raport-psihologia-invatarii-

7/25/2019 Raport-Psihologia-Invatarii-

1/6

Universitratea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Departamentul de Psihologie

Raport Psihologia Invatarii

Ungureanu Raluca Elena

grupa 8, seria 2


2/6

Interviul de tip focus grup se diferentiaza de interviul individual prin aceea ca focus grupul

smulge o multiplicitate de perspective si procese emotionale intr-un context de grup

!"o#ocaru D$ %&&'(

Este o metoda calitativa asadar$ spre deose)ire de chestionar care este o metoda decercetare cantitativa "ei ce au pus )azele acestei metode sunt *erton si +azarsfeld in timpul

cercetarilor intreprinse de ei in anii ,'& Un focus grup presupune de fapt o discutie de grup

planificata de un moderator$ in care mem)rii grupului vor)esc despre perceptia lor legata de o

anumita tema

ichard .rueger definea focus-grupul in /001 ca pe un interviu de grup pregatit cu gri#a2

pentru a o)tine informatii cu privire la o anumita arie de interes$ intr-un cadru permisiv$lipsit

de amenintari

3vanta#ele acestei metode constau 4n faptul c5 grupurile sunt u or de format chiar i din

persoane cu pu ine cuno tin e de specialitate$ ofer5 date noi prin interac iunea direct5 dintre

cercet5tori i participan i$ nu necesit5 echipamente ela)orate$ sunt spontane i a#ut5 oamenii s5

genereze noi conexiuni 4ntre concepte !"are6$ /0078 9odgfre6$ n d(

Focus-grupul e utilizat pentru scopuri diferite :/ pentru colectarea unor date cu privire la

experien;ele$ credin;ele$ atitudinile etc legate de o anume pro)lematic5 < colectare efectuat5

4ntr-un context social8% pentru recoltarea credin;elor =i atitudinilor$ percep;iilor =i opiniilor

care sus;in un comportament o)serva)il !"are6$ /001 : %%7($ de exemplu cump5rarea unui

produs care urmeaz5 a fi comercializat8' pentru recoltarea unor date cu privire la

comportamente o)serva)ile 8 4n unele situa;ii$ poate furniza mai multe informa;ii despre

comportamente dec>t interviul individual 81 la finalul unei cercet5ri : pentru 4m)og5;irea sau

clarificarea unor interpret5ri cu privire la rezultate$ 4ndeose)i c>nd acestea sunt contradictorii

Unul dintre dezavanta#ele focus-grupul poate fi acela ca $ rezultatele sunt greu de analizat din

cauza faptului c5 nu sunt structurate$ iar descoperirile generate de focus grup-uri nu pot fi

generalizate la 4ntreaga popula ie !3llen et al$ %&&18 "are6$ /007(

*odaratorii focus group-urilor tre)uie s5 sesizeze$ pe l>ng5 r5spunsurile oferite$ i emo ii$

ironii$ contradic ii i tensiuni !3llen et al$ %&&1(

enne?amp i @all !n d( sus in faptul c5 4ntre)5rile pe care moderatorii le adreseaz5

tre)uie s5 vizeze mai multe aspecte 3stfel$ exist5 4ntre)5ri de deschidere !prin care

participan ii se cunosc unii pe al ii($ 4ntre)5ri de introducere !a#ut5 participan ii s5 se


3/6

g>ndeasc5 la tema propus5($ 4ntre)5ri de tranzi ie !fac leg5tura 4ntre 4ntre)5rile de introducere

i cele cheie($ 4ntre)5ri cheie !vizeaz5 direct tema discutat5( i 4ntre)5ri de 4ncheiere

Focus grupul este o discu;ie de grup la care particip5 4ntre A =i /& persoane Unii

cercet5tori considera ca numarul participantilor poate fi mai mare$ 4n func;ie de tema decercetare =i gradul de implicare al moderatorului2 !*organ: /00A:/1A( Fern consider5 c5

num5rul ideal de participan;i pentru un focus grup este de persoane !Fern$ /0%($ mai ales

dac5 se dez)ate o anumita tema

Crganizarea unui focus-grup presupune sta)ilirea temei de discutie$ sta)ilirea structurii

grupului si a modalitatilor de selectie a participantilor$ sta)ilirea datei$locului si pregatirea

acestuia pentru intalnire$ alegerea si pregatirea moderatorului

n timpul oric5rui focus grup$ fiecare participant poate face comentarii la r5spunsurile

celorlal;i$ iar moderatorul poate pune 4ntre)5ri suplimentare pentru a se asigura c5 s-a 4n;eles

ce a vrut s5 transmit5 unul dintre participan;i =i c5 ceilal;i participan;i au 4n;eles sensul

explica;iilor pe care acesta le ofer5

Focus grup-ul analizat in cadrul acestui raport si-a ales ca tema de discutie nv5;area

umana < de la fiin;a reactiv5 la personalitatea proactiva2

Principala sursa de documentare din literatura existenta a fost cartea :Psihologia Invatarii2eoriile prestiintifice ale invatarii s-au conturat in cadrul reflectiilor filosofice mai mult

asupra naturii cunosterii umane decat asupra naturii invatarii in sine

"onditionarea clasica poate fi considerat unul dintre primele modele ale invatarii

