Titlul original in limba englezd,

Buddhas Neuronet for LevitationOpening the lotus of Thousand Petals

Revised Edition

Copyright @ JZ Knight 2002. Editje in limba romdnd autorizatd gi

publicatd de M.M.S. Publishing House 2011.

Aceastd traducere se bazeazd pe edilia in limba englezd, carereprezintdinv5fdturile originale predate de Ramtha; in mod inevitabil,este posibil ca o parte din mesaj sd se piardd prin traducere.

Toate dreptuile rezewate. Nicio parte din aceastd publicalie nu poatefi reprodusd sau transmisi in nicio formd 9i prin niciun fel de mijloace,electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, inregistrare sau prinorice alt sistem de stocare gi recuperare a informatiei, fdrd permisi-unea in scris obfinutd de la JZK Publishing, diviziune a JZK, Inc.

Conlinutul acestei cdrti se bazeazd pe Dialogurile lui Ramtha, o se-

rie de inregistrdri magnetice inregistrate la Biroul de Copyright alStatelor Unite, cu permisiunea lui JZ Knight qi a JZK, Inc. Aceastdlucrare sebazeaz6, pe transcrierea pa(iald a Dialogurilor lui Ramtha,Caseta 328.2, The neuronet to lavitating Buddha. Flower of 1000petals: The resolve to Human Conflict. 6 Martie 1996. Copyright@JZKnisht 1.996.

Ramtha@, Ramtha Dialogues@ (Dialogurile cu Ramtha), C&E@,Consciousness & Energy@ (ConStiintd giEnergie), Fieldwork@ (Lucrulpe Cdmp), The Tank@ (Labirintul), Blue Body@ (CorpulAlbastru),Twilight@, Torsion Process@ (Procesul de Torsiune), NeighborhoodWalk@ (Plimbarea), The Grid@ (Grila), Create Your Day@ (Creazd-tiziua), Become a Remarkable Life@ (Si Devii o Viatd Remarcabild),Mind As MattersM (Mintea Ca Materie), AnalogicalArcherysM (Trasul

cu arcul, legat la ochi), Time TilessM (Blocuri de timp) 9i GladyssM

sunt mdrci inregistrate ce apartin lui JZ Knight 9i pot fi folosite numaicu permisiunea ei.

Pentru informatii suplimentare despre inGtdturile lui Ramtha, contactati:

$coala de Iluminare a lui Ramtha,PO Box 1210, Yelm, WA 98597, SUA

www.ramtha.com

ffiffitlt t* l"-insyryi mffii'.W

Reteaua neuronalA

pentru levitatiea lui Buddha

Deschizdnd lotusul cu o mie de petale

Editura M.M.S.20TT

LISTA FIGURILOR..1

Fig. 1. Conexiuni ale celulelor nervoase - pag. 32' .',

Fig. 2. Neuroni care declangeazd gi jonc{iunea sinapticd -. pag.32

Fig. 3. Graficul de schimbare frecventei - pag. 38Fig. 4.Mantra lui Avalokiteshvara: Om Mani Padrne Hum -

tatd giuvaieruldin lotus - pag. 50

CUPRINS

MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE Lq TRAOUCERI't

CUVANTINATNTE ......:............. 13

STARI LoCAUZATE DE CON$NIMA iN CREIER 15

ACUMULAREA DE PROVIZI PENTRU PALATUL

MONUMENTAL NUMIT VIATA VOASTRA .. 23

Neqrobiologia unui g6nd 31 '

LEVITATIA - O SCHIMBARE TA NIVELUL CAMPULUI

REZONANT 35

SIMBOUSMUL ASCUNS AL LUI BUDDHA CARE

LEVITEAZA $I AL FLORII DE LOTUS

CAND MOTIVATIA E SUPRAVIETUIREA, NU EVOLUTIA ...

