furául 29 Qp3663-M3i?6 22 iá (4 3llg.) l90l. /tnul XXXVI!^psrs ciominooa. ^Nonsmsntul PS LN 16 nor., PS V, cissn 8, vs3 luni 4. k»snrnu kîornAnlL PSLN2O Isi.

A/liyeanSL teatnalâ >3 1101 în anul 1900,<is Vasllie Loláig.

^MobÄStÄ este a treia dare de seamii despre mis- MK:6iv'6L teatrala la Românii din Ongaria HÍ Ardeal.

^-M începui aoeste rapoarte ín anul 1898 si scopul lor a fost sâ aüu cbipul, euni înfelege popo­rul român teatrul, deprinderile si dorințele Im pe a- oest teren ui vulturii naponale. Re temeiul resultate- lor câștigate clin aoeste dâri de seamâ aveam de gând sâ-mi 8pun părerile mele în ebestiunoa inüin- fârii teatrului no8tru.

Re terenul sciinfelor sociale, deci si culturale, statistioa este vel mut li clei representunt al realitâpi. Oeea ve sunt fenomenele naturii pentru üsioá, aceea 68te 8tati8tiva pentru sociologie. 6u durere trebue 1n86 8â vonulatain, va Ia noi Românii statistioa e neglizatâ de tot si în vele mai delicate obestiuni ale vieții noastre naționale 86 espun păreri si 86 fâuieso planuri din vc-rdub, a^â numai p6 témáiul fantasiei. Os aiki multele deveptiuni.

N'am ferit sa vad în gresala aoeasta, oând 6- ram sâ dau oare-oum idei botârîtoare în obestiunea înființării teatrului Ia Românii din Ungaria ui Ardeal. Rentru aoeea m'am supus ostenelii sa adun în de- oursul mai mulor ani datele 8tatistio6 despre miyoa- rea teatrala la noi. ^m acum dinaintea mea mate­rialul pe trei ani în obestiunea, oe me preocupa. Hi nu regret 08t6neala. V öd mult mai limpede acum, oa Luai nainte yi am o deosebita bucurie, oa realitatea ml-a i'ustiüoat unele păreri, oe Ie aveam preconce- xute în obestiunea aoeasta.

8oopul atatistioei asupra representafiunilor tea­trale în mijlocul pop orului nostru a fost, sâ statorim oe fel de represontapuni iube^oe poporul românesc; ou deosebire, unde o mai destexlatâ viafa teatrala, «ari autori sunt mal xiefviti Ia noi, cari paturi ale poporului nostru si mfeso mai mult lipsa teatrului?

Oin statistica aoeasta trebue sa tragem oonolu- siunile üresei si numai astfel ajungem a sc, oe si oum este de fâeut, ea sâ dâm sprigin sistematic misoârii teatrale în mijlocul poporului nostru.

Rumai daca vom avea ounosomtâ esavca de te­lul, oum poporul nostru înfulece teatrul, oare sânt dorinfele lui în aoeastâ materie, oe îl mulfumesce, oe îi agitâ viafa suileteasoâ: numai atunci vom b în stare sâ ailâm mijloaeols si calea, oum prin munoâ sistematioâ sâ introducem în mijlocul Iui institutiu- nea teatrului în asâ ebip, ea aoeastâ institutiune sâ devinâ oarne din carnea Iui si sânge din sângele Im.

^m fost xânâ aci toarte reservat în publicarea de planuri referitoare la înființarea teatrului româ- N686. ^vum ÎN86 am temeiul statisticei. Hi oum soar- tea a doois, oa în anul aoesta sâ me despart de oa­menii, oari conduc obestiunea înființării acestui tea­tru, me simt oare-oum dator, oa în sfersit pe temeiul studiilor kâoute sâ-mi espun vederile tata ou aoeastâ importanta întreprindere oulturalâ a poporului nostru.

Voiü da deoi de astâ-datâ datele referitoare Ia mișcarea noastrâ teatrală in anul 1900. Voia com­para apoi datele statisticei pe cei trei ani din urma si din oomparapunea aoeasta voiü scoate resultatele logice, oari vor trebui sâ ne serveasoâ oa temeiü si­gur în judeoarea obestiunii.

Ne kolos6so apoi de ocasiunea aoeasta, oa în- tr'un studiu separat sâ-mi spun vederile, oum si «s este de fâout, oa sâ putem intnnfâ oât mai ourend teatrul româneso în mijlooul poporului nostru.

Vederile aoestea — bine înțeles — vor trebui sa treacâ prin sita oxiuniunii publice. Rentru aoeea rog ou insistentă pe top frapi, oari se interesează de înaintarea noastrâ oulturalâ, sâ binevoiasoâ a luâ în considerare materialul oferit de mine in obestiunea aoeasta si apoi resultatul gândirilor proprii sâ ii co­munice prin revistele si tiarele noastre, ca astkel sâ se poala începe luvrârile pregâtitoare pentru inüin- farea teatrului românesc în Ungaria si Ardeal.

29

338 R rd I O I X âul XXXVII

Oalele slatistioo, oo am adunai despre mitzoarsa teatrala Ia no! în anul 1900, sünt ospuso în tabelele

I. 7 ianuarie Oeva, (vomit. Hunedoara ) „ l^t dootorî", eomedie într'un aot, looalisatâ ds Virgmia Vlaiou. Oorul biserioei gr. or. române din Oeva. Ro- prosontatiunil teatrale t a premers un oonoort.

2. 7 ianuarie Rrasov, («omit. Rratzov.) „Oltonil în latzi", tablou într'un aot, O. 6. Ooorgianu. 8oois- tatea „Oumina" a sodalilor români din Rratzov. Ro- presentatiunea a lost împreunată ou un oonoort.

3. 7 ianuarie 8tzlitzto, (oomit. 8ibiiü.) „^rsi dos- tori^, oomedio într'un aot, looalisata do Virginia Vlaiou. Oorpul învehâtoroso do la tzooala româna gr. or. din 8tzlitzts. Roprosontatiunoa a kost însorita do oonoort tzi doolamatiuni.

4. 7 ianuario Obsosa-Roinânâ, (oomit. lorontal.) „Idil la tnrâ", oomedio într'un aot, looalisata de Na- ria Raiulosou. Oorul gr. or. din Oboosa-Românâ sub oonduoerea iveMtorului loan Ra(iü- Oonoort.

5. 7 ianuarie Obiurgbin, (oomit. Nurötz-Rurda.) „Vistavoiul ldarou, oomedie, Ibsoobar ^loxi. Invo- Morul Vasilio Ololooa din (Ibiurgbiu. voolama(iunî.

6. 8 ianuario 8ob6tzul-8â86S6, (oomit. 8ibiiü.) „Vsoinâtatsa psriouloasâ", oomedie într'un aot, looa- lisare dupâ Xot^obuo, „Ón om buoluoatz", oomedie într'un aot de îdiobsl tzi Oabiobe, looalisata de Alaria Laiulesou. ? — . ix

7. 9 ianuario Roraoul-Naro, (oomit. lorontal.) „8ârâois luoio", oomedio într'un aot, losik Vuloan. Oorul vooal al plugarilor români din Roraoul-Mo. —

8. 12 ianuarie Oaran8obotz, (oomit. Oaratz-8ovo- rin.) „8oars ou ploaie", oomedie într'un aot, losik Vuloan. 8ooietatea româna do oântâri tzi musioa din Oaranssbstz. lîepresentatiunoa a kost urmata do un

9. 12 ianuarie (ajunul anului nou) 8ard, (oomit. ^Iba-Inksrioarâ.) „Nama ^nglislntza", oa(onetâ oo- mioa, V. Alexandri. „Vsoinâtatsa xsriouloasâ", oome­dio într'un aot, looalisatâ dupâ XotLsbus. droaia gr. oat. româna din Hard. Ooolama^iuni.

10. 12 ianuarie (ajun, anului noü) Xâ8sud, oomit. Listrita-Xâsoud.) „Rrima roobio lungâ", monolog, losik Vuloan. Rsuniunoa românâ do oântâri din Xâ- soud. Oonoort tzi dsolamatiuni. ,

11. 14 ianuarie (a doua?i de anul noü.) 8ignr- ^oara, (oomit. Rernava-Nars.) „Rrima roobie lunga", monolog, losik Vuloan. „Olsvstioii", oantso oomio, V. Alexandri. „Ooao pontru soaore", oomedio într'un aot, Rrooaru. Intoliginsa româna din 8igbitzoara Oslarna- (iuni. .

12. 14 ian. (a doua 2i do anul noü) Roiana, (oomit. 8ibiiâ.) „^rvints tzi Rspsloa", vodevil într'un aot, V. Alexandri, „Râmâtzagul', vodevil într'un aot, V. Mexandri. Inteliginja românâ din Roiana. Osola- matiuni. .

13. 18 ianuario Rratzovul-vsobiü, (oomit. Rra- yov.) „Oârlanii", vodovil întRun aot, O. XsgruriÂ. Oorul biseriooi gr. or. româno din Rratzovul-vsobiu.

14. 21 ianuario lieoi(a-Nontaná, (oomit. Oaratz- 8everin4 „Oisla", soonâ oomioâ, O. Rorumbs8ou.Rs- uniunea românâ do oântâri tzi musioa din Reoita- montanâ. Oonoort.

15. 21 ianuario llerman, (oomit. Rratzov.) ta­xatorul de bard", oomedio looalisatâ do Rop. Ri- nerimoa româna din Ilörman. Oonoort tzi doolamatiuni.

1b. 21 ianuario ^lba-Iulia, (oomit. ^lba-Inkor.)

„8pada resbunârii", drama în 2 aste. ? Nosoriatzil românii din Xlba-lulia. — x -

17. 27 ianuarie 8ibüü, (oomit. 8rbnü.) „RlastzU de la Raia", oomedie într'un aot de X. Rogdan, tkântul vumitru" saü „Rovarâtzii neds8pârtiti", oo­medie în versuri de Oarol 8orob, „O jaloba in at- moskerâ", oomedio do X. Rogdan. Reuniunea so­dalilor români din 8ibiiü. Oonosrt.

18. 28 ianuarie ysitin, (oomit. Oianad.) toroou în oasâ", oomedie, Rop. Oorul vooal bisriosso gr. oat. român din ^sitin. Oonoort.

