psihopedagogia-deficientului-de-intelect.doc

8/20/2019 psihopedagogia-deficientului-de-intelect.doc

http://slidepdf.com/reader/full/psihopedagogia-deficientului-de-intelectdoc 1/291

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Specializarea PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂFora !e "#$%&%'#( IFR

CURS

PSIHOPEDAGOGIA

DEFICICIENTULUI

DE INTELECT

Prof. univ. dr. GHEORGHE RADU



Universitatea „Ovidius” Constanţa. Facultatea de Psihologie

CUPRINS

CUVÂNT INTRODUCTIV__________________________________________5

Capitolul I. CARACTERISTICI ALE DOMENIULUI____________________7

I) C'(e$a !e*i#i&ii+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,

-) Preciz%ri (eri#olo.ice++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++/0

1) De*icie#&a i#(al% 2 3a#!icap4l i#(al5 "# p6i3ope!a.o.ia 6pecial%+++/,

7) Frec$e#&a 8i !i#aica 3a#!icap4l4i i#(al "# pop4la&ia 8colar%++++++-0

9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e+++++++++++++++++++++++++++++++++-,

Capitolul II. ETIOLOGIA HANDICAPULUI CONSECUTIV DEFICIENEI MINTALE______________________________________________________!"

/) Fac(orii ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale++++++++++++++++++++++++++++101.1. Factorii cauzali____________________________________________301.3. ediul__________________________________________________3!

-) Cla6i*ic%ri ale *ac(orilor ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale++++++++++++++70". F#C$O%" &'('$"C" )#U '%'*"$#%" #l *'F"C"'(+'" "($#,'

___________________________________________________________-l # Factori genetici nes/ecifici /oligenici2_______________________-" 41. )indroa5e datorate unei a6eraţii cro5ozo5iale______________-" 4 7. )indroa5e datorate unei deficienţe s/ecifice a genelor________-8" C )indroa5e la care este /osi6il9 /rezenţa unui /roces genetic______-:

"". F#C$O%" P%O&'('$"C"___________________________________-:""". F#C$O%" ';$%"()'C"____________________________________-:

1) Si#!roae ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e pri# eca#i6e.e#e(ice 6peci*ice+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++;0

3.1. aladia *o<n____________________________________________!13.7. )indro5ul lui =linefelter___________________________________!3

3.3. Oligofrenia fenil/iruvic9 fenilcetonuria_______________________!-3.-. Categoria disendocriniilor___________________________________!!3.!. )indroa5ele deficienţei 5intale cu etiologie genetic9_____________!>

7) Fore ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e !e #a$to%i &'t%i()&$i ++++++;<-.1.'reditatea________________________________________________!:-.7. Factori care acţioneaz9 perinatal ______________________________>7-.3. Factori care acţioneaz9 postnatal ______________________________>!-.-. Factori psihogeni __________________________________________>-.!. Condiţii consecutive deficienţei 5intale________________________>:

9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e+++++++++++++++++++++++++++++++++,-

Capitolul III. CARACTERISTICI SI CLASIFIC*RI ALE DEFICIENTEI MINTALE. ELEMENTE DE EVALUARE A ACESTEIA.________________7+

7




/) 9#('rzierea "# !ez$ol(area li:a=4l4i++++++++++++++++++++++++++++,7

-) 9#('rzierea "# !ez$ol(area i#(elec(4al%+++++++++++++++++++++++++++,>

1) Cla6i*ic%ri p6i3oe(rice+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,<

7) Delii(area !e*icie#&ei i#(ale pri# !e6crierea pri#cipalelorcarac(eri6(ici++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++?<

"dioţia______________________________________________________:1"56ecilitatea_________________________________________________:7*e6ilitatea 5intal9____________________________________________:3

;) Orie#(area *ora(i$% "# e$al4area 8i cla6i*icarea !e*icie#&elor i#(ale +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++<;

9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e++++++++++++++++++++++++++++++++//0

Capitolul IV. SPECIFICITATEA DEFICIENEI MINTALE ,I A ST*RIICONSECUTIVE DE HANDICAP__________________________________--

/) Co#cep(4l !e 6peci*ici(a(e+++++++++++++++++++++++++++++++++++++//--) Dere.larea !i#aicii !ez$ol(%rii p6i3oi#(elec(4ale la !e*icie#&ii i#(al

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++//?7.1. Caracterul li5itat restr?ns al zonei /ro@i5ei dezvolt9ri A.P.*.___1187.7. B?scozitatea genetic9______________________________________1717.3. eterocronia dezvolt9rii___________________________________1-0

1) I#er&ia oli.o*re#ic% 6a4 pa(olo.ic% 2 e@pre6ie a !i6(or6io#%rii !i#aiciicor(icale+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++/;; 7) Co#6i!era&ii *i#ale a64pra #o&i4#ii !e 6peci*ici(a(e++++++++++++++++/>, ;) Iplica&ii ale 6peci*ici(%&ii 6(%rii !e 3a#!icap i#(al+++++++++++++++/,7

9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e++++++++++++++++++++++++++++++++/?0

Capitolul V. PARTICULARIT*I ALE COGNI/IEI LA ,COLARII CU HANDICAP MINTAL. ELEMENTE ALE TERAPIEI SPECIFICE______-0

/) Par(ic4lari(%&i ale proce6elor co.#i(i$e priare la 8colarii c43a#!icap i#(al++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++/?1

1.1. )enzaţia________________________________________________1831.7. Perce/ţia_______________________________________________1:01.3. %e/rezentarea___________________________________________1:-

-) Par(ic4lari(%&i ale proce6elor co.#i(i$e 64perioare la 8colarii c43a#!icap i#(al++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++-0,

7.1. &?ndirea________________________________________________707.7. "5aginaţia______________________________________________71>

1) Proce6ele #ezice 8i a(e#&ia 2 co#!i&ii ale 4#ei ac(i$i(%&i co.#i(i$ee*icie#(e+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++---

3.1. Procesele 5nezice 5e5oria_______________________________7733.7. #tenţia_________________________________________________730

9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e++++++++++++++++++++++++++++++++-7-

3




Capitolul VI. PARTICULARIT*I ALE COMUNIC*RII ,I TERAPIEI LIM1A/ULUI LA ,COLARII CU HANDICAP MINTAL_______________++

/) Dii#4area rol4l4i re.la(or al li:a=4l4i a64pra ac(i$i(%&ilor prac(ice ++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++-7;

-) Frec$e#&a (4l:4r%rilor !e li:a= la 8colarii c4 3a#!icap i#(alco#6eci#&e "# ac(i$i(a(ea (erape4(ic%++++++++++++++++++++++++++++++-;-

1) Co#6eci#&e ale carac(er4l4i polio!al 8i a6ocia( al (4l:4r%rilor !eli:a= la 8colarii c4 3a#!icap i#(al+++++++++++++++++++++++++++++->/

3.7.1. O6iective ale tera/ieiD /rioritarD logo/edice_________________7>-3.7.7. O6iective ale sti5ul9rii generale a elevilor cu handica/ 5intalDav?nd i5/licaţii directe En tera/ia li56aului_____________________7>!3.7.3. O6iective ale tera/iei li56auluiD ur59riteD /rioritar En activit9ţileinstructiv4educative_________________________________________7>>

7) Pri#cipii ale ac(i$i(%&ii !e (erapie a li:a=4l4i5 !e6*%84ra(% c4 8colarii

3a#!icapa&i i#(al++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++->>9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e++++++++++++++++++++++++++++++++-><

CUVÂNT DE 2NCHEIERE_____________________________________7-

","O&%#F"'_________________________________________________7:

CUVBNT INTRODUCTIV

Prezenta lucrare se adreseaz9 celor interesaţi de studiul /ro4

6le5aticii co5/le@e a uneia dintre ra5urile /siho/edagogiei

s/ecialeD cu alte cuvinteD se adreseaz9 cadrelor din Env9ţ95?ntul

s/ecial /entru handica/aţi 5intalD dar Gi celor care lucreaz9 En

Env9ţ95?ntul o6iGnuitD Endeose6i la nivelul claselor /ri5areD unde

sarcina /revenirii Gi Enl9tur9rii dificult9ţilor /e care le Ent?5/in9 uniielevi cu insuficienţe ale dezvolt9rii intelectuale este deose6it de

i5/ortant9.

,ucrarea /oate fi util9 Gi /9rinţilor av?nd co/ii cu /ro6le5e En

ceea ce /riveGte dezvoltarea ca/acit9ţilor intelectualeD /ro6le5e care

fac dificil9D dar nu i5/osi6il9D educaţia lor En Gi En Gcoal9 4 chiar En

Gcoala o6iGnuit9 4 cu condiţia acord9rii unui autor ti5/uriuDsiste5atic Gi de 6un9 calitate.

-




(u En ulti5ul r?ndD lucrarea este destinat9 studenţilor de la

facult9ţile de s/ecialitate.

#Ga cu5 rezult9 chiar din titlul lucr9riiD o6iectivul acesteia este

li5itat la e@/unerea Gi analiza unor /ro6le5eD /e care le ridic9

instrucţiaD educaţia Gi tera/ia co5/le@9 a handica/aţilor 5intalD Entr4o

anu5it9 /erioad9 de v?rst9 Gi dezvoltareD adic9 En eta/a Gcolariz9rii

lor. #ceasta nu Ensea5n9 Ens9 c9D En /aginile lucr9riiD nu se vor face Gi

nu5eroase tri5iteri la eta/a /re5erg9toare de6utului Gcolar 4 /erioa4

d9 e@tre5 de i5/ortant9 En ceea ce /riveGte influenţarea dezvolt9rii

ulterioare a oric9rui co/il 4 c?t Gi la eta/a /ostGcolar9D de integrare Enco5unitateD inclusiv /rin /artici/are la 5unca util9 Gi la viaţa social9.

Princi/alul de5ers la care vo5 recurgeD ori de c?te ori se va

dovedi necesar Gi /osi6il /e /arcursul lucr9riiD va fi de5ersul co5/a4

rativD /rin care vo5 evidenţia ase59n9rile Gi deose6irile dintreGcolarii cu handica/ consecutiv deficienţei 5intaleD cei cu alte ti/uri

de handica/ Gi Gcolarii f9r9 deficienţe sau f9r9 alte cerinţe educative

s/eciale. #cest de5ers co5/arativ ne va Enlesni cunoaGterea a/rofun4

dat9 a tuturorD En /ers/ectiva a6ord9rii eficienteD la nivelul

/otenţialului real al fiec9ruia.

Pri5ul volu5 al lucr9rii EGi /ro/une s9 realizeze o /rezentaresuccint9 a c?torva dintre /rinci/alele /ro6le5e ale /siho/edagogieH

Gcolarilor cu handica/ 5intalD En deose6i2 etiologiaD s/ecificitateaD

cogniţia Gi co5unicarea.

Bolu5ul ur59tor va cu/rinde 4 En intenţia noastr9 4 alte c?teva

/ro6le5e i5/ortanteD 5enite s9 /un9 En evidenţ9 „/ersonalitateaI

handica/atului 5intal2 5otivaţia Gi afectivitateaJ voinţaD activitatea Gi

de/rinderileJ te5/era5entul Gi caracterulJ a/titudinileJ i5aginea de

!




sineD relaţiile inter/ersonale Gi de gru/J co5/orta5entele sociale Gi

ada/tative.

*esigurD a/rofundarea tuturor acestor as/ecte este necesar9D

5ai ales /entru ela6oarea unor 5odele ada/tate de intervenţie

instructiv4for5ativ4tera/eutic9. En unele lucr9ri de /siho/edagogie

s/ecial9D e@ist9 c?teva Encerc9ri de /rezentare Gi analiz9 a unor astfel

de 5odeleD dintre care a5inti52

- modelul comutativD /ro/us de C.P9unescu 1:>D /rin analogie

cu cel ela6orat de . "nhelder Gi cola6. /u6licatD la noiD En 1:

/entru co/iii care Ent?5/in9 dificult9ţi de Env9ţare En Gcoalao6iGnuit9J

4 modelul curricular modular D susţinut de ". uGu 1::1 Gi

concretizat En cerinţele /e care se 6azeaz9 actualele /lanuri de

Env9ţ95?nt Gi /rogra5ele analitice /entru Gcolile s/ecialeJ

4 modelul operaţional-anticipatlv-compensator D ale c9rui aloane le4

a5 schiţat En lucr9ri anterioare :1D :7D :! Gi c9ruia s/er95 s94iaduce5 c?teva /reciz9ri En /aginile lucr9rii de faţ9.

Capi(ol4l I) CARACTERISTICI ALE DOENIULUI

I) C'(e$a !e*i#i&ii

,iteratura de s/ecialitate ne ofer9 nu5eroase Encerc9ri de

/recizare Gi deli5itare a do5eniului /siho/edagogiei s/ecialeD deci

de for5ulare a unor definiţii ale acestui do5eniuD /recu5 Gi ale

ra5urilor saleD inclusiv ale /siho/edagogieH s/eciale a handica/aţilor 5intalD En cele ce ur5eaz9D vo5 re/roduce Gi analiza doar c?teva

>




dintre definiţiile res/ectiveD suficienteD Ens9D /entru a de5onstra

co5/le@itatea do5eniului a6ordatD caracterul s9u interdisci/linar GiD

totodat9D 5ulţi sau intradisci/linar.

Complexitatea şi interdisciplinaritatea psihopedagogiei speciale

sunt su6liniateD de e@e5/luD En ur59toarea definiţie2 K psihope-

dagogia specială este o ştiinţă de sinteză, care utilizează informaţiile

complexe furnizate de medicină (pediatrie, neurologie infantilă,

oftalmologie, otorinolaringologie, audiologie, ortopedie, igienă

etc.), psihologie (cu toate ramurile ei), pedagogie, sociologie, ştiinţe

juridice, n studierea dinamică a personalităţii tuturor formelor dehandicap prin deficienţă şi inadaptare...! >8D /.11.

#naliz?nd aceast9 definiţieD ne d95 sea5a c9 ter5enul de

/siho/edagogie s/ecial9 4 /rin care se face referire la doar dou9 din

co5/onentele i5/licate adic9 /sihologia Gi /edagogia 4 nu aco/er9

En Entregi5e c?5/ul /ro6le5atic deose6it de vastD interdisci/linarD /e

care4l deschide En faţa s/ecialiGtilor 4 cercet9tori Gi /racticieni 4 nece4sitatea desf9Gur9rii unor investigaţii co5/le@eD a/rofundateD En /er4

s/ectiva organiz9rii eficiente a intervenţiei a5eliorative En activitatea

cu /ersoanele handica/ateD En unele lucr9riD se folosesc Gi alţi

ter5eniD dintre care cel 5ai r9s/?ndit /are a fi cel de defectologie.

#cest ter5en este a5intitD de altfelD Gi En definiţia /e care o

re/roduce5 du/9 '5il Berza 1::82 "#sihopedagogia speciala saudefectologia (s.n.) este o ştiinţă ce se ocupă de persoanele

handicapate, de studiul particularităţilor psihice, de instrucţia şi

educaţia lor, de evoluţia şi dezvoltarea lor psihică, de modalităţile

corectiv-recuperative, pentru valorificarea potenţialului uman

existent şi formarea personalităţii acestora, n vederea integrării

socio-profesionale c$t mai adecvată! 17:D P43.




Ln lucrarea citat9D autorul se refer9D totodat9D Gi la caracterul

5ultidisci/linar al /siho/edagogiei s/eciale sau defectologieiD su6li4

niind c9 En cadrul acesteia s4au dezvoltat ca su6do5enii 17:D /.-2

4 oligofreno/sihologia Gi oligofreno/edagogiaD care se ocu/9 de

as/ectele /sihologice ale handica/aţilor de intelectD de

/sihodiagnozaD instruireaD educareaD recu/erarea Gi integrarea

acestora En viaţa social9J

4 surdo/sihologia Gi surdo/edagogiaD care a6ordeaz9 /ro6le5atica

/sihologic9 Gi /edagogic9 a activit9ţii cu /ersoanele handica/ate de

auzJ4 tiflo/sihologia Gi tiflo/edagogiaD care se ocu/9 de /ro6le5atica

deficienţilor de vedereJ

4 logo/ediaD care are En vedere studiul li56auluiD /revenirea Gi

tera/ia tul6ur9rilor de li56aJ

4 /siho/edagogia s/ecial9 a handica/aţilor fizic loco5o torD care se

ocu/9 de Entreaga /ro6le5atic9 a acestor handica/aţi etc.

O/ortunitatea folosirii ter5enului KdefectologieM este contes4

tat9D Ens9D consider?ndu4se c9 o disci/lin9 care s4ar 59rgini doar la

studiul defectelor feno5enului a6ordat 4 En cazul nostruD al /ersoa4

nelor handica/ate 4 nu4Gi g9seGte ustificarea.

*ar dac9 analiz95 definiţiile dateD constat95 c9D de fa/tD nuli5iteaz9 de5ersul investigativ En defectologie la studierea unor

ano5alii Gi defecteD ciD di5/otriv9D orient?nd studiul Entr4o

/ers/ectiv9 interdisci/linar9D /un accent at?t /e elucidarea cauzelor

Gi a for5elor de 5anifestare a ano5aliilor /rezente En dezvoltarea

co/iilor cu deficienţeD c?t Gi /e sti5ularea /roceselor co5/ensatoriiD

/e funda5entarea intervenţiei educativ tera/eutice etc.

8




Lntr4o definiţieD /e care o re/roduce5 din K*icţionar de

PedagogieM 1::D Nalter %oth su6linia2 K %efectologia (lat.

defectus & lipsă, defect, deficienţă şi grec. logos & ştiinţă, teorie)

este o disciplină n sistemul ştiinţelor pedagogice, care se ocupă de

legităţile dezvoltării persoanelor deficiente, n cadrul teoriei şi

practicii instruirii, educării şi integrării sociale, respectiv al

readaptării sociale şi profesionale a deficienţilor...' -:D /. 11!411>.

,a r?ndul s9uD Baler are 1:8: defineGte defectologia ca /e

o "ştiinţă care studiază legităţile dezvoltării, educaţiei şi instruirii

copiilor deficienţi...'D 5enţion?ndD totodat9D Gi fa/tul c9 "prin natura

sa, defectologia este o disciplină sintetică, interdisciplinară,

deoarece se află la intersecţia mai multor direcţii de cercetare ştiinţifică, dintre care mai importante sunt pedagogia, psihologia,

medicina, sociologia! !1D /. -.

-) Preciz%ri (eri#olo.ice

#naliz?ndD co5/arativD definiţiile re/roduse 5ai sus 4 at?t cele

date /sihologiei s/ecialeD c?t Gi cele date defectologiei 4 constat95 c9ele se refer9 toate la acel do5eniu co5/le@D de sintez9D cu caracter

interdisci/linarD care s4a n9scut la intersecţia dintre ariile de cu/rin4

dere 4 te5atic9 Gi investigativ9 4 ale 5ai 5ultor Gtiinţe tradiţionale cu

caracter sociou5anD Endeose6i Gtiinţele 5edicaleD /sihologia Gi Gtiin4

ţele educaţieiD Gtiinţele socio4uridice i5/licate En studiul Gi

rezolvarea /ro6le5elor /e care le ridic9 /ersoanele cu handica/.

:




7.1. En ceea ce /riveGte at?t ter5enul de defectologie 5ai vechiD c?t

Gi cel de psihopedagogie specială agreat En /rezentD aceGti ter5eni

las9 i5/resia c9 restr?ng e@cesiv sfera de /reocu/9ri En do5eniul

a6ordat.

*u/9 cu5 a5 5enţionat 5ai susD ter5enul de /siho/edagogie

s/ecial9 /are a li5ita aceast9 sfer9 la doar dou9 dintre su6do5eniile

i5/licate 4 /sihologia Gi /edagogia /ersoanelor cu handica/ 4 En ti5/

ce ter5enul de defectologie /are a restr?nge aria /reocu/9rilor doar

la studiul defectelor caracteristice acestor /ersoane.

$er5enul de defectologie 5ai areD Ens9D Gi un alt inconvenient.

#t?t elD c?t Gi ter5enii Enrudiţi eti5ologicKdefectMD Kdeficienţ9M etc.

/rezint9 o anu5e KduritateMD careD /otrivit reco5and9rilor for5ulateD

/e 6un9 dre/tateD En diferite docu5ente ale forurilor internaţionaleD

tre6uie evitat9 atunci c?nd re/rezint9 un factor de frustrare /entru /ersoanele vizate2 handica/aţii EnGiGiD /9rinţii Gi rudele acestora Gi

chiar unii din /rofesioniGtii i5/licaţi.

Prin ur5areD En li56aul cotidianD folosirea unor astfel de

ter5eni KduriM 4 deci Gi a celor de KdefectMD Kdeficienţ9MD

KdefectologieM 4 nu este de doritH

Ln li56aul de s/ecialitate Ens9D evitarea lor nu este Entotdeauna /osi6il9D fa/t /entru careD la locul /otrivitD Ei vo5 folosi Gi En /rezenta

lucrare.

Caracterul co5/le@D interdisci/linar al /siho/edagogiei

s/eciale atrage du/94sine i5/licarea unui larg 6aga conce/tual Gi

folosirea unei ter5inologii 6ogateD dar adesea insta6ile Gi insuficient

/recizateD ceea ce4Gi g9seGte e@/licaţia En relativa tinereţe a

do5eniuluiD aflat Enc9 Entr4un intens /roces de constituire Gi de

10




conturare a di5ensiunilor saleD c?t Gi En evoluţia ra/id9 Gi chiar En

insta6ilitatea o6iectivelor /e care siste5ul socialD el EnsuGi Entr4o

/er5anent9 Gi accelerat9 evoluţieD le i5/une /sihologiei s/eciale. *e

altfelD nu o dat9D re/rezentanţi de sea59 ai acestui do5eniu au atras

atenţia asu/ra sensi6ilit9ţii sale la eveni5entele sociale 4 at?t la cele

/ozitiveD c?t GiD 5ai alesD la cele negative 4 /e care le reflect9D uneoriD

En 5od dra5aticD Endeose6i En /erioadele de criz9.

O alt9 cauz9 a i5/reciziei ter5inologice const9 En fa/tul c9

/siho/edagogia s/ecial9 foloseGteD frecventD Gi ter5eni E5/ru5utaţi

din voca6ularul disci/linelor EnruditeD Endeose6i din do5eniul5edicineiD al /sihologiei Gi al /edagogieiD uneori 5odific?ndu4le uGor

sensulD En ra/ort cu /ro/riile o6iective. #5 ilustrat aceast9 afir5aţie

Entr4o lucrare :-D En care a5 analizat sensul originar al unor ter5eni

/roveniţi din /sihologia general9. (u ne vo5 o/riD aiciD asu/ra

nuanţelor de folosire a acestor ter5eni En /sihologia s/ecial9D

deoarece lucrarea 5enţionat9 /oate fi consultat9 cu uGurinţ9. (e /ro/une5 s9 relu95D Ens9D cu unele co5/let9riD c?teva din

ideile e@/use En acea lucrare En leg9tur9 cu ter5enii2 deficienţ9D

handica/D inca/acitate Gi cerinţe educative s/ecialeD aceGtia re/re4

zent?ndD de fa/tD ter5enii funda5entaliD /e care4i foloseGteD En /re4

zentD /siho/edagogia s/ecial9D /entru a deli5ita feno5enele /e care

le studiaz9.*e ase5eneaD vo5 face unele /reciz9ri En leg9tur9 cu 5odul En

care utiliz95 ter5enii2 co/ii cu deficienţeD elevi sau Gcolari cu

handica/ Gi co/ii cu cerinţe educative s/eciale /rescurtat2 Kco/ii cu

C')M.

Ln acest sensD /reciz95D chiar de la Ence/utD c9 ter5enii 5en4

ţionaţi nu sunt sinoni5i Gi de aceea nu ar tre6ui folosiţi unul En locul

11




celuilaltD aGa cu5 se /etrec lucrurile En co5unicarea curent9D En unele

lucr9ri /u6licate Gi chiar En anu5ite docu5ente oficiale.

7.7.1. *u/9 $raian Br9G5aG Gi cola6. 1::>D care ne ofer9 sin4

teza unor idei din literatura de s/ecialitate Gi din docu5entele oficiale

4inclusiv ale organis5elor internaţionaleD referitoare la aceast9

/ro6le5atic9 4 deficienţa se5nific9 Ka6senţaD /ierderea sau alterarea

unei structuri ori a unei funcţii anato5iceD fiziologice sau

/sihologice. *eficienţa /oate fi rezultatul unei 5aladiiD al unui

accident etc.D dar Gi al unor condiţii negative din 5ediul de dezvoltareal unui co/ilD cu deose6ire carenţe afectiveM 133D /. 10.

*u/9 aceiaGi autoriD inca/acitatea i5/lic9 anu5ite Kli5ite

funcţionaleD cauzate de disfuncţionalit9ţi deficienţe fiziceD

intelectuale sau senzorialeD de condiţii de s9n9tate ori de 5ediuMD En

ti5/ ce handica/ul se refer9 la Kdezavantaul socialD la /ierderea orili5itarea Ganselor unei /ersoane de a lua /arte la viaţa co5unit9ţiiD la

un nivel echivalent cu ceilalţi 5e56rii ai acesteiaI 133D /. 11.

Constantin %usu 1::3 su6liniaz9D de ase5eneaD c9 deficienţa

re/rezint9 Korice dereglare de structur9 sau funcţie /sihologic9D fizio4

logic9 sau anato5ic9MD iar handica/ulD En sens de dezavantaD

"rezultă din imposiilitatea sau incapacitatea de a răspundeaşteptărilor sau normelor mediului specific al suiectului şi se

referă, ndeosei, la dificultăţile nt$mpinate n ndeplinirea

funcţiilor vitale esenţiale de orientare, de independenţă fizică, de

moilitate, de integrare socio-profesională şi autonomie economică'

10D /. !1.

*efiniţiile re/roduse confir59 fa/tulD 5enţionat deaD c9

ter5enii deficienţ9 Gi handica/ nu sunt sinoni5i Gi nu tre6uie utilizaţi

17




unul En locul celuilalt. 'ste Ens9 incontesta6il c9 ter5enii res/ectivi

se refer9 la feno5ene interde/endenteD Entre deficienţ9 Gi handica/

e@ist?nd un ra/ort de intercondiţionare2 deficienţa re/rezint9

feno5enul iniţialD iar handica/ul este efectul acestui feno5en En

/lanul ra/orturilor de ada/tare Gi de integrare social9 a /ersoanelor

deficiente.

,a r?ndul s9uD starea de handica/D 5ai 5ult sau 5ai /uţin

accentuat9D /oate s9 agraveze sauD di5/otriv9D s9 di5inueze gradul

de 5anifestare a deficienţei.

)tarea de handica/ se /oate 5anifestaD Ens9D Gi En a6senţa uneideficienţe realeD atunci c?nd este /rovocat9 de unele inca/acit9ţi sau

deregl9riD 5ai 5ult sau 5ai /uţin te5/orareD 5ai ales En /rezenţa

unor condiţii defavora6ile de 5ediu social2 fa5ilii dezorganizate Gi

li/site de /otenţial educogenD instituţii de educaţie Gi ocrotireD atunci

c?nd ele sunt /rost organizateD c?nd au un caracter Enchis Gi izoleaz9

co/iii de 5ediul social o6iGnuitD ţin?ndu4i de/arte de solicit9rilefor5ative ale acestuia etc.

7.7.7. *orinţa de a 5enaa /e cei i5/licaţi de as/ectele su/9r94

toare ale folosirii unor ter5eni KduriM 4 /rintre care Gi ter5enul de

Kco/ii cu deficienţeM 4 e@/lic9D En /arteD r9s/?ndireaD din ce En ce 5ai

larg9 En ulti5ul deceniuD a e@/resiei2 co/ii cu cerinţe educative s/e4

ciale sau co/ii cu C'). *eGi sintag5a Kcerinţe educative s/ecialeMeste 4 En conce/ţia lui $. Br9G5aG Gi cola6. 1::> 4 Ko for5ul9 a/a4

rent a56igu9MD ea re/rezint9D totuGiD du/9 aceiaGi autoriD Ko 5anier9

ter5inologic9 5ai relevant9 En /lan /siho/edagogieD deoarece este

Envederat9 cu claritatea necesar9 individualiz9rii evalu9rii Gi de5er4

sului educaţionalD analiza /lurifactorial9 Gi dina5ic9 a cauzelor eGe4

cului GcolarM 133D /. 17413.

13




*u/9 /9rerea noastr9D 3$&%i(4&l& &u$ati6& )p&$ial& re/re4

zint9 o sintag59 cu conţinut /rioritar dac9 nu e@clusiv /edagogicD o

noţiune foarte a/ro/iata de ceea ceD En 5od o6iGnuitD se Enţelege /rin

greut9ţi la Env9ţ9tur9D tul6ur9ri de conduit9 Gcolar9D dificult9ţi de

ada/tare etc. $oc5ai En aceast9 inter/retareD consider95 c9 ter5enul

de Kco/ii cu C')M l9rgeGte /rea 5ult Gi neustificat /resu/usa

/ro/orţie a acelor co/ii careD En Gcoala o6iGnuit9D ar tre6ui diferenţiaţi

/rintre ceilalţi eleviD asigur?ndu4le un regi5 de educaţie s/ecial9

integrat9.

#ceast9 te5ere a noastr9 nu este una /ur Gi si5/lu su6iectiv9Dci se 6azeaz9 /e luarea En serios a unor afir5aţii de genul2 K'@e5/le

se5nificative suntD din acest /unct de vedereD unele ţ9ri En care

/rocentul co/iilor cu/rinGi En educaţia s/ecial9 este de 34- ori 5ai

5are dec?t cel al co/iilor cu deficienţe din Env9ţ95?ntul s/ecial2

#nglia 4 70D *ane5arca 413D )U# 417M 133D /.17. En acest

conte@tD /rin Keducaţie s/ecial9M se EnţelegD desigurD Gi for5eleintegrate ale Env9ţ95?ntului diferenţiat.

'ste evident c9D la ase5enea /rocente se /oate aunge nu5ai

dac9D En categoria co/iilor cu C')D sunt incluGi Gi elevii care

Ent?5/in9 dificult9ţi o6iGnuiteD de e@e5/luD la 5ate5atic9 sau la

li56a englez9D sau la orice o6iect de Env9ţ95?ntD sau chiar cei care

sunt nedisci/linaţi. (u Enca/e /ic de Endoial9 c9 toţi aceGti co/iitre6uie autaţi 4 aGa cu5 s4a /rocedat dintotdeauna Entr4un Env9ţ95?nt

de calitate 4 /rin a6ordare diferenţiat9D individualizat9 sau 5ai

recent /rin K/ersonalizareaM a6ord9rii.

*ar aceasta nu este totuna cu educaţia s/ecial9 a co/iilor cu

handica/D ale c9rei o6iective instructiv4educative o6iGnuite /ot fi

realizate doar En str?ns9 co5/le5entaritate cu realizarea unor

o6iective s/ecifice tera/eutic4co5/ensatorii.

1-




7.7.3. #5 f9cut /recizarea de 5ai susD referitor la co/iii cu

C')D datorit9 fa/tului c9D /rintre ei se nu59r9 Gi o su6categorie de

co/ii cu /ro6le5eD cu/rinz?nd o cazuistic9 variat9 Gi destul de nu5e4

roas9D careD datorit9 unor confuzii En evaluarea lor diagnostic9D sau

datorit9 altor cauze 5ai 5ult sau 5ai /uţin o6iectiveD sunt orientaţiD

adeseaD s/re Gcolile s/eciale aut9toareD destinate co/iilor cu defi4

cienţe 5intale /ro/riu4zise.

#ve5 En vedere co/iii cu fals9 deficienţ9 5intal9 careD ca

/otenţial intelectual Gi /ers/ective de dezvoltareD sunt su/eriorideficienţilor 5intal /ro/riu4ziGiD dar ca randa5ent Gi /osi6ilit9ţi de

ada/tareD En 5o5entul datD se situeaz9 la nivelul acestora.

Orientaţi s/re Gcoala s/ecial9D ei EGi vor consolida tr9s9turile de

deficienţi 5intalD la care se vor ad9ugaD frecventD Gi tul6ur9rico5/orta5entale. *i5/otriv9D orientaţi de ti5/uriu s/re Gcoala

o6iGnuit9 Gi 6eneficiind de for5e integrate ale educaţiei s/ecialeD ei

vor avea Gansa unei evoluţii /ozitive s/re do6?ndirea tre/tat9 a unui

statut social nor5al.

Ln fineD /entru evitarea unor noi confuziiD este necesar s9 su6li4

nie5 c9D En sensul larg a5intitD din categoria co/iilor cu cerinţeeducative s/ecialeD fac /arteD f9r9 Endoial9D Gi co/iii cu deficienţe

/ro/riu4zise 4 senzorialeD 5intaleD loco5otoriiD de li56aD

co5/orta5entale etc.

Cerinţele lor s/ecialeD suntD Ens9 5ulti/leD cele educative fiind

asociate cu o serie de alte cerinţe a/arteD de e@e5/luD En do5eniul

asigur9rii st9rii de s9n9tateD al tera/iei co5/le@eD al for59rii unor

1!




relaţii inter/ersonale Gi de gru/ c?t 5ai a/ro/iate de cele o6iGnuite

etc.

Ln sensul celor ar9tateD Gi co/iii cu deficienţ9 5intal9D res/ectiv

Gcolarii cu handica/ consecutiv acestei deficienţeD sunt co/ii sau

elevi cu cerinţe s/eciale 5ulti/leD inclusiv cu cerinţe educative s/e4

cialeD En ceea ce /riveGte for5ele concrete de educaţie s/ecial9D de

care tre6uie s9 6eneficiezeD orientarea lor s/re aceste for5e se face

du/9 ti/ul Gi gravitatea deficienţei res/ectivD a handica/ului 5intalD

du/9 ca/acit9ţile co5/ensatorii individualeD du/9 o/ţiunea /9rinţilor

Gi ţin?nd cont de o6iectivul /rioritar ur59ritD cel al integr9rii Enconte@tele sociale o6iGnuite 4 fa5ilialeD GcolareD de 5unc9D de odihn9

etc.

1) De*icie#&a i#(al% 2 3a#!icap4l i#(al5 "# p6i3ope!a.o.ia

6pecial%

Ln ceea ce /riveGte definiţiile Gi ter5inologia utilizate En /siho4

/edagogia Gcolarilor cu handica/ consecutiv deficienţei 5intaleD suntchiar 5ai co5/licateD dec?t ter5inologia Gi definiţiile generaleD

a5intite 5ai sus. (u59rul 5are de definiţiiD /recu5 Gi ter5enii

nu5eroGiD variaţi GiD adeseaD li/siţi de /recizieD deter5in9 dificult9ţi

de Enţelegere Gi deli5itare a ti/urilorD for5elor Gi gradelor su6 care se

5anifest9 deficienţa 5intal9.

3.1. En ţara noastr9D o /ri59 definiţie a deficienţei 5intale o

Ent?lni5 la #le@andru %oGca 1:3>D du/9 care aceast9 categorie de

Kanor5alitateM re/rezint9 o "stare de potenţialitate restr$nsă sau o

oprire a dezvoltării cererale, n urma căreia persoana atinsă este

incapailă, la maturitate, să se adapteze la mediul său, la cerinţele

comunităţii, n aşa fel nc$t să-şi poată menţine existenţa, fără

supraveghere şi sprijin extern' 100D /. 37.

1>




Ln aceast9 definiţieD suntD deaD /rezente c?teva din ideile

for5ulate ceva 5ai t?rziu de c9tre a5ericanul '.#. *oll 1:-1 Entr4o

definiţie devenit9D ulteriorD foarte cunoscut9.

Confor5 acestei definiţiiD deficienţa 5intal9 re/rezint92

4 o stare de su6nor5alitate 5intal9J

4 datorat9 unei o/riri a dezvolt9riiJ

4 de origine constituţional9J

4 av?nd un caracterD esenţial5enteD incura6ilJ

4 concretiz?ndu4se Entr4o stare de inco5/etenţ9 social9J

4 ce se constat9 la 5aturitate.

'.#. *oll consider9D de ase5eneaD c9 starea de inco5/etenţ9

social9 a retardaţilor 5intal ter5en folosit 5ai ales En literatura de

li569 englez9D ca sinoni5 celui de deficienţi 5intal este o

consecinţ9 a K5aturit9ţii 5intale inco5/leteD ce a/are de la naGtere

sau la o v?rst9 relativ 5ic9D dre/t ur5are a unor insuficienţeEnn9scute sau a diferitelor influenţe care o/resc dezvoltarea

/rogresiv9 nor5al9M 70D /. 133:.

Lntr4o for59 sau altaD ideile de 5ai sus vor fi reluate 4 cu unele

/reciz9ri Gi co5/let9ri 4 de nu5eroGi alţi autori.

#stfelD er6an "onescu Gi Balentina %adu 1:3 5enţioneaz9

c9 "deficienţa mintală este tipul de deficienţă determinată de uncomplex de factori etiologici, cu acţiune defavorailă asupra

creierului n perioada de maturizare a acestuia, av$nd două

consecinţe principale a* oprirea sau ncetinirea ritmului de evoluţie

a funcţiilor cognitive şi * diminuarea competenţei sociale' 38.

,a r?ndul s9uD )ora ,ungu4(icolae 1:80D su6liniind necesi4

tatea a6ord9rii feno5enului definit /rin /ris5a s/ecificit9ţii En /lan

/sihologicD consider9 deficienţa 5intal9 „o stare de sunormalitate

1




gloală (intelectuală, afectivă, adaptativă) ireversiilă, av$nd la

ază o structură defectuoasă (leziuni ale creierului, disfuncţii ale

acestuia) determinată de factori interni şi externi şi care se

manifestă pe plan psihologic cu o anumită specificitate! -8D /. .

Lntr4o definiţie 5ai recent9D "oan *ruţu 1::! arata c9 defi4

cienţa 5intal9 re/rezint9 +o insuficienţă gloală şi un funcţionament

intelectual semnificativ inferior mediei, care se manifestă printr-o

stagnare, ncetinire sau o lipsă de achiziţie n dezvoltare,

determinate de factori etiologici - iologici şi*sau de mediu - care

acţionează din momentul concepţiei p$nă la ncheierea maturizării şi care au consecinţe asupra comportamentului adaptativ! 71D /.1-.

F9c?nd un rezu5at al celor de 5ai susD vo5 s/une c9 defi4

cienţa 5intal9 se refer9 la feno5enul lez9rii organice GiQsau al

afect9rii funcţionale a siste5ului nervos centralD cu consecinţe

negative asu/ra /rocesului 5aturiz9rii 5intaleD al dezvolt9rii su6

diferite as/ecte la individul En cauz9.andica/ul 5intal re/rezint9 dezavantaul /e care deficienţa

5intal9 El creeaz9 En /lanul relaţiilor de ada/tare Gi integrare ale

individului res/ectiv cu 5ediul social c9ruia Ei a/arţine.

3.3. andica/ul 5intal 5ai este nu5itD uneoriD Gi handica/

consecutiv deficienţei 5intale >8D /. :D e@/resie /e care outiliz95 Gi noiD 5ai ales atunci c?nd dori5 s9 evidenţie5

interde/endenţa dintre cele dou9 feno5eneD /recu5 Gi fa/tul c9

ter5enii res/ectivi 4 adic9 cel de deficienţa 5intal9 Gi cel de handica/

5intal 4 nu sunt sinoni5i.

'@ist9D Ens9D situaţii c?ndD En ra/ort de conce/ţia Gi /referinţele

fiec9rui autorD sunt folosiţiD ca sinoni5i cu ter5enul de deficienţ9

5intal9D alţi ter5eniD ca2 Ent?rziere sau retard 5intal Endeose6i En

18




literatura de li569 englez9D Ena/oiere 5intal9 Endeose6i En literatura

francez9 Gi de li569 rus9D oligofrenie G.a.

*e ase5eneaD /rin analogie cu ter5enii Khandica/ de auzMD

Khandica/ de vedereMD Khandica/ de li56aM etc.D '5il Berza

foloseGte ter5enul handica/ de intelectD /rin care /une En evidenţ9

tul6urarea /ri5ar9 originar9D adic9 deficitul de intelectD caracteristic

deficienţei 5intale. Pe de alt9 /arteD un ter5en a/roa/e identic 4 cel

de handica/ intelectual 4 este folosit de C. P9unescu Gi ". uGu

1:: Entr4un sens 5ai restr?nsD adic9 cu referire doar la Kdeficienţa

5intal9 de funcţionalitateM >8D /. :7D nu Ens9 Gi la Kdeficienţa5intal9 structural9M.

"n fineD e@ist9 Gi situaţii c?nd unul Gi acelaGi ter5en este folosit

En sensuri diferite de c9tre diferiţi autori. *e e@e5/luD ter5enul de

oligofrenie 4 a5intit 5ai sus ca unul dintre ter5enii folosiţi En sens

generic adic9 sinoni5 cu cel de deficienţ9 5intal9 4 este utilizat de

alţi autori Entr4un sens 5ai restr?ns. #stfelD .). Pevzner1:!: Gidisci/olii s9i Enţeleg /rin oligofrenie doar acele situaţiiD En care

afecţiunea cere6ral9 s4a /rodus En ontogeneza ti5/urie a celui En

cauz9D adic9 /?n9 la Encheierea En urul v?rstei de 1 an Gi u59tate 4 7

ani a /rocesului de 5ielinizare a fi6relor nervoase din siste5ul

nervos central.

Ln condiţiile descriseD este evident9 necesitatea unor clarific9riconce/tuale Gi a unor /reciz9ri ter5inologice. P?n9 atunci 4 adic9 /?4

n9 c?nd ter5inologia va do6?ndi sta6ilitate 4 /entru a ne Enţelege

Entre noiD este foarte i5/ortant ca fiecareD Encerc?nd s9 evite

inter/ret9rile su6iectiveD s9 caute s9 Enţeleag9D e@actD 5esaul /e care

interlocutorul s9u autor de te@te scrise sau /artici/ant la o

conversaţie /rofesional9 doreGte s94l trans5it9 /rin ter5inologia

utilizat9.

1:




7) Frec$e#&a 8i !i#aica 3a#!icap4l4i i#(al "# pop4la&ia

8colar%

CunoaGterea /onderii /e care o deţin deficienţii 5intal En

/o/ulaţia infantil9D Endeose6i la nivelul v?rstelor /reGcolare Gi

GcolareD "capătă astăzi o importanţă deoseită, ea fiind legată de

necesitatea de a planifica mijloacele pentru asistenţa medicală,

pentru instruirea şi educarea acestora, precum şi pentru proiectarea

unor măsuri n vederea integrării lor profesionale şi sociale' 3D /.7!.

Chiar dac9 aceast9 afir5aţie era f9cut9 En ur59 cu dou9 de4

ceniiD /e 6aza analizei unor date /u6licate atunci En diferite ţ9riD ea

r95?ne vala6il9 Gi En /rezentD inclusiv En ţara noastr9D at?t datorit9

unei cu/rinderiD Enc9 inco5/leteD a deficienţilor 5intal En for5e Gi

/rogra5e adecvate de asistenţ9D educaţie Gi recu/erareD c?t Gi datorit9dina5icii feno5enului de handica/are 5intal9D influenţat /uternic de

condiţiile socio4econo5ice Gi culturaleD ele Ensele aflate En /lin9

evoluţie Gi restructurare.

