Friday, October 31 @ 10:36:48 EETPosted on Regii daci by Autor

DECEBALMare rege dac(87-106 en) fiu al lui Scorillo.I-a urmat la tron lui Duras.Strateg talentat,Decebal reuseste sa zdrobeasca armata trimisa impotriva sa de imparatul Domitian,sub comanda lui Cornelius Fuscus(87en).Invins, un an mai tirziu la Tapae ,de Tetius Iulianus,incheie o pace onorabila,profitind de infringerea suferita de romani din partea qvazilor si marcomanilor.Conditiile pacii,favorabileromanilor(Decebal devenea rege clientelar al Romei si ceda anumite capete de pod in stinga Dunarii) au fost exploatate cu multa abilitate in folosul sau...

(...)Decebal utilizeaza sudsidiile,inginerii si instructorii militari,primiti conform conditiilor pacii,pentru a se intari in vederea viitoarelor ciocniri cu Roma,amplifica si desavirseste sistemul de fortificatii din Muntii Orastiei,isi echipeaza si nstruieste oastea.Ajuns imparat in 98 en,Traian suspenda orice ajutor catre Dcebal si se pregateste activ pentru cucerirea Daciei.Razboiul incepe in 101 en.Invins la Tapae, Decebal incearca zadarnic,impreunacu aliatii germani,roxolani si celti,organizind un amplu atac de diversiune asupra garnizoanelor de la Dunarea de Jos.In anul 102 romanii patrund in Muntii Orastiei ,cuceresc cetatea de la Costesti si se apropie de Sarmizegetusa.Decebal cere pace si o obtine in conditii grele,pierzind teritorii ,obligindu-se sa darame fortificatiile si sa renunte la politica externa independenta.Traian ,care privea pacea numai ca pe un ragaz intre doua razboaie,concentreaza noi trupe si construieste podul de la Drobeta.Decebaldindu-si seama de inevitabilitatea unui nourazboi,incalca pacea din 102 si se pregateste febril de aparare.Dupa inceperea ostilitatilor (105en),il captureaza pe Longinus,comandantul trupelor romane din Dacia incercind sa il determine pe imparatu sa incheie pacea dar generalul roman se sinucide..Razboiul i-a sfirsit in 106 en prin cucerirea cetatilor din MuntiiOrastiei,Decebal se retrage spre nord dar este ajuns de cavaleria romana si pentru a nu fi capturat se sinucide.Capul sau a fost adus imparatului de catre cercetasul Claudius Maximus Tiberius ,la Ranisstorum si trimis apoi la Roma,unde a fost aruncat pe treptele Gemoniae.Dupa ultimile cercetari numele de Decebal ar fi o porecla ,insemnind CEL VITEAZ,numele real a lui Decebal fiind DIURPANEU.Un important scriitor roman,Dio Cassius,s-a folosit pentru a-si scrie opera de o serie de o serie de autori antici,ca Polybius sau Titus Livius dar i-a trecut cu vederea pe Caesar ,Salustius, Tacitus sau Suetonius care i-ar fi largit mult baza de informare.Cu privire la Decebal el spune: "Cel mai insemnat razboi al romanilor de atunci a fost cel impotriva dacilor ,asupra carora ,in vremea aceea,domnea Decebal.Duras care domnise mai inainte lasase lui Decebal de bunavoie domnia" ( cartea LXVII,cap. 6 ,paragraful 1).Este vorba de evenimentele petrecute la inceputul anului 86 en cind Domitian ainceput razboiul impotriva dacilor.referindu-se la acest moment ,Gh. Sincai,in Hronica Romanilor (vol.I,pag.5) scria :"Imparatul Dometian,carele era nu numai nesuferitoriu de osteneli ,ci si fricos, slab de fire..Drept aceia el nu s-a atins de razboiu,fara numai prin povatuitori s-au ostit cu Decebal .Unul dintre acestia era Cornelius Fuscus,comandantul cohortelor pretoriene ,caruia i-a fost incredintata conducerea armatelor romane ce au suferit mari dezastre ,Fuscus insusi gasindu-si moartea".Din relatarea lui Dio Cassius,fara sa stim pe ce izvoare se bazeaza,reiese ca in vremea razboiului lui Domitian ,rege al dacilor era Decebal si ca acesta primise conducerea ,cedata de bunavoie,de regeleDuras. Sincai confirma si el ca luptele lui Domitian au fost conduse de Decebal.Dar Tacitus,considerat cel mai mare istoric roman si care in plus a fost contemporan cu evenimentele ,afirma in "Istorii" ca luptele au fost purtate de Diurpaneus,regele dacilor.Lucrarea sa s-a pierdut dar fragmentul care descrie evenimentul s-a pastrat intr-o lucrare a lui Paulus Orosius ,scriitor de la inceputul sec.V en.Inlucrarea "Istoria impotrivapaginilor"(VII,10,4) elscrie :"Caci cit de mari au fost luptele lui Diurpaneus ,regele dacilor,cu generalul Fuscus si cit de maridezastrele romanilor,le-as enumera,intr-o insiruire lunga,daca Cornelius Tacitus,care a tratat in modorganic si cu foarte mare exactitate aceste evenimente istorice, nu le-ar fi povestit pe indelete"Asadar potrivit lui Orosius ,armatele dacilor ar fi fost conduse de regele Diurpaneus,informatie preluata de la Tacitus.Alt autor a carui opera s-a pastrat si care este bineinformat este Iordanes.Iata ce scrie el despre acest moment :"Domitian a plecat cu toate fortele sale in Ilirya si incredintind conducerea aproape intregii armate generalului Fuscus, si citorva barbati alesi,i-a obligat sa treaca peste Dunare impotriva armatei lui Dorpaneus,pe un pod de corabii legate intre ele.Atunci gotii[getii,]care n-au fost luati peneasteptate,au pus mina pe arme si chiar de la prima ciocnire au invins pe romani,omorind pe comandantul acestora Fuscus.Pentru dobindirea acestei mari

1

victorii ,ei i-au numit pe conducatorii lor semizei"(Getica,77-78)Iordanes a putut prelua informatii din scrierile lui Cassiodorus,Dio Crysostomus sau Tacit dar datorita detaliilor cu care descrie campania din 86-87 el poate fi considerat un bun cunoscator si dovedesc buna luiinformare.Despre dezastrul lui Fuscus din anul 87 en mai vorbesc si Martial (Epigrame, VI, 76,1-6) ,Iuvenal (Satire,IV,109-112),amindoi contemporani cu evenimentele dar fara sa aminteasca de cine erau conduse ostile dacilor sau numele regelui lor.Din toate izvoarele antice se desprinde limpede concluzia ca armata romana a suferit un dezastru in Dacia dar se aceste izvoare se contrazic atunci cind amintesc de conducatorul armatei sau al statului dac.Pe fondul acestei confuzii,istoriografia moderna a incercat sa schiteze un tablou al situatiei din Dacia.Intrucat regele Duras este mentionat doar de Dio Cassius, s-a formlat ipoteza potrivit careia Duras si Diurpaneus ar fi una si aceiasi persoana si care i-ar fi cedat tronul ,la o data neprecizata lui Decebal invingatorul lui Fuscus,ipoteza sprijinita deC.Brandis;C.Patsch;C.Daiciviciu.Aceasta ipoteza nu poate fi acceptata intru-cit este contrazisa de Tacitus si de Iordanes care afirma limpede ca Fuscus a fost invins de regele Diurpaneus.Toate datele converg in a da crezare luiTacitus,contemporan si bine informat asupraevenimentelor si trebuie admis ca victoria asupra lui Fuscus apartine regelui Diurpaneus.In acest caz Decebal este un supranume! Iordanes spune clar cadacii in cinstea victoriei si-au numit conducatorii semizei.Acum regele Diurpaneus, ca urmare a vitejiei demonstrate in lupta va fi primit supranumele de Decebal care inseamna potrivit lingvistilor,inseamna: "CEL VITEAZ".In sprijinul acestei logici vine siGh.Sincai care in opera sa ,care a fost intocmita pe surse si date la care noi ,azi nu mai avem acces, spune :"Decheval, craiul Daciei-celei vechi -carele siDiurpaneus s-au numit".Asadar regele Duras,batrin fiind neputind purta povara unui razboi cu romanii la granitele Daciei, cedeaza tronul de bunavoie, lucru extrem de rar in istorie,nepotului Diurpaneus,fiul fratelui sau, care frate domnise inaintea lui si deci tanarul Diurpaneus (orfanul) avea drepturi la tron, care invingindu-l pe Fuscus si luindu-i capul trofeu obtine o victorie inurma careia regele dac a primit un nou nume cu care a intrat in istorie si in constiinta urmasilor.Mai trebuie amintit ca neamurile tracice,si dealtfel toate neamurile de la nord de Dunare purtau un singurnume,facind astfel improbabila existenta numeluiDuras-Diurpaneus------------------------------------------------------------------------------BUREBISTA-REGELE REGILOR DACI