Deconectarea cdilor neturortale emolionale nedorite

# ne cucerim corpd emolional 9i d ne cucerim pe noiingine...

DATORIA MORAIA A UNUI MAESTRU: Si APUCE

CuNoA$TEREA IN PMCTICA ............................. :........

CUVINTE DEINCHEIERE: METAGRAMELE- UN UMBAJ

SECRET AL CREIERULUL..............,...............

EPILOG DE JZ KNIGHT:

CUM AU INCEPUT TOATE ACESTEA...'

GLOSARUL LUI RAMTHA ....... " !..... i...............,.......,.......

11

43

53

59

6L

65

71

79

89

9

in fala aemileului

Creating Reali{, editia a treia (Yelm: JZK Publishing, o

divizie a JZK, Inc,, 2004).

in seria ,,in fa{a gemineului" am inclus un glosar; ce

contine cdteva dintre conceptele de bazd pe care le foloseqte

Ramtha, pentru ca cititorulsd se poatd familiariza cu aceste

invdtdturi. De asemenea, am inclus o scurtS prezentate

a lui Ramtha, fdcutd de JZ Knight, care descrie cum au

inceput toate astea, pentru cei care nu gtiu povestea. Fie s6

vd bucurati de aceastd invdlare gi contemplare!

1 Ramtha: Ghidul incepdtorului pentru createarealiti{ii, Editura M.M'9"2009 (n.t.).

14

srARJ LocAuzATE DE coN$TIINTA iNCREIER

Salutdri, minunalii mei maegtri. VA salut dintruDomnul Dumnezeul fiinlei mele intru Domnul Dumnezeul

fiinlei voastre.

Spiritul meu preaiubit,

^ tu,celSfdnt,

impdrd{ia gi puterea taomnipotentS,

Spiritul meu preaiubit,

Tie iti predau

sufletulmeu celumil,ca sd imi refaci destinul

9i sd il regindegti.Spiritul meu preaiubit,

care incd delacrearelocuiegti in viafa mea

dintotdeauna,aceasta doresc de la tine.

Asa sd fie.

V-a!i gdndit vreodatd cd, in timp ce noi am discutaidespre creier la nivel de parfi integrale, fiecare parleintegrald contine o altd stare de congtiinld? N-ar fi logic

17

in fata gemineului

asa? De ce am avea acest organism minunat 9i uriag' cu

toate aceste dlferite compartimente in el, dacd singura

lui treabd e sd functioneze cu benzind premium? $i daca

ar putea sd function eze cu orice? Dacd fiecare zond din

creier e acordatd anume la anumite zone de conqtiinld? De

exemplu, mediumurile ioarte talentate lucreazd cu creierul

mijlociu. Lucrul interesant este cd, in timpul activiti{ilor

lor normale zilnice, aceste persoane lucreazd din creierul

galben, din neocortex. Abia atunci cbnd incep sd facd weo

treabd lumeascS, de exemplu sd spele vasele - activitate

care e atdt de obisnuitd, incdt necesiti foarte pufind

concentrare, pentru cd acum e un obicei - abia in timp

ce lac asta, ele trec brusc din creierul galben, care acum

funclioneazd automat, in creierul mijlociu- $i in timp ce iac

cele mai obignuite dintre munci, ele obfin brusc cele mai

extraordinare informa{ii. Nu pofi s6 fii medium 9i sd fii un

intelectual concentrat. Nu merge aga. Una cu alta nu sunt

compatibileMediumurile Ioarte talentate par sd fie un pic haotice,

dacd ie observi - 9i aproape ca 9i cum ar fi nigte ipocrifi,

pentru cd, in mod obisnuit, aceste persoane igi folosesc

creierul galben, se impleticesc ai nu gtiu rdspunsurile

la anumite lucruri, se duc 9i cumpdrd bilete la loto 9i

nu cdgtigd niciodatd. Un paradox, nu-i asa? Nu cdstigi

niciodatd, dar brusc, pot sd treaci intr-o stare de conStiintd

si sd stie lucrurile cele mai extraordinare. De ce nu sunt

consecvente? Pentru cd n-au invdfat niciodatd despre

diferilele zone din creierul lor, de aia. Mediumurile nu gtiu

cum se accelereazd stdrile de congtiinld. Nimeni nu gtie'