Un recens95?nt naţional al co/iilor cu deficienţ9 5intal9D deci

la nivelul Entregii /o/ulaţii a unei ţ?riD este foarte dificil de realizatD

fa/t /entru careD de regul9D se recurge la esti59ri /e eGantioane re/re4zentative ale /o/ulaţiei vizate. *e e@e5/luD o astfel de acţiune a avut

loc En anul 1:>3D En )U#D c?ndD dintr4un total de /este !D! 5ilioane

de /ersoane su/use sondaului esti5ativD 3 s4au dovedit a fi KEnt?r4

ziate 5intalM du/9 >:D /. 1>.

'sti59ri ulterioareD efectuateD de e@e5/luD En /erioada anilor

1:341:! En diferite ţ9riD au /us En evidenţ9 o /ro/orţie de !D!

70




deficienţi 5intal 4 En FranţaD 3D! 4 En )uediaD 7D!43D7 4 En UngariaD

7D0 4 En Ra/onia etc. du/9 133D /. 7!.

%eferitor la /ro/orţia co/iilor cu deficienţ9 5intal9 din ţara

noastr9D nu dis/une5 de cifre oficialeD ci doar de a/recieri ale c?torva

autori.

#stfelD Petru #rcan Gi *u5itru Ciu59geanu 1:80 Gi 5ai

t?rziu "oan *ruţu 1::! invoc9 cifra de - D iar "on )tr9chinaru

1::- /e cea de ! . #cesta din ur59 face Gi o interesant9 a/reciere

co5/arativ92 +... numărul important prin care deficienţii mintal şi

anunţă prezenţa crescută arată că ei sunt primii handicapaţi de care pedagogia specială treuie să se ocupe nent$rziat pentru a-i ridica

la forme de viaţă social-utilă şi pentru a face ca r$ndul lor să nu fie

ngroşat cu noi cazuri dintre copiii normali. %e altfel, ei nu atrag

atenţia numai pentru că sunt circa din totalul copiilor

deficienţi, ci şi pentru faptul că, n ordinea acestora, ei sunt, spre

exemplu, de / ori mai numeroşi dec$t surdo-muţii şi de 0 de orimai numeroşi dec$t nevăzătorii” 117D /.70471.

-.1. %eferindu4se la frecvenţa En /o/ulaţia infantil9 a co/iilor

cu deficienţ9 5intal9D literatura de s/ecialitate evidenţiaz9 Gi fa/tul

c9 aceast9 frecvenţ9 este inegal r9s/?ndit9 de4a lungul anilor de

GcolarizareD e@ist?nd o anu5e dina5ic9 ascendent9 dins/re clasele5ici s/re clasele 5ari. "niţialD la nivelul v?rstei /reGcolare /ro/orţia

este redus9D fiind evidente doar cazurile de deficienţ9 /rofund9 sau

sever9D /entru caD la de6utul GcolarD s94Gi fac9 si5ţit9 /rezenţa Gi

cazurile de deficienţ9 5oderat9.

*eficienţa 5intal9 uGoar9 este decelat9D de regul9D la nivelul

claselor /ri5areD En ti5/ ce cazurile de li5it9 se reliefeaz9 5ai

71




adesea a6ia En 5o5entul trecerii din ciclul /ri5ar s/re /ri5a clas9

gi5nazial9.

Pentru nuanţarea afir5aţiei cu /rivire la inegalitatea frecvenţei

co/iilor cu deficienţ9 5intal9 de4a lungul anilor de Gcoal9D rea5inti5

datele /rocentuale /rezentate de ariana %oGca 1:>D du/9 P.

aton 1:>7.

Confor5 acestor dateD /ro/orţia deficienţilor 5intalD E5/reun9

cu Kcazurile EndoielniceMD variau Entre -D7 din /o/ulaţia investigat9

la nivelul v?rstei de 8 aniD cu alte cuvinteD En /ri5ul an du/9 de6utul

GcolarD Gi 1!D: la nivelul v?rstei de 11 aniD adic9 la trecerea dinEnv9ţ95?ntul /ri5ar s/re trea/ta ur59toare de Gcolarizare.

%e/roduce5 Gi co5entariul autoarei citateD /e 5arginea aces4

tor date /rocentuale2 "1ste clar că această variaţie a frecvenţei este

ecoul variaţiei dificultăţilor nt$mpinate de copii n procesul şcolarizării, pe măsura măririi volumului de cunoştinţe ce treuie

nsuşite şi a creşterii nivelului lor de astractizare. 2lterior,

merg$nd spre şcoli profesionale sau spre producţie, o parte din

aceşti indivizi realizează o adaptare suficientă pentru a nu se mai

diferenţia n mod viziil de populaţia cu intelect normal' 103D /.

1.*e altfelD /arafraz?ndu4l /e %. AazzoD /ute5 afir5a c9 /reg94

tirea Gcolarului cu handica/ 5intal /entru aceast9 K/ierdereM tre/tat9

En 5ulţi5e 4 ca ur5are Gi Encununare a /rocesului de Gcolarizare Gi

tera/ie co5/le@9 4 re/rezint9 unul din o6iectivele centraleD /e care Gi

le /ro/une /siho/edagogia s/ecial9.

Cit?ndu4l /e '.O.,e<isD tot .%oGca 1:> evidenţiaz9 c9D

din totalul deficienţilor 5intalD ! ar a/arţine deficienţei /rofunde

77




idioţieiD 70 4 deficienţei severe i56ecilit9ţiiD iar ! 4 de6ilit9ţii

5intale. *u/9 se@D s4ar Enregistra o uGoar9 /redo5inanţ9 a deficienţei

5intale En r?ndurile /o/ulaţiei 5asculine du/9 103D /.1418.

Ln fineD 5enţion95 c9D En volu5ul *e6ilit9ţile 5intaleD

coordonat de %. Aazzo Gi tradus la noi En 1::D . &illS Gi , erlet4

Bigier /rezint9 un a5/lu studiu referitor la frecvenţa deficienţei

5intale En ra/ort de 5ediul socialD En /ri5ul r?nd de 5ediul fa5ilial

En care se dezvolt9 co/ilul.

F9r9 Endoial9 c9 a/recierile f9cute asu/ra frecvenţei

deficienţilor 5intal En ur59 cu c?teva deceniiD En diferite zone alelu5iiD au En /rezent 5ai 5ult o valoare docu5entar9D /entru

cunoaGterea nevoilor actuale reale fiind necesare investigaţii Gi

esti59ri 5ai a/ro/iate de e/oca Gi locul En care ne afl95.

Unele ideiD for5ulate /e 5arginea celor constatate atunciD EGi

/9streaz9D Ens9D de/lina vala6ilitate Gi En zilele noastre.

*e /ild9D sunt la fel de actuale Gi ast9ziD inclusiv la noiDcuvintele cu care . &illS Gi , erlet4Bigier EGi Encheiau studiul

a5intit2 K"nferioritatea intelectual9 a co/iilor din 5edii defavorizate

este rezultatul unui fel de deteriorareD e@istent9 Enaintea constat9rilor

efectuate la Gcoal9D deteriorare al c9rei rit5 acceleratD En /ri5ii doi

ani de viaţ9D se EncetineGte a/oi considera6il.

*ac9 se /roduce o intervenţieD ea tre6uieD evidentD s9 ai69 loccu 5ult Enaintea Entr9rii co/ilului En viaţa Gcolar9. (atura Gi for5a

acestei intervenţii genereaz9 /ro6le5e care nu sunt nu5ai de ordin

/sihologicD ci 5ai ales de ordin socialM 7>D /.70!.

%eferitor la for5a intervenţieiD En /rezent se detaGeaz9 4 aGa

cu5 a5 su6liniatD de altfelD Gi En /aginile anterioare 4 /ro6le5a ra/or4

tului dintre 5odalit9ţile de educaţie s/ecial9D integrate

73




Env9ţ95?ntului o6iGnuit Gi cele de sine st9t9toareD /ro6le5a av?nd o

i5/ortant9 rezonanţ9 social9.

F9r9 a insistaD aiciD /e aceste as/ecteD 5enţion95D totuGiD c9D En

ceea ce4i /riveGte /e co/iii cu deficienţ9 5intal9 uGoar9D sau /e cei cu

intelect de li5it9D sau cu /seudo4deficienţ9 5intal9D la 5aoritatea

s/ecialiGtilor /redo5in9 convingerea c9 for5ele integrate sunt cele

necesareD En ceea ce4i /riveGte /e co/iii cu deficienţe accentuate

severe Gi /rofundeD o/ţiunea s/ecialiGtilorD dar Gi a /9rinţilorD se

Endrea/t9D /rioritarD s/re Gcoli s/eciale Gi clase dieferenţiate de sine

st9t9toare.)e5nificativ9D En acest sensD ni se /areD de e@e5/luD situaţia

din *ane5arcaD undeD cu toat9 6inecunoscuta orientare

integraţionist9D /entru co/iii cu deficienţe accentuate or6iD surziD

deficienţi 5intal sever G.a.D confor5 datelor /rezentate recent de

Res/er olst 7000D e@ist9 En /aralel trei 5odalit9ţi de a6ordare

diferenţiat924 En Gcoli s/ecialeD cu un total de 3 !38 de eleviD En anul 1::8D

faţ9 de 7 03- de eleviD En anul 1:8!J

4 En clase s/ecialeD incluse En structura Gcolii o6iGnuiteD unde

erau cu/rinGi 3 !7> de eleviD En anul 1::8D faţ9 de 1 3!- de eleviD En

anul 1:8! Gi

4 integraţi claselor o6iGnuite 4 unde erau cu/rinGi 1 >7: deeleviD En anul 1::8D faţ9 de 1 0> de eleviD En anul 1:8!.

Co5/ar?nd aceste cifreD constat95 dou9 tendinţe evidente2

4 de creGtere 4 /racticD de du6lareD En ulti5ul deceniu 4 a nu594

rului total de co/ii consideraţi ca av?nd nevoie de educaţie s/ecial9

datorit9 deficienţelor accentuateD inclusiv datorit9 deficienţei 5intale

7-




severe de la - -!1 de cazuriD En anul 1:8!D la : >:3 de cazuriD En anul

1::8J

4 de /redo5inare net9 a nu59rului co/iilor cu deficienţe

accentuateD cu/rinGi En Gcoli Gi clase s/ecialeD co5/arativ cu nu59rul

de co/ii a/arţin?nd aceleiaGi categorii de deficienţ9 accentuat9D dar

care sunt cu/rinGi En clasele o6iGnuite ale Env9ţ95?ntului general.

)unt evidenteD deciD du/9 /9rerea noastr9D te5/erarea tre/tat9 a

Kentuzias5uluiM iniţial din /erioada anilor 0480D En ceea ce

/riveGte ideea cu/rinderii tuturor co/iilor cu deficienţe 4 indiferent de

gravitatea acestora 4 En siste5ul educaţiei o6iGnuite din Gcoala gene4ral9D /recu5 Gi tendinţa actual9 de o/tare /entru soluţii 5ai nuanţate

ale educaţiei s/eciale Gi integrate /entru co/iii cu deficienţe Gi cu alte

cerinţe sau nevoi s/eciale.

#celaGi Res/er olst 7000 atr9geaD /e 6un9 dre/tateD atenţiaGi asu/ra fa/tului c9 a/licarea reco5and9rilor for5ulate En diferite

docu5ente ale forurilor internaţionaleD cu /rivire la asistenţa Gi

educaţia s/ecial9 a handica/aţilor 4 inclusiv a handica/aţilor 5intal

4tre6uie f9cut9 ada/tat En ra/ort de condiţiile concrete Gi de

e@/erienţa autohton9. 'steD f9r9 Endoial9D evident c9D Gi En acest

do5eniu al educaţiei s/eciale Gi integrateD nu /oate fi vor6a de regulio6ligatoriiD care s94Gi g9seasc9 a/licarea standard En orice zon9 a

lu5iiD f9r9 a ţine cont de s/ecificul localD de nevoile reale Gi de

condiţiile o6iective e@istente En eta/a dat9.

7!

Rez4a(Lncerc?nd o sintez9 a celor e@/use En acest /ri5 ca/itolD rezult9 c9 deficienţa

re/rezint9 o afecţiune sta6il9 sau un co5/le@ de ase5enea afecţiuniD care se 5anifest9 En /lan anato5icD fiziologic GiQsau funcţionalD di5inu?nd /uternic ca/acitatea de Env9ţare Gide ada/tare a individului En cauz9 Gi /un?ndu4l Entr4o stare de inferioritate En ra/ort cuse5enii s9i.

C?nd instalarea acestei inferiorit9ţi nu este /revenit9 la ti5/ sau nu este Enl9turat9tre/tatD /rin 59suri tera/eutice cores/unz9toareD iar co/ilul res/ectiv este /uternicdezavantaat En ra/orturile sale cu 5ediul socialD deficienţa devine cauz9 a unei st9ri dehandica/. Odat9 instalat9D starea de handica/ creeaz9 condiţii /entru consolidarea Gi chiar agravarea deficienţeiD Entre deficienţ9 Gi starea consecutiv9 de handica/ e@ist9D deciD oco5/le@9 relaţie de intercondiţionare.

*o5eniul Gtiinţific interdisci/linar Gi cu ra5ificaţii intradisci/linareD carea/rofundeaz9 5odalit9ţile de cunoaGtere Gi rezolvare a /ro6le5elor co5/le@e de educaţies/ecial9 Gi intervenţie recu/erativ9 a co/iilor cu deficienţeD se nu5eGte /siho/edagogies/ecial9 sau defectologie.

Psiho/edagogia s/ecial9 a Gcolarilor cu handica/ 5intal studiaz9 /ro6le5atica

5ulti/l9 a cunoaGterii a/rofundateD a instruirii for5ative Gi a educaţiei tera/eutice aacestor GcolariD En /ers/ectiva recu/er9rii lor tre/tate Gi a integr9rii socialeD de regul9 Enconte@tele o6iGnuite ale /ro/riei co5unit9ţi.

Pentru iniţierea 59surilor adecvate de instruireD educaţie tera/eutic9 Gi recu/erareeste i5/ortant9 cunoaGterea /ro/orţiei co/iilor cu deficienţe 5intale En /o/ulaţiainfantil9.




9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e

Cui se adreseaz9 /rezentul volu5T #rgu5entaţi aceast9 des4

tinaţie.

.

*escrieţi sensul Gi co5/araţi Entre ei ter5enii2 /siho/edagogie

s/ecial9 Gi defectologie. 'videnţiaţi calit9ţileD dar Gi

neaunsurile fiec9ruia dintre aceGti ter5eni.

7>

*'F'C$O,O&"'..

..

P)"OP'*#&O&"' )P'C"#,V

..




Cine este autorul definiţiei care de6uteaz9 astfel2 +#sihopedagogia specială sau defectologia este o ştiinţă ce se ocupă de

persoanele handicapate, de studiul particularităţilor psihice,

de instrucţia şi educaţia lor...! T $ranscrieţi En Entregi5eD Entr4

un Kglosar individualM de ter5eniD aceast9 definiţie.

.

(otaţi En acelaGi Kglosar individualMD indic?nd Gi sursa 6i6lio4

grafic9 alegerea acestei surse r95?n?nd la li6er9 iniţiativ9D

ur59toarele definiţii2 deficienţ9D handica/D inca/acitateD cerinţeeducative s/eciale.

7

#rgu5entaţi caracterul interdisci/linarD dar Gi co5/onenta /luri4

disci/linar9 sau intradisci/linar9 a /siho/edagogiei s/ecialeH.




*efiniţi noţiunile Gi descrieţi ra/ortul de interde/endenţ9cauzal9 dintre deficienţa 5intal9 Gi handica/ul 5intal.

'nu5eraţi Gi alţi c?ţiva ter5eniD folosiţi ca sinoni5i cu cel de

deficienţ9 5intal9.

78

*'F"C"'(+V2

#(*"C#P2

"(C#P#C"$#$'2

C'%"(+' '*UC#$"B' )P'C"#,'2




*e ce este i5/ortant9 cunoaGterea /ro/orţiei co/iilor cu

deficienţ9 5intal9D /rin ra/ortare la totalul /o/ulaţiei infantileT

Capi(ol4l II) ETIOLOGIA HANDICAPULUI

CONSECUTIV DEFICIENŢEI INTALE

/) Fac(orii ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale

'tiologia gr. K#itiaM W Kcauz9MD K,ogosM W KGtiinţ9M

re/rezint9 o disci/lin9 care studiaz9 cauzele unui feno5en En s/eţ9D

5aladiiD dezv9luind originile Gi evoluţia sa s.n..Preluat9 din K*icţionar de /sihologieM 1:8D /.7-D aceast9

definiţie atrage atenţia asu/ra fa/tului c9 a/rofundarea cauzelor

feno5enului studiat 4 En cazul nostruD ale deficienţei 5intale 4 nu

tre6uie s9 se rezu5e doar la de/istarea Gi evidenţierea factorilor

cauzaliD ciD /ornind de la aceGti factoriD tre6uie s9 realizeze o anu5e

/reviziune a evoluţiei /osi6ile a feno5enului ur59ritD su6 influenţafactorilor res/ectivi.

7:




/)/) Fac(orii ca4zali

%a/ort?ndu4ne la titlul /rezentului ca/itolD vo5 s/une c9

etiologia handica/ului 5intal const9 En acele st9ri de deficienţ9 GiQsau

inca/acitate 5intal9D care deter5in9 sc9derea randa5entului intelec4

tual Gi ada/tiv al individului En cauz9 su6 nivelul cerinţelor 5ini5e

ale conte@tului social dat.

3e pune atunci ntrearea, n ce constă etiologia deficienţei

mintale4

$oţi s/ecialiGtii careD su6 un as/ect sau altulD au a6ordat aceas4

t9 /ro6le59 su6liniaz9D En /ri5ul r?ndD caracterul co5/le@D Gi variat

al etiologici deficienţei 5intale.

Factorii cauzali funda5entali se situeaz9D Ens9D En acele

sectoare de 6az9D care deter5in9D En generalD evoluţia socio4u5an9 aoric9rui individ 2

• zestrea genetică a individului (ereditateaD adic9 ceea ce el a

5oGtenit de la /redecesoriJ

• mediul şi influenţele educativeD adic9 ceea ce el do6?ndeGte En

interacţiunea 5ulti/l9 dintre organis5ul /ro/riu /osesor al

zestrei genetice Gi condiţiile sale de e@istenţ9 6iologic9 Gisocial9.

%eferindu4ne la raportul şi interacţiunea dintre factorii care

influenţeaz9 hot9r?tor /rocesul dezvolt9rii /ersonalit9ţii u5aneD

ar9ta5D Entr4o alt9 lucrare :!D /.11 4 /relu?ndD desigurD unele idei

susţinute En literatura de s/ecialitate 4 c9 factorul 6iologic este

deter5inat geneticD ereditarD dar creGterea 6io5orfologic9 Enontogenez9 de/indeD totuGiD Gi de condiţiile de 5ediu. Factorul

30




/sihofuncţional GiD deciD /rocesul de 5aturizare /sihic9 este

influenţatD Entr4o 5ult 5ai 5are 59sur9D de 5ediul En care se

dezvolt9 individulD as/ectele /sihice 6?z?ie te5/era5enteleD de

e@e5/lu av?ndD totuGiD Gi o co5/onent9 5oGtenit9D En schi56D

socializarea este acel as/ect al dezvolt9riiD care se realizeaz9 su6

influenţa hot9r?toare a 5ediului sociocultural.

*in interacţiunea o6iGnuitaD nor5al9D a factorilor cauzaliD

rezult9 dezvoltarea o6iGnuit9D nor5al9 a 5arii 5aorit9ţi a indivizilorD

En condiţii a/arte Ens9D adic9 En condiţii defavora6ileD Entre factorii

genetici Gi influenţele de 5ediu inclusiv influenţele educative areloc o interacţiune neo6iGnuit9D anor5al9D care /oate da naGtere unei

deficienţeD dete5in?nd2

ta6loul etiologic sau constelaţia cauzal9 a deficienţei res/ec4

tive Gi o anu5e si5/to5atologieD /ro/rie fiec9rui ti/ de

deficienţ9J

evoluţia fiec9rui individ cu deficienţeD adic9 /ers/ectivele Gili5itele dezvolt9rii saleD direcţiaD rit5ul Gi intensitatea acestei

dezvolt9ri.

/)-) Ere!i(a(ea este EnsuGirea funda5ental9 a 5ateriei vii de a

trans5iteD de la o generaţie la altaD 5esaele de s/ecificitate ale

s/ecieiD ale gru/uluiD ale individului su6 for5a codului genetic.1.7.1. ,u5iniţa "aco6 4 autoarea acestei definiţii 1D /. 1> 4adaug9

Gi o alt9 ideeD interesant9 5ai ales /entru do5eniul /siho/edagogieH

s/eciale "5n stadiul actual al cunoaşterii şi stăp$nirii mecanismelor

eredităţii se poate afirma că rolul său n dezvoltare, mai ales n

dezvoltarea psihică, este de premisă naturală. 6ceastă premisă, cu

acţiune proailistă, poate oferi individului o şansă (ereditatea nor-mală) sau o neşansă (ereditatea tarată). #rima poate fi ulterior valo-

31




rificată sau nu, iar cea de-a doua, n funcţie de gravitate, poate fi

compensată n diverse grade sau nu! 1D /.7.

*u/9 ihai &olu 1::D "la nivelul omului, ereditatea

asigură transmiterea cu precădere a caracterelor fizice, a

adaptărilor fiziologice primare şi a unor predispoziţii. 1a nu se

extinde asupra structurilor psihocomportamentale superioare...'D En

aceeaGi ordine de ideiD du/9 Paul Po/escu4(eveanu 1:8 Kse /oate

afir5a cu certitudine c9 ceea ce Envaţ9 /9rinţii nu se trans5ite la

co/iiM D /.7-1.

#stfelD "dacă supunem trei generaţii de şoolani la aceleaşi proe de lairint, cea de a treia generaţie are nevoie de un timp de

zece ori mai mic pentru a reuşi la proele la care este supusă, n

ceea ce priveşte afecţiunile mintale, riscul de a se molnăvi este de

/ -7, pentru suiecţii care au rude apropiate olnave' 110D /.

11>411.

1.7.7 O a5/l9 descriere a eredit9ţii o g9si5 En K*icţionar dedefectologieM 1:0 En careD /e l?ng9 unele infor5aţii cu caracter

generalD se fac Gi nu5eroase referiri la as/ectele a/arteD care ne /ot

auta En Enţelegerea rolului ucat de ereditate En etiologia for5elor de

5anifestare a deficienţei 5intale. %e/roduce5D En rezu5atD c?teva

dintre aceste idei du/9 1:D /. 71>471: 2

37

„'reditatea este una dintre cele 5ai generale /ro/riet9ţi ale organis5elor viiD const?nd Entrans5iterea de la /9rinţi c9tre ur5aGi a unor tr9s9turi Gi /articularit9ţi ale dezvolt9riiD Entruc?t oricecaracteristic9 a organis5ului sau a celulei de/indeD En ulti59 instanţ9D de ti/ul de 5eta6olis5D seconsider9D adeseaD c9 ereditatea este /ro/rietatea organis5elor vii de a re/roduceD de4a lungulgeneraţiilorD un anu5it ti/ de 5eta6olis5.)e disting dou9 laturi funda5entale ale feno5enului ereditar2 5enţinerea /er5anenţei organiz9rii

de4a lungul 5ai 5ultor generaţiiD deci En filogenez9D Gi 5enţinerea identit9ţii cu sine a organis5uluiEn /rocesul dezvolt9rii individualeD adic9 En ontogenez9.Conco5itent cu aceast9 /ro/rietate a organis5elor vii de a /9stra unitatea organiz9rii /e

/arcursul 5ai 5ultor generaţiiD /recu5 Gi En /rocesul dezvolt9rii individualeD e@ist9D totuGiD Gi otendinţ9 central9 s/re 5odifica6ilitateD concretizat9 En varietatea for5elor organice.

Ca Gi orice alt9 /ro/rietate a organis5uluiD ereditatea este deter5inat9 structural Gi are o 6az9 5aterial9. Unitatea 5aterial9 ele5entar9 a eredit9ţii o re/rezint9 gena. &enele sunt situate Encro5ozo5iD aceGtia fiind niGte structuri alungiteD vizi6ile la 5icrosco/D situate En nucleul celular.Cea 5ai i5/ortant9 co5/onent9D s/ecific9D a cro5ozo5ilor o constituie acidul dezo@iri6onucleic#*(. Porţiuni ale acestui acidD caracterizate /rintr4o anu5e succesiune a su6stratului azotic Gi

/rintr4o structur9 co5/le@9D re/rezint9 genele.Ca /urt9toare ale Kcodului geneticMD genele au o serie de /ro/riet9ţiD /arţial a5intite 5ai

sus24 trans5isi6ilitatea de la o generaţie la altaJ4 5odifica6ilitateaD Entr4un /roces de schi56are a structurii chi5iceD nu5it K5utaţieMJ ea /oateafecta o singur9 gen9D dar Gi un lanţ Entreg de cro5ozo5iD /urt9tori a nu5eroase geneD En acest cazav?nd loc o a6eraţie cro5ozo5ial9J4 ca/acitatea de funcţionare s/ecific9D adic9 de control asu/ra 6iosintezei fer5enţilor s/ecifici.

&enele se trans5it ur5aGilor /rin celulele se@ualeD av?nd loc un /roces co5/le@ de sintez9a cro5ozo5ilor ; Gi XD confor5 unor legi desco/erite de &.R. endelh4 legea caracterului unifor5 al hi6rizilor sau legea /redo5in9rii caracteristicilor unuia din /9rinţi 4la /ri5a generaţieJ4 legea disocieriiD Entr4un ra/ort de 3 la 1D En a doua generaţieJ4 legea disocierii neregulate Gi co56in9rii Ent?5/l9toareD c?nd /9rinţii se deose6esc Entre ei /rin

5ai 5ult de dou9 /articularit9ţi de 6az9.Lntruc?t se trans5it ereditar doar geneleD iar tr9s9turile individuale se for5eaz9 su6

controlul lor En ontogenez9 su6 influenţa 5ediuluiD este i5/ortant s9 face5 distincţie Entre genoti/totalitatea genelor organis5ului En cauz9 Gi fenoti/D acesta const?nd En totalitatea tr9s9turilor e@terioare ale organis5uluiD for5ate En ontogenez9. Pe /arcursul vieţii unui individD genoti/ul s9uEnn9scut nu /oate fi 5odificat. *ezvoltarea fenoti/uluiD Ens9D /oate fi influenţat9 /ozitivD /rinorganizarea cores/unz9toare a condiţiilor de 5ediu Gi /rintr4o educaţie adecvat9.




#ceasta este una din concluziile deose6it de i5/ortanteD /entru

do5eniul /siho/edagogiei s/ecialeD /e care o des/rinde5 din teoria

e@/us9 cu /rivire la 5ecanis5ele ereditare ale /rocesului dezvolt9rii.

1.7.3. En conte@tul /ro6le5aticii referitoare la etiologia st9rilor dehandica/ 5intalD /siho/edagogia s/ecial9 este interesat9D 5ai alesD de

/ro6le5a 5utaţiilor genetice Gi a a6eraţiilor cro5ozo5ialeD careD aGa

cu5 se va vedea En su6ca/itolul ur59torD stau la 6aza unor sindroa5e

s/ecifice ale deficienţei 5intale.

utaţiile genetice Gi a6eraţiile cro5ozo5iale se /ot /roduce

s/ontanD /rin interacţiunea Ent?5/l9toare dintre organis5 Gi 5ediu.*e e@e5/luD ase5enea feno5ene /ot avea loc su6 influenţa unor

radiaţii 4 naturale sau /roduse de o5 4 sau su6 influenţa altor factori.

Prin cunoaGterea a/rofundat9 a acestor feno5ene sau a altora cu

efecte si5ilare asu/ra dezvolt9riiD se deschide calea controlului lor

Entr4un conte@t de inginerie genetic9D a/t9D En viitorD s94Gi aduc9 o

contri6uţie 5aor9 la /revenirea unor 5utaţii negative Gi a6eraţii

33




cro5ozo5iale generatoare de deviaţiiD inclusiv En dezvoltarea

intelectual9 a anu5itor co/ii.

$ot /e 6aza cunoaGterii te5einice a feno5enelor la care ne

referi5 Gi En condiţiile unui consult de s/ecialitate a celor En cauz9D

devine /osi6il sfatul geneticD oferit de s/ecialiGti 5ediciD /sihologi

tinerilor aflaţi En /rea5a 5o5entului de a4Gi Ente5eia o fa5ilie.

/)1) e!i4l

"8ediul, ca factor al dezvoltării umane, este constituit din

totalitatea elementelor cu care individul interacţionează, direct sauindirect, pe parcursul dezvoltării sale' 1D /. 7.

1.3.1 *efiniţia de 5ai sus ne atrage atenţia asu/ra caracterului

co5/le@ al 5ediuluiD care influenţeaz9 /uternic /rocesul dezvolt9rii

/sihice al oric9rui co/ilD En cazul co/iilor cu diferite afecţiuni 4inclusiv al celor cu afectarea dezvolt9rii 5intale 4 interacţiunea

s/ontan9 dintre 5ediu Gi /articularit9ţile organis5ului afectat

deter5in9 acele deregl9ri ale /rocesului de structurare a

/ersonalit9ţiiD /e care diferiţi autori le nu5esc a6ateri En dezvoltare

137 sau dizontogenii --.

*i5/otriv9D En situaţiile aflate su6 controlD /rin organizareas/ecific9 a 5ediului 4 Endeose6i a celui socio4fa5ilial Gi socio4Gcolar

4instalarea for5elor a5intite /oate fiD uneoriD /revenit9 sauD de cele

5ai 5ulte ori 4 atunciD c?nd instalarea lor s4a /rodusD totuGi 4

5anifestarea acestor tul6ur9ri /oate fi esto5/at9D consecinţele

negativeD En /lanul ada/t9riiD /ut?nd fi di5inuate.

*u/9 ,u5iniţa "aco6 1:882 "deşi apare ca principal

furnizor al materialului ce stimulează potenţialul ereditar, acţiunea

3-




mediului, pe ansamlu aleatoare, poate fi n egală măsură o şansă a

dezvoltării (un mediu favorail), dar şi o fr$nă sau chiar un locaj

al dezvoltării (un mediu sustimulativ, ostil, insecurizant sau

alienant)' 1D /.7:.

O ase5enea situaţieD c?nd 5ediul re/rezint9 o fr?n9 sau deter4

5in9 un 6loca En calea dezvolt9riiD c?nd un eventual /otenţial

ereditar /ozitiv nu este valorificat la nivelul s9u realD co/ilul

r95?n?nd 5ult En ur5a /ara5etrilor o6iGnuiţi ai dezvolt9rii /entru

v?rsta dat9D o Ent?lni5D frecventD En cazul co/iilor cu

/seudodeficienţ9 5intal9D En astfel de situaţiiD datorit9 li5itelor /ecare le i5/une un 5ediu fa5ilial GiQsau instituţional viciat 4

generator de stres Gi frust9ri afective /er5anente 4co/iii res/ectivi

nu4Gi valorific9 suficient un /osi6il genoti/ favora6ilD dezvoltarea lor

fiind distorsionat9 Gi evolu?nd Entr4o direcţieD 5ai 5ult sau 5ai /uţin

a/ro/iat9 cu cea /e care o deter5in9 o ereditate tarat9 GiQsau o

afectare /atologic9 a siste5ului nervos central.'ste foarte i5/ortant de Gtiut c9 o intervenţie ti5/urieD En

sensul nor5aliz9rii condiţiilor de 5ediuD En /ri5ul r?nd ale 5ediului

socio4fa5ilialD /oate deter5ina revenirea s/re o stare o6iGnuit9 Gi

s/re o ada/tare eficient9 a co/iilor cu a6ateri iniţiale de la traseul

nor5al al acestui /roces.

1.3.7. #Ga cu5 su6liniaz9 Francois $asYuellesD Entr4o carte a/9rut9 En

1::1D un rol hot9r?tor En /rocesul dezvolt9rii ti5/urii a co/ilului

revine contactului /er5anent dintre acesta Gi 5a5a saD ca factor

centralD catalizatorD al 5ediului fa5ilial. %ezu5?ndD Entr4o recenzie a

acestei c9rţi recenzie /u6licat9 En K%evista de educaţie s/ecial9M nr.

7D 1::7 /rinci/alele idei referitoare la as/ectul 5enţionatD a5 su6li4

niatD Endeose6iD caracterul co5/le@ Gi siste5atic al contactului

3!




5ulti/lu Entre 5a59 Gi co/ilul s9uD contact careD du/9 autorul citatD

/entru a fi eficientD tre6uie s9 se realizeze En 5ulti/le /lanuri2

"n /lan fizic 4 /rin luarea co/ilului En 6raţeD /rin hr9nirea la

s?nD /rin s/riinirea la /ri5ii /aGi Gi conducerea de 5?n9D /rin

/artici/area ne5ilocit9 la ocurile de 5iGcare ale co/ilului etc. En

/lan ver6al 4 /rin cuvintele adresate co/ilului din /ri5ele zileD iarD

ceva 5ai t?rziuD /rin /ovestirea unor istorioare accesi6ileD /rin

Env9ţarea unor /oezioare si5/leD /rin r9s/unsuri la nu5eroasele

Entre69ri /use de co/ilD /rin conversaţie concret9D /rin diriarea

ver6al9 a activit9ţii co/ilului etc. En /lan afectiv 4 /rin r9s/uns lasur?sul Gi z?56etele co/iluluiD /rin tonalitatea cald9 a vociiD /rin

5anifestarea cores/unz9toare la adresa co/ilului a celor 5ai variate

e5oţii Gi senti5ente.

a5a este /rezent9 En viaţa co/ilului Gi indirectD ea fiindD de

regul9D /ersonaul central En urul c9ruia se cl9desc relaţiile defa5ilie. i chiar dac9D En acest /rocesD En anturaul co/ilului a/ar 4 Gi

tre6uie s9 a/ar9D En /ers/ectiva unei dezvolt9ri nor5ale 4 o serie de

alte /ersoaneD 5ai ales tat9lD fraţii Gi surorileD 6uniciiD chiar dac9 cu

trecerea /ri5ilor ani se /roduce o anu5it9 Ende/9rtare /ur fizic9D

5ult ti5/ /ersoana 5a5ei r95?ne totuGi central9D nu nu5ai /rin

sineD dar Gi /rin tot ce4l Enconur9 /e co/il. Patul En care doar5eco/ilulD ca5era saD casa /9rinteasc9D E5/reuri5ile acesteiaD /ri5ele

de/las9ri 5ai Ende/9rtate Gi 5ulte altele sunt toate str?ns legate de

/rezenţa 5a5eiD En 5od o6iGnuitD 5a5a revineD adeseaD En /ri5 /lan

Gi En contact direct cu co/ilul /e tot /arcursul dezvolt9rii acestuiaD ea

Engriindu4l c?nd este 6olnavD ea conduc?ndu4l la gr9diniţ9 sauD En

/ri5ele zileD la Gcoal9 etc. "#rin prezenţa sa directă - se suliniază

3>




n lucrarea la care ne referim - mama este cea care asigură copilului

un sentiment de securitate, un echiliru afectiv' 170D /.3-.

Privarea co/ilului de contactul siste5atic cu 5a5a saD fie din

5otive o6iective 4 decesD des/9rţire forţat9 4 fie din 5otive su6iective

4 a6andonD indiferenţa 5a5eiD su/rasolicitarea acesteia En activit9ţi

/rofesionale sau de alt gen 4 /oate avea consecinţe nefaste asu/ra

dezvolt9rii co/ilului En continuare. #ceasta 5ai ales atunciD c?ndD

datorit9 unor afecţiuni suferite En /erioada /renatal9D En 5o5entul

naGterii sau En /ri5ii ani de viaţ9D co/ilul este e@/us /ericolului unei

dezvolt9ri anor5aleD En cazul En care unii co/ii cu deficienţeD inclusivcu deficienţe 5intale accentuateD sunt internaţi de ti5/uriu Entr4o

unitate s/ecializat9 de asistenţ9 Gi educaţie tera/eutic9D li/sa influen4

ţelor /ozitive e@ercitate de 5a59 va duceD inevita6ilD la accentuarea

5anifest9rilor negative s/ecifice deficienţei res/ective.

Ln acest /unct al dez6aterii noastreD a5 aunsD de fa/tD s9 ne

referi5 ne5ilocit la cel de al treilea factor care influenţeaz9dezvoltarea Gi anu5e educaţia. PracticD educaţia nu /oate fi izolat9 de

condiţiile de 5ediuD ea re/rezent?nd ele5entul activD care

dina5izeaz9D organizeaz9 Gi orienteaz9 acţiunea 5ediului asu/ra

individului En cauz9.

Cit?ndu4l /e '. Faure 1:-D ,. "aco6 1:: su6liniaz9 c9

educaţia tre6uie definit9 ca Kactivitate s/ecializat9D s/ecific u5an9Dcare 5iloceGte Gi diversific9 ra/ortul dintre o5 Gi 5ediul s9uD

favoriz?nd dezvoltarea o5ului /rin inter5ediul societ9ţii Gi a

societ9ţii /rin inter5ediul o5uluiM 1D /. 7:430. En continuareD se

arat9 c9 educaţia face 5edierea Entre ereditateD adic9 Kceea ce s4ar

/uteaD su6 as/ectul conţinutuluiD 5o5entuluiD niveluluiD intensit9ţiiD

durateiD for5eiD 5ilocului etc.MD Gi 5ediuD adic9 Kceea ce se ofer9M.

3




O educaţie eficient9 Kar5onizeaz9 cererea Gi ofertaD ceea ce

nu este de loc uGor /entru c9D date fiind unicitatea eredit9ţii Gi

unicitatea constelaţiilor de 5ediuD nu e@ist9 reţeteM 1D /.30.

*esigurD autoarea se refer9 la Kreţete educativeMD a c9ror even4

tual9 e@istenţ9 nu ar face dec?t s9 unifor5izezeD s9 Ga6lonizeze Gi s9

de/ersonalizeze actul educativD acesta devenind for5alD ineficientD

su6 as/ectul contri6uţiei la sti5ularea dezvolt9rii. *ezvoltarea are

loc doar En condiţiile En care Kse 5enţine un o/ti5 Entre ceea ce

/oateD vreaD Gtie individul la un 5o5ent dat Gi ceea ce i se ofer9.

Oferta tre6uie s9 fie sti5ulativ9D totdeauna cu un grad 5ai Enalt dec?t /oateD vreaD Gtie individul res/ectiv. O ofert9 /rea ridicat9D c?t Gi una

6anal9D /ot /ertur6a dezvoltarea /sihic9I 1D /.30.

*in frag5entele citate 5ai susD ne reţin atenţia cel /uţin dou9

as/ecte i5/ortante2

En /ri5ul r?ndD sunte5 avertizaţi c9 o educaţie /recar9 4 Enţele4

g?nd /rin aceasta Gi o instruire /rost conce/ut9 4 "poate pertura activitatea psihică'. Cu alte cuvinteD educaţia

/recar9D instrucţia conce/ut9 En afara dezideratului diferenţierii

Gi al individualiz9riiD /ot deveniD la un 5o5ent datD surse

co5/le5entare dac9 nu chiar deter5inante de handica/are.

En aceast9 ordine de ideiD av?ndu4se En vedere toc5ai greGelile

de instrucţie Gi educaţie Gcolar9D care se /ot constitui En cauzeale unui eGec cronic la Env9ţ9tur9D En literatura de s/ecialitate

se foloseGteD uneoriD ter5enul de didactogenii 0D 17:.

Ln al doilea r?ndD este evident 5esaul caD En /rocesul

educaţieiD s9 se acţioneze la nivelul "proximei dezvoltări' a

celui educatD adic9 Entr4o zon9 careD En conce/ţia lui ,.).

BEgotsZi 1:3-J trad. 1:1D este Gi zona eficienţei 5a@i5eD En

38




ceea ce /riveGte sti5ularea dezvolt9rii intelectualeD /rintr4un

act de Env9ţare for5ativ9.

*iscuţia /e 5arginea educaţiei for5ativeD /rin autorul acordat

co/ilului de a se 5anifesta Gi acţiona la nivelul K/ro@i5ei

dezvolt9riMD ne deter5in9 s9 ne a5inti5 caracterul restr?ns al acestei

zone /ro@i5e la deficientul 5intal du/9 ,.). B?gotsZiD c?t Gi

insta6ilitatea achiziţiilor sale Gi tendinţa /er5anent9 de recul s/re

reacţii Gi co5/orta5ente /ro/rii unor eta/e dea de/9Gite En /rocesul

dezvolt9rii ontogenetice du/9 . "nhelder.

Pute5 afir5aD deciD c9 deficienţii 5intal se caracterizeaz9D at?t /rin Engusti5ea /ro@i5ei dezvolt9riD c?t Gi /rintr4o zon9 larg9 a

/osi6ilului regresD ceea ce face ca o6iectivele educaţiei for5ativeD la

aceast9 categorie de co/iiD s9 se E5/leteasc9 str?ns cu o6iectivele

unei /rofila@ii Gi tera/ii co5/le@e.

*e aici rezult9 c9D En activitatea cu Gcolarii handica/aţi 5intalD

dezideratul orient9rii tera/eutic4co5/ensatorii a Entregului /roceseducativ do6?ndeGte valoarea unui /rinci/iu s/ecific.

-) Cla6i*ic%ri ale *ac(orilor ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale

"1tiologia deficienţei mintale este extrem de variată, agentul

patogen fiind un mozaic de factori (s.n.) care determină apariţiadeficienţei mintale'. #5 /reluat aceast9 afir5aţie du/9 C. P9unescu

Gi Q. uGu 1::D /. 1!3D darD Entr4o for59 sau altaD ea se reg9seGte Gi

En alte lucr9ri dedicate /ro6le5ei res/ective. #/roa/e fiecare autor

su6liniaz9 at?t caracterul variat de la un individ deficient la altulD

c?t Gi constelaţia 5ozaical9 la fiecare individ a etiologiei deficienţei

5intale.

3:




*e altfelD acest lucru se constat9D ne5ilocitD Gi En /ractic9D 5a4

oritatea fiGelor individualeD care Ensoţesc co/iii deficienţi 5intalD

orientaţi s/re instituţii sau /rogra5e de educaţie s/ecial9D

5enţion?nd nu unulD ci 5ai 5ulte 5o5ente /e /arcursul

ontogenezeiD c?nd organis5ul co/ilului En cauz9 a fost su/us

influenţei unor factori nocivi. *e e@e5/luD du/9 ce se relateaz9 un

eveni5ent /etrecut Enainte de naGtere o stare gri/al9 acut9 a 5a5ei

En /ri5a trei5e a sarcinii se 5enţioneaz9 o dificultate En ti5/ul

naGterii o Ent?rziere a e5iterii /ri5ului ţi/9tD ceea ce atest9 o scurt9

dar nociv9 stare de asfi@ie la noul n9scut /entru ca a/oiD En /erioadaco/il9riei ti5/uriiD s9 se invoce alte 5o5enteD de genul 2 Kco/ilul a

avut o te5/eratur9 foarte ridicat9 la Ga/te luniMD Ka suferit un

trau5atis5 cere6ral la doi aniM etc.

