti ale acestor oameni începând sã disparã.Procesul de asimilare forþatã a românilor din Timoc acontinuat zeci de ani, el devenind cu timpul, mai intens ºimai complex între cele douã rãzboaie mondiale ºi mai ales înperioada regimului comunist iugoslav.

Etnograful sârb Tihomir Georgevici a fost acuzat detrãdare fiindcã publicase lucrarea ,,Printre românii noºtri��,

încumetându-se sã vorbeascã despre românii care trebuiausã fie tãinuiþi cãci altfel s-ar putea naºte o aºa zisãpericuloasã chestiune româneascã din Serbia. Cu toate cãsârbii, încã de la început, din 1833, au interzis folosirea limbiiromâne în ºcoli ºi biserici ºi au dat tuturor nume sârbeºti (pecare le puteau alege dintr-o listã, la botez), cu toate cã niciunromân nu primea vreo funcþie ºi cã erau aduºi sârbi pentruorice post de rãspundere, la recensãmântul din 1895 apartotuºi 159 510 de români. Sârbii se sesizeazã ºi vor schimbamacazul, mai ales dupã ce, la 1919, unele glasuri din Timoccer unirea cu România.

Astfel, la recensãmântul din 1921 nu mai apare niciunromân ci apare o nouã etnie � cea valahã, cu 142 773 desuflete. Prea mulþi însã pentru sârbi, ºi, dupã ce în 1946 vorcere drepturi etnice, va urma o mai mare prigoanã ºi muncãde lãmurire cum cã ei sunt de fapt sârbi ce vorbesc ºi o altãlimbã. Astfel în 1953 apar în statistici doar 36 728 de valahi ºi198 728 de sârbi cu limba maternã valahã, iar în 1961 doar1330 de valahi ºi 2 233 de români.

Românii (vlahii) din Serbia trãiesc într-un spaþiu careacoperã a ºasea parte din teritoriul acestei þãri. Respectivulteritoriu este localizat în nord-estul Serbiei ºi este delimitatãastfel: la vest � râul Morava, la sud � muntele Artan, lanord- fluviul Dunãrea, la est � Dunãrea ºi Munþii Balcani.

În ultimii ani, paralel cu iniþiativele unor asociaþii aleromânilor de aici pentru redeºteptarea naþionalã, au începutacuze în presa sârbã la adresa liderilor acestora cã vordestabilizarea Serbiei ºi un nou Kosovo. Biserica OrtodoxãSârbã a fãcut apel cetãþenilor sã se declare sârbi pentru binelepatriei ºi al ortodoxiei. În ciuda acestor presiuni, larecensãmântul din 2002 s-au declarat 39 953 de vlahi ºi 4 157de români. Un numãr ridicol de mic ºi totuºi mai mare decâtcel al românilor din Voivodina care se bucurã de drepturietnice fireºti.

Referitor la aceste pseudo-recensãminte, acestea îideterminã chiar pe unii intelectuali sârbi sã roºeascã ºi sã leconteste chiar ei obiectivitatea. O broºurã oficialã privindminoritãþile din Serbia recunoaºte cã, în ceea ce îi priveºtepe vlahi, recensãmintele sunt �dãtãtoare de confuzii ºi greude explicat din punct de vedere demografic�. Mai scrie cã�vlahii nu sunt reprezentaþi la nivelul conducerii administra-tive nici mãcar în Homolie sau Valea Timocului, unde aceºtiasunt majoritari�. În acelaºi buletin editat de Belgrad serecunoaºte cã �membrii acestei populaþii, fãrã îndoialã, aucaracteristici asemãnãtoare cu cele româneºti. Reprezentanþiiminoritãþii vlahe susþin originea lor românã�. Dacã orice sârbcinstit spune cã românii timoceni sunt majoritari în 200localitãþi înseamnã cã sigur este vorba de 400, de aceeaorganizaþiilor româneºti au contestat oficial recensãmântuldin 2002 atât în faþa guvernului sârb, cât ºi la O.S.C.E. [...]

7

ACUB PRONr. 5, 2008

N. Batzaria, exponent al aromânismului (4)

Tudor NEDELCEA

Creaþia sa este întinsã ºi inegalã. De la literatura pentrucopii (Haplea, Coana Frosa, Plici ºi Plum, Poveºti de aur,Rilã Iepurilã, Clopotul fermecat etc), la anecdote (Pãrãvulii,Anecdote), de la povestiri ºi nuvele (Spovedanii de cadâne,Turcoaicele, Colina îndrãgostiþilor) la romane (JertfaLilianei, Sãrmanul Adrian, Sãrmana Leila), N. Batzaria ºi-a încercat talentul într-o gamã variatã de genuri literare. Dinpãcate, întreprinderea sa a rãmas doar la nivel de intenþie,cãci dincolo de unele realizãri artistice, mai ales în schiþeumoristice, snoave, anecdote ºi versuri pentru copii, în carespiritul vioi ºi glumeþ oferã o lecturã incitantã, beletristica sarãmâne tributarã lui Ion Creangã (sub aspectul depozitãriitradiþiei populare) ºi lui Anton Pann (ca observator perti-nent al stãrilor de lucruri din Peninsula Balcanicã ºi mai cuseamã din Imperiul otoman).

Demne de consideraþie pentru firea aromânului (anec-dotist, iubitor ºi debitor de snoave, hazos ºi pus mereu înpostura de a lua în rãspãr, în scop educativ, orice defectuman) sunt volumele Pãrãvulii (anecdote populare culesedin locurile de baºtinã: Macedonia, Tesalia, Epir, Albania) ºiCartea de aur (poveºtile copilãriei), îndreptãþindu-l pe finulcunoscãtor al literaturii ºi culturii aromâneºti, HristuCândroveanu, sã afirme cã �în literatura în dialectul aromân(macedo-român), Nicolae Batzaria este in mod sigur scriitorulcel mai popular. E drept, fiind ºi cel mai de facturã popularã,folcloristicã�.

Se impune în literaturã prin lucrãrile memorialistice dedublã valoare artisticã ºi documentarã: De la fraþii dedeparte (1921), ºi România vãzutã de departe, care trezeºtesimpatie pentru românii macedoneni, În închisorile turceºticu evocarea unor rãsculaþi balcanici, Turcia �Junilor turci�,carte de impresii ºi amintiri din activitatea sa politicã,Spovedanii de cadâne, Turcoaicele ºi romanul SãrmanaLeila, scrieri realiste, inspirate din viaþa turceascã, ºocanteprin descrierea unei lumi care se lasã greu înþeleasã deeuropeni.

Selectând din lumea orientalã subiecte exotice, înfãþiºândo altã lume, cu obiceiuri ºi tradiþii curioase, precum poligamia,legile musulmane, haremul, în care elementul românesc dinacele þinuturi este tratat �cu o mare frãgezime de impresii, cuo duioasã iubire pentru ai sãi, cu o puritate de sentimenterarã, dar, nu mai puþin, ºi cu o adevãratã vigoare epicã�1 ,cãrþile de inspiraþie orientalã aduc o realã contribuþie lacunoaºterea lumii mahomedene, a moravurilor ºi a vieþiisociale. În lumea pestriþã ºi pitoreascã a Peninsulei Balcanice,N. Batzaria, posedat cu un ascuþit simþ de observare, trãdeazão simpatie nedisimulatã, dar motivatã pentru conaþionaliisãi din Balcani sau din þarã, pentru limba, cultura, starea saufirea românului de pretutindeni sau pentru poeþii naþionali aiGreciei moderne de origine româneascã (Rigas Fereos,Anghelos Vlahos, Pantazi).

�Era odatã un bãrbat care ºedea la marginea unei oaze, laintrarea unei cetãþi. Un tânãr se apropie într-o bunã zi ºi îlîntreabã:

� Nu am mai fost niciodatã pe aici. Cum suntlocuitorii acestei cetãþi ?

Bãtrânul îi rãspunde printr-oîntrebare:

� Cum erau locuitoriioraºului de unde vii ?

� Egoiºti ºi rãi. Deaceea mã bucur cã amputut pleca de acolo.

� Aºa sunt ºi locuitoriiacestei cetãþi, rãspunse bãtrânul.

Puþin dupã aceea, un alt tânãr seapropie de omul nostru ºi îi puse aceeaºi întrebare, iar acestaîi rãspunse în acelaºi mod. Rãspunsul a fost diferit.

� Oamenii erau buni, mãrinimoºi, primitori, cinstiþi. Aveam

Rubricã realizatã de Alina Anca TIGAE

Sã privim lumea ºi cu sufletul!mulþi prieteni ºi cu greu i-am pãrãsit.

� Aºa este ºi populaþia acestei cetãþi, rãspunse înþeleptul.Un negustor care îºi aducea pe acolo cãmilele la adãpost

auzise aceste convorbiri ºi, pe când cel de-aldoilea tânãr se îndepãrta, se întoarse

spre bãtrân ºi-i zise cu reproº:� Cum poþi sã dai douã

rãspunsuri cu totul diferite laaceeaºi întrebare pe care þi-o adreseazã douã

persoane?� Fiule, fiecare poartã

lumea sa în propria inimã. Acelacare nu a gãsit nimic bun în trecut,

nu va gãsi nici aici nimic bun. Dimpotrivã,acela care a avut ºi în alt oraº prieteni va gãsi ºi aici tovarãºicredincioºi ºi de încredere. Pentru cã, vezi tu, oamenii nusunt altceva decât ceea ce ºtim noi sã gãsim în ei.�

8


Irineu (Popa) Slãtineanul s-a nãscut la data de 16noiembrie 1957, în satul Spinu din comuna Periºani (judeþulVâlcea), din pãrinþii Gheorghe ºi Maria, primind la boteznumele de Ioan. Dupã absolvirea ºcolii în satul natal, în anul1974, tânãrul Ioan Popa a intrat ca frate la MãnãstireaFrãsinei. A urmat studii la Seminarul Teologic �Sf. Grigorie

Teologul� din Craiova (1975�1980) ºi la Institutul TeologicUniversitar din Bucureºti (1981�1985), obþinând titlul delicenþiat în teologie, cu teza Cunoaºterea lui Dumnezeu ºiideea de epectazã la Sfântul Grigorie de Nyssa. Dupãabsolvirea facultãþii, a fost tuns în monahism la MãnãstireaFrãsinei în anul 1985, iar ulterior a fost hirotonit ierodiacon(1985) ºi ieromonah (1986). În anul 1985 a urmat cursuriledoctoratorale în specialitatea Patrologie la Institutul Teologicdin Bucureºti, cu dizertaþia Politica religioasã aîmpãratului Iustinian, avându-l coordonator ºtiinþific pePr. prof. dr. ªtefan Alexe. Dupã ce timp de un an (1986�1987)a urmat cursuri de limba ºi literatura francezã la Facultateade Litere a Universitãþii din Grenoble, ºi-a continuatpregãtirea de doctorat în specialitatea Dogmaticã la InstitutulTeologic Ortodox �Saint Serge� din Paris (1987�1990),absolvind cursurile cu calificativul �magna cum laude�. Înanul 1990, în urma susþinerii tezei La Personne et la com-munion des personnes dans la theologie de Saint Basile leGrand, elaboratã sub coordonarea ºtiinþificã a Pr. prof. dr.Boris Bobrinskoy, i s-a conferit titlul de doctor în teologie.În paralel, a urmat ºi cursuri de limba englezã la Londra

Irineu Slãtineanul � noul Mitropolit al Olteniei

(1989-1990), precum ºi de arheologie biblicã la Institutul deArheologie Biblicã din Tantur � Ierusalim (1990�1991). Întreanii 1990-1991, a predat Istoria Bisericii Universale la InstitutulTeologic �Saint Serge� din Paris.

Arhiereu-Vicar al Episcopiei RâmniculuiLa data de 6 septembrie 1991, prin hotãrârea Sfântului

Sinod, arhimandritul prof. dr. Irineu Popa a fost ales ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Râmnicului cu titlul �Slãtineanul�. A fostrecunoscut ca arhiereu prin Decretul nr. 77 din 6 septembrie1991 al Preºedintelui României, fiind hirotonit întru arhierie la6 octombrie 1991. L-a ajutat în conducerea Eparhiei Râmniculuipe PS Episcop Gherasim Cristea, care era în vârstã. Începânddin anul 2000, este re-ferent pentru manuale de religie dincadrul Comisiei teologice ºi liturgice a Sf. Sinod, iar din 2003,este secretar al Comisiei speciale pentru canonizarea sfinþilorromâni, din cadrul Sf. Sinod.

PS Irineu a participat activ la diferite simpozioane ºiîntruniri ecumenice în þarã ºi peste hotare, dintre caremenþionãm urmãtoarele: Congresul liturgic al InstitutuluiTeologic �Saint Serge� din Paris (12-19 iunie 1986), Colocviulinternaþional �Ortodoxia ºi frumuseþile ei într-o lumesecularizatã� (Bossey, Elveþia, 17-24 aprilie 1987), Colocviulºtiinþific �Rolul religiei în cultura ºi civilizaþia popoarelor�,organizat de Institutul Mondial al Religiilor din Paris (5-8martie 1988), Simpozionul �Rolul Sfântului Nicodim înmonahismul românesc� (Mãnãstirea Tismana, 23 septembrie2006), Colocviul �Toward Jerusalem Concil Two� (TJC II) -�Spre al doilea sinod de la Ierusalim� (Mãnãstirea Sâmbãtade Sus, 16-19 octombrie 2006) º.a. Începând din anul 1991 apredat la Facultatea de Teologie a Universitãþii din Craiova,ca profesor suplinitor la Catedra de Istoria culturii ºicivilizaþiei bizantine (1991-1994), venit prin transfer de laInstitutul �Saint Serge� din Paris, apoi ca profesor de TeologieDogmaticã ºi Moralã (1994-1997), profesor titular la Catedrade Teologie Dogmaticã (din 1997), ºef al Catedrei deSistematico-Practice (2004-2008) ºi decan al Facultãþii deTeologie Ortodoxã din cadrul aceleiaºi instituþii (din 24ianuarie 2008). În perioada 1999-2001, a activat pe postul deprofesor de teologie moralã la Facultatea de Teologie �Andreiªaguna� din Sibiu. PS Irineu este autorul a numeroase cãrþi,studii, articole ºi traduceri.În perioada 2002-2005, PS Irineua urmat cursuri doctorale la Facultatea de Drept �NicolaeTitulescu� din Craiova, obþinând în anul 2005 titlul de doc-tor în drept civil, cu teza Raportul dintre preceptele moralecreºtine ºi normele juridice, elaboratã sub coordonareaºtiinþificã a Acad. Prof. Dr. Ion Dogaru ºi care a obþinutcalificativul �magna cum laude�. La data de 5 martie 2008,PS Irineu Slãtineanul a candidat, alãturi de PS VisarionRãºinãreanul, pentru ocuparea scaunului vacant de episcopal Tulcei. A obþinut doar 6 voturi din cele 45 de voturi

→→→→→

9

ACUB PRONr. 5, 2008

Latinitate desfiinþatãmonument românesc devastat la Arcear – Bulgaria

exprimate de cãtre membrii Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române, faþã de PS Visarion care a primit 39 devoturi ºi care a fost ales ca episcop al Tulcei. Cãrturar de omare discreþie ºi modestie, PS Irineu a deþinut funcþia depreºedinte executiv al Forumului Cultural al Râmnicului.