"onditionarea clasica este o omniprezenta forma de influenta in lumea noastra$ este naturala$

simpla$ usor de realizat Principalele reprosuri care s-au adus acestui model au fost acelea ca

nu poate sa explice intregul process al invatarii si ca este putin flexi)il

In general$ in cunoasterea stiintifica$ modelele sunt constructii teoretice care: /sustin

intelegerea a ceva ce nu poate fi o)servat sau cunoscut direct furnizand un su)strat real

deductiei formale!Piaget$/0A7(8 %ofera reprezentari necesare rezolvarii de pro)leme intr-un

domeniu particular!9age si Berliner$ /00%( si ' faciliteaza procesul de intelegere a pro)lemei

a)ordate prin raportarea la concret

Diversele teorii$ modele si perspective de a)ordare a invatarii prezente in ma#oritatea

tratatelor de specialitate$ se refera la dimensiunile$ mecanismele sisau factorii$ conditiile si

componentele invatarii si incearca sa ofere raspunsuri la o multitudine de intre)ari cum ar fi :


4/6

"e este invatareaGEste produsG De ce narura este acest produsG"are este structura luiG In ce

anume se finalizeaza invatarea$care sunt rezultatele eiG "are este structura luiG "are sunt

fazele acestui procesG "are sunt mecanismele activate in aceste fazeG2

*otivele pentru care tiin a are nevoie de opera ionaliz5ri noi ale conceptelor i temelor din toate domeniile sunt multiple Unul dintre acestea ar putea fi faptul c5$ 4n diverse arii$

literatura de specialitate de la ora actual5 este dep5 it58 este posi)il ca temele respective s5 nu-

i mai fi interesat pe oamenii de tiin 5 o lung5 perioad5 de timp i acest lucru s5 duc5 la

concepte 4nvechite cu care realitatea existent5 s5 nu mai poat5 opera Un alt motiv ar fi acela

c5 realitatea este 4ntr-o continu5 schim)are i exist5 o permanen5 nevoie de reactualizare i

reconceptualizare$ tocmai pentru a sus ine demersul dezvolt5rii prin care tiin a s5 poat5

evoluaScopul principal al dez)aterilor$ al focus group-urilor i al altor metode calitative

asemanatoare este acela de a oferi o noua imagine asupra diverselor teme i concepte cu care

tiinta opereaza$ducand astfel la dezvoltarea acestora

Populatia din care face parte focus group-ul analizat este reprezentata de studentii din anul II

de la Facultatea de Psihologie i Stiintele Educatiei$ Universitatea Bucuresti$ de gen feminin$

cu varste curpinse 4ntre %& i %' de ani Esantionul este format din studentii:Enache 3ngela

!care este moderatorul discu iei($ $Ba)ita "ristina$*ihai Bianca$ Petria 3nisia$ adu Diana$

$Sima Denisa i oma Patricia

Scopul lor a fost sa arate care dintre modele a fost cel mai )ine primit in comunitatea

stiintifica

@umarul intre)arilor adresate in cadrul focus-grupului a fost de : / "e strategii de invatare

ati a)ordat in copilarieG % H-a a#utat in creearea modelului propria experienta din copilarieG '

aideti sa vor)im acum despre fiecare model in parte 1aideti sa vedem ce parere aveti

despre modelele prezentateG!fiecare va tre)ui sa isi expuna parerea despre modelele celorlalti(

7 "e avanta#e vedeti in propriul model A "e limitari considerati ca au modele celorlalti

prezenti J Exemple practice ale modelelor voastre de invatare "are dintre modele

considerati ca s-ar potrivi viziunii dvs si din care s-ar putea creea chiar si o fuziune

contri)uind la stadiul actual al cunoasterii +a fiecare dintre aceste 4ntre)5ri a r5spuns c>te un

participant$ moderatorul intervenind din c>nd 4n c>nd 4n discu ie$ aduc>nd complet5ri i

exemple *aterialul de )az5 4n formularea 4ntre)5rilor$ c>t i a r5spunsurilor a fost suportul de


5/6

curs de la materia psihologia 4nv5 5rii2$ i anume Psihologia 4nv5 5rii2 de H @egovan$

Editura Universitar5

Parcticipantii au utilizat etichete cu numele persoanelor pe care le reprezentau$pentru a facilita

comunicareaInainte sa adreseze intre)ari$ moderatorul a sustinut o prezentare legata de tema$scopul focus-grupului 3ceasta introducere a a#utat participantii sa scape de emotii si a format

o )aza pentru discutia ce a urmat

Din punctul meu de vedere$ o)iectivul a fost atins si acela de a o)serva care model a fost

primit mai )ine in comunitatea stiintifica$ fapt ce i-a asigurat succesul


6/6

Bi)liografie:

-"o#ocaru D$ %&&'$ Focus 9rupul-tehnica de cercertare a socialului$ in evista de "ercetare

si Interventie Sociala vol'%&&'$ Iasi$ Editura +umen

-.rueger $/001$ Focus 9rup-3 practical 9uide for 3pplied esearch$ @eK Lor?$ Sage

pu)lication

-"are6$ *3 !/007( "omment: "oncerns in the anal6sis of focus group data Qualitative

health research, 7

-3llen$ B+$ 9rudens-Schuc?$ @$ +arson$ . !%&&1( Focus group fundamentalsIowa State

University-University extension.

-Morgan DL, 1996,ocus !rou"s #n $nnual %eview o& Sociology, ''.

-%enne(a)", %. i *all, M. +n. .. Using &ocus grou"s in "rogra) evelo")ent an

evaluation.

-.rueger$ !%&&%( Designing and conducting focus group intervieKs

raport-psihologia-invatarii-

Documents