19. 28 ianuario Ruoium-^asa, (oomit. ^lba-lntor.) „Ooao psntru soaors", oomsdis într'un aot ds l^o- oaru, „Ostztsptarsa lui Rraian", poema dramatioa de losik Vuloan. Inteligenta românâ din Ruoium-yasa în krunte ou preotul U. Ropa. - .

20. 28 ianuarie (lorebenat, (oomit. ^lurötz-1 urda.) tâpatorul do bani", looalisaro de Vntoniu Rop. Oo­rul vooal al plugarilor din oomunâ Osrebsnat- Oon- oert tzi doolamatiuni.

21. 1 ksbruario Lrad, (oomit. Ilunodoara.) „ iüs- vutzoâ Osapoânul", oomsdis într'un aot, prsluorata do R. O. Rosstti, „Xunta tZrânoasoâ", tabloü national într'un aot, V. Alexandri. ?

22. 4 ksbruario lortok (Rs^srdork,) (oomit. Oa- ratz-8ovorin.) „8ârâois luoio", oomsdis într un aot, losik Vuloan. Rinerimsa plugarilor români gr. or. din lortok. Oonosrt tzi dsolamatiuni.

23. 10 ksbruaris Vaisndork, (oomit. Isrnava- Nars.) Prolog", losik Vuloan, „Xârodul tzi XoguM- torul", dialog ds ^nton Ran, „^rvints tzi Rspslsa', oomsdis ds V. Alexandri. Rinsrimsa româna din V a- lsndork sub oonduosrsa învsMorului Rilarsat Ositzo- rsanu. Oonosrt tzi dsolamatiuni.

24. 11 ksbruario 8oroâita, (oomit. tagaratz. > „8ârâois luois", oomodis într'un aot ds losik Vuloan, „Vladutul mamoi", oomsdis într'un aot ds I. Oupssou, "Xârodul tzi Xsgutâtorul", dialog ds ^.nton ?an. In­teligenta românâ din Asroâita tzi Ruoium. Osola- matiuni. . . .

25. 11 ksbruaris Ranoiova, (oomit. lorontal.) „8ârâois luois", oomsdis într'un aot, losik Vuloan. Oorul vooal român din Oslibata. Oonoort tzi dsola- matiuni.

26. 11 ksbruario Oomoritzto, (oomit. 0aratz-8svs- rin.) „Oâprita ou 7 isdî", kabulâ în 3 tablouri. ? Rinsrimoa tzoolarâ gr. or. româna sub oon- duooroa învetâtorulul i^isxa loan. Oonosrt tzi dsola­matiuni.

27. 14 ksbruaris Oravita-Românâ, (oomit. Oaratz- 8svsrin.) „Oula-l Rst-Rrumos", oomodis într'un aot ou oântsoo, X. Rogdan. Rsuniunsa gr. oat. ro mânâ ds oântâri „Oonoordia" sub oonduosrsa invs- tâtorului loan Rogdan. Oonosrt.

28. 14 ksbruaris Rilitzoa, (oomit. 8ibüü.) »Otrava ds liâroiogi, oomsdis ds lV Rop, „Ra^a Naioii 8ânts , pissâ dramatioa ds iV Rop. Oorpul învstâtorsso ds la tzooala gr. or. românâ din Rilitzoa. Oonosrt.

29. 14 ksbruaris Nokadia, (oomit. 0aratz-8svsrin.) „Os la sat", pissâ în 4aots, X. Naoovitztsanu. Oorul bisoriosso gr. or. din Usbadia. Oonosrt.

30. 14 ksbruaris ldarootz, (oomit. Rrs!-8oauns.) „Oârlavii", oomsdis într'un aot, O. Xsgru^i. ? Oon­oort tzi dsolamatiuni.

81. 17 ksbruario l^orourea, (oomit. 8ibiiü.) „OR nol-Oinsl", oomodis într'un aot ou oântsoo, V. ^1o-

Xnul XXXVII. R X NID IX 339

xandri, „8tan Oovrigarul", oantonotâ oomioâ, V. Xlo- xandri. ? —.

32. 18 lobruario Lrayov-8oliâ, (somit. Rrayov.) „O daravorâ xorisuloasâ", larsL într'un avi, losali- satâ ds I. R. Robanou, „Oreditorii", somodio într'un äst, V. Alexandri, tinerii mosoriayii români din Rra- yov (8oboiü) Oonoort yi doolama(iuni.

33. 18 lobruario Radia, (somit. 0aray-8ovorill.) „Vladutul mamoi", oomodio poporală într'un not, I. Dupulosou, „Vosinâtaioa porisuloasâ", oomodio în- tr'un aot, looalisatä do Rrooaru. Oorul vooal Ar. or. român din Radia. Oonoort.

34. 22 lobruario 8ibüü, (oomit. 8ibiiü.) „Rrima roobio lunga", monolog, losik Vuloan. Rouniunoa so- dalilor români din 8ibiid. Oonoort yi doolamatiuni.

33. 24 lobruario .lobot, (oomit. 'limiy.) „Oo 1a sat", piosä in 4 aote, X. Nsooviytoanu. Oorul pluga­rilor gr. or. român din Riliyoa. Oonoort.

36. 25 lobruario Rensoul-Român, (oomit. '1'imiy.) „8ârâoio luoio", oomodio într'un uot, losil Vuloan. Oorul vooal bisoriseso gr. or. român din Lonooul- Român. Oonoort poporal.

37. 25 lobruario Liniari, (oomit. Rrayov.) „Roa- tra din sasâ", oomodio într'un aot, V. Xloxaudri. Intoligonha româna din ^in(ari. Oonoort.

38. 25 kodiuario 'l.-Oudin, (oomit. dimiy.) „Rrima rosdio lunga, monolog, losil Vuloan, „Xoaptoa do 81. Oboorgbo", vodovil în 2 aoto, dbooobar Xioxi. Oorul român bisorisoso din l'.-Oudin. Oonoort.

39. 25 lobruario Rotitor, (oomit. dimiy.) „8ârâ- ois luoio", oomodio într'un aot, loaik Vuloan. Rinori- moa plugarilor români din Rotitor ou oonoursul oo- rirlui vooal gr. or. român din lortol. Oonoort.

40. 25 lobruario Oonado, (oomit. Xlda-Inkor.) „Ruga do la ObisStoü", oomodio poporala într'un aot, ou oântooo yi .(oo, losil Vuloan. Rruntayil poporali din Oonado dimprouna ou învotâtorul Xistor Rutoloa. Rotroooro poporala.

41. 27 kodruario Roldru, (oomit. Ristrita-Xâsoud.) „goldan Viteaxul", monolog, V. Alexandri. Rouniu­noa do ootit yi do oânt din Roldru. voolama(iuni.

42. 3 martio Xâsoud, (oomit. Li8tri(a Xâsoud.) „8tan Oovrigarul", oantonotâ oomioâ, V. Alexandri, „Xasul", monolog, ? 8ooiotatoa do looturâ a yoola- rilor do la gimna8iul din Xâsoud. Oonoort yi doola- mahiuni.

43. 3 martio Ruatiniy, (oomit. dorontal.) „Xoap- toa do 81. Ooorgo", oomodio în 3 aoto, ddooobar Xloxi. dinorimoa româna din oomuna Ruatiniy 8ud oonduooroa înv8(âtorulul sondor Daul. Rrima potro- ooro poporala românoasoâ în aooa looalitato.

44. 3 martio Romorod, (oomit. Rornava-Naro.) „Otrava do bâroiog", oomodio într'un aot do Xnt. Rop, „8âraoio luoio", oomodio poporala într'un aot, ou oântooo, do Io8i1 Vuloan, „VlâduM mamii", oo­modio poporala într'un aot, I. Dupulosou. dinorimoa românâ din oomuna Romorod.

45. 4 martio Dipova, (oomit. dimiy.) „8oaro ou ploaie", oomodio într'un aot, loaik Vuloan. Oorul vo­oal gr. or. român din Dipova. Oonoort yi doolamtiuni.

46. 4 martio Duponi, (oomit. Runodoara.) „Oa- loa dreapta o ooa mai duna", oomodio do X. Lotxo- duo, losalisatâ do Darabant, „Xogustorul yi Wranul", dialog, Xnt. Dop, „Otrava do bâroiogi", oomodio Xnt. Rop. învsMIoril gr. oat. români din diul-de- 8U8. —.

47. 10 martio Ooyteiv, (oomit. dimiy.) „Vista-

voiul Narou", oomodio în 3 aoto, dboosdar Xloxi». Rouniunoa do ootiro yi oântâri din Ooyteiu. Oonoort

48. 10, 11 yi 12 martio Rrayov, (oomit. Rrayov.) „O noapto în Oranada", opera, Lreutxer, în româ- noyoo do Ooorgo Dima. Rouniunoa româna do mu- 8ioâ yi gimnastioâ din Rrayov sub oonduooroa diri- gontului Ooorgo Dima yi ou ajutorul vo8titului bari­ton Dumitru Ropovioi, a dyoaroi Rugenia Noga yi a tonoristului Vasilio Ropovioi. Opera aoeasta 8'a dat în Rrayov de 3-ori dupâ olaltâ în Reduta orayului.

49. 23 aprilie (a doua xi do Rayoi.) Orâytio, (oomit. Runodoara.) „Roysu Roooegiul", oan(onotâ oomioâ, V. Alexandri, „Dragoste", oomodio într'un aot, X. din Dorna, „Râi do maro", oomodio într'un aot, X. din Dorna. Reuniunea mosoriayilor români din Orâytio. —.

50. 23 aprilie (a doua xi de Rayoi.) 8eliyto, (oo­mit. 8ibiiu.) „8âpâtorul de bani", oomodie looalisatâ de Xnt. Rop. Reuniunea moseriayilor români din 8e- liyto. Oonoort.

51. 23 aprilie (a doua xi do Rayoi.) Xadlso, (oomit. Oianad.) „Ruga de la Obisoteu", oomodie po­porala într'un aot ou oântooo yi jos, loei Vuloan. dinorimoa româna din Xâdlao sub oonduooroa învS- (âtorului O. Rotrovioi. —.

52. 23 aprilie (a doua xi do Rayoi.) Reiny, (oo­mit. Ribor.) „Ruga do la Obisötoü", oomodie popo­rala într'un aot ou oântooo yi jos, losil Vuloan. di- norimoa plugarilor români din R. Daxuri. Oântâri yi doolamatiuni.