Asa cd merg 9i se ocupd de viala lor de zi cu zi,la fel ca voi,

iar cdnd incearcd sd foloseascb aceastd abilitate, ei bine, cu

18 19

Re{eaua neuronald pentru levitalie a lui Buddha

ce parte din creier incearcd sd foloseascd abilitatea? Cu

creierul galben, cu neocortexul' Oare fluxul de congtiinfd

care confine creierul galben o sd fie acelagi cu fluxul de

constiintd care confine creierul mijlociu? Nu.

Atunci, asta ar insemna cd aceastd persoand obignuitd

care are aceastd abilitate extraordinard n-a fost invdlatd

niciodatd sd menlind acea abilitate intr-o situalie de zi cu

zi, pentru c6, literalmente, nu poate sd o facd. Cum speli

vasele in viitor? Cu alte cuvinte, dacd gi-ar petrece toatd

ziua in creierul mijlociu gi s-ar ingriji de sarcinile lor, ceea

ce ar crea acesti oameni ar fi cel mai plictisitor 9i mai

redundant viitor, pentru cd ar spdla vase, ar aspira 5i ar

face curat la veceu cu concentrarea din creierul mijlociu,

in banda superioard de infrarogu, aga cd asta o sd facd 9i

peste doud sdptdmdni.Sunt multe de spus despre comportamentulparadoxal

al persoaneior dotate. Cdnd sunt testate, aproape

intotdeauna picd testul. Scepticii se grdbesc sd spund cd

persoana e un escroc, pentru cd, atunci cdnd e testatd, e

testatd in ceea ce privegte utilizarea aplicabild a creierului

galben, iar creierul galben nu are capacitatea pe care o

are creierul mijlociu. Dacd persoana ar fi invdtat disciplina

si ar fi dobdndit o cantitate enormd de cunoagtere 9i ar

putea sd invele sd treacd in diferite stdri de congtiinfd,

atunci ar putea sd treacd in acel creier mijlociu, efectiv, la

comandd, iar in starea aceea nu ar pica niciodatd la teste.

Dar frica, intimidarea, faptul cd se afld in centrul atentiei

- cu alte cuvinte, faptul cd e slabd din punct de vedere

spiritual, pentru cd nu s-a dezvoltat niciodati - o si o pund

intotdeauna intr-o pozilie in care se va rdde de ea 9i va fi

ridiculizatd. Pe de altd parte, md agtept ca, intr-o zi, voi sd

in fata gemineului

fili supuqi la cele mai riguroase teste pe care le are MITZ'

O si invdlati diferenta dintre stdrile de congtiinld, astfel cd,

atunci cdnd treceli in acele stiri, fluxul o sd fie cu voi, iar

in momentulin care iegiti din acele stdri, o sd simlili ci ali

iesit din flux.

Sd faci Lucrul in cdmp (Fieldwork6M)) si sd te concen-

lrezi pe Vid3 are o valoare aplicativd mult mai mare decdt

sd inveli pur gi simplu si-fi iei cartonaqul de pe gard' Aplica-

liile mai mdrete au de a face cu a invdta sd definegti stdrile

de congtiinli modificate gi sb fii capabilsd le accesezi'

in domeniul stiintei creierului, diferite pd4i din qeiet

inregistreazd frecvente diferite. Stdriie in care trece creierul

ca frecvenfi sunt alfa, beta, teta si delta. Asta e un pic contrar

gtiinlei, dar daci aplicali ceea ce ati invSfat la diferitele

secfiuni ale creierului 9i dacd le cartografiali, veli putea sd

intelegeti de ce le-am pus in ordinea in care le-am pus'