Mitropolit al OltenieiLa data de 8 iulie 2008, PS Irineu Slãtineanul, arhiereu

vicar al Episcopiei Râmnicului, a fost ales de cãtre Sf. Sinodal Bisericii Ortodoxe Române în funcþia de Arhiepiscop alCraiovei ºi Mitropolit al Olteniei, din al doilea tur de scrutin,cu 24 de voturi pentru (la lucrãrile Sfântului Sinod fiindprezenþi 47 din cei 52 de membri). Contracandidatul sãu afost PS Vincenþiu Ploieºteanul, episcop-vicar patriarhal, carea obþinut 22 voturi, unul dintre voturi fiind anulat. Potrivit

comunicatului de presã al Patriarhiei Române, noul Mitropolital Olteniei va fi întronizat în Catedrala din Craiova pe 27 iulie2008, la ceremonie urmând sã participe ºi Patriarhul Danielcare a ocupat pânã acum poziþia interimarã de Mitropolit alOlteniei. Dupã alegere, noul Mitropolit al Olteniei a declarat:�De 17 ani, de când am venit de la Paris, nu am încetat sãaprofundez problemele oamenilor. Egoismul nu poate pro-duce valori. Consider cã experienþa europeanã, dar ºi ceaa înaintaºilor mei, mã va ajuta sã duc la bun sfârºit sarcinacare mi-a fost încredinþatã. Alegerea mea ca întâistãtãtoral Mitropoliei Olteniei este o rânduialã divinã, datorezacest rezultat lui Dumnezeu, dar el lucreazã prin oameni,iar membrii Sfântului Sinod mi-au încredinþat acestmandat�.

Inscripþiile descoperite în apropierea de Poetoviosemnaleazã detaºamentele legiunii XIII Gemina ºi VMacedonica aflate sub comanda lui Flavius Aper pe teritoriulprovinciei Pannonia. Sub împãratul Aurelian, legiunea XIIIGemina este transferatã la sudul Dunãrii, în Dacia Ripensis(la Ratiaria), primind însãrcinarea de a supraveghea maluldrept al Dunãrii. La nordul ºi sudul fluviului, datateaproximativ în sec. IV ºi descoperite la Ratiaria, Kladovo,Drobeta, Dierna, sunt cãrãmizi ºi þigle marcate cu ºtampila LXIII G. RAT, LE XIII GE, LEG XIII G PC

Notiþia Dignitatum oferã informaþii privind dislocãrilede trupe în timpul Imperiului roman târziu; se atestãexistenþa unor praefecturi ºi praefecti legionis XIIIGeminae în centre ca: Aegeta, Transdrobeta, Raþiaria,Zernis. Dupã toate probabilitãþilesediul de bazã al legiunii era laRatiaria; dar unitãþi ale legiuniierau dislocate ºi în localitãþilemenþionate în Notitia Dignitatum.Acest fapt întãreºte constatareaprivind procesul de fãrâmiþare alarmatei ca urmare a reformelorîmpãratului Diocletian princrearea unui mare numãr depraefecturi militare. În cele 18detaºamente aparþinând unorlegiuni dislocate pe valea Niluluicu misiunea de a potoli revoltelelocale, douã erau vexilaþii alelegiunii V Macedonica ºi XIIIGemina, care în jurul anului 235se gãseau cantonate la Memphisºi Babilonia, pe Nil.

Localitatea Arcear, situatã la 18km de Vidin, a fost în perioadaImperiului Roman o puternicãaºezare cunoscutã sub numele de

Cristian RUDÃREANU

Raþiaria destul de importantã pentru acea vreme ºi care, dinpãcate, nu a fost valorificatã din punct de vedere istoric ºinu numai. Pentru autoritãþile bulgare se pare cã aceastãaºezare latinã n-a reprezentat nimic, lãsând ca populaþia sãracãdin aceastã zonã sã devasteze situl în cãutarea de monedesau obiecte cu valoare numismaticã. Autoritãþile locale auînchis ºi închid ochii în timp ce cãutãtorii de comori lucreazãde dimineaþa pânã seara, scormonind într-un mod sãlbaticpãmântul ºi istoria acestuia. Este un act iresponsabil ºi ocrimã împotriva istoriei universale pe care sigur generaþiileviitoare nu le vor uita. Cu toate acestea latinitatea estedezgropatã ºi îngropatã cu excavatoare ºi lopeþi, lãsând înurmã maluri de pãmânt ºi multe resturi menajere amestecatecu istorie ºi...uitare. De aceea poþi vedea ceva unic în lume la

Raþiaria, ceramicã ºi coloane dinvechile aºezãri romane amestecatecu gunoaie. Important pentru noieste faptul cã aici, la 1907, s-a ridicatun monument pentru eroii românicãzuþi în timpul Rãzboiului deindependenþã de la 1877-1878. Dinnefericire monumentul a fost ºi elpus la pãmânt ca toate celelalterelicve latine. Poate cã latinitatea înBulgaria deranjeazã, dar mai trist estecã nici organizaþiile româneºti dinVidin nu s-au ostenit ca monumentulsã fie pus din nou la loculbinemeritat. Cu o sutã de ani în urmã,românii au strâns bani ºi au ridicatacea piatrã sfântã pentru ei, pe careau aºezat-o parcã inspiraþi pe loculunde cândva a existat o cetate latinã.Acum, românii de peste Dunãre audatoria moralã ºi fireascã sã pãstrezeistoria pe care înaintaºii le-au dãruit-o cu preþul vieþii lor.

10

ACUB PRO Nr. 5, 2008Cristina CRINTEANU

Burebista a fost primul ºi cel mai mare rege dintre cei ceau domnit cândva peste Tracia. Într-adevãr, o inscripþiegreceascã îl numeºte pe bunã dreptate pe Burebista �celdintâi ºi cel mai mare dintre regii din Tracia�. Din pãcate,adevãratul nume al lui Burebista s-a pierdut de-a lungultimpului, dar inteligenþa, puterea ºi vitejia de care a datdovadã aveau sã-i aducã meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-care-este-nu) înseamnã în traducere�Nemaipomenitul�, �Cum nu a mai fost ºi nu mai este�.Monede descoperite din vremea lui, în Transilvania, ni-lînfãþiºeazã pe acest rege al regilor cu douã capete,simbolizând trecutul ºi prezentul. Burebista era om de statînzestrat cu remarcabile calitãþi de organizator, strateg militarºi diplomat, reuºind sã unifice formaþiunile politico-militaredaco-gete din spaþiul carpato-dunãreano-pontic subautoritatea sa ºi sã punã astfel bazele unui puternic regat.Unirea triburilor geto-dace a fost posibilã datoritã premiseloretnice, culturale, lingvistice, spirituale ºi geopolitice.Unitatea religioasã se baza pe credinþa în acelaºi zeu,ZAMOLXE, ºi pe credinþa în nemurire. Burebista îºi începeorganizarea puterii monarhice cu caracter militar prinactivitãþi administrative bine coordonate cum ar fi: recrutareade oameni însãrcinaþi cu administrarea agriculturii,strângerea dãrilor, supravegherea muncilor obºteºtiobligatorii, fãcând astfel posibilã realizarea sistemului defortificaþii în Dacia. În întreaga sa activitate, Burebista a fostsprijinit de marele preot Deceneu, colaboratorul ºi sfetniculsãu cel mai apropiat. În ce priveºte politica internã, submarele rege dac se stabilesc o serie de norme juridice ºietice, consolidând sistemul administrativ ºi de apãrare. Dupã

ce a reuºit sã unifice triburile geto-dace, impunându-ledisciplina ºi respectul faþã de legi, Burebista ºi-a consolidatstatul ºi ºi-a extins stãpânirea, folosind iscusinþa sa militarã,politicã ºi diplomaticã. Aºa a distrus puterea celþilor, pânã înSlovacia apoi a cucerit oraºele greceºti de pe coasta de vestºi de nord a Mãrii Negre de la Apollonia pânã la Olbia. Într-un timp relativ scurt, marele conducãtor a izbutit sã întemeiezeun regat pe mãsurã, care se întindea de la Dunãrea de mijlocºi Morava pânã la Carpaþii Pãduroºi spre est pânã la Bug ºiMarea Neagra, iar spre sud, peste Dobrogea, pânã în Balcani.Burebista, putea, potrivit afirmaþiilor lui Strabon (istoric ºigeograf grec), sã mobilizeze o armatã de cca. 200.000 deluptãtori, cifrã impresionantã pentru acele timpuri,impunându-se la jumãtatea secolului I î.Hr. ca principala forþãpoliticã ºi militarã din Europa Centralã ºi de la Dunãrea deJos. Cuceririle istro-pontice ale lui Burebista au pus statuldac în conflict cu Roma, care n-a intervenit datoritã situaþieiinterne care culminase cu rãzboiul civil dintre Iulius Caesarºi Pompei (49 î.Hr.). Politica externã a statului lui Burebista,deosebit de activã ºi îndrãzneaþã pentru acea vreme, esteîndreptatã spre redobândirea vechilor þinuturi dacice ºi sprecontracararea pericolului expansiunii romane ce se conturala orizont. Stãpânind o Dacie aºa de mare ºi puternicã,Burebista a intervenit ºi în politica Romei, care, stãpânindacum Macedonia, constituia un pericol pentru statul dac.Pentru a preîntâmpina un atac roman, Burebista a luat partealui Pompei în confruntarea acestuia cu Caesar. Regele Dacieis-a oferit sã-i acorde ajutor militar lui Pompei în schimbulrecunoaºterii de cãtre acesta a cuceririlor sale. Dar înainteca oastea dacã sã ajungã la locul bãtãliei, Pompei a fostînvins de Caesar în bãtãlia de la Pharsala. Cu toate acesteaameninþarea geticã a continuat sã producã îngrijorare laRoma, încât însuºi Caesar se pregãtea sã porneascã asupraDaciei, în fruntea unei mari armate pe care o concentrase înMacedonia. Planul nu a mai fost pus în aplicare deoarece în44 î.Hr. Caesar este asasinat în Senat. Dupã scurt timpBurebista va avea aceeaºi soartã, fiind asasinat, probabilvictimã a unui complot al aristocraþiei separatiste. Dupãmoartea sa, întinsa stãpânire a acestuia se împarte în patru,apoi în cinci regate mai mici. Cetãþile greceºti de pe þãrmulMãrii Negre ºi triburile celtice nu mai recunosc autoritateastatului dac. Statul dac sub Burebista a fost rezultatuldezvoltãrii vieþii materiale ºi spirituale, prelucrarea fierului,roata olarului, olãritul în sine, agricultura practicatã intens ºiorganizat deºi cunoscute din vechime, acum au luat odeosebita amploare. În preajma formãrii statului dac condusde Burebista, existau patru mari uniuni de triburi, care aveaumonedã proprie, cu o arie de rãspândire extrem demare. Dezvoltarea internã a societãþii geto-dace ajunsese laun stadiu ce impunea trecerea la un sistem de

→→→→→

Burebistamit sau realitate?

11

ACUB PRONr. 5, 2008

organizare socialã superior. Burebista, prin marea sa operãde unificare, a rãspuns acestei cerinþe istorice, întemeind unstat centralizat, puternic, pe care l-a condus timp de patrudecenii. Teritoriul României s-a bucurat din cele mai vechitimpuri de reputaþia unui þinut al aurului ºi al comorilor, aºacum pentru spanioli erau pãmânturile proaspãt descoperiteîn America. Aurul dacilor, urmãrit de romani în rãzboiul luiTraian, echivaleazã cantitativ în tradiþia transmisã cu aurulaztecilor. Burebista a fost singurul om cu calitãþiorganizatorice deosebite, capabil ca într-un timp relativ scurtsã uneascã toate seminþiile certãreþe ale traco-daco-geþilor,sã supunã pe toþi vecinii ºi duºmanii Daciei ºi sã stãpâneascã

Anul trecut în luna august, a avut loc cea de-a nouaediþie a FESTIVALULUI DE DANSURI ªI CÂNTECEROMÂNE-VLAHE care s-a desfãºurat la Vidin pe parcursula douã zile, manifestarea þinându-se la Sala Mare aFilarmonicii. Evenimentul, ajuns anul acesta la o ediþiejubiliarã, se va bucura de o participare mult mai numeroasã,aducându-ºi aportul ansambluri de muzicã popularãautenticã din satele cu populaþie majoritar româneascã. Caîn fiecare an, Televiziunea Românã, prin postul TVRCraiova, se va alãtura ca partener la realizarea festivaluluialãturi de tradiþionalul organizator ASOCIAÞIA VLAHILORDIN BULGARIA � AVB, cea mai veche organizaþie

Festivalul de dansuri ºi cântece române-vlahe dinBulgaria – Vidin 2008

Lansare de carte la Vidin

În luna august 2008 va avea loc la Vidin, cu sprijinul asociaþiilor româneºti din Bulgaria,lansarea cãrþii: �Românii din jurul României în imagini�, lucrare pe care scriitorul Vasileªoimaru a realizat-o pentru a prezenta dimensiune culturalã ºi universalã a românilor depretutindeni. Timp de cinci ani, cu banii lui ºi cu talentul lui, Vasile ªoimaru s-a deplasat în toatecomunitãþile româneºti din jurul României � din Caucazul de nord ºi pânã în Grecia ºi Balcaniide Vest � ºi a surprins în imagini de o rarisimã frumuseþe viaþa realã a acestor comunitãþi,lucrarea dorindu-se a fi o �Biblie în imagini a românilor de oriunde ºi oricând�.