#ve5D astfelD i5aginea unui Klanţ cauzalMD En care fiecare veri4

g9D Gu6rezind organis5ul co/iluluiD deschide calea Gi EnlesneGte influ4

enţa negativ9 a ur59toarelor 5o5ente nociveD careD la r?ndul lorD vor accentua Gi 5ai 5ult ineficienta 5intal9 Gi ada/tativ9 a co/ilului res4

/ectivD gr96ind instalarea st9rii de handica/ 5intal sau accentu?nd4o.

attS Chiva Gi X<ette %utsch5ann /resu/un chiar un frecvent

cu5ul de factori genetici Gi organiciD i5/licaţi En etiologia a

nu5eroase cazuri de deficienţ9 5intal92 K'@ist9D desigurD unele

cazuriD En care /oate s9 fie i5/licat un singur factor genetic sau unsingur factor organic. *ar aceste cazuri sunt rare. Cel 5ai adeseaD

factorii se cu5uleaz9M 1-D /. 133.

Prin ur5areD En cele 5ai 5ulte cazuriD la 6aza deficienţei

5intale se afl9D de fa/tD o /olietiologieD aceasta fiind Gi una dintre

cauzele 5arii variet9ţi a si5/to5atologieiD /e care o /rezint9

deficienţa 5intal9 En diferitele sale for5e de 5anifestare.

-0




7.1. O /ri59 clasificare siste5atic9 a cauzelor deficienţei 5in4

taleD En literatura /siho/edagogic9 ro5?neascaD ne4o ofer9 ariana

%oGca 1:>.

7.1.1. "niţialD autoarea su6liniaz9 E5/reur9rile care fac dificil9

/recizarea factorilor deter5inanţi ai deficienţei 5intaleD la un individ

sau altulD aceste E5/reur9ri const?nd En ur59toarele 107D /.714772

4 aceiaGi factori etiologici /ot avea efecte diferiteD En funcţie de

5o5entul En care acţioneaz9J

4 factori etiologici diferiţi /ot duce la aceleaGi 5anifest9riD dac9

acţioneaz9 En aceeaGi eta/9 a dezvolt9rii ohtogeneticeJ4 de cele 5ai 5ulte oriD deficienţa 5intal9 re/rezint9 efectul

Ensu59rii 5ai 5ultor cauzeD care acţioneaz9 conco5itent sau succe4

sivJ

4 este greu de /recizatD dac9D de e@e5/luD o infecţie suferit9 de

5a59D En ti5/ul sarciniiD re/rezint9 cauza ne5ilocit9 a deficienţei

5intale la viitorul co/il sau este o cauz9 indirect9D /rin alterareaorganis5ului 5a5eiD care nu 5ai /oate asiguraD En continuareD

condiţii o/ti5e /entru dezvoltarea intrauterin9 a f9tuluiJ

4 coincidenţa En ti5/ a doi factoriD Entre careD de fa/tD nu e@ist9 o

leg9tur9 cauzal9J de e@e5/luD la deficienţii 5intalD /re5aturitatea

este 5ai frecvent9 dec?t En situaţii o6iGnuite. %e/rezint9D oareD

/re5aturitatea o cauz9 a deficienţei 5intaleTai degra69D nuD a56ele fiind consecinţe ale unui factor nociv

co5un. *u/9 /9rerea noastr9D la fel se /oate /une /ro6le5a Gi En

leg9tur9 cu o eventual9 relaţie cauzal9 Entre ge5elaritate Gi viitoarea

stare de deficienţ9 5intal9 la unii ge5eni. Bo5 reveni asu/ra acestui

as/ect En /aginile ur59toareD analiz?nd c?teva date de cercetare.

-1




7.1.7. ariana %oGca su6liniaz9D de ase5eneaD c9 e@ist9 5ulti/le

clasific9ri ale cauzelor Ent?rzierii 5intaleD Gi anu5eD En funcţie de

natura acestor cauze agenţi infecţioGiD 5ecanici G.a.D de relaţia

dintre ereditate Gi 5ediu factori endogeni sau e@ogeni sau En funcţie

de 5o5entul acţiunii factorilor cauzativi s.n. 4 factori /renataliD

/erinatali Gi /ostnatali.

Ln lucrarea saD autoarea /rezint9 doar clasificarea En funcţie de

5o5entul En care acţioneaz9 factorii cauzali. Confor5 acestui

criteriuD e@ist922

4 cauze prenatale 4 cele care acţioneaz9 En /erioada intrauterin9Dc?nd dezvoltarea f9tului esteD ne5ilocitD de/endent9 de starea

organis5ului 5a5eiD inclusiv de starea /sihic9 a acesteiaJ

4 cauze perinataleD care acţioneaz9 En scurtaD dar /lin9 de Gocuri Gi

chiar de trau5atis5e /entru co/ilD /erioad9 c?t dureaz9 naGterea

/ro/riu4zis9J

4 cauze postnataleD care acţioneaz9 du/9 naGtereD de regul9 En5ica co/il9rie.

7.7. O clasificare a59nunţit9 a factorilor etiologici ai Kde6ilit9ţii

5intaleM 4 at?t a factorilor ereditari nes/ecificiD s/ecifici Gi /osi6iliD

c?t Gi a celor do6?ndiţi /renataliD /erinataliD /ostnatali Gi /sihogeni 4

o g9si5 En ca/itolul /u6licat de . Chiva Gi X. %utsch5ann Encunoscuta lucrare coordonat9 de %. Aazzo K*e6ilit9ţile 5intaleM

tradusa En li56a ro5?n9D En anul 1::D du/9 originalul francez din

1:>:.

Lnainte de a4Gi /rezenta /ro/ria clasificareD autorii citaţi fac o

scurt9 trecere En revist9 a unor clasific9ri anterioareD /e care le

re/roduce5 Gi noi En rezu5at du/9 1-D /. 11>41182

-7




7.7.1. #.F. $redgold 4 folosind ter5enul Ka5entiaM En sens de

de6ilitate 5intal9 sau Kli/s9 a inteligenţeiM 4 distinge2

• Ka5entia /ri5ar9MD datorat9 eredit9ţii Gi care /oate fi

considerat9 intrinsec9 sau endogen9J

• Ka5entia secundar9MD datorat9 condiţiilor de 5ediu Gi

av?ndD deciD o origine e@trinsec9 sau e@ogen9J

• Ka5entia 5i@t9MD datorat9 at?t unor cauze /ri5areD c?t Gi

unor cauze secundareJ

• Ka5entia nediferenţiat9MD iar9 o cauz9 evident9.

7.7.7. '.O. ,e<is 1:33 distingeD la r?ndul s9uD dou9 ti/uri

funda5entale ale deficienţei 5intale2

4 ti/ul su6cultural 4 deli5itat /rin ra/ortare la ca/acitatea inte4

lectual9D e@/ri5at9 Entr4un coeficient de inteligenţ9 Gi re/rezent?nd

trea/ta cea 5ai sc9zut9D Entr4o distri6uţie nor5al9 a indivizilorD

co5/araţi /e 6aza criteriului a5intitJ

4 ti/ul /atologic 4 careD f9r9 a /utea fi asi5ilat unor 5ecanis5e

nor5aleD se datoreaz9 Kunei leziuni organice deter5inate sau unei

anor5alit9ţiM.

7.7.3. Ceva 5ai t?rziuD cola6or?nd cu diverGi autoriD #. )trauss

/ro/une o clasificareD /ornind tot de la dou9 categorii de 6az92

4 categoria "endogenilor', foarte a/ro/iata de cea a Kti/ului

su6culturalM din clasificarea anterioar9J autorii citaţi consider9 c9

endogenitatea este deter5inant9 /entru deficienţa 5intal9 a acelor

su6iecţiD care nu /rezint9 nici un se5n de /reudiciu /rin leziune

cere6ral9J

4 categoria "exogenilor', foarte a/ro/iat9 de cea a Kti/ului

/atologicM.

%eferitor la aceast9 ulti59 categorieD )trauss Gi ,ehtinen1:- /recizeaz9 c9 Ke@ogenulM este Kco/ilul careD EnainteD En ti5/ul

-3




sau du/9 naGtere a su/ortat o leziune sau a suferit de /e ur5a unei

infecţii cere6rale. Ca ur5are a unor astfel de lez9ri organiceD /ot fi

/rezente sau a6sente deficite ale siste5ului neuro5otorJ un ase5enea

co/il /oate /rezentaD se/arat sau si5ultanD tul6ur9ri ale /erce/ţieiD

ale g?ndiriiD Endeose6i ale g?ndirii conce/tualeD ale

co5/orta5entului e5oţional.

#ceste tul6ur9ri E5/iedic9 sau st?nenesc /rocesele nor5ale de

Env9ţareI du/9 1-D /.11.

$r9s9tura /rinci/al9D co5un9 at?t e@ogenilorD c?t Gi

endogenilor o re/rezint9 ca/acitatea li5itat9 de a6stractizare GigeneralizareD aceast9 caracteristic9 re/rezent?ndD du/9 .). Pevzner

1:!: G.a.D si5/to5ul central al sindro5ului oligofrenic.

Consecinţa 5aor9 a Ksi5/to5ului centralM o re/rezint9

situarea eficienţei 5intale a celor En cauz9 su6 nivelul 5ini5 necesar

/entru ada/tarea la e@igenţele 5ediului dat. En eta/a co/il9riei Gi a

adolescenţei este vor6aD En /ri5ul r?ndD de e@igenţele GcolareD c9roraelevii handica/aţi 5intal 4 inde/endent de etiologia deficienţei

fiec9ruia 4 nu le fac faţ9D Enregistr?nd un eGec glo6al de ada/tare.

Entre cele dou9 categorii etiologice e@ist9D Ens9D Gi diferenţe i54

/ortanteD cunoaGterea c9rora /oate facilita o/ţiunea /entru /rogra5e

adecvate de instruireD educare Gi intervenţie tera/eutic9. #stfelD la

acelaGi nivel de ineficient9 5intal9 4 e@/ri5at Entr4un coeficient5intal co5un sau a/ro/iat situat su6 C.". W 0 4 K/erfor5anţeleM

deficienţilor endogeni /ar a fiD totuGiD 5ai o5ogene.

Princi/alele lor dificult9ţi se Enregistreaz9 aGa cu5 se va

vedea Gi En ca/itolul ur59torD fig. 7 En do5eniul li56auluiD 5ai ales

su6 as/ectul fluenţei En e@/ri5areD /recu5 Gi al for59rii

de/rinderilor de citire corect9 Gi de scriere ortografic9D En ceea ce4i

/riveGte /e deficienţii e@ogeniD /e fondul unui /rofil /sihologic 5ai

--




KaccidentatM Gi al unor K/erfor5anţeM 5ai 6une dec?t ale

endogenilor En do5eniul li56auluiD ei /rezint9 cele 5ai 5ari

dificult9ţi su6 as/ectul re/roducerii Gi al Encadr9rii En anu5ite rit5uri

Gi su6 as/ectul eficienţei /siho5otorii.

7.7.-. O alt9 clasificareD /e care o a5intesc . Chiva Gi X. %utschann

a/arţine autoarei citate 5ai sus 4 .). PevznerD re/rezentant9 a Gcolii

/avlovieneD care consider9 de6ilitatea 5intal9 ca /e Ko 5aladie

Entotdeauna do6?ndit9D res/ing?ndD astfelD rolul ucat de ereditate

5ai e@act de ereditatea nor5al9D /oligenic9D Kendogen9MD ca Giinfluenţa eventual9 a factorilor socio4culturali.

#ceGtia din ur59 /otD totuGiD s9 deter5ine st9ri de

/seudode6ilitate sau de Ent?rziere te5/orar9M du/9 1-D /. 118411:.

Folosind ter5enul de KoligofrenieMD /entru a dese5na defi4

cienţa 5intal9 cu o etiologie ti5/urieD .). Pevzner 1:!: distinge2

• oligofrenia de 6az9 sau /ri5ar9D f9r9 co5/licaţii asociate Gi /rezent?nd tul6ur9ri difuzeD nelegate de leziuni localizateJ

• oligofrenia cu tul6ur9ri considera6ile ale neurodina5icii

corticaleD cu afectarea lichidului cefalorahidian Gi cu

tendinţe s/re o6oseal9 accentuat9J

• oligofrenia cu tul6ur9ri ale /roceselor nervoase

funda5entale 4 e@citaţia Gi inhi6iţia 4 cu /redo5inareauneia dintre eleD En condiţiile sc9derii forţei a5?nduroraJ

• oligofrenia cu afecţiuni /redo5inante En zona lo6ilor

frontali Gi cu 5anifestarea unor tul6ur9ri 5otoriiD

e5oţionale Gi de voinţ9.

'ste necesar s9 ar9t95 Ens9 c9D du/9 dou9 decenii de la e@/u4

nerea acestei conce/ţiiD Entr4o nou9 lucrare /u6licat9 En cola6orare cu=.). ,e6edinsZaiaD .). Pevzner 1::D /.3! e@/ri59 o viziune

-!




5odificat9 asu/ra i5/lic9rii factorului ereditar En etiologia

oligofreniei2 "Copiii oligofreni fără complicaţii, precum şi grupa de

deili la care, pe fondul acestei structuri a defectului, apar

simptoame uşoare de astenie, pot fi, proail, consideraţi ca făc$nd

parte din categoria oligofreniei de provenienţă endogenă...'. *e

ase5eneaD autoarele 5enţioneaz9 c9D nici En cazul celorlalte

su6categoriiD av?nd la 6az9 o etiologie e@ogen9D Knu /oate fi e@clus9

co5/let /rezenţa unor /redis/oziţii ereditareM.

Prin ur5areD etiologia deficienţei 5intaleD En aceast9 viziuneD

/oate fi 5i@t9D av?nd at?t o co5/onent9 endogen9D c?t Gi oco5/onent9 e@ogen9.

*e aici vor rezulta /rofiluri /sihologice Gi 5ai co5/licateD cu

o 5are varietate de 5anifest9ri de la un individ deficient 5intal la

altul.

7.7.!. Lntr4o clasificare /e care o realizeaz9 chiar . Chiva Gi X.%uttsch5annD /rezent?nd4o 5ai Ent?i Entr4un cadru general de refe4

rinţ9 4 cadru /e care El re/roduce5 En continuarea acestui /aragraf

4/ri5a su6categorie deli5itat9 este cea a factorilor genetici sau ere4

ditari nes/ecifici /oligeniciD nu5it9 En literatura de s/ecialitate 4 aGa

cu5 a5 v9zutD de altfel 4 En 5od diferit2 fie Kesenţial9 sau nedife4

renţiat9MD fie Kaclinic9 sau su6cultural9D sau /ri5ar9MD fie endogen9Gi care Kse datoreaz9 unor cauze ce acţioneaz9 Enaintea conce/ţiei...M

du/9 1-D /. 13-. #utorii KcadruluiM 5ai nu5esc aceast9 de6ilitateD

de origine endogen9D Gi Kde6ilitate nor5al9MD adic9 deter5inat9 /rin

5ecanis5e genetice nor5aleD nes/ecifice.

->




I) FACTORI GENETICI SAU EREDITARI Al

DEFICIENŢEI INTALE

l A Fa$to%i 8&(&ti$i (&)p&$i#i$i 9poli8&(i$i:;

*e6ilitatea endogen9D sau su6cultural9D sau fa5ilial9. l Factori

genetici s/ecifici2

I 1 <-. Si(%oa=& ato%at& u(&i a>&%a4ii $%o=o?o=ial&

l 2/ a #6eraţia unui cro5ozo5 se@ual2

4 sindro5ul lui $urner sau a/lasia gonadic9J

4 sindro5ul lui onneville UlrichJ

4 sindro5ul lui =linefelterJ4 her5afroditis5ul.

I 2/ : A:era&ia 4#4i croozo a4(o6o

4 5ongolis5ul sau sindro5ul lui *o<n.

I 1 < . Si(%oa=& ato%at& u(&i &#i$i&(4& )p&$i#i$& a 8&(&lo% l 1 < a: E$to&%=o?& $o(8&(ital&;

4 scleroza tu6eroas9 a lui ournevilleJ

4 neurofi6ro5atoza sau 6oala lui %ecZhlinghausenJ

4 angio5atoza cere6ral9 sau 6oala lui )turge4Ne6er4*i5itri.

I 1 < >: Di)#u($4ii =&ta>oli$& )au i)=&ta>olii;

/. %islipoidoze4 idioţia a5aurotic9 diverse variet9ţi2 6oala lui $aS )achsD 6oala lui

)/iel5aSerD Boget etc.J

4 6oala lui (ie5ann PicZJ

4 6oala lui &aucherJ

4 6oala lui urler sau gargoilis5ul.

7. %isproteidoze

4 fenilcetonuria sau oligofrenia fenil/iruvic9J

-




4 sindro5ul lui artnu/J

4 6oala lui Nilson sau degenerescenta he/atolenticular9J

4 6oala lui ,o< sau 6oala cere6ro4oculo4renal9J

4 6oala siro/ului de arţar.

0. %ismetaoliile hidraţilor de caron

4 galactose5iaJ

4 hi/oglice5ia idio/atic9.

l 1 < $: Di)&(o$%i(ii;

4 hi/otiroidis5J

4 hi/o/aratiroidis5J4 cretinis5 fa5ilial cu guG9J

4 dia6et insi/id nefrogen.

I 1 < : A(o=alii $%a(i&(& #a=ilial&;

4 5icrocefaliiJ

4 sindro5ul lui #/ertJ4 hidrocefalieJ

I C Si(%oa=& la $a%& &)t& po)i>il@ p%&?&(4a u(ui p%o$&) 8&(&ti$

4 e/ile/sia.

II) FACTORI PROGENETICI

)tudiul fondului genic al /atri5oniului ereditar al unei /o/ulaţiiD

/recu5 Gi studiul cauzelor evoluţiei sale Gi al influenţelor 5utagene

la care este su/us acest fond la nivelul cu/luluiD al fa5ilieiD al

individului.

III) FACTORI ETRINSECI

III A Fa$to%i p%&(atali.

-8




III 1 Fa$to%i p&%i(atali. III C Fa$to%i po)t(atali. III D Fa$to%i p)ioa#&$ti6i.

%eferindu4se la /ro/orţia /e care o deţine su6categoria defi4

cienţei 5intale endogene En ansa56lul /o/ulaţiei infantileD autorii

citaţi 5enţioneaz9D ca cifre o6ţinute /rin Ko6servaţie real9M2 0D0>D

En cazul deficienţilor 5intal /rofund idioţiD 0D7-D En cazul

deficienţilor 5intal sever i56ecili Gi 7D7>D En cazul deficienţilor

5intal 5ediu Gi uGor.

*e ase5eneaD autorii afir592 K,a ur5a ur5elorD aceGti de6iliKacliniciM sau endogeni sunt cei care for5eaz9 5aoritatea

de6ilit9ţilor 5edii sau uGoareM 1-D /.13-.

*ar aGa cu5 a5 5ai 5enţionat Entr4un su6ca/itol anterior

7.7.-.D e@ist9 autori 1D 7 care nu E5/9rt9Gesc ideea unei

/onderi at?t de 5ari a factorilor ereditari nes/ecifici En etiologiadeficienţei 5intale.

Ln ceea ce /riveGteD Ens9D a/ortul factorilor genetici s/ecificiD

e@ist9 o cvasiunani5itate cu /rivire la nu5eroasele for5e 4

sindroa5e 4 /e care le deter5in9 acest ti/ de etiologieJ /rocentul

Ens9D /onderea indivizilor cu astfel de sindroa5e este din fericire

5ai redus9.

1) Si#!roae ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e pri#

eca#i6e .e#e(ice 6peci*ice

%a/ort?ndu4ne la cadrul de referinţ9 re/rodus 5ai susD vo5

descrieD En continuareD c?teva sindroa5e deter5inate /rin 5ecanis5e

genetice s/ecificeD Ensoţite de deficienţ9 5intal9D En acest sco/D vo5

-:




/relua unele idei at?t de la cei doi autori citaţi sau de la alţii care au

a6ordat aceast9 /ro6le59D c?t Gi unele o6servaţii din /ro/rie e@/e4

rienţ9.

Ln ceea ce /riveGte sindroa5ele /ro/riu4ziseD ne vo5 referi

doar la acelea careD /rin s/ecificul lorD ne /er5it s9 evidenţie5

anu5ite concluzii cu caracter 5ai generalD /recu5 Gi la sindroa5ele

care au o /ondere ceva 5ai ridicat9 /rintre /ersoanele cu deficienţ9

5intal9.

1)/) ala!ia Do#

*enu5it9 du/9 nu5ele celui care a descris4oD ,angdon *o<n4 este un sindro5 deter5inat de a6eraţia unui cro5ozo5 autoso5D la

indivizii cu aceast9 ano5alie a/9r?ndD En nucleul celulelorD un

cro5ozo5 En /lusD En /erechea 71D fa/t /entru care se 5ai nu5eGte

K$riso5ia 71M.

Ln ceea ce /riveGte etiologia $riso5iei 71D e@ist9 /9rerea c9 ea

s4ar /utea datora v?rstei 5ai Enaintate a 5a5eiD frecvenţa naGterilor unor astfel de co/ii fiind se5nificativ 5ai ridicat9 la fe5eile En

v?rst9 de /este -! de ani. *e ase5eneaD uneori este incri5inat9 Gi

v?rsta Enaintat9 a tat9lui sau diferenţa 5are de v?rst9 Entre cei doi

/9rinţiD /recu5 Gi acţiunea unor factori nocivi En ti5/ul sarcinii2

o6oseal9 intens9 Gi de lung9 durat9 a gravideiD st9ri fizice Gi afective

trau5atizante ale acesteia etc. Encerc?nd s9 g9si5 En toate acestesituaţii un ele5ent co5unD care ar /utea fiD eventualD considerat

factor etiologic al $riso5iei 71D se /are c9 ar tre6ui s9 ne referi5 la

Ksl96irea funcţiilor re/roductive ale /9rinţilorM 71D /.38J Endeose6iD

la e@tenuarea organis5ului 5a5ei.

Fiind cea 5ai frecvent9 a6eraţie cro5ozo5ial9D care se detec4

teaz9 foarte de ti5/uriuD datorit9 unei dis5orfii caracteristiceD o6ser4

va6il9 chiar de la naGtereD aceast9 5aladie 5archeaz9 individul din

!0




5o5entul conce/ţiei Gi /e Entregul /arcurs al vieţii saleD at?t En ceea

ce /riveGte caracteristicile dezvolt9rii organis5uluiD c?t Gi En ceea ce

/riveGte dezvoltarea /sihic9D 5intal9.

#s/ectele structurale cele 5ai caracteristice sunt 4 du/9 '.

Berza 1::8D /. 78 4 craniul 5ic Gi 6rahicefalicD /rotu6eranta

occi/ital9 neconturat9D fantele /al/e6rale o6lice Gi orientate s/re

e@teriorD li56a fisurat9D av?nd un as/ect lat Gi hi/otonic sau Engust Gi

ascuţitD 6uzele groase Gi fisurate transversalD frecvente ano5alii ale

5a@ilarelor Gi dinţilorD degete scurte Gi /rezent?ndD uneoriD sindactilie

etc. #utorul citat su6liniaz9 un lucru deose6it de i5/ortant Gi anu5ec9 aceste caracteristici structurale sunt ti/ice /entru sindro5ul *o<n

nu5ai daca se g9sesc En co56inaţie la acelaGi individJ izolatD ele /ot

fi o6servate Gi ia /ersoane cu alte deficienţe sau chiar la /ersoane cu

o dezvoltare nor5al9.

#v?nd o ca/acitate i5unitar9 foarte sc9zut9D 5ulţi dintre co/iii

cu sindro5 *o<n 5ureau de ti5/uriuD fiind vulnera6ili 5ai ales lainfecţii. )ituaţia s4a schi56atD Ens9D se5nificativD du/9 /unerea la

/unct a trata5entelor cu anti6iotice.

*e ase5eneaD au fost ela6orate /rogra5e de intervenţie

ti5/urieD /siho/edagogic9 Gi tera/eutic9D /un?ndu4se accent /e

cola6orarea Entre s/ecialiGti 4 /sihologiD /edagogiD 5ediciD lucr9tori

sociali 4 Gi /e i5/licarea 5asiv9 a fa5ilieiD Endeose6iD a 5a5ei.*e regul9D co/iii cu 5aladie *o<n se situeaz9 la nivelul defi4

cienţei 5intale severe Gi chiar al celei /rofundeD cazurile de

deficienţ9 5intal9 5oderat9 sau uGoar9 fiind rare. *e ase5eneaD ei

/rezint9 accentuate Ent?rzieri En dezvoltarea li56auluiD nu5eroase

tul6ur9ri de /ronunţieD dificult9ţi 5aore En EnsuGirea citit4scrisuluiD

accentuate tul6ur9ri ale /siho5otricit9ţii etc. #ceste afir5aţii se

refer9D 5ai alesD la situaţiile En care co/iii cu 5aladia *o<n nu

!1




6eneficiaz9D de ti5/uriuD de o a6ordare tera/eutic9 Gi educativ9

cores/unz9toare. '@/erienţa ulti5elor decenii de5onstreaz9 Ens9D c9D

Gi la aceGti co/iiD e@ist9 /otenţialit9ţi reale de dezvoltare. #t?t

investigaţii autohtone 4 la care ne4a5 referit Entr4o alt9 lucrare :3 4

c?t Gi /erfor5anţele deose6ite Enregistrate En alte ţ9ri ->

de5onstreaz9 e@istenţa real9 a unor ase5enea /otenţionalit9ţiD careD

valorificate de ti5/uriuD /rin 5unc9 /erseverent9D at?t En fa5ilieD c?t

Gi En instituţii /reGcolare a6ilitate En acest sensD deschid calea

/reg9tirii tre/tate a integr9rii co/iilor cu 5aladie *o<n En

co5unitate Gi chiar En siste5ul educaţiei o6iGnuite.*esigur c9 6aza genetic9 a 5aladiei *o<n nu /oate fi schi54

6at9 En ontogenez9D a6eraţia cro5ozo5ial9 4 $riso5ia 71 4 r95?n?nd

/entru Entreaga viaţ9. Orientarea individual9 Gi dezvoltarea Entr4o

direcţie /ozitiv9 este Ens9 /osi6il9D En condiţiile enu5erate 5ai susD

dar Gi datorit9 unor /articularit9ţi de care dau dovad9 chiar co/iii

res/ectivi2 ei suntD de regul9D afectuoGiD veseliD dornici de co5/aniaaltor /ersoane Gi se de/rind relativ uGor s9 convieţuiasc9 Entr4un gru/

tolerant.

*e aici i5/ortanţa /reg9tiriiD a educ9rii gru/ului social c9ruia

Ei a/arţineD la un 5o5ent datD co/ilul cu 5aladie *o<nD /entru a4l

acce/taD a4l auta Gi a4l Encuraa En 5anifest9rile sale de a/ro/iere Gi

afecţiune.1)-) Si#!ro4l l4i li#e*el(er

Face /arte din categoria a6eraţiilor unui cro5ozo5 se@ualD

carioti/ul 5aorit9ţii 6olnavilor fiind - ;;X du/9 3D /.770 Gi

afect?nd doar se@ul 5asculin.

"ndivizii cu acest sindro5 /rezint9 o serie de caracteristici ale

dezvolt9rii fiziceD dintre care a5inti52 En co/il9rie 4 talie Enalt9D

testicole 5iciD neco6or?te En scrotD En ti5/ ceD la /u6ertateD se

!7




accentueaz9 unele tr9s9turi de ti/ fe5inin2 Golduri lateD 5usculatur9

sla6 dezvoltat9D /ilozitate s9rac9 etc.

,a aceGti indivizi este afectat9D de regul9D dezvoltarea intelec4

tual9D gravitatea afecţiunii fiind En funcţie de nu59rul cro5ozo5ilor

; du/9 71D /.-32 cu c?t nu59rul acestora este 5ai 5areD cu at?t 5ai

afectat este intelectul. )unt /rezente Gi unele tul6ur9ri afectiv4

co5/or4ta5entaleD ca ti5iditateD st9ri accentuate de inhi6iţieD

co5/le@e de inferioritateD /erversiuni se@ualeD du/9 cu5 /ot e@ista Gi

tul6ur9ri neurologice de ti/ul e/ile/siei sau al atacsiei cere6rale.

Pe l?ng9 su/ravegherea 5edical9 Gi trata5entele de s/ecia4litateD En cazul indivizilor cu acest sindro5 sunt necesare2 e@erciţii

adecvate de educaţie fizic9D antrenarea siste5atic9 a o/eraţiilor inte4

lectuale Gi a ca/acit9ţilor 5neziceD consolidarea de/rinderilor de

co5/orta5ent corect Gi inhi6area celor neadecvate etc.

1)1) Oli.o*re#ia *e#ilpir4$ic% J*e#ilce(o#4ria

aladie descris9 de Foling En 1:3- 4 face /arte din categoriadis5eta6oliilor deter5inate geneticD En s/eţ9D din su6categoria

dis/roteidozelorD acest sindro5 caracteriz?ndu4se /rin li/sa din s?nge

a acelei enzi5eD careD

Ln situaţii o6iGnuiteD asigura transfor5area fenilalaninei En

tirocsin9. C?nd acest /roces nu are locD fenilalanina se transfor59 En

acid fenil/iruvicD to@ic /entru organis5 Gi cu influenţe nocive graveasu/ra siste5ului nervos central. Fa/tul c9 /rezenţa acestui acid

/oate fi de/istataD /rin analize de la6oratorD foarte de ti5/uriuD are o

i5/ortanţ9 deose6it9D deoarece d9 /osi6ilitatea instituirii unei diete

s/ecialeD li/sit9 de ele5entul to@icD /rin aceasta /revenindu4se

a/ariţia feno5enelor de retardare 5intal9 accentuat9. K*u/9 o

anu5it9 v?rst9 4 5enţioneaz9 ".*ruţu 1::! 4 dieta /oate fi

Entreru/t9 GiD cu toate c9 dis5eta6olia se 5enţineD aceasta nu 5ai

!3




afecteaz9 siste5ul nervosD En li/sa a/lic9rii dietei necesareD aceGti

co/ii /rezint9 o deficienţ9 5intal9 grav92 >! sunt deficienţi 5intal

/rofunziD 31 sunt deficienţi 5intal sever sau 5oderaţi Gi nu5ai -

sunt deficienţi 5intal uGor du/9 71D /.--.

*eGi En /ri5ele luni du/9 naGtere co/ilul /are nor5alD cur?nd

vor a/9rea /ri5ele se5ne ale 6olii 4 irita6ilitate crescut9 Gi crize con4

vulsive. )unt o6servateD tre/tatD Gi anu5ite caracteristici 5orfologice2

ochi al6aGtriD /iele fin9D /9rul 6lond etc. #utorul citat 5enţioneaz9D

de ase5eneaD Ent?rzierea achiziţiilor /siho5otrice Gi /rezenţa

stereoti/iilor En /lan 5otorD rigiditatea 5uscular9D refle@eosteotendinoase viiD 5anifest9ri convulsiveD trasee ''& de ti/

encefalo/at etc.

Ln cazul acestui sindro5 4 caD de altfelD Gi En cazul altor

dis5eta6olii 4 i5/ortanţa hot9r?toare a/arţine 59surilor de de/istare

c?t 5ai ti5/urie 4 /rin analize 5edicale adecvate 4 a /rocesului 5a4

ladiv Gi instituirea unui regi5 ali5entar severD deci a unei diete a/tes9 eli5ine into@icarea organis5ului cu su6stanţe nociveD Gi astfel s9

/revin9 afectarea siste5ului nervos central Gi instalarea unei defi4

cienţe 5intale accentuate.

#fir5aţia de 5ai sus este vala6il9 Gi En cazul galactose5ieiD

5aladie care face /arte tot din categoria dis5eta6oliilorD En s/eţ9

fiind deter5inat9 de /ertur6area 5eta6olis5ului car6onului. #6senţaunei anu5ite enzi5e din s?nge /rovoc9 inca/acitatea organis5ului

noului n9scut de a transfor5a cores/unz9tor galactoza din la/tele cu

care este hr9nit co/ilul.

Un trata5ent adecvat al acestuia din /ri5ele zile de viaţ9D En

condiţiile eli5in9rii totale a la/telui din regi5ul ali5entarD este

ca/a6il sa /revin9 sau s9 di5inueze o serie de afecţiuni graveD cu5

!-




sunt2 insuficienţe ale dezvolt9rii so5aticeD tul6ur9ri he/ato4digestiveD

tul6ur9ri neurologice Gi instalarea deficienţei 5intale.

1)7) Ca(e.oria !i6e#!ocri#iilor

#dic9 a sindroa5elor datorate unor tul6ur9ri ale funcţion9rii

glandelor cu secreţie intern9 4a5inti5 doar hi/otiroidis5ulD En cele

dou9 variante ale sale2 cretinis5ul ende5ic Gi cretinis5ul s/oradicD

datorate deregl9rii funcţiei nor5ale a glandei tiroide.

Ln cazul cretinis5ului ende5icD care a/areD Endeose6iD En

anu5ite zone geograficeD li/site de iodD dezvoltarea organis5ului

este afectat9 Enc9 din /erioada /renatal9D ca ur5are a insuficienţeiiodului Gi deregl9rii /rocesului de sintez9 a hor5onilor tiroidieni. En

cazul cretinis5ului s/oradicD glanda tiroid9D fie c9 r95?ne

nedezvoltat9D fie degenereaz9D insuficienţa endocrin9 consecutiv9

acestei st9ri afect?nd /uternic dezvoltareaD inclusiv dezvoltarea

intelectual9.

Pe aceGti indivizi Ei caracterizeaz92 o statur9 5ic9D un craniurelativ 5areD /ielea uscat9 Gi g9l6uieD /9r as/ruD a6do5en difor5 Gi

cu hernii. PsihicD ei sunt a/aticiD au 5iGc9ri Gi 5i5ic9 s9raceD o reac4

tivitate redus9 Gi insuficienţ9 intelectual9 accentuat9. "%iagosticul

foarte timpuriu şi administrarea unor preparate tiroidiene, nsoţite

de vitamina 9, duc la ameliorări psihice, dar mai ales somatice' 71D

P4!1.1);) Si#!roaele !e*icie#&ei i#(ale c4 e(iolo.ie .e#e(ic%

Pot fi gru/ate Gi du/9 alte criteriiD dec?t cele la care s4a f9cut

a/el En clasificarea de 5ai sus.

%e/roduce5D ca e@e5/luD sche5a utilizata En acest sens de

re/rezentanţi ai Gcolii /siho/edagogice cluene2 . %oGca 1:>D ".

*ruţu 1::! G.a. du/9 71D /. -1 4!72

*eficienţa 5intal9D Ensoţit9 de ano5alii cro5ozo5iale2

!!




4 autoso5ale 4 sindro5ul *o<rrD

4 a cro5ozo5ilor se@uali 4 sindro5ul $urnerD =linefelter Gi her4

5afrodis5ul.

*eficienţa 5intal9 Ensoţit9 de tul6ur9ri 5eta6olice eredo/atii

5eta6olice2

4 oligofrenia fenil/iruvic9 sau fenilcetonuria 4 li/sa enzi5ei care

transfor59 fenilalanina En tiro@in9J

4 sindro5ul arinu/2

4 degenerescenta he/atolenticular9 tul6urarea 5eta6olis5ului

cu/ruluiJ4 galactose5ia galactozuria 4 li/sa unei enzi5eD care asigur9

5eta6olis5ul galactozeiJ

4 fructozuriaJ

4 idioţiile a5aurotice 4 for5a $aS )acn Gi for5a )/iel5aSer4Bogt

tul6urarea 5eta6olis5ului li/idelorJ

4 5aladia (ie5ann PicZ acu5ulare de li/ideJ4 6oala &auch cere6rozidoza sau li/idoza cu cere6rozideJ

4 5aladia urler cantit9ţi crescute de 5uco/olizaharide acide.

For5ele disostozice ale deficienţei 5intale sunt incluse

for5ele deficienţei 5intaleD Ensoţite de ano5alii evidente ale

siste5ului osos2

4 arahnodactilia degetele lungi Gi su6ţiriD craniul EngustD cutiatoracic9 ad?nc9 etc.J

4 gargoilis5ul statura su6nor5al?D g?tul Gi 5e56rele scurteD craniul

l9rgit etcJ

4 5icrocefalia e@ogen9 sau endogen9J

4 hi/erteloris5ul craniu 6rahicefalicD ochi de/9rtaţiD ano5alii ale

6oitei /alatineJ

!>




4 sindro5ul #/eri sau acroencefalosindactilia craniu4turnD nas de

/a/agalD 6olta4ogival9D /olidactilia etc.J

4 hidrocefalia diferite for5eD cu 59rirea /eri5etrului cranian etc..

For5ele @eroder5ice ale deficienţei 5intale dis/laziiD

neuroecto4der5ice congenitale2

4 sindro5ul %ud /iele uscat9D gal6en4cenuGieD cu /l9cuţeD /9rul

creGte greu etc.J

4 sindro5ul )turge4Ne6er /ete roGiatice sau violacee /e /ieleJ

4 scleroza tu6eroas9 ourneville adenoa5e se6acee En zona nasuluiD

de culoare g9l6uie4roGiatic9 sau neagr9.For5ele endocrine ale deficienţei 5intale datorate tul6ur9rii

activit9ţii glandelor cu secreţie intern92

4 hi/otiroidis5ulD cu cele dou9 for5e de 5anifestare ale sale2

4 cretinis5ul ende5ic datorat li/sei de iodJ

4 cretinis5ul s/oradic datorat nedezvolt9rii sau degener9rii tiroidei

*eficienţa 5intal9 asociat9 unor tul6ur9ri neurologice24 sindro5ul arinescu )togren 5iGc9ri involuntareD tre5or

intenţionalD nistag5usD tul6ur9ri de echili6ruD hi/otonie 5uscular9

etc.J

4 oligofreniile cu nedezvoltarea unor regiuni din encefal Gi tul6ur9ri

de conduit9J

4 /aralizia cere6ral9 dezechili6ru En dezvoltarea funcţiilor /sihice.Prezent?nd Gi aceast9 enu5erare sche5atic9 a sindroa5elorD

Ensoţit9 de deficienţ9 5intal9D a5 ţinut s9 ilustr95D o dat9 En /lusD

fa/tul c9 ele sunt deose6it de nu5eroaseD En realitate nu59rul lor

de/9Gind cu 5ult cifra de 100. *e ase5eneaD tre6uie 5enţionatD c9D En

5area lor 5aoritateD sindroa5ele enu5erate re/rezint9 cazuri de

deficienţ9 5intal9 accentuat9 sever9 Gi chiar /rofund9D inclusiv tul4

6ur9ri neurologice Gi /sihice co5/le@e. #Ga Ens9 4 cu5D de altfelD a5

!




5ai s/us 4 nu59rul indivizilor care se nasc cu aceste sindroa5e este

relativ 5ic.

*atorit9 dificult9ţilor Ense5nateD /e care le Ent?5/in9 En

/rocesul ada/t9rii 4 inclusiv En instruirea ele5entar9 4 doar o 5ic9

/arte dintre ei 6eneficiaz9D En /rezentD de Gcolarizare. Condiţia funda4

5ental9 a unei eventuale reuGite En tera/ia co5/le@9 o re/rezint9

a6ordarea c?t 5ai de ti5/uriu /osi6ilD En /rogra5e ada/tateD /er4

sonalizateD En care trata5entele 5edicale cores/unz9toare 4 transfuziiD

diet9 sever9D ad5inistrare de su6stanţe hor5onale etc. 4 tre6uie s9 se

E56ine cu 59suri de organizare a 5ediului fa5ilial Gi educativ tera4 /eutic.

7) Fore ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e !e #a$to%i &'t%i()&$i

Factorii e@trinseci ai deficienţei 5intale Kcu/rind toate acci4

dentele survenite din 5o5entul conce/ţieiD /e tot /arcursul stadiului

vieţii intrauterineD ale naGterii Gi /?n9 la sf?rGitul /ri5ei co/il9riiM

1-D /. 178.

#Ga cu5 s4a v9zut deaD En ra/ort de eta/a ontogenetic9 En care

acţioneaz9D aceGti factori se su6E5/art En2 /renataliD /erinataliD /ostnatali Gi /sihogeni.

7)/)Ere!i(a(ea

Printre cauzele /renatale ale deficienţei 5intaleD . %oGca

103D /. 7747- 5enţioneaz9D En /ri5ul r?ndD ereditatea. #cest /unct

de vedere este ustificatD dac9 ne referi5 strict la cronologia acţiunii

factorilor cauzali. *u/9 acest criteriuD ereditatea este factorul

!8




etiologic /re5erg9tor tuturor celorlalte cauze /osi6ile. )e Gtie Ens9 c9

5anifestarea consecinţelor factorului ereditar /oate avea loc Gi

ulteriorD En eta/ele 5ai t?rzii ale ontogenezeiD iar for5ele res/ective

de 5anifestare /ot re/rezenta ta6louri distincte ale deficienţei

5intale. *e altfelD chiar autoarea citat9 su6liniaz9 c9 K/rin ereditate

nu se trans5ite Ent?rzierea 5intal9 ca atareD ci anu5ite /articularit9ţi

anato5o4fizio4logiceD care vor influenţa relaţiile co/ilului cu 5ediulM

103D /.73D aceast9 influenţare /etrec?ndu4seD desigurD /e tot

/arcursul dezvolt9rii ontogenetice Gi nu doar En /erioada /renatal9.

*e aceeaD consider95 5ai /otrivit ca i5/licarea factoruluiereditar En etiologia deficienţei 5intale s9 fie tratat9 de sine st9t9torD

cu5 se /rocedeaz9 En 5area 5aoritate a lucr9rilor de s/ecialitate Gi

cu5D de altfelD a5 /rocedat Gi noi descriindD Entr4un su6ca/itol /rece4

dentD ereditatea ca factor cauzal /osi6il al unor for5e de deficienţ9

5intal9. $otodat9D Ens9D tre6uie su6liniat9 interrelaţia str?ns9 dintre

factorii ereditari Gi cei a56ientaliD En etiologia Gi evoluţia deficienţei5intale.

*e ase5eneaD tre6uie avut En vedere Gi fa/tul c9 unul Gi acelaGi

factor nociv 4 de e@e5/luD un trau5atis5 cere6ral 4 /oate acţiona

asu/ra organis5uluiD inclusiv asu/ra siste5ului nervos central al

co/iluluiD devenindD astfelD o cauz9 /osi6il9 a instal9rii deficienţei

5intale 4dar Gi a altor deficienţe GiQsau inca/acit9ţi 4 En oricare dineta/ele a5intiteD at?t /renatalD c?t Gi /erinatal sau /ostnatal.

Consecinţele acţion9rii aceluiaGi factor nociv asu/ra dezvolt9rii

/sihice a co/ilului vor /utea fiD Ens9D foarte diferite En ra/ort de

5o5entul En care acţioneaz9 asu/ra organis5ului acestuiaD /recu5 Gi

de interacţiunea cu alţi factori nociviD dar Gi cu 5ecanis5ele

recu/eratorii de care dis/une organis5ul En cauz9.