Cum va fi aratat acel stralucit barbat,care ,acum douamilenii,ridicindu-se dintre ai lui,a unit triburilegeto-dace,faurind un imperiu dacic?Care vor fi fostinsusirile lui morale si fizice?Documentele vremii nu spun nimic despre acest lucrusau cele care spun s-au pierdut,in schimb in cele ramase se fac aprecieri admirative desprefaptele si izbinzile sale si ale neamului sau, ceea ceobliga sa credem ca BUREBISTA avea neobisnuitevirtuti ostasesti .politice si diplomatice.Strabon.contemporan cu marele rege dac ,spune:"Burebista,barbat get,luind conducerea neamului sau,prin abstinenta si ascultare de porunci,a ridicat peoamenii acestia,asa incit ,in numai citiva ani,aintemeiat o mare imparatie si a supus getilor peaproape toti vecinii;ba a ajuns sa fie temut chiar side romani pentru ca trecea Istrul fara frica,pradindTracia pina in Macedonia si Iliria,iar pe celtii ceice se amestecasera cu tracii si iliriii-a pustiit cutotul ,iar pe boii de sub conducerea luiCristasiro,precum si pe taurisci i-a nimicit cudesavrsire"Burebista a fost un rege pe masura cerintelor si

2

virtutilor neamului sau,geto-dacii ,care reprezintaramura nordica a marelui popor trac,care l-a rindulsau are radacini adinci in spatiulcarapato-danubiano-pontic.Despre traci Herodotspune:"Neamul tracilor este cel mai numeros din lumedupa cel al inzilor.Daca ar avea un singur cirmuitorsau daca tracii s-ar intelege intre ei ,el ar fi denebiruit si cu mult mai puternic decit toateneamurile. Dar acest lucru este cu neputinta siniciodata nu se va infaptui.De aceea sint acestiaslabi"Statul dac ,sub BUREBISTA a fost rezultatuldezvoltarii vietii materiale si spirituale,prelucrarea fierului,roata olarului,olaritul insine,agricultura practicata intens si organizat desicunoscute din vechime acum au luat o deosebitaamploare.Ca dovada a acestor dezvoltari este sisporirea populatiei,cind pe linga cresterea numaruluide localitati se pot observa si infiintarea unorasezari de tip protourban-centremilitare,religioase,politice pe care dacii le numeauin limba lor DAVA.Lumea geto-daca se caracteriza princontinuitate,particularitate transmisa si rominilor.Izvoarele istorice,la care se adauga numeroasemarturii arheologice,vorbesc de existenta ,inca dinveacurile precedente,a unor capetenii iscusite :DROMIHETE(300),OROLES(sec 2 ien) ,RUBOBOSTES (sec 2ien) si altii nenumiti care in fruntea ostirilor daceau infruntat pe sciti,persi.germani,celti,romani.Inpreajma crearii statului dac condus de BUREBISTA,existau 4 mari uniuni de triburi,care aveau monedaproprie ,cu o arie de raspindire foarte mare de laMorava(riu ce desparte Moravia de Slovacia)si pina laBug si Olbia si din Rodopi pina la Vistula.Dezvoltareainterna a societatii geto-dace ajunsese la un stadiu ce impunea trecerea la un sistem de organizare socialasuperioara.BUREBISTA ,prin marea sa opera de unificare,a raspuns acestei cerinte istorice,intemeind un statcentralizat,puternic pe care l-a condus timp de 4decenii!Unirea triburilor geto-dace a fost posibila datoritapremiselor etnice,culturale,lingvistice , spiritualesi geopolitice.Unitatea etno-lingvistica este explicitaratata de autori antici (Strabon;Sallustius;TrogusPompeius;Cassius Dio) iar Ptolemeu din Alexandria in "Indreptar geografic" mentioneaza citeva triburidace (albocensi; buri; costoboci; piefigi;ratacensi;saboci) iar poemul anonim "Mingiierea Liviei"consemneaza tribul dacilor apuli.Unitatea religioasase baza pe credinta in acelasi zeu ZAMOLXE si pecredinta in nemurire a tuturor tracilor si eradeasemenea intarita de prezenta pe tot teritoriullocuit de geto-daci a anahoretilor numiti KAPNOBATAI si KTISTAI.Caile unirii sint doar doua: pe caleadiplomatiei,care a strins in jurul lui Burebista acelecapetenii care au inteles necesitatea unei singureautoritati politice si calea razboiului ,a armelorpentru cei ce incercau sa-si pastreze privilegiile

3

regionale.Exista posibilitatea ca insusi Burebista safi condus cetele geto-bastarne care l-au infrint peC.Antonius Hybrida in batalia de linga Histria. Dupa ce a reusit sa unifice triburile geto-dacesi le-a impus disciplina si respectul fata delegi,BUREBISTA si-a consolidat statul si si-a extinsstapinirea,folosind iscusinta sa militara ,politica sidiplomatica , a distrus puterea celtilor,pina inSlovacia,apoi a cucerit orasele grecesti de pe coastade vest si de nord a Marii Negre de laApollonia(Szopol-Bulgaria)pina la Olbia(la limanulBugului).Intr-un timp relativ scurt .marele rege,aizbutit sa intemeieze un mare regat care se intindea spre vest si si nord-vest pina la Dunarea de mijloc siMorava,spre nord pina la Carpatii Padurosi spre estpina la Bug si Marea Neagra iar spre sud ,pesteDobrogea, pina in Balcani.Toate partile locuite degeto-daci ,de la cursul superior al Dunarii pina lamare,formau un adevarat imperiu getic ,asa cum ilnumeste Strabon,putind ridica la lupta ,potrivitaceluiasi autor,o armata de 200000de oameni,cifra impresionanta pentru acele timpuri!Primele expeditii organizate de Burebista asiguraflancul estic si sud -estic al regatului sau,intreCarpati si Nistru unde ii supune pe bastarni si iiinfringe pe sciti apoi se ocupa de oraseletraco-celtilor scordisci.Urmeaza apoi campaniaimpotriva oraselor grecesti de la Pont.Se supun faralupta :Tyras;Tomis;Callatis;Dyonisopolis;Apollonia intimp ce Olbia; Histria; Odessos si Mesembria sintatacate violent si supuse.Expeditiile apusene au cascop asigurarea flancului vestic,unde dupacelto-tracii scordisci din SV,sint atacate triburileceltice ale Boiilor si Tauriscilor din NV.Stapinind o Dacie asa de mare si putenica,BUREBISTA a intervenit si in politica Romei,care stapinind acumMacedonia constituia un pericol pentru statuldac.Pentru a preintimpina un atac roman ,BUREBISTA aluat partea lui Pompei in confruntarea acestuia cuCezar.Dupa batalia de laDyrrachium(Durazzo,Durreo-Albania),regele dac a trimisinvingatorului o solie cu misiunea de a negocia oalinta.Regele Daciei oferea lui Pompei ajutor militarin schimbul recunoasterii de catre acesta acuceririlor sale.Dar inainte ca oastea daca sa ajungala locul bataliei ,teatru de lupta aflat la o asa maredistanta,Pompei a fost invins de Cezar in batalia dela Pharsala.Cu toate acestea amenintarea getica acontinuat sa produca ingrijorare la Roma ,incit insusiCezar se pregatea sa porneasca asupra Daciei,infruntea unei mari armate pe care o concentrase inMacedonia.Planul nu a mai fost pus in aplicaredeoarece in 44 ien Cezar este asasinat in senat.In ce priveste politica interna,sub marele rege dacse stabilesc norme juridice si etice prin indemnareala sobrietate si abstinenta si desigur prin piutereaexemplului.noul mod de viata are ca centru spiritual Muntele sfint KOGAION dar s-au mentinut si incintelesacre locale.Pe plan local ,Burebista mentine in