Suntem convinºi cã aceastã nouã apariþie editorialã va fi primitã cu mult entuziasm deasociaþiile ºi comunitãþile româneºti care trãiesc în spiritul pur românesc.

româneascã din Bulgaria � înfiinþatã în 1992, care ,actualmente,este condusã de domniºoara Plamka Liubomirova. Aceasta adeclarat pentru publicaþia noastrã urmãtoarele: �Indiferent decât de greu ar fi, acest festival trebuie sã trãiascã, ducând maideparte dansurile ºi cântecele româneºti, timocene�. N-a fostdeloc uºor ca manifestarea sã aibã loc ºi anul acesta, însãacest steag românesc al culturii autentice trebuie arborat mãcaro datã pe an. Se aºteaptã ca ºi la aceastã ediþie România sãdeschidã uºa festivalului, þinând cont cã, în ultima perioadã,Fundaþia Scrisul Românesc s-a implicat activ în susþinereaculturii româneºti la Sud de Dunãre. Ca în fiecare an, domnulTraian Bãrbulescu, director al TVR CRAIOVA, va fi prezentîmpreunã cu echipa televiziunii, domnia sa fiind cel care apromovat ºi promoveazã constant ºi responsabil într-o manierãprofesionistã elementul românesc din Balcani ºi nu numai.Pentru publicaþia noastrã domnul Traian Bãrbulescu a declarat:�fiecare deplasare la fraþii români din Bulgaria nu o privesc cape o sarcinã de serviciu, ci ca pe o responsabilitate fireascã ºimoralã pentru cei care vorbesc aceeaºi limbã�. La evenimentva fi prezent ºi postul Radio Oltenia Craiova prin subredacþiadin Calafat.

Cea de-a X- cea ediþie a festivalului cu siguranþã va fi unadeosebitã, iar luna august va rãmâne pentru românii dinBulgaria cea mai frumoasã.

toate oraºele de pe þãrmul Pontului Euxin. Dacii, sub domniade 40 de ani a regelui, au fost neînvinºi în toate bãtãliile.Burebista a fost un rege pe mãsura cerinþelor ºi virtuþilorneamului sãu, geto-dacii, care reprezintã ramura nordicã amarelui popor trac, care la rândul sãu are rãdãcini adânci înspaþiul carapato-danubiano-pontic. Despre traci mareleHerodot spunea: �Neamul tracilor este cel mai numerosdin lume dupã cel al inzilor. Dacã ar avea un singurcârmuitor sau dacã tracii s-ar înþelege între ei, el ar fi denebiruit ºi cu mult mai puternic decât toate neamurile.Dar acest lucru este cu neputinþã ºi niciodatã nu se vaînfãptui.� Uniþi, dacii într-adevãr ar fi putut stãpâni lumea!

12


Cupa Dunãrii Vidin – CetateLiceul Teoretic �Gh. Magheru� Cetate,

în colaborare cu Asociaþia Vlahilor dinBulgaria, reprezentatã de preºedintele acesteia, PlamkaLybomirova, a organizat o competiþie sportivã de tenis demasã între elevii ºcolii din Cetate ºi cei ai Clubului Sportiv�Bdinþi� din oraºul Vidin. Purtând numele de �Cupa Dunãrii�,turneul s-a desfãºurat în douã etape: prima la Vidin, undeaproape întreaga organizare a fost asiguratã de domniºoaraPlamka; în cea de-a doua rundã activitatea sportivã a fostgãzduitã de profesorii ºi elevii ºcolii din comuna Cetate.

Scopul în sine al competiþiei a fost verificarea nivelului depregãtire în ceea ce priveºte tenisul de masã, dar ºi schimbulde experienþã. Am avut ocazia sã observãm printre multe altele,felul în care se antreneazã elevii bulgari, condiþiile de lucru,seriozitatea, dãruinþa. Trebuie amintit faptul cã la Vidinfuncþioneazã un club sportiv al cãrui domeniu de activitateeste doar tenisul de masã, în timp ce la Cetate, acest sporteste practicat de elevi doar la ore ºi foarte puþin în timpul liber.Astfel se explicã diferenþa de pregãtire ºi valoare recunoscutãde ambele pãrþi.

Rolul Asociaþiei Vlahilor din Bulgaria la organizareacompetiþiei, dar ºi la stabilirea legãturii între elevii de pe celedouã maluri ale Dunãrii, este foarte important. În primul rând,domniºoara Plamka Lybomirova ºi tatãl acesteia, LiubomirNechitov, au avut rolul de translatori pentru o înþelegere optimãîntre organizatori. Este adevãrat cã unii elevi bulgari înþelegeauºi vorbeau bine limba românã, dar nu se puteau pune la puncttoate detaliile organizatorice fãrã cineva care sã stãpâneascãbine ambele limbi.

Prima etapã a turneului a avut loc pe data de 20 aprilie 2008în oraºul de pe malul drept al Dunãrii. În aceastã deplasare aufost implicaþi 6 elevi ai Liceului �Gheorghe Magheru� Cetate.Întâmpinaþi ºi însoþiþi aproape oriunde de gazde, elevii româniau gãsit un mediu prietenos ºi foarte primitor. Dupã încãlzireade rigoare, a început competiþia prin prezentarea concurenþilorºi a regulilor de joc, stabilirea grupelor. Desfãºurareacompetiþiei a fost una piramidalã, formându-se grupe de câtetrei jucãtori, grupe din care au mers mai departe primii doiparticipanþi. În grupe s-au avut în vedere urmãtoarele :

1. Au existat trei capi de serie de ambele pãrþi ;2. Capii de serie nu au putut juca doi în aceeaºi grupã ;3. S-a jucat cel mai bun din trei seturi.Dupã terminarea grupelor s-a tras la sorþi din nou,

îndeplinindu-se urmãtoarele condiþii: nu au existat capi deserie, jucându-se dupã tragere la sorþi, fiecare aflându-ºi imediatoponentul; s-a jucat cel mai bun din trei seturi; modul de joca fost unul tip campionat, obþinându-se un punct la victorie.Învingãtoare a fost desemnatã campioana naþionalã aBulgariei, Maria Simeonova care nu a pierdut decât un singurset în întreaga competiþie.

Diplomele ºi premiile au fost înmânate de cãtre delegatulPrimãriei oraºului Vidin ºi de preºedinta Asociaþiei Vlahilordin Bulgaria, Plamka Lybomirova, cu ajutorul cãreia a fost

Prof. Cosmin Rareº CIOANÃ

organizat acest turneu de tenis. Participanþii români au obþinutdouã menþiuni (menþiune I � Uþã Vasile, elev în clasa a X-a ºia doua menþiune � Ispir Bogdan, elev în clasa a IX-a), putându-se observa încã o datã profesionalismul sportivilor bulgari.

Returul competiþiei s-a desfãºurat la Cetate în data de 12iunie, cu o zi înainte de vacanþa de varã. Între timp elevii s-aumai antrenat astfel încât am obþinut un onorabil loc 3 prinacelaºi Vasile Uþã.

Delegaþia bulgarã a fost constituitã din 8 membri: LiubomirNechitov (în calitate de translator), 5 elevi (înscriºi la Clubulde tenis de masã �Bdinþi� din Vidin), antrenorul clubuluiamintit, Peter Pancov ºi soþia acestuia, Galia Pancov.

Înainte de concursul propriu-zis, elevii bulgari au participatla o secvenþã de predare a limbii române susþinutã de institu-tor Solomon Iuliana care a predat câteva cuvinte dinvocabularul de bazã al limbii române: formule de salut (Bunãziua, Bunã dimineaþa, Bunã seara, Noapte bunã, La revedere),relaþii de rudenie (tata, mama, frate, sorã, unchi, mãtuºã, bunic,bunicã), precum ºi numeralul cardinal de la 1 la 20. Deasemenea, elevii au primit câte un exemplar al revistei ºcoliidin Cetate � �Jurnal de liceu� în care s-a ºi publicat un articoldespre vizita românilor la Vidin. Foarte receptivi ºi dornici sãînveþe lucruri noi, elevii bulgari au fost activi ºi au îndeplinitcu succes sarcinile primite.

În cea de-a doua activitate, elevii din Vidin, alãturi de cei ailiceului din Cetate, au participat la campionatul de tenis demasã intitulat �Cupa Dunãrii�. Desfãºuratã în stil turneu,competiþia sportivã a fost câºtigatã de Radoslav Rumanov,membru al Clubului �Bdinþi� din Vidin.

În final, delegaþia bulgarã a fost invitatã la un meci defotbal care a avut douã reprize de câte 15 minute fiecare, peterenul sintetic � �Dunãrea Cetate�. Fãrã sã aibã o mizã, nicimãcar de orgoliu, meciul de fotbal a avut ca scop mai multprezentarea stadionului ºi a condiþiilor de desfãºurare a uneicompetiþii de acest gen.

Sperãm cã, pe viitor, sã putem sã extindem orizontulactivitãþilor ºi sã încheiem un parteneriat sau chiar o înfrãþireîntre cele douã instituþii de învãþãmânt din Vidin ºi Cetate.

13

ACUB PRONr. 5, 2008

Se împlinesc 132 de ani de la marea Rãscoalã timoceanã,data de 30 iunie reprezentând cea mai sincerã dorinþã delibertate exprimatã printr-o jertfã istoricã a oamenilor de peaceste meleaguri.

Rãscoala a reprezentat voinþa unui neam creºtin,binecuvântat prin tradiþii ºi obiceiuri sacre, punând în evidenþãelementul autentic vlah, românesc. Aceastã flacãrã aprinsã înTimoc reprezintã, poate, primul pas cãtre libertatea românilorobþinutã în anul 1877.

În perioada 20�30 iunie 1876, a izbucnit, între oraºul Vidinºi râul Timoc, pe pãmântul actual al Bulgariei, aºa-zisa Rãscoalãtimoceanã. Au participat cincinaþionalitãþi: români, bulgari, sârbi,ruºi ºi muntenegreni. Luptele s-au dus în satele: Gânzova(Gâmzovo), Novesãl (Nove Selo),Alvadgii (Maior Uzunovo) ºiFlorentin din Timocul bulgãresc.La rãscoalã s-au adunat þãrani dinoptsprezece sate: Racoviþa,Rachitniþa, Cosova, Dgon Ferat,Bregova, Novosãl, Gânzova, Vârf,Bãlei, Florentin, Deleina,Ciunguraºi, Alvadgii, Ciorcãlina,Negovanovþi, Isãn, Tianovþi ºi Smârdan. Dintre aceste sate,paisprezece sunt locuite de români ºi patru de bulgari.

Rãscoala s-a declanºat la 28 iunie când armata (3 500 desoldaþi) din Negotin (Serbia) a trecut râul Timoc. Armateisârbeºti i s-au alãturat ºi unii patrioþi bulgari, care au venit înSerbia prin România

La 29 iunie 1876, armata sârbeascã s-a retras de pe câmpulde luptã. Pe 30 iunie, rãsculaþii au fost înconjuraþi de brigadalui Osman Paºa, precum ºi de corpul de oaste al garnizoanelordin Vidin ºi din Rusciuc (format din 10 000 de soldaþi turci,cerchezi ºi tãtari), Rãmaºi fãrã muniþie, aproximativ 1 000 derãsculaþi de la Trinbreg ºi Þarina au fost uciºi. Au rãmas înviaþã doar 50-100 de persoane.

Timocul însângerat132 de ani de la rãscoala timoceanã

Dupã rãscoalã, satele participante au fost jefuite ºi arse.Populaþia a fugit în România ºi în Serbia � peste 15 000 deemigranþi care, dupã amnistia de iarnã, s-au întors în locurilelor natale, unde ºi-au construit bordeie de pãmânt.

Dupã înãbuºirea rãscoalei învãþãtorul Ion Ciolac estespânzurat în târgul Diiului împreunã cu alþi români timocenidin Bor ºi Zlot. România a trimis o ambulanþã, treisprezecemedici ºi trei farmaciºti la Cladova, unde personalul român aîngrijit mii de rãniþi. În acelaºi an, Kogãlniceanu scria cãtreagenþii consulari europeni cã �sunt mai mult de 200 000 deromâni care locuiesc pe malul drept al Dunãrii� ºi cã �armata

românã freamãtã doritoare sã ia partela luptã�.

La 23 de zile dupã înãbuºirearãscoalei, oraºul Vidin este vizitat dedoi francezi: Rigondon ºi Kauffman,jurnalist, respectiv pictor, la revistaL� Illustration din Paris. Aceºtia aupublicat în revistã ceea ce au vãzut laVidin- o �Golgotã�, adicã spânzurãri,decapitãri, prizonieri torturaþi ºicapete tãiate, care se rostogoleau pestrãzi. �Oraºul seamãnã cu o cloacã�,constatau cei doi jurnaliºti în

L�Illustration. Mai târziu aceste informaþii ajung ºi în Bul-garia, la Vidin, datoritã lui Vasil Vasilev, corespondent la agenþiabulgarã din Paris care a scris o cronicã în acest sens,prezentând-o colegilor francezi.

Despre aceastã rãscoalã specialistul bulgar GhenadiVâlcev a publicat douã cãrþi: �Rãscoala de la Vidin� ºi�Rãscoala de la Vidin din 1876. Biografii�.

Dacã pe moment revolta a fost înãbuºitã, germeneleromânismului n-a pierit, ci a proliferat mai viguros. Nume caMilan Anghelov Cosoveanu, poet, sau Cristea Sandu Timoc,om de culturã care ºi-au dedicat întreaga activitate promovãriivalorilor româneºti, ne demonstreazã permanent cã jertfaromânilor din Timoc, acum 132 de ani, nu a fost de prisos.

LUCREÞIA / LUCREÞIU � de la �lucror�, cuvânt latince înseamnã �a reuºi�

MAGDALENA / MÃDÃLINA � de la expresia ebraicãînsemnând �originarã din Magdala� (sat biblic pe malul MãriiGalilee, presupus a fi locul de origine al Mariei Magdalena,personaj neotestamentar)

IOANA / ION / IOAN � de la �Yochana�, nume evreiesc,însemnând �binecuvântarea Domnului�

OLIVIA / OLIVIU / OLIVER � de la �olivia�, numeînsemnând �mãslin�.

NICOLETA / NICOLAE � de la �nikolaos�, nume grecescînsemnând �oameni victorioºi�

OLGA � de la �Helga�, nume scandinav însemnând �desucces�. Nu toþi experþii sunt de acord cu aceasta, unii

spunând cã poate fi derivat din nume vechi însemnând�binecuvântatã� sau �sfântã�.

ªTEFAN � (gr. stephanos = coroana) � �purtãtorul cununeiînvingãtorului�

RADU � (slav. �râd�) � �veselul�.SEPTIMIU � provine din expresia latinã însemnând �al

ºaptelea�SERGIU � lat. �Sergius�) - �servare� = �a salva�, �servus�

= �servitorTEODOR � (gr. �theodor�) � �darul Domnului�. Provine

de la numele grecesc Theodoros, care înseamnã �darul luiDumnezeu� de la cuvintele greceºti theos � �Dumnezeu� ºidoron � �dar�. Acesta a fost numele pe care l-au avut maimulþi sfinþi ºi papi.