53. 23 aprilie (a doua xi de Rayoi.) Runodoara, (oomit. Runodoara.) „8ârâoio luoio", oomodio într'un aot, losil Vuloan. dinorimoa româna din Runodoara. Oonoort.

54. 23 axrilio (a doua xi do Rayoi.) 8eliyto, (oo­mit. 8ibiiu.) „Dospro lues", dialog, I. R. Rotoganul, „8âpatorul do bani", oomodio looalisatâ do Xnt. Rop. Rouniunoa mo8oriayilor români din 8oliyto ou oon- oursul rouniunoi do oântâri. Oonoort.

55. 23 aprilie (a doua xi de Rayoi.) diovaniul- Nare, (oomit. Oaray-8everin.) „8ârba(ii kermeoa(i", oomodie în 3 aote yi un tablou ou oânteoe, do N. Rasoali. Reuniunea românâ de oântâri yi musioa „Xr- monia" din diovaniul-maro. Oonoort.

56. 23 aprilie (a doua xi do Rayoi.) dabar, (oo­mit. 0aray-8ovorin.) „'koránul în slujbâ", oomodio în 4 aoto, X. Naooviytoanu. Oorul vooal bisoriooso al plugarilor gr. or. român din dabar. Oonoort poporal.

57. 23 aprilio (a doua xi do Rayoi.) Dixova, (oo­mit. Rimiy.) „Ratimilo, moartea yi învioroâ lui Obris- tos", drama în 5 aote, ? Hoolarii yi yoolâritole do la yooala românâ gr. or. din Dipova. —.

58. 23 aprilio (a doua xi do Rayoi.) Rrayov, (oo­mit. Rrayov.) „8gâroi1ul", oomodie în 5 aote, lRo- lioro. 8ooiotatoa sodalilor români „Dumina" din Rra- yov. —.

59. 23 aprilie (a doua xi do Rayoi.) Oriy, (oo­mit. dornava-maro.) 1. „Xusturoi Rloburosou", dia­log, ? 2. „Routura îl sârâooyoo po om", dialog în­tro doi sâtoni, ? 3. „Oino laoo, lui îyi tavo", oo­modio într'un aot, ? 4. „Idil la (arâ", oomodio într'un aot, dupâ duin yi Rlorx, looalisatâ do Naria Raiulosou. dinorimea româna din Oriy. —.

(Va urmâ.)

340 O U I O I ^nul XXXVII.

8 V i V i 6 I.

ps/r-trír, ?á/>as, ^Vu, ps/r-^ru, osrsu,^ os î-«7N, «oor; Hr-«^ o/'S« sä w«, />r«5 sors rrrrrrs 6"«»/r, oâtâort r?r /»reá őrs.

Wv/rr/râ o áoa,^os^s ow '?r d»rsnrs, Os /»orsts?rrs ^r-<r»n, »rrt»t / O, îcrsâ-T^-s orr-« 7/rsîs sjo»s»>re /», ^r/rrscr '/r o«or s'a. 'nâ/rsoat.

^I^NIX OvSPXklv.

I u b i I" 6.?iess IN 2 aots ín versuri.

(brmare.)

b iar?-sa (riâioânâu-ss.)In minto-ml A roii 88 strmAg ur^oala áramol molo .. — kost oresout áo mama .. 0 mama ám aoolo Oum multa nu-s, ou toate va mame top avem, O skântâ 'n sukorinta oe-ajunAg la oxtrem — In noaptea el áe obinurl, 6a sinAurâ lnmina M'avoa pe mine, — mie ml-a înobinat áeplina Iubirea el oea mare yi toata Arija sí, — Küblim avsnt oáná ele esistá la komol! - ^m ko8t oresout in oasâ, am învehat in oasâ — 8ubt S8pra el veZboro treoul áin olasá 'n olasá, Ou staturilo-I árepte oo mult m'aáomoniaü M ss korma natura, — Iar ani! bláná treooaü bbol o SAuáuiturL.. 8eiam áe rou, âin nume., ^voam aooa oroâintâ 6a áaoL ioyl în lume Hun, árept, statornio, a§er yi proMtit a?á Oa 'n moyioyuA anume sâ pop 8â kaol seva, — Oârarea tl-o âosobisâ yi sigura i2bânâa.„ Oreâeam ea tot pooatul îyl are yi osânâa Voâoam întreaga lume prin oaraotorul meuA nu-ml pârea nimioâ niol kára rost, niol Arșii... Oiroasoa mea pornire erâ oâtre 8oiinhâ, — Iml surîâea Oateára. Dar oânâ aooa âorintâ Iml ku înâeplinitâ, simțim oâ par' o'ay vrea 8'aplio a mea yoiintâ yi sâ nu-ml âesobiâ prin ea On árum oâtre oroarea vre unei oaro-oaro Inâustril, ee s'aâuoâ yi horii pro8p6rar8, di mi6, p6ntru munoa oo-ay ü âopus oinstit. ^voam puhinâ-avoro, Ia luoru m'am Mit — I'rol ani munoim yi oaloa mi ss âosobiso 'n Ane. Iml trobuiâ tovarây, l'aklaiu. Oorniam ou bino. O kabrioâ înâatL ku pusâ po piolorOe-a 'noopo sâ proâuoâ. Oo vis âo munoitor!_ M yoii oâ tot âin Aiuru-hl o propria-hi luorare In oaro-al pus o parto âin vlaha ta, ia oaro ^.tâpa enyi îyî aba mijlooul âo trâit,Hi 'n oaro, âup' o vromo, sâ-hl 2iol: nu! n'am hintit Ou orl oo preh oâytiAul! O ram âo-o bârnioioOo-mî âa putorl, viahâ yi viehiî buourio — ^tunoe», oa ooroaaâ aoosto! buouriîO tinorâ kooîoarâ in salo întâlnii.X'avoa o krumusoho âo-aoolo orbitoare Oi o blânâehe âuloo yi înâuioyâtoaro, Obip âe oopil, privire oe 'n süllőt strabâtoa: Orkanâ yi sâraoâ, po nimenea n'avoa.

î-am spus a moa iubire ürbinte yi ouratâ, di ml-o primi o'o vooe atâta âe miyoatâ di-ml multâmî o'un xîmbot atât âe robitor Oâ-i âam un soh yl-o oasa pe lânZ' atât amor, (Ia 'n seara nunhoî melo, în oasa pârinteasoâ, Intra yi korioiroa ou noi sâ looulasoâ!

(?nusâ, — pleueâ un moment fruntea.)Iroi anl Hinu vrâjiroa oa piourânâ âin oor, di nu-ml pasa âe xile oâ vin, me 'mbatâ, pier_ Oar subt aoeasta vraja, oa subt un oâmp în poare 8o streourâ, asounsa, o apa 'nyelâtoare, Oe mo surpa ou 'nootul, âar siAur, oa sa xio di âin a mea 'nnâlhimo sâ nu me mal riâio!

(Osusâ, — e foarte turburat.)Ibvarâyul ou oaro oomerhul so urnise Orâ strein— — ^.l noytri, ^niol unul nu voise 8â-yi risoo oapitalul.. — în timp os eu munoiam Oin resputerl, ou oinste yi oinsto âoveâiam, 8troinul, oa un yarpe, îml prgAâtiâ oââerea ^siAurânâu-yi bine bohia Iul: aversa, di lata falimentul Ia uya moa bâtenâ, 8i lata top streinii âin harâ, top rânjinâ Oâ nu o obip sâ b în tara româneasoâ Inâustrie româna sâ poatâ sâ trâiasoâ!

(dter^enáu-p fruntea cis ns<lu?als.)^m Ii obi âat áöAraba, mâbnit, âar nu sârobit. di-am înoeput o lupta âo om nebiruit Oa sâ Stornos« kurtuna ambipei în harâ, 8a kao sooi etate âo-aoponari, oa iarâ 8â Iasâ âin ruinâ sormana munoa moa...Oar— lata 'n vremoa-aooasta âe oumpânire Arsa, Oo oânâ eram aproape â'a strînAo yi rokaos, -- O! noaZrâ âeyiraro âe âuloi náásjál yi paoo! — 8ohia mea, putoroa oo-ml i^vorâ puteri îmi pârâsiâ looayul atâtor mânAâlorl, Ou oine? ou streinul oe nu-mi kuraso înoâ di viaha—— yi în oasâ-mi râmase noapte-aâânoâ, ^.ooa Aromává noapte în oare âibuoyol Oe tine sa to alb yi nu to mai Zâsoyoi!_

(8s Iasâ ye seaun p-?i aseunâs eapul în mâni.)

(profană rni?eatâ, înoet.) Xoreounosoatoaroa!

Möwer.8a nu, o oriminalâ!

^f/r,ocr.Asemenea oomoarâ âo om âaoâ so 'nyalâ

Oârdscr (riâieânâa-ss stăpânit.) îortap-mî slâbioiunea -

(p'o privire înâuioyatâ.)O! oât al sukorit I „

Xospus, nespus! __ âar mvnr! (pausâ.)^.yâ, am pârâsit

lâeea re'nnâlhâroi - Iml românea aoasâ Ooi oopilayl, — kotiha nu toomal sânstoasâ Halatul mio Ou mama, ayâ prooum puteam, Oe soumpole oâraslo munoiam yi înArijiam.Oar iată moartea, moartea, a vlopi preoupeahâ, îm! smulse âe po pomul â«ja ouprins âe oeahâ, di-aoele âouo roaâo oe singure-mi âââoaâ Ourajul în viahâ yi viapvmi ropnoaü _.

(Oleeâixl eapul Iserimânâ.)

léniái?

342 L XNII O X Xnul XXXVII.

O'am mai avul puterea niol sá díszem aouma— Ne biruÍ86 vlaha... Iar oâuâ porul tzi MUMa Hi draga mama skânlâ la looul seü oere80, Nl 8'a párul oa luorul o-aiâla âe ürese 8a uu remaiü ou nimenl, lu oalea vlehil mele, îuoât n'avulü uioi laoriml oa 8'0 petreo ou ele I—

(ksmáns xlsoat ou Lapul ps pspt.)(vsninâ Iân§â el inai sâ isbueneases în plâns, luânâu-î

o mân» într'als sî.)Xl kosl Martir, amioe— Xmar Me âoheneso, Liind-o'atzâ, âurere oataiu sâ-hl rssooleso!

(înost, kllisel.)Lü uu Maî pot âe zale -. Ne 'nneo... (8s riâîoâ.)