)e evidenţiaz9D de /ild9D fa/tul c9 factorii care acţioneaz9 En

!:




/ri5ele 3 luni ale sarcinii 4 deci En /ri5a trei5e a /renatalit9ţii 4 duc

la consecinţe dintre cele 5ai graveD Entruc?tD En aceast9 /erioad9D a/ar

Gi se diferenţiaz9 organele se/arate ale f9tuluiD iar ţesuturileD inclusiv

cele din care se for5eaz9 siste5ul nervosD au o vulnera6ilitate cres4

cut9 du/9 71D /.3. *e ase5eneaD En cadrul unor investigaţii asu/ra

cazurilor de E56oln9vire a viitoarelor 5a5eD En ti5/ul sarciniiD cu

ru6eol9 4 5aladie /rovocat9 de o infecţie virotic9 4 s4a constatat

a/ariţia ulterioar9 a unor cazuri de retardare 5intal9D 5ai 5ult sau

5ai /uţin accentuat9D Entr4un /rocent de -D la co/iii ai c9ror 5a5e

au su/ortat E56oln9virea En /ri5a lun9 a sarciniiD de 70D En luna adoua Gi de nu5ai D En luna a treia du/9 103D /.7-. )e

5enţioneaz9D de ase5eneaD asocierea retardului 5intalD En unele

dintre aceste cazuriD cu insta6ilitatea /siho5otorieD cu reacţii

i5/ulsiveD tul6ur9ri senzoriale auditiveD cardiace Gi ale creGteriiD

Entruc?t ru6eola distruge rezervele de vita5ina # din organis5ul

afectatD se reco5and9 4 desigurD de c9tre 5edicul care asist9 gravida 6olnav9 de ru6eola 4 ad5inistrarea unui trata5ent care include Gi

vita5ina #.

#lte for5e de infecţie virotic9 a gravidelorD infecţii care /ot

acţiona nociv asu/ra f9tului Gi /ot deter5ina a/ariţia du/9 naGtere a

unor cazuri de deficienţ9 5intal9D dar Gi a altor deficienţeD sunt gri/a

infecţioas9D he/atita virotic9D /oarulD oreionul G.a.O gru/9 de factori care acţioneaz9 /renatal o re/rezint9 Gi

infecţiile de natur9 6acterian9. *intre acestea sunt a5intite 103D /.

7!2

4 tu6erculoza congenital9D careD dac9 acţioneaz9 din /ri5ele luni ale

sarciniiD /oate deter5inaD fie un avort s/ontanD fie afectarea

dezvolt9rii /sihice ulterioareD inclusiv afectarea dezvolt9rii 5intale a

co/iluluiJ

>0




4 sifilisul congenitalD En care e@ist9 situaţii de dezvoltare a/arent

nor5al9D En /ri5ii ani de viaţ9D /entru ca ulterior s9 se /roduc9 de4

terior9ri evidente ale ca/acit9ţii 5intale Gi ale conduitei ada/tative.

UneoriD se /roduc Gi ano5alii so5atice2 dentiţie defor5at9D nas

En GaD Zeratite etc.

"nfecţiile cu /rotozoare au ca re/rezentant /rinci/al

to@o/las5oza congenital9D /rovocat9 de un /rotozor to@o/las5a

/reluat de la ani5ale. *eGi /entru 5a5a Ens9rcinat9D aceast9 5aladie

nu /rezint9 /ericole deose6iteD desf9Gurarea ei /ut?nd fi confundat9

cu o stare gri/al9 o6iGnuit9 dureri de ca/D te5/eratur9D afectareaf9tului cu to@o/las5a are consecinţe graveD cu at?t 5ai accentuateD

cu c?t infecţia s4a /rodus 5ai de ti5/uriuD deficienţa 5intal9 a

co/ilului asociindu4seD ulteriorD cu diverse afecţiuni so5aticeD cu

5icrocefalie sau cu hidrocefalieD alter9ri ale ţesutului nervosD cu

5odific9ri /atologice oculare etc.

'ste evident c9 En cazul acestei 5aladiiD care /oate fi luat9 deco/il Gi du/9 naGtereD /rin contact direct cu agentul /urt9tor al

infecţiei 4 Gi atunci se desf9Goar9 ca o encefalit9 4 59sura cea 5ai

eficient9 o re/rezint9 /revenirea E56oln9virii.

#lte cauze /osi6ile ale deficienţei 5intaleD care acţioneaz9D

uneoriD asu/ra f9tului En /erioada intrauterin9D sunt2

4 inco5/ati6ilitatea factorului %hD care se /roduce atunci c?nd o5a59 cu %h negativ 4 deci a c9rei s?nge nu conţine %h 4 este /ur4

t9toare a unui f9t cu %h /ozitiv 5oGtenit de la tat9D En ase5enea

situaţiiD organis5ul 5a5ei /roduce Kanticor/iMD care /ot afecta Gi

siste5ul nervos al viitorului co/ilJ

4 v?rsta Enaintat9 a /9rinţilor este invocat9D de ase5eneaD ca factor

/renatal al deficienţei 5intaleJ de fa/tD aGa cu5 a5 5ai s/usD este

vor6aD /ro6a6ilD de o /ierdere /rin e/uizare a ca/acit9ţii de /rocreaţie

>1




a organis5ului /9rinţilorJ

4 iradierea 5a5ei cu raze ;D de e@e5/lu En /ri5ele ! luni de

sarcin9.

7)-) Fac(ori care ac&io#eaz% p&%i(atal

*eGi este un /roces fiziologic nor5alD a6solut inevita6il la

de6utul vieţii de sine st9t9toare a fiec9rui individD KnaGterea

re/rezint9D /entru co/ilD o schi56are radical9 a condiţiilor de

e@istenţ9M 11!D /.>-D schi56are ce se /oate desf9Gura En conte@te

5ai 5ult sau 5ai /uţin favora6ileD 5arc?nd esenţial 4 Gi nuEntotdeauna /ozitiv 4 /rocesul dezvolt9rii En continuare.

-.7.1. Pe parcursul naşteriiD Endeose6i En eta/a sa central9D

e@/ulzarea f9tului 4 En /rezenţa anu5itor condiţii nefavora6ile 4 se

/ot /roduce o serie de accidenteD ca2

4 asfi@iaD /rin strangulare cu cordonul o56ilicalD /rin as/iraţie de

5ucusD /rin refle@ res/irator deficitar etc.J4 he5oragiiD /etrecute la diferite niveluri ale creieruluiD inclusiv En

corte@D Gi deter5in?nd for5area unor he5ato5iD careD scleroz?ndu4

seD vor E5/iedica dezvoltarea Gi funcţionarea nor5al9 a celulelor ner4

voaseJ

4 trau5atis5e 5ecaniceD /rin force/s sau a/9sare /uternic9 a ca/ului

co/ilului de oasele /elviene ale 5a5eiD Ensoţite de leziuni alesu6stanţei nervoase etc.

-.7.7. Printre factorii patogeni care acţioneaz9 En ti5/ul naGteriiD

/ut?nd fi incri5inaţi En etiologia unor /osi6ile st9ri de deficienţ9

5intal9D tre6uie a5intiţiD du/9 ". *ruţu 1::!D /. 38D /re5aturitateaD

/ost45aturitatea cu greutate /rea 5are a f9tului care face dificil9

e@/ulzareaD naGterea /rin cezarian9 G.a.D toate acestea /ut?nd

>7




/rovoca unul sau 5ai 5ulte din accidentele a5intite 5ai susD cu

consecinţele lor negative asu/ra dezvolt9rii ulterioare.

(u tre6uie uitate Ens9D cele 5enţionateD c9 nu se /oate /reciza

cu e@actitate dac9 /re5aturitatea ca atare sau cauzele care au deter4

5inat /re5aturitatea Ens9Gi 4 o E56oln9vire a 5a5ei En ti5/ul

sarciniiD un trau5atis5 5ecanic sau /sihic ai acesteia G.a. 4 re/rezint9

cauza viitoarei st9ri de deficienţ9 5intal9 a celui care se naGte. ai

degra69 /ute5 considera c9D at?t cauzele care au acţionat /renatalD

deter5in?nd naGterea /re5atur9D c?t Gi accidentele /osi6ileD suferite

En ti5/ul acestei naGteriD re/rezint9 factori etiologici cu acţiunecu5ulat9.

#celaGi lucru se /oate afir5a Gi des/re naGterile cu Ent?rziereD

En cazul c9rora /ot avea consecinţe negative cu5ulateD at?t factorii

care au /rovocat Ent?rzierea naGterii Gi care au /utut leza ne5ilocit

siste5ul nervos al f9tuluiD c?t Gi fa/tul c9 di5ensiunile 5ai 5ari la

care a auns f9tul /?n9 En 5o5entul naGterii Ent?rziateD au EngreunattravaliulD /rovoc?ndD de ase5eneaD accidente /erinatale.

-.7.3. *u/9 /9rerea noastr9D o /ro6le59 interesant9D En ceea ce

/riveGte etiologia /renatal9 Gi /erinatal9D se refer9 4 aGa cu5 a5 5ai

5enţionat En /aginile anterioare 4 la fa/tul dac9 sarcinile ge5elareD

res/ectiv naGterile de ge5eniD /ot re/rezenta un factor de riscD Ensensul deter5in9rii unei a/ariţii 5ai frecventeD la co/iii ge5eniD a

deficienţei 5intale.

Lntr4o investigaţie organizat9 /entru a c9uta un r9s/uns acestei

/ro6le5eD s4a constatat c9 frecvenţa deficienţei 5intale /rintre co/iii

ge5eni de v?rst9 Gcolar9 esteD /racticD du6l9 En ra/ort cu frecvenţa

acestei deficienţe /rintre co/iii de aceeaGi v?rst9D n9scuţi Ens9 din

sarcini o6iGnuite.

>3




"nvestigaţia a fost organizat9 4 su6 Endru5area noastr9 4 de c9tre

Claudia4Beronica arinacheD a6solvent9 a )ecţiei de Psiho/edagogie

)/ecial9 a Universit9ţii din ucureGtiD iar datele au fost /relucrate En

lucrarea sa de di/lo59 !3. Ln acest sco/D au fost investigaţi 3.->1

de elevi cu handica/ Gcolar consecutiv deficienţei 5intaleD adic9

Entregul efectiv cu/rins En cele 17 Gcoli s/eciale aut9toare din

Ca/ital9D En anul Gcolar 1::8Q1:::D re/rezent?nd lotul #. Printre

aceGtiaD au fost de/istate 71 /erechi de ge5eni cu de6ilitate 5intal9

Gi Enc9 un gea59n de6il av?nd un frate nor5alD elev En Gcoala

o6iGnuit9D ceea ce re/rezint9 un total de -3 co/ii ge5eni cude6ilitate 5intal9D adic9 1D7- din lotul # investigat.

Pentru co5/araţieD a fost constituit Gi un lot D for5at tot din

3.->1 de eleviD dar cu intelect nor5alD selectaţi aleator din 7 Gcoli

generale o6iGnuite2 coala nr. 107D din )ectorul - Gi coala nr. 1--D

din )ectorul ! al Ca/italei. Printre aceGti eleviD au fost de/istate 17

/erechi de ge5eniD deci un total de 7- co/iiD adic9 0D>: din lotul investigat.

Pentru o co5/araţie su/li5entar9 a fost constituit Gi un lot CD

for5atD de ase5eneaD din 3 ->1 de elevi eu intelect nor5alD selectaţi

aleator din alte 7 Gcoli o6iGnuite2 coala nr. 8:D din )ectorul 3 Gi

coala nr. !>D din )ectorul 7 al Ca/italei. Printre aceGtia au fost

de/istate : /erechi de ge5eniD deci un total de 18 co/iiD re/rezent?nd0D!7 din lotul C investigat.

Pe 6aza acestor date investigativeD consider95 Endre/t9ţit9

afir5aţia c9 sarcinile ge5elare Gi naGterile de ge5eni /ot constitui

condiţii de favorizare sau chiar de /rovocare a acţiunii nocive a

factorilor /renatali Gi /erinatali 4 trau5atis5eD asfi@ieD he5oragii etc.

4care stau la 6aza deficienţei 5intale a anu5itor co/iiD En schi56D

afir5aţia unor autori c9 K/re5aturitatea Gi ge5elaritatea evolueaz9

>-




Entr4un /rocent de /?n9 la >0 s/re deficienţa 5intal9M 1>D /. 73

nu ni se /are Endre/t9ţit9.

7)1) Fac(ori care ac&io#eaz% po)t(atal

Printre factorii etiologici /ostnataliD care acţioneaz9 asu/ra

siste5ului nervos central En 5od direct sau indirectD deter5in?nd

a/ariţia deficienţei 5intaleD ". *ruţu 1::!D /. 38 enu5era2 neuro4

infecţiile 5eningiteD encefaliteD into@icaţiile cu COD cu /lu56 etc.D

leziunile cere6rale /osttrau5aticeD accidentele vasculare cere6raleD

encefalo/atiile de /ost4i5unizareD 6olile organice croniceDsu6ali5entaţiaD ali5entaţia neraţional9D condiţiile neigienice.

*intre acesteaD neuro4infecţiile /ar a fi cele 5ai r9s/?ndite Gi

/ericuloaseD ele /ut?nd sa re/rezinte co5/licaţii ale oric9ror K6oli

infantile 6analeMD ca tuGea convulsiv9D rueolaD scarlatinaD creionulD

varicelaD dar Gi ale unor vaccin9ri de rutin9 etc. du/9 1-D /. 131. Pe

l?ng9 diferite sechele neurologiceD aceste 5aladii genereaz9 st9riD5ai 5ult sau 5ai /uţin accentuateD de deficienţ9 5intal9.

&ravitatea leziunilor /ostnatale En scoarţa cere6ral9 de/indeD

5ai alesD de /erioada En care au acţionat factorii res/ectiviD

afecţiunile ti5/urii fiindD de regul9D 5ai accentuate Gi 5ai difuzeD

adic9 afect?nd zone 5ai Entinse din corte@. *u/9 5aturizarea fi6relor

nervoaseD inclusiv /rin 5ielinizare adic9 a/ro@i5ativ En urul v?rsteide 7 aniD acţiunea factorilor nocivi esteD de regulaD 5ai restr?ns9D

leziunile av?ndD 5ai degra69D un caracter localizatD de focar.

'nu5er?ndD /rintre factorii /ostnatali ai deficienţei 5intaleD

6olile croniceD su6ali5entaţiaD ali5entaţia neraţional9 Gi condiţiile

/recare de igien9D autorul citat 5ai sus ne atrageD de fa/tD atenţia

asu/ra /onderii Ense5nate /e care o deţinD /rintre factorii etiologici

/ostnataliD condiţiile de 5ediuD 5ai ales de 5ediu social GiD En /ri5ul

>!




r?ndD fa5ilia co/ilului En cauz9. #stfel se Gi e@/lic9D /ro6a6ilD de ce o

/arte i5/ortant9 dintre co/iii cu deficienţ9 5intal9 /ro/riu4zis9D

/recu5 Gi 5area 5aoritate a celor cu fals9 deficienţa 5intal9 sau cu

Kdeficienţ9 5intala funcţional9MD cu5 o nu5esc unii autori >8

11>D /rovin din fa5ilii carenţateD needucogene sau din instituţii de

ocrotire /rost organizateD adic9 dintr4un 5ediu ostil co/ilului sau

dintr4un 5ediu indiferent Gi /asiv faţ9 de nevoile 5ulti/le ale

acestuia.

(u este 5ai /uţin adev9ratD Ens9D c9D En nu5eroase cazuriD

toc5ai En acest ti/ de 5ediu /recarD e@ist9 o 5are /ro6a6ilitate caDasu/ra co/iilor res/ectiviD En /erioada dezvolt9rii intrauterine sau En

5o5entul naGteriiD s9 fi acţionat Gi unul sau chiar c?ţiva dintre

factorii a5intiţi 5ai susD ca factori etiologici /renatali sau /erinatali

ai deficienţei 5intaleD En astfel de situaţiiD ave5D de fa/tD de4a face cu

ceea ce s/unea5 En /ri5a /arte a acestui ca/itol c9 re/rezint9 o

/olietiologie careD acţion?nd En lanţ de4a lungul 5ai 5ultor eta/e aleontogenezeiD deter5in9 instalarea tre/tat9 a unei deficienţe 5intale

evidente Gi rezistente En faţa 59surilor tera/eutice iniţiate.

7)7) Fac(ori p)io8&(i

*u/9 cu5 su6liniaz9 '.Berza 1::8D /. 3!D En conturarea

/ersonalit9ţii handica/atului 5intal se re5arc9 rolul /e care4l oac9structurile e5oţional4afectiveD acţiunea acestora contri6uindD 5ai

alesD la conturarea ta6loului caracteristic unei K/siho/atologii

5arginaleM sau de graniţ9D din careD du/9 cu5 se GtieD fac /arte

intelectul de Urnit9 Gi falsa sau /seudodeficienţa 5intal9D En astfel de

situaţiiD sunt uGor de sur/rinsD du/9 /9rerea autorului citatD

Kfeno5ene de e5otivitate crescut9D /uerilis5 Gi infantilis5 afectivD

senti5ente de inferioritate Gi an@ietate general9D caracterul e@/loziv

>>




Gi haoticD controlul li5itat al st9rilor afectiveM. Prin aceste feno5eneD

/ersonalitatea handica/atului 5intal se contureaz9 ca i5atur9D

dizar5onic9 Gi insta6il9 co5/orta5ental.

'@ist9 o anu5it9 tendinţ9 de4a considera factorii /sihogeni ai

deficienţei 5intale ca a/arţin?nd categoriei de factori /ostnataliD

deoarece nu5eroase cazuri de frustrare afectiv9 sau de stres /sihic se

/roducD Entr4adev9rD du/9 naGterea co/iluluiD influenţ?nd /rocesul

dezvolt9rii sale En continuare. $otuGiD este de /referat deli5itarea

factorilor etiologici /sihogeni Entr4o categorie a/arteD din ur59toarele

5otive24 En /ri5ul r?ndD deoarece e@ist9 nu5eroase dovezi de influen4

ţare afectiv9 indirect9D dar Gi direct9 a f9tuluiD Enc9 En /erioada /rena4

tal9. "ndirectD influenţarea se /roduce /rin starea /sihic9 Gi

e5oţional9 a 5a5ei En ti5/ul sarciniiD iar aceast9 influenţare /oate fi

nu doar negativ9D ci Gi una /ozitiv9D En str?ns9 leg9tur9 cu caracterul

tr9irilor gravidei. *irectD influenţarea se /oate /roduce En ulti5atrei5e a sarciniiD c?nd f9tul Ence/e s9 rece/ţionezeD dea ne5ilocitD

unii sti5uli din e@teriorD la care r9s/unde /rin 5iGc9ri intrauterine

sau chiar /rin anu5ite e5isiuni vocaleD 5ai 5ult sau 5ai /uţin

intense du/9 103.

4 Ln al doilea r?ndD deli5itarea factorilor /sihogeni Entr4o

categorie de sine st9t9toare este deter5inat9 Gi de fa/tul c9D atuncic?nd acţioneaz9 /ostnatalD ei /ot di5inua sauD di5/otriv9D /ot

accentua consecinţele acţiunii anterioare a altor factori.

*u/9 /9rerea noastr9D acesta esteD de altfelD unul dintre 5otivele

/entru careD En fa5iliile insta6ileD needucogene sau acolo unde se

instaleaz9 o atitudine de cul/a6ilitate faţ9 de co/ilul deficient Gi de

su/ra4/rotecţie a acestuiaD c?t Gi En instituţiile de asistenţ9 Gi ocrotire

/rost organizateD co/iii fiind 5ereu negliaţi Gi su64sti5ulaţiD

>




/ro/orţia celor cu deficienţ9 5intal9 5anifest9 este 5ai 5are dec?t

En fa5iliile 6ine Enchegate sau En instituţiile de ocrotire a/te s9

realizeze o asistenţ9 /ozitiv9D at?t En /lan 5aterialD c?t Gi En /lan

5edico4/siho4/edagogic Gi 5oral.

)itu?nd factorii /sihogeni Entr4o categorie etiologic9 a/arteD

vo5 /utea s/une 4 E5/reun9 cu Q. *ruţu 1::!D /.3: 4 c9 ei /ot uca

un rol nociv deose6itD 5ai ales atunci c?nd acţioneaz9 de ti5/uriu Gi

corelat cu condiţii educative /recare Gi /e o /erioad9 5ai Endelungat9

de ti5/D /roduc?nd Kverita6ile ta6louri de deficienţ9 5intal9M.

*ar aceste Kta6louriM se deose6escD totuGiD de deficienţa 5in4tal9 /rovocat9 de afecţiuni organice ale siste5ului nervos centralD

5ai alesD /rin /ers/ectivele dezvolt9rii En continuare.

*ac9 acţiunea altor factori nocivi /re/onderentD organiciD dar

Gi funcţionali nu a avut loc sau nu va interveni /e /arcursD atunci 4 /rintr4o organizare cores/unz9toare Gi c?t 5ai de ti5/uriu a

5ediuluiD /rin o/ti5izarea cli5atului /siho4afectiv 4 Kta6lourileM

a5intite vor /utea deveni reversi6ileD dezechili6rele Gi feno5enele de

dis5aturaţie ale /ersonalit9ţii handica/ate esto5/?ndu4se Gi

co5/ens?ndu4se tre/tat.

7);) Co#!i&ii co#6ec4(i$e !e*icie#&ei i#(ale

Ln literatura de s/ecialitate sunt descrise Gi o serie de condiţii

sau factori de care de/inde gravitatea st9rii de handica/D consecutive


%e/roduce5D En rezu5atD c?teva dintre aceste condiţii du/9

!1D /.732

>8




4 i5/ortanţa organului afectat /entru dezvoltarea Gi eficienţa

5intal92 creierulD analizatorul vizual sau cel auditivD 5e56rele su/e4

rioareD 5e56rele inferioare etc.J

4 intensitatea sau gradul deficituluiJ

4 dina5ica alter9rii 4 c?nd deficitul /ierderea se /roduce 6ruscD

consecinţele En /lanul vieţii /sihice sunt 5ai graveJ

4 v?rsta la care s4a instalat deficitulJ cu c?t eveni5entul se /roduce

5ai de ti5/uriu inclusiv En /erioada intrauterin9D cu at?t

consecinţeleD En /lanul dezvolt9riiD sunt 5ai graveD afect?nd zone 5ai

e@tinse ale structurii /sihiceD En deose6iD ale structurii intelectualeJ4 5o5entul v?rsta la care se declanGeaz9 acţiunea /siho4

/edagogic9 s/ecial9 4 adic9 intervenţia tera/eutic9J cu c?t acest

5o5ent este 5ai a/roa/e sau coincide chiar cu eta/a o/ti59 de

for5are a funcţiei funcţiilor res/ective En stare de nor5alitateD cu

at?t 5anifestarea deficitelor va fi 5ai /uţin grav9J

4 /ro5/titudinea cu care se /roduce intervenţiaJ cu c?t decalaul Entre5o5entul a/ariţiei deficitului Gi declanGarea intervenţiei tera/eutice

este 5ai 5areD cu at?t consecinţele vor fi 5ai grave. *e e@e5/luD nu

tre6uie aGte/tat de6utul Gcolar /entru a corecta tul6ur9rile s/ecifice

care Engreuneaz9 acest de6utD cu5 sunt tul6ur9rile 5otricitatii

5anuale fineD tul6ur9rile de organizare s/aţial9D Ent?rzierile En

/rocesul lateraliz9rii funcţiilor organelor /erechi etc.Corectarea acestor tul6ur9ri tre6uie Ence/ut9 Enc9 din /re4

Gcolaritate Gi tre6uie saGi /ro/un9 toc5ai /reg9tirea de6utului Gcolar

eficientJ

4 calitatea vieţii Gi a educaţieiD at?t En fa5ilia c9reia Ei a/arţine

co/ilulD c?t Gi En instituţia /e care el o frecventeaz9 ca /reGcolar sau

Gcolar.

ConGtientizarea de c9tre /siho/edagog 4 dar Gi de c9tre ceilalţi

>:




s/ecialiGti i5/licaţi 4 a de/endenţei gravit9ţii diferitelor deficienţe de

5odul En care acţioneaz9 de regul9D co5utat condiţiile Gi factorii

enu5eraţi 4 careD du/9 /9rerea noastr9D deter5in9 nu nu5ai gravi4

tateaD dar Gi evoluţia /ozitiv9 sau negativ9 a st9rilor de handica/

4re/rezint9D desigurD o /re5is9 i5/ortant9 a organiz9rii te5einice Gi a

desf9Gur9rii eficiente a /rocesului de /rofila@ie Gi tera/ie co5/le@9 a

st9rilor res/ective.

0

R&?u=at

Etiolo8ia stărilor de handicap consecutiv deficienţei mintale estedeoseit de complexă şi variată. :actorii cauzali (etiologici) se găsescn trei domenii fundamentale

- ?&)t%&a 8&(&ti$@ < &%&itat&a , adică ceea ce este moştenit; n aceastăcategorie intrăa) factorii genetici nespecifici (care dau naştere deficienţei mintaleendogene);

) factorii genetici specifici (aeraţii cromozomiale, deficienţe specifice ale genelor - disfuncţii metaolice, disfuncţii endocrine etc.);

4 =&iul Bi &u$a4ia , adică ceea ce este do$ndit, n aceastăcategorie intr$nd factorii etiologici prenatali, perinatali,

postnatali, şi psihoafectivi. C$nd factorii respectivi provoacăleziuni ale sistemului nervos central şi determină o stare dedeficienţă mintală, această deficienţă este considerată exogenă.

#rin acţiunea - de regulă, complexă şi nlănţuită - a unor factorietiologici nocivi asupra organismului, n totalitatea sa, dar, mai ales,asupra sistemului nervos central, n diferite etape ale procesului decreştere şi maturizare, se produce o accentuată scădere a eficienţeimintale, precum şi o semnificativă diminuare a capacităţii de adaptare

şi integrare socială, adică o stare de handicap consecutiv deficienţeimintale.

Cunoaşterea temeinică a factorilor etiologici ai deficienţei mintalereprezintă o condiţie importantă pentru iniţierea unor măsuri adecvate,viz$nd profilaxia şi*sau, după caz, terapia specifică a acestui fenomen.

#entru ca măsurile iniţiate să fie eficiente este necesară aordareatimpurie şi complexă, n echipă interdisciplinară, a oricărui caz deaatere de la traseul normal (oişnuit) al dezvoltării io-psiho-sociale.





'@/licaţi sensul ter5enului de etiologie. &9siţi un sinoni5

al acestui ter5en.

. Co/iaţi En KglosarulM individual /reciz?nd Gi sursa

6i6liografic9 definiţiile ur59torilor ter5eni2

'reditate2

ediu2

'ducaţie2.

Factori endogeni2.Factori e@ogeni2.

1




Prenatale2

Cauze Perinatale2.

Postnatale2

Psihoafective2

Ln ce constau E5/reur9rileD care fac dificil9 /recizarea

factorilor etiologici ai deficienţei 5intaleT C9utaţi

r9s/unsul la 7.1.1..

Condiţii2

'nu5eraţi c?teva sindroa5e s/ecifice deficienţei 5intaleD

indic?nd Gi su64categoria de tul6ur9ri genetice din care fac /arte.

Lntoc5iţiD En scrisD o caracterizare succint9 a sindromului

%o<n sau a altui sindro5. "ndicaţi Gi sursele de infor5aţie.

'@/licaţi ra/ortul Entre feno5enul /re5aturit9ţiiD

feno5enul ge5elarit9ţii Gi etiologia deficienţei 5intale.

7




Ln ce const9 diferenţa dintre deficienţa 5intal9 endogenă Gi

cea exogenăD su6 as/ectul etiologieiT *e ce este i5/ortant9D

/entru /siho/edagog cunoaGterea te5einic9 a factorilor

etiologici ai deficienţei 5intaleT

Capi(ol4l III) CARACTERISTICI SI CLASIFICĂRI

ALE DEFICIENTEI INTALE) ELEENTE DEEVALUARE A ACESTEIA)

Ln lucrarea KPsiho/edagogia dezvolt9rii Gcolarilor cu

handica/M ucureGtiD '*P 4 %#D 1::: ar9ta5 c9 Ent?rzierile En

dezvoltare 4 adic9 una dintre cele 5ai generale Gi 5ai cunoscute

caracteristici ale co/iilor cu deficienţ9 5intal9 4 se 5anifest9 din

/ri5ii ani de viaţ9D i5/lic?nd o serie de feno5ene a/arte. Printre

aceste feno5eneD se nu59r9 Gi Ent?rzierea de6uturilor s/ecifice 5icii

co/il9rii2 a/ariţia g?ngurituluiD a /ri5elor cuvinteD a /ri5ilor /aGi etc.

Foarte adeseaD ase5enea Ent?rzieri ale de6uturilor En

dezvoltarea 6io/sihic9 a co/iilor cu deficienţ9 5intal9 sunt

5enţionate En fiGele lor de ana5nez9 Entoc5ite la co5isia des/ecialitateD unde co/iii sunt aduGi /entru e@/ertiza diagnostic9.

3

DEFICIENŢA INTALĂ ENDOGENĂ

DEFICIENŢA INTALĂ EOGENĂ

KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK




/) 9#('rzierea "# !ez$ol(area li:a=4l4i

#/ariţia Gi dezvoltareaD cu Ent?rziereD a li56auluiD /recu5 Gi

dificult9ţile 5ai 5ult sau 5ai /uţin accentuate En /rocesul

co5unic9rii ver6aleD re/rezint9 feno5ene caracteristice /entru 5area

5aoritate a deficienţilor 5intalD cele 5ai 5ulte dintre definiţiile sau

descrierile acestei deficienţe f9c?nd referiri e@/rese la feno5enele de

Ent?rziere Gi afectare ale li56aului.

%ea5inti5D s/re e@e5/luD cunoscuta afir5aţie /e care o f94ceauD Enc9 la Ence/utul secolului al ;;4leaD #. inet Gi $h. )i5on

1:08D du/9 care KidiotulM deficientul 5intal /rofund nu /oate

co5unica /rin li56a ver6alD En ti5/ ce Ki56ecilulM deficientul

sever co5unic9 la nivel ele5entar /rin vor6ire oral9D dar este

inca/a6il s9 co5unice /rin li56a scris.

%elu?ndD 5ai t?rziuD aceast9 idee Gi /rezent?nd4o En /ers/ec4tiva /iagetian9D . "nhelder 1:>3 considera c9D deoarece nu de/94

GeGteD nici la 5aturitateD nivelul senzorio45otor al inteligenţeiD

KidiotulM nu /oate co5unica cu cei din urul s9u /rin li56a oralD /e

c?nd Ki56ecilulM reuGeGte co5unicarea oral9 ele5entar9D nu Ens9 Gi

co5unicarea /rin scris.

,a r?ndul s9uD R.. Carrol 1:: ar9ta c9 Ent?rzierea En dez4voltarea li56aului la deficienţii 5intal este direct /ro/orţional9 cu

gravitatea deficitului intelectual Gi se 5anifest9 de ti5/uriu.

"nvoc?nd rezultatele unor investigaţii En care au fost cu/rinGi co/ii cu

de6ilitate 5intal9D autorul 5enţioneaz9 a/ariţia la aceGtia a

g?nguritului a6ia En urul v?rstei de 70 de luni faţ9 de nu5ai - luniD

En 5od o6iGnuitD a /ri5elor cuvinte En urul v?rstei de 3- de luni

faţ9 de 17 luni la co/ilul nor5alD iar folosirea /ri5elor /ro/oziţii

-




legateD En urul v?rstei de 8: de luniD deci la ani Gi u59tate faţ9 de

nu5ai 70 de luni En 5od o6iGnuit.

Lnt?rzierile En dezvoltarea li56auluiD la deficienţii 5intalD se

vor 5anifestaD desigurD Gi 5ai evident la nivelul v?rstei GcolareD dac9

Entre ti5/ nu va fi fost iniţiat un /rogra5 adecvat de tera/ie

logo/edic9. *e ase5eneaD aceste Ent?rzieri vor fi Ensoţite Gi de alteleD

cu5 sunt Ent?rzierile En dezvoltarea /siho5otorieD En dezvoltarea

ca/acit9ţii de orientare etc. *ar fa/tul c9D /rintre celelalte feno5ene

de Ent?rziere ale co/iilor cu deficienţ9 5intal9D sunt a5intite 5ai ales

Ent?rzierile En dezvoltarea li56aului EGi g9seGte e@/licaţia KEnleg9tura indisolu6il9 dintre vor6ireD ca 5iloc de co5unicare uGor

accesi6il o6servaţiei ne5ilocite a cercet9torilorD Gi celelalte /rocese

/sihiceD En /ri5ul r?nd /rocesele g?ndiriiD ale c9ror calit9ţi Gi defecte

le e@teriorizeaz9M 8>D /.>-.

Ln literatura /siho/edagogic9 se su6liniaz9D Ens9D Gi feno5enul

inversD adic9 cel nor5alD c?ndD En /rocesul dezvolt9rii 5arii5aorit9ţi a co/iilor o6iGnuiţi nu se constat9 Ent?rzieri se5nificative.

*e e@e5/luD &. euSer 1:>1 consider9 c9 un co/il care Ence/e s9

5earg9 la un an Gi /ronunţ9 /ri5ele cuvinte tot ca5 la aceeaGi v?rst9D

iar /e la 18 luni Ence/e s9 lege /ro/oziţiiD va fiD f9r9 Endoial9 4 dac9

un accident nu va interveni /e /arcurs 4 un co/il cu dezvoltare

5intal9 nor5al9 du/9 >D /.:3.

-) 9#('rzierea "# !ez$ol(area i#(elec(4al%

Ln conte@tul 5anifest9rilor de Ent?rziereD /e care le Ent?lni5 la

deficienţii 5intalD cea 5ai evident9 Gi constant9 esteD desigurD Ent?r4

zierea En dezvoltarea intelectual9D /e fondul c9reia se reliefeaz9

accentuat dificult9ţile Ent?5/inate En /rocesul cognitivD datorit9D 5ai

!




alesD sc9derii ca/acit9ţii de a6stractizare Gi generalizare 4 adic9

Ksi5/to5ului central al sindro5ului oligofrenicM du/9 .).

PevznerD 1:!0D di5inu9rii rolului reglator al li56aului du/9 #. %.

,unaD 1:>0 etc.

7.1. *u/9 ela6orarea de c9tre #. inet Gi $h. )i5on 1:08 a

cunoscutului test de inteligenţ9D Ktestul .).M 4 etalonatD du/9 cu5 se

GtieD Gi la noiD En al /atrulea deceniu al secolului al ;;4lea 4

clasificarea deficienţilor 5intal du/9 criteriul deficitului intelectualD

inclusiv du/9 gradul Ent?rzierii En dezvoltarea 5intal9D s4a f9cut 5ai

ales /rin /rocedee /siho5etrice.Pornindu4se de la rezultatele test9rilor efectuate Gi calcul?ndu4

se etatea v?rsta 5intal9 4 /rescurtat '.. 4 a su6iecţilor investigaţiD

s4a auns la concluzia c9 deficientul 5intal /rofund idiotul nu

de/9GeGte la 5aturitate nivelul e@/ri5at /rintr4o '.. de 743 aniD

/lafon?ndu4se la acest nivel de dezvoltare 5intal9D deficientul sever

4/rintr4o '. de a/ro@i5ativ aniD nivel 5intal la care Gi el se /lafo4neaz9D iar deficientul uGor de6ilul 5intal /ro/riu4zis 4 /rintr4o '.

de 5a@i5 :410 ani du/9 103D /. 13.

*esigurD etatea 5intal9 re/rezint9 o a/reciere convenţional9 Gi

a/ro@i5ativ9 a nivelului de dezvoltare intelectual9D dar ea nu ur594

reGte altcevaD dec?t s9 sugereze gradul eventual de Ent?rziere inte4

lectual9D de egalitate sau de avans al co/ilului investigatD En ra/ort cuvalorile 5edii ale inteligenţei tuturor co/iilor de aceeaGi v?rst9. "n

aceast9 acce/ţiuneD de e@e5/luD un co/il de 10 ani v?rst9 real9

cronologic9D situat la li5ita de sus a deficienţei 5intale uGoare

adic9 a de6ilit9ţii 5intaleD deci la nivelul o6iGnuit al unui co/il de

aniD va avea o Ent?rziere En dezvoltarea intelectual9 de circ9 3 ani.

*ac9D Ens9D el se va afla la nivelul unui co/il o6iGnuit de ! aniD

situ?ndu4seD astfelD la li5ita de os a de6ilit9ţii 5intaleD atunci

>




Ent?rzierea sa En dezvoltarea intelectual9D faţ9 de /ro/ria v?rst9

cronologic9D va fi de ! ani. Prin ur5areD Ent?rzierea intelectual9 a

co/iilor cu de6ilitate 5intal9D av?nd v?rsta cronologic9 de 10 aniD

este cu/rins9 Entre 3 Gi ! ani.

erg?nd /e linia aceloraGi calculeD vo5 constata c9 Ent?rzierea

celor cu deficienţ9 5intal9 sever9D tot la v?rsta cronologic9 de 10 aniD

va fi de a/ro@i5ativ !4 aniD iar Ent?rzierea celor cu deficienţ9

5intal9 /rofund9 va fi 5ai 5are de aniD adic9 foarte accentuat9.

'ste evident c9D la nivelul v?rstei cronologice de 10 aniD o Ent?rziere

de un an 5a@i5 doi tre6uie considerat9 En li5itele nor5aluluiD ca Gisituarea la nivelul 5ediu sau cu un avans de 147 ani. Un avans de

/este 743 ani re/rezint9 o dotare intelectual9 su/erioar9.

7.7. Conce/tul de v$rstă (etate) mintală se refer9D Ens9D aGa

cu5 a5 5ai 5enţionatD doar la gradul de avans sau de Ent?rziereD /ecare4l Enregistreaz9 co/ilulD En 5o5entul dat al investigaţiei /siho4

5etriceD co5/arativ cu nivelul 5ediu al co/iilor de aceeaGi v?rst9

cronologic9. Pentru a/recierea ca/acit9ţii intelectuale a co/ilului

investigatD En /siho5etrie a fost introdus calculul coeficientului inte4

lectual 4 /rescurtat C.". sau ".[. du/9 denu5irea englez9 4 /e 6aza

sta6ilirii ra/ortului Entre v?rsta 5intal9 Gi v?rsta cronologic9 real9.*u/9 cu5 su6linia %.Aazzo 1:>:D trad. 1::D Kcoeficientul inte4

lectual red9 indirect ra/ortul dintre rit5ul de dezvoltare al unui

individ Gi rit5ul 5ediu de dezvoltare a /ro/riei gru/e de v?rst9I

13!D /.73. 'l se calculeaz9 /e 6aza for5ulei2

Folosind aceast9 for5ul9D de e@e5/luD En cazul concret al unui

C)I) V)) Je@pria(% "# l4#iM V)R) Je@pria(% "# l4#i @ /00




co/il de 10 ani adic9 170 de luniD dar cu un nivel 5intal echivalent

v?rstei de 8 ani adic9 :> de luniD vo5 calcula astfel2

C.". W :>Q170\100W0D8\100W80

Prin ur5areD co/ilul res/ectiv are un C.". W 80D acesta

situ?ndu4l En zona intelectului de graniţ9 dintre deficienţa 5intal9

/ro/riu4zis9 Gi starea de nor5alitate.

*u/9 cu5 se GtieD confor5 clasific9rii clasice /e 6az9 de C.".

4clasificare /e care o re/roduce5 du/9 . %oGca 1:> 4 Kidiotul nu

de/9GeGte coeficientul intelectual de 7047!D iar i56ecilul /e cel de

!0. *e6ilitatea 5intal9 ar cu/rinde C.". Entre !0 Gi 0. Entre 0 Gi 8!4:0 se cu/rind co/iii cu intelect de graniţ9M 103D /. 1-.

'@ist9 Ens9 Gi alte nu5eroase clasific9ri /e 6az9 de C.,D ale

gradelor deficienţei 5intaleD 5ai 5ult sau 5ai /uţin diferite de la un

autor la altulD En cele ce ur5eaz9D vo5 /rezenta doar c?teva dintre

aceste clasific9riD nu Enainte Ens9 de a face o /recizare. For5ula de

calcul a coeficientului intelectualD /rezentat9 5ai susD se foloseGtenu5ai En cazul testelor de inteligenţ9 de ti/ .).D /rin care 5ai Ent?i

se sta6ileGte gradul Ent?rzierii sau al avansuluiD e@/ri5at Entr4o

v?rst9 5intal9. #nu5iţi s/ecialiGti consider9 Ens9 c9 acest conce/t

este unilateralD deoarece se 6azeaz9 doar /e a/recierea gradului de

Ent?rziere En dezvoltarea intelectual9D f9r9 a lua En considerare Gi alte

diferenţe ce e@ist9 Entre co/iii de aceeaGi v?rst9 5intal9 co5/araţiEntre ei. Pornind de la aceste considerenteD /sihologul a5erican *.

Nechsler 1:- a i5aginat un alt 5od de a a/recia nivelul

intelectual al co/iluluiD analiz?nd rezultatele o6ţinute de acesta la un

anu5e test de inteligenţ9 de e@e5/luD testul Nechsler 4 N")C Gi

calcul?nd deviaţia standardD faţ9 de 5edia rezultatelor o6ţinute la

acelaGi testD a/licat /e un eGantion re/rezentativ de su6iecţi de

aceeaGi v?rst9 cronologic9.

8




1) Cla6i*ic%ri p6i3oe(rice

*eficienţa 5intal9 sever9 nu5it9D tradiţional Ki56ecilitateM

GiD cu at?t 5ai 5ultD deficienţa /rofund9 nu5it9D tradiţional

KidioţieM sunt grade ale deficienţei 5intaleD care se recunoscD

adeseaD chiar din /ri5ii ani de viaţ9D at?t datorit9 /rezenţei unor

ano5alii uGor de o6servat En dezvoltarea anato5o4fiziologic9 a

organis5uluiD c?t Gi datorit9 unor Ent?rzieri evidente de ti5/uriu En

evoluţia /sihic9. Faţ9 de aceGtiaD co/iii cu deficienţ9 5intal9 uGoar9de6ilii 5intal /ot trece neo6servaţi /?n9 la de6utul GcolarD 5ai ales

atunci c?nd fa5iliile lor le ofer9 condiţii o/ti5e de trai Gi de educaţie

En anii 5icii co/il9rii. "nsuficienţele acestor co/iiD 5ai ales En /lanul

dezvolt9rii intelectualeD vor deveni o6serva6ile 5ai t?rziuD du/9

de6utul GcolarD 5anifest?ndu4seD frecventD /rintr4o ca/acitate sc9zut9

de a6stractizare Gi generalizareD dar Gi /rin alte insuficienţeD care facdificil9 activitatea de Env9ţare.