Dicþionar de nume

Cristian RUDÃREANU

14


arhitectura goticã

Dr. Marius TURAICHE

Reprezintã unul din stilurile arhitecturale somptuoasedin Europa în timpul perioadei medievale, începând cu secolulal XII-lea ºi încheind cu anii 1500. Ca o situare mai exactã întimp ºi spaþiu, cele mai importante opere arhitecturale goticeacoperã perioada 1140 - 1500, fiind construite din Româniapânã în Portugalia ºi din Slovenia pânã în Norvegia ºi chiarFinlanda. Stilul gotic a fost precedat de cel romanic ºisuccedat de cel renascentist, ca o transformare a stiluluiromanic, odatã cu Renaºterea, începutã în Florenþa secoluluial XV-lea. Ca aspect, noutatea pe care o prezintã imediatprivirii o bisericã goticã în comparaþie cu cea romanicã estelungimea (în Franþa, depãºind adeseori 100 m) ºi înãlþimeaedificiului (între 20�50 m); precum ºi în interior, nava centralãcare este mult mai înaltã decât navele laterale. Faþada este,în general, flancatã de douã turnuri foarte înalte (multeneterminate, fãrã acoperiº, sau inegale ca formã ºi proporþii).Între cele douã turnuri se aflã o mare rozetã, iar în zonainferioarã se observã trei sau cinci portaluri. Laturileedificiului sunt sprijinite de caracteristicii arc-butanþi, careconsolideazã contraforþii, contrabalansând astfel presiunealateralã a bolþilor. Un turn-lanternã, de asemenea foarte înalt,este plasat deasupra încruciºãrii transeptului cu navacentralã. Ferestrele sunt numeroase ºi foarte alungite princare lumina pãtrunde abundent ºi este filtratã de vitralii.Sculptura goticã pe faþadele bisericilor este reprezentatã destatui-coloane imaginând siluete de regi ºi profeþi cu aspectimobil, feþe austere, trupuri fãrã ºolduri ºi umeri. La începutulsecolului XIII, sculptura se animã, figurile sunt juvenile,veºtmintele au falduri ample. Elementele caracteristice alestilului gotic sunt: bolta pe ogive (iar nu pe arce semicircu-lare), arcul butant (sprijinind în exteriorul edificiului presiunealateralã a pereþilor) ºi un tip de ornamentaþie cu totul nou,care nu se mai supune unei tradiþii cu valoare de dogma, cise inspirã din observaþia directã a naturii. Catedrale impresio-nante s-au construit în Germania (Magdeburg, Koln, Lubeck,Bamberg, Naumburg, Leipzig, Erfurt, Nürnberg), în Anglia(la Lincoln, Salisbury, Wells, Cantembury, Gloucester,Lichfield), în Italia (la Milano � Domul, la Modena, Florenþa,Veneþia � Palatul Dogilor ºi Ca D�Oro). Oraºele dinTransilvania s-au dezvoltat în acel timp ºi în arhitecturareligioasã s-a impus acest stil (Biserica Sfântul Bartolomeudin Braºov, bisericile din Prejmer ºi Bistriþa ºi mai târziubiserica evanghelicã din Sebeº, în secolul XV, Biserica Neagrãdin Braºov, Catedrala Sfântul Mihail din Cluj-Napoca,Biserica Sfântul Nicolae din Sighiºoara). Stilul gotic este înesenþã o transformare a stilului romanic, apãrut din necesi-tatea de a da o altã dimensiune verticalã clãdirilor, mult maielaborate ºi cu metode tehnice deosebite. Goticul flamboa-iant, adicã goticul târziu, a reprezentat apogeul acestui stil

arhitectonic care s-a remarcat prin exagerarea abundenþeidetaliilor, în parte pentru a diminua greutatea pe care clãdirilegotice o impuneau, respectiv pentru a încerca o salvare astilului. În Anglia, la începutul secolului al XIX-lea, goticulcunoaºte o re-evaluare ºi o nouã recunoaºtere, de fapt o�renaºtere� denumitã gotic renãscut (conform termenuluioriginal folosit în englezã, Gothic Revival architecture) sauneo-gotic, producând clãdiri memorabile, dintre care PalatulWestminster, care a fost total refãcut dupã devastatorulincendiu din 1834, este un exemplu memorabil de gothicrevival. Mai târziu, la sfârºitul aceluiaºi secol ºi începutulsecolului XX, arhitectura goticã are o ultimã �tresãrire deorgoliu�, producând opere durabile, în stilul numit dejaatunci neo-gotic, în locuri foarte diferite ale lumii, aºa cum arfi Canada, Filipine, Germania, India, Norvegia, România,Statele Unite ale Americii ºi Ungaria. Putem spune totodatãcã multe blocuri din America care au acea grandoare ºi liniegoticã sunt o continuare a stilului care s-a adaptat cu briosau nu cerinþelor actuale.

15

ACUB PRONr. 5, 2008

Prof. Emanuela COLCEA

William Shakespeare

Marele poet ºi dramaturg englez s-a nãscut la 23 aprilie1564 în Stratford-upon-Avon, Warwickshire. Însã una dincuriozitãþi este cã a murit dupã 52 de ani în aceeaºi zi în cares-a nãscut, 23 aprilie 1616.

Cu toate cã numele poetului este cunoscut la nivelmondial datoritã sonetelor ºi pieselor de teatru, el nu a fostun nobil, ci fiul unui comerciant, care a devenit aproduloraºului pe nume John Shakespeare. Poetul a urmat cursurileunei ºcoli de gramaticã din Stratford fãrã a merge sã studiezela universitate. La vârsta de 18 ani s-a cãsãtorit cu AnneHathaway, care era cu 8 ani mai în vârstã decât el ºi cu carea avut 3 copii: Susanna, Hamnet ºi Judith.

Unii critici susþin cã Shakespeare nu a scris piesele deteatru, alþii afirmã cã el a devenit un dramaturg cunoscutdeoarece era un bun actor ºi un profesionist în ceea ce fãcea.A învãþat sã scrie piesele de teatru vãzând ºi jucând în aceleascrise de alþi dramaturgi. Într-una din cãrþile sale Will Fowlerpreciza cã: �Shakespeare este cel mai bun dintre toþidramaturgii deoarece personajele salepar sã fie reale ºi includ toatecategoriile sociale.�

Se pare cã piesele sale ne fac sãzâmbim, chiar sã râdem în hohote ºisã suferim odatã cu personajele lor ºisã plecãm de la teatru cu senzaþia cãam mai învãþat ceva despre viaþã. Unlucru este cert, chiar ºi dupã mai multde 400 de ani piesele sale stârnescinteres ºi admiraþie.

Deºi este recunoscut la nivelmondial, Shakespeare este ºi criticat. Primul care a începutsã punã la îndoialã talentul lui Sheakespeare a fost RobertGreene, unul din dramaturgii contemporani, care îl atacafurios din douã motive: susþinea cã pe acea vreme piesele

de teatru erau scrise numai de oamenii care studiau launiversitate, iar Shakespeare nu frecventase universitateaºi al doilea motiv era acuzaþia cã dramaturgul a copiat lucrãrilealtora. Greene îl compara pe Shakespeare cu o pasãre carecopiazã sunetele altor pãsãri.

În ciuda acuzaþiilor, în 1592, Shakespeare are prima apariþieca dramaturg cu piesa Henric IV, iar în 1593 a publicat primulsãu poem, Venus ºi Adonis. Succesul sãu era foarte maredatoritã genurilor diferite de abordate: comedii, tragedii ºidrame istorice. În perioada 1594�1598 Shakespeare a scris 8piese de teatru care l-au transformat în cel mai importantdramaturg al timpului sãu, printre care se numãrã: RichardII, Romeo ºi Julieta, Visul unei nopþi de varã, Nevestelevesele din Wisdor etc. În timpul unui aºa mare succesdramaturgul a suferit o mare pierdere, fiul sãu Hamnet amurit în luna august 1596. Pe tot parcursul vieþii a continuatsã scrie piese de teatru dar ºi sã joace pe scenã pentru avedea reacþia spectatorilor ºi preferinþele acestora.

În 1609 îºi publicã sonetele,poezii de dragoste majoritatea (126)cãrora � piperate de insinuãrihomoerotice - sunt închinate unuitânãr (�frumos stãpân�), ºi restul (28)închinate amantei sale, o doamnãbrunã (the dark lady).

Shakespeare a trãit în liniºte înStratford fãrã a participa la chefurileºi beþiile colegilor de breaslã,principala sa preocupare era sã scriecât mai mult, însã în martie 1616 s-a

îmbolnãvit, iar o lunã mai târziu a murit.Nu putem nega faptul cã Shakespeare a scris multe piese

de teatru de o valoare inestimabilã ºi dacã eºti destul denorocos sã vezi o piesã a lui jucatã bine pe scenã, este ceamai frumoasã experienþã pe care o poþi avea la teatru.

Casa lui Shakespeare din Stratford upon Avon

Societatea este ca aerul: necesarã pentru a respira, darinsuficientã pentru a-þi duce traiul.

Când ne pãrãsesc viciile, ne mângâiem cu credinþa cãnoi ne despãrþim de ele.

Tribunalul - un grup de oameni care stabileºte caredintre pãrþi a avut avocatul cel mai bun.

Tinereþea îºi adunã materialele, ca sã dureze un podpânã la Lunã ºi, dupã un rãstimp îndelungat, omul la vârstamijlocie sfârºeºte prin a clãdi cu ele o cabana într-o pãdure.(Thoreau Henry David)

Daca poþi merge, de ce sã te târãºti? (N. Iorga)

Cele mai frumoase lucruri sunt cele pe care þi le suflãnebunia ºi le scrie raþiunea.

Cel care deschide o ºcoala, închide o temniþã. Succesul e o scarã care nu poate fi urcatã cu mâinile înbuzunar.

Legea e ca pânza de pãianjen: viespea o rupe, iar muscase încurcã în ea.

Diplomat este acela care-ºi aminteºte de ziua de naºterea unei femei ºi uitã vârsta ei.

Linguºirea umflã, dar nu saturã. (Lope de Vega)O minte care judecã la rece este mai bunã decât un

creier înfierbântat.Femeia înºealã numai pe cel pe care-l iubeºte, pe ceilalþi

îi pãrãseºte pur ºi simplu.

Aforisme

16


Dan VANÃ

Tabãra folk calafat august 2008

Peste puþin timp, mai precis pe 1 august, va începe�Tabara Naþionalã de Muzicã Folk�, ediþia a XI-a, ca ºi înceilalþi ani cu participare internaþionalã ºi tot pe malul Dunãrii,la Calafat. Dupã cinci ediþii în care Consiliul Local ºi maiales Primãria Municipiului Calafat au lipsit, ilogic, dintreorganizatori, în acest an se alãturã într-un mod salvatorAsociaþiei �Proiect pentru o Lume a Oamenilor Mai Buni�ºi Casa de Culturã din Calafat, fapt ce promite o ediþie, celpuþin specialã. Evenimentul muzical de la Calafat, preluândo idee din miºcarea sf româneascã (primele ediþii au fost unomagiu adus memoriei lui Dan Meriºca), prin intenþii, spiritºi amploare (cel puþin în timp), este unic în România, Balcaniºi exceptând Rusia ºi Ucraina, unic în Europa.

Pe durata manifestãrii (ºapte zile) vor avea loc dezbateri,ateliere, înregistrãri, filmãri de videoclipuri, emisiuni radio ºitv, lansãri de carte, de CD ºi multe spectacole de zi sau denoapte, cu sau fãrã foc de tabãrã. Un spectacol va avea locºi în oraºul vecin de peste Dunãre, Vidin, spectacol devenitdeja tradiþional, mai ales cã vor fi prezenþi ºi folk-iºti (�poeþicu chitara�) din Bulgaria.

Au confirmat deja participarea: Sorin Minghiat, LenaPatapova, Cristian Buicã, Doru Stãnculescu, MirceaBodolan, Tatiana Stepa, Dinu Olãraºu, Eugen Avram,Emeric Imre, Florin Thomits, Adrian Beznã, MariaGheorghiu, Didina Curea, Mãdãlina Amon, CristianCorcioveanu, Mircea Baniciu, Vasile Mardare, JulBaldovin, Adrian Ivaniþchi, Adrian Sãrmãºean, AlinaManole, Ovidiu Mihailescu, Marius Matache, Eduard Paicu,Stefan Gheraksiev (Bg), Margarita Drumeva (Bg), RosenPaskulov (Bg). (ordinea este cea a confirmãrii de participare).A promis, dar încã nu a confirmat, Mircea Vintilã. Listarãmâne deschisã.

Se cautã sponsori.

AFRODITA � Zeiþa frumuseþii ºi a iubirii în mitologiagreacã.

ATHENA � Zeiþa înþelepciunii ºi a rãzboiului în mitologiagreacã. Era sfãtuitoarea areopagului atenian, protectoareastatului ºi a activitãþilor politice ºi sociale, patronând directoraºul Atena ºi ocrotind artele plastice, literatura, ºtiinþaagricolã ºi meºteºugurile.

BAAL � Zeu de origine mesopotamicã, cel care puneordine în elementele cosmice ºi asigurã viaþa oamenilor.

BRAHMA � Zeul suprem din mitologia vedicã,simbolizeazã absolutul ºi creaþia universalã. Este reprezentatcu patru capete ºi patru braþe, este zeul care fecundeazãvegetaþia ºi cirezile, personificând renaºterea anualã a naturii.

CÃPCÃUNI � Monºtri antropofagi cu aspectantropomorfic din folclorul românesc.

DRUIZI � Preoþi celþi, mediatori între oameni ºi lumeasupranaturalã. Funcþia sacerdotalã putea fi îndeplinitã ºi defemei. Erau scutiþi de impozite, de prezenþa în rãzboi, aveauun cuvânt decisiv în alegerea magistraþilor, în declararea

unui rãzboi ºi în încheierea pãcii.FORTUNA � Zeiþa sorþii în mitologia romanã. Era

reprezentatã cu ochii legaþi, spre a simboliza soarta oarbã. Încultul popular roman era ºi zeiþa norocului.

GENII � Spirite divine, cu funcþii ocrotitoare ºisfãtuitoare. La romani reprezenta o zeitate personalã careocrotea creºterea ºi dezvoltarea fiecãrei fiinþe.

HYPNOS � Zeul somnului în mitologia greacã; nãscutdin perechea Erebos (întunericul) ºi Nyx (noaptea).

JOIMÃRIÞA � Zeiþã din mitologia româneascã, patroanatorsului ºi a þesutului. Locuieºte în munþi ºi apare sub aspectulunor roþi de fum, foc ºi sub forma unei femei voinice ºi slute.Nu trebuie confundatã cu Sfânta Joi. Existã un ritual în joiadinainte de Paºti, când o femeie harnicã se deghizeazã înJoimãriþã cãutând prin podurile caselor câlþi ºi lovind feteleleneºe peste unghii.