Dacd Stiinta, in tehnologia ei din Epoca de Piatrd'

poate sd mdsoare activitatea undelor cerebrale prin aceastd

sursd primitivd, asta ar trebui sd vd spund 9i cd, atunci,

creierul actioneazd dintr-un iel de sistem de viteze. Atunci

cdnd schimbati vitezele, motivul pentru care se schimbd

frecventa este cd, in acest fel, creierul face loc unui flwde constiintd. Asta nu face parte din gtiinla convenfionald'

Stiinta convenfionald vrea sd descrie creierul ca fiind

creatorul congtiintei. Se incurcd atunci cdnd e vorba

sd defineascd con$tiinfa, mintea 9i creierul, dar cumva,

, N?*r"r'**ftt lrstitute of Technology din Cambrtdge a fost infiintat

in 1865. Aceastd universitate de renume mondial e laimoas1 pentru

cercetdrile sale $tiintifice de v6rf. A fost una dintre primele gcoli care au

introdus laboratorul ca metodd de invdtare.3 Oricare dintre disciplinele Maii Lucrdri proiectate 9i predate de

Ramtha.

20

Refeaua neurona]d pentru levitatie a lui Buddha

creierul e rdspunzdtor pentru impulsionarea acestui intreg

fenomen. Atunci, ideea din gtiinla modern6, cd existd

niveluri de congtiin\d care curg in creiet 9i cd acesta este,

esentialmente, un receptolransmitdtor incepe sd fiemult mai logicd 9i sd explice de ce creierul se comportd

in formele modulate de frecvenld in care o face. Cdnd

gtiinta va.deveni suficient de curajoasi incdt sd admitd asta,

efectiv, degi nu are dovadS, va putea sd ajute la explicarea

unei mari pdrtidin mizeria condiliei umane.

21

ECUUUT.ENEE DE PROVIZII PENTRU

PAIATTJL MONUMENIAL NUMIT VIATAVOASTRA

Creierul galben e un dar si un blestem in acela$i timp.E un dar, pentru cd e un teritoriu uriag, care incd e latent invoi. Voi folositi mai pulin de o zecime din creier - 9i afunci,

ce se intdmpld in restulteritoriului? E cineva acasd? Evolulia

are genul acesta de atitudine - cd, dacd nu il folosegti, o

sd-l pierzi; cam la fel cum s-a intdmplat cu degetul vostru

mic ai cu celdlalt, care mai era acolo 9i cu pdrul pe care nu

il mai avefi pe corp. Evolulia spune cd mediulgi atitudinea

voastrd fatd de acesta dicteazd schimbarea biologicd inorganism, aga cd de ce nu v-afi pierdut creierul vostru cel

mare? Dacd folosili mai pu{in de o zecime din el, de ce incd

il mai aveli? Cu siguranfd cd e o povard - desigur, in afaride cazul in care el se afld acolo doar ca si ave{i pe ce sd

vd atdrna{i fata qi pe ce sd vd creascd pdrul. Cdnd e folosit

corespunzdtor, creierul galben creeazd un Dumnezeu pur,

deoarece creierul galben, pe ldngd faptul cd preia povara

functiondrii corpului in diferite elemente, are gi vaste spatii

de birou de inchiriat. Asta deoarece creierul galben trebuie

sd fie organul din voi care adund date - cu alte cuvinte,

cunoagtere.

Creierulgalben e ca un mare calculator, pregdtit sd fie

introduse date in el, pentru ca el sd poatd sd stocheze acele

dale. Creierul galben deja std pe cea mai mare comoard -creierul mijlociu. Nu poate fi imbundtdfit niciodatd; poate

25

in fala gemineului

fi doar dezvoltat. Deja e la forma cea mai bund pe careo va avea vreodatd. Acest tron galben std pe cea maifabuloasd resursd care va fi creatd vreodatd. Std acolo casd addposteascd o cantitate mai mare de memorie. Motivulpentru care trebuie sd facd asta este cd, cu cdt avefi maimultd cunoastere despre tot, cu atdt avefi miri multe legdturineuronale, ca sd construiti din acea cunoagtere paradigmenoi sau modele noi de gdndire. Acele noi modele de gdndiresunt cele care vor crea linia temporald viitoare.