âe««- (îneet, 2inoâî.)Ilaidsm... L vreme

Oa 8a-! 1â8âM tzi singuri.— (los înosi anisnâons kârâ sâ 6s simtile.)

Leeua III.ârsw, Oa-rdscr

Owrdsw (riâioânâ oapnl, inai stâpân ps sine.)Ou, doamnâ, uu to teme

Oâ m'al kaout 8â șuier... oâoi o! âe oâuâ simhiam Xsemenea nevoie pe oare-o 'nnâbutziam, Os-a-mi spune-odala looul atâtor patimi grele, Oar uu gâsiam pe uiMsuI 8â-1 vreânioeso âe ele- — Xm râtaoit o vreme ne'nlreg, neounosoenâ Oe lao tzi oe voiü lave— N'a âetzteptat ourend OoMpâtiMirea inse, avea ooMpâtiMire X luMöi, oe te pune ou densa 'u îuvraMre, 8oârbinâu-le âe toate — Xlunoea, aM vendül Hi oasâ, tzi âiu luorurî (arâtând peste ârum)

tzl-aoolo ml-am kaoutOu ouil> vietei lrisls... (paes oâflva pa?i prin oamsrâ.)

Mts«.O! 8puue Mal âeparte—

Oarbe« (oprinân-ss în kala el.)N'aiu înlrsbal aâo8ea: oum âe-a putut, o parte Oiu ruine, 8â păstreze puteruisul i^vor Oe Miute tzi târle, oa viata 8â uu-iul sbor? Ou oiMitlr îu gîuru-mi, Iar eu oa trl8tâ oruoe Vegbiând peste MorMlute, ulol limpul nu-mi aâuoe Naoar o tzlirbilurâ?.„ adesea eugetam..Voiam sâ mor... Oura.pi-Mi llpsiâ tzi pregelam... Veâsuâ âetzârtâoluuea âoriuteî oe uu poate, Nl-am Äs oâ âaoâ 'u olipa desguslulul âe toats O'axuoi o arMâ 'u Mâuâ sâ ourMl al vlotol ür, Oe oe-al Mal vrea mormânlul sau te-al orea Martir? L-o ueoesitate oe-asouuâl âe line-snsu-hi, Oâol vîaha-hi este dragâ kâr' a voi, tzi plânsu-hl L uuMal neputința â'a uu ll oa 'u treout_ Xlunosa, Mie ensuml, eu toate le-aM tâout... Luginâ âo omenire, âo-a el ueoMeuie, Nl-aM riâioat altarul Hoiinhsî, îu pustie, Hl-atzâ âuoeaM viata âe biet oeroetâtor, Oe-o palida luMiuâ oouâus îu viitor_ Oa, paliââ ou totul., oâol uu avo a iu pe oiuo 8â-Ml spule oâ tzperanhâ Mal oste peutru mine... Munoiam o Muuoâ stearpâ îu oel Mal sterp ouprius îu oare totul arâe pe subt uu âor aprins_ Xtunol.. oa o luMiuâ oe taluioâ rZsare Oiutr'uu âesitz âo ooâru, po 'utuuoooasâ riare, Ni te-al ivit o! âoaMuâ, — inleiü îuspâiMâutâuâ Lrivirea Mea âeâatâ ou noaptea âe oursnâ, --

^)âuâ reliekurl oruâe la Multe âin imagini In oartea aMiutlroî râmase 'n triste padini, Oitats uu, âar oaro erau ostile rar..Nî-aî Mal uroai îu süllel vsuiuul osl amar XI îndolelel...

(în visare.) înse... îuosiul ou îuoetul

Ihl âispârsa vsuiuul, îhî alungai seoreiul Oursrilor îu oolhul aââuo tzi âepârtal Iu oars lol lrooulul rsmâne 'nmormsnial, Hi-hl înoepeal oroarea aoelsl luMl, îu oare "Ie uatzol 0'0 uouâ viahâ...

Oarde«.Hl-aoea regenerare

Oin ooliil âuMitale, ol doamna puroeâea.. Ouvenlul âuMitale, în harinî noul, roâiâ.. îl! ÂMiuletzoi, atzâ 6„

ârsa.O! âs, Mî-aâuo aminte...

'Il-SM Äs: etzll om, etzil korhâ oa brahe tzi oa Minte, Logoarâ-te 'ulre oaMsnl ou merilu-hl real: Hi 'n sgowotul atâta âe-asurâitor, banal, Ool kao înkumurahil tzi seoii top, pe oare hî sooate la ivsalâ batâr saü Intemplare, îinxune-to, amieo, ou oinslea, Munoa ta Hi ou experisnha oe al, vel triumkâ!..

? «rbew (on ninintinâu-tz.),,Oâol uu-l eroü aoela oe luptâ-asouns în sine ,,Departe âe-omenire în lupta pentru lbno. ,,Lroü aoela este oe 'nkrânge-a a Iul dureri ,^Hi 'n lupta sa ou luMea îtzl pune a lul puteri— îuâeMnulul aoesta M'aM botârît pe mine.- Hi latâ-M6— (lnouront, înfiorat.)

Oar... mse...(apropiinâu-86 cis sl, on drsA.)

Oar, înse... tot nubins— Nai e oova, iun pare, oe luxtâ 'n dumneata.. Ia oatâ tzi-hî ââ seama âe-aoest asouns eeea. .

(k'insa va urnaâ.)O. O. RLOVNUSOU-OlNM

— l ÜLon lina 8abo. —

«üMram ps alunol a oinola roatâ în redaohia „Iri- tzl^bunei", oânâ am vechut-o pentru 00-a âin urmă âalâ.

Lrâ âo 14 anl; venise în el austru âin 8ibüü sâ-tzî oomplel626 studiile.

O ounotzoeam de ooxîlâ mioâ tzi nu-mi srâ îu- demânâ sâ-l Äo „downitzoarâ", mâoar oâ talia elsub- hirieâ, guriha ^imbitoare tzi oobii el marl tzi intoli- genhî päreaü a-ml spune: Ou bagi de seamâ, dom­nule, oâ a mâne-s katâ mare?"

Oa garâ, oând talál seü s'a renlors oâlrâ oass, niol n'a lâorâmal.

— Xoum n'am înoâlrâv, ved oâ nu mal stzü oopilâ.

^m xleoal prin oratz la plimbare, oâol de searâ avea sa înlre în olauslru.

Oe-am oprii la ookelârie.Lrâ veseiâ din oale skarâ tzi kâoea ba^, oa lstL-

86Ü a plâns la âespârhire, Iar ea nu.

XXXVII. L N I D I 343

Deodatâ mo întroabâ zimbind:— 8puno-mî, io rog, oum o aoooa, oând so/'r^k' ^oum orâ rondul moâ sâ zimbeso.— litte. Im un kol âo bârtio si sorii do asupra

Mu: „Oalugâriha", apoi -La «o kâou ro?io. i— Xu-I krumos nioi do la dta, niol do Ia Luni,

vâ-mî umblati prin sorisorilo molo.In roabtato ou o ram novinovat.Lmil Inso, abâ-se, oa sorioara Iui sorio po as- euns* üsttől am ajuns od In posesiunea a trei koi

* VvP „Unire»", 1901. ar. 4.

— Vedi, dyoara Doontinâ, am adat sooreiu. ^lai dino al kaoo daoâ mi-ai da sobiha întroagâ s'o traduo yi s'o publio în „Iribuna" (Depausata sorioa în un- guresoo si nomloyoo.)

— X'am nimio do dat - si priviâ încruntata Ia Lmil, oaro rîdoa ou bobot. .............

Ooppoo 8PUN6 undeva, oa to(î soriitoriî HI ar- tistil sunt vanitoși, di 'ntr'adovor, oând vedî în frun­tea outâruî volum numele autorului ou litoro oat pumnu, par' oâ-1 audi deolamând: „In laturi, nekerl- oitilor, nu vodohî oa eü, am soris oartoa asta?"

' rop soriitoriî sunt vanitos (mai vanitoși sunt soriitoriî ooî slabi!) Iar oopila aoeasta do 14 ani sorioa în taînâ, kârâ sâ doroasoâ ologiî, kârâ sâ um­ple ooloanolo gazetelor ou numele el.

Oole trei ülő do iiârtie atî romas la mmo — eorpus delioti.

8i azi oând soiü oa nu mal super po nnoa mea prietina — morpl nu se suporâ— Io daü puüüoitapl.

Ootitorul nu va uîtâ din oapui loouluî, oâ sunt «orise do un oopil do trm-spre-zooo anî.

Oâîugârba8eara so ooboarâ posto lumo, ?i — asemenea

unu! vultur uriaș aooporo totul ou aripilo oî. lin Loür ușor olâtinâ ramiî krumos mirositori ai bradilor. ?o ooasta doalului din kaM, din oând în oând s'a- xrindo oâto un koo do păstori, apoi iarâs o întunoroo. kosaro luna, împrâ?oiind dulooa oî luminâ posto lumo. , . x

Oo krumoasâ o seara asta do vara! Iotul o a?a do liniștit, a?â do tainio; natura adoarmo în brahele sorii oelel minunate.

vin dopârtâri s'audo oâto un üuer do pastor : tânguirea unei inimi îndrăgite ?i pátimaye. Oe keri- eip sunt pâstorii aoesba; asâ de aproape-s de sînul naturii! ,

Völul întuneoat al pâdurii de brad asounde un nno olaustru. Lvlavioasols maioe de sigur dorm aoum. Völul pâdurii osiei întuneoate Io aooporo ou totul, oa si oând ar soi, oâ süntelo maioo nu mai vor sâ ?oio do lume. în apropioroa olaustrului, lângL oapâ, o oimiteriul. ^.blá so vöd oâtova oruol do lomn, pur­tând numele adormitelor mirese alo Domnului, oâoi olaustru nu o ridioat deoât do vr'o doi ani, de oând s'aâ desobis minele de oârbunî din apropiors. Dunele mâlos so ooupâ ou îngrigiroa râniplor din aossto mine. Vr'o douozooi do maioo, un preot botrân; iată lotrog porsonalul olaustrului. Do prssints nu o nioi nn bolnav în olaustru yi astkol obMle sunt liniștite, înmiim o stînsâ. Xumai în una so vodo luminâ: obi- lla soroi Obaritas.