MAIA � Zeiþa care simbolizeazã credinþa ºi fidelitatea înmitologia greacã.

ROD � Protector al neamului, patron al fecunditãþii în

Dicþionar mitologic Rubricã realizatã de Costinela Rudãreanu

→→→→→

17

ACUB PRONr. 5, 2008

Ceva despre esteticienii limbii româneVergil FUDULU

Estetica este ªtiinþa care studiazã legile frumosului natu-ral sau artistic ºi exprimarea sa în artã, ansamblu de problemeprivitoare la esenþa artei, la raporturile ei cu realitatea, lametoda creaþiei artistice, la criteriile ºi genurile artei(Distingem ºtiinþa regulelor sensibilitãþii numitã esteticã �Eminescu) într-un cuvânt estetica este categoria frumosului.Ca orice domeniu de activitate ºi limba românã a avutesteticienii ei.

În filozofia iluministã ºi în scrierile cãrturarilor ªcoliiardelene, Ion Heliade-Rãdulescu (1802�1872) a aflat de laînceput impulsurile de care avea nevoie pentru a-þi descoperimenirea ºi principala direcþie de acþiune; iluminarea culturalãa românilor, vãzutã ca singura cale pentru constituirea uneinaþiuni civilizate ºi independente. Sub influenþa directã a luiGh. Lazãr ºi a lui Dinicu Golescu, Ion Heliade-Rãdulescu ºi-a dat seama cã înnoirea ºi modernizarea culturii, aºezarea eipe temelii naþionale trebuie realizatã simultan, urmãrindu-seemanciparea naþiunii prin unificarea limbii, prin culturã ºiliteraturã .Izbânda întregului program cultural depindea înprimul rând de crearea limbii literare. Considera cã poporulromân pentru a deveni o naþiune are nevoie de o limbãunitarã. Aceasta trebuie sã aibã la bazã limba popularã ºi ceaa textelor bisericeºti, sã se cultive ºi sã se mlãdieze printraduceri, sã se îmbogãþeascã prin explorarea tuturorgraiurilor vorbite de români ºi prin cuvinte noi împrumutatedin latinã sau din celelalte limbi romanice � surori � adaptatela formele morfologice ale limbii române. Ortografia pe careo reduce la 28 de semne, era alcãtuitã, cu puþine excepþiidupã principiul fonetic. Ideile lingvistice ºi reformele propusede I. Heliade-Rãdulescu în spiritul evoluþiei fireºti a limbiiromâne au avut un rol hotãrâtor în procesul de formare ºi deconsolidare a limbii române literare. Dupã 1840 unele tendinþepuriste din concepþia sa lingvisticã iau amploare Heliade-Rãdulescu devenind de fapt adversarul propriilor sale prin-cipii de la 1828 limba românã literarã � consideratã acumoperã a specialiºtilor sau a unui geniu reformator � urma sãfie purificatã de toate cuvintele neromanice, care ar fi trebuitînlocuite cu altele de origine latinã sau mai ales italianã.

Alecu Russo (1819�1859) � scriitor � în probleme de

limbã a dovedit o judecatã limpede ºi plinã de bun simþ.Concepþia sa este una istoristã, opusã celei raþionaliste acãrturarilor ardeleni. Cu aplomb ºi cu nerv satiric Russodenunþã ca aberante ºi chiar ilare curente ca latinismul,purismul ori italienismul propovãduite de Heliade-Rãdulescu.Dupã el o limbã unitarã ºi accesibilã nu se poate obþinedecât prin aprofundarea contactului cu limba popularã.

O chestiune importantã care revine adesea in înpreocupãrile scriitorului Vasile Alecsandri este aceea a limbii.Alecsandri a susþinut în ortografie principiul fonetic,combãtând cu argumente filologice sau prin satirã, exagerãrileºi aberaþiile latiniste, ale italinismului lui Heliade-Rãdulescu,ale pedantismului purist al lui T. Cipariu sau Aron Pumnul.

Titu Maiorescu (1840 Craiova � 1917 Bucureºti) adezlãnþuit o întinsã campanie împotriva exagerãrilor latinistecondus dupã principiul cã limba asigurã conservareanaþionalitãþii. În acest scop el a recomandat consecventcultivarea limbii populare, socotind cã o limbã evolueazãdupã uzul vorbitorilor nu dupã legi inventate de filologi.Aportul sãu în principal constã în soluþionarea problemelorortografiei, chestiune deosebit de spinoasã în spiritul unuifonetism raþional (Despre scrierea limbei române � 1866). Aatacat sistemele ortografice etimologizante grãbindabandonarea lor de cãtre majoritatea filologilor vremii.Propunerile sale au format cea mai mare parte a raportuluiprezentat (în numele comisiei însãrcinate cu elaborareaortografiei) ºi aprobat de Academia Românã la 8 aprilie 1880.Reluate ºi perfecþionate în 1903 ele constituie normefundamentale ale ortografiei noastre moderne ºi au avut oînsemnãtate deosebitã în pãstrarea specificului limbii. Oatenþie aparte a acordat Titu Maiorescu problemelor limbiiartistice, preocupat de ruptura care s-ar ivi între literaturacultã ºi popor în cazul în care latinismul ºi-ar impune punctulde vedere.

Judecata de valoare este supusã principiilor, care, îndecursul timpului se schimbã în funcþie de experienþelefilologice ale fiecãrei epoci. Ideea reînnoirii periodice aprincipiilor estetice ar trebui sã deþinã un rol important,atenuând statutul de subordonare al aprecierii critice.

mitologia slavã.SFÂNTA DUMINICÃ � Divinitate din mitologia

româneascã care dispune de diverse instrumente magice pecare le dãruieºte, la nevoie, eroilor. Este imaginatã ca obãtrânã care locuieºte dincolo de Apa Sâmbetei.

SFÂNTA MIERCURI � Divinitate din mitologiaromâneascã cu înfãþiºare monahalã, ocroteºte drumeþii rãtãciþiºi hrãneºte animalele sãlbatice. Posedã obiecte miraculoasepe care le dãruieºte oamenilor în situaþii speciale.

SFÂNTA SÂMBÃTÃ � Divinitate din mitologia

româneascã care umblã numai la miezul nopþii pentru a facerãu drumeþilor.

SFÂNTA VINERI � Divinitate din mitologia româneascãcare reprezintã douã personaje opuse � unul benefic ºi altulmalefic. Ca divinitate nefastã pedepseºte pe femeile ca torcvinerea. Prezenþa ei poate fi evitatã prin întoarcerea oalelorcu gura în jos. Ca divinitate pozitivã este protectoareafemeilor, a cãlãtorilor ºi a animalelor. Tot în aceastã posturãpozitivã apare ºi în visele oamenilor pentru a le comunicadiverse leacuri.

18


De o bunã perioadã de timp, mai exact de 19 ani, tânãranoastrã domniºoarã sau doamnã cu rochia ei coloratã ºiplinã de promisiuni se plimbã din patru-n patru ani cu pixuri,tricouri, ºepci ºi bere pe la colþuri ºi prin pieþe ca o fecioarãcare, chiar dacã naºte din patru-n patru ani, tot neprihãnitãrãmâne ºi fãrã bãrbat. Se pare însã cã fecioara noastrã aþinut-o din avort în avort în ultima perioadã, iar dacã a nãscutpe ici pe colo nu i-a pãrut rãu cã toþiicopii, chiar ºi ãia urâþi, schilozi sauretardaþi, s-au aºezat la casele lor, ºipupã-i mama� toþi s-au realizat, cãlumea i-a iubit uite-aºa urâþi ºineterminaþi cum zic unii cã sunt. ªi cedacã nu ºtiu sã vorbeascã civilizat, auînvãþat sã aibã tupeu ºi sã înjure ºi separe cã le-a fost de ajuns. De fapt mamalor, domniºoara, le-a spus: dacãînvãþaþi carte v-aþi ars, munca ºisãrãcia vã mãnâncã, dacã însã aveþitupeu ºi vã daþi tare la ãia cu bun simþo sã mâncaþi tot ce e mai bun, ºi chiaraºa, mama desfrânatã a avut dreptate.Acum sunt cu ciorapii plin de bani, lacostume swarovschite ºi cu ghiulu câtconducta de apã caldã, da uite-aºace�au muncit! Acum cred cã e preatârziu sã mai creadã cineva cã drumullor e unul greºit, când deja sunt puºipe prima paginã a revistelor, iar pemicile ecrane dau lecþii despre cum sã fii fericit în capitalism.Încep sã cred cã nu mai este nimic de fãcut, mai ales pentruculturã, nu pentru cea agricolã cã aia s-a dus de mult, pentruasta care ne delimiteazã de lumea junglei. Dacã înainte sefura, datoritã sistemului, cu limitã ºi fãrã a te degrada caindivid din punct de vedere moral, acum furtul a devenit ocondiþie obligatorie pentru a fi respectat. Nu e vorba de

POLITICA CA CA CA CA CA CA CA CA CA BUN NAÞIONAL

idealism aici, ci doar de o societateabsurdã cu oameni care se miºcã la fel ºinu au mari pretenþii, doar o promisiunebine argumentatã ºi multe multe bucurii cum ar fi: o telenovelãsincerã, un show lacrimogen, o revistã cu destãinuirisenzaþionale, o bere ieftinã la 3 litri, seminþe bine coapte ºi obancã unde sã se poatã analiza problemele esenþiale ale

societãþii. Asta e reþeta fericirii,gogoloaiele care te fac sã pluteºtisatisfãcut cã poþi sã spui ce simþi celornesimþiþi ºi care oricum nu te-ascultã.Ce mã surprinde pe mine este aceastãstare de entuziasm a cetãþeanuluiobiºnuit ºi majoritar care seemoþioneazã profund în faþademnitarilor ºi nu are tupeul ãlasãnãtos de a le trage o înjurãturã la felde sãnãtoasã. Sã fii minþit periodic ºisã crezi în continuare e de-a dreptulînfiorãtor ºi, sã fim sinceri, þara s-atransformat într-un local de lux undesunt milionarii în centru, iar pe marginestau chelnerii care mai predau ºi prinºcoli ca profesori, unde fac ºi ei gãinãriicu proºtii care nu-ºi pot lua exameneleºi cotizeazã ºi cu câte ceva. Unii au luatºi biserica dupã ei, au fãcut chiar pozecu Iisus pe care le-au lipit pe garduri.Deja cred cã la noi, fãrã sã exagerãm,

lucrurile au scãpat de sub control, însã dacã cei mari tac, ceimici ce sã facã, mac... mac....!!!

Ne-am berbecalizat prin proorocul secolului XXI care

cu armanni pe el pune preþuri pe rugãciuni ºi le vinde pe la

colþuri ºi prin discoteci cu douã trei pânã la cinci mii deeuro... vai de noi ! Sã stingem lumina ºi sã ne mulþumim cuce-avem sau dacã nu sã ne cãutãm....altã mamã.

Cristian RUDÃREANU

�Epoca Marilor Moguli� a existat în istorie ºi e legatã de pãtrunderea islamismului înIndia; s-a format o nouã culturã, adaptatã, în cea mai mare mãsurã, culturii indiene, bineindividualizatã. În 1566, Akbar, cel mai strãlucit dintre moguli, construieºte reºedinþa laAgra (astãzi un oraº muzeu), în care se înalþã zeci de construcþii monumentale. Printre elese aflã ºi celebrul Taj Mahal, palat-mausoleu care se oglindeºte în apele din mai multebazine mãrginite de pereþi de marmurã; construit între 1631�1641, fusese ridicat de ªahulJahan în memoria reginei sufletului sãu, Mumtaz Mahal, în traducere �Aleasa Palatului�Construcþia este impresionantã prin proporþiile ei, cât ºi prin decorul de marmurã policromãºi cel în relief. În urma unei ceremonii internaþionale de la Lisabona (Portugalia) din 7 iulie2007, aceastã capodoperã a arhitecturii mondiale a fost declaratã minune a lumii moderne.

Cine au fost mogulii ?

Mumtaz Mahal

Rubricã de V. FUDULU

19

ACUB PRONr. 5, 2008

Giovanni Papini 1881-1956 este considerat unul dintrecei mai de seamã scriitori italieni din prima jumãtate a acestuisecol. Polemist redutabil, fondator al unor reviste,promoveazã ºi luptã pentru debarasarea culturii italiene devechile mentalitãþi ºi stereotipuri. Operele sale de successunt: Crepusculul filozofilor (1906), Un om sfârºit (1912),Viaþa lui Isus (1921), �Sfântul Augustin� (1930), Pâine ºivin (1933), Gog (1940), Cartea Neagrã (1951) retipãritã subegida Fronde, 1997, care l-a fãcut celebru, precum ºi Diavolul(1953).

Citind romanul Mãrturiile calva-rului, în care sunt surprinse ultimelemomente pe care le trãieºte Iisus înaintede a fi trãdat ºi apoi crucificat, calvarul,în adevãratul sens al cuvântului, estesimþit ºi trãit de cititor cu tot sufletul. Înmod evident este o carte plinã desimbolisticã ºi substanþã filozoficã ºicreºtinã.

Aceste nuanþe ºi trãiri rãscolitoarenu par strãine omului, dar mai alesscriitorului Giovanni Papini, care s-a ridicat deasupra gândiriiacelei perioade, cãci el trãieºte pentru a descifra misterelelumii. În ceea ce priveºte Cartea Neagrã, secrete întunecatescoase la luminã ale lumii constituie simbolistica acestei cãrþitipãrite în 1951, cãci luptele politice capãtã o altã conotaþie,dupã ultimul rãzboi mondial, mai subtilã, dar ºi maipericuloasã.

�Am ales acest titlu pentru cã notele din acest jurnalaparþin aproape toate uneia din cele mai întunecate epocidin istoria omenirii anii din timpul ºi dupã ultimul rãzboi.

Gog, aºa cum s-a obiºnuit sã o facã, a vrut sã cunoascãoamenii cei mai celebrii ºi mai reprezentativi ai timpurile noastre,conversaþiile cu aceºtia sunt aproape întotdeauna

surprinzãtoare ºi revelatoare. Cititorii acestei lucrãri vor cunoaºtede exemplu gândurile lui Molotov ºi Hitler, ale lui Voronov ºiErnest O�Lawerence, ale lui Picasso, Salvador Dali, ale luiMarconi ºi Valery, ale Aldoux Huxley ºi Lin Yutang. Cea maimare noutate o reprezintã, dacã eu nu mã înºel, descoperireaunor opere necunoscute ale unor scriitori de seamã.