3.1. *u/9 cu5 su6liniau chiar 6 9inet şi =h. 3imon (/>),

K?mul anormal nu se evidenţiaz9 nea/9rat Gi constant /rintr4un an4

sa56lu de tare anato5ice evidente. Particularit9ţile fiziologice ale

idiotului Gi ale i56eciluluiD la care se refer9 tratatele clasiceD nu suntdescrise Entotdeauna e@actD iar dac9 suntD ele nu se a/lic9 la fel Gi

de6ililorD care constituie nu59rul cel 5ai 5are. Pe de6il tre6uie s9

Gtii s94l recunoGti En Gcoal9D atunci c?nd este confundat cu co/iii

nor5aliM >D /.731. $ot #. inet Gi $h. )i5on su6liniau Gi caracterul

convenţional al E5/9rţirii deficienţilor 5intal En su64categorii /e

scara gravit9ţii insuficienţelor 5intaleD aceast9 E5/9rţire fiind En

str?ns9 leg9tur9 cu condiţiile concrete Gi cu cerinţele sociale e@istente

:




la un 5o5ent dat2 K*u/9 cu5 /ot fi descrise zece sau chiar dou9zeci

de culoriD tot astfel /ot fi descrise cinciD zeceD dou9zeci sau 5ai 5ulte

grade diferite de inferioritate intelectual9. Orice serie continu9

/er5ite un nu59r infinit de E5/9rţiri. *ar necesit9ţile /racticii cer ca

acest nu59r s9 fie restr?ns... Prin ur5areD si5/le raţiuni de

convenienţ9 ne deter5in9 s9 ado/t95 o diviziune En trei /9rţi a

inferiorit9ţii intelectuale. %95?ne de v9zut unde vo5 aGeza li5itele

care se/ar9 /e idiot de i56ecilD /e i56ecil de de6il GiD En sf?rGitD /e

de6il de nor5alM >D /. 300.

3.7. 3cara clasică =erman-8erill 4 /entru a/recierea co5/a4rativ9 a rezultatelor o6ţinute la teste de ti/ .). Gi /entru ierarhizarea

su6iecţilor investigaţi /e niveluri de inteligenţ9 4 una dintre /ri5ele

Gi cele 5ai r9s/?ndite sc9ri En /siho5etrie 4 sta6ileGte li5itele res/ec4

tiveD astfel2

Barianta sc9rii $er5an4erillD ada/tat9 /entru condiţiile ţ9riinoastre din /ri5a u59tate a secolului al ;;4leaD de c9tre "nstitutul

de Psihotehnic9 din CluD su6 conducerea lui Fl. tef9nescu4&oang9D

a fost /u6licat9 En anul 1:30D de 6l. @oşca Gi arat9 astfel2

80

4 idioţi 4 C.". W 047- deficienţi 5intal /ro/riu4ziGi

4 i56ecili 4 C.". W 7!4-: deficienţi 5intal /ro/riu4ziGi

4 de6ili 4 C.". W !04>: deficienţi 5intal /ro/riu4ziGi

4 cazuri de li5it9 4 C.". W 04:

4 tardivi 4 C.". \ :0

4 de6ili 5intali2

4 idioţi 4 C.1. W 0477

4 i56ecili 4 C.". W 734-:

4 5oroni 4C.". W !04>:

4 Ena/oiaţi 5intali2

4 59rginiţi ] C.".W04:

4 /roGti ] C.".W8048:

4 nor5ali 4C.".W:0




Ln aceast9 /ri59 scar9 de inteligenţ9 ada/tat9 la noiD ter5enul

K!e:ili i#(alM este utilizatD du/9 cu5 se vedeD En sensul generic dedeficienţi 5intalD iar cel de KEna/oiaţi 5intaliM dese5neaz9 cazurile

aflate la li5ita dintre de6ilitatea /ro/riu4zis9 Gi starea de nor5alitateD

adic9 dese5neaz9 intelectul de graniţ9 sau cazurile li5inareD /rintre

care autorul citat deli5iteaz9 K59rginiţiiM Gi K/roGtiiM.

3.3. *u/9 a/roa/e /atru deceniiD f9c?nd o retros/ectiv9 asu/ra

/rinci/alelor clasific9ri ale nivelurilor de inteligenţ9 Gi for5ul?ndacea clasificare a gradelor de deficienţ9 5intal9D /e care a5 a5intit4o

5ai susD 8ariana @oşca (/>AB) sta6ileGte li5itele dintre gradele

res/ective cu o anu5it9 a/ro@i5aţie. *e e@e5/luD ea situeaz9 li5ita

dintre idioţie Gi i56ecilitate la

C.". W 70 4 7!D iar li5ita dintre cazurile de graniţ9 Gi nor5alitate la

C.". W 8! 4 :0.Lntr4un 5od si5ilar /rocedeaz9D de altfelD Gi alţi autoriD /rintre

care . de 6juriaguerra (/>B/), En viziunea acestuiaD idioţia aung?nd

/?n9 la C.". W 70 4 7!D i56ecilitatea /?n9 la C.". W -0 4 !0D iar

de6ilitatea 4 /?n9 la a/ro@i5ativ C.". W !.

%. Aazzo 1:: /recizeaz9D En acest sensD c9D atunci c?nd

recurge5 la tehnici /siho5etrice En a/recierea ca/acit9ţilor 5intale

ale unor su6iecţiD este 5ai /rudent s9 nu ne referi5 la anu5ite li5ite

81




/reciseD ci la zone de limităD ad5iţ?nd o a/ro@i5aţie de /?n9 la cinci

/uncte ale C.".D En a56ele sensuri. *u/9 autorul citatD coeficientul

intelectual nu tre6uie considerat c9 e@/ri59 o di5ensiune sau o

e@/resie 5etric9 fi@9 a ca/acit9ţilor 5intaleD ci Kra/ortul Entre dou9

viteze de creGtereD e@/ri5ate En unit9ţi de v?rst9 4 viteza dezvolt9rii

5intale a individului luat En considerare Gi viteza dezvolt9rii 5intale

5edii a gru/ei de v?rst9 a acestui individM 13!D /. 77.

)chi569rile ce s4au /etrecut En condiţiile sociale concrete din

Entreaga lu5e En ulti5ele deceniiD Endeose6i creGterea se5nificativ9 a

nivelului de conţinut al Env9ţ95?ntului /ri5ar 4 En ra/ort cu cerinţeleaceluiaGi Env9ţ95?nt din /ri5ele decenii ale secolului al ;;4lea

c?ndD du/9 cu5 a5 v9zutD a luat naGtere Gi s4a r9s/?ndit scara

5etric9 a inteligenţeiD 6azat9 /e teste de ti/ .). 4 s4au reflectat at?t

asu/ra nu59rului de su6diviziuniD En care se consider9 util9

su6E5/9rţirea deficienţei 5intale /e scara gravit9ţiiD c?t Gi asu/ra

li5itelor Entre care se consider9 a fi cu/rinse fiecare din aceste su64diviziuniD En /ri5ul r?nd de6ilitatea 5intal9.

*e /ild9D ) C3i$a /ro/une fi@area li5itelor de6ilit9ţii

5intale Entre C.". W -!4! 13D /. 7!>D Ln dorinţa evident9 de a

asigura acea a/ro@i5aţie /ro/us9 de R)azzoD de cinci puncte n

amele sensuriD En ra/ort cu li5itele tradiţionale ale C.". W !0 4 0.

*e ase5eneaD /e 6aza unor cercet9ri desf9Gurate En FranţaD*e/arta5entul Po/ulaţiei Gi #sistenţei )ociale din aceast9 ţar9

sta6ileGteD /rintr4o circular9 din 1:>3D la C.5. & D limita superioară a

su64categoriei de handica/ 5intalD care tre6uie s9 6eneficieze de un

Env9ţ95?nt diferenţiat En Kclase de /erfecţionareM. $otodat9D s4a

sta6ilit o E5/9rţire a gradelor deficienţei 5intale En /atru tre/te Gi

utilizarea unor denu5iri /resu/use a fi 5ai /uţin trau5atizante du/9

>7D /. 10.

87




Clasific9ri ase59n9toareD dar cu unele diferenţe En ceea ce

/riveGte li5itele su6categoriilor deficienţei 5intaleD /ot fi Ent?lnite Gi

En alte lucr9ri. *e e@e5/luD .9esson (1lveţia, />A>) /rezint9

ur59toarea sche59 de clasificare2

Categoria de deficienţ9 5intal9 C?tulintelectual (ivelul5intal ce /oate fiatins lav?rstaadult9

1. "nteligenţa su6nor5al9 80 4 100 11 ] 1- ani

7. *e6ilitate 5intal9 uGoar9 >0 ] 80 8 ] 11 ani3. *e6ilitate 5intal9 5edie -0 ] >0 ] 8 ani-. *e6ilitate 5intal9 /rofund9 70 ] -0 3 ] ani!. *e6ilitate 5intal9 grav9

0 ] 70

0 ] 7 ani

#utorul citat consider9 c9 Entre 3 Gi din nu59rul total de

co/iii de v?rst9 Gcolar9 /rezint9 diferite grade ale insuficienţei

5intaleJ la r?ndul lorD ! dintre aceGtia a/arţin su6categoriilor 1D 7

83

2 !e:ili 48ori 2 >; C)I) ?0 E)) la "#c3eierea !ez$ol(%rii /02/- a#i5

e!4ca:ili

2 !e:ili o!era&i 2 ;0 C)I) >; E)) la "#c3eierea !ez$ol(%rii ?2/0 a#i5

6ei2e!4ca:ili

2 !e:ili pro*4#zi 2 10 C)I) ;0 E)) la "#c3eierea !ez$ol(%rii ;2? a#i

6ei2e!4ca:ili

2 C)I) 10 E)) la "#c3eierea !ez$ol(%rii 2 64: ; a#i #e2e!4ca:ili 6a4 p4&i#

e!4ca:ili)




Gi 3 5enţionate En ta6elD 70 4 su6categoriei -D iar ! 4

su6categoriei ! !D /. .

%aţiunea clasific9rilor /rezentateD av?nd Gi eleD desigurD un ca4

racter convenţionalD se g9seGteD 5ai alesD En asigurarea unui criteriu

c?t de c?t o6iectivD /entru a6ordarea diferenţiat9 a deficientului

5intal En /rocesul de recu/erare.

3.- Entr4o cercetare desf9Gurat9 En ur59 cu /este dou9 deceniiD ale

c9rei rezultate le4a5 /rezentat 5ai /e larg Entr4o alt9 lucrare 8-D /.

34100D a5 constatat Gi noi ur59toarea situaţie referitoare lacoeficientul intelectual al unor elevi din 5ai 5ulte Gcoli s/eciale

aut9toare2 dintr4un total de 3>0 elevi investigaţiD care aveau sta6ilit

/rin co5isia de selecţie Gi orientare Gcolar9 diagnosticul de de6ilitate

5intal9 5enţionat Entr4o adeverinţ9 s/ecial9D /e 6aza c9reia s4a f9cut

Enscrierea En Gcoala aut9toareD -0D8 aveauD de fa/tD un coeficient

intelectual ce de/9Gea li5ita su/erioar9 tradiţional9 a de6ilit9ţii5intaleD res/ectivD C.". W 0.

#5 constatat aceast9 situaţieD re4test?nd co/iii res/ectivi cu

testul de inteligenţ9 K141M N.F. *ear6ornD ada/tat Gi etalonat /entru

condiţiile concrete ale ţ9rii noastre de &. ontil9 1:1.

Pe 6aza constat9rii 5enţionate Gi a corel9rii datelor

/siho5etrice o6ţinute cu alţi /ara5etri de a/reciereD a5 auns la /9rerea c9D /entru eta/a dat9 de dezvoltare a su6siste5ului educaţiei

s/eciale de la noiD s4ar /utea dovedi util9 ur59toarea gru/are a

cazurilor de deficienţ9 5intal9 En ra/ort cu gravitatea2

&#i$i&(4a =i(tal@ p%o#u(@ < (o4iu(& &$i6al&(t@

t&%=&(ului t%ai4io(al & iiot 9C.I. :

&#i$i&(4a =i(tal@ )&6&%@ < &$i6al&(t@ t&%=&(ului

t%ai4io(al & i=>&$il 9!" C.I. +:

8-




&#i$i&(4a =i(tal@ =o&%at@ 95" C.I. +:

&>ilitat&a =i(tal@

&#i$i&(4a =i(tal@ uBoa%@ 95 C.I. 7+: &>ilitat&

=i(tal@

#ceast9 gru/are Gi ter5inologie /rezint9 avantaul c9D /9str?nd

li5itele tradiţionale ale tre/telor inferioare ale deficienţei 5intale

4de/endente de evoluţia cerinţelor Gcolare 5ini5e de4a lungul vre5ii

4l9rgeGte sfera de cu/rindere a su6categoriei denu5it9D tradiţionalD

de6ilitate 5intal9 Gi realizeaz9 o su6E5/9rţire su/li5entar9 a

acesteiaD suger?ndD astfelD necesitatea unor diferenţieri En /rocesul de

educaţie Gi recu/erareD chiar En interiorul su6categoriei 5enţionate.

#Ga cu5 se constat9 En /ractic9D deGi sunt /lasaţi E5/reun9 En

aceleaGi clase ale Env9ţ95?ntului s/ecial aut9torD elevii cu deficienţ9

5intal9 uGoar9 o6ţinD co5/arativ cu elevii av?nd deficienţ9 5intal9

5oderat9D rezultate 5ai 6uneD 5ai ales En ceea ce /riveGte EnsuGirea

unor instru5ente de lucru Gi a unor noţiuni 6azate /e un gard 5aiEnalt de generalizareD c?t Gi En ceea ce /riveGte /reg9tirea /ractic9

5anual9D de unde rezult9 Gi un /rognostic 5ai 6unD at?t En sens

restr?nsD En ceea ce /riveGte evoluţia lor /e /arcursul Gcolariz9riiD c?t

Gi En sensul 5ai larg al Entregii evoluţii /ostGcolareD adic9 al ada/t9rii

la e@igenţele 5ediului social.

Pe 6aza cercet9rilor descriseD En lucrarea /u6licat9 En anul1:!D /ro/unea5 organizareaD /entru co/iii cu deficienţ9 5intal9

uGoar9D a unei secţii Gcolare cu durat9 de zece ani cores/unz9toare

duratei Env9ţ95?ntului o6ligatoriu de atunci secţie /entru careD deGi

ur5a s9 fie cu/rins9 En structura Gcolii aut9toareD solicita5 o

a/ro/iere 5ai accentuat9 de condiţiile unei Gcolariz9ri o6iGnuite. *in

/9cateD aceast9 /ro/unere nu a fost acce/tat9 atunci.#cu5D du/9 c?te se /areD se va EncercaD e@/eri5entalD

8!




/relungirea ia zece ani a duratei Gcolii s/eciale aut9toareD ur5at9 de

o /reg9tire /entru 5unc9 /e /arcursul a /atru ani. Bo5 aGte/taD

desigurD rezultatele e@/eri5entului /entru a ne /utea /ronunţa asu/ra

eficienţei sale. (u tre6uie uitatD Ens9D c9D /entru o 6un9 /arte dintre

co/iii cu deficienţ9 5intal9 uGoar9D En /rezent se /reconizeaz9 for5e

integrate Env9ţ95?ntului o6iGnuitD ceea ce este /osi6ilD dar cu o

singur9 condiţieD aceea a orient9rii lor de ti5/uriu 4adic9 chiar de la

de6utul Gcolar 4 s/re acest Env9ţ95?ntD unde s9 6eneficiezeD de la

Ence/utD de autor co5/etentD diferenţiat.

'@/erienţa Endelungat9 /e care o ave5 En activitatea cu aceast9categorie de co/ii ne s/une c9D odat9 cu/rinGi En Env9ţ95?ntul

s/ecialD o eventual9 reorientare 5ai t?rzie s/re Gcoala o6iGnuit9 are

/uţine Ganse de reuGit9.

0.. *u/9 cu5 su6liniaz9 5. %ruţu (/>>), /e /lan 5ondialD En

/rezentD este acce/tat9 de 5aoritatea cercet9torilorD /recu5 Gi

a /racticienilorD ur59toarea clasificare a deficienţei 5intaledu/9 71D /. 7-2

- deficienţa mintală profundă - C.5.& - 7*7;

- deficienţa mintală severă - C.5. & 7*7 - 0;

- deficienţa mintală moderată - C.5. & 0 - *;

- deficienţa mintală uşoară - C.5. & * - B*B;

4 intelectul de limită - C.5. & B - D.4

Ln finalul acestei enu5er9ri a c?torva dintre clasific9rile /siho4

5etrice 5ai i5/ortante ale deficienţei 5intaleD o re/roduce5 Gi /e

cea susţinut9 de 1. EerzaD du/9 care 1::8D /.72

- intelectul de limită sau liminar se situează ntre C.5. D şi >;

8>




- deilitatea mintală (numită şi handicap de intelect uşor sau lejer)

este cuprinsă ntre C.5. şi D;

- handicapul intelectual sever (cunoscut şi su denumirea de

imecilitate) are un C.5. cuprins ntre 7 şi ;

- handicapul intelectual profund (denumit şi idioţie) se situează su

C.5. 7.

Ln aceast9 clasificareD ne reţine atenţiaD En 5od deose6itD

distanţa de nu5ai ! /uncte /e scara coeficienţilor intelectualiD Entre

deficienţa 5intal9 uGoar9 Gi li5ita inferioar9 a st9rii de nor5alitate.Confor5 acestei clasific9riD un co/il de 10 aniD v?rst9 cronologic9D Gi

: aniD v?rst9 5intal9 deciD C.". W :0 se va situa En zona nor5alit9ţiiD

En ti5/ ce un alt co/ilD tot de 10 ani v?rst9 cronologic9D dar cu o

v?rst9 5intal9 de 8 ani Gi u59tate deciD C.". W 8! se situeaz9D deaD

la li5ita de sus a deficienţei 5intale uGoare.

3.>. *u/9 cu5 se o6serv9D En toate aceste clasific9riD Entre

coeficientulD re/rezent?nd li5ita su/erioar9 a handica/ului 5intal

uGor C.".W 0 4 ! 4 8! Gi coeficientulD re/rezent?nd li5ita

inferioar9 a dezvolt9rii 5intale considerat9 nor5al9 C.". W :0 e@ist9

un interval de ! /?n9 la 70 de /uncteD cores/unz9toare zoneiintelectului de li5it9 cu starea de nor5alitateD contestat9D uneoriD

teoreticD dar careD En /ractic9D su6 as/ect nu5eric Gi /rocentualD

cu/rinde 5ult 5ai 5ulţi co/ii dec?t toate su64categoriile deficienţei

5intale /ro/riu4zise la un loc.

Confuzia ce se faceD adeseaD Entre deficienţa 5intal9 uGoar9 Gi

intelectul de li5it9D /ornindu4seD 5ai alesD de la criterii lingvistice Gi

8




nu de la cunoaGterea e@act9 a realit9ţilor la care se refer9 cei doi

ter5eniD genereaz9 /ericolul a6ord9rii nediferenţiateD En activitatea de

tera/ie co5/le@9 Gi de recu/erareD a unor co/ii Entre careD din /unct

de vedere al dezvolt9rii Gi al ca/acit9ţilor intelectuale realeD e@ist9 nu

nu5ai diferenţe cantitativeD scoase En evidenţ9 de /rocedeele

/siho5etriceD dar Gi diferenţe calitativeD ale c9ror /unere En evidenţ9

nu se /oate face dec?t /rintr4o activitate 5ai la6orioas9 de

/sihodiagnostic diferenţialD 6azat9 /e investigaţii co5/le@eD

Endeose6i /e /ro6e for5ative.

Chiar la nivelul de6ilit9ţii uGoareD deficientul 5intal nu este unsi5/lu Ent?rziat En dezvoltareD nu este nu5ai un r95as En ur59D care

ar /uteaD eventualD s9 recu/ereze integral distanţa ce El se/ar9 de /a4

ra5etrii nor5ali ai dezvolt9riiD En acest sensD C. Ber5eSlen 1:78

su6liniaD deose6it de /lasticD c9 de6ilul 5intal este nu nu5ai inferior

indivizilor de v?rsta saD ci se deose6eGte Gi din /unct de vedere inte4

lectual faţ9 de co/iii cu a c9ror v?rst9 5intal9 este co5/arat2

"Copiii normali sunt forţe vii pe cale de progres şi de

organizare; deilul nu numai că naintează mai ncet, dar naintează

şchiopăt$nd' du/9 10:D /. 781.

Prin ur5areD En conce/ţia e@/us9D En ti5/ ce de6ilitatea uGoar9

face /arte Enc9 din categoria deficienţei 5intale /ro/riu4ziseD cazurileli5inare /ar a fi 5ai a/ro/iate st9rii de nor5alitateD at?t /rin

caracteristicile lorD c?t Gi /rin 5odul En care tre6uie a6ordate. $otuGiD

/ro6le5ele recu/er9rii co/iilor cu intelect de li5it9 nu sunt 5ai /uţin

i5/ortante /entru societateD En ra/ort cu /ro6le5ele recu/er9rii co/i4

ilor cu de6ilitate 5intal9 /ro/riu4zis9D deoarece fiecare caz de Ent?r4

ziereD chiar Gi neEnse5nat9 iniţialD l9sat En afara unor 59suri adecvate

de sti5ulare a dezvolt9rii Gi de recu/erareD /oate duce la accentuarea

88




tre/tat9D sf?rGindD aGa cu5 ar9ta Enc9 )eguin 18->D "prin a staili

ntre copilul nt$rziat şi cel normal o diferenţă enormă, o distanţă de

nestrăătut' du/9 >:D /.:>.

7) Delii(area !e*icie#&ei i#(ale pri# !e6crierea pri#cipalelor

carac(eri6(ici

Utilizarea e@clusiv9 a criteriilor /siho5etrice En clasificarea

deficienţilor 5intal /rezint9D du/9 cu5 a5 5ai a5intitD /ericolul

alunec9rii /e /anta unei a/recieri cantitativeD a asi5il9rii de6ilului

5intal cu un co/il nor5al de o etate cronologic9 5ai 5ic9. )e GtieDde altfelD c9 EnsuGi #. inet a avertizat E5/otriva unei ase5enea

inter/ret9riD care nu ţine sea5a toc5ai de o /rinci/al9 tr9s9tur9 a

de6ilului 5intal 4 dizarmonia dezvoltării sale nt$rziateD En dorinţa de

a evita inter/retarea cantitativ9D unii autori recurg la descrierea

/rinci/alelor tr9s9turi ale dezvolt9rii /sihice a deficienţilor 5intalD fie

ca o co5/letare la datele /siho5etriceD fie renunţ?nd co5/let laacestea din ur59.

-.1. Poate cea 5ai cunoscut9 descriereD reluat9 En diverse

variante En nu5eroase lucr9ri de s/ecialitateD este cea care Encearc9 s9

/rezinte o i5agine glo6al9 asu/ra de6ilit9ţii 5intaleD /rin referire la

trei laturi fundamentale ale structurii personalităţii2 latura

/erce/tiv9D conce/tual9 Gi co5/orta5ental9.Feno5enul /e care ni4l /rezint9 aceast9 descriere 4 feno5en

relativ co5/le@D cunoscut En literatur9 su6 nu5ele de 6i#!ro4l l4i

S(ra466 4 este caracteristic nu5ai /entru cazurile de de6ilitate

5intal9 e@ogen9.

Princi/alele sale tr9s9turi sunt ur59toarele du/9 172

tendinţ9 general9 s/re /erseverareJ

8:




dificult9ţi En /erce/erea figur9 4 fondJ

fi@area /e ele5ente neesenţialeD uneori a6surdeD Entr4o

activitate de co5/arareJ

accentuat9 inca/acitate de autocontrolJ

insta6ilitatea co5/orta5entelorD /e fondul unei la6ilit9ţi a

dis/oziţieiD conduite an@ioase Gi agresive.

UlteriorD '.#. *oll 1:-1 co5/leteaz9 acest ta6louD evidenţiind

Gi alte insuficienţe ale de6ilului 5intal du/9 17D /. 7!-2

En do5eniul /erce/ţiei vizuale Gi auditiveJ

En do5eniul si5ţului rit5uluiD al lateraliz9rii Gi al

li56auluiJ

En do5eniul Env9ţ9rii Gi al ada/t9rii la situaţii noiJ

Ksu64nor5alitate a co5/etenţei socialeMD ca o consecinţ9 a

tuturor insuficienţelor enu5erate.

-.7. #lţi autori cunoscuţiD /rintre care 8.3. #evzner (/>>), 6.

@eF (/>A0), 3.l. @uinştein (/>B) G.a.D recurg la descrierea /rinci4

/alelor caracteristici ale celor trei niveluri tradiţionale de gravitate

ale st9rilor de handica/ 5intal.

Ln K*icţionar *efectologicM 1:0 este /rezentat9 ur59toarea

descriereD /e care o re/roduce5D /9str?nd ter5inologia utilizat9 de

autori du/9 1:D /.7-347--2

I!io&ia

I!io&ia reprezi#(% o 6(are acce#(4a(% !e #e!ez$ol(are

i#(al% 8i a "#(re.ii per6o#ali(%&i5 !e !ere.lare a !ez$ol(%rii

p6i3ice 8i *izice5 "#6o&i(% !e (4l:4r%ri e#!ocri#e5 !e al*ora&ii

"# 6(r4c(4ra 6c3ele(4l4i 8i a cra#i4l4i)

:0




otricitatea idioţilor este deficitar9D Endeose6i su6 as/ectul

ca/acit9ţii de coordonare a 5iGc9rilorD 5ulţi /rezent?nd tul6ur9ri ale

5ersului Gi stereoti/ii 5otriceD En ceea ce /riveGte dezvoltarea

vor6iriiD de o6iceiD aceGti handica/aţi grav nu de/9Gesc stadiul

EnsuGirii unor cuvinte izolateD /e careD de cele 5ai 5ulte oriD le

/ronunţ9 defor5at.

(u Enţeleg a56ianţa En care se g9sesc Gi nu reacţioneaz9

adecvat condiţiilor concrete care4i Enconur9. (u reuGesc s94Gi

for5eze nici de/rinderile ele5entare de autoservire.

anifest9 accentuate tul6ur9ri En co5/orta5entD /e fondulunei st9ri generale de a/atie sauD di5/otriv9D a unei /er5anente

agitaţii. (ecesit9 o su/raveghere Gi o Engriire neEntreru/t9D fiind

diriaţiD de o6iceiD s/re instituţii de asistenţ9 sau r95?n?nd En

Engriirea /er5anent9 a fa5iliei.

I:ecili(a(ea

I:ecili(a(ea reprezi#(% o 6(are !e !ere.lare a !ez$ol(%rii

*izice 8i p6i3ice5 ai p4&i# acce#(4a(% !ec'( "# caz4rile !e i!io&ie5

(o(48i 64*icie#( !e e$i!e#(%)

"56ecilii EGi EnsuGesc unele ele5ente ale vor6iriiD dar 6agaullor de cuvinte este li5itatD iar /ronunţia 4alterat9. *eose6it de

evidente sunt insuficienţele 5otricitatii fineD ceea ce influenţeaz9

/uternic asu/ra ca/acit9ţii lor de EnsuGire a scrierii.

anifest9 o accentuat9 nedezvoltare a ca/acit9ţilor cognitiveD

Endeose6i a /roceselor analitico4sinteticeD ceea ce deter5in9

dificult9ţi i5/ortante En activitatea de for5are chiar Gi a celor 5ai

ele5entare de/rinderi de citit Gi socotit.

:1




Co5/orta5entul lor este /uerilD inada/tatD chiar Gi cerinţelor

si5/le ale activit9ţii GcolareD En condiţiile unei asistenţe Gi educaţii

s/eciale /er5anenteD ei reuGescD totuGiD s94Gi for5eze de/rinderi

ele5entare de autoservireD de co5/orta5ent Gi de 5unc9 si5/l9.

(u reuGesc s9 ating9 un suficient grad de orientare Gi de

ada/tare la cerinţele 5ediului Enconur9torD r95?n?ndEntr4o

/er5anent9 stare de de/endenţ9.

*e o6iceiD sunt orientaţi s/re instituţii de asistenţ9 social9 Gi de

educaţie ele5entar9D unde li se for5eaz9 de/rinderi si5/le de 5unc9

En condiţii /roteate.De:ili(a(ea i#(al%

De:ili(a(ea i#(al% reprezi#(%5 la r'#!4l 6%45 o 6(are !e

i#64*icie#(% !ez$ol(are i#(al% 8i *izic%5 ai p4&i# acce#(4a(%

"#6% !ec'( "# caz4rile !e i:ecili(a(e)

*e6ilii 5intal EGi EnsuGesc vor6ireaD iar tul6ur9rile lor 5otrice

/ot fi corectate Entr4o ase5enea 59sur9 care s9 le /er5it9 /reg9tirea /entru o activitate /ractic9 si5/l9.

Cu toat9 di5inuarea ca/acit9ţilor intelectualeD de6ilii 5intal

sunt ca/a6ili s94Gi EnsuGeasc9 de/rinderile ele5entare de cititD scris Gi

socotitD s9 fac9 faţ9 cerinţelor ce rezult9 din /rogra5ele de

Env9ţ95?nt ale Gcolii s/eciale. Co5/orta5entul lor /oate fi 5ai uGor

educatD ei reuGind s9 se orientezeD 5ulţu5itorD En situaţii si5/leD s9 sesu/un9 regulilor de conduit9 En Gcoala s/ecial9D s9 e@ecute diferite

sarcini ele5entare En activitatea instructiv4educativ9. Pot fi /reg9tiţi

/entru anu5ite 5unci si5/leD cei 5ai 5ulţi dintre ei reuGindD

ulteriorD s9 se integrezeD cu rezultate acce/ta6ileD En colectivit9ţi

o6iGnuite.

Ln literatura de s/ecialitateD acest 5od de a descrie carac4

teristicile deficienţei 5intaleD /e niveluri de gravitateD 5ai este nu5it

:7




Gi Si#!ro4l oli.o*re#icQ sau Si#!ro4l L4ria2Pe$z#erQ)

#Ga cu5 ar9ta5 Gi En lucrarea citat9 la Ence/utul /rezentului

ca/itol :-D este evident c9 ase5enea descrieri ale unor caracteristici

de 6az9 ale gradelor deficienţei 5intaleD ale dezvolt9rii vor6irii Gi

5otricitatiiD ale ca/acit9ţii de autoservire Gi ale co5/orta5entuluiD

iarD En ulti59 instanţ9D su6 as/ectul /ers/ectivelor de instruire Gi de

integrare social9D re/rezint9 /entru activitatea /ractic9 de educaţie Gi

de recu/erareD o 6az9 5ai te5einic9 dec?t si5/la ra/ortare la un coe4

ficient intelectual sta6ilit /siho5etric.

*ar toc5ai necesit9ţile 5ulti/le ale activit9ţii /ractice

de5onstreaz9 c9 nici aceast9 5odalitate de a defini deficienţa

5intal9 /rin descrierea /rofunzi5ii deficitului intelectual Gi a altor

caracteristici negative nu rezolv9 /?n9 la ca/9t /ro6le5a a6ord9rii

calitative a acestui feno5en.

*e fa/tD o a6ordare calitativ9 tre6uie s9 se 6azeze /e analizata6loului co5/le@D /e care4l ofer9 dezvoltarea co/ilului cu deficienţe

En 5o5entul desf9Gur9rii investigaţiilor diagnostice 4 ta6lou En care

/ara5etrii calitativi nu /ot fi ru/ţi de indicii cantitativi.

-.3. %. Aazzo su6liniaz9D En acest sensD c9D de fa/tD Knu este

cazul s9 se aleag9 Entre o definiţie cantitativ9 Gi o definiţie calitativ9 ade6ilit9ţii 5intaleD dac9 se Enţelege 6ine care este 5odul de folosire a

cifrelor En /sihologie. %olul lor este Entotdeauna de a e@/ri5a gradele

Gi nuanţele unei calit9ţi. 'le nu su/ri59 calitateaD ci o si56olizeaz9M

13-D /.33.

Ln acelaGi ti5/D nu tre6uie uitat c9 orice descriere sau carac4

terizare de ansa56lu a deficienţei 5intale du/9 5odelul K)indro5ul

lui )traussM sau descrierea /articularit9ţilor /e niveluri de gravitate

:3




du/9 5odelul K)indro5ul ,uria4PevznerM se refer9 la cele 5ai

frecvente tr9s9turi ale gru/ului En ansa56luD En realitateD e@ist9 nu5e4

roase Gi i5/ortante variaţii individualeD ceea ce4l Endre/t9ţeGte /e .

Chiva 1:3 s9 afir5e c9 Kaceast9 varia6ilitate constituie chiar una

dintre caracteristicile gru/uluiM 17D /.7>0.

Ln consecinţ9D sunt tot 5ai nu5eroGi acei autori careD insist?nd

asu/ra necesit9ţii unui studiu corelat al indicilor cantitativi Gi

calitativiD ce caracterizeaz9 feno5enul deficienţei 5intaleD En

ansa56lul s9uD su6liniaz9 varietatea situaţiilor En care acest feno5en

EGi g9seGte concretizarea En structura /ersonalit9ţii fiec9rui individ cudeficienţ9 5intal9. $. =ulcsar 1:8 ofer9 5odelul /ractic al unui

ase5enea studiuD 6azat /e a/licarea 5ai 5ultor /ro6e standardizate 4

viz?nd at?t ca/acit9ţile intelectualeD c?t Gi nivelul dezvolt9rii altor

laturi ale /ersonalit9ţii 4 En asociere cu diferite /rocedee ale 5etodei

clinice Gi cu ur59rirea evoluţiei co/ilului su6 influenţa activit9ţilor

organizate de Env9ţare Gi de educaţie.

$otodat9 4 aGa cu5 de5onstreaz9 . %utier 1:8- 4 diagnos4

ticul disfuncţiilor 5intale la co/il tre6uie s9 ţin9 sea5aD En aceeaGi

59sur9D nu nu5ai de starea concret9 a co/ilului EnsuGiD ci Gi de con4

te@tul social En care el se dezvolt9. *e aceeaD autorul citat consider9

c9D /entru a realiza o evaluare diagnostic9 te5einic9D tre6uie studiateGi /use En evidenţ9D nea/9ratD ur59toarele as/ecte2

sindro5ul clinicJ

nivelul dezvolt9rii 5intaleJ

factorii etiologici 6iologiciJ

factorii etiologici /sihosociali Gi

starea general9 de dezvoltare.O ase5enea evaluare co5/le@9 Gi dina5ic9 nu /oate fi

:-




realizat9D Ens9D dec?t /e 6aza unor investigaţii variateD care necesit9 o

echi/9 de s/ecialiGtiD un ti5/ suficient de lucru cu fiecare co/il Gi un

instru5entar adecvat o6iectivelor diagnostice ur59rite.

;) Orie#(area *ora(i$% "# e$al4area 8i cla6i*icarea !e*icie#&elor

i#(ale

Ca o tendinţ9 de echili6rare a situaţiei create /rin e@agerarea

i5/ortanţeiD fie a /ara5etrilor cantitativiD fie a celor calitativiD En eva4

luarea st9rilor de deficienţ9 5intal9D a a/9rut Gi se dezvolt9 orientarea

for5ativ9 a activit9ţilor de cunoaGtere Gi /sihodiagnoz9.

Prin aceast9 orientare se ur59reGte at?t as/ectul cantitativD

adic9 indicii Ent?rzierilor En dezvoltareD c?t Gi as/ectul calitativD adic9

dezechili6rele Gi dizar5oniileJ de ase5eneaD orientarea for5ativ9

ur59reGte /ers/ectivaD /reviziunea evoluţiei co/ilului investigat Gi

caut9 s9 ofere aloane /entru ela6orarea /rogra5elor individuale deintervenţie tera/eutic9.

Orientarea for5ativ9 En cunoaGterea co/ilului se 6azeaz9 /e

antrenarea acestuia la e@erciţii Gi /ro6e ce includ activit9ţi 5anualeD

activit9ţi de oc GiD 5ai alesD activit9ţi de Env9ţareD En ti5/ul c9rora

co/ilul 6eneficiaz9 de e@/licaţii Gi Encura9ri din /artea /sihodiag4

nosticianului. #cesta din ur59 o6serv9 Gi analizeaz9 5odific9rile cese /roduc En co5/orta5entul co/ilului investigatD c9ut?nd s9

evidenţieze Gi dina5ica feno5enelor /sihice o6servate.

)e Enţelege c9D En ase5enea activit9ţiD E56un9t9ţirea /erfor4

5anţelorD ca rezultat al e@erciţiilor Gi autorului acordat de /sihodiag4

nosticianD nu se /roduce la toţi su6iecţii En acelaGi rit5 Gi cu aceleaGi

rezultate.

:!




!.1. *u/9 . Aorgo 1:>D toc5ai rit5urile diferite de a5eliorare a

/erfor5anţelor /ot fi considerate Kun indice 5ai valid al ca/acit9ţilor

intelectualeD dec?t /erfor5anţele realizate la o singur9 EncercareI

138D /.1-3D aGa cu5 se /etrec lucrurile En 5odalitatea clasic9 de

testare a inteligenţei.

". %adu 1:> consider9 c9 5etodele for5ative de diagnostic

tre6uie a/licate En dou9 faze funda5entale2

4 faza iniţial9D En care e@a5inarea are un caracter consultativ Gi se

desf9Goar9 si5ilar cu a/licarea tradiţional9 a diferitelor /ro6e

diagnosticeJ4 faza de intervenţieD En care Ktestarea continu9D oferindu4seD /entru

/ro6ele nerezolvateD ele5ente de s/riin Entr4o anu5it9 gradaţieD

/entru a sonda ca/acit9ţile latenteD 6locate eventual de starea de

tensiune sau de alte condiţii. "eGirea din cadrul standardizat Gi /re4

lungirea test9rii Entr4un act de Env9ţare cu autoare /rogra5ate

vizeaz9 5ecanis5ele interne de achiziţie s.n.D graţie c9rorasu6iectul este En 59sur9 s9 6eneficieze de Env9ţareM :!D /. -3.

Ln aceeaGi /ers/ectiv9D evidenţierea ra/ortului dintre activitatea

de Env9ţare Gi acu5ul9rile En /lanul dezvolt9rii ni se Enf9ţiGeaz9 ca

fiind unul dintre indicii calitativi de 6az9 ai diagnosticului diferenţialD

careD du/9 Ursula chio/u En2 K*icţionar de PedagogieMD 1::D

re/rezint9 un /roces de cunoaGtere En ti5/ a su6iectului investigatDav?nd ca sco/ verificarea Gi /recizarea datelor diagnostice iniţialeD cu

caracter de i/otez9.

Ln ra/ort de o6iectivul /e care4l ur59reGte Gi de 5aniera En

care este folosit9D orice /ro69 clasic9 de /sihodiagnostic /oate fi sau

/oate deveni o /ro69 for5ativ9D En fondD ar fi neconfor5 cu realitatea

s9 consider95 Gi s9 afir595 c9 testele /siho5etrice clasice nu

sondeaz9 dec?t gradul de infor5are a celui investigatD ignor?nd

:>




o/erativitatea g?ndirii. 'ste suficient s9 analiz95 valenţele oric9rui

test de inteligenţ9 4 s/re e@e5/luD a unei 6aterii de ti/ .). 4 /entru a

ne convinge c9D /e l?ng9 gradul de infor5are a celui investigatD 5ai

este vizat9 Gi ca/acitatea lui de EnţelegereD de stocare 4 re/roducereD

de o/erare logic9D de co5unicare etc. *ar aceasta Ensea5n9 c9D la

nevoieD secvenţele /ro6ele /e care se 6azeaz9 testele res/ective /ot

fi reluate Gi e@ersate Env9ţateD adic9 /ot fi transfor5ate En /ro6e

for5ative.

Potrivit orient9rii for5ativeD investigaţiile /sihodiagnostice

ur59resc nu nu5ai evidenţierea nivelului actual al dezvolt9riisu6iectului investigat diagnosticul de stare 4 nivel e@/licat /rin

cauzele Gi evoluţia sa de4a lungul eta/elor /arcurse diagnosticul

genetic sau etiologic 4 ci EGi /ro/un s9 antici/ezeD Entr4o 5anier9

activ9D dina5ica dezvolt9rii su6 influenţa Env9ţ9rii.

Prin 5aniera for5ativ9D actul /sihodiagnostic se EntregeGteD

deoarece el a6ordeaz9 /rezentul sau diagnoza de stareD cu5 onu5eGte '.BerzaD 1:8D adic9 starea actual9 a su6iectuluiD nu doar

/rin /ris5a trecutuluiD adic9 a istoriei devenirii sale diagnoza

etiologic9D du/9 acelaGi autorD ci Gi En /ers/ectiva viitoruluiD adic9 a

/reviziunii evoluţiei En eta/a i5ediat ur59toare cu alte cuvinte

/rognoza consecutiv9 diagnozei. *ar nu este vor6a aici de o evoluţie

s/ontan9D Ent?5/l9toareD ci de o evoluţie diriat9 En Gi /rin activitateade Env9ţare s/re valorificarea o/ti59 a /otentelor individuale ale

fiec9ruia dintre su6iecţii investigaţi.

*in arsenalul instru5ental al /sihologiei a/licateD /rintre cele

5ai a/ro/iate orient9rii for5ative sunt /ro6ele /sihogenetice

/iagetieneD adic9 /ro6ele o/eratoriiD cele /rin care s4a reuGitD de

altfelD EnchegareaD Entr4un de5ers investigativ unitarD a diagnozei de

stare cu diagnoza etiologic9D /recu5 Gi cu ele5ente de /rognoz9. ,a

:




noiD /ro6ele o/eratorii au fost e@/eri5entate Gi folosite En cercetarea

Gtiinţific9D 5ai ales de c9tre $. =ulcsar 1:: Gi (. O6rogea 1:1.

!.7. Pentru funda5entarea orient9rii for5ative Gi asigurarea

caracterului dina5ic al actului /sihodiagnosticD o deose6it9 valoare

do6?ndeGte cunoscuta teorie /sihologic9 cu /rivire al zonele dezvol4

t9rii.

!.7.1. )usţin?nd aceast9 teorieD ,). B?gotsZi 1:3-J trad. 1:1

consider9 c9D En a/recierea nivelului de 5o5ent Gi a /ers/ectivelor ce

se Entrev9dD tre6uie avute En vedereD conco5itentD dou9 zone aledezvolt9rii oric9rui co/il investigat 4 zona actual9 a dezvolt9riiD la

nivelul c9reia co/ilul /oate acţiona eficientD cu forţe /ro/riiD f9r9 a

avea nevoie de autorul s/riinulD Endru5area unei alte /ersoane2

/9rinteD dasc9lD un elev 5ai 6ine /reg9tit etc. 4 Gi o zon9 /ro@i59 a

dezvolt9riiD la nivelul c9reia el /oate acţiona eficientD nu5ai dac9 este

autat Gi diriatD adic9 dac9 6eneficiaz9 de s/riin din e@teriorD din /artea adultuluiD de regul9 a dasc9lului.