Oars oo poate kaoo asâ târziu? 8o roagâ?-.. Oetoyoo?— Xu; doar legile olaustrului nu-i pormit asâ oova. / , ,

8L no apropiem xupn de obiba ei. On pat ou- rat, neastsrnut înoâ, un spâlâtor, un dulap, o masâ, douo soaune si iooana ^laloiî Domnului dinaint8a oâreia ardea oandela: lata întreg mobiliarul obiboi. Obiba o iuminatâ ds un opaiț somnuros. Lsreasta o dssobisâ, si o komme de toată krumuse(a privesoo verkurile bravilor, poleite de lumina lunii: 8ora Oba­ritas. Daîna nsagrL de oLlugârpâ o aoopere, larmij- looul oi sveit o înoins do o logâtoaro albâ; mstâniilo îi atârna. în kala oi palidâ — de pe oare sukorin(a a oules roșele tinerspi — se reoglindesoe suüetul ei întreg — inima si obinuitâ ds o dragoste nenorooita, bâtând aprinsâ sub bainels ds oâlugârM. Lruntsa-i înaltâ e aooperitâ ds völul nsgru si Areu al oâluga- rîsi. Oobil si mari, în oari ss restrânge vönötul oo- rului ss pierd abâtup în zarea depLrtLriî. 8tâ ne- olintitâ oa o statuie. 8s gândssos la kotla si, la prima si iubire — Vrtur — si ia obxele kerioits oe le-a petrsout în lume, înainto ou un an. On zimbet tu- garnio îi alunooâ po buze, oobiî ol albaștrii - bior- dup în depârtare — 8trâluooso do oâte-o raza do nă­dejde - 8o ridioâ, strîngendu-sl mâna pumn, oa ?i oând ar amenința pe oineva — apoî 8e înduioseazâ, kârâ putere oade pe un soaun e palidâ, în oobi i 86 stîngo raza de nâdejde, si iarâs stâ oa maî namto, albâ si krumoasâ oa o statuie, în lumina razelor de lunâ. , 1

L abiâ un an de oând o în olaustru. Isi aâuoe aminte de primul bal. Drimul bal! - Oo do visuri dostoaptâ aoest ou vont în inima unei keto tinere! ^tunoi 1-a ounosout po ^rtur - P6 ^.rtur ! .

Oo duloo sunâ aoest ouvânt si astâzi! ipi oo tru- mos ora ^.rtur! înalt si «volt si drâgu(. Oobiî lui ardeau într'o luminâ duloo-mânooboL, oa oobil unui poet, di ü lubiâ ou patima nsbunâ a unei inimi ti­nere. O lubiâ si 6l. .

di atunoi era luminâ do lunâ, oand pontru în­tâia oarL si-â plooat oaxul po umorul lui, jurându-i orodinM; oo viitor krumos M ^idiau în înobixuiroa lor. Dar toate an kost numal un vis krumos — si visul trebue sâ piarâ î

-i-

întrorupom aloi, do si inai sunt vro o 15 sbe-De undo solea sâ spunâ oopila asta la troi-

spro-zeoe ani, oâ „natura adoarmo în bravele serii do varâ", „opaițul arde ss^^ros'', „luna porss^s ver- kurilo bradilor" ? , , i

De undo soiea, oâ „oobil poetului ard mtr o iu- minâ duloe-molanooboâ" ? Do undo solea, oa »visu­rile oâ piarâ" ? .. ,

Oe-ar ü soiut sâ no spunâ mai târziu oopnul Lsta ou minte, daoâ oerul nu ni 1-ar ü luat ?

8'a stins la 17 ani, oa o a doua „8telu(â , oa un vis do tinerote, despre oaro oa ânsasî sorisoso: „trobue sâ piarâ"." 8mm.

8trâmbii mânânoâ (ara si ârop(ii n'o lasâ.

Oo vorbosvi ou în oasâ.

cks:

ol în ogradă, nu oști sigur panâ

lâ

-------------- ---- _______________________________^liul XXXVII.

Oiseunsul p^s^sclintSluI losif Vulcsn la âescdîâerea aâunârii generale âin tzimleü a 80- cietatîî pentru crearea unuî ívná âe teatru román,

Is 1 august n. 1901.Domnilor si doamnelor I

Societatea pentru fond do teán român, in nu­mele oâroia am onoarea a ve saluta, punând ba­bele la inLin(area teatrului național, orea^â o sooalâ practica de cea mai mare însemnătate pentru cultî- varoa unui popor.

yooala aceasta propagâ cultura morala, singura eultura care poale sâ asigurene trăinicia popoarelor; căci morala e temelia tuturor institu(iunilor cari aü putere de via(â ; tot ce e immoral, n'are decât o du­rata efemera, trâesoe si strâluoosce un timp oare­care, apoi se stinge si piere, florala cladeyce, immo- rala distruge.

Roma antica ?i dimpreună cu ea toate popoa- rele veclii ne arata ca numai pana atunci aü înLorit pana când la strălucirea lor aü residat dunele mo­ravuri , din momentul inse în care ele aü alunecat pe panta immoralitâtii, când desfrâul s'a urcat la tron si a călcat în picioare tot ce-l cinstit: numai decât s a prăbușit în vânt si putere si florie si re­nume si tot ce-aü avut mare si admirat.

Xu numerul mare, nu bogăția strălucită si nu puterea vruta sunt garanta viitorului unui neam, ci oa^a morala, die o națiune cât de mica, cât de ne­dreptățită si de asuprita, — daca are oonsoiinta mo­ralei, nu va peri, da se va ridica si va înflori.

- corala e izvorul din care, prin vecinicaronduialâ a Arii, isbuonoso calitățile cari terese po-

âe toate primejdiile, cari le arata calea pro­pășirii, le luminează mingile, le întăresc diatele si le pregâtoso viitorul.

Corala este mama a tot ce-i dun si frumos. Da nasee toate ideile mari, ea inspira toate laptele stră­lucite si oa o te re târia a le esecuta.

Corala produce oamenii cinstiti, stâlpii societă­ții Si ai poporului: caracterele de model.

Oaracterelo sunt manitestarea cea mai preg­nanta a moralei. 8â ne oprim dar la cuvântul acesta Si sâ studiam însemnătatea lui. Xe inspira si locul unde ne atlâm, vaci acest corn de tarâ a dat nea­mului românesc pe dârdatul al cârui caracter de aur va străluci totdauna oa un exemplu classio si cârma generațiile viitoare i se vor înodinâ de-apururi ou evlavie.

Oaraoterul este oxpresiunea calitâ^ilor morale ale omului; embloma oare ne indioâ din oapul locu­lui valoarea morala a lui si ne spune numai decât la ce avem sâ ne asteptâm.

Oaraoterul dâ direcțiune individului d'a porni

pe o cale saü pe alta, d'a sovârsi o fapta duna sav rea, da L un Om cinstit saü a dovini un tioâlos.

Oaraoterul conducătorilor Lxea^L soartoa popoa­relor, aoela se imprimâ în toate actele naționale, a- oela este dineouvântarea saü blâstomul lui Dumnoâ

Oaracterele mari ridica națiunile, ele sunt oo- lumnele cari lo suspin, ele sunt stelele oari varsă a- supra lor lumina, oa lumea sâ le va^lâ si sâ Io ad­mire; oaraoterele slabe le compromit, lo pregătesc cadorea si lc prâdusoso în xropastia xoririi.

Derîco do națiunile, în capul cărora destinul a urcat oameni cu caracter neolintit, neinticiati do va- nitâp personale, cu süllőiül tarâ pridanâ, noamoM de glorii efemere, fârâ râvna materialista si fârâ alt scop, decât a-yi servi neamul Ia întruparea unui ideal marót.

A vai do popoarele, în fruntoa oarora so vâra mste oameni mici Ia sutlet, egoiști, stâxâniti do slă­biciuni, propuelnici, pi^mârefi, cari vreaü numai sâ domnoasoâ, sâ Lo tâmâiafi — si îndatâ co nu Ii se mai satisfao poktelo do dospotism, devin nemulțumiți, se ceartă, părăsesc postul de onoare si vând causa st anta— Di sunt ca taldarii oari întrâ po furiș îu bisorioa lui Dumneijloü, îmbraoâ sacrele odâM sâ propoveduiasea evangelia lui Odristos si dupâ co aü sodus alipirea orodinoiosilor, ^etuesc altarul -

Oel ce adusoa^â de încrederea poporului, este mai culpabil decât acela co omoarâ po tatâ-sou, căci acesta stîngo viata unui singur om. oâtâ vreme el uoido viitorul unui neam întreg.

Istoria ne învatâ câ nioi odatâ nu massele aü pricinuit căderea ideilor mari, ci totdauna invidia nenfolegerea si nimicnicia conducătorilor cari se oer- taü po trofoo.

Dogiaba sunt talentele mari, oari orbeso lumea ou strâluoiroa mintii lor, câoi vine un moment de ispitâ seduoâtoaro si dacă taria caracterului nu le soutesee, alunooâ pe povârnișul oâderii morale. Do aoeoa a sis un seriilor: „Nai bine oaraotero kara oultura, decât culturâ fârâ oaraotor^. (Rembrandt als DrÄoder.)

Dogiaba sünt toate ideile salvatoare, toate por­nirile entusiaste si toate actele marote, — daca coi ee le scot la iveala si le dirigea^â nu aü Lrmitatoa caracleinlui, eaei astfel Ie lipsesce puterea nutritoare

Si sustinâtoare.Dogiaba sunt virtuțile înnâlfâtoare, menite a no

deștepta eoa mai adâneâ stimâ, daoâ ooi co Io pro- fosegLâ nu-s decât niște comediant! oari ^oaoâ un rol studiat, pontru ca sa-si eâstigo aplausolo mul­țimii.

Degiaba sunt vorbele înLorilate, deolamaliunilo bombastice, — daca faptele nu vin a lo întări.

Dogiaba e ori ce sforțare, oare nu-i dirigeata de oameni ou earaotor, câoi astfel nu aro temelie vitalâ.

Oaraoterul având un rol dotârîtor atât în viat» laminara, oât si m ovolutiunea obsteascâ a popoars- lor, lormarea lui ni se împuns drept problema de trunto. Dormarea caracterului, prin exemple sooass la iveala, osto o misiune xrinoipalâ a scenei. latâ unul din cuvintele pentru care dorim sâ mLintâm

teatru. 'Dretotindeni, în familie si in societate, în frun­

tea tuturor stăruințelor, la toate posturile de onoare, oameni cu caracter, ^sta trobue sâ Lo dovisa socie­tăților, asta o salvarea popoarelor.