4

conducere pe sefii de trib localicare s-au supus ,intimp ce pe plan central recruteaza oameni noi,insarcinati cu administrarea activitatilor productive,stringerea darilor si supravegherea muncilorobstesti.Astfel se realizeaza sistemul defortificatii din muntii Surianul intre vaile Sebesului,Muresului ,Streiului si Jiului,cuprinzind cetatile dela Costesti,Blidaru,Piatra Rosie,Banita,Capilna,Cugirsi Virful lui Hulpe.Exista trei tipuri de cetatiastfel construite: -------cetati de piatra ecarisata(blocuri de calcarfasonate)------ cetati de piatra nefasonata legate cu lut-------cetati simple de pamint si lemn.Teama ca armatele lui BUREBISTA ar putea ocupaprovinciile romane a continuat sa ingrijoreze Roma.Laun moment dat s-a raspindit zvonul ca dacii au invadatMacedonia,obligind senatul roman sa trimita odelegatie la fata locului pentru a cunoasteadevarul.Marc Antoniu,fostul adjunct a lui Cezar,s-afolosit de zvonurile care circulau pentru a obtineconducerea unei mari armate -lucru initial refuzat desenat-in vederea unei confruntari cu ostile lui BUREBISTA.Odata ajuns la comanda ,Marc Antoniu,si-aadus armata in Italia si a pornit al doilea razboicivil.Statul geto-dac intemeiat de BUREBISTA,primaformatiune politica de asa amploare atit in istorianoastra cit si printre primele in Europa,a avut oputernica o puternica inriurire asupraurmasilor,favorizind o intensa circulatie economica sio rapida raspindire a formelor culturii geto-dacice intot arealul stapinit de marele rege ,contribuind prinmarea opera politica a lui BUREBISTA la formareaunui statornic indemn la unitate si independenta,atit de necesara,deziderat implinit de a intregulabia 1842 de ani mai tirziu.NUMELE MARELUI REGETextele antice si marturiile epigrafice cu privire laBUREBISTA sint putine si nici macar toate nu sint indeplin acord cu numele sau.Ele n-i l-au transmisortografiat in diferite variante.Astfel in textul luiStrabon,il gasim mentionat de 4 ori.cel mai desfolosit esteBUREBISTAS.In unele manuscrise intiniminsa Burebistas apoi Boirebistas si chiarBeirebistas.In inscriptia dedicata de dionysopolitanilui Acornion numele figureaza in doua feluri:in rindul22 in grafia Burebista si in rindul 33 apare sub formaBurabeista. Forma Burebeistas se intilneste si pe oepigrafa ,pastrata partial,descoperita laMesembria(Nesebar-Bulgaria) ridicata in onoarea unorcomandanti locali care s-au distins"conducind oasteain razboiul impotriva lui Burebeistas"-Trecind la autori antici de limba latina numeleregelui dac apare la :Iordanes(Getica 11,67)sub formaBuruista(Dehinc regnante gothis Buruista),la TrogusPompeius (Historiae Philippicae in prologul cartiiXXXII intocmita de Iustinus)se spune de o incrementaDacorum per Rubobostem regem pe care unii autori

5

moderni afirma ca ar fi o transcriere gresita anumelui Burebista.Ultimele cercetari insa arata cacresterea puterii dacilor a avut loc cu mai mult deun secol inainte de Burebista ca o contra pondere laslabirea puterii celtilor ,si deci este vorba de douapersonalitati diferite.Ca orisicare geto-dac BUREBISTA avea un singur nume,obicei vechi aryan,si ca atare este specifictraco-dac si face parte din grupa acelor antroponimece nu se intilnesc la alte neamuri.Aceste nume sintalcatuite din sufixe si elemente lexicale,curente invorbirea uzuala,apartinind fazei in care au luatnastere numele proprii.Astfel de nume ,compuse dindoua teme sint numite de lingvisti numecompuse,pline(zweistammige Vollnamen).Primul dintre elementele numeluiBurebista,Bur-Bure-Buris-se intilneste si la alteantroponime sau toponimetracice:Bur-re-nus;Bur-ena;Bour-keistos;Bur-gaena;Bour-feitos;Bor-brefa;Piro-Bori-Dava.Ceadea a doua parte,finala,isi gaseste numeroaseanalogii:numele proprii din lumea traco-geto-daca sintnumeroase:Zaeri-vista;Aulu-beista si altele cit si innumele compus Tara-bostes sau Costo-bostes.Radacinacuvintului poate proveni din sanscritul -bhuri-h-care inseamna bogat,puternic,mult, iar a doua parteare radacini in bho-s-k care inseamna"stralucit""nobil" sau"prea cunoscut"!Majoritateacercetatorilor sint insa de caord ca numele BUREBISTAar insemna: "stralucit, nobil binecunoscut,primulintre barbati,puternic"Faptul ca numele marelui rege apare in atiteaipostaze unele pe acelasi monument sugereaza ca acestnume are in componenta vocale tracice care nu aveaucorespondent in limba greaca sau latina ori are suneteca "a"sau"i"pe care evident autorii antici saulapicizii sculptori in piatra ,incercau in zadar sa leredea in alfabetul latin sau grecesc ,dar care sunetese regasesc in limba rominaCele doua mari realizari ale luu Burebista,pelinga alte multe alte infaptuiri,sint realizareaprimul stat al dacilor in accepiunea moderna acivintului si unificarea triburilor geto-dace incadrul acestui stat.Acest sta va supravietuicreatorului sau si numai timpul scurt pe care l-aavut pentru a se intari a facut ca Roma sa cucereascaDacia si nu invers.BUREBISTA a fost singurul om capabil ca intr-un timprelativ scurt sa uneasca toate semintiile certareteale traco-daco-getilor,sa supuna pe toti vecinii sidusmanii Daciei ,sa stapineasca toate orasele de petarmul Pontului Euxin,Dacii sub domnia de 40 de ani aregeleui, fiind neinvinsi in toatrebataliile,realizind ceea ce lui Herodot ii pareaimposibil dar confirmindu-l pe acesta.Uniti dacii arfi putut stapinii lumea!Tot el este cel ce a pus sa se cladeasca in piatraformidabilul sistem de cetati din Muntii Orastiei,aridicat temple in care preotii daci au timp si se sidedica cercetarilor astronomice ,de botanica