*esf9Gur?ndu4se En zona dezvolt9rii 5intale actualeD

Env9ţarea e5/iric9 s/ontan9D nediriat9 nu dis/une de valenţe

for5ative deose6iteD deoarece ea nu solicit9 co/ilul ia un efort

intelectual intens. Pentru a fi eficient9 En sens for5ativD Env9ţarea se

cere a fi /roiectat9 astfel Enc?t s9 acţioneze En zona /ro@i5eidezvolt9riD adic9 s94l solicite Pe co/il /este ca/acit9ţile lui de

Env9ţare s/ontan9D En aceast9 /ers/ectiv9D Env9ţarea are un caracter

intensivD sti5ulativ Gi ur59reGte nu at?t acu5ularea de 5aterial

infor5ativ 4 dar Gi aceasta 4 c?tD 5ai alesD antrenarea ca/acit9ţilor

reale de care dis/une co/ilulD accelerarea dezvolt9rii saleD cu alte

cuvinteD transfor5area continu9 a zonei /ro@i5ei dezvolt9ri En zon9 a

dezvolt9rii actualeD forţa 5otric9 a acestei dezvolt9ri accelerate

:8




g9sindu4se En resursele interne ale Env9ţ9rii ca factor dina5izatorD

adic9 ale unei Env9ţ9ri for5ativeD dina5ice.

!.7.7. Co5/arativ cu co/ilul av?nd o dezvoltare nor5al9D deficientul

5intal de aceeaGi v?rst9 cronologic9 se deose6eGte at?t /rin zona

actual9 a dezvolt9rii saleD 5ult r95as9 En ur59D c?t Gi /rin zona

/ro@i5ei dezvolt9riD 5ai restr?ns9D 5ai li5itat9D En ceea ce Ei /riveGte

/e co/iii cu /seudo4de6ilitate 5intal9 sau cu Ent?rziere te5/orar9 En

dezvoltareD aceGtia se caracterizeaz9 toc5ai /rin fa/tul c9D su6 as/ec4

tul zonei actuale a dezvolt9rii 4 Endeose6i intelectuale 4 ei se situeaz9DEn 5o5entul datD 5ai a/roa/e de nivelul de6ilit9ţii 5intale /ro/riu4

zise cu care se confund9 adic9 sunt 5ult 5ai En ur59 faţ9 de

/ara5etrii o6iGnuiţi 4 at?t cantitativiD c?t Gi calitativi 4 ai dezvolt9rii la

v?rsta dat9. *re/t consecinţ9D En activit9ţile de Env9ţare inde/endent9D

ei 5anifest9 o eficienţ9 sc9zut9. )u6 as/ectul zonei /ro@i5e a

dezvolt9riiD aceGti co/ii se situeaz9D Ens9D 5ai a/roa/e de /osi6ilit9ţileco/iilor nor5ali. 'i dis/un de /ers/ective 5ai largi de dezvoltareD

iarD En Env9ţarea diriat9D de5onstreaz9 o eficienţ9 su/erioar9 faţ9 de

cea 5anifestat9D En aceleaGi condiţiiD de c9tre co/ilul cu de6ilitate

5intal9 /ro/riu4zis9. Prin ur5areD orientarea for5ativ9 En /rocesul

cunoaGterii co/iilor cu deficienţ9 5intal9 este de natur9 s9 asigure

a5eliorarea diagnosticului lor diferenţial GiD /e 6aza acestuiaD s9 se /revin9 a/ariţia unor greGeli En orientarea s/re instituţii Gcolare Gi de

asistenţ9 Gi En alegerea 5odalit9ţilor de intervenţie instructiv4

educativ4tera/eutic9.

!.3. %eferindu4se la aceleaGi as/ecte ale ra/ortului dintre

/sihodiagnoza clasic9D /redo5inant /siho5etric9D Gi /sihodiagnoza

5odern9D for5ativ9D t. )za5osZozi 1:: consider9 c9

::




K/siho5etria clasic9D fiind centrat9 /e /rodusul intelectual este

static9 Gi constatativ9D ofer9 o evaluare retros/ectiv9 a nivelului

intelectual Gi 5ini5alizeaz9 relaţia dintre inteligenţ9 Gi Env9ţare.

*i5/otriv9D evaluarea for5ativ9 este centrat9 /e /rocesJ ca atareD ea

devine dina5ic9D ofer9 o evaluare a /otenţialului de dezvoltare

cognitiv9 Gi reconsider9 relaţia inteligenţ94Env9ţareM 113D /.7!.

Pe 6aza unor cercet9ri la6orioase En do5eniul evalu9rii dina4

5iceD autorul citat /une En evidenţ9 diferenţele 5aore e@istente Entre

5etodologia clasic9 de /sihodiagnoz9D 6azat9 /e a/licarea tradiţio4

nal9 a testelor de inteligenţ9 Gi diagnosticul for5ativ4dina5icD acestadin ur59 fiind 113D /. 312

4 =ai $o=p%&&()i6 En sensul c9 /oate face aceleaGi selecţii Gi

/redicţii ca Gi 5etodele clasiceD darD En /lusD ofer9 indici ai /rofitului

cognitivD

4 =ai i)$%i=i(ati6D identific?nd nu nu5ai nivelurile intelectualeD /e

care le /ute5 sta6ili /rin testele cunoscuteD ci Gi diferenţele dininteriorul acestor niveluri. #colo unde /ro6ele clasice sunt Ko/aceM

de e@e5/luD Kintelectul de li5it9MD /ro6ele for5ative detecteaz9

su64categoriiJ

4 =ai util p)iop&a8o8i$D orient?nd intervenţia /siho/edagogi4c9 Gi

educaţia cognitiv9 s/re a5eliorarea /erfor5anţelor intelectuale.

$otuGiD t. )za5osZozi nu consider9 c9 5etodologia /siho5etric9 tradiţional9 ar tre6ui Enlocuit9 total /rin 5etodologia

for5ativ9. #ceasta din ur59 re/rezint9 doar o co5/letare deose6it de

valoroas9D o Entregire a siste5ului co5/le@ de /sihodiagnoz9.

Utilizarea /ro6elor de diagnostic for5ativ este i5/ortant9 Gi

necesar9D 5ai alesD atunciD c?nd testele /siho5etrice clasice se

dovedesc a fi nediferenţiatoare. *e e@e5/luD deli5itarea cazurilor de

/seudode6ilitate 5intal9 En zonele li5inare ale deficienţei 5intaleD

100




c?t Gi En zonele 5arginale ale st9rii de nor5alitateD nu este accesi6il9

5etodologiei /siho5etrice clasiceD dar este /osi6il9 cu autorul

/ro6elor de diagnostic dina5icD for5ativ. *e/ist?nd la o /arte dintre

co/iii cu intelect de li5it9 /osi6ilit9ţi 5ai largi ale /ro@i5ei

dezvolt9riD /ro6ele de diagnostic dina5ic4for5ativ reuGesc s9

evidenţiezeD de fa/tD ca/acit9ţile KascunseMD 5ascate ale acestora de4a

evolua 4 desigurD En condiţiile o/ti5e de sti5ulare 4 din ce En ce 5ai

a/roa/e de rit5urile nor5ale ale dezvolt9rii /entru v?rsta dat9.

!.-. Pro6ele for5ative /er5it "elaorarea unor planuri derecuperare cognitivă mult mai ţintite dec$t se pot concepe pe aza

rezultatelor oferite de testele psihometrice, care, n principal, au sco-

puri de predicţie a reuşitei şcolare, n acest sens, proele de diag-

nostic formativ conţin elemente definitorii ale metodelor de terapie

care vizează modificailitatea cognitivă' 113D /.1>-.

azat9 /e ideea intervenţiei activeD a influenţ9rii diriateD Ensco/ul valorific9rii 5a@i5e a ca/acit9ţii reale de Env9ţare Gi

dezvoltare a fiec9rui co/ilD orientarea for5ativ9 schi569 o/tica

tradiţional9 asu/ra siste5ului de diagnoz9D transfor5?ndu4o dintr4o

a6ordare constatativ9D static9 a celor investigaţiD Entr4o a6ordare

dina5ic9D En acelaGi ti5/D orientarea for5ativ9 influenţeaz9 /uternic

Gi /ractica intervenţiei a5eliorativeD organizat9 cu co/iii GiadolescenţiiD care /rezint9 diferite tul6ur9ri ale dezvolt9riiD inclusiv

insuficienţe 5intaleD 5ai 5ult sau 5ai /uţin accentuate. #ceast9

orientare st9 la 6aza ela6or9rii unor 5odele de intervenţie instructiv4

educativ9 Gi tera/eutic9 5ai eficient9D av?nd ca ele5ent central

Env9ţarea 5ediat9. %ea5inti5 c9 Env9ţarea 5ediat9 este acel ţin de

activitate cognitiv9D En cadrul c9reia accesul co/ilului Q Gcolarului la

noua infor5aţie Gi la de5ersul rezolutiv o/eraţional este

101




inter5ediat de c9tre o alt9 /ersoan9 4 /9rinteD dasc9l sau chiar un

elev 5ai 5are 4 care4l susţine afectiv Gi4l aut9 s9 Enţeleag9 Gi s9 fac9

ceea ce i se cereD acţion?nd Entr4o zon9 4 zona /ro@i5ei dezvolt9ri 4

care de/9GeGteD 5ai 5ult sau 5ai /uţin accentuatD ca/acit9ţile sale de

rezolvare inde/endent9.

!.-.1. Un ase5enea 5odel de Env9ţare 5ediat9 El re/rezint9 5odelul

ins/irat din teoria cultural4istoric9 v?gotsZian9 asu/ra dezvolt9rii

/sihicului u5anD 5odel ela6orat Gi verificat e@/eri5ental de c9tre %.

Feuerstein Gi cola6oratorii s9i 1::1 4 En "srael Gi En alte c?teva ţ9ri 4su6 for5a unui K/rogra5 de E56og9ţire instru5ental9M.

odelul se a/lic9 /ersoanelor 4 co/ii Gi adolescenţi 4 cu

Kfuncţionare cognitiv9 deficitar9M Gi se 6azeaz9 /e ideea Env9ţ9rii

for5ativeD 5ediate.

*u/9 cu5 su6liniaz9 "oana anolache 1::: 4 care a a/licat

e@/eri5entalD cu Gcolari din ucureGtiD /rogra5ul de E56og9ţireinstru5ental9 4 Kfuncţionarea deficitar9 /oate fi corectat9 /rin

/roiectarea unor activit9ţi de Env9ţare 5ediat9D En cadrul acestor

activit9ţiD co/ilul e@erseaz9D su6 Endru5area unui /rofesor l for5atorD

diferite conduite. Prin e@ersarea 5ediat9 a conduitelor EGi

organizeaz9D restructureaz9 Gi /erfecţioneaz9 structurile 5intale vechi

Gi EGi creeaz9 conduite noiM !0D /.)3.#na %oth4)za5osZozi 1::8 su6liniaz9 fa/tul c9 Ksco/ul

5aor al folosirii /rogra5elor de E56og9ţire instru5ental9 este de a

creGte fle@i6ilitatea structurilor cognitive faţ9 de e@/erienţele de

Env9ţareM 10!D /.3. En cadrul /rogra5elor res/ectiveD co/iii sunt

autaţi de c9tre adulţi s94Gi for5eze strategii adecvate de Env9ţare.

'i sunt s/riiniţi s94Gi conGtientizeze /ro/riile ca/acit9ţi de a

Env9ţaD /entru a le sti5ula En dezvoltarea lor Gi a le folosi En 5od

107




eficient. Cu alte cuvinteD En activitatea de Env9ţare 5ediat9D adultulD

care EnlesneGte acest /rocesD 5ediaz9 Knu doar cunoGtinţeD ci Gi

ca/acit9ţile 5etacognitive s.n. ale co/iilorM 10!D /.3. F9c?nd

tri5itere la ideile /ro5ovate de R.&. orZovsZi 1:8!D '. %o6inson

1:8 G.a. Gi referindu4se la co/ii care Ent?5/in9 dificult9ţi En

Env9ţareD autoarea citat9 5enţioneaz9 c9D la aceGtiaD deficitele

5etacognitive sunt En str?ns9 leg9tur9 cu Kli/sa lor de e@/erienţ9 En

faţa /ro6le5elorM 10!D /.171.

,a Gcolarii cu handica/ 5intalD deficitele 5etacognitive suntD

desigurD cu at?t 5ai 5ariD cu c?t li/sa de e@/erienţ9 En rezolvareasituaţiilor /ro6le59 se asociaz9D du/9 cu5 se GtieD cu o 6ogat9

e@/erienţ9 a eGeculuiD e@/erienţ9 negativ9D de5o6ilizatoare. *e

aceeaD En cazul Gcolarilor res/ectiviD du/9 /9rerea noastr9D deose6it de

i5/ortant este caD En activitatea de Env9ţareD ei s9 fie autaţi s94Gi

conGtientizezeD at?t /ro/riile dificult9ţi En Env9ţare 4 cu sco/ul de4a se

de/rinde s9 le evite ocoleasc9D s9 le /reEnt?5/ine Gi chiar s9 lede/9Geasc9 4 c?t Gi tr9s9turile /ozitive /e care le au Gi /e care se /ot

s/riini.

Pare a fi ustificat9 i/oteza c9D En zona a6ord9rii 5etacognitive

a /roceselor Env9ţ9riiD a5 /utea g9si 4 f9c?ndD desigurD a/el la inves4

tigaţiiD inclusiv e@/eri5entale 4 unele 5odalit9ţi de sti5ulare a 5eca4

nis5elor co5/ensatoriiD 5ai ales la co/iii cu deficienţe 5intaleuGoare Gi cu feno5ene li5inare. ,a aceGti co/ii 4 Endeose6i atunciD

c?nd au auns En clasele 5ari 4 /ot fi g9site GiD /rin ur5areD tre6uie

c9utate cu insistenţ9 5odalit9ţi de sti5ulare a ca/acit9ţii de

autoanaliz9 Gi auto4diriare a /ro/riei activit9ţi cognitive.

!.-.7. Un alt interesant 5odel de intervenţieD funda5entat /e teoria

Env9ţ9rii for5ativeD a do6?ndit o larg9 r9s/?ndire En chiar ţara de

103




6aGtin9 a lui ,.).B?gotsZi 4 %usiaD En aceast9 ţar9D sunt organizateD En

siste5ul Gcolilor de 5as9D nu5eroase clase diferenţiate /entru co/ii

cu dificult9ţi de Env9ţare Gi de ada/tare Gcolar9D inclusiv cu Ent?rzieri

Gi insuficienţe ale dezvolt9rii intelectuale. Purt?nd denu5irea

/rescurtat9 de Kclase C%OM 4 clase de instruire for5ativ4corectiv9 4

acestea se 6azeaz9 /e /rinci/iul intervenţiei ti5/urii Gi sunt

organizate doar la nivelul claselor /ri5are ale Env9ţ95?ntului

o6iGnuit. 'le au un curriculu5 si5ilar cu cel al Env9ţ95?ntului

/ri5arD eGalonatD Ens9D /e durata a cinci ani de studiu En loc de /atru

*escriind /rinci/iile care stau la 6aza activit9ţilor En KclaseleC%OMD /recu5 Gi o6iectivele for5ativ4corective ur59rite la aceste

claseD ).&. evcenZo 1::: su6liniaz9 c9 siste5ul 5etodologic a/li4

cat la clasele res/ective se 6azeaz9 /e Env9ţarea for5ativ9D orientat9

/rioritar En direcţia Kfor59rii zonei /ro@i5ei dezvolt9riI a fiec9rui

co/ilD a valorific9rii o/ti5e a ca/acit9ţilor reale ale acestuia Gi a

corect9rii4co5/ens9rii insuficienţelor saleD 5ai ales din sferacognitiv9 Gi co5unicaţional9.

!.-.3. *in cele /rezentate 5ai susD rezult9D c9 orientarea for4

5ativ9D 6azat9 /e Env9ţarea 5ediat9D dina5ic9D /oate avea consecinţe

i5/ortanteD at?t asu/ra 5odalit9ţilor tehnicilor de cunoaGtere

/sihodiagnostic9 Gi de Enţelegere a /articularit9ţilor co/iilor cu

diferite /ro6le5e de ada/tare Gcolar9D c?t Gi asu/ra siste5ului deintervenţie a5eliorativ9DD viz?nd de/9Girea dificult9ţilor Ent?5/inate

de co/iii res/ectivi.

*u/9 /9rerea noastr9D En /rezent este necesar9 intensificarea

eforturilor En a56ele aceste direcţii Gi ur59rirea siste5atic9 a c?torva

o6iective /rioritare2

- implementarea largă, n practica educaţiei speciale, a unor modele

de intervenţie terapeutică, azate pe nvăţare formativă, mediată şi

10-




dinamică;

- transformarea acestor modele n axă curriculară a programelor de

intervenţie terapeutică, aplicată at$t n şcolile speciale pentru

handicapaţi, c$t şi n formele integrate de educaţie specială din

şcolile oişnuite;

- perfecţionarea instrumentelor existente şi crearea unor noi

instrumente de investigare şi cunoaştere a copiilor cu dificultăţi de

nvăţare şi adaptare, inclusiv ale celor determinate de deficite ale

dezvoltării intelectuale.

!.!. Ln concluzieD vo5 s/une c9 /sihodiagnoza 5odern9D for5ativ9

ţinteGte s/re evidenţierea s/ecificului dina5icii dezvolt9rii Gi a

ca/acit9ţilor reale de /rogres la su6iecţii investigaţi.

!.!.1. odalitatea /rinci/al9 /e care aceast9 /sihodiagnoza o

foloseGte En sco/ul a5intit o re/rezint9 antrenarea celor investigaţi

Entr4un /roces de Env9ţare 5ediat9D desf9Gurat /e /arcursul a cel /uţintrei eta/e /rinci/ale2

a e(apa 6o#!a=4l4i i#i&ial5 En ti5/ul c9ruia se ur59reGte nivelul

actual al dezvolt9rii fiec9rui su6iect investigatD deci /osi6ilit9ţile lui

de a acţiona eficient Entr4o activitate rezolutiv9 inde/endent9J

: e(apa i#(er$e#&iei *ora(i$e5 En careD /rin e@erciţii variate de

Env9ţare 5ediat9D se ur59resc caracteristicile /ro@i5ei dezvolt9ri asu6iectului res/ectiv Gi /ro/ulsarea sa continu9 s/re aceast9 zon9J

c e(apa e$al4%rii rez4l(a(elor o:&i#4(e pri# i#(er$e#&ia *ora(i 2

$%5 /e 6aza c9rora se a/reciaz9 ca/acitatea de /rogres a su6iectuluiD

se for5uleaz9 /rognoza Gi sfatul de orientare.

)e Enţelege de la sine c9 un ase5enea de5ers /sihodiagnostic

se desf9Goar9 Entr4un ti5/ neli5itat dinainteD diferit de la individ la

individ. )e /oate afir5a c9 /sihodiagnoza for5ativ9D dina5ic9

10!




tre6uie /rivit9 ca un /roces continuuD ciclicD eta/a de evaluare a

rezultatelor o6ţinute Entr4un ciclu al intervenţiei for5ative

re/rezent?ndD de fa/tD de6utul unui nou ciclu de cunoaGtere

a/rofundat9 Gi de intervenţie for5ativ9.

!.!.7. %ealizarea unei ase5enea /sihodiagnoze nu st9D desigurD

En /uterea unui singur o5 Gi nici 59car a unei co5isii de e@/erţi. *e

aceeaD o sarcin9 5aor9 a 5o5entului actual En /siho/edagogia

s/ecial9 se refer9 la ela6orarea strategiei cola6or9rilorD /e care

tre6uie s9 se 6azeze /rocesul co5/le@ de cunoaGtere Gi 5odelare

for5ativ9 a tuturor co/iilor cu dificult9ţi de Env9ţare Gi ada/tare.Un alt o6iectiv i5/ortant El re/rezint9D du/9 /9rerea noastr9D

/erfecţionarea activit9ţii de diagnoz9 co5/le@9D inclusiv a tehnicilor

Gi instru5entelor de /sihodiagnozaD utilizate En cadrul co5isiilor

teritoriale 4 actualele co5isii de e@/ertiz9 co5/le@9 notate

/rescurtat2 KC'CM 4 Gi de orientare s/re instituţii sau s/re /rogra5e

diferenţiate a co/iilor cu deficienţe ca Gi a celor cu cerinţe s/eciale /rioritare doar En do5eniul educaţiei.

Pentru realizarea acestui dezideratD este necesar9D f9r9 Endoial9D

o /reocu/are susţinut9 En direcţia i5/le5ent9riiD En continuareD En

/ractica acestor co5isiiD a 5etodologiilor 5oderneD for5ativeD de

/sihodiagnozaD ceea ce nu e@cludeD Ens9D aGa cu5 a5 5ai ar9tatD

utilizarea 4 chiar cu /rioritate En anu5ite faze 4 a unor instru5enteclasice de investigaţie diagnostic9D 5ai ales dac9 instru5entele

res/ective 6eneficiaz9 de etaloane actualizate Gi ada/tate condiţiilor

locale zonale.

!.!.3. (u tre6uie uitatD de ase5eneaD c9 /sihodiagnoza for5ativ9 se

6azeaz9 /e 5odele Gi tehnici de lucruD a c9ror a/licare necesit9 ti5/.

*e aceeaD este i5/ortant ca investigaţiile desf9Gurate la co5isiile

10>




teritoriale s9 fie /recedateD dar Gi ur5ateD de eta/e /relungite En ti5/D

En care evoluţia co/iilor res/ectivi s9 fie ur59rit9 siste5aticD 5ai ales

En Gcoal9D En cadrul unor e@/eri5ente de Env9ţare for5ativ9D dar Gi

/rin o6servaţie En cele 5ai variate situaţiiD /rin analiza /roduselor

activit9ţiiD /rin convor6iri te5atice etc. *esigurD c9 Gi 5etodologia

folosirii En /ractica Gcolar9 a unor ase5enea 5etode Gi /rocedeeD

aflate la Ende5?na cadrelor din Env9ţ95?nt 4 inclusiv din Env9ţ95?nt

s/ecial Gi diferenţiat 4 necesit9 o continu9 /erfecţionare.

'ficienţa valorific9rii datelor o6ţinute /rin 5etodele Gi /roce4

deele enu5erate de/indeD Entr4o anu5it9 59sur9D Gi de felul En careaceste date sunt Enregistrate Gi siste5atizate En2 caiete de o6servaţiiD

fiGe de ana5nez9D fiGe /sihologice sau /siho/edagogiceD caracteriz9ri

de eta/9D studii de caz etc. "n literatura de s/ecialitateD /u6licat9 de4a

lungul anilorD au a/9rut diferite 5odele ale unor ase5enea instru4

5enteD care /ot fi utilizateD cu succesD En /ractica /siho4diagnistic9.

*intre acesteaD a5inti5D En 5od deose6itD fiGa /siho/edagogic9 /u6licat9 recent de '5il Berza Gi Florin4'5il BerzaD su6 denu5irea

K%e/ere /sihogenetice Gi /sihodina5ice En cunoaGterea Gi evaluarea

co/iluluiM ucureGtiD 'ditura KPro4u5anitateMD 7000D fiG9

Enserat9D a/oiD Gi En lucrarea KPsihologia v?rstelorMD a/arţin?nd

aceloraGi autori 130.

%ea5inti5D de ase5enea2 #iBa & a(a=(&?@ 6i?( $au?&l& Bi &6olu4ia )t@%ii &

a(i$ap =i(tal p(@ J( =o=&(tul i(6&)ti8a4i&i $u%&(t&

. Chiva Gi X. %utsch5anD En2 1-D /.1!341!J

#iBa i(i6iual@ a $opilului 9t(@%ului: i( $@=i(&l& )pital

. (eagoeD En2 !:D /. !34>7J

#iBa i(i6iual@ p&(t%u o%i&(ta%&a B$ola%@ Bi p%o#&)io(al@ aa(i$apa4ilo% ".*. %aduD En2 :-D /.1341--J

10




#iBa p)iop&a8o8i$@ )u=a%@ &h. %aduD En2 :-D /. 8>48:

*esigur c9D En /ractica zilnic9D instru5entele de evaluare a

nivelului Gi tendinţelor dezvolt9riiD /recu5 Gi cele de Enregistrare a

infor5aţiei do6?ndite des/re co/iii cu care lucr95D nu tre6uie

folosite ca Ga6loane fi@eD ci tre6uie ada/tate situaţiilor concrete En

care ne desf9Gur95 activitatea.

108

Rez4a(

Printre caracteristicile cele 5ai evidente ale deficienţilor 5intalD se nu59r9 diferite Ent?rzieri En dezvoltare2 Ent?rziereade6uturilor s/ecifice 5icii co/il9rii a/ariţia g?ngurituluiD /ri5elecuvinteD /ri5ii /aGi etc.D Ent?rzierea En dezvoltarea li56auluiDEnt?rzierea En dezvoltarea intelectual9 etc.

Pe fondul Ent?rzierilor 5enţionateD deci a unor diferenţecantitativeD se reliefeaz9D Ens9D Gi o serie de deose6iri calitative Entreco/iii cu deficienţ9 5intal9 Gi co/iii nor5aliD toate aceste diferenţeGi deose6iri av?nd ca rezultat sc9derea eficienţei /rocesului deada/tare Gi integrare En co5unitate a celor cu deficienţ9 5intal9.

Lnt?rzierile En dezvoltarea intelectual9 Gi diferenţele calitativefaţ9 de co/iii nor5ali stau la 6aza diverselor clasific9ri

/siho5etrice ale co/iilor cu deficienţ9 5intal9D /recu5 Gi la 6azadescrierilor /rin care se ur59reGte evidenţierea acelor caracteristici

diferenţiatoareD ce tre6uie avute En vedere En ela6orarea /rogra5elor de intervenţie a5eliorativ9.'valuarea nivelului de dezvoltare Entr4un /roces 5odern de

diagnoz9 for5ativ9D dina5ic9D 6azat9 /e Env9ţare 5ediat9 4 care nueli5in9D ci EntregeGte siste5ul tradiţional de /sihodiagnoz9 4 ofer9

/osi6ilit9ţi 5ai largi de cunoaGtere a caracteristicilor co/iilor cudeficienţ9 5intal9 Gi cu alte /ro6le5e de ada/tareD datorate unor insuficienţe intelectuale.

,a r?ndul s9uD cunoaGterea a/rofundat9 a caracteristicilor acestor co/ii asigur9 /osi6ilitatea a6ord9rii diferenţiate En /rocesulde 5odelare co5/ensatorie a /ersonalit9ţii lor handica/ate.

*atele o6ţinute En /rocesul evalu9rii /sihodiagnosticeco5/le@e sunt notate Gi siste5atizate En2 caiete de o6servaţiiDcaracteriz9ri /siho/edagogice /eriodiceD fiGe individuale de diferiteti/uri Gi grade de co5/le@itateD studii de caz G.a.





#rgu5entaţi necesitatea o6serv9rii felului En care se

desf9Goar9 de6uturile s/ecifice 5icii co/il9rii2 a/ariţia

g?ngurituluiD /ri5ii /aGiD /ri5ele cuvinte etc.

Caracterizaţi Ent?rzierile En dezvoltarea li56auluiD

invocate En diferite definiţii ale deficienţei 5intale. Ce

10:




reflect9D da fa/tD aceste Ent?rzieriT

"dioţie .

"56ecilitate .

*e6ilitate 5intal9.

"ntelect de li5it9..

'@/licaţi diferenţa Gi ra/ortul dintre conce/tele Kv?rst9

5intal9M Gi Kcoeficient intelectualM. Cu5 se deter5in9

aceste valori En /siho5etrieT

Ce se Enţelege /rin Kzone de li5it9M Entre dou9 niveluri de

gravitate a deficienţei 5intaleT *e ce a fost necesar9

introducerea lor En /ractica /siho5etric9T

.

Co/iaţi En Kglosarul individualM cel /uţin dou9 dintre

clasific9rile /siho5etrice ale deficienţei 5intale.

#rgu5entaţi alegerea.

..

*escrieţi K)indro5ul )traussM al deficienţei 5intaleD cu

co5/let9rile aduse de '.#.*oll. *escrieţi K)indro5ul

,uria4PevznerM. Care este cealalt9 denu5ire a acestui

Ksindro5MT Prin ce se deose6esc aceste Ksindroa5e

calitativeMD de sindroa5ele genetice descrise En ca/itolul /recedentT

110

B.. .B.C. .C.". ..




)indro5ul )trauss2

.

)indro5ul ,uria4Pevzner..

.

Ln ce const9 diferenţa dintre evaluarea /sihodiagnostic9

clasic9 a deficienţei 5intale Gi evaluarea for5ativ9D

dina5ic9T )unt ele antagoniste sau se co5/leteaz9reci/rocT #rgu5entaţi r9s/unsul.

'valuarea /sihodiagnostic9 'valuarea for5ativ9

_______________________ ____________________

_______________________ ____________________

_______________________ ____________________

_______________________ ____________________ _______________________ ____________________

Capi(ol4l IV) SPECIFICITATEA DEFICIENŢEI

INTALE I A STĂRII CONSECUTIVE DE

HANDICAP

/) Co#cep(4l !e 6peci*ici(a(e

$er5enul de specificitate a fost introdus En voca6ularul

/siho/edagogie de c9tre %ene Aazzo 1:>0 /rin lucr9rile sale

referitoare la caracteristicile deficienţilor 5intalD Endeose6i la

heterocronia dezvolt9rii acestora. 'l afir59 c9D /rintre noţiunile

cheieD du/9 care tre6uie s9 se defineasc9 sau s9 se redefineasc9feno5enul Kdeficienţelor 5intaleM 4 ter5en utilizat intenţionat la

111




/luralD /entru a evidenţiaD astfelD co5/le@itatea Gi varietatea

feno5enului definit 4 sunt2 Kcoeficientul intelectualD heterocronia Gi

s/ecificitatea s.n.D factorii Gi criteriile de6ilit9ţiiM 13!D /..

1.1. Ln literatura /siho/edagogic9 a ulti5elor decenii au fost

e@/ri5ate /9reri diferite cu /rivire la ce anu5e ar /utea re/rezenta

s/ecificitatea deficienţei 5intaleD /unctele de vedere oscil?nd Entre

afir5aţia c9 deficienţa res/ectiv9 s4ar caracteriza /rintr4un alt 5od de

organizare 5intal9 Gi afir5aţia c9 deficienţa 5intal9 nu este altcevaD

dec?t una din for5ele varia6ilit9ţii su6 care se 5anifest9nor5alitatea. En aceste condiţiiD conce/tul de s/ecificitate a r95as Gi

ast9zi insuficient conturatD iar unii s/ecialiGti evit9 s9 foloseasc9

ter5enul res/ectivD /oate Gi datorit9 Endoielilor e@/ri5ate chiar de

%.Aazzo. 'l afir5a c9D aung?nd la 5od9D ter5enul de s/ecificitate

tinde s9 devin9 un cliGeuD iar i5aginea de6ilului devine fi@ist9. En

fondD Knu e@ist9 un caracter s/ecific general al de6ilit9ţii 5intales.nD.

$r9s9turile s/ecifice variaz9 de la un grad de de6ilitate la altul

/e Entreg continuu5ul st9rilor de Ena/oiere.

i /entru un acelaGi C.".D tr9s9turile s/ecifice se 5odific9 de la

o v?rst9 la alta Gi /ot chiar s9 Gi dis/ar9M 13!D /. 33. En aceeaGi

ordine de ideiD er6an "onescu 1:- evidenţiaz9 fa/tul c9D Kdincolode o anu5it9 s/ecificitate a /o/ulaţiei de deficienţi 5intalD e@ist9

diferenţe individuale i5/ortanteM 3D /. 37- Gi c9 s/ecificitatea

s/ecificit9ţile tre6uie s9 fie c9utate En fiecare caz /articular s.n..

Pro6le5atica tr9s9turilor a/arteD 5anifestate de co/iii cu defi4

cienţ9 5intal9 4 Gi care ar /utea fi considerate ele5ente de s/eci4

ficitateD atunci c?nd ele fac diferenţa Entre deficienţa res/ectiv9 Gi

starea de nor5alitate 4 a fost a6ordat9D su6 diferite as/ecteD En nu5e4

117




roase lucr9riD chiar dac9 ter5enul res/ectiv nu a fost folosit ca atare.

Bo5 ilustra aceast9 afir5aţieD referindu4ne la doar c?teva dintre nu4

5eroasele e@e5/leD /e care le g9si5 En literatura /siho4/edagogic9

str9in9D dar Gi autohton9.

1.7.1. En teoria cu /rivire la Kdina5ica afectiv9MD =urt ,e<in reed.

1:> evidenţia primitivitatea şi infantilismul D ca tr9s9turi ale

afectivit9ţii la deficienţii 5intalD tr9s9turi /e care le /unea En leg9tur9

cu moilitatea redusă şi concretismul g$ndiriiD /recu5 Gi cu lipsa de

imaginaţie şi asenţa fanteziei. %eferindu4se la aceast9 teorieD /e carea analizat4oD a criticat4oD dar a Gi a/reciat4o En 5od deose6itD ,.).

BEgotsZi su6linia c9 Kteoria dina5ic9 aGeaz9 una dintre /ietrele

funda5entale /e care /oate fi En9lţat9 Entreaga teorie 5odern9 asu/ra

de6ilit9ţii 5intale infantileM 173D /.33-.

*u/9 #. use5ann 1:>:D /ro/rie deficienţilor 5intal ar fi

marea risipă de energie, n activităţi neduse la un sf$rşit şi lipsa deeficienţă finală.

#ceasta re/rezint9D Entr4adev9rD o /articularitate evident9D dar

nu5ai la unii dintre deficienţii 5intalD Endeose6i En cazurile cu o

anu5it9 etiologieD trau5atic9 sau /ostencefalitic9D Gi /rezent?nd o

anu5it9 si5/to5atologieD Endeose6i activism haotic şi fatigailitate

crescută.B.l. ,u6ovsZi 1:8 4 dar Gi alţi cercet9tori 4 au /us En

evidenţ9 reacţiile Gi comportamentele accentuat stereotipe ale

deficienţilor 5intalD 5ai ales En /lanul activit9ţilor ver6aleD dar Gi al

celor /racticeD Endeose6i atunciD c?nd se cere ver6alizarea lor. i

aceast9 /articularitate se 5anifest9D Ens9D diferitD de la caz la cazD de

e@e5/lu En ra/ort cu etiologia endogen9 sau e@ogen9 a deficienţei

sau En ra/ort cu ti/urile de activitate nervoas9 su/erioar9D careD du/9

113




cu5 se GtieD la deficienţii 5intalD sunt ele Ensele adesea afectateD

5odificate /atologic.

Ln diferite lucr9ri ro5?neGtiD ter5enul de s/ecificitate a/are

e@/licitD de e@e5/luD la er6an "onescuD 5ai ales En leg9tur9 cu /ro4

6le5atica criteriilor /e 6aza c9rora tre6uie a6ordat9 aceast9 noţiune

1:-D /recu5 Gi En leg9tur9 cu /ro6le5atica ada/t9rii socio/ro4

fesionale a deficienţilor 5intal 1:!. )ora ,ungu4(icolae 1:80

face a/el la ter5enul de s/ecificitate En de5ersul s9u de definire a

deficienţei 5intale /ro/riu4ziseD ca feno5en 6iologicD funcţional Gi

socialD Gi de deli5itare a acestei deficienţe En ra/ort cu feno5enul /seudo4deficienţei 5intale.

$er5enul de s/ecificitate a deficienţei 5intale a/are Gi En

c?teva lucr9ri ale noastre &h. %aduD 1::D1:81D1::3D1::: sau ale

lui "oan *ruţu 1::!D En leg9tur9 cu analiza dificult9ţilor a/arteD /e

care le Ent?5/in9 elevii handica/aţi 5intal la diferite disci/line

Gcolare 4 li56a ro5?n9D 5ate5atic9D geografieD Endeletniciri Gi lucr9ri /ractice 4dar Gi En leg9tur9 cu frecvenţa Gi 5odul concret de

5anifestare a unor tulurări instrumentale, de comportament şi de

comunicare verală sau prin alte mijloace simolice.

Ln alte lucr9ri ro5?neGtiD ter5enul de s/ecificitate nu este

Entotdeauna folosit En 5od e@/resD dar ideea En sine este /rezent9.

#stfelD Constantin Pufan 1:>: se refer9D de e@e5/luD laimoilitatea structurilor verale nsuşite contextual D ca unul din

feno5enele a/arte ce /ot fi o6servate la deficienţii 5intal Gi care se

concretizeaz9 Entr4o incoerenţ9 a e@/ri59rii ver6aleD En Enţelegerea

sau inter/retarea eronat9 a e@/resiilor figurateD En neEnţelegerea

su6stratului conte@tual etc. ,a r?ndul s9uD '5il Berza 1:!D 1::8

G.a. a de5onstrat fragilitatea şi lailitatea conduitelor verale a

deficienţilor 5intalD /recu5 Gi fragilitatea, caracterul imatur şi

11-




dizarmonia structurilor de personalitate.

Un loc a/arteD su6 as/ectul /ro6le5aticii discutateD El ocu/9

lucrarea K)/ecificul diferenţelor /sihce dintre co/iii Ent?rziaţi 5intal

Gi cei nor5aliMD /u6licat9 de ariana %oGca 1:>!. #ceast9 lucrare

ne reţine atenţiaD En /ri5ul r?ndD /rin titlul s9uD En careD deGi nu se

foloseGte ter5enul /ro/riu4zis de s/ecificitateD dezideratul studierii

Ks/ecificului diferenţelor /sihiceM Entre cele dou9 categorii de co/ii

investigaţiD Ensea5n9D de fa/tD Encercarea de a /une En evidenţ9

toc5ai s/ecificitatea deficienţilor Ent?rziaţilor 5intal.

#naliz?nd rezultatele unor investigaţii co5/arative riguroaseDdesf9Gurate cu co/ii deficienţi 5intal Gi co/ii nor5ali de aceeaGi

v?rst9 cronologic9 sau 5ai 5iciD . %oGca a reuGit s9 evidenţiezeD En

/ri5ul r?ndD o serie de /articularit9ţi ale /erce/ţiei Gi g?ndiriiD

datorit9 c9rora deficienţii 5intal Ent?5/in9 5ari dificult9ţi de

reconstituire En /lan 5intal a unui Entreg oarecareD /ornind de la

/erce/erea anu5itor i5agini lacunare ale o6iectului /erce/ut.

*e ase5eneaD au fost de/istate diferenţe En ceea ce /riveGte

5e5oria celor dou9 categorii de co/iiD dificult9ţile deficienţilor

5intal fiind 5ai accentuateD Endeose6i su6 as/ectul fidelit9ţii re/ro4

ducerii celor Env9ţate.

Ln ceea ce /riveGte s/ecificitatea /ro/riu4zis9D autoarea su6li4niaz9 c9 "singura manifestare cu caracter patognomonic a copiilor

nt$rziaţi mintal - manifestare ne nt$lnită la copiii normali la nici

una din v$rstele studiate - o constituie relatarea verală cu un

caracter pronunţat stereotip şi n totală neconcordanţă cu

modificările apărute n stimuli, ceea ce dă unei atari relaţii

caracterul asurd specific' 107D /.1-:.

O alt9 lucrare interesant9D su6 acelaGi as/ect al evidenţierii

11!




tr9s9turilor diferenţiatoare Entre co/iii cu deficienţe 5intale Gi co/iii

f9r9 ase5enea deficienţeD dar Gi Entre diferite for5e cliniceD ti/uri de

deteriorare intelectual9D nivele de gravitate etc.D su6 care se 5anifest9

deficienţa 5intal9D o re/rezint9 KPsiho/edagogia s/ecial9 integrat9

4handica/ul 5intalD handica/ul intelectualMD En care Constantin

P9unescu Gi "onel uGu 1:: ofer9 sinteza unei 6ogate infor5aţii

6i6liograficeD dar Gi /relucrarea Gi reinter/retarea /ro/riei e@/erienţeD

do6?ndit9 /e /arcursul unei Endelungate cariere En do5eniu. *u/9

cu5 a5 5enţionat dea En /ri5ul ca/itolD aceGti autori fac distincţie

net9 4 /un?nd En evidenţ9 tr9s9turi diferenţiatoare 4 Entre deficienţa5intal9 structural9D de /rovenienţ9 /rioritar /atologic9D la care

deficitul de intelect esteD de regul9D accentuat 5oderatD sever Gi

/rofund Gi deficienţa 5intal9 de funcţionalitate sau Khandica/ul

intelectualMD care se 5anifest9D de regul9D En for5e 5ai uGoare Gi se

datoreaz9 unor disritmii ale dezvoltării psihointelectuale, frustrărilor

şi carenţării afetive etc.

anifest9ri a/arte sau chiar tr9s9turi de s/ecificitate ale defi4

cienţei 5intale /ot fi considerate Gi o serie de alte feno5eneD av?nd

Ens9 un caracter 5ult 5ai general dec?t cele a5intite 5ai sus. En acest

sensD tre6uie evidenţiate caracterul restr$ns al proximei dezvoltăriD

/us En evidenţ9 de ,). B?gotsZi 1:3-D trad. 1:1D heterocroniaDfeno5en descris Gi denu5it astfel En lucr9rile a5intite ale lui %.

Aazzo 1:>0D 1:>:D trad. 1::D v$scozitatea geneticăD descris9 de

. "nhelder1:>3D /recu5 Gi inerţia oligofrenică sau patologicăD

descris9 de #.%. ,uria 1:>0. Chiar de la Ence/utD tre6uie su6liniat

c9 nici aceste tr9s9turi nu au un caracter strict s/ecificD adic9 nu se

Ent?lnesc doar la deficienţii 5intalD unele /ut?nd fi o6servate Gi la

/ersoanele nor5aleD desigurD En grade Gi for5e de 5anifestare

11>




diferite. #stfelD un anu5e grad de inerţieD En sensul unei sta6ilit9ţi a

reacţiilor Gi co5/orta5entelorD este necesar /entru un 6un

funcţiona5ent ada/tativ al fiec9rui individD En ti5/ ce rit5urile

heterocronice al dezvolt9rii diferitelor laturi ale /ersonalit9ţiiD la una

Gi aceeaGi /ersoan9D cu sau f9r9 deficienţeD deter5in9D de fa/tD

originalitatea Gi chiar unicitatea /ersoanei res/ective.

*e ase5eneaD tre6uie su6liniat c9D En 5od o6iGnuitD tr9s9turile

descrise de un anu5e autor nu sunt divergente faţ9 de cele /e care le

descriu alţiiD ciD di5/otriv9D ele se co5/leteaz9 reci/rocD converg?nd

s/re o caracterizare din ce En ce 5ai co5/let9 a feno5enului studiat.B?scozitatea genetic9D de /ild9D nu e@clude inerţia oligofrenic9D ciD

di5/ortiv9D aGa cu5 vo5 vedea 5ai t?rziuD re/rezint9 E5/reun9

5anifest9riD En diferite /lanuriD ale feno5enului de rigiditateD iarD En

conte@tul heterocroniei Gi al altor tr9s9turi ale /ersonalit9ţii

handica/ate 5intalD ne ofer9 un ta6lou 5ai co5/let al feno5enelor

care definesc Gi diferenţiaz9 deficienţa 5intal9.

-) Dere.larea !i#aicii !ez$ol(%rii p6i3oi#(elec(4ale la !e*icie#&ii

i#(al

Bo5 reluaD En cele ce ur5eaz9D /rinci/alele idei En leg9tur9 cu

aceast9 /ro6le59D analizate Gi susţinute anterior En diferite lucr9ri alenoastre 8>D :1D :! aduc?ndD desigurD o serie de /reciz9ri Gi co54

/let9riD necesare /entru o 5ai 6un9 Enţelegere.