Xuul XXXVII O X N I O I X 347polare: Oa yooala oomoroiala superioara aü kuno^i- onat II prolosori. 8odimdâri în xorsonalul didaotio

întâmplat in dooursul anului. 8ooieta1oa äs looturâ a elovilor a lost oondusâ du dl prolesor X. Lârsoauu. 8tipoudiyti, iutoruiyti yi ailt deneüoiari au

i'^ovl. Oats statistioo : Xü tost imatrieuiati ou totul 103 olovi, dintro oari 4 aü Parasit yooala. Oupa uationalitate: Români 100, Oormani 3. Xü prostat esamonul do maturitate 20 do olovi lata do 23 diu auul yoolai' prooodent.

școala dnei Aurelia ?ipoy în kucureycî. 8o yoio ea ministerul instruotiunoi pudlioo a României a trimes iu straiuâtato po dna Xurolia Oipoy, oaro tunp do un an a 8tudiat la „Nienor llsuslrauen Vo- roin, orAanisaroa acestor yooalo do mouap Reîntoarsa in tara, ministerul, po dasa oortiüoatelor odtiuute do dna ldpoy, t-a aoordat, îu lodruario treout, droptul do a dosodido o yooalâ do mona^, poutru oare i 86 va acorda yi o sudvon^iune. Xoeasta yooalâ se va descinde in septomdrg, 8ul> dirootiunoa dnoi Xurolia vipoy, după modelul yooaiei din Viena, earo treoo oa una din coio mai dino orAanisato. Rrospootul yooalot 86 va pudlioá mai târziu.

Lscursiunea studenților din România Ia íVtena 8o va laoo Ia 13 auZust yi va dura pana Ia 2 sop- temdro. Rsoursiuuoa, proourn ani soris, so va laoo saü conducerea dlui prokosor universitar yi aoaderm- oian t,r. 6. 'l'ooilesou. Oin Constanta, sooiotatea va

on vaporul „Rriuoipesa NariaO Oa sleryitul lu- uoi dl looilosou va plooâ Ia Xtona pontru a roAuIâ p-oprania oseursiunii ou comitetul de primire, procum yi inlo8nirilo oo so pot tavo escursioniytilor.

Adunări învetâtoreycî. Rouniunoa învotâtorilor roinaiu Au eat. diu ooinitatolo 8-âtmar yi OZooia, apartinetori diooosot Oderloi, iyi va tinoa adunarea ^onorala iu 8omouta-mare Ia 8 august u. — /», Mn.- Xkoo/^L-7u«rs so va tiuoa iu 29 Iul. v. (II auZust) adunarea reuniunii învotâtorilor do Ia scoaOie popo­rale Ar. or. româno din protoprosditoratole: Lolint, Oomioyui-maro, Oipova yi Omiyoara. — âs/â/.«- „teâr al Reuniunii iuvöMtorilor §r. oat. din arcdidieoesa Riayului. va ținea adunarea sa Muoralâ in Rasna, Ia 4 auAust; xreyedinto Olie Oâmpoan, no­tare Oooi-M Rorime.

e L L XI 0 u.Oespârtemintele âsocialiunii.

d / o / - ,y'e a. ue - Ci no 8'a întrunit în adunare Aonorala în Ooiana-8aratâ la 2 auZust n. sud prosidiul dlui Oi- untrio Coltoloan, notar dl I. O. Oltean. — âspâX«-

Câkrr-U. s'a oonvooat IN adunare Mueralâ Ia I august în Codai in de oâtrâ loan Lrotea, notar loan Oarsan. va ținea adunareasa Aouoralâ îu llahoA la 11 august, sud prosidiul dlui Xio. Nestor, sooretar dl dr. Oavriil 8uoiu. — âs/,âr-

va avea adunarea sa Aeueralâ în Norouroa Ia II august, sud prosidiul dlui I. Oroo uotar dl O. Nunțiu.

lîeuniunea femeilor române selâxene y-a tinut adunarea pe ne raia în oomuna Cuoeiü iu 1 iulie sud conducerea âuei vioepresidente Veronioa Vioay Reu- niuniuuoa susține o yooalâ de tete ou 6 olasse, în 8imlou, proveduta ou toate roovisitele deînvetament oondusâ do învSM toarea dyoara Rea 8ilvia Oan^a y„

do direotorul dl O a vrii Irit, prolosor preparandial xonsiouat. Reuniunea a pus temolia pontru înoexutul unul museü de industrie oasnioâ yi port lemeieso din tinutul rouniunii. Xvoroa reuniunii so uroa la 11.765 ooroano 24 klori Institutul „8ilvania" a votat yi anul aoesta 600 ooroano pentru susținerea yooalel rouniunii. Casiera nouâ s a alos dna Olena dr. 14. Rop.

vistinctiunea dlui dr. Istrati. Ol Or. 6. Istrati lost ministru, prol. Ia univositatea din Rucureyoî a lost alos momdru oorospoudont al aoadomioi do modioinâ diu Oaris. Ol Or. Istrati osto primul momdru româu al aoostui savant oorp.

petreceri de vară. Xr H'muorrtu-urare so va a- ran^â la 8 auZust, ou ooasiunnoa adunării Mnoralo a Rouniunii învotâtorilor români Zr. oat. diu oomita- telo 8atmar yi OZooia, petrecere de vara, iu sala os- potarioi; în oapul oemitotului aranjator sta oa pre- yodinto protopopul loau 8erd. — X« Xa/-«.sr«,X tXrA«.- rsso intoliAiuta românâ va da în I I august petre eure do vara în salonul easinoi.

Institute noue de bani. Cotim în „Xotivitatna din Orâytm un apel pontru îutomoiaroa unui uoü in­stitut do bani aoolo, ou numirea „Oaoia? yi ou un oapital sooial do OtO.OOO ooroano. Iu fruntea întro- priudsril uous sta«, duil: Or. XursI Nunteau, advosat loan Nidaiü, m.-proprielar, dr. 8ilviu Noldovan ad- vooat dr. Onea Orala, advooat, Vasd: Oomya/pro- topresoitor, Oauriau Ooroiau, rodaotor, Vasilie X. Oidu, oomeroiant, OvorZo Oats, eomereiant, Xioolaü Oaröü, edmoator, 8 miou Coi vin son., proprietar 8i- mion Corvin ^UIN, eomoroianl, Xiooiaü Opiuvm, mâ- oolar, Lsvsrin Orl-oiuOisvie«, înnoi. inaA., Oumitru Nai-tiu, maestru tomplar, toti din Orâytio. — Srrâr sg va numi un alt institut uoü do orodit yi ooouomil, oaro 86 îutiiutoaW IU oomuna Coyteiü 00- mitatul Oimiy, ou uu oapital do 50.000 ooroano. 8kMinâru6 yi platirilo so lao la parooul Xvram Cor- ooa do aoolo.

Câldura în XnAlia. Căldură ooutinuâ in XnAlia ou aooiay iutensitato dosasporauta. lormometrul ara- tand Ia umdra pânâ Ia 32 Arado, numoroaso «rasuri ds insolatio so produo rdlnio Ia Oondra, dintro oari multe urmate do moarto. Xivslul apoi s'a ooüorit atât do mult în riurl înoât ooa mai maro parts dintro mori aü moootat do a lunopoua yi daoâ va întârzia sâ oadâ ploi aduudonto, stadii iméntidé ineta ! urpioe yi oslo pontiu torsul liumdaoului, diu oomitatul do Oaneuster, vor 6 silite sâ-yi suspende luorârilo. Oo do alta parte,' consumația partioularâ a oârbunilor a soâdut atât do mult moât ostraotiunoa a troduit sâ 6e redusa yi 45.000 do minori nu luoroar-â deeât douo sau trei â pe soptemânâ. In ooinitatolo agricole pagulielo prioi- nuito do oâldurâ yi soootâ sunt oonsiderabilo.

f loan Oopescu, lost prokosor la Lorlad, dârbat mno meritat pe terenul yooalei, originar din pártiig eu io rene, a înoetat din viatâ Ia O e riad în 12/25 iu- lio, în etate de 72 ani. Reposatul a lost memdru tondator al Xsooiatiuuii pentru literatura româna yi oulturâ poporului român, preoum yi al 8oojetM pen­tru crearea unui lond ds teatru român. X lâsat dupâ sine tamilie numeroasa. In veoi amintirea lui l

kroprietar, redaotor respun^ator yi editor: lOSlR VOlOO^W. (8r«LvL XnoLs M. 296 b.)

ck« I« 1. M»i« 1VV1.

LuâLpvstL—OrLâv—?rsâo»I—Luvvrsyvi Luovrsyvi—?rsâvLl—OrLâv—LllâLpvstr.

kuâapesta piESSrolnok ,8rsjal ,?.-î>aâan^ ,Lerett^ü-Üjkaiu, U.-?eterâ ,U.-keresLtes ,Likar-küspöki , Oraâea-Iâare »o»«,°s Oraása-Llars Velenga ,k'.-O^orlieiu , IsleaZâ ,^Ie?â ,Vaâ 6iueea ,Hueâin ,-le^en^s 6lu^ -o»«»««

xlsLcîi^pakiâa »Lr. Kysrss »82. koesârâ »>1. Ihvâr ,kelving ,âiuâ »leiu^ sosv^b

» piesei

küLüllosrsz (61a?) „ 8la^ »kis ka u^ ,Llsiiia; ,8>8tn?oara ,ttomoroâ-LSKâom kslâioi» ,8ra^ov «oseyos

?reâeal soss^es8ueure;eî ,

áoosl. versori. >! Leeel. ?6r80v. jl Leesl.

8ueure?ei krsâesl ,8ra^ov «oseîkes

kslâiora ,Homoroâ kükalom 8iebi?ora ,Ltsâîa? ,kis Xapus ,6la? ,küMIIösLSg (81a;) „

^iuâ »L'slving »LI. HjvLr »8r. koesarâ , ^r. k^srss »^pakiâa ,OIu? soss^osOlu^ISASN^S ,Hueâin ,(iiueea .Vaâ ^le;â ,HeleaFâ ,K.-O?ortieiü , Vslsnga ,Oraâea-lilare »»-«?«« Oraâsa-lîâars Liiiar-küspöLi , U.-keresrtes ,Ll.-keterä ,Lsrett^o-Iijkalu, ?.-4.aââny ,82»jvl ,8rolno^ ,öuäapssta soss^o»

^0061. ksrsov. I 6661. !