6

farmaceutica si medicina,si tot sub indelungata luidomnie numarul davelor creste vertiginos.Unirea tuturor geto-dacilor a transformat neamulgetic intr-o mare putere europeana, facind dinBurebista"cel dintii si cel mai mare rege dintre ceice au domnit cindva pesteTracia",stapin a ambelormaluri ale Dunarii pe aproape intreg cursulacesteia.Marea forta pe care neamul getic a pus-o inslujba regelui ,i-a permis acestuia sa porneasca luptaimpotriva celtilor si sa-i alunge din Dacia,ajungindastfel vecin cu neamurile germanice de sub conducereasuebului Ariovist.Victorios in luptele cu Boii siTauriscii,apoi supunind pe celtii scordisci,va faceincursiuni in teritoriile romane din Balcani,va supunepe Bastarni si va cuceri orasele-state grecesti de pemalul marii.Stapin pe un imens teritoriu,dispunind deforte uriase ,militare si economice,Burebista isiputea permite sa se amestece in politica Romei.Numainorocul a facut ca armata lui Cezar sa nu ajunga sadea piept cu ostile dace,otelite prin disciplina sifanatism religios.Alta ar fi fost soarta viitoruluistapin al Romei.Amenintarea uriasei puteri de la nord de Dunare acontinuat sa obsedeze Roma si dupa moartea luiBurebista.Lucanus,contemporan cu Nero,in opera saintitulata "Pharsalia",in care a descris razboiuldintre Caesar si Pompei pune in gura lui Catourmatoarele"feriti-ne,zei ceresti,ca,printr-undezastru care i-ar pune in miscare pe geti si pedaci,Roma sa cada ,iar eu sa mai ramin teafar"!Burebista si geto-dacii vor ramine in istoriografiaerudita a evului mediu occidental fiind revendicati castramosi de diferitepopoare:gotii,danezii,spaniolii.In "Cronica Generala"regele Alfonso el Sabio povesteste cu entuziasm siadmiratie despre ZAMOLXE,BUREBISTA si DECENEU.Faptelemarelui rege si intreaga istorie a dacilor auconstituit motive de mindrie pentru atitia care s-arfi vrut urmasii lor!.DAR URMASII SINTEM NOI,DACOROMINII!------------------------------------------------------------------------------CHARNABONRege get mentionat in tragedia lui Sofocle"Triptolemos" ca domnind peste geti fara insa a seputea limita exact geografic arealul regatului sau.(Tragicorum Graecorum Fragmenta ,210,frag.543)------------------------------------------------------------------------------COMOSICUSRege si mare preot al statului dacintracarpatic,urmas direct al lui Deceneu,probabil inperioada cuprinsa intre 44 ien---28/29 en . Comosicustrebuie sa fi fost un om matur la urcarea petron,fiind greu de presupus ca ar fi existat sansa sa ajunga in pozitia lui daca nu ar fi avut experientasi implicit virsta necesara.Despre perioada in care atrait ,cercetatorii afirma ca domnia lui se intinde petimpul lui Augustus si Tiberiu .Este neindoielnic ca acest mare preot si ulterior rege dac a fost ales sipregatit de Deceneu.Despre el,Iordanes spune"iar dupa

7

ce Deceneu a murit,(dacii)l-au avut in ,aproapeaceiasi veneratie, pe Comosicus,deoarece acesta nuera mai prejos in iscusinta.El era socotit,datoritapriceperii sale,si rege peste dinsii si Mare Preot,sijudeca poporul ca judecator suprem"(Iordanes;Getica;73-74)Acest intelept rege a domnit inDacia intracarpatica ,avind o domnie destul deindelungata iar ca Mare Preot ,Comosicus a desfasurato intensa activitate pentru a mentine nestirbitaautoritatea lui Zamolxe si pentru practicareavirtutilor.Este sigur ca ,acolo unde nu izbutea culegea,Comosicus intervenea cu simtul sau de echitatevestit si cugeta in spiritul moraleizamolxiene.Doctrina nemuririi sufletului dadea cadrulgeneral al judecatilor caci ea presupunea recompensafericirii postume pentru cei ce traisera respectindsacra lege.Religia si justitia se imbinau astfelducind la fanatism si nu odat ala sacrificiulsuprem.Sigur este ca in timpul domniei luiComosicus,dacii au pierdut teritoriul stapinit de eiintre creasta muntilor Haemus si Dunare------------------------------------------------------------------------------COSON Din cauza lipsei izvoarelor scrise ajunse pina lanoi ,cu privire la istoria geto-dacilor multe numeimportante ale civilizatiei acestora raman fienecunoscute fie controversate.In rindul acestora de peurma se numara si numele regelui Coson.Controversaasupra acestui rege are ca temei decoperirea unormonede de aur ce poara legenda - K O S O N -scrisa cucaractere grecesti.Asemenea monede au fost descoperitein Transilvania in numar mare ,de foarte multa vremesi au intrat in atentia carturarilor inca dinsec.XVI-lea.Despre ele vorbeste Erasmus din Rotterdamla 1520 sau umanistul Stefan Zamosius la 1593. Monedele cu legenda KOSON au facut parte din citevamari tezaure de aur descoperite de-a lungul vremii inTransilvania.Primul dintre acestea s-a gasit la 1543si continea citeva mii de piese impreuna cu obiecte deaur.Despre acest tezaur s-a spus ca ar fi fost scosdintr-o incapere boltita situata sub albia riuluiStrei,pe care umanistii care ne dau informatia ilidentifica cu Sargetia ,amintit de DioCassius.Cercetarile ulterioare infirma acest lucru silocalizeaza descoperirea tezaurului intr-una dincetatile dacice din muntii Orastiei,foarte probabilchiar la Sarmizegetusa.Faptul este dovedit si deimprejurarea ca pe acelasi loc s-au mai descoperitulterior doua tezaure,unul in 1803 si al doilea in1804 Numarul exact nu se poate stabili dar fiecaretezaur continea in jur de 1000 de kosoni.Pe bazadocumentelor care pomenesc despre descoperirea celordoua tezaure s-a ajuns la cifra de 2143 de monede deaur,din care 1412 poarta legenda Koson .400 dintreacestea au ajuns la monetaria imperiala austriaca dela Alba-Iulia unde au fost topite!Un numar mic demonede gasite la Gradistea Muncelului au ajuns laMuzeul de la Viena,unde sint pastrate si azi.In afara de tezaurele de la Sarmizegetusa,alte doua