-)/) Carac(er4l lii(a( Jre6(r'#6 al zo#ei pro@iei

!ez$ol(%ri J)P)D)

Bor6indD En ca/itolul /recedentD des/re ideile lui ,.). B?gotsZi

11




1:3-D trad. 1:1D cu /rivire la caracteristicile zonelor de dezvoltare

4actual9 Gi /ro@i59 4 a5 a5intit c9D En condiţiile unei activit9ţi de

gru/ sau cu autor /e eta/e din /artea adultuluiD orice co/il este

ca/a6il s9 rezolve o serie de sarciniD inclusiv sarcini cognitiveD /e

careD En 5o5entul datD el nu le /oate rezolva /rin 5unc9

inde/endent9. *iferenţa dintre nivelul rezolv9rii unei sarciniD

accesi6il9 co/ilului En condiţiile diri9rii s/riinirii de c9tre adultD Gi

nivelul rezolv9rii aceleiaGi sarcini /rintr4o activitate desf9Gurat9

inde/endentD de c9tre co/ilul res/ectivD defineGteD En conce/ţia lui ,.

). B?gotsZiD zona /ro@i5ei dezvolt9ri a co/ilului sauD e@/ri5?ndu4nealtfelD /une En evidenţ9 /ers/ectivele dezvolt9rii co/ilului res/ectiv

En eta/a i5ediat ur59toare.

7.1.1. ,).B?gotsZi consider9 c9D Entre co/ilul cu deficienţ9 5intal9

Gi co/ilul nor5alD e@ist9 diferenţe se5nificative su6 as/ectul

caracteristicilor A.P.*.2 En ti5/ ce co/ilul cu intelect nor5al se

caracterizeaz9 /rintr4o zon9 /ro@i59 larg9D dina5ic9D eficient9D su6as/ectul realiz9rii noilor achiziţii cognitiveD dar Gi a celor din

do5eniul afectivit9ţiiD al co5/orta5entelorD al co5unic9rii etc. 4 la

co/ilul cu deficienţ9 5intal9D A.P.*. este li5itat9D li/sit9 de

dina5is5 o/eraţional Gi /uţin eficient9 su6 as/ectul achiziţiilor

/osi6ileD cu at?t 5ai EngustaD 5ai restr?ns9D cu c?t gravitatea

deficitului intelectual este 5ai 5are.Feno5enul 5enţionat se concretizeaz9 En fa/tul c9D de o6iceiD

c?nd nu se descurc9 singur En rezolvarea unor sarcini Gcolare de

Env9ţareD acest deficient nu solicit9D din /ro/rie iniţiativ9D autorul

adultului Gi nu Gtie cu5 s9 foloseasc9 s/riinul /e care i4l acord9D fie

/rofesorul sau educatorulD fie /9rintele sau oricare alt9 /ersoan9D a/t9

s94i K5ediezeM accesul la infor5aţia venit9 din e@terior. Pute5

afir5a c9D En activitatea la care /artici/9 4 5ai ales En activit9ţile de

118




Env9ţare 4deficientul 5intal nu resi5te nevoia de feed46acZD

/artici/area sa la actul Env9ţ9rii fiindD adeseaD 5ecanic9D stereoti/9D

f9r9 o ra/ortare conGtient9 Gi /er5anent9 la o6iectivul 5odelul

ur59rit.

7.1.7. #Ga cu5 arat9 Basile Pavelcu 1:1 En KPrefaţ9M la /ri5ul

volu5 al lucr9rii tradus9 En li56a ro5?n92 ,.).B?gotsZiD KO/ere

/sihologice aleseMD En conce/ţia acestui autor "dezvoltarea copilului

este nţeleasă ca proces de asimilare a "experienţei culturale' 173D

/.8.*e aici /ute5 deduceD at?t rolul /ozitivD /e care4l /oate uca En

dezvoltarea oric9rui co/il un solid 5ediu cultural de a/artenenţ9D c?t

Gi rolul negativD /e care4l oac9 o eventual9 /rivaţiune a co/ilului de

/osi6ilitatea do6?ndiriiD En condiţii o/ti5eD a e@/erienţei culturale.

#cest din ur59 feno5en se /oate /roduceD 5ai alesD En dou9

situaţii ti/ice2

- c$nd, datorită unei deficienţe şi*sau incapacităţi, accesul la

cultura societăţii (comunităţii de apartenenţă) este limitat sau arat;

- c$nd, datorită unor carenţe ale mediului n care trăieşte şi sedezvoltă copilul, se produce acelaşi proces al limitării, locării acce-

sului la experienţa culturală, la nsuşirea conduitei sociale.

Ln cazul deficienţilor 5intalD aceste dou9 ti/uri de situaţii

negative suntD adeseaD /rezente Gi acţioneaz9 En co5un. 'le deter5in9

acel feno5en co5/le@ al deficienţei 5intaleD /e care4l descriu diferiţi

autori 1:D 71D -D -8 G.a.D feno5en structurat /e un defect

/ri5ar 4 /rin care este afectat9 integritatea organic9 GiQsau

11:




funcţional9 a corte@ului la individul En cauz9 4 Gi din care rezult9 un

si5/to5 centralD adic9 di5inuarea ca/acit9ţii de a6stractizare Gi

generalizare du/9 1:D >7 G.a.D cu consecinţe negative 5ulti/le

asu/ra /rocesului dezvolt9rii /sihiceD En /ri5ul r?ndD al dezvolt9rii Gi

eficienţei 5intale Gi asu/ra ca/acit9ţii de ada/tare social9.

Consecinţa 5aor9 a /rocesului a/arte de dezvoltare

/sihointelectual9 la co/ilul cu deficienţ9 5intal9 o re/rezint9 toc5ai

li5itarea di5ensiunilor Gi a dina5is5ului dezvolt9rii En /ers/ectiv9.

*e aici rezult9 c9 /articularit9ţile zonei /ro@i5ei dezvolt9ri la

deficienţii 5intal 4 caD de altfelD Gi ia nor5ali 4 nu sunt /redeter5inateGi nu r95?n 5ereu aceleaGiD ci se for5eaz9 tre/tat Gi se 5odific9 En

sens /ozitiv sau negativ En EnsuGi /rocesul dezvolt9rii ontogenetice

Gi En conte@tul interacţiunii dintre caracteristicile organis5ului dat Gi

caracteristicile 5ediului 4 Endeose6i ale 5ediului sociocultural En

care tr9ieGte individul res/ectivD En conte@tul unei ase5enea viziuni

asu/ra s/ecificului dezvolt9rii /sihointelectuale a co/iilor cudeficienţ9 5intal9D o6iectivul 5aor al activit9ţilor de Env9ţare

for5ativ9 Gi de tera/ie co5/le@9D En care ei sunt antrenaţiD El

re/rezint9 5odelarea A.P.*.D l9rgirea di5ensiunilor saleD a/ro/ierea

de caracteristicile A.P.*. a co/iilor f9r9 deficienţe 5intale.

Condiţia esenţial9 /entru Enf9/tuirea unui ase5enea deziderat

5a@i5al o re/rezint9 declanGareaD c?t 5ai de ti5/uriu /osi6ilD aactivit9ţilor organizate cu deficienţii 5intal Gi continuarea lor siste4

5atic9 /e tot /arcursul dezvolt9rii. (u este li/sit de i5/ortanţ9 fa/tul

c9 5odelul de Env9ţare 5ediat9D for5ativ9D la care ne4a5 referit En

ca/itolul /recedent 4 adic9 5odelul Feuerstein de KE56og9ţire instru4

5ental9M 7-D 5odelul rusesc al Kclaselor C.%.O.M 11D /recu5 Gi

5odelul s/aniol de educaţie s/ecial9 integrat9 a /ersoanelor cu

K$riso5ia 71M -> 4 dar Gi alte variante de 5odeleD care se a/lic9

170




inclusiv En ţara noastr9 -:D :-D 1! G.a. 4 se 6azeaz9 toc5ai /e

/unerea En a/licare a ideii v?gotsZiene cu /rivire la for5areaD

construirea sau reconstruirea A.P.*.D la transfor5area sa continu9 En

zon9 a dezvolt9rii actualeD 6azat9 /e achiziţii te5einic consolidate.

-)-) V'6cozi(a(ea .e#e(ic%

)e refer9 la inca/acitatea deficienţilor 5intal de4a se des/rinde

ra/id Gi definitiv 4 aGa cu5 se /etrec lucrurile la co/ilul nor5al 4 de

stadiile /recedente chiar iniţiale ale dezvolt9rii 5intale. *e ase45eneaD se refer9 la Encetinirea Gi chiar la stagnarea acestei dezvolt9riD

Enainte ca stadiile sale su/erioare s9 fi fost atinse. Prin ur5areD

v?scozitatea genetic9 este tot o reflectare a dina5icii distorsionate a

/rocesului dezvolt9riiD Endeose6i a dezvolt9rii 5intale.

$er5enul de v?scozitate genetic9 a fost introdus En li56aul de

s/ecialitate de c9tre . "nhelderD careD /ornind de la conce/ţia lui R.Piaget asu/ra genezei inteligenţei la co/iiD En generalD a ur59rit /ar4

ticularit9ţile /rocesului res/ectiv Gi la co/iii cu de6ilitate 5intal9D

aung?nd la concluzia c9D En ti5/ ceD En 5od o6iGnuitD la co/iii

nor5aliD dezvoltarea intelectual9 se caracterizeaz9 /rin fluenţ9D

dina5is5 Gi atingerea accelerat9 a 5aturit9ţii 5intaleD la de6ili Gi cu

at?t 5ai 5ult la i56ecili Gi idioţi aceast9 dezvoltare este anevoioas9Dfluctuant9 Gi neter5inat9 /lafonat9.

Lnainte de a trece la /rezentarea 5ai a59nunţit9 a feno5enului

Kv?scozit9ţii geneticeMD aGa cu5 a fost el descris de c9tre . "nhelder

4cola6oratoarea a/ro/iat9 a lui R.Piaget 4 ne si5ţi5 o6ligaţi s9 face5

o /recizareD En lucr9rile noastre anterioare 4 /u6licate En anii 1::

8>D 1:81 8:D 1::3 :1 Gi 1::: :! 4 cu /rivire la /ro6le5atica

tr9s9turilor de s/ecificitate ale deficienţilor 5intalD de fiecare dat9

171




ne4a5 referitD 5ai Ent?iD la feno5enul Kv?scozit9ţii geneticeM Gi a6ia

a/oi la cel al Kcaracterului restr?ns al /ro@i5ei dezvolt9riMD descris

de ,).B?gotsZi En anul 1:3-D adic9 Enainte a/ariţiei lucr9rilor lui .

"nhelder 1:-1D res/ectivD 1:>3 En care a fost descris9

Kv?scozitateaM.

#5 /rocedat astfelD En dorinţa de a realiza o /rezentare logic9D

unitar9 a feno5enului la care ne referi5D ocolindD cu 6un9 Gtiinţ9D

cronologia descrierii fa/telor de c9tre cei doi e5inenţi /sihologi. *in

/9cateD /ornindu4se de la aceast9 /rezentare necronologic9 a noastr9

4 dar /oate Gi de la fa/tul c9 lucr9rile lui ,.). BagotsZi au fostcunoscute la noi 5ai t?rziu dec?t lucr9rile lui R. Piaget Gi . "nhelderD

adic9 a6ia du/9 1:1Q1:7D odat9 cu traducerea En li56a ro5?n9 a

KO/erelor /sihologice aleseM 173 4 En unele 5ateriale /u6licate 5ai

recentD se face afir5aţia cu5 c9 /sihologul rus careD de altfelD a

dis/9rut foarte de t?n9r En anul 1:3> 4 ar fi continuat Gi a/rofundat

teoria lui . "nhelder referitoare la deficienţa 5intal9.

#cesta este 5otivul /rinci/al /entru careD En lucrarea de faţ9D

a5 Ence/ut e@/unerea cu /unctul de vedere v?gotsZianD adic9 cel

e@/ri5at 5ai Ent?i su6 as/ectul cronologic. #r 5ai /utea fi invocatD

Ens9D Gi un alt 5otivD /entru /rioritatea /e care o acord95 aici viziunii

v?gotsZieneD aceasta /9r?ndu4ni4se 5ai o/ti5istaD deoarece 4 f9r9 aignora as/ectele negative s/ecifice 4 ea /uneD totuGiD accent /e

/rogresul /osi6ilD deci /e /osi6ilit9ţile de dezvoltare

/sihointelectual9 fie ele chiar Gi li5itate ale deficienţilor 5intalD

/osi6ilit9ţi ce EGi g9sesc valorificarea Entr4una dintre cele 5ai fireGti

activit9ţi ale co/il9riei 4 Env9ţarea diriat9D 5ediat9 de adultD inclusiv

su6 for5a sa ludic9D afectiv9D /ractic9D dar Gi cognitiv9.

#ceasta nu Ensea5n9D Ens9D c9 vo5 acorda o atenţie redus9

177




teoriei /ro5ovat9 de . "nhelderD En leg9tur9 cu geneza /roceselor

/sihointelectuale la deficienţii 5intalD teorie a/arent 5ai /esi5ist9D

deoarece ea insist9 /e 5arile dificult9ţi ale dezvolt9riiD /e as/ectele

frecvente de regres Gi /lafonareD Ent?lnite la deficienţii 5intal.

)unte5 siguriD de altfelD c9D indiferent de ordinea /rezent9riiD cele

dou9 /uncte de vedere r95?n la fel de valoroase Gi interesanteD 5ai

ales /rin felul En care se co5/leteaz9 reci/roc En e@/licarea uneia

dintre /rinci/alele tr9s9turi ale deficienţei 5intaleD adic9 dereglarea

dina5icii dezvolt9rii /sihointelectuale.

Consider95D de ase5eneaD necesar9 Gi o /recizare En leg9tur9cu ter5enul de Kv?scozitatea genetic9MD /e care . "nhelder El

foloseGte /entru a su6liniaD /rintr4o e@/resie /lastic9D fa/tul c9D /e

/arcursul dezvolt9rii /roceselor intelectualeD deci En geneza acestor

/roceseD deficientul 5intal avanseaz9 cu dificultateD ca Gi cu5 o

su6stanţ9 v?scoas9 l4ar 6locaD l4ar trage 5ereu Ena/oiD di5inu?ndu4i

/rogresul.

'ste clarD deciD c9D En acest conte@tD atri6utul KgeneticM nu se

refer9 la o eventual9 /rovenienţ9 ereditar9 a feno5enului

v?scozit9ţii.

7.7.7. Ln analizele sale cu /rivire "a Kv?scozitatea genetic9MD ."nhelder 1:-1D 1:>3 a de5onstrat c9 de6ilitatea 5intal9 se carac4

terizeaz9 /rintr4o construcţie o/eraţional9 inco5/let9D care se o/reGte

undeva En zona o/eraţiunilor concreteD s/re deose6ire de i56ecilitate

Gi idioţie 4 adic9 de cazurile severe Gi /rofunde ale deficienţei 5intale

4la care aceast9 construcţie nu e@ist9D Gi de starea de nor5alitate la

careD 5ai devre5e sau 5ai t?rziuD construcţia se des9v?rGeGte la

nivelul o/eraţiilor for5ale. #utoarea a ar9tatD de ase5eneaD c9 5odul

173




de a raţiona al de6ilului 5intalD nu nu5ai c9 nu aunge la stadiul

su/erior al o/er9rii /re/oziţionaleD dar raţiona5entul s9u regreseaz9

adesea 4 5ai ales En situaţii noi Gi En st9ri de Encordare e5oţional9

4s/re 5odalit9ţi de a raţiona /ro/rii stadiilor anterioareD gener?nd

nu5eroase dificult9ţi En /rocesele g?ndiriiD Endeose6i su6 as/ectul

trecerii de la concret la a6stractD de la /articular la generalD su6 as4

/ectul o/eraţiilor de co5/arare Gi clasificareD al e@e5/lific9rii Gi

concretiz9rii cunoGtinţelor 5e5orate ver6alD al a/lic9riiD En /ractic9D a

diferitelor reguli Env9ţate etc.

Feno5enul descris areD desigurD i5/licaţii 5aore En activitateaGcolar9D fiind necesar9 o atenţie a/arte En alegerea /rocedeelor de

lucru cu elevii handica/aţi 5intal. ,a clasele 5iciD de /ild9D elevii

res/ectiviD Kalunec?ndM Ena/oiD s/re reacţii glo6aleD nediferenţiateD

/ro/rii nivelului /re4o/eraţional al dezvolt9rii g?ndiriiD vor

Ent?5/inaD adeseaD 5ari dificult9ţi En orice activitate de Env9ţareD

6azat9 /e /rocedee analitico4sintetice.

#Ga suntD de e@e5/luD situaţiile create la lecţiile de citit4scris

adic9 de EnsuGire a a6ecedaruluiD unde 5etoda /rinci/al9 folosit9

este cea fonetic9 analitico4sintetic9D sau la lecţiile de EnsuGire a nu5e4

raţieiD de for5are a unor algorit5i si5/li de rezolvare a unor situaţii

/ro6le5atice ti/ etc. En toate aceste ocaziiD /entru a veni En s/riinul5icilor Gcolari cu handica/ 5intalD este necesar9 c9utarea Gi folosirea

unor /rocedee su/li5entareD 5ai accesi6ile lor.

#stfelD En /rocesul Env9ţ9rii instru5entaleD la lecţiile de citit4

scris din clasele "4"" ale Gcolii s/ecialeD /ot fi folositeD cu succesD

/rocedee ale 5etodei glo6ale de e@e5/luD /rocedeul recunoaGterii

glo6ale a unor cuvinte Entregi 5ai a/ro/iate caracterului sincretic al

/erce/ţiei Gi g?ndirii co/iilor res/ectiviD aflaţi Enc9 En stadiul /re4

17-




o/erator al inteligenţei.

*ac9 teoria lui ,). B?gotsZiD cu /rivire la /osi6ilitatea l9rgirii

sau chiar a construirii A.P.*. la co/ii inclusiv la cei cu deficienţ9

5intal9D st9 la 6aza unor 5odele /ractice de Env9ţare for5ativ9D

5ediat9D la care ne4a5 referit 5ai susD /recu5 Gi a unui siste5 de

/sihodiagnoz9 dina5ic9 Gi diferenţiat9D . "nhelder Gi cola6oratorii

s9i 1: 4 6az?ndu4se /e teoria /iagetian9 a dezvolt9rii stadiale a

inteligenţei 4/ro/un organizarea activit9ţilor de Env9ţareD 4 atunci

c?nd elevii Ent?5/in9 dificult9ţi deose6iteD confor5 ideii sau

/rinci/iului co5utativit9ţii.)e /ro/uneD astfelD ca activit9ţile concrete de Env9ţare cu elevii

res/ectivi s9 Encea/9 /rin utilizarea unor /rocedee de lucru 5ai

si5/le 4 accesi6ile chiar Gi unor co/ii 5ai 5iciD aflaţi Enc9 En stadiul

dezvolt9rii /reo/eratorii 4 ur5?nd ca achiziţiile realizate En acest fel

s9 fie Kco5utateMD a/oiD En /alierul o/eraţionalD la nivelul c9ruia

elevii En cauz9 ar tre6ui s9 se afleD confor5 v?rstei cronologice.

Ln /ractica didactic9 ne5ilocit9D aceasta /oate Ense5naD de

/ild9D revenirea te5/orara la /rocedee de Env9ţare 6azate /e e@erciţiu

ludicD En cazul co/iilor care Ent?5/in9 dificult9ţi En Env9ţarea de ti/

GcolarJ de ase5eneaD /oate Ense5na /unerea accentului /e intuiţia

concret9 En activitatea cu anu5iţi elevi 5ai sla6iD En ti5/ ce 5ao4ritatea elevilor din aceeaGi clas9 folosescD deaD eficient 5iloace

intuitive cu caracter sche5atic Gi si56olic.

Lntr4un de5ers si5ilarD Constantin P9unescu 1:> /reco4

nizeaz9D la r?ndul s9uD utilizarea unei 5etodologii de lucru cu elevii

handica/aţi 5intalD 6azat9 /e Kteoria co5utativ9 a Env9ţ9riiM >>D /.

1:7. +in?ndu4se cont de s/ecificul funcţiei se5iotice la aceGti eleviD

se ur59reGteD de e@e5/luD de/9Girea stadiului Env9ţ9rii 6azat9 /e

17!




Ksi5/la intuiţieMD solicit?ndu4se trecereaD tre/tat9D s/re Env9ţarea

6azat9 /e unit9ţi se5antice su/erioareD inclusiv /e diferite si56oluri

Gi se5ne cu caracter generalizator.

Ln ceea ce ne /riveGteD consider95 c9 insistenţa /este 59sur9

En a/licarea /rocedeelor /ro/rii stadiilor anterioare 4 de e@e5/luD

insistenţa /e /rocedeul a5intit de citire glo6al9 4 /oate s9

co5/ro5it9 realizarea o6iectivului final ur59ritD En cazul la care ne

referi5D insistenţa /e recunoaGterea glo6al9 a i5aginii grafice a unor

cuvinte se/arate /oate fr?na EnsuGireaD En continuareD a citirii legateD

6azate /e /rocedee analitico4sintetice.Un e@e5/lu si5ilarD 6ine cunoscut din /ractica Gcolar9D se

refer9 la fa/tul c9 5enţinerea elevilorD /este li5itele necesareD la

nivelul nu59ratului cu autorul unor o6iecte concrete 5aterial

didactic sau chiar al degetelorD /oate co5/ro5ite sau Ent?rzia

/rocesul for59rii re/rezent9rilor nu5erice GiD En continuareD a

/rocedeelor de calcul 5intal.

O r95?nereD /este li5itele necesareD la /rocedee adecvate unor

stadii anterioare ale dezvolt9rii 5intaleD deci Gi o Ent?rziere En

de/9Girea /rocedeelor 6azate /e co5utareD /oate s9 deter5ine 4 En

locul di5inu9rii dificult9ţilor s/ecifice Ent?5/inate de elevii

handica/aţi 5intal 4 ocolirea acestor dificult9ţiD cantonarea Enactivit9ţi facileD 6aterea /asului /e locD cu alte cuvinteD consolidarea

5anifest9rilor de Kv?scozitate genetic9MD /ro/rii acestor handica/aţiD

Env9ţarea EGi /oate /ierdeD astfelD atri6utul de factor al dezvolt9rii

co5/ensatorii.

Pornind de la cele ar9tateD noi consider95 c9 folosirea /roce4

deelor 6azate /e co5utare En activit9ţile de instruire a handica/aţilor

5intal tre6uie s9 fie doar un /as En /reg9tirea /rocedeelor 6azate /e

17>




transferD ca eta/9 su/erioar9 En Env9ţare. 'ste una din 5odalit9ţile de

realizare a orient9rii o/eraţional4antici/ativ4co5/ensatorii a

/rocesului didacticD Entr4o suit9 de trei studiiD /u6licate En K%evista de

educaţie s/ecial9M 1::341::-D /recu5 Gi En lucrarea dea citat9

:!D a5 Encercat s9 argu5ent95 cerinţele unei ase5enea orient9ri

co5/ensatoriiD a/licat9 5odelului o/eraţional4antici/ativ de

instruireD ada/tat condiţiilor s/eciale de lucru cu Gcolarii handica/aţi

5intal.

7.7.3. Bor6ind des/re feno5enul Kv?scozit9ţii geneticeMD tre6uie avutEn vedere Gi fa/tul c9 el se 5anifest9 nu nu5ai En activit9ţile de

Env9ţareD ci Gi En orice alt9 activitate care solicit9 g?ndirea. *e

e@e5/luD En activitatea ludic9D Gcolarii cu handica/ 5intal din clasele

5ici Kalunec9M En /referinţele lor s/re ocuri /entru /reGcolariD adic9

s/re ocuri /ro/rii unei eta/e anterioare de v?rst9D care se 6azeaz9D

5ai alesD /e 5iGcareD /e 5ani/ularea uc9riilor Gi 5ai /uţin /eres/ectarea unor reguli de ocD deci /e efort de g?ndire.

"lustr?ndD sche5aticD /rocesul dezvolt9rii 5intaleD la co/il

JFi.4ra / ,. (ot 1:3 evidenţiaz9D /rin /ris5a teoriei lui R. Piaget

Gi a lucr9rilor lui . "nhelderD ase59n9rile Gi deose6irile de 6az9 ce

e@ist9 Entre co/ilul cu de6ilitate 5intal9 Gi co/ilul cu intelect nor5alD

su6 as/ectul /arcurgerii stadiilor dezvolt9rii inteligenţeiD En rezu5atDaceste ase59n9ri Gi deose6iri sunt2

17

4 at?t co/ilul nor5alD c?t Gi cel cu de6ilitate 5intal9 /arcurgD En generalDacelaGi traseu al dezvolt9rii 5intaleJ /ornind de la stadiul inteligenţeisenzoro45otoriiD ei se Endrea/t9D En rit5uri diferite Ens9D s/re stadiileinteligenţei o/eratoriiJ

4 En ti5/ ceD En urul v?rstei de 1- aniD co/ilul cu dezvoltare intelectual9nor5al9 atinge stadiul o/eraţiilor for5aleD do6?ndind toate atri6uteleg?ndirii reversi6ile Gi ale invariantei noţiunilorD co/ilul cu de6ilitate 5intal9se o/reGte undeva la nivelul unor stadii inter5ediare ale /ro/riei dezvolt9riDEn cazurile 5ai uGoare el aunge doar En /ragul o/eraţiilor for5aleD iar Encazurile 5oderateD a6ia de/9GeGte /ragul inferior al o/eraţiilor concreteD5enţin?ndu4se o /erioad9 5ai Endelungat9 de ti5/ la nivelul unei5entalit9ţi egocentriceD al unei g?ndiri li/site de atri6utele reversi6ilit9ţiiJ4 /rocesul de conservare sau invariant9 a noţiunilorD care la co/ilul nor5alse definitiveaz9 En urul v?rstei de 10411 aniD /rin realizarea invarianteivolu5elorD la de6ilul 5intal /rezint9 accentuate Ent?rzieriD adesea r95?n?nd

neter5inat. #Ga cu5 se o6serv9 Gi En. figura 1D la de6ilul 5intalD cele 5aidificil de atins sunt noţiunile 6azate /e re/rezent9ri s/aţiale 4 lungi5iDsu/rafeţeD volu5e 4 fa/t cu i5/licaţii 5aore En activitatea Gcolar9D 5ai alesla o6iectele de Env9ţ95?nt care o/ereaz9 /er5anent cu ase5eneare/rezent9ri2 arit5etic94geo5etrieD citit4scrisD activit9ţi /ractice de atelierDgeografie etc.




Cercet9rile desf9Gurate de . "nhelder au reuGit s9 evidenţieze

4du/9 cu5 su6liniaz9 acelaGi , (ot 4 un feno5en negliat de alţiautori Gi anu5eD c9 de6ilul 5intal este ca/a6ilD totuGiD s9 /rocedeze

logic Gi s9 raţioneze singur. #cest lucru se /etreceD Ens9D 5ai t?rziuD

co5/arativ cu co/ilul av?nd o dezvoltare intelectual9 nor5al9 c9tre

8 aniD la de6ilii uGori Gi c9tre 17413 aniD la de6ilii 5ai lenţi.

%aţiona5entul acestora nu /oate s9 se e@ercite dec?t asu/ra

unor o6iecte Gi feno5ene /erce/ute efectiv sau asu/ra unor re/re4

zent9ri >7D /.7-D dar Gi aceasta nu5ai atunci c?nd re/rezent9rile

res/ective sunt te5einic ela6orate.

Ln conce/ţia autoarei citate . "nhelderD raţiona5entul /re4 /oziţionalD 6azat /e o/eraţii logice for5aleD este inaccesi6il de6ilului

5intalD aceasta re/rezent?nd una dintre tr9s9turile sale diferenţiatoare

En ra/ort cu adolescentul nor5al.

*u/9 /9rerea noastr9D a5 /utea afir5a chiar c9 aceast9 tr9s94

tur9 re/rezint9D de fa/tD consecinţa final9 a acelor feno5eneD /e care

le4a5 a5intit ca fiind caracteristice Kv?scozit9ţii geneticeMD adic9D

du/9 "nhelder2 /rogresul EncetinitD lentD /oticnelile /e /arcursD

178




asociate cu 5o5ente de regres te5/orar GiD En ulti59 instanţ9D

/lafonarea dezvolt9riiD careD En cazul de6ilit9ţii uGoareD se /roduce En

/ragul stadiului o/eraţiilor intelectuale for5aleD /e care Ens9 nu4l

/oate de/9Gi. #5 /utea afir5aD de ase5eneaD c9 aceast9 consecinţ9

final9 a Kv?scozit9ţii geneticeM 4 ca feno5en de distorsionare a

dina5icii dezvolt9rii 4 re/rezint9 adev9rata tr9s9tur9 de s/ecificitate

a deficienţei 5intale. (u5ai c9 aceast9 tr9s9tur9 se constat9 cu

certitudine a6ia la finalul /rocesului de 5aturizare 5intal9D iar noiD

cei i5/licaţi En activit9ţile de educaţieD tera/ie Gi recu/erareD nu ave5

dre/tul 5oralD s9 consider95 dinainte 4 adic9 at?ta ti5/ c?t /rocesulres/ectiv se 5ai afl9 En curs de desf9Gurare 4 c9 nu se 5ai /oate face

ni5ic sau c9 li5itele /?n9 la care se /oate aunge sunt /resta6ilite.

*e fa/tD sensul Entregului /roces instructiv4educativ Gi tera/euticD

desf9Gurat cu co/iii K69nuiţiM 4 /e 6aza etiologiei Gi a

si5/to5atologiei concrete 4 ca fiind deficienţi 5intalD este acela de a

infir5aD En ulti59 instanţ9D K69nuialaM res/ectiv9.

Fi.4ra /

)che5a dezvolt9rii 5intaleD En lu5ina teoriei lui R. Piaget

/reluare si5/lificat9D du/9 ,. (otD 1:3D /.77

)tadiiledezvolt9rii5intale

"nteligenţ9sensorio45otorie

"nteligenţ9 /re4o/eratorie

"nteligenţ9 o/eratorie)tadiul o/er9rii cuo6iecte saure/rezent9ri deo6iecte o/eraţiiconcrete

)tadiul o/er9rii cu /ro/oziţii o/eraţiifor5ale

Caracteristiciesenţiale aleg?ndirii

egocentric9D ireversi6il9 socializat9D reversi6il9

17:




Conservarea sauinvarianţanoţiunilor de2

O6iect

(u59r4transvaţie

su6stanţe

lungi5i

su/rafeţe4greut9ţi

volu5

$raseuldezvolt9rii5intale5a@i5e

,a co/ilulnor5al

,a co/ilulde6il

0 1 7 3 - ! > 8 : 10 11 17 13 1- 1! ani

7.7.-. #Ga cu5 a5 ar9tat En /aginile anterioareD Kv?scozitatea

genetic9M a dezvolt9rii 5ai ales intelectuale 4 cu alte cuvinteD avan4

sul lentD /oticnelileD /lafonarea undeva la nivelul unei eta/e inter5e4

diare a /rocesului 5aturiz9rii Gi eficientiz9rii 5intaleD aGa cu5 le4a

descris . "nhelderD tre6uie inter/retateD du/9 /9rerea noastr9D En

str?ns9 leg9tur9 cu caracteristicile Kzonei /ro@i5ei dezvolt9riMD deci

cu caracterul restr?ns al acestei zoneD descris de ,).B?gotsZi.

*e fa/tD deficientul 5intal se caracterizeaz9D conco5itentD at?t

/rin ca/acitatea li5itat9 de4a se des/rinde de eta/ele anterioare ale

dezvolt9riiD de 5entalitatea Gi reacţiile /ro/rii acestor eta/eD c?t Gi

/rin inca/acitatea de a face /aGi fer5iD En rit5 susţinutD s/re zona

/ro@i5ei dezvolt9ri.

130




*ezvoltarea deficientului 5intal se 5enţine 5ereu su6 in4

fluenţa /uternic9 a eta/elor /arcurse anteriorD En ti5/ ce dezvoltarea

co/ilului cu /otenţial intelectual nor5al este /uternic orientat9 s/re

viitor. *e ase5eneaD En ti5/ ce co/ilul cu /otenţial nor5al se

caracterizeaz9 /rin te5einicia achiziţiilor realizate En eta/a dat9 a

dezvolt9rii desigurD atunci c?nd activitatea cognitiv9 s4a desf9Gurat

En condiţii favora6ileD /rin oscilaţii neEnse5nate s/re eta/ele

de/9Gite Gi /rin caracterul larg al /ro@i5ei dezvolt9riD deficientul

5intal se caracterizeaz9 /rin fragilitatea achiziţiilor realizate En

eta/ele dea /arcurse chiar Gi En condiţii favora6ileD /rin 5ai a5/lealunec9ri Ena/oi s/re reacţii Gi co5/orta5ente /ro/rii stadiilor

anterioare.

Ln *i.4ra -D a5 Encercat s9 re/rezent95D graficD dina5ica

diferit9 a /rocesului dezvolt9rii intelectuale la deficientul 5intalD

co5/arativ cu dezvoltarea nor5al9 a co/ilului o6iGnuitD relu?nd Gi

5odific?nd /arţial o sche59 /e care a5 /ro/us4o Enc9 En anul 1::8>D /.703.

#ceast9 sche59 ne aut9 s9 Enţelege5 5ai uGor c9 ceea ce .

"nhelder nu5eGte Kv?scozitate genetic9MD se /roduce 5ai ales Entr4o

zon9 de/9Git9 a dezvolt9riiD /e care a5 /utea4o nu5iD la fel de

Endre/t9ţit Kzona /osi6ilului regresM GiD inversD ceea ce ,).B?gotsZi

nu5eGte caracterul li5itat al Kzonei /ro@i5ei dezvolt9riM esteD EnfondD consecinţa aceleiaGi v?scozit9ţi geneticeD /roiectat9D Ens9D

asu/ra eta/ei i5ediat ur59toare a dezvolt9rii.

*e fa/tD at?t "nhelderD c?t Gi B?gotsZi s4au referit la unul Gi

acelaGi feno5enD adic9 la dezvoltarea 5intal9 Encetinit9D greoaieD

neter5inat9 a deficientului 5intalD la dina5is5ul distorsionat al

acestei dezvolt9ri. (u5ai c9D En ti5/ ce "nhelder a a6ordat

feno5enul /rivind /rioritar En direcţia eta/elor dea /arcurse En

131




/rocesul dezvolt9riiD B?gotsZi a f9cut acelaGi lucru /rivindD 5ai alesD

s/re eta/ele viitoare ale dezvolt9rii. (oi /ro/une5 o viziune

si5ultan9 En a56ele sensuriD ceea ce ofer9D du/9 c?te se /areD o

i5agine 5ai co5/let9 Gi 5ai unitar9 asu/ra dina5icii dezvolt9rii

/sihointelectuale a co/iilor cu deficienţe 5intaleD co/ii care nu

nu5ai c9 Enainteaz9D /e dru5ul dezvolt9rii lorD cu /aGi 5ici Gi

nesiguriD dar adesea se Gi /oticnescD uneori regreseaz9 te5/orarD

/entru caD En cele din ur59D s9 se /lafoneze Enainte de a atinge

stadiile su/erioareD oferindu4neD astfelD ta6loul unei evoluţii

neter5inate Gi a unei 5ari insta6ilit9ţiD deci a unei dina5icidistorsionate a /rocesului dezvolt9rii.

Fi.4ra -

)che5a IzonelorI dezvolt9rii 5intaleD En lu5ina teoriilor /sihologice

ale lui ,.). BEgotsZi Gi . "nhelder

O1

a1 61 c1 d1

1 la co/ilulnor5al

7 la de6ilul a7 67 c7 d7 e5intal

137




/lafonarea dezvolt9rii

5intale

O7

LEGENDĂ

a1D a72 zona consolidat9 a dezvolt9rii 5intale

61D 672 zona chiziţiilor insta6ileO1D O72 5o5entul dat al dezvolt9rii

c1D c72 zona /ro@i5ei dezvolt9ri AP*

d1D d72 zona dezvolt9rii En /ers/ectiv9

e ;2 zona /lafon9rii de6ilului 5intal la nivelul unei eta/e

inter5ediare a 5aturiz9rii Gi eficienţei 5intale

*u/9 /9rerea noastr9D toc5ai aceast9 dina5ic9 a/arteD distor4

sionat9 a dezvolt9rii se afl9 la originea s/ecificit9ţii deficienţei

5intale. Cunosc?nd aceastaD ave5 /osi6ilitatea s9 acţion95 5ai

eficientD Encerc?nd s9 influenţ95 /ozitiv Gi s9 diri95D /e c?t /osi6ilD

Ens9Gi dina5ica dezvolt9riiD s9 l9rgi5 din 5ers Gi s9 activ95 A.P.*.Da/ro/iind4o c?t 5ai 5ult de /ara5etrii s9i nor5aliD o6iGnuiţi. Cu5T

ai ales /rin desf9Gurarea cores/unz9toareD ada/tat9D a activit9ţilor

de Env9ţare orientate for5ativD En str?ns9 leg9tur9 Gi interde/endenţ9

cu activit9ţile de tera/ie co5/le@9 a Entregii /ersonalit9ţi.

*e fa/tD e@erciţiulD Env9ţarea su6 diferitele sale for5e 4 ludic9D

afectiv9D /ractic9 GiD desigurD cognitiv9D 5oral9 etc. 4 tre6uie s9 sesitueze En centrul /rocesului tera/eutic co5/ensatorD organizat c?t

133




5ai de ti5/uriu /osi6il Gi desf9Gurat En 5od siste5atic Gi variat.

7.7.!. "nter/retate En sensul celor de 5ai susD caracterul restr?ns al

/ro@i5ei dezvolt9ri Gi v?scozitatea genetic9 /ot fi considerateD du/9

/9rerea noastr9D Gi o e@/resie calitativ9 a feno5enului de Ent?rziere En

dezvoltarea co/ilului cu deficienţ9 5intal9D feno5en /e care

/rocedeele /siho5etrice clasice El /un En evidenţ9D 5ai ales su6

as/ectul cantitativ.

Prin /ris5a activit9ţilor de Env9ţareD evidenţierea e@/resiei

calitative a Ent?rzierii elevilor handica/aţi 5intal ne deter5in9 s9acord95 o atenţie deose6it9 nu doar /relungirii ti5/ului de Env9ţare

/entru aceeaGi secvenţ9 curricular9D ci Gi unor 59suri viz?nd

a5eliorarea de5ersului 5etodologic.

*intre aceste 59suriD consider95 a fi i5/ortante 4 aGa cu5D de

altfelD a5 su6liniat En re/etate r?nduri2

4 /roiectarea cu gri9 a /aGilor de efectuatD at?t su6 as/ectultrans5iterii de cunoGtinţeD c?t Gi su6 as/ectul for59rii o/eraţiilor

acţiunilor 5intaleD ur59rindD En 5od e@/resD accelerarea tre/tat9 a

/rogresului En Env9ţareD adic9 trecerea gradat9 de la secvenţe de

asi5ilatD 5ai 5ici En eta/a iniţial9D la secvenţe uGor 59rite /e

/arcursJ du/9 /9rerea noastr9D acest de5ers /oate contri6ui la ceea

ceD En /aginile anterioareD nu5ea5 dezideratul cre9rii Gi l9rgiriiA.P.*. la Gcolarii cu care lucr95J

4 /reg9tirea te5einic9 a fiec9rei secvenţe de ur59rit En

/rocesul Env9ţ9rii Gi realizarea co5/let9 a fiec9rui /as /roiectatD

astfel Enc?t s9 se /revin9 regresul ulteriorD ca ur5are a unor secvenţe

/arcurse su/erficialJ

4 revenirea /eriodic9D En conte@te diferiteD 5ai ales asu/ra con4

ţinuturilor Gi o/eraţiilor Enc9 insuficient conturate sta6ilizateD En

13-




/ers/ectiva /revenirii alunec9rilor Ena/oi s/re reacţii facile GiD

desigurD a consolid9rii te5einice a fiec9rei noi achiziţii cognitiveD

instru5entale sau /ractice du/9 :!D /.8!.

$oate acestea suntD de fa/tD doar c?teva dintre cerinţele funda4

5entaleD /e care le consider95 necesare /entru un 5odel ada/tat de

Env9ţareD cerinţe /e care le des/rinde5 analiz?nd Gi a/rofund?nd

feno5enul li5it9rii /ro@i5ei dezvolt9ri Gi al v?scozit9ţii genetice la

Gcolarii cu handica/ 5intalD En /lusD ţin?nd cont de /articularit9ţile

descrise ale dina5icii dezvolt9rii /sihointelectualeD dar Gi de dificul4

t9ţile /e care aceGti Gcolari le Ent?5/in9 En EnţelegereaD stocarea Gire/roducerea cunoGtinţelorD ca ur5are a /articularit9ţilor /roceselor

cognitive Gi 5nezice 4 la care ne vo5 referi En ca/itolul ur59tor 4

orice activitate de EnsuGire a unui nou ele5ent cognitivD instru5entalD

/ractic etc. va tre6ui s9 /arcurg9 o serie de eta/e Enl9nţuite.

Prelu?nd Gi co5/let?nd descrierea acestor eta/e du/9 o cerce4

tare e@/eri5ental9D /e care a5 desf9Gurat4o En leg9tur9 cu /redarea4

Env9ţarea cunoGtinţelor ele5entare de geografie En activitatea Gcolar9

cu elevii handica/aţi 5intalD eta/ele res/ective se eGaloneaz9 astfel

8:D/.:4812

a E(apa !e pre.%(ire

4 iniţial9 /rioritar interdisci/linar9J

4 s/ecific9 /rioritar intradisci/linar9.

: E(apa e@er6%rilor a#ali(ice 2 !e "#$%&are propri42zi6%)

c E(apa co#6oli!%rii .e#eraliza(oare

4 /rin a/licare /ractic9 la aceeaGi disci/lin9 Gcolar9 adic9

13!




intradisci/linarJ

4 /rin transfer la alte disci/line Gcolare adic9 interdisci/linar.

*esigurD aceste eta/e nu tre6uie inter/retate rigidD ca tre/te

o6ligatorii Gi de di5ensiuni date ale unei sc9ri unifor5eD ci ca /aGi

succesiviD dar elastici aceasta de/inz?nd de rezultatele evalu9rii /e

/arcurs Gi care interacţioneaz9 En ur59rirea unor o6iective corelate

Gi ierarhizate. )ta6ilirea o6iectivelor res/ective tre6uie f9cut9 /rin

analiza dificult9ţilor concrete Ent?5/inate de elevi En /arcurgerea

fiec9rei secvenţe curriculareD Ensoţit9 de e@/licarea cauzelor care le

/rovoc9 /sihologiceD didactice Gi a56ientale Gi de schiţareade5ersului 5etodologicD care s9 vizeze Enl9turarea sau chiar

/revenirea dificult9ţilor res/ective.

*e e@e5/luD unul din o6iectivele Env9ţaţii cunoGtinţelor

ele5entare de geografieD de c9tre elevii handica/aţi 5intal din

clasele 5ari ale Gcolii s/ecialeD const9 En EnsuGirea /rocedeelor

ele5entare de lucru cu h9rţi si5/leD /rocedee careD odat9 EnsuGiteD /otdeveniD ele EnseleD izvor de noi cunoGtinţe.