5579

10111212

122223355677

I 8

0^i 10i 16^16

161111111111

6!9<9

1011

111112

12 fl

12233445666 77

!

;o )7LI1318

485616

48 0226164915502041563340481132

8'30 11 31 îl 50

2 —2 473 —3 123 323 423 584 054 164 38 4 565 208 31 7167 4S 833 8509 07

1016 1056 1103 1112 1134 1152 12 24107 1142152 33 347 5357 168-

! 11 - î 1 11 > 8>05

1 55 3 564 095 286 03

6 89 646

715-j-7 28

7 59 8 37908

g9 3310 0810 47 111112 36 1401582 07 2322 55

ilii!----------

b!

99

1112

111122233345

^6688

101111111212

122 Z-1 k

<11

! -

45 2746 5346 001436 4806 3041 032145 5332 Oi, 59 30 59 41 31 40 50 20 46 43 28 36 48

.03 »43 7 54 »40 >25

91 111 11112 r 1!

2 22

2 s3

3 44

5 66 77

8 88 9

910 1112

12 2

! <

15 19!3 55>3

11 1825

50 04261652

55 11 i27 27^52 >

16 i32 i

^47

zoi ^26

35 09

,19 !3I»10

12 1212

112445

1-6 677

1-78

8 88 8

î ic 1111

—

052854035830022723 i114009475911

32384352

23>06

214450

7!S 3Z 5(718â

101111121

11 2 2!313: 34, 4i4i5i6^67789

1010101111111111121212

13 36

020K!7>31010-5 16!ri»23858ro27 i3212274800593719082542 '01101736470517!2934

835>20

8 489 079 309 379 53

10 3011 4512 0712 32s-1 14

1 442 15301

fck5 s§f28

3 574 10

4 505 406 597 329 46

85844 4558 504058 âi 07 29 5158 1148 0224 131655 373249 0727 37

>44 .0414

137 150 î05 119 3 04 3 37 7 ic

9 1 122 134i 5^ 6!6.

V 8!8! 8

9

10! 11

12 12

11-1

2 22

3 4

i 8 i 7

528

!55

l3193750

356

22 54

24

46 01

20523448 01

25 31 ,38

18 0319

»3950

OrLávL-lllaröLraá , ^rrâOraâsL-INLrs ____-- _ _ -__ _ - - —----——--—:—

k s r 8 0 n.

^raâ pleaeâLurtiol nOtiitiZtiar ,6iaba ,Kiula ,8arkaâLoteZxân ,Lalonta ,6eka ,1,ess ,6si

i i Oraâea-Uare sose?ce

? 6 r 8 0 ri

Oraâea-dtare pleaeâ lüsi » 14,ess , 1Osia . 18alonta » 1Kötkß^aw , 18arkaâ , 16iula , 16lada »LkitiAkar ,Ourtiel ,^raâ sose?ee

0 200 300 481 031 261 461 572 212 232 543 28 3j55

445556667778

3041011944 051744 06184548

7778899

10455

! 6

164005461531 01320338

>05

566677

1-788999

10

14402747562342042132

111111

233344555

204957330527391034

1930

9 ! 101011

55667788

35075450265610471851

,16 ^31

pânâ la 5 őrs 59 âs minute âimineaga. — I^umsrn Zöm - eu înseamnâ stagiunile, unâs trenurile numai eonâiginnat ss oprsse.

l'iroc-LLkiL losir I^âr»« m Oa^vea-^âaae.

Xmâ XXXVII LXNI LI -

8n Ü6 onmsnî ou onrnotor părinții, onoî 6nrn 8Ünt 61, nstkol nn 8N Ü6 yi oopiii lor. X ü tatii 8NÜ mnmn ssts o mare ksrioirs; änr 6l sn nu uite nioî oântn on ksrioirsn nosnstn nu Ii 6 barnába înssânr, on nu o ântoris âo împlinit : nooon âo n ân prunoilor oxom- plo bune, on astkol nooîn âo mioî sn so âoprinân ou bunsls moravuri yi sn pontn âovini oameni oum so eaâo.

8n tio onmonî ou onrnotor învotntoriî, onrî nu po mâna lor orsyooron tinerimii. Ori yi ont âo grea osto munon lor, ori yi ont âo oruntn o suâonron kotoî ou enre-yl ngonisoso ool ooâru âo pane: nüe-yl îmbnrbn- tnro yi roounoyoinM in oonyoiintn onro lo spuno un LÜ O misiuno sknntn. 8n nu vio ânr In yoonln ou no- pâsnro, knrn nioî o rîvnn âo luoru, pnr on nr împlini o 2i âo robotn, onoî nenvonâ oî inâomnul, oum vor puton înâomnâ oopiii sn invoto ? 8n uros ontoârn ou surisul kerioiriî on nu priloglul sn rospnnâsnson oul- turn, mornln; on pot oroyoo ^suorntiungn viitonro. 8i ânon nu simt in popt looul snoru onro sn Io spună on nu voontiuno pontru onriorn lor: tio ool pupn on­monî ou onrnotor yi pnrnsonson looul unâo nu pot proâuoo nioî un dino, oi numnî strionoîuno.

bie onmonî ou onrnotor sorvitoriî nltnruluî, proo- pî, onrî proâion mornln oreytinn. Viata lor întreaga sn luosason âropt oglinân nopstntn, onro sn no roâooto^o numnî purtnro ouviinoîonsâ. III sunt luminn yi pn^- nioiî mornlot poporului. ?o ont âo krumoasn o mi- siunsn lor, nu yi o rospunâoro atât âo grea. Xo în- obinnm ou ovlnvio oelor oo o implinoso ou vroânioio. Onr nu osto mnl soârbos âoont prootul îmmornl; onro in loo âo n trnâuoo 'n kapta invotnturilo ovnn- gelioi, lo tnvnloyoo in noroiü; onro âupn nopți âo or- gio, ou ovini onâup in orbits, vino smorit in lntn sitarii lui, nytoptnnâu-ns sn-î mărturisim p soațele, on sn ni lo lorto.

Lio onmonî ou onrnotor top oo! oo tin oonâoîul. Xumni mâni o urato sn-1 atingă, on nu oumvn sn-1 putoro. 8n oultivo bunsls mnnioro, onol oonâoîul nu osto oiomng. 8n ston voolnio in sorvioiul onussl âropto yi niol oântn sn nu onân ln rolul nimsrnio âo oonâsiu simbriny, onro nporn yi lnuân po osl os xlntoyoo. Li, onrî tin sn oonâuon opiuiunon publion po valsa ononrei yi onrî zuâson po alpi, sn üs onyiyl nepntnp, on nu oumvn pudlioul sn nsisto ln spoota- oolul grstos, oum niyto nvonturiorî oortntl ou mornln pn lootiî âo onostitnto yi zuâoon po onmonil oin- stip.

^i üo onmonî ou onrnotor totl oap oonâuo sta- ruintelo âo innintnro n popoarelor. 8uâotul lor sn remalo ournt, on norul munților unâo nu strnbat mi- asmolo ooruppunil, âo unâo numnî kuIZorolo iâoilor regeneratoare îyî inü sborul. Ln innaltimon ougetnril lor, sn âosprotuînson nâomonitonrolo strnluoirl troon- tonro nlo obytoî yi sn tinn mnl mult ln stimn oo-l improsonrn yi ln süntonin ântorioî oo nu âo împlinit. Onoî nu oslo ârngosts mnl torbinto, stimn mnl în- valtn, glorie mnl mnro yi ksrioirs mnî sublima: âs- vnt ooon o«-p implotoyoo roounoyointn nonmulul tou -

nu osto psâsnpsn mnl gro^nva âoont n trnântoru- luî, onro îyî târoyoo urgisit bilele âin urmâ nlo vietiî yi monro blnstsmnt âo top nî soi, înr blnstömul a- vostn 80 xorpotunLN âin gonornpuno în gsnsrn- pune, oum tunetul sguâuitor se tnn8mito âin munp in munp umplsnâ âo groapa onmonil.

Omul, oronpunon eon mnî sublimn n luî Oum- NV20Ü, nro moniro nalta po pnmont, nooon â'n ropro-

sintn nioo iâon âivinitnpl. Ougetslo, vorbolo, porni­rile yi kaptsle luî, tonte nü sn tis înârsptnts întru înâepliniren noestol misiuni. LI trebus sn lie bun, âropt, ournt, oinstit, âo omonio, nâion ou onrnotor, onoî om âo omonio osto numnî un om ou onrnotor.

Iln om ou onrnotor yoio on nu s'a nnsout âs- gîaba în lume, on nre ântoril kala âe kamilis, sooie- tnto, nnpune yi patrie. Ll yoie on numnî împlinirea ântoriilor snle îî ntrnge stimn obyteî yi-î nâuoo liniy- ton oonyoiintol snle. Le nooen vn p^oa noolintit In oreáiipn sn yi niol lnvoruri mnterinle nu-I vor se- âuoe, nioî stnvile nu-I vor âosourngîn, nioî nmo- ninlârî nu-I vor înlrioâ. Oi vn merge âropt nninto, ou Irunton riâiontn, ou ourngiü nolrnnt, înâurnnâ miî âo miseril yi luptnnâ ou onp âuymnnl în lume,

Ln om ou onrnotor nro o linie âo oonâuitn bino âxntn, pronuntntâ yi botnrítn. Ll nioî oântn nu va stn pe gnnâurî oe onlo nre sn npuoe, onoî sentimen­tul onestitnpl îl vn spune totânunn numnî âoont on nu ponte sn plooo âeont po onlen ononrel. Oonyoiu âo âomnitnton sn, ol nu so vn înoovolâ în ronâurile oolor ou âovisn „Lnsn-mo, lnsu-to" — oi vn oyi 'n nronn luptoî, sn-yî âoa ultîmn rosullnre pontru oon- vingoron sn.

Ln om ou onrnotor, ânon so knoo npol ln oon- oursul Iul, în o onusn obytonson, nu vn liositâ un singur momont, nu vn 2Îoo nioî oântn „ponto", nu vn rospunâo, prooum nü obiooîul mulp: „knosp nu­mnî, on 6Ü MS ÎNV0086 ln tonto", onoî ln nânpostul nosstor yovnoll yi 80U2S 86 pitulsyos minoîunon yi lnyitntsn, — oi vn snri botnrît sn âea mnnn ou oeî oo luorsn^n.