Dacd nu acumulali cunoagtere, atunci sunteli sdrici{i.Ganditi-va h cunoagtere in sensulde instrumente 5i de acu-mularea de provizii pentru marele arhitect - creierul mijlo-ciu gi cerebelul inferior. Marele arhitect vrea sd construiascdo catedrald maiestuoasd pentru viala voastrd, folosind-o cape o analogie a unui moment istoric extraordinar de divin -viala voastrd. Asa cd urcd in cdmard, unde aleargd de colo,colo o mullime de sobolani si atdrnd pdnze de pdianjen; 9i

acum, cd are planul, se striduiegte sd vadd ce fel de materi-ale de construcfie are. $i ce gdsegte?

Cdt de mult gti{i despre aceste lucruri? Cu alte cuvinte,ce fel de cunoagtere aveli aici, cunoagtere din care unDumnezeu sd poatd sd extragd ceva, ca un puzzle uria$ -sd ia un pic din sectiunea asta gi un pic din secfiunea astagi un pic din sectiunea aia, iar apoi sd le pund laolaltd Si

sd inceapi sd toarne fundatia marii catedrale, in care sd

fie tot ce vd trebuie; Dumnezeul acesta incepe si astearndfundalia gi sd construiasc6. $i de ce fel de materiale deconstruclii o sd aibd nevoie? Evident cd o sd fie nevoie deo carierd bogatd de piatrd, marmurd gi alabastru - bogat6,iar Dumnezeul sd fie in stare sd sape 9i sd scoatd din carieraaceea tot ce ii trebuie ca sd construiascd acest loc minunat.

26

Releaua neuronald pentru levita[ie a lui Buddha

$i sd spunem cd, in loc de calcar, de alabastru saude marmurd, sd inlocuim astea cu diferite cunogtin{e,cu cunoagtere. Cdle cunogtinle aveti despre mecanicacuanticd, chte cunogtinfe avefi despre cdmpurile subatomice- sau, mdcar, vd intereseazi? Cdmpurile subatomice suntfundamentulinvizlbila tot ce e viafd. Cdmpurile subatomicenu sunt doar particule; ele sunt energie - gi explicd in ce felse formeazd materia, prin Observator. Cdt stifi din acestelucruri? Dacd nu gtili prea multe, atunci inseamnd cdtocmai ati eliminat abilitatea de a deschide un acces imediatla uneltele probabile, pentru cd sursa tuturor uneltelor deconstruclie o sd fie tdrdmulsubatomic. Dacd nu gtifi nimicdespre asta, atunci acesta e un punct la care sunteli slabigi n-o sd puteti sd sipafi. S,i ce o sd se intdmple? Pdi, o sdspunefi: ,,N-am din asta."

$i Dumnezeul vostru o sd vd spund: ,,$i atunci cumvrei tu sd-ti dim noi un viitor care sd fie o renagtere apropriului tdu geniu care e latent? Cum sd-!i dim o viafdfabuloasd, dacd nici mdcar nu ai in creierul tdu nivelul deacceptare gi materialele de constructie ca sd o facem? "

Si voi puteli sd spunefi: ,,Ei bine, nu le am pe astea,dar am o multime de studii de relalii aici. gtiu cum siconstruiesc statui de bdrbati gi de {emei, pentru exterioruluqilor. "

,,$i asta e tot? "

,,Ei bine, asta e tot."Cat qtiti voi despre ftzica? Chiar dacd vd plictisegte,

oare nu credeli c6, dacd ea reprezintd cdrdmizile cu careclSditi orice doriti sd avefi, nu credefi cd ar fi vremeasd invdfali cdte ceva despre ea? Nu trebuie sd fitimatematicieni, pentru ci matematica e doar limbajul princare se descrie ce este fizica.

27