Cititorii vor gãsi aici pentru prima oarã, în aceastã lucrare,informaþii asupra unor opere pânã azi absolut necunoscute,al lui Cervantes ºi Goethe, ale lui William Blake ºi ale luiRobert Browning, ale lui Stendhal, Kirkegaard ºi Miguel deUnamuno, ale lui Leopold ºi Walt Withman. Aceste revelaþiiextraordinare ar fi suficiente pentru a face din Cartea Neagrãunul dintre cele mai excepþionale evenimente literare aletimpurilor noastre.� Giovanni PAPINI, Florenþa, 5 noiembrie1951

Cine este Gog? un spion? un cap al mafiei italiene? iarîntrebãrile ar putea continua pe aceastã temã, înfierbântândmintea. Dar în introducere, Giovanni Papini ne descrie modulcum l-a întâlnit pe acest excentric milionar pasionat de lucruriparadoxale ºi de oameni care au reuºit sã scrie istorie.

În principiu, acest articol nu elogiazã, ci invitã la meditaþieºi introspecþie iar calea potrivitã ar fi citind cartea mai susprezentatã. Personal am apreciat toate însemnãrile cãrþii darcel mai mult m-a zdruncinat povestea �Piaþa de copii�. Citez:

�Dar de ce oamenii cumpãrã copii?- Din diverse motiv: oameni care nu au copii ºi care îºi

doresc unul care sã le aparþinã, bogaþii cumpãrã câte unulpentru a dãrui fiicelor lor niºte jucãrii vii, în locul pãpuºilorde cârpã sau porþelan. Cerºetorii îºi folosesc economiilecumpãrând un copil descãrnat ºi bolnãvicios care poatestârni mila trecãtorilor�.�

Acest mic fragment vã invitã sã citiþi cu interes totalanumite lucruri care par pentru unii doar plãsmuire. Altoraînsã le apare drept un adevãr dureros.

Giovanni Papini – O minte îndrãzneaþãProfesor Irina ROTARU

Vã invitãm sã petreceþiclipe de neuitat pe

malul Dunãrii, în zonaturisticã binecunoscutã

sub numele deCazane- Dubova.Aici, pe lângã o cazareieftinã, vã puteþi relaxa

practicând diferitesporturi nautice,

plimbãri cu barca saucu ATV-ul, precum ºi

alte activitãþirecreative.

Contactaþi-ne la tel.0724.672.t854

sau pewww.cazaneledunarii.comVã aºteptãm cu drag!

Cazanele Dunãrii – Dubova

20


IstoricPrima atestare documentarã pãstratã, referitoare la Calafat

dateazã din 1424: Vama de la Calafat, care în secolele XV -XVI devine punctul de tranzit, cel mai important pentrucomerþul Þãrii Româneºti cu Peninsula Balcanicã. O altãatestare documentarã dateazã din vremea lui Basarab celTânar �Þepeluº (noiembrie 1477 � septembrie 1478). Acesta,la 3 aprilie 1480, întãreºte Tismanei, unde era stareþ Matei,vama de la Calafat cu târgul, ca ºi alte vãmi ºi bãlþi. Din 30aprilie 1502 dateazã un alt hristov, dat de Radu cel Mare(1495 - 1508), care întãreºteTismanei, al cãrei egumen eraIoanichie, �vama de la Calafat,ca sã fie de ocinã si de ohabãºi sã ia vama de la Calafat�Tot din primii ani ai secoluluial XVI-lea dateazã si alte douãhristoave domneºti, prin carese întãrea mãnãstirii Tismanavama de la Calafat. La 26 iunie1508, Mihnea I cel Rãuîntãreºte mãnãstirii vama dela Calafat, care a fost aTismanei încã de la bãtrâniidomni, iar la 1 mai 1510, dinTârgoviºte, Vlad cel Tânãr odã ieromonarhului Ioanichie sicãlugãrilor de la Tismana. La 10mai 1523, Vladislav al III-lea, dãporuncã mãnãstirii Tismana �casã fie volnici cãlugãrii din Sfântamãnãstire Tismana sã-ºi ia vama desare de la Vadul Vidinului de lavalahi�, iar un an mai târziu, tot acestaîntãrea egumenului Istratie ºi cãlugãrilorTismanei �vama de la Calafat cu târgul ºibalta Bistreþ cu vama�, ca ºi altele, �pentru cãle-au fost vechi ºi moºteniri de la bãtrânii domni�.Asemenea acte de danie sau mai exact de reîntãrire astãpânirii asupra vadului de la Calafat, au mai fost date decãtre Moise Vodã (12 mai 1529) ºi Mircea Ciobanul (26 aprilie1547), Petru cel Tânãr (17 aprilie 1568). Din cercetareadocumentelor epocii, rezultã cã în secolele XIV � XVIICalafatul constituia punctul terminus al unui drum comercialimportant, cunoscut ºi sub numele de �Drumul sãrii�, poziþialui geograficã oferind condiþii optime pentru desfãºurareaunui activ comerþ de tranzit. De aici, produsele excedentareale Þãrii Româneºti ajungeau în Peninsula Balcanicã, pânãpe þãrmurile Adriaticii ºi tot pe aici, mãrfurile negustorilorturci ºi greci pãtrundeau în Muntenia ºi mai departe înTransilvania ºi Ungaria. Prin vama de la Calafat se trimiteauîn Imperiul otoman mari cantitãþi de cereale, vite, cai, oi,

C A L A F A TScurt istoric

peºte, sare, vin, cearã, miere, cherestea. Prin acelaºi punctintrau în þarã obiecte de îmbrãcãminte ºi podoabã, stofeorientale, covoare, mirodenii. Importanþa care se acordãCalafatului în secolele XVII � XVIII era determinatã ºi defaptul cã, fiind aºezat în faþa Vidinului ºi la rãscruce dedrumuri, prin el se scurgeau mãrfurile ce veneau sau plecaudin pãrþile de apus ale Bulgariei, Macedoniei, vestul Serbieiºi chiar de mai departe, în Ragusa si Salmaþia . Tot de laCalafat se putea face uºor legaturã cu Craiova, pe undetrecea principalul drum comercial care strãbãtea Oltenia de

la est la vest (Bucureºti � Piteºti� Slatina � Craiova � Cernet -Varciorova). Mãrfurile pornite dela Calafat puteau astfel sã ajungãfie la Târgu Jiu ºi de aici prinpasul Vâlcan în Transilvania,sau, trecând prin Slatina, urmaudrumul pe Valea Oltului pânã laSibiu. Indiferent de una sau altadin ipotezele privind istoriaoraºului Calafat, cert este cãaºezarea dateazã din epocistrãvechi, cumulând de-a lungulmileniilor paleolitice ºi neolitice,în epoca fierului ºi pretracicãvalorile anticelor civilizaþii dinspaþiul egeeano-carpatic.

Ipoteza originii genovezeB. P. Hasdeu a fost primul

istoric care a emis ipoteza originiigenoveze a Calafatului medieval. La

rândul sãu, A.D. Xenopol,îmbrãþiºând ideea lui Haºdeu, a

susþinut cã genovezii �par sã fi întemeiatporturile dunãrene Giurgiu, aºa numit San

Giorgio, patronul Genovei ºi Calafatului, dela calafatare � a unge corãbiile cu duhot�. Este,

de altfel, perioada când traficului intens pe Dunãrei se adaugã negustorii genovezi, ca urmare a încheierii

tratatului de la Nymphaion, dintre Genova ºi ImperiulBizantin, din 13 martie 1261. Originea genovezã estesusþinutã ºi în alte lucrãri mai vechi sau mai noi; amintim,între acestea, pe cea scrisã de C. Buchholtzer ºi P. Rotaru,lucrarea �Pe firul Dunãrii. De la Baziaº la Marea Neagrã�,�Dicþionarul geografic al judeþului Dolj�, �Dunãrea. Privireistoricã, economicã ºi politicã�. In sfârºit, amintim lucrarealui Al. Cebuc ºi C. Mocanu, care pledând pentru aceeaºiipoteza, susþin cã genovezii, concurenþii veneþienilor, ajutaþide moldoveni, împing comerþul lor pe Dunãre pânã la Calafat,servindu-se de diferite nave.

Ipoteza originii bizantineAlþi istorici susþin originea bizantinã a toponimicului

21

ACUB PRONr. 5, 2008

local. Aºa, de pildã, C.C. Giurescu, dupã ce menþioneazãexistenþa Calafatului �înainte de Basarab întemeietorul�, decisfârºitul secolului al XII-lea ºi începutul secolului al XIV-lea, aratã cã denumirea de Calafat �redã exact grecesculKalafatis, care îndeamnã cel ce smoleºte vasele�. În acestloc, presupune C.C. Giurescu, trebuie sã fi fost o �escala, oschela� unde se încãrcau grânele Olteniei ºi se cãlãfãtuiauvasele�. Aceeaºi origine bizantinã a numelui aºezãrii osusþine ºi Nicolae Iorga, care afirma cã denumirea de Calafatar veni de la un nume grecesc de persoanã, anume Kalafatis,nume foarte rãspândit la Bizanþ. Tot pentru originea bizantinãa toponimicului Calafat se pronunþã ºi autorii unei lucrãri deistoria bisericii române, care susþin cã �pe Dunãre, bizantiniiau dat denumirile greceºti localitãþilor� Maglavit, Calafat,Corabia, Zimnicea etc.�

Legenda localãLegenda localã pledeazã pentru ideea cã strãvechea

aºezare a Calafatului ar fi fost la origine o colonie micã depescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precisprin anii 1040 � 1042, un oarecare Mihail Calafat, meºter înarta cãlãfãtuirii, gãsind pe aceste meleaguri o aºezare propicepentru executarea meseriei lui, ar fi înfiinþat, pe malul Dunãrii,un atelier pentru repararea ºi smolirea corãbiilor, fapt care afãcut ca navigatorii bizantini, iar apoi ºi cei genovezi, atraºide iscusinþa sa, sã-ºi aducã vasele pentru a fi reparate. Potrivitaceleiaºi legende, locul unic unde se efectua operaþiunea decãlãfãtuire era la debarcaderul de lângã aceastã aºezare care,ulterior, a primit numele de Calafat.

Stema municipiului CalafatDescrierea stemei: Stema municipiului Calafat se

compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite,împãrþit în furcã rãsturnatã. În cartierul unu, pe roºu, un leurampant de aur, ieºind spre dreapta, armat cu negru. Încartierul doi, pe argint, trei ghiulele negre arzând cu flacãrãroºie, aºezate una la douã. În cartierul trei, pe albastru, uncaduceu de argint. Scutul este timbrat de o coroanã muralã,cu cinci turnuri crenelate.

Semnificaþia elementelor însumate: Leul este vechiulsimbol al Olteniei, prezent ºi în tradiþia heraldicã interbelicã.Ghiulele sunt, de asemenea, un element heraldic tradiþional,ele fãcând aluzie la începutul Rãzboiului de Independenþãdin 1877, de la Calafat ºi Corabia pornind primele asalturiasupra malului turcesc. Caduceul este simbolul zeuluicomerþului, Mercur, ºi se referã la poziþia de centru comercialºi de tranzit a localitãþii, ce este ºi port la Dunãre. Coroanamuralã cu cinci turnuri crenelate aratã cã localitatea are rangde municipiu.

ªtiati cã�

O tipografie ºi un ziar În anul 1904 la Tipografiaaparþinând lui Petre Ghergulescu din Calafat s-a tipãrit primulziar local intitulat �Valul Dunãrii�.

Cinematograf În 1933 s-a aprobat funcþionarea unui�Cinematograf sonor ºi vorbitor� în localul pavilionului dingrãdina publicã aparþinând lui George Lãzãrescu.

Proiectul ULTIMII RAPSOZI iniþiat de INSTITUTULCULTURAL ROMÂN propune o serie de întâlniri cu creatoriºi interpreþi din lumea satului. Publicul urban are ocazia unuicontact nemijlocit cu rapsozii autentici, cei care conservãvalorile muzicii tradiþionale. Întâlnirile presupun mai multdecât simple recitaluri: Grigore Leºe, doctor în muzicã,profesor asociat la Universitatea din Bucureºti ºi iniþiator alprogramului, intrã în dialog cu protagoniºtii ºi îi prezintãspectatorilor. Locul muzicii audiate în viaþa comunitãþii dincare provine, particularitãþile instrumentelor, influenþele ºicirculaþia temelor sunt dezvãluite astfel �pe viu� (dupã untipar care aminteºte de seria Young People�s Concertsrealizatã cu Orchestra Simfonicã din New York de cãtreLeonard Bernstein, în anii 1960-70). O motivaþie importantãþine de dorinþa de a contracara confuzia tot mai rãspânditãîn domeniu.

Încurajate ºi de media audiovizuale, deturnãrile nefireºticare au urmat pervertirilor din perioada comunistã riscã sãducã la dispariþia unui repertoriu multisecular. Premizaproiectului ULTIMII RAPSOZI, din perspectiva iniþiatorilorsãi, este, aºadar, nevoia unei schimbãri radicale în percepþiaºi receptarea actului folcloric tradiþional. Proiectulpromoveazã adevãraþii depozitari ai culturii tradiþionale, ceicare perpetueazã identitatea spiritualã a comunitãþilor cãrorale aparþin � româneºti sau ale minoritãþilor naþionale dinRomânia. Proiectul ULTIMII RAPSOZI încearcã sãdemonstreze faptul cã în România mai existã încã � în zoneizolate � oameni care cântã aºa cum o fãceau strãmoºii lor,cu sute de ani în urmã.

PROGRAMUL PROIECTULUI �ULTIMII RAPSOZI� 2008

1. IANUARIE (Marþi, 22) � Muzicã lãutãreascã:þambalistul Zaim Petru din Câmpulung Moldovenesc 2.FEBRUARIE (Vineri, 29) � Muzicã polifonicã: aromâniifãrºeroþi din Cogealac, jud. Constanþa 3. MARTIE(Miercuri, 26) � Horea în grumaz: Gherasim Cârtiþã dinUngureni, Þara Lãpuºului 4. APRILIE (Miercuri, 30 ) �Banda lui Nea Alitã Piþigoi din Tg. Cãrbuneºti, jud. Gorj5.MAI (Miercuri, 28) � Ucrainenii de pe Tisa (din sateleCrãciuneºti ºi Lunca la Tisa) 6.IUNIE (Vineri, 27) � �Peuspãþ� cu sãtenii din Vinerea, jud. Alba � în cadrul NopþiiInstitutelor Culturale 7. IULIE (Brasov, Duminicã 20) �Joc în sat la ªinca Nouã, Þara Fãgãraºului � în cadrulCursurilor de limbã, culturã ºi civilizaþie româneascã -ediþia a XIV-a, Braºov, (13 iulie-2 august 2008) 8.AUGUST(Joi,28)� Muzicanþii din Greceºti, jud. Dolj 9.SEPTEMBRIE(Joi, 25) � Muzica lipovenilor nekrasoviþi din Sarichioi,jud. Tulcea 10.OCTOMBRIE (Vineri, 24) � Hori ºi zâcãlicu Nicolae Piþiº din Þara Lãpuºului 11.NOIEMBRIE(Miercuri, 19) � Muzici de ritual din Poiana Rãchiþelii,jud. Hunedoara.