8

tezaure s-au gasit la Axente Sever si si la Cozma,inTransilvania ,la care se aduga descoperiri izolate insudul Moldovei,in Oltenia si in Banat.In total se maipastreaza azi in jur de 150 de monede descoperiteexclusiv in spatiul daco-getic de la nordul Dunarii siin special in zona cetatilor de la GradisteaMuncelului.Aceasta constatare ne ofera cheiarezolvarii intrebarii puse in legatura cu regeleCOSON.Faptul ca pe monedele de aur au reproduse,pe o fata unvultur,si pe cealalta un personaj insotit de doilictori,imagini ce se regasesc si pe monedele romaneemise de Q.C.Brutus conduce la concluzia ca monedeleau fost emise in intervalul 43-42 ien de catreBrutus(unul din ucigasii lui Cezar)care se pregatea delupta cu triumvirii.Dupa lupta de la Philippi in 42ien invinsul Brutus s-a sinucis.Pregatindu-se delupta,Brutus ar fi emis monede de aur pentru a platipe oamenii lui Coson folositi ca mercenari.Inainte dea da credibilitate acestei ipoteze trebuie spus canumele regelui dac apare si intr-un izvor literar.Estevorba de opera cu privire la viata celor 12 cezari alui Suetonius,care ne vorbeste de regele get COTISO,al carui nume apare in manuscrisele mai vechi subforma Coson ,forma probabil corecta ea intinindu-se sipe monedele amintite.Ca aceste monede au fost emise deun dinast dac din interiorul arcului carpatic odovedeste si faptul ca pe primele emisiuni numeleregelui apare scris corect pe cind pe cele ulterioarescrierea apare doar schitata,mesterii nemai fiindinteresati de trascrierea fidela a numelui.Se desprinde deci concluzia ca regele COSON a fostunul dintre urmasii directi ai marelui rege BUREBISTA,despre a carui domnie din pacate nu stimnimic in afara relatarii lui Suetonius,de la careaflam ca inparatul Augustus a fost invinuit deintentia de a-si da fiica in casatorie regelui getCOTISO-COSON.Suetonius spune"M.Antonius scribit,primum cun Antoniusfilio despondisse Iuliam,dein Cotisoni Getarumregi,quo tempore sibi Quoque in vicem filiam regis inmatrimonium petisset"(M.Antonius scrie ca el(Octavian)a fagaduit-o pe Iulia mai intii fiuluisau,Antonius,apoi lui Cotiso,regele getilor,si ca totatunci a cerut in schimb,in casatorie,chiar pentruel,pe fiica regelui).O serie de manuscrise poarta inlocul cuvintelor Cotisoni Getarum cuvintele CosoniGetarum regiAcest rege intrat in legatura cu Brutus( ucigas alui Cezar ,dusmanul lui Burebista),la 42 ien .Prinsustinerea acestuia in lupta cu triumvirii, sepledeaza pentru apartenenta lui COSON la partidacredincioasa marelui rege si a nealinierii lui lagrupul de rasculati care l-au ucis pe acesta.Dobindindmai tirziu iertarea de la Octavian ,pentru neinspirataalianta cu Brutus,Coson ajunge in destul de bunerelatii cu imparatul pentru ca prin anii 32-31 ienzvonurile despre o proiectata incuscrire sa poata fipuse in circulatie la Roma si sa fie credibile.

9

Cert este ca pe timpul acestui rege navaliriledacilor nelinisteau in asa hal pe romani incit poetulHoratiu este adesea intrebat:"quinque obvius est me consulit:o bone nam tescire,deos quoniam proprius contingis,oportetNum quid de dacis audisti?"(---ce se mai aude despreDaci?----Horatius,Satirae,II,6,versul 53)Daca se admite grafia gresita a numelui Cotiso,simajoritatea cecetatorilor inlina spre aceasta ,atuncimai trebuie spus ca acest rege a fost amintit si deHoratiu(Satire,II,6,51-53)sau si mai sugestiv spune in Ode;III;6;13-16 ca"n-a lipsit mult ca Roma sa fienimicita de dacii cei mesteri in azvirlirea sagetilor"si de Florus care spune"dacii stau aninati demunti.De acolo sub conducerea regeleui Cotiso,de citeori Dunarea inghetata lega cele douamaluri,obisnuiau(deci nu numai o data!) sa navaleascasi sa devasteze tinuturilevecine"(Epitome;II;28;18).Indicatiile lui Florus,privind muntii in care salasluiesc dacii au facut caregatul acestuia sa fie localizat undeva in zonaOlteniei si a Banatului,de ambele parti ale muntilor.------------------------------------------------------------------------------DAPYXRege al unui trib sau uniuni de triburi getice dinDobrogea .Dion Cassius(Istorii Romane,51,26,1-3)ilaminteste in legatura cu campaniile lui M.LicinusCrassus la Dunarea de Jos,ii da titlul de rege sisitueaza stapinirea acestuia undeva in partea centralaa Scythiei Minor.Intrind in conflict cu alt regeget,Rholes,client al Romei ,este infrint in cimpdeschis de trupele romane si de cetele gete ale luiRoles,Dapyx se refugiaza in cetatea sa!Cetatea estecucerita cu ajutorul unui tradator grec si regele sesinucide.Fratele sau cade prizonier dar isi recapatalibertatea .Populatia se refugiaza in pesteraKeiris.Crassus ,comandantul armatei romane poruncestesa se zideasca toate intrarile in pestera si astfelsileste pe cei adapostiti acolo sa se predea.(CassiusDio LI 26)------------------------------------------------------------------------------DECEBALMare rege dac(87-106 en) fiu al lui Scorillo.I-aurmat la tron lui Duras.Strateg talentat,Decebalreuseste sa zdrobeasca armata trimisa impotriva sa deimparatul Domitian,sub comanda lui Cornelius Fuscus(87en).Invins, un an mai tirziu la Tapae ,de TetiusIulianus,incheie o pace onorabila,profitind deinfringerea suferita de romani din partea qvazilor simarcomanilor.Conditiile pacii,favorabileromanilor(Decebal devenea rege clientelar al Romei siceda anumite capete de pod in stinga Dunarii) au fostexploatate cu multa abilitate in folosul sau.Decebalutilizeaza sudsidiile,inginerii si instructoriimilitari,primiti conform conditiilor pacii,pentru a seintari in vederea viitoarelor ciocniri cuRoma,amplifica si desavirseste sistemul defortificatii din Muntii Orastiei,isi echipeaza si

10

instruieste oastea.Ajuns imparat in 98 en,Traiansuspenda orice ajutor catre Dcebal si se pregatesteactiv pentru cucerirea Daciei.Razboiul incepe in 101en.Invins la Tapae, Decebal incearca zadarnic,impreunacu aliatii germani,roxolani si altii,organizind unamplu atac de diversiune asupra garnizoanelor de laDunarea de Jos.In anul 102 romanii patrund in MuntiiOrastiei ,cuceresc cetatea de la Costesti si seapropie de Sarmizegetusa.Decebal cere pace si o obtinein conditii grele,pierzind teritorii ,obligindu-se sadarime fortificatiile si sa renunte la politicaexterna independenta.Traian ,care privea pacea numaica pe un ragaz intre doua razboaie,concentreaza noitrupe si construieste podul de la Drobeta.Decebaldindu-si seama de inevitabilitatea unui nourazboi,incalca pacea din 102 si se pregateste febrilde aparare.Dupa inceperea ostilitatilor (105en),ilcaptureaza pe Longinus,comandantul trupelor romane dinDacia incercind sa il determine pe imparatu sa incheiepacea dar generalul roman se sinucide..Razboiul i-asfirsit in 106 en prin cucerirea cetatilor din MuntiiOrastiei,Decebal se retrage spre nord dar este ajunsde cavaleria romana si pentru a nu fi capturat sesinucide.Capul sau a fost adus imparatului de catrecercetasul Claudius Maximus Tiberius ,la Ranisstorum si trimis apoi la Roma,unde a fost aruncat pe trepteleGemoniae.Dupa ultimile cercetari numele de Decebal ar fi oporecla ,insemnind CEL VITEAZ,numele real a luiDecebal fiind DIURPANEU.------------------------------------------------------------------------------DECENEUSacerdot dac ,mare preot ,sfetnic si colaboratorapropiat a lui Burebista.Cel mai important personajdupa rege in statul dac.Deceneu l-a ajutatconsiderabil pe marele rege in opera sa de unificaresi organizare a triburilor geto-dace.Dupa moartea luiBurebista si destramarea stapinirii acestuia(44ien)Deceneu isi asuma si puterea regala in statul dac intracarpatic.O informatie dinIordanes(Getica:XI,67)indica venirea lui Deceneu laputere ca vicerege,Burebista acordindu-i o putereaproape regala.Strabon spune:"Burebista.si-a luat caajutor pe Deceneu ,un barbat vrajitor,care umblasemulta vreme prin Egipt ,invatind acolo unele semneprofetice,datorita carora sustinea ca talmacestevointa zeilor.Ba inca ,de la un timp era socotit sizeu,asa cum am aratat cind am vorbit de Zamolxe.Ca odovada de ascultarea ce i-o dadeau getii,este sifaptul ca ei s-au lasat induplecati sa-si stirpeascaviile si sa traiasca fara vin"(Geografia:VII,3,11)Dupa Iordanes ,Deceneu era un om de o vastaeruditie.Relatarea istoricului got contine datedeosebite privind rolul cultural si religios indeplinit de catre Deceneu in instruirea spirituala astratului ierarhic superior de sacerdoti sitarabostesi daci:"Observind inclinatia lor de alasculta in toate si inteligeta lor nativa,el i-ainitiat in aproape toata filozofia,caci era maestru