Ln om ou onrnotor voâonâ prime,jâin os vron sn âistrugn intorssolo mnrl, nu ss vn rstrngs yi nu vn Ä06 OL nu 86 M68t60N, psntru on 6V6ntunl s'nr strioâ ou 0ÍN6VN 8NÜ nr NV6N pngubs mntorinlo, — oi vn âosoonsiâorâ tonto motiv6l6 porsonnlo yi vn puno în sorvioiul 0NU861 tonta stăruim,a sn.

Ln om ou onrnotor nu vn lao6 nimioâ înâom- nnt âo intoroso inâiviâunlo, oi oonâus numnî âo son- timontul ântoriel. 86ntimontul noostn osto atributul knrn onrs o posto putintn sn 86 simtn om clopliu, în- toomnî oum nu ponto sn trnlnson knrn sn rospiro nor.

Ln om ou onrnotor yoio on ononroa o oomonrn oon mnl soumpn n unul bnrbat, on vorba ântn 6 sknntn, on stoagul la onro a Mrnt 6 viata lul; âs n- ossn ol nu va lipsi niol oântn âo aoolo unâs îl ro- olnmn ântoriils lul âo om oorsot.

Ln om ou onrnolsr nu poarta krion âo luâsoata nimonula, onol ars oonyoiintn liniytitn on viata luî ssts o oarts âssobisn, în oars nu so gnsoyoo nimioâ âs oomâamnat.

Lamilia, sooistntsa, națiunea, în kruntoa onrora stau astkel âs bnrbap, 8Ünt ksrioits, viitorul lor ssts sigur, un viitor krumos yi mars.

Lnoâ Lumn626u m'ar întreba, os-î oor ou na- puniî mole i talente mnrî, bogății straluoito, putsrl oolossals, î-ay respunâs:

— vn-ns voamns ont âs mulp oameni ou on- raotsr! -t-

6u nosasta âorinta, âesobiâ aâunnrsn gsnornlâ.

29

LI I I X Lnul XXXV!!.

Senbánils Is. Limlsü.Xáunarsa gonsralä âin gimleü a gooietáhb pen­

tru konâ âe teán român, oare ss tins in momentele aoestoa, oonkorm âepeyelor primite, ars un suooos strâluoit.

Xu numul tot 8olagiul 86 abâ întrunit, in frunte ou âl Ooorgs vop âs vâseyoi, oi aproape tot sle- msntul românoso âin putrin ssto rspresontat.

Oomîtstul, în numsls oâruia sunt âs katâ pre- ysâintole losik â'uloan, vîoopreyoâintslo Virgil Onihiü yi soorstarul Vasilie Dolâiy, a kost primit Iu gara ou sntusiasm, vorbinâ âl Xnâroib Oosma, oâruia i-a rsspuns proyoâintslo.

8suru âs ounoyointâ a rouyît koarts bino yi s'aü pronunțai, toasturi.

In 2iuu prima, biserioa intssatâ âs lums, ponti- kioânâ vioarul varbolovioi yi oântânâ un grup âs olsriol âin (Vmrla.

bsâiuta prima mult solemna, o aâovsratâ ssr- baro literara. vrokssorul 8uboa yi prsotul vuâiyan ari linul Isoturs.

vanobstul koarts animat, ou toasturi avântate yi âo o korma artistioâ.

Seara oouosrtul yi rsxrssentatia teatrala au în­trunit un publio imens. vntusiasm maro. Vâlâurâ mai uruit âsoât tropioala.

In Lina prima âupâ nnaLe-b s'a tinut o oouks- rsntâ in sausa propunerii oomitotulul â'a kaos inos- putul pentru înbintarea teatrului, Disoutii koarts in- torosants oars so vor oontinuâ yi asta/n. X kâout mars imxrssiuno oâ yi mitropolitul Mbâhb y-a trimis oplniunsa In soris, sustiuonâ oâ înoâ n'a sosit timpul.

Itaport âstalat vom pubboa in nr. viitor, oâoi in numerul aossta numal ayá am b putut âa, âs oumva revista ar ti syit ou trsl 2ils mai târziu.

vs ooamâatâ pubboâm âisoursul âo âosobiâsrs al proyoâiutelul.

Anuarul Locietâtiî pentru konâ âe teatru român ssts koarts kavorabil aprstiat âs Ziarul „Voinâl Xa- (ionalâ" âin vuoursyoi. Xumitul 2iar, âupâ os l-a anunfat prin o notitâ, in numerul următor a revenit yi a pubboat o âare âs seama mai lunga, oonstatânâ oâ anuarul ars un ouprins bogat yi valoros, iar oa tipar ss prssintâ in oonâitiuui âo multă slegantâ. Imânâ aot. âo aosasta, observam ou multâ plâosro oâ yi ^iarîstioa buouroyooanâ inoops a so intorssá âs miyoârils noastre oulturale. vân' aouma so anunM âs la noi numai aotolo politioo; âo aâunârils Xso- oiafiunii yi alo KooiotáM pontru konâ âo toatru ro­mân, nu ss sorisa nimio, astksl publioul âs aoolo orsâsa oâ noi nu kaosm âsoât politioâ.

Lomunicarea âluîl Xenopol yi presa krancerâ. Aarols tranosM ns aâuo yoirl âospro oomunioarsa kâoutâ âo âl Xonopol la Xoaâomia yoiintslor morals yi politioo âin varis, al oârsla oorssponâsnt a kost ales. Xlai toate ^iarsls înrsgistrsa^â kaptul oâ âl Xs- nopol a kâout o intsrssantâ lsoturâ la aosa Xoaâs- mio^ „Ds 'lsmps" oonstatâ oa obsstiunsa tratata âs âl Xonopol erâ koarts bino stuâiatâ, âar prea bloso- 6oâ pentru a-yl gâsi o analisâ in aosl 2Îar; „Da vronâs" inss âa o analisâ, âupâ oat ss vsâo koarts bins kâoutâ, a oomunmârsl âlui Xonopol, âs oars os

âin 6a rssss p6 âspbn oeea oo prokosorul isyan a spus in intsa Xoaâemiei.

kidiioteca leatralâ. vin „viblîotooa 'lsatrala" oâatâ âe 8ooistatsa pontru orearoa unui konâ âs te­atru român a apârut la Oiurou in vrayov, nr. 8. X- oosta oontino: „vontru oobii lumii" oomsâis in 2 aoto âs vabiobs, looalisatâ âo 6il. vrotul 50 bleri.

7^/VI-kîU yi IV!U8ie^.2îarele române âespre aâunarea âin Yimleu.

iu nr. 56 ss ooupâ in primul seu artiool âs obsstiunsa pusâ la orâinoa ^ilsi in programa a- âunârii âin Himleü, privitoare la inospsroa inbinfärn teatrului național. Xumitul 2iar lugoyan e âo pârsrsa oâ konâul iuoâ nu ajunge pentru a putea kaoo înos- putul aoola âs mult âorit, pentru a putoa susținea o trupa ambulanta, 'lrobuo âooi, iuoboie, sâ mai a- vsm paoiinpi, sâ luorâm ou plan yi sooowalâ, ea nu oumva prin o înoeroaro prematură sâ periobtâm re- sultatul roânio al uns! munoi âs 30 abi. —

kaos in numerul ssu âin âumineoâ trooutâ o âare âs seama âespre artioolul nostru „vroblema aâunmii âin 8imlsu° âin nr. troout; tot- oâatâ rsproâuos iâsils prinsipals âin luorarsa âlui vasilis Volâly, rsksritoaro Ia iubim,arsa teatrului nos­tru âin Xnuar yi roproâusâ yi âs um in ur. troout.

âiu 8ibiiu oonsaorâ yi âe asta-âatâ aâuuârii âiu Aimlsu uu prim artiool inti­tulat „leatrul vomau" îu oars inâeamnâ poporul yi mossriayii sâ ia parte oât âo multi la aosa aâunaro.

Kepresentatle teatraiâ în ^okeiâea. InteliZiuta românâ âin oomuna r ouââea a aral^at in âmniueoa treoutâ o roprsseutalis teatrala, ,juoâuâu-ss „bâlâria oiasornioarului" oomsâis âo V. Virarâiu, looalisatâ âs X. O. X. Xpoi âoolamatiuni yi oântâri ooralm în urmâ clans.

Loncert în Lolun. 'linsrimsa intobgeutâ âiu Volun iuvitâ la oonoortul împreunat vu âeoiamâri, os se va tinsa âumnmoâ, în 4 august st. n. a. o, în oâibciul yooalsi. Venitul ourat e âsstinat spre îubin- taroa unși bibboteoi poporale, vrograma: I. „Ooroana oukunâatâ", âe v. Löniobs, oor bârbâtoso <4 vooi).

2 „satira III." (fragment), âo Vminosou, âoolamatâ âe bl- 'I'ioaâ — 3. „Xoua oâlugâritâ", âs oor bârbâtsso (4 vooi). - 4 „'lot (l-am ?is...", âs r. vopovmi, oor bârbâtsso (4 vooi). — 5. „Despot

oââ (aotul II., sosna I. yî II), âs V. Xâsxanâri, prsâat âs I. Oiuroa yi X. vuussou. — 6. „Do os syti âopârtatâ" (ssrsnaââ), âs XI. Varsobusr, oor bârbâ­tsso (4 vooi). — 7. „voryou voooegiul", âo V. Xls- xanâri, proâat âs I. Vintilâ.— 8. „Nary ostâysso", âs X. vopovioi, oor bârbâtsso (4 vooi). „Dans".

818^^16^ yiycoala comerciala superioară românâ âin

vrayov Din „Xnuarul yooalsi oomsroials suvsrîoare ^00. or. româns âin vrayov, ps anul XXXII al 68istentm sâ (anul yooalar 1900—1901) publioat âs Xrseniu Vlaiou, âirsotor, sooatsm urmâtoarsls: în krunts ss publîoâ un stuâib âssprs „Duronfii 6lso- trioi yi rs26l6 6lsotrio6" yi â68pr6 „visioa yi ssxositia universală âin 1900 în varis" â6 âl xrok6sor X. (bortea. (Xosst stuâiu a apârut yi in eâîpâ separata). Date