ULTIMII RAPSOZI01.07.2008 - 15.07.200801.07.2008 - 15.07.200801.07.2008 - 15.07.200801.07.2008 - 15.07.200801.07.2008 - 15.07.2008

22


Renumitul cãrturar român timocean dr. Atanasie Popovici,zis Furnicã, s-a nãscut în satul Geanova, sârbizat înDuºanovaþ, de lângã Negotin, în Timoc � Serbia, a studiatcursurile ºcolii primare în satul natal, în care era preot romântatãl sãu pânã la 1877, apoi ºi-a continuat studiile secundarela Liceul din Belgrad ºi apoi a terminat Facultatea de Teologietot la Belgrad.

ªi-a continuat studiile universitare în Germania, la Jena,a studiat filozofia ºi pedagogia ºi a luat doctoratul cu o tezãdespre pedagogia experimentalã.

Fiind un student strãlucit, s-a bucurat de aprecierea profe-sorilor germani ºi chiar s-a cãsãtorit cu fiica unuia. Un timp aînfiinþat o ºcoalã particularã experimentalã în oraºul Jena.

La universitate a cunoscut mulþi tineri studenþi dinRomânia, din Banat ºi Transilvania, de care s-a simþit legat oviaþã. Aºa încât prin anul 1911 a plecat în România, unde astat puþin deoarece ºi-a dat seama cã nu cunoºtea limbacultã a cãrturarilor ºi a simþit nevoia sã fie cât mai aproape defoºtii sãi prieteni de la Sibiu ºi Arad, unde principalulmecena a fost Onisifor Ghibu, un adevãrat frate ºicolaborator entuziast.

La un moment dat îl gãsim pe frontul din Moldovaºi dupã aceea va participa la declaraþia unirii de laChiºinãu din Parlamentul þãrii, în ziua de 27 martie1918, discursul sãu fiind primit cu urale ºi entuziasmºi apoi publicat în presã. De fapt, prin cuvântul sãuîn Parlamentul de la Chiºinãu a rãsunat o chemaresfântã la unire din partea românilor din Timoc �Serbia.

Înainte de rãzboiul balcanic întocmeºte unmemoriu pentru Parlamentul României, pe care îlînmâneazã savantului Nicolae Iorga, spre asusþine în parlament cauza românilor din Serbiade Rãsãrit, dintre Morava-Timoc ºi Dunãre,munþii Artani. Presa timpului de la Bucureºti asusþinut ideile mãreþe ale cãrturarului romândin Dacia Aurelianã ºi unele ziare chiar auapelat ca activitatea sa sã fie sprijinitãfinanciar de cãtre guvern.

Pregãteºte un memoriu documentatdespre românii din Timoc Serbia, pecare îl publicã în revista �Românis-mul�.

Pe atunci, literaturã ºtiinþificãdespre românii din Timoc eracam puþin scrisã ºi publi-catã. Dar pe el l-a interesatcartea lui TihomirGeorgevici care a

Cristea SANDU TIMOC

Doctor Atanasie Popovici – Furnicã,la CONFERINÞA DE PACE - Paris – 1919 (I)

publicat o scurtã cãlãtorie la românii dintre Morava � Timoc,sub titlul �Printre românii noºtri�, Beograd, 1906.

Este de remarcat de cãtre cititorul neavizat ca ºi decãrturarul preocupat de chestiune sã observe cãnaþionalismul pe atunci nu era atât de înflãcãrat ºiiresponsabil, ca acum, la sârbi, încât le spuneau românilortimoceni atât în presã, studii, �rumuni�, adicã românii, iar înstatistici se folosea denumirea de �rumunii� ºi nu de �vlasi�,ca astãzi.

Ideea principalã a acestui mic studiu o gãsim înurmãtoarea concluzie la care ajunge cãrturarul sârb TihomirGeorgevici care spune: �Eu ºtiu cã mulþi dintre �patrioþii�noºtri vor da din cap cu gravitate citind notiþele mele ºi vorspune cã sunt un trãdãtor al patriei dacã îndrãznesc sãvorbesc despre Românii din Serbia, care dupã pãrerea lortrebuiesc tãgãduiþi, ori cel puþin trecuþi sub tãcere, cãci oriceaccentuare a românismului în Serbia ar putea duce la ochestiune româneascã în Serbia, care dupã pãrerea multoraar fi un pericol ameninþãtor. Se poate sã fie aºa, dar ºi fãrãaceste rânduri ale mele ºtie lumea întreagã cã în Serbia existãromâni. Acest lucru se ºtie ºi în România, unde se poartãgrijã chiar pentru Þinþarii din Macedonia, Epir, Albania, Asiamicã, Moravia, Silenzia, Peninsula Istria, Bosnia ºiHerþegovina, etc., ºi cu atât mai mult încã pentru regiunilecare se gãsesc în imediata ei apropiere, precum Transilvania,Bucovina ºi Basarabia cât ºi pentru românii din Serbia decare-i desparte numai Dunãrea. Nu e vorba, asupra acestoradin urmã n-au ei nici un studiu, dar în fiecare carte de ºcoalãîn care se enumerã þãrile locuite de români, nu sunt uitaþiniciodatã ºi cei din Serbia �.

Despre românii din Timoc s-au scris de cãtre InstitutulStatistic Român trei cãrþi voluminoase cu documente, în timpce la Sofia, academicianul bulgar Stoian Romanski, publicavolumul �Rumãnite mejdu Timok i Morava�, Sofia, 1926.Subliniem observaþia ca fiind pertinentã, pentru cã atât înBulgaria cât ºi în Serbia de la venirea comuniºtilor ºi pânãazi, românii din Timoc Serbia � Bulgaria sunt porecliþi vlahi,

o denumire veche medievalã, folositã de strãini pentruidentificarea românilor sau rumânilor.

Din anul 1934, dupã ce se semneazã ConvenþiaCulturalã dintre România ºi Iugoslavia, pentru

ºcolile româneºti din Banatul Sârbesc ºi ºcolilesârbeºti din Banatul Românesc, doctorul

Atanasie Popovici pãrãseºte postul de directoral ªcolii Normale din Timiºoara ºi ocupã la

Belgrad, în Ambasada României funcþia deconsilier tehnic pentruºcolile româneºti dinBanatul Sârbesc. [...]

23

ACUB PRONr. 5, 2008

DICtIONAR religios, ,ACRIVIE � Gr. Akriveia � exactitate: aplicarea strictã a

canoanelor în cazuri în care doctrina ºi tradiþia Bisericii trebuiesã fie respectate cu rigoare.

BABILON � Oraº antic, capitalã a Mesopotamiei, loculunde au fost duºi evreii în robie de Nabucodonosor în anul586 î.Hr. În acest Babilon a predicat Sfântul Apostol Petru ºitot aici a întemeiat o bisericã creºtinã ºi a scris prima saepistolã Bisericilor din Asia Micã.

BEELZEBUT � Nume dat de evrei Satanei, cãpeteniademonilor (Matei, 12,24-27).

BETLEEM � (ebr. Beit-Lehem = Casa Pâinii): cetate la 8km sud de Ierusalim, locul de naºtere al regelui David ºi al luiIisus Hristos.

CATAPETEASMA � La evrei � Perdea care despãrþeacele douã încãperi ale templului: Sfânta Sfintelor ºi restultemplului. În Biserica Ortodoxã � Perete de lemn sau de zid,împodobit cu icoane, care desparte altarul de naos.

CUVIOS � Cucernic, evlavios � titlu care se dã cãlugãrilorºi cãlugãriþelor. Nume dat sfinþilor proveniþi din cãlugãri carenu au fost martiri.

DECALOG � Denumire datã celor zece porunci ale luiDumnezeu, date lui Moise pe Muntele Sinai dupã scoatereapoporului evreu din robia Egiptului.

EVREU � Semit, locuitor în Palestina. Numele de evreuvine de la strãmoºul poporului evreu, Eber. Este persoanacare nu participã la ridicarea Turnului Babel, fapt pentrucare Dumnezeu i-a pãstrat limba neschimbatã.

Poporul evreu se mai numeºte ºi Israel sau israeliþi, dupãpatriarhul Iacob, care, luptându-se cu Domnul ºi fiind lovitîn coapsã, primeºte numele de Israel. Mai târziu de la David,din seminþia lui Iuda, evreii s-au numit ºi iudei.

GABBATHA � Expresie care înseamnã �pardosit cu

Primele menþiuni despre geþi dateazãdin a doua jumãtate a sec. al VI � lea î.Hr.,iar cele despre geto-daci din secolul II-lea î.Hr. Geto-dacii erau împãrþiþi în triburiºi uniuni de triburi, denumirile acestorafiind pãstrate la �Ptolemaios,Geographia�. Acelaºi geograf a transmiso listã cu 44 de localitãþi din Dacia însoþitãde importante coordonate topografice,pe baza cãrora unele dintre acestea aufost localizate ºi identificate. Geto-daciivorbeau dialectul de nord al limbii trace.Din limba geto-dacã s-au pãstrat aprox.160 de cuvinte.

Au avut un zeu suprem pe Zalmoxis-Gebeleizis, divinitatecu atribute chtoniene

Istoria geto-dacilor este puþin oglinditãîn izvoarele antice. Herodotos în�Historiae�, IV, 90-94, vorbind despreexpediþia lui Darius (514�513 î.Hr.)împotriva sciþilor nord pontici, spune cãînainte de a ajunge la Istru, acesta �biruimai întâi pe geþii care se credeau nemuritoriºi sunt consideraþi cei mai viteji ºi drepþidintre traci�. În secolul al V-lea î.Hr., domneapeste geto-daci regele Charnabon (TrogusPompeius �Istorii Filipice�). În anul 335 î.Hr.Alexandru Macedon a trecut Dunãrea lageþii din câmpia munteanã (Arrian-

�Anabasis�). O forþã geticã va distruge armata macedoneanãºi pe comandantul ei Zopyrion în anul 326 î.Hr. undeva înzona gurilor Dunãrii. (V. Pârvan, Getica, 1926)

pietre�. Este vorba de locul unde era Pretoriul, scaunul dejudecatã al lui Ponþiu Pilat, ºi unde a fost judecat Hristos.

GOLGOTA � Golgota � este numele evreiesc al dealuluipe care a fost rãstignit Domnul Hristos. El poarta numele de�Locul Cãpãþânii� pentru cã stânca aceea seamãnã cu uncap de om. Dupã explicaþia vechilor comentatori greci(Origen, Sfântul Vasile cel Mare ºi Epifanie etc), denumireade �Locul Cãpãþanii� i-ar fi venit din faptul cã � dupã o vechetradiþie iudaicã � aici s-ar fi gãsit îngropat capul primuluiom, Adam.

HAR � Harul este expresia dragostei lui Dumnezeu faþãde oameni. Harul este lucrare sau energie, dar ºi putere aDuhului Sfânt, Care face sã se imprime în noi �chipul luiHristos� (Gal. 4, 19); deci este ºi un dar gratuit de laDumnezeu, care ne îndrepteazã (Rom. 3, 24; 11, 5; Gal. 1, 15).

JERTFA � Orice dar material sau spiritual adus luiDumnezeu, pentru iertarea pãcatelor, mulþumire etc. Jertfelemateriale în Vechiul Testament erau de curãþire, de iertare,de împãcare, arderi de tot, toate însã aveau numai rolul de aîntreþine conºtiinþa pãcatului. În Noul Testament seaccentueazã ca jertfele sã fie însoþite de credinþã ºi faptebune, altfel nu sunt primite de Dumnezeu.

LUMÂNÃRILE � Se folosesc în Biserica Ortodoxã ca oforma de jertfã sau de devoþiune cãtre Dumnezeu sau cãtreSfinþi. Ele sunt folosite la diferite slujbe ºi simbolizeazã peHristos, care este \�Lumina lumii\�. Un alt simbol care seatribuie lumânãrii este natura dualã a lui Hristos: Cea Divinã(fitilul ce arde) ºi cea Umanã (corpul de cearã al lumânãrii).

TALMUD � Culegere de comentarii rabinice ale Torei,cuprinde normele religioase ºi social-juridice ale mozaismuluiºi are douã pãrþi: Miºna care explicã Tora (Vechiul Testament),ºi Ghemara (Completarea legii) care interpreteazã Miºna.

Sã ne cunoaºtem istoria ( I )

Rubricã realizatã de Vergil Fudulu

Pr. Alin Dejan SUBÞIRE

24


IRIS este cel mai iubit grup de muzicã rock dinRomânia, o legenda vie a muzicii româneºti, care, în cei31 de ani de cariera muzicalã, ºi-a pãstrat fidel publicul,cucerind pe parcursul timpului noi ºi noi fani. �Cine mãstrigã în noapte�, �Trenul fãrã Naº�, �Pe ape�, �Strada ta�,�Tot zbor�, �Somn bizar�, �Baby�, �Mirage�, �De vei pleca�,�Sã nu crezi nimic�, �Ultimul mic dejun al lui Bon�,�Casino�, �Da, da, eu ºtiu!�, �Vino pentru totdeauna� sau�Iris Aeterna� reprezintã doar câteva dintre mega-succeselegrupului de-a lungul anilor.

Grupul s-a format în 1977, evoluând ca trio, în formulaNuþu Olteanu, Emil Lechinteanu, Nelu Dumitrescu. De-alungul timpului, formaþia a fost urmãritã permanent de �valulschimbãrilor�� de componenþã. Au cântat la IRIS muzicieniextrem de valoroºi, precum Lucian Chivu (voce), SorinChifiriuc (bass/chitarã solo), Marti Popescu (bass), AntonHasias (bass), Adrian Ilie (chitarã solo), Nikki Dinescu(baterie), Florin Ochescu (chitarã solo). În aceºti 31 de ani,grupul IRIS a imprimat 16 albume, �CEI CE VOR FI� fiind celmai recent. Patru dintre ele au apãrut la Zone Records,începând cu 1996. De ceva vreme, IRIS dã semne de stabilitatela capitolul componenþã. Cei patru sunt: Cristi Minculescu(voce), Valter Popa (chitarã solo), Boro (Doru Borobeicã,bass), Nelu Dumitrescu (baterie). IRIS a evoluat, pânã acum,în faþa a 8 milioane de oameni în 4500 de concerte. Un astfelde eveniment a fost concertul �Iris Athenaeum�. Iris culegeastãzi aplauzele, superlativele, laurii unei cariere extraordinare.Mulþi ani de muncã, uneori nebunã, alteori dramaticã, omuncã desfãºuratã de puþine ori la limita supravieþuirii. Iriseste astãzi o legendã în viaþã, o legendã care cântã ºi încântã,dar la fel de uºor putea fi o amintire. Cristi Minculescu, poatecel mai bun solist rock alromânilor din toatetimpurile, ºi ceilalþi bãieþi auºtiut sã rãmânã o echipã. Laconcertele IRIS, de acumînainte merg bunicii, copiiilor, astãzi pãrinþi având pedupã umeri nepoþii bunicilor,ultimii fani ai unei legendepe care am dori-o fãrã sfârºit.