11

priceput in aceasta.El i-a invatat etica,dezvatindu-ide obiceiurile lor barbare,i-a instruit in fizica,facindu-i sa traiasca potrivit cu legile naturii,pecare gotii[getii]transcriindu-le le pastreaza pinaazi[sec VI en] cu numele de belagines;i-a invatatlogica,facindui-i superiori celorlalte popoare in cepriveste mintea;aratindu-le practica i-a indemnatsa-si traiasca viata in fapte bune; demonstrindu-leteoria,i-a invatat sa contemple cele 12 semne alezodiacului iar prin ele mersul planetelor si toataastronomia,lamurindu-i cum creste si scade discullunii si cu cit globul de foc al soarelui intrecemasura rotunjimii pamintului si le-a expus sub ce numesi sub ce semne cele 345 de stele trec de la rasaritla apus ,ca sa se apropie sau sa se departeze de polulceresc.Vezi ce placere (este) ca niste oameni preaviteji sa se indeletnceasca cu doctrinelefilosofice,cind mai aveau putin ragaz derazboaie.Putea sa-l vezi pe unul cercetind pozitiacerului,pe altul proprietatile ierburilor si alearbustilor,pe acesta studiind cresterea si scadereaLunii pe celalalt observind eclipsele soarelui si cum,prin rotatia cerului,Soarele vrind sa atinga regiuneaorientala,este adus inapoi in regiunea occidentalaGetul se linisteste de indata ce primeste explicatiaacestor lucruri.Aceasta si multe altele,invatindDeceneu pe geti ,prin stiinta sa,a stralucit inmijlocul lor ca o adevarataminune."(Getica;XI;69-70)>prin felul acesta Iordanesne infatiseaza seriozitatea si priceperea cu care ,cel putin clasa sacerdotala, privea preocuparile stiintifice iar mai departe"pe barbatii cei mai deseama si mai intelepti pe care i-a invatatteologia,i-a sfatuit sa cinsteasca anumite divinitatisi sanctuare,facindu-i preoti si dindu-le numele depileati" (Getica;XI,71)Deceneu a revigorat spiritualitateageto-dacilor,inlaturind cultul bahic sau dyonisiacasociat cu cultura vitei de vie si cu orgii.El estecel dintii care s-a opus viguros patrunderii in Daciaa cultelor straine ,vatamatoare pentru sanatateaspirituala si corporala a geto-dacilor.De aceea nueste intimplator si fara rezonante religioase profundeca el a determinat autoritatea regala sa dispunadistrugerea vitei de vie-planta sacra a luiDyonisos-si ca toata preotimea dacica l-a sprijinit inacest act extraordinar.Ca mare preot si vicerege , apoi el insusi regeDeceneu,a dispus de dubla autoritate ,morala (stirpindviciul betiei)si politica(organizeaza triburile sicasta sacerdotala ),facind dintre nobili o clasa de pilleati,ca si din categoria privilegiata mai larga,capillati(sau comatti),din aceasta facind pentruclerul de rind o clasa asimilabila cu clasacavalerilor romani-equites.Deceneu considera ca viitorul si stralucirea poporuluisau depind numai de inalta tinuta morala si plecind dela aceasta premisa se poate cladi un edificiu statalsi social trainic,motiv pentru care , sprijinit de

12

BUREBISTA, a infaptuit o profunda reforma sociala sireligioasa a poporului geto-dac..Aceasta reforma ,celebra in lumea antica ,a fost pusa in practica nuprin legi oficiale si seci ci prin rabdare sieducatie.Deceneu a impus sobrietatea si cumpatarea,acea modestie a sufletului ale carei valente razbatdin textul lui Platon.Deceneu a cerutpoporului"ascultarea de porunci" ca efect al educatieiprin dreptate.Getii fiind recunoscuti in antichitateca fiind "cei mai drepti"dintre cei cu care seinrudeau,caracteristica desigur foarte veche .Deceneu a fost una din acele impresionantepersonalitati care si-au creat un loc de frunte inistoria lumii.Un factor care l-a ajutat sa serealizeze pe sine insusi si prin asta sa fie de folosneamului sau ,a fost prietenia si sprijinul pe careBurebista i le-a acordat,lucru rar in istorie.Ei s-auinteles si au claborat ,armonios si eficient incit,inputini ani,au izbutit sa dureze un stat puternicatit social cit si moral------------------------------------------------------------------------------DROMIHETEImportant rege (sec 4-3 ien)al triburilor getilorordessensi din Cimpia Munteana cu centrul in cetateaHelis.Din relatarile lui Diodor din Sicilia rezulta cala capatul unor lupte impotriva getilor,in cursulcarora a cazut prizonier Agatocles,fiul lui Lisimah,aavut loc o noua campanie de pedepsire condusa deinsusi Lisimah.Prins cu armata cu tot si dus la Helis,diadohul macedonean a fost tratat cu toateonorurile.Se considera ca tinutul strabatut demacedoneni era Cimpia Munteana si ca tot acolo se aflasi cetatea Helis ,probabil la asezarea de la PisculCrasanilor,iar intariturile restituite getilor laincheierea pacii erau pe malurile Dunarii.Conflictuldintre monarhul macedonean si regele get este de fapto lupta pentru asigurarea frontierei statului luiLisimah ,pe linia Dunarii de Jos(ca o continuare apoliticii lui Alexandru cel Mare)si este o manifestarea rivalitatii dintre puterea macedoneana si getii dinnordul fluviului ,pentru stapinirea oraselor grecesti de pe litoralul Marii Negre.Ajutorul dat de getioraselor pontice rasculate impotriva lui Lisimah aconstituit baza conflictului dintre regele Thraciei siDromihete care ,profitind de luptele interne dintrediadohi si-au extins influenta in sudul Dunarii.(Pausanias,I,9;Strabo,VII,3,8;DiodorSiculus,XXI,11-12)Regatul get este un tip clasic de democratie militaracondusa de un sef militar cu atributii clare si denecontestat doar in perioada campaniilormilitare.Diodor relateaza ca ostenii geti ai luiDromihete cereau sa hotarasca EI asupra sortii luiLisimah,si ca regele get a trebuit sa ii convinga denecesitatea eliberarii captivului.Se admite, indeobste ca prima expeditie a avut loccam pe la 300 ien , condusa de Agatocles ,expeditiecare a avut un sfirsit nefericit pentru fiul regeluiThraciei.Prins de geti a fost tinut in captivitate

13

multa vreme.Abia in 292 ien ,Dromihete ii da drumul si-l trimise,incarcat de daruri si desigur cu lectiainvatata,la tatal sau,sperind zice Diodor ca v-adobindi gratuit teritoriul ocupat de Lisimah.Departede a intelege gestul getului,indata ce si-a vazutmiinile dezlegate,Lisimah a organizat o nouaexpeditie,trecind in persoana Dunarea.Getii s-auretras pustiind totul inaintea invadatorilor astfelca in curind ,armata macedoneana a ajuns sa sufere defoame..Pentru a-si desavirsi opera tactica,Dromihetese foloseste de iscusinta unui fals dezertor,uncapitan din armata sa pe nume SEUTHES care ,dupa cecistiga increderea lui Lisimah ,reuseste a rataci pemacedoneni prin locuri grele de umblat pe unde curindsi foamea si setea ii face prada usoara pentrugeti.Istovita si ratacita,armata macedoneana asfirsit prin a fi inconjurata si capturata de getiilui Dromihete si dusa la Helis ,cetatea de scaun adinastului get.Se spune ca Lisimah,sorbind cu nesatapa proaspata oferita de biruitori ,dupa atitea zilede insetare, ar fi exclamat",pentru cit de micaplacere am ajuns rob din rege ce eram"(Plutarch)Dupa victorie ,Dromihete s-a dovedit nu numai unbun comandant de oaste ci si un abil politician.Diodor spune ca"getii incepura sa strige si sa cearaca regele prins in lupta sa fie adus inaintea lor sipedepsit cu moartea(fiindca e drept ca poporul cares-a primejduit in lupta sa hotarasca dupa voia saasupra dusmanilor prinsi),Dromichaites,impotrivindu-se la pedepsirea regelui le-a spus caeste in interesul lor ca omul sa ramina neatins.Cacidaca el ar fi ucis,numaidecit alti regi vor ocupadomnia lui Lisimah si vor fi pentru ei o primejdie simai mare decit Lisimah.Dimpotriva ,daca ar scapa,elv-a purta recunostinta getilor iar cetatile,cite maiinainte fusesera in stapinirea getilor,le vor cistigadin nou fara nici un pericol"Scena este tipica pentruo democratie militara.Poporul inarmat revendicadreptul de a hotari soarta prinsilor,regele nu poatesa hotarasca singur sau sa nesocoteasca pur si simpludorinta adunarii,el ii CONVINGE pe luptatorii saiasupra avantajelor diplomatiei.Diodor spune in continuare ca Dromihete i-a invitatpe regele thrac si si pe apropiatii sai la unospat,pregatindu-le masa cu fastul obisnuit la curtileelenistice.El insusi ,impreuna cu fruntasiigeti,mincau din vase simple mincaruri saracacioaseiar vinul il beau din cupe de lemn si cornuri devita(Diodor spune"precum era obiceiul lageti").Lasindu-l pe Lisimah sa se patrunda de deosebirea dintre cele doua mese si implicit cele douacivilizatii ,regele get l-a mustrat apoi parintestepentru ca si-a parasit curtea sa stralucita siregatul sau bogat pentru a duce razboi impotriva unoroameni saraci si simpli.Lisimah ,recunoscindu-sigreseala ,este lasat liber,Dromihete primind inapoicetatile pierdute mai inainte.Pausanias adauga ,ca denevoie ,Lisimah si-a dat fiica in casatorie duparegele get.Cert este ca Dromihete victorios dar

14

neincrezator in trainicia victoriei ,reuseste,printr-un amestec de forta si abilitate sa smulgaadeversarului o pace mai mult decit favorabila,paceintarita printr-o casatorie dinastica.------------------------------------------------------------------------------DURASRege dac (c.68/69-87 en) dupa toate probabilitatilefrate a lui Scorilo si unchi a lui Decebal.(DionCassius LXVII,6;Orosius,VII,10,4;Iordanes,Getica,76).In anul 69 in timpul luptelor dintre Vespasian siVitellius,legiunile din Moesia au fost chemate in Italia,lasind descoperita provincia.Profitind de acestlucru,dacii aliati cu sarmatii,au trecut Dunarea si audistrus armata romana comandata de Pompeius Agrippacare cade in lupta.Vespasian il infringe pe Vitelliussi trimite trupe ,intre care legiunea a VI-a.Dupalupte grele dacii si sarmatii au fost respinsi pesteDunare.Constient de pericolul roman Duras amplificapunctele fortificate si in special ansamblulintariturilor din Muntii Orastiei.Urmind pe tronulcezarilor Domitian a pregatit razboiul impotrivaqvazilor,marcomanilor si dacilor.Pentru a preintimpinaun atac roman Duras denunta tratatul incheiat cuimparatul Vespasian si considerindu-se liber deobligatii ataca fortaretele romane"pe cind domneaimparatul Domitian,de teama lacomiei acestuia,getiidesfacura alianta pe care o incheiasera odinioara cualti imparati si incepura sa devasteze malulDunarii,stapinit de multa vreme de imperiulroman,nimicind armatele (romane) si pecomandantiilor.In fruntea acestor provincii(Moesia)era pe atunci,dupa Agrippa,Oppius Sabinus,iar la getidomnia o avea Dorpaneus.Dindu-se lupta romanii au fostinvinsi .Lui oppius sabinus is-a taiat capul,iar getiinavalind asupra multor castre si orase,au pradattinuturile ce tineau de imperiu"(Iordanes,Getica,76)Este foarte probabil ca sub domnia lui unificareamajoritatii triburilor se infatuise deja si ca inafaracontrolului sau mai ramasesera putine fortedace.Navala asupra posesiunilor romane ar fi aminatastfel ,daca nu inlatura complet,primejdia romana sil-ar fi silit pe Domitian sa restabileasca subsidiilesuspendate.Dupa obiceiul lor ,dacii trecura Dunarea pegheata in iarna anului 85/86.Ofensiva lor ,condusaprobabil de tinarul nepot al regelui,Decebal, asemanat panica in imperiu.Asa cum spune Tacitus"eraupuse in cumpana taberele intarite ale legiunilor siinsasi stapinirea noastra" (Tacitus,Agricola,41)Pregatirile romane de riposta nu scapa vigilenteidacilor.Momentul era greu ,inclestarea se anuntacrincena si era nevoie de o maxima incordarea astatului dac si mai cu seama de o priceputa conduceremilitara,pe care batrinul rege Duras nu se mai simteain stare sa o asigure.In fata pericolului el cedeazatronul dupa 18 ani de domnie, mai tinarului Decebal,fiul lui Scorilo,gest pe cit de intelept pe atit derar in lumea antica.------------------------------------------------------------------------------HISTRIANORUM rex

15

---rege al histrienilor---Denumire sub care e cunoscut un conducator get dinnordul Dobrogei(cca 342-338 ien)) ,mentionat deTrogus-Iustin in legatura cu rezistenta pe care aopus-o patrunderii in dreapta Dunarii a scitilorcondusi de Atheas(Hist.Philipp.IX,2,1).In forma care aajuns la noi titlul poate insemna fie :"rege allocuitorilor din Istros=Histria" fie "rege albastinasilor de pe malurileIstrului(gr.Istros=Dunare),dar deoarece Histria nu afost niciodata guvernata monarhic,nici nu a cunoscutvre-un magistrat care sa poarte titlul de basileu,ramine valabila notiunea de rege albastinasilor(getilor) de pe malul drept al Dunarii deJos."Istrienii"(getii) il ataca pe Atheas si reusescsa il aduca la mare strimtoare astfel incit acestacere ajutorul regelui macedonean Filip al II-lea.Moartea capeteniei gete face ca cete scitice sa poatatrece spre sud si sud vest.Iata ce se spune despreacest razboi "in acea vreme era rege al scitilorAtheas ,care ,deoarece era la strimtoare in razboiulcu istrienii,a cerut ajutor lui Filip prin mijlocirealocuitorilor din Apopllonia, promitind ca il va lasamostenitor al tronului,dar intre timp,regele istrienilor a murit si asta i-a dezlegat pe sciti side frica razboiului si de nevoia de ajutor.[.]siastfel Atheas a poruncit macedonenilor pe care i-atrimis inapoi ,sa-i spuna din nou lui Filip ca nici elnu i-a acerut ajutor,nici nu I-au propus sa il lasemostenitor[..]caci are un fiu sanatos.Filip,facut deris cu asemenea vorbe,a desfacut asediulByzantionului,a pornit la razboaie cu scitii[.]Desiscitii erau mai numerosi si mai tari ,Filip I-a invinsprin siretenie.Au fost robite 20000 de femei sicopii,o multime uriasa de vite,dar nici un pic de aursau argint.[.]dar in intimpinarea lui Filip care seintorcea din Scitia au venit tribalii(alt tribtraco-get! N.n.);declara ca nu-i vor ingadui trecereadaca nu primesc o parte din prada.De aici a iesitcearta si repede apoi lupta ; in care lupta a fostranit si Filip la coapsa,cindi i-a fost ucis calul deo lovitura care a trecut prin trupul sau.Deoarece totiil crezusera mort au parasit prada.Si astfel prazilescitice,de parca ar fi fost blestemate,aproape ca audevenit motiv de doliu pentru macedoneni" (Iustinus,IX,2;conf.Trog.,Prol.9 si Aeschines III,128si urm.)Impingerea spre apus a scythilor nomazi de catresarmatii migratori,ce veneau de la rasarit,a provocato mare tulburare in masa getica,locuitoarestatornica, agricola care era asezata atit in nordulDunarii cit si in sudul ei,de la Nistru si pina laVarna si Balcic.Contraofensiva getica,un momentbiruitoare sub acest rex histrianorum,nenumit si mortprea devreme,nu pare sa fi schimbat ceva pina laDromihete.E drept ca Atheas e batut si ucis de Filip,dar acesta pleaca si e batut de triballi care ii iau si prada .Lucrurile ramin oarecum neschimbate;laDunarea de Jos getii sint in lupta cu scythii