CRISTI MINCULESCU� nãscut pe 09.01.1959(Capricorn) la Bucureºti.Este cãsãtorit cu Rodica, ºiare doi copii, gemeniiMãdãlina ºi Florin. Primulconcert cu IRIS l-a avut pe5 februarie 1980 ºi a renunþat

la facultate ca sã poatã cânta în aceastã formaþie. Printrepasiunile sale se numãrã istoria ºi echipa de fotbalUniversitatea Craiova. I-ar fi plãcut sã fie istoric, asta dacãnu ar cânta cu IRIS. Cea mai mare dorinþã a lui este sã serbeze50 de ani alãturi de trupa �IRIS�.

BORO � nãscut pe 21.01.1963 (Vãrsãtor) în Bucureºti.Este necãsãtorit ºi îi place foarte mult ciclismul (a fost sportivde performanþã) ºi automobilismul. A învãþat sã cânte la bassîn spital ºi a fost coleg cu Minculescu la Voltaj. În noiembrie1984 a ajuns la IRIS.

VALTER � nãscut pe 2.11.1964 (Scorpion) la Bucureºtiºi este cãsãtorit cu Camelia. Printre sporturile sale preferatese numãrã patinajul ºi înotul. Cântã la chitara din clasa a II-a, a mai cântat ºi cu grupul Strop, în 1983. A venit la IRIS în1986.

NELU � nãscut pe 5.11.1954 (Scorpion) la Bucureºti. Estecãsãtorit cu Georgeta ºi are un fiu, Lucian Cristian. Estemembru fondator al grupului �IRIS�. A evoluat în perioada1980 - 1981 la �Roºu ºi Negru�. A pus prima oara mâna petobe la 16 ani ºi a început sã cânte cu IRIS când a venit dinarmatã. Este singurul rãmas din prima componenþã IRIS.

DISCOGRAFIEIris I � 1980 Doar pentru voi Iris II � 1987 Tot zbor Nu

te opri � 1988 Viaþa e totul Iris IV � 1989 Totul sau nimicBest of Iris � 1992 Totul sau nimic Lunã Plinã � 1996Lunã plinã 20 de ani � 1997 Pãmântul îl cuprind Mirage� 1998 Mirage Casino(single) � 1999 Casino De vei pleca(single) � 2001 De vei pleca (Radio Edit) Atheneum �2000 Uvertura (varianta de studio) Trenul fãrã naº Da, daeu ºtiu (single) � 2002 Mãtase albã - 2002 Sonet de început4Motion � 2003 Iris Maxima � 2005 Cei ce vor fi � 2007

O viaþã de rock

Rubricã realizatã de Cristian Crinteanu

25

ACUB PRONr. 5, 2008

Grupul CARGO s-aînfiinþat în Timiºoara în 1985,avându-l ca fondator pechitaristul Adrian Bãrar.Timiºorean fiind, acesta a createxplicaþia de dicþionar �gruprock din Timiºoara�, deºi doidin actualii membri suntarãdeni � solistul AdrianIgriºan ºi tobarul OctavianPilan, unul e hunedorean �

clãparul Cristian Pup, stabiliþi însã tot în Timiºoara. Dupãfluctuaþii mari în componenþã, grupul a ajuns, în 1995, la oneeconomicã, dar unitarã formulã de ºase: Adrian Bãrar(chitarã/voce), Ovidiu Ioncu �Kempes� (voce), Adrian Igriºan(chitarã/voce), Cristian Pup (clape), Alin Achim (bass) ºi TaviPilan (tobe). Prin trupa au trecut, de-a lungul timpului, muzicienicu state grele, precum Octavian Iepan, Dinel Tollea, Nae IonelTarnotzi sau Leo Iorga. Viaþa de rock n-a fost tot timpul bleu-ciel pentru Cargo, fiind presãratã cu momente tragice, cum aufost accidentele pe care Ovidiu Ioncu (1995) ºi Adrian Igriºan(2001) le-au suferit din cauzapasiunii maladive pentrumotociclete. Accidentul suferitîn 1995 de cãtre Kempes aprilejuit venirea în trupã avocalului/chitaristului AdrianIgriºan (ex-Riff). Acesta l-asuplinit ºi, ulterior, l-acompletat în postul de vocal peOvidiu Ioncu. Grupul a lansatîn formulele mai sus amintitealbumele �Povestiri din garã�(1992), �Destin� (1995), �Ziuavrãjitoarelor� (1998), dar ºi

albumul �Cargo ºi Corala Teofora - Colinde ºi obiceiuri deiarnã� (1996). În anul 2000, grupul a scos pe piaþã maxi-single-ul �Bagã-þi minþile în cap�. La capitolul experimente muzicale,putem socoti de anvergurã colaborarea cu hip-hop-erii de laR.A.C.L.A, la piesa �Anarhia� (1998), dar ºi înregistrarea unuicântec de paºte, cu tenorul Dorin Teodorescu (1997). Anul2003 a adus grupului timiºorean o nouã încercare. Având unpublic dedicat ºi înflãcãrat, fiind permanent activ ºi prezentprin concertele pe care le-a susþinut în þarã, CARGO se pregãteasã-ºi serbeze majoratul printr-un nou album. Din pãcate,planurile trupei au fost date peste cap de plecarea aproapeneanunþatã a solistului Ovidiu Ioncu Kempes. La 37 de ani,Kempes a hotãrât sã-ºi �refacã viaþa� pe alte meleaguri,emigrând definitiv în Australia. Aceastã plecare a afectat, înmod evident grupul. Albumul fusese înregistrat deja ºi toatãlumea se pregãtea de lansare. Dupã câteva zile de derutã,membrii grupului au hotãrât sã meargã mai departe în formulade cinci, postul de vocal fiind preluat cu succes de AdrianIgriºan. Partitura vocalã a albumului a fost reînregistratã, darlansarea a fost întârziatã pânã în 5 decembrie 2003. �Spiritussanctus�, noul album, a fost lansat printr-un concert de

pominã la Palatul Copiilor dinBucureºti. Cargo, acest numegreu, rãsãrit din Timiºoara acum23 de ani, are, aºa cum i-o aratãºi vârsta, visele, dorinþele ºivoinþa unui suflet tânãr. ªimerge tot timpul înainte,depãºind toate încercãrile ºiobstacolele care i se pun îndrum. Grupul crede neclintit învocaþia sa, invitându-vã sãascultaþi în continuare un rockcinstit, sincer, eminamenteromânesc.

O nouã confirmare în calendarul evenimentelor pentruanul 2008: legendara trupã rock Iron Maiden va concerta laBucureºti pe 4 august 2008! Organizat de Emag!cEntertainment, concertul face parte din turneul �SomewhereBack in Time� ºi va avea loc pe Stadionul Cotroceni(Progresul). În februarie 2008 Iron Maiden a lansat un dubluDVD, �Live After Death�, ce cuprinde imagini filmate în martie1985 în timpul celor 4 concerte sold-out susþinute în LongBeach Arena din Los Angeles, în cadrul turneului Powerslave.�Live After Death� nu a fost disponibil în ultimii 15 ani, aceastã

SOMEWHERE BACK IN TIME WORLD TOUR4 august 2008 – Stadionul Cotroceni

reeditare fiind aºteptatã de fanii din întreaga lume!Concomitent cu lansarea DVD-ului, Iron Maiden a demarat ºiun nou turneu mondial, �Somewhere Back in Time�, care vacuprinde ºi România. Turneul va oferi fanilor ºansa de a vedeacel mai elaborat ºi spectaculos show al trupei, ce se vaconcentra asupra albumelor lansate în anii �80 ºi va beneficiade legendara scenã egipteanã din Powerslave Tour. Una dintretrupele de top ale heavy metal-ului, Iron Maiden a lansat de-a lungul carierei nu mai puþin de 14 albume, vândute înaproximativ 70 de milioane de exemplare! Hituri precum �TheTrooper�, �Flight of Icarus�, �Where Eagles Dare�, �To TameA Land�, �Wasted Years�, �Bring Your Daughter... to theSlaughter�, �Afraid to Shoot Strangers�, �Wasting Love� autransformat Iron Maiden într-una dintre cele mai longevive ºiinfluente trupe de heavy metal din întreaga lume. În 2006 IronMaiden a lansat albumul �A Matter of Life and Death�,material ce a atins primele poziþii în topurile din 40 de þãri.Albumul a fost promovat de turneul �A Matter Of Life andDeath World Tour�, turneu care a cuprins 28 de concerte înEuropa, toate sold-out!

26


Rubricã realizatã de Preot Adrian MICUBiserica Sf. Nicolae, Calafat

Sãrbãtorile lunii iulie ºi august

20 iulie � Sfântul Mãritul Prooroc Ilie TesviteanulCei mai de seamã trimiºi ai lui Dumnezeu în Vechiul Tes-

tament au fost proorocii sau profeþii. Misiunea lor era aceeade a împãrtãºi poporului israelian voia lui Dumnezeu, iar pede altã parte predicau întoarcerea la calea cea adevãratã darºi vestirea venirii lui Mesia. Printre cei mai de seamã proorociai Vechiului Testament se aflã ºi Sfântul Prooroc Ilie.

Era originar din Tesba Galaadului, desfãºurându-ºiactivitatea în secolul al IX-lea î.Hr. în timpul domniei regeluiAhab ºi al reginei Izabela, regi care au pãrãsit închinareacãtre Dumnezeul cel adevãrat, închinându-se ºi jertfindzeului Baal ºi zeiþei Aºera.

Proorocul Ilie, trimis de Dumnezeu, le-a prevestit cã nuva mai ploua pe pãmânt o perioadã îndelungatã timp de treiani ºi jumãtate. Pentru a se ascunde de Ahab, Ilie a stat operioadã la o vãduvã în Sarepta Sidonului în casa cãreia asãvârºit douã minuni (înmulþirea fãinii ºi untdelemnului,precum ºi învierea fiului acelei vãduve). Printre minunilesãvârºite de prooroc mai amintim ºi despãrþirea în douã aIordanului cu mantia sa.

06 august � Schimbarea la faþã a DomnuluiPentru a le întãri Sfinþilor Apostoli credinþa în

dumnezeirea Sa încã o datã, Mântuitorul i-a luat pe trei dintreapostoli ºi anume pe Petru, Ioan ºi Iacob ºi i-a suit pe munteleTaborolui. Acolo, dupã cum ne relateazã Sfintele Evanghelii,�S-a schimbat la faþã, înaintea lor, ºi a strãlucit faþa Lui casoarele iar veºmintele Lui s-au fãcutalbe ca zãpada� (Matei 17,2). Pecând se ruga au apãrut Moise ºiIlie ºi au vorbit cu El, iar dupã aceeaun nor luminos i-a umbrit pe ei ºiiatã glas din nor zicând: �Acestaeste Fiul Meu Cel iubit, în Care ambinevoit; pe Acesta sã-L ascultaþi�(Matei 17,5).

15 august � Adormirea MaiciiDomnului

Tradiþia Sfintei noastre Bisericispune cã printr-un înger FecioaraMaria a fost vestitã cu trei zileînainte de a-ºi încheia pe pãmântrostul Ei cã va trebui sã se mute laFiul Ei. Dupã o rugãciune pemuntele Mãslinilor îºi pregãteºtecele de îngropare ºi împãrþind totce a avut nevoiaºilor ºi binecu-vântându-i îºi încredinþeazã sufletulîn mâinile Fiului Ei iubit. SfinþiiApostoli, în afarã de SfântulApostol Toma, au fost prezenþi la

înmormântare în satul Ghetsimani. Peste trei zile venind ºiToma ºi dorind sã vadã ºi El trupul adormit al MaiciiDomnului, mormântul a fost deschis, dar Sfântul trup nu maiera acolo. Rãmãseserã acolo doar giulgiurile, trupul fuseseurcat de îngeri la ceruri.

16 august � Sfinþii Martiri BrâncoveniÎntru aceastã zi prãznuim pe Sfinþii Martiri Brâncoveni:

Constantin Vodã cu cei patru fii ai sãi: Constantin, ªtefan, Radu,Matei ºi sfetnicul Ianache martirizaþi în luna august 1714.

29 august � Tãierea Capului Sfântului Prooroc IoanBotezãtorul (POST).

Dacã pe 7 ianuarie biserica ortodoxã prãznuieºte SoborulSfântului Prooroc Ioan Botezãtorul ºi ÎnaintemergãtorulDomnului, pe 24 iunie Naºterea Sfântului Ioan Botezãtorul,pe 29 august prãznuim Tãierea Capului Sfântului Ioan întimpul regelui Irod Antipa ºi al Irodiadei.

Datini ºi obiceiuri la Sf. Ilie

În dimineaþa zile de Sf. Ilie se culegeau plante de leac, înspecial busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor,sub streºini sau în cãmãri.

Femeile duceau în aceastã zi busuioc la bisericã pentru afi sfinþit dupã care, întoarse acasã, îl puneau pe foc, iar cenuºarezultatã o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii

lor erau bolnavi.Nu era voie sã se consume mere

pânã la 20 iulie ºi nici nu era voie caaceste fructe sã se batã unul dealtul, pentru a nu bate grindina,obicei pãstrat ºi astãzi. În aceastãzi, merele (fructele Sf. Ilie) se duc labisericã pentru a fi sfinþite,crezându-se cã numai în acest modele vor deveni mere de aur pe lumeacealaltã.

Se credea ºi se mai crede ºiastãzi cã dacã tunã de Sf. Ilie, toatealunele vor seca, iar fructele dinlivezi vor avea viermi.

Sf. Ilie marcheazã miezul veriipastorale, data când le era permisciobanilor sã coboare în sate, pentruprima datã dupã urcarea oilor lastânã. Cu aceastã ocazie, ciobaniitineri sau chiar cei maturi aduceauîn dar iubitelor sau soþiilor lor furcide lemn pentru tors, lucrate cu multãmigalã.

27

ACUB PRONr. 5, 2008

28


SPITALUL MUNICIPAL CALAFAT

Dotare la standarde europeneAnalize medicale

efectuate cu cea mai înaltã tehnologie

revista rom´nilor de pretutindeni - centruldestudii.ro · noi nu mai percepem drama care se...

Documents