16

migratori ,pe care nu-i pot opri dar pe care maitirziu ii vor supune si asimila ,reintinzindstapinirea getica pina la Borysthenes.Aceasta stare delucruri se care se va repeta si cu celtii si cubastarnii germanici apoi cu sarmatii roxolani si laurma cu gotii .Getii vor ramine pe loc suportind curabdare,la adapostul padurii, toate migratiile ce vorveni din stepa de nord-est si le vor biruipastrindu-se statornic in tinutul Dunarii de Jos.------------------------------------------------------------------------------MOSKONRege traco-getic(sec 3 ien) care a stapinit prinpartile de nord ale Dobrogei.Singurele documente careatesta prezenta lui sint citeva monede de argintdescoperite in partile Tulcei.Toate aceste emisiuniredau pe avers un cap de tinar cu plete prinse indiadema iar pe revers apare un calaret si inscriptiaBASILEUS MOSKONOS scrisa cu caractere grecesti,iarsub cal monograma AV.Monedele sint didrahme inmajoritate si intr-un singur caz este vorba de osubdiviziune.MOSKON pare sa fi fost seful unei uniunide triburi getice destul de puternica si bogata pentrua putea bate moneda si de a-si aroga titlul de rege!------------------------------------------------------------------------------RHEMAXOS Rege get(cca 200 ien) din stinga Dunarii,pomenit indecretul histrian pentru Aghatocles in calitate deocrotitor al cetatilor grecesti de pe litoraluldobrogean,de la care percepea tribut si pe care seobliga sa le apere de eventualele atacuri dinafara.Legatura dintre Rhemaxos si cetati pare sa fifost de durata,consfintita prin tratate ,stipulindangajamente bilaterale.In cazul Histriei,documentulmentioneaza tributul-phoros-datorat de cetate la datefixe dar si ajutorul militar oferit de rege in celputin doua rinduri.Majoritatea cercetatorilor ilconsidera conducatorul unei uniuni tribale cucentrul in cimpia Munteniei.O inscriptie,datind de leinceputul secolului al II ien se refera la greleleimprejurari prin care a trecutHistria,atacata defortele unei capetenii trace pe nume Zoltes,impotriva careia cetatea s-a putut apara cusucces numai datorita ajutorului militar,un corp de arcasi calari,trimis de protectorul cetatii,puterniculrege get Rhemaxos------------------------------------------------------------------------------DICOMESRege al getilor ( a doua jumatate a sec.I ien) ,a carui stapinire includeape linga cimpia Munteniei si sud-estul Transilvaniei si sudul Moldovei sicare a stapinit dupa moartea lui Burebista.S-a amestecat in luptele internede la Roma ajutindu-l pe Marc Antoniu impotriva luiOctavian(Plutarch;Antonius,63).Dintre aliatii luiAntonius,Rhoemetalces,regele Traciei si Deiotarus regele Paphlagoniei vazindca victoria ii apartine lui Octavian au trecut de partea acestuia.Nu totialiatii acestuia s-au facut,insa ,vinovati de tradare.Printre cei care auluptat pina la capat se aflau si dacii lui Dicomes care ,scrie Plutarch"iifagaduise(lui Antoniu)ca-l va ajuta cu armata numeroasa".Luati prizonieri deOctavian,ostenii daci ai lui Dicomes sint dusi la Roma (31 ien)si pusi salupte in arena ,ca gladiatori impotriva unor captivi suebi.(Cassius

17

Dio:LI;22).------------------------------------------------------------------------------Cotiso (Cotyso)Ciocniri cu armata romana, in epoca lui Burebist, s-au produs mai mult la periferia "imperiului" si s-au datorat unor "regi locali" din regiunile "autonome", in speciale in Oltenia si Banat. Florus spunea ca : "Dacii stau aninati de munti", zice dansul. "De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, de cate ori Dunarea inghetata lega cele doua maluri, obisnuiau sa navaleasca si sa devasteze tinuturile vecine". Cotiso a fost unul din rege local, urmas a lui Burebista, in fruntea uneia din cele cinci mari "provinci" dacice, probabil cea care cuprindea Banatul si Oltenia de astazi. Dupa victoria lui Octavian in razboaiele civile, romanii iau masuri si Cotiso e infrant, poate de catre generalul Marcus Licinius Crassus; intr-o oda dedicata protectorului sau Mecena, poetul Horatiu il sfatuieste pe acesta sa nu mai fie framantat de grija Romei, caci armata lui Cotiso a pierit. Unele manuscrise ale biografiei lui Augustus scrise de istoricul Suetoniu vorbesc despre Cotiso in legatura cu o imprejurare din epoca razboaielor civile; dar manuscrisele cele mai bune poarta in acel loc nu numele lui Cotiso, ci pe acela al lui Coson(Koson). Eroarea de a confunda pe Cotiso cu Coson este des facuta si de cercetatorii actuali insa cei doi sunt doi regi diferiti. Cotiso a fost un dusman inversunat al Romei pe cand Coson s-a aliat cu Brutus implicandu-se astfel in razboiul civil care se desfasura in interiorul imperiului.------------------------------------------------------------------------------RHOLESRege al getilor din sudul Dobrogei(a doua jumatate a sec I ien) cu principala cetatea la Durostorum,aliat al romanilor in razboiul cu bastarnii, e rasplatit de Octavian cu titlul de "amicus et socius populi Romani"(Dion Cassius;51;24;6---7).Rholes a fost primit de Octavian la Corint in iarna29/28 ien.In anul urmator prevalindu-se de aceasta calitate Rholes cere ajutorul lui Crassus impotriva lui Dapyx,vecinul sau din nord ,cu care intrase in conflict.Cu ajutorul acestora infringe pe Dapyx si cucereste toata Dobrogea,inclusiv regatul altui rege get,Zyraxes si stapineste acest tinut in numele si spre folosul romanilor.------------------------------------------------------------------------------RUBOBOSTESRege dac din Transilvania(prima jumatate a secolului II ien).In timpul domniei lui a avut loc o crestere a puterii dacilor ca urmare a lichidarii dominatiei celtice din interiorul arcului carpatic,ceea ce a constituit o premisa importanta a formarii statului dac centralizat sub Burebista.Este pomenit de Trogus Pompeius-Iustinus in Prolegomena,32"incrementa Dacorum per Rubobosten regem"—"cresterea(puterii)dacilor prin(sau sub)regele Rubobostes"(Pompeius Trogus-Iustinus; Prolegomena;32)

18