Procesul EnsuGirii acestor /rocedee este de 5ai lung9 durat9

dec?t En Env9ţ95?ntul co/iilor f9r9 deficienţ9 5intal9D eGalon?ndu4seD

/racticD /e Entreg /arcursul anilor de instruire a elevilor handica/aţi

5intal. #stfelD En /ri5ele clase ale Gcolii s/ecialeD deGi /lanul de

Env9ţ95?nt nu /revede lecţii de geografieD elevii /arcurgD totuGiD oeta/9 intens9 de /reg9tire iniţial9D cu caracter interdisci/linarD viz?nd

definitivarea /rocesului de lateralizareD /recizarea sche5ei cor/oraleD

orientarea En s/aţiul Enconur9torD dar Gi orientarea /e o su/rafaţ9

/lan9D /recizarea re/rezent9rilor de 59ri5eD de for59D de culoare Gi

de nuanţe cro5atice etc.

'ste vor6aD deciD de realizarea 5ai ales a unor ele5ente de

educaţie /siho5otorieD f9r9 de care nu este /osi6il9 EnsuGireaD En

13>




eta/ele ur59toareD a acelor reguli 4 fie ele chiar Gi ele5entare 4care

stau la 6aza /rocedeelor de orientare En 5ediul Enconur9torD dar Gi de

lucru cu 5aterial cartografic si5/lu.

*esigurD ele5entele enu5erate de educaţie /siho5otorie nu

intr9 En atri6uţiile unei singure /ersoane cadru didacticD ci

re/rezint9 o6iective concrete ale 5ai 5ultor s/ecialiGtiD de e@e5/luD

ale celor care desf9Goar9 activit9ţile de a6ilitare 5anual9 cu eleviiD

activit9ţile de tera/ie a li56auluiD de cunoaGterea 5ediului

Enconur9torD de educaţie fizic9 etc.

#ceasta Ensea5n9D totodat9D c9 /reg9tirea iniţial9 /entru odisci/lin9 sau alta inclusiv /entru EnsuGirea cunoGtinţelor ele5entare

de geografieD /e care le ave5 En vedere aici nu se face se/aratD ci

/entru un gru/ de disci/line /e l?ng9 cele 5enţionate referitor fa

geografieD un e@e5/lu gr9itor El re/rezint9 Gi corelaţia str?ns9 ce

e@ist9 la clasa l Entre /erioada /rea6ecedar9 Gi /erioada de /reg9tire

/entru EnsuGirea cunoGtinţelor ele5entare de arit5etic9.

*u/9 /reg9tirea iniţial9 cu caracter generalD co5unD ur5eaz9

eta/a /reg9tirii s/ecificeD En cadrul c9reia elevii Envaţ9 se5nele Gi

culorile convenţionale /ro/rii geografieiD adic9 acele ele5ente

grafice Gi cro5aticeD /e care le /ute5 nu5i Kalfa6etul h9rţiiM. Pentru

for5area acestor instru5enteD /rogra5a de Env9ţ95?nt a Gcolilor s/eciale rezerv9 un Entreg an Gcolar 4clasa a B4a. )e Ence/e /rin

solicitarea elevilor de4a recunoaGte situaţii ele5entareD at?t En

a56ianţa geografic9 ne5ilocit9D c?t Gi re/rezentate grafic /rin se5ne

convenţionale de /ild9D o situaţie concret9D intuit9 ne5ilocit En

terenD const?nd dintr4un /od /este un r?u traversat de o cale ferat9D

este a/oi desenat9 /e ta6l9 Gi En caieteD 5ai Ent?i de /rofesorD a/oi de

elevi.

13




*u/9 5ai 5ulte e@erciţii de acest gen co5/licate uGor Gi

tre/tatD se Envaţ9D En continuareD citirea /lanurilor si5/le ale unor

Enc9/eri 6ine cunoscute elevilor sala de clas9D sala de 5eseD

dor5itoare etc.D a /lanului Gcolii Gi a^ E5/reuri5ilor sale. Cu unii

dintre elevii 5ai 6uniD se /ot face Gi e@erciţii ceva 5ai dificileD cu

/lanul localit9ţii de reGedinţ9 a GcoliiD desigur c9 Entoc5it de /rofesor

Gi doar KcititM de elevii res/ectivi.

Lnţeleg?ndD En aceast9 eta/9 de /reg9tire s/ecific9D /rinci/iul

E56in9rii ele5entelor cartograficeD astfel Enc?t ele s9 redea relaţiile

s/aţiale dintr4un frag5ent al a56ianţei geograficeD identificat EnterenD unii elevi din clasele 5ari vor reuGi s9 foloseasc9D la lecţiile de

geografieD h9rţi si5/leD adic9 s94Gi re/rezinte ce anu5e redau ele /rin

se5nele Gi culorile convenţionale folosite. *e ase5eneaD /rocedeele

ele5entare de lucru cu hartaD EnsuGite Gi consolidate En aceast9 eta/9 a

e@ers9rii analiticeD vor /utea fi utilizateD /rin transferD la lecţiile de

Gtiinţele naturiiD /recu5 Gi En c9l9toriile turisticeD En EnsuGirearegulilor de circulaţie rutier9 etc.D ceea ce re/rezint9D desigurD o

consolidare generalizatoare Gi un transfer cu caracter interdisci/linar.

7.7.>. %eferirile de 5ai susD En leg9tur9 cu eta/ele EnsuGirii alfa6etului

cartografic ele5entar de c9tre elevii cu handica/ 5intalD re/rezint9

doar una dintre situaţiile concrete verificate de noiD En /ro/riaactivitate cu aceGti eleviD /rin care a5 Encercat s9 ilustr95

/osi6ilitatea de a realiza Gi cu ei desf9GurareaD En ti5/ Gi /e eta/e

corelateD a activit9ţii En Gcoal9. #ceste activit9ţi En Gcoal9 ne ofer9D

Ens9D Gi alte nu5eroase situaţii 4 cu5 suntD de /ild9D lecţiile de

EnsuGire a citit4scrisuluiD de for5are a re/rezent9rilor Gi noţiunilor

nu5ericeD cele viz?nd Enţelegerea leg9turilor cauzale Entre feno5ene

etc. 4situaţii En careD eGalonarea Env9ţ9riiD confor5 eta/elor descrise

138




5ai susD /oate s9 se dovedeasc9 deose6it de util9.

*esigurD ni se /oate o6iecta fa/tul c9 e@e5/lul nostruD referitor

la EnsuGirea cunoGtinţelor Gi for5area de/rinderilor de folosire a

5aterialului cartografic ele5entar de c9tre Gcolarii cu handica/

5intal nu este toc5ai re/rezentativD Entruc?tD du/9 a6solvirea Gcolii

este /uţin /ro6a6il c9 a6solvenţii res/ectivi vor 5ai avea ocazia s94l

foloseasc9D En ceea ce ne /riveGteD nu E5/9rt9Gi5 acest /unct de

vedereD din dou9 5otive2 En /ri5ul r?ndD /entru c9D En viaţa cotidian9

a e/ocii /e care o tr9i5D si56olistica ele5entar9 4 inclusiv cea

cartografic9D dar Gi cea rutier9D cea i5/licat9D 5ai 5ult sau 5au /uţinD En diferite ocuri de societateD cea de care se face uz En

/rogra5ele 5eteo trans5ise /entru /o/ulaţie 4 este 5ereu /rezent9

GiD deciD necesar de cunoscut.

%ezult9 c9 o /reg9tire /entru integrarea acce/ta6il9 En gru/uri

sociale o6iGnuite 4 fa5ilieD gru/ de 5unc9 etc. 4 a oric9rui individD

deci Gi a viitorului a6solvent al Env9ţ95?ntului s/ecialD Ensea5n9inclusiv /reg9tirea saD fie chiar Gi ele5entar9D /entru a avea acces la

astfel de activit9ţiD /reocu/9ri Gi 5iloace de co5unicare cotidian9.

Ln al doilea r?ndD antrenarea la Enţelegerea Gi utilizarea unor

5iloace ele5entare de si56olizare se /oate face En conte@tul unor

situaţii ludiceD s/ecial createD care fac /l9cere celor antrenaţi Gi

contri6uie la 5o6ilizarea lor afectiv9.Ln al treilea r?nd 4 /e care El consider95D de altfelD as/ectul

esenţial 4 antrena5entul Gcolarilor cu handica/ 5intal /entru a

Enţelege rostul Gi /entru a utiliza anu5ite 5iloace si56olice ele5en4

tare /oate uca un i5/ortant rol co5/ensatorD deoarece funcţia sa de

si56olizare se5iotica esteD du/9 cu5 se GtieD /uternic afectat9.

)olicitarea En cele 5ai variate conte@te Gi En condiţii de autor siste4

5atic 4 deci acţion?nd En zona /ro@i5ei dezvolt9ri a funcţiei

13:




res/ective 4 aceast9 funcţie se va /utea dezvoltaD c?t de c?tD Gi la

Gcolarul cu handica/ 5intalD fa/t care va avea consecinţe favora6ileD

inclusiv asu/ra i5/lic9rii sale En co5unicarea social9D at?t /rin

li56a ver6alD c?t Gi /rin alte li56ae ele5entare accesi6ile.

-)1) He(erocro#ia !ez$ol(%rii

KB?scozitateaM deficientului 5intal 4 5anifestat9D du/9 cu5

a5 v9zutD /rin lentoareD /oticneliD stagn9ri Gi chiar reculuri 4 c?t Gi

caracterul li5itatD restr?ns al dezvolt9rii sale En /ers/ectiv9D nue/uizeaz9 Entreaga ga59 de /articularit9ţi ale dina5icii dezvolt9rii la

acest deficient. O alt9 caracteristic9 a acestei dina5ici distorsionateD

la fel de i5/ortant9 /entru a fi cunoscut9 Gi luat9 En consideraţieD En

/ers/ectiva 5odel9rii ada/tative a activit9ţilor de Env9ţare cu

deficienţii 5intalD o re/rezint9 heterocronia lor s/ecific9D feno5en

cercetat Gi descris 4du/9 cu5 a5 5ai su6liniat 4 de c9tre %. Aazzo1:>0J 1:>:D trad. 1::.

Lncerc?nd o sintez9 a ideilor susţinute de %. AazzoD En leg9tur9

cu aceast9 /ro6le59D vo5 s/une c9 heterocronia s/ecific9 defi4

cienţilor 5intal este acea caracteristic9 /rin care aceGti deficienţi sunt

nu nu5ai Ent?rziaţi En dezvoltarea lorD ci sunt Gi dizar5onici Enstructura /ersonalit9ţiiD ceea ce Ensea5n9 c9 Ent?rzierea En dezvoltare

se 5anifest9 inegal la nivelul diferitelor /aliere.

7.3.1 *e o6iceiD /unerea En evidenţ9 a Ent?rzierii glo6ale la co/iii

deficienţi 5intal se realizeaz9 cu autorul unor instru5ente o6iGnuite

de /sihodiagnoz9D Endeose6i al unor teste de inteligenţ9 general9D

co5/ar?ndu4se rezultatele o6ţinute de aceGti co/ii cu /erfor5anţele

1-0




5edii ale co/iilor cu intelect nor5al de aceeaGi v?rst9 cronologic9.

#tunci c?nd se ur59reGte evidenţierea Ent?rzierilor En dezvoltarea

diferitelor ele5ente co5/onente ale /rofilului /sihologicD se recurge

la co5/araţii Entre eGantioane echivalenteD ca nivel de dezvoltare

intelectual9D calcul?nd4seD Ens9D analitic coeficienţii de dezvoltare

/entru fiecare dintre /ara5etrii i5/licaţi En co5/araţie. Un ase5enea

/rocedeu a stat Gi la 6aza evidenţieriiD /rin cercet9ri la6orioaseD de

c9tre %. Aazzo Gi cola6oratorii s9iD a feno5enului la care ne referi5

En /rezentul su6ca/itol.

Ln faza iniţial9 a cercet9rilor desf9Gurate de echi/a lui %.Aazzo1:>0D au fost analizate a59nunţit Gi inter/retate rezultatele o6ţinute

la o serie de teste 4 de inteligenţ9 general9D de organizare s/aţial9D de

eficienţ9 /siho5otorie G.a. 4 a/licat9 /e un eGantion de co/ii En v?rst9

cronologic9 de : 4 1- aniD cu de6ilitate 5intal9 uGoar9D nediferenţiat9

etiologic Gi av?nd un C.". 5ediu W 0. Pe 6aza rezultatelor 5edii

o6ţinute de co/iii /artici/anţi la fiecare dintre cele 1: /ro6e a/licateDs4a construit o /sihogra59 glo6al9D un /rofil /sihologic al Entregului

gru/ de co/ii cu de6ilitate 5intal9 investigaţi figura 3D co5/araţia

fiind realizat9D /rin ra/ortare la etalonD cu /erfor5anţele 5edii ale

co/iilor nor5al dezvoltaţi din /unct de vedere intelectualD dar av?nd

aceeaGi v?rst9 5intal9D deci o v?rst9 cronologic9 5ai 5ic9.

*u/9 cu5 se /oate constata En figura 3D rezultatele au fostaGezate En ordine cresc?nd9D de le st?nga s/re drea/taD /sihogra59

construit9 astfel /un?nd En evidenţ9 cel /uţin dou9 as/ecte deose6it

de i5/ortante /entru Enţelegerea unora dintre caracteristicile

deficienţei 5intale2

a O 5are diferenţ9 Entre valorile e@tre5eD adic9 Entre C.*.

coeficient de dezvoltare W >0D!D o6ţinut la testul ender care

1-1




sondeaz9 anu5ite as/ecte ale organiz9rii s/aţiale Gi C.*. W :1 4 la

testul Pieron de du6lul 6ara care sondeaz9 anu5ite as/ecte ale

eficienţei /siho5otorii. 'ste vor6aD deciD des/re un /rofil /sihologic

de gru/D deose6it de accidentatD s/ecific structurilor dizar5onice.

%. Aazzo e@/lic9 acesta dizar5onie a /rofilului /sihologic al

deficienţilor 5intal /rin rit5urile diferite de creGtere En diferite zone

ale dezvot9rii /sihice.

Pentru a ilustra Gi 5ai /regnantD intuitiv aceast9 idee a lui %.

Aazzo cu /rivire la rit5urile diferite de creGtere 4 dar Gi la gradul

diferit de Ent?rziere 4 En diferite zone ale dezvolt9rii /sihiceD a5recurs la o uGoar9 schi56are a 5odalit9ţii de re/rezentare grafic9 a

aceloraGi rezultate o6ţinute la cele 1: /ro6e a/licateD folosindD En

acest sco/D s9geţi ascendenteD trasate /e o foaie cu /9tr9ţele figura 3

6is.

6 Cel de al doilea as/ectD /us En evidenţ9D se refer9 la situarea valorii5aorit9ţii a6solute a /ara5etrilor investigaţi 18 din totalul de 1:

su6 nivelul dezvolt9rii nor5aleD adic9 C.*. W :0D ceea ce coreleaz9

/uternic cu gradul 5ai 5ic sau 5ai 5are de Ent?rziere En dezvoltarea

fiec9rui /ara5etru. Prin ur5areD /rofilul /sihologic heterocronic al

deficienţilor 5intal se situeaz9D /ractic En Entregi5eD su6 nivelul

5ediu al dezvolt9rii nor5ale.

9# co#cl4zieD rezult9 c9 heterocronia deficientului 5intal

re/rezint9D de fa/tD consecinţa unei dezvolt9ri glo6aleD dar inegal

Ent?rziate GiD deciD dizar5onice.

Cercet9rile ulterioareD efectuate /e eGantioane de co/ii cu

de6ilitate 5intal9D diferenţiate etiologicD au /us En evidenţ9 /rofiluri

heterocronice diferite /entru co/iii cu de6ilitate 5intal9 de origine

1-7




e@ogen9 sau /atologic9 Gi /entru cei cu de6ilitate endogen9D Entre

cele dou9 su6categorii etiologice 4 /e l?ng9 ase59n9ri const?ndD 5ai

alesD En Ent?rzierea glo6al9 a dezvolt9rii Gi En eficienţa 5intal9

sc9zut9 4 a/9r?nd evidente deose6iri cu valoare se5nificativ9 En

/sihodiagnosticul diferenţial.

*e ase5eneaD au fost construite /sihogra5e heterocronice

individualeD facilit?nd descrierea analitic9D 6ogat9 En se5nificaţii

/entru organizarea /rocesului tera/eutic co5/ensator cu fiecare

individ En /arteD inclusiv /entru ela6orarea unor 5odele ada/tate de

Env9ţare Gi a unor /rogra5e tera/eutice individualizate.

7.3.7. Co5ent?nd rezultatele cercet9rilor sale /rezentate En figura 3D

%. A?zzo su6linia c9 rezultatele res/ective Kse ierarhizeaz9 /este Gi

su6 nivelul inet4)i5onD cu un 5ini5 /entru /ro6ele En care

intervine organizarea s/aţial9 de e@e5/luD la testul ender Gi cu un

5a@i5 la /ro6ele de eficienţ9 /siho5otorie randa5entul la testul dedu6lu 6araM 13!D /.8:.

*e aici concluzia c9 "deilul, comparat cu copilul normal, se

dezvoltă n ritm diferit, n ceea ce priveşte diferitele sectoare ale

dezvoltării psihoiologice'. Enainte de toateD este vor6a de un rit5

diferit "ntre creşterea fizică şi creşterea mintală, ntre dezvoltarea

somatică şi dezvoltarea cereralăM. Feno5enulD /e care autorul Elnu5eGte Kheterocronie funda5ental9M 13!D /. 8 e@/lic9 toate

celelalte feno5ene heterocronice ale de6illilor 5intalD /rintre acestea

evidenţiindu4seD En 5od deose6itD inegalitatea Entre rit5urile de

creGtere a ca/acit9ţii de organizare s/aţial9 Gi a randa5entului En /lan

/siho5otor.

F9r9 Endoial9 c9 anu5ite diferenţe Entre rit5urile de dezvoltare

a diferitelor ele5ente care intr9 En co5/onenţa /rofilului /sihologic

1-3




/ot fi constatate nu nu5ai la deficienţii 5intalD ci Gi la co/iii a c9ror

creGtere se Enscrie En li5itele /ara5etrilor nor5aliD En acest sensD .

&olu 1::3 su6liniaz9 c92 "dinamica funcţională a sistemului

personalităţii este suordonată legilor heterocroniei şi

heteronomiei' Gi c9D "potrivit primei legi, dezvoltarea şi maturizarea

diferitelor trăsături, procese şi susisteme componente au ritmuri

diferite şi se realizează la momente de timp diferite, ceea ce face ca,

la diferite v$rste, gradul de eficienţă adaptativă n raport cu

diferitele modalităţi şi categorii de solicitări să fie semnificativ

diferit' 7D /.3!.Ln cazul co/iilor f9r9 deficienţeD /ute5 vor6i des/re o

Kheterocronie nor5al9MD care nu afecteaz9 esenţial caracterul

echili6rat al structurii /ersonalit9ţii lorD s/re deose6ire de

heterocronia de6ililor 5intal 4 generatoare a dizar5oniei 4 /e careD

Entr4o lucrare /u6licat9 5ai t?rziuD %.Aazzo 1:8 o nu5eGte

Kheterocronie oligofrenic9MD desigur /rin analogie cu ter5enulKinerţie oligofrenic9 sau /atologic9MD introdus En li56aul de

s/ecialitate de #.%. ,uria 1:>0.

eterocronia oligofrenic9 re/rezint9D deciD e@/resia unor

inegalit9ţi En rit5urile dezvolt9rii diferitelor co5/onente ale

/rofilului /sihologic al fiec9rui deficient 5intalD 5anifestate /e

fondul unor Ent?rzieri glo6aleD 5ai 5ult sau 5ai /uţin accentuateD Gisituate su6 valorile 5edii ale dezvolt9rii nor5ale.

7.3.3. %. Aazzo 1:>: consider9D Ens9D c9 feno5enul s/ecificit9ţii la

deficienţii 5intal nu se rezu59 nu5ai la rit5urile diferite de

dezvoltare a co5/onentelor /rofilului /sihologicD ci re/rezint9D toto4

dat9D Kun deficit de organizare intelectual9M 13!D /.30. #utorul

e@e5/lific9 acest as/ect al s/ecificit9ţiiD analiz?nd rezultatele

1--




o6ţinute la testul de du6lu 6araD En rezolvarea c9ruia de6ilul 5intal

se a/ro/ie de /ara5etrii nor5ali su6 as/ectul vitezei de e@ecuţieD

r95?n?ndD Ens9D 5ult En ur5a co/ilului nor5al de aceeaGi v?rst9

5intal9 su6 as/ectul calit9ţii /reciziei e@ecuţiei. ,a co/ilul nor5al

En v?rst9 de :410 aniD 5odificarea vitezei de e@ecuţie nu influenţeaz9

/recizia rezolv9rilor la testul a5intitD e@ist?nd Ko anu5it9 integrare

Entre vitez9 Gi /recizieD cores/unz9tor unui s/aţiu de autoreglareM

13!D /.30. #ceast9 integrare nu se Ent?lneGteD Ens9D la de6ilD nici

atunci c?nd el atingeD En dezvoltarea saD v?rsta 5intal9 de : ani.

%.Aazzo 5enţioneaz9 c9 un de6il 5intal de 1- aniD v?rst9cronologic9 Gi : aniD v?rst9 5intal9 atinge la testul res/ectiv viteza de

e@ecuţie a unui co/il nor5al de 17 aniD En ti5/ ceD su6 as/ectul

Kstilului de lucruMD el nu va /utea de/9Gi nivelul unui co/il de >4

aniD ceea ce re/rezint9 un i5ens decala Entre valorile celor doi

/ara5etriD adic9 Entre viteza Gi calitatea e@ecuţiei.

*e aici concluzia c9D deGi dezvoltarea intelectual9D c?t Gidezvoltarea /siho5otorie la de6ilii 5intalD se Enscrie fiecare Entr4o

scar9 genetic9D rit5urile lor sunt at?t de diferiteD Enc?t dau naGtere

unui ta6lou discordantD Kunui stil de co5/orta5entD care nu a/arţine

nici unei v?rsteM 13!.

*atorit9 Kta6loului discordantM descrisD constatat la unul Gi

acelaGi individ deficient 5intal En diferite eta/e ale dezvolt9rii saleDdar Gi En diferite 5o5ente Ent?5/l9toareD En literatura de s/ecialitate

se vor6eGteD uneoriD des/re o Keterodezvoltare intraindividual9M >!

careD du/9 /9rerea noastr9D face necesar9 a6ordarea diferenţiat9D En

/rocesul tera/eutic4co5/ensatorD a individului deficient 5intalD nu

nu5ai En ra/ort cu alţi indivizi din aceeaGi categorieD dar Gi ţin?nd

cont de /ro/riile /articularit9ţi Gi dezechili6re de 5o5ent.

Ln fineD /entru a su6linia Gi 5ai 5ult i5/ortanţa /e care o atri4

1-!




6uie %. Aazzo Kdeficitului de organizare intelectual9MD En caracteriza4

rea s/ecificit9ţii de6ilit9ţilor 5intaleD a5inti5 ideea sa referitoare la

KconvergenţaM str?ns9 Entre acest deficit Gi alte dou9 caracteristici

funda5entale2 Kv?scozitatea genetic9M . "nhelder 4 la care ne4a5

referit En /aginile anterioare 4 Gi Kinerţia oligofrenic9M #.%. ,uriaD

/e care o vo5 analiza En su6ca/itolul ur59tor. *in aceast9

convergenţ9D din interacţiunea tr9s9turilor a5intite dar Gi a altora

rezult9 acea tr9s9tur9 funda5ental9 Gi glo6al9 a deficientului 5intal 4

fragilitatea /ersonalit9ţii 4 care se 5anifest9D /regnantD En /rocesul

ada/t9rii saleD En conduita ver6al9D En co5/orta5entul cotidian etc. Gieste invocat9 de nu5eroGi autori En lucr9rile lor2 '. Berza 1:3D B.l.

,u6ovsZi 1:8D *. B. Po/ovici 7000 G.a.

7.3.-. *u/9 cu5 a5 5ai 5enţionatD En cea de a doua eta/9 a

cercet9rilor desf9Gurate de %.Aazzo GiD 5ai alesD de unii cola6oratori

ai s9iD investigaţiile s4au organizat /e eGantioane diferenţiateetiologicD fiind o6ţinute /sihogra5e heterocronice diferite /entru

su6categoria de6ililor e@ogeni Gi /entru su6categoria de6ililor

endogeni. #naliz?nd aceste /sihogra5e diferenţiate figura - 4 /rin

ra/ortare la /sihogra5a iniţial9 cu caracter glo6al 4 . Chiva 1:3

insist9D 5ai alesD /e ur59toarele constat9ri 17D /. :72

inferioritatea /erfor5anţelor de6ililor e@ogeniD co5/arativcu /erfor5anţele de6ililor endogeniD e@ce/ţie f9c?nd /ro6ele

de lectur9 Gi ortografie deciD /ro6ele din do5eniul

li56aului la care de6ilii e@ogeni au o6ţinut rezultate

Entruc?tva 5ai 6uneJ

inferioritatea 5a@i59 a de6ililor e@ogeni la /ro6a de rit5D la

care /erfor5anţele lor sunt 5ult inferioareD nu nu5ai Enra/ort cu /erfor5anţele de6ililor endogeniD dar Gi En ra/ort cu

1->




/ro/riile /erfor5anţe la celelalte /ro6e.

$rasee heterocronice diferenţiate etiologic /erfor5anţe

e@/ri5ate En valori 5edieneJ du/9 . ChivaD 1::D /. 7>-.

'vident c9 aceste Kinferiorit9ţiM ale de6ililor e@ogeni tre6uie

luate En considerare En organizarea activit9ţilor tera/eutic4

co5/ensatorii GiD desigurD a /rocesului instructiv4educativ. En cazul

de6ililor 5intal cu etiologie e@ogen9 sau /atologic9D dar Gi al celor cu

etiologie 5i@t9D aceast9 diferenţiere tre6uie dus9D adeseaD /?n9 la

individualizareD Endeose6i su6 as/ectul ada/t9rii la rit5urile /ro/riide lucru Gi Entoc5ind /entru fiecare caz En /arte /rogra5e

K/ersonalizateM de tera/ie s/ecific9.

Ln /ers/ectiva celor analizate 5ai susD /ute5 afir5aD se /areD c9

heterocronia oligofrenic9 nu constituieD de fa/tD o tr9s9tur9 si5ilar9

altor tr9s9turi ale deficienţei 5intaleD ca inerţia /atologic9D

v?scozitatea genetic9D li5itarea /ro@i5ei dezvolt9ri G.a.D ci re/rezint9consecinţa interacţiunii tuturor acestor tr9s9turiD concretiz?ndu4se En

Ent?rzieri Gi inegalit9ţi reflectate Entr4o /sihogra59 sau alta. Cel /uţin

aGa ar rezulta din fa/tul c9D referindu4se la necesitatea redefinirii

noţiunii de de6ilitate 5intal9D En ra/ort cu e@igenţele ada/t9rii la

condiţiile societ9ţii actualeD %. Aazzo 1:>:D trad. 1:: nu

5enţioneaz9 heterocronia ca i5/licat9 noţiunii de s/ecificitateD ci oenu5era ca ele5ent de referinţ9D al9turi de coeficientul intelectual Gi

de s/ecificitateD En conte@tul factorilor deter5inanţi Gi ai anu5itor

criterii de a/reciere.

7.3.!. Cercet9rile desf9Gurate de %.Aazzo Gi cola6oratorii s9iD /rin

care a fost /us En evidenţ9 feno5enul heterocroniei oligofreniceD s4au

6azatD aGa cu5 a5 v9zutD /e utilizarea unui set de /ro6e 4 En total 1: 4

viz?nd a/recierea conco5itent9 Gi co5/arativ9 a nivelului dezvolt9rii

1-




/sihice2 inteligenţa general9D li56aulD /siho5otricitateaD organizarea

s/aţial9 etc. *u/9 /9rerea noastr9 Ens9D /9rere argu5entat9 Gi En alte

lucr9ri /u6licate anterior :1D :!D as/ecte heterocroniceD 5ai 5ult

sau 5ai /uţin accentuateD /ot fi evidenţiate Gi /rin investigaţii 5ai

restr?nse ca sfer9 de cu/rindereD viz?nd o singur9 latur9 a

/ersonalit9ţiiD de /ild9D /siho5otricitateaD sau chiar 5ai restr?ns9D

/siho5otricitatea 5anual9 fin9.

#stfelD Entr4o cercetare desf9Gurat9 E5/reun9 cu Florica

(icolescu 1::D 1:80D En care au fost cu/rinGi 10: eleviD din clasa

l a Gcolii aut9toare Gi un gru/ 5artor for5at din 70 de co/iiD dingru/a 5are a gr9diniţei de 5as9 avEnd a/ro@i5ativ aceeaGi v?rst9

5intal9 a5 constatat o serie de as/ecte heterocronice /rin a/licarea

unor /ro6eD viz?nd investigarea unui singur as/ect 4 nivelul unor

a6ilit9ţi 5anualeD 6azate /e /siho5otricitate fin9.

Pro6ele a/licate re/rezentauD de fa/tD e@erciţii 6ine cunoscute

En literatura de s/ecialitateD unele figur?nd ca ele5ente constitutive Encadrul anu5itor instru5ente etalonateD 5ai ales /entru v?rstele 5ici

-4> ani2 Encheiatul Gi descheiatul nasturilorJ confecţionarea 6atistei

du/9 5odel 4 /liatulD su6 for59 de /9trat Gi de triunghi a dou9 Gerve4

ţele de h?rtie 4 du/9 #. &esellJ EnGirarea de 59rgele /e un fir du/9

#. *escoeudresJ nodul si5/lu Gi funda du6l9 du/9 $er5anJ Enf94

Gurarea unui fir de aţ9 /e 5osor.#/recierea rezultatelor la aceste /ro6e s4a f9cut /e 6aza unui

/uncta convenţionalD ţin?nd cont de dificultatea co5/arativ9 a

fiec9rui e@erciţiuD /recu5 Gi de calitatea Gi ra/iditatea e@ecuţiei.

%ezultatele o6ţinute En aceast9 cercetare de5onstreaz9 c9D su6

as/ectul a6ilit9ţilor 5anuale investigateD deci En /lan /siho5otorD

Entre elevii din clasa l a Gcolii s/eciale aut9toare Gi co/iii din lotul

5artor 4dar Gi En interiorul fiec9ruia din aceste loturi 4 s4au Enregistrat

1-8




diferenţe heterocronice evidenteD En acelaGi ti5/D diferenţe au a/9rut

Gi Entre rezultatele su6iecţilor din eGantionul de6ililor 5intalD

su6E5/9rţiţiD du/9 criteriul gravit9ţii deficitului intelectual sta6ilit cu

autorul testului de inteligenţ9 general9 141 K*ear6ornM En co/ii cu

de6ilitate 5intal9 uGoar9 Gi co/ii cu de6ilitate 5intal9 5oderat9.

#stfelD En ti5/ ce la co/iii cu de6ilitate uGoar9D /e fondul Ent?r4

zierilor 5anifestateD configuraţia cur6ei rezultatelor este

ase59n9toare celei o6ţinute de co/iii cu intelect nor5alD la co/iii cu

de6ilitate 5oderat9D configuraţia de ansa56lu a cur6ei rezultatelor este foarte diferit9D iar r95?nerile En ur59 sunt 5ult 5ai accentuat

heterocronice.

enţion95D de ase5eneaD c9D /e /arcursul a/lic9rii /ro6elor

noastreD 5ulţi dintre elevii handica/aţi 5intal investigaţi au

5anifestat o /uternic9 discordanţ9 Entre viteza de e@ecuţieD uneori

destul de susţinut9D Gi calitatea sc9zut9 a rezolv9rii. (e4a5 fi aGte/tatDde /ild9D caD la unele /ro6eD e@ecutarea c9rora i5/lic9 o anu5it9

e@/erienţ9 cotidian9 4 de e@e5/luD legarea nodului si5/lu Gi a fundei

du6le sau Encheiatul nasturilor 4 elevii cu de6ilitate 5intal9 5oderat9D

a c9ror v?rst9 cronologic9 se ridic9 En lotul investigat /?n9 la 11 aniD

s9 o6ţin9 /erfor5anţe 5ai a/ro/iate de cele ale co/iilor nor5al

dezvoltaţi din lotul 5artorD En v?rst9 cronologic9 de nu5ai !4> anico5/arativ cu elevii av?nd de6ilitate 5intal9 uGoar9 Gi o v?rst9

cronologic9 de 84: aniD En realitate Ens9D nivelul /erfor5anţelor

res/ective s4a dovedit 5ult 5ai sc9zut la co/iii cu de6ilitate 5intal9

5oderat9D toc5ai datorit9 nu5eroaselor ine@actit9ţi intervenite la

solicitarea de4a lucra 5ai re/edeD /recu5 Gi datorit9 unor frecvente

5iGc9ri inutileD atest?nd inca/acitatea de organizare a /ro/riei

activit9ţi.

1-:




*e5n de reţinut ni se /are Gi fa/tul c9D En ti5/ ce co/iii

/reGcolari din lotul 5artor au o6ţinut /erfor5anţele cele 5ai sla6e la

/ro6a de Encheiat nasturi Gi de Enf9Gurare /e 5osorD elevii din clasa l a

Gcolii s/eciale aut9toareD Endeose6i cei cu de6ilitate 5intal9

5oderat9D au o6ţinutD la aceste /ro6eD rezultate 5ai 6une. Pro6a6ilD

aceasta se datoreGte fa/tului c9D En ti5/ ce la co/ilul nor5al En v?rst9

de !4> aniD 5iGc9rile 5anuale unifor5e de o durat9 5ai lung9D /e

care se 6azeaz9 e@ecutarea /ro6elor la care ne referi5D trezesc o

reacţie de ner96dareD influenţ?nd negativ rezultatul finalD la elevii

de6il 5intal ele se su/ra/un cu tendinţa acestora s/re 5iGc9rire/etateD stereoti/e.

%ezult9D deciD c9 Entre co/iii cu de6ilitate 5intal9 5oderat9 Gi

cei cu de6ilitate uGoar9D dar Gi Entre diferiţii indivizi a/arţin?nd

aceleiaGi su6categorii de gravitate a de6ilit9ţii 5intaleD a/ar deose6iri

heterocronice i5/ortanteD inclusiv su6 as/ectul ca/acit9ţilor

/siho5otorii reflectate En nivelul Gi calitatea rezolv9rii diferitelor /ro6e sarcini care i5/lic9 a6ilit9ţile 5anuale. #ceste constat9ri ne

Endre/t9ţesc s9 su6linie5 c9D /e l?ng9 /sihogra5a heterocronic9

glo6al9D sau /e l?ng9 /sihogra5ele diferenţiate etiologicD /ot fi

construite /sihogra5e heterocronice diferenţiate Gi du/9 alte criteriiD

inclusiv /sihogra5e heterocronice intra5odale 4 reflect?nd

inegalit9ţile e@istenteD la un 5o5ent datD Entre ele5entele unei anu5elaturi a /ersonalit9ţii En cazul nostru . /siho5otricitatea! la unul Gi

acelaGi individ handica/at 5intal.

*esigur c9D Gi En acest cazD nivelurile diferite /e care le4au atins

co/iii a/arţin?nd celor trei eGantioane investigate EGi g9sesc e@/licaţia

En diferenţa dintre rit5urile vitezele cu care ei Enainteaz9 En

/rocesul dezvolt9rii fiec9ruia dintre /ara5etrii avuţi En vedere.

enţion95 c9 /lasarea En grafic s4a f9cut En ordinea

1!0




descresc9toare a rezultatelor o6ţinute de co/iii /reGcolari cu

dezvoltare intelectual9 nor5al9D adic9 de c9tre su6iecţii din lotul

5artor.

7.3.>. *u/9 cu5 5enţioneaz9 chiar %.Aazzo 1:>:D trad. 1::D En

/ers/ectiv9 heterocronic9 se 5odific9 /uternic viziunea o6iGnuit9

asu/ra noţiunii de coeficient intelectual 4 Gi i5/licitD asu/ra

s/ecificului Ent?rzierilor En dezvoltarea 5intal9 la handica/aţi 4 care

nu 5ai a/are ca o si5/l9 diferenţ9 5etric9D un si5/lu ra/ort Entre

v?rsta 5intal9 Gi v?rsta cronologic9.

"6ceastă diferenţă devine tensiunea unui sistem de echiliru

special, a unei structuri originale, cauza a tot ceea ce poate distinge

deilul mintal n raport cu copilul normal'D iar ra/ortul dintre v?rsta

5intal9 Gi v?rsta cronologic9 devine un ra/ort indirect Entre Krit5ul

de dezvoltare a unui individ Gt rit5ul 5ediu de dezvoltare a /ro/rieigru/e de v?rst9M 177D /.73.

Lntr4o astfel de /ers/ectiv9D /ara5etrii cantitativi ai decalaului

En dezvoltarea handica/atului 5intalD co5/arativ cu nivelul de

dezvoltare a co/ilului nor5al de aceeaGi v?rst9 cronologic9D nu 5ai

a/ar ru/ţi de /ara5etrii calitativi ai acestei dezvolt9ri. 'ste adev9rat

c9D En /ers/ectiva 5enţionat9D noţiunea Ens9Gi se de/9rteaz9D du/9 /9rerea noastr9D de sensul eti5ologic al ter5enului de heterocronie

ca dezvoltare inegal9 En ti5/D feno5enul ca atare a/9r?ndu4ne 5ai

co5/le@. *e altfelD acesta esteD /ro6a6ilD Gi 5otivul /entru careD En

studiul introductiv la volu5ul K*e6ilit9ţile 5intaleMD %.Aazzo se

Entrea69 dac9 nu cu5va ar fi fost 5ai util caD En /u6licaţiile sale

anterioareD s9 fi insistat nu at?t /e /unerea En circulaţie a ter5enului

de heterocronieD c?t 5ai ales /e analiza acelor feno5eneD care scot En

1!1




evidenţ9D la de6ilul 5intalD Kdeficitul de organizare intelectual9M

a5intit En /aginile anterioareD En ceea ce ne /riveGteD consider95 c9D

at?t feno5enul KheterocronieiMD adic9 distorsionarea dina5icii

dezvolt9rii la deficientul 5intalD c?t Gi deficitul s9u de organizare

intelectual9D reflectat9 5ai ales En s/ecificul reacţiilor de ada/tare la

solicit9rile 5ediuluiD e@ist9 Gi se 5anifest9 distinct 4 ca tr9s9turi

a/arteD 6ine conturate la deficientul 5intal 4 a56ele tre6uind s9 fie

avute En vedere /er5anent En conce/erea Gi desf9Gurarea /rocesului

instructiv4educativ Gi tera/eutic4recu/erator.

$ot En /ers/ectiv9 heterocronic9D dizar5onia deficienţilor

5intal ne a/are ca un feno5en deose6it de co5/le@D care se

5anifest9 /e diferite coordonate ale dezvolt9rii /sihice 4 at?t glo6alD

c?t Gi diferenţiat du/9 criteriul etiologieiD al gravit9ţii handica/ului

sau al /articularit9ţilor unei anu5e laturi a /ersonalit9ţii intra5odal

4 ceea ce atest9 varietatea e@tre59 En 5anifest9ri a deficienţelor 5intale Gi face necesar9 5odelarea analitic9D dus9 /?n9 la

individualizare Gi /ersonalizare a /rocesului tera/eutic4co5/ensator.

En /lanul activit9ţilor organizate de Env9ţare 4 ca /arte integrat9

central9 a acestui /roces 4 feno5enul heterocroniei genereaz9 du/9

,. (otD 1:3 necesitatea deli5it9rii cu /recizie Gi a cunoaGterii la

fiecare individ handica/at En /arte a acelor laturi ale structurii /erso4nalit9ţii careD av?nd Gansa unei dezvolt9ri 5ai ra/ide Gi fiindD deciD

5ai 6ine re/rezentate En structura /ersonalit9ţii individului res/ectivD

tre6uie sti5ulateD En /ri5ul r?ndD /entru a /utea fi valorificate c?t

5ai eficient ca K/uncte de s/riinM En /rocesul instructiv4educativ4

recu/erator.

*u/9 /9rerea noastr9D se reliefeaz9D de ase5eneaD evident Gi

necesitatea unei /reocu/9ri /er5anente /entru g9sirea acelui de5ersD

1!7




care s9 asigure echili6rarea tre/tat9 a ra/ortului Entre cei doi

/ara5etri funda5entali ai eficienţei2 rit5ul de lucru Gi calitatea e@e4

cuţiei sauD cu alte cuvinteD a unei /reocu/9ri /entru o vitez9 o/ti59

de rezolvare a sarcinilor de Env9ţare. )e Enţelege de la sine c9 nu

/oate fi considerat9 eficient9 rezolvarea unei sarcini de Env9ţareD dac9

/entru aceasta se consu59 un ti5/ Gi o energie 5ult /rea 5ariD En

ra/ort cu ti5/ul 5ediu Gi energia necesar9 /entru rezolvarea

aceleiaGi sarcini de c9tre co/ilul cu dezvoltare intelectual9 nor5al9.

"ar aGa cu5 a5 v9zutD deficientul 5intal Ent?5/in9 dificult9ţi5ari toc5ai su6 acest as/ectD ca ur5are a structurii sale /sihice 5ai

ales intelectuale dizar5oniceD dezechili6rateD Ensea5n9 c9D En

activitatea de Env9ţareD nu va tre6ui s9 cere5 unui elev cu handica/

5intalD s9 realizeze conco5itentD at?t o creGtere a vitezei de lucruD c?t

Gi o a5eliorare a calit9ţii e@ecuţieiD adic9 s9 lucreze Gi 5ai re/ede Gi

5ai 6ineD dec?t a f9cut4o En Encercarea /recedent9. Cer?ndu4iE56un9t9ţirea tre/tat9 a calit9ţii e@ecuţiei rezolv9riiD vo5 /9straD

/entru 5o5entD rit5ul dea consolidatD viteza cu care s4a de/rins GiD

inversD cer?ndu4i creGterea vitezeiD accelerarea rit5ului de lucruD vo5

c9uta s94l 5enţine5 la nivelul calitativ al Encerc9rilor anterioare.

%ezult9 c9 Gi su6 acest as/ectD En activitatea cu elevii

handica/aţi 5intalD se i5/une strategia /aGilor 5iciD 5inuţioseGalonaţi Gi corelaţi Entre ei.

1!3

%ezu5?nd concluziile /rezentului su6ca/itolD /ute5 afir5a c9D

printre cerinţele majore pentru un model adaptat de lucru cu eleviihandicapaţi mintal, c$t şi pentru concretizarea acestuia n modele

personalizate 4 cerinţe care EGi g9sesc ustificarea En analiza tr9s9turilor de s/ecificitate descrise de %.AazzoD adic9 En heterocronia dezvolt9rii GiEn dereglarea ra/ortului nor5al dintre rit5ul Gi calitatea e@ecut9rii uneisarcini inclusivD cognitive 4 se nu59r92

=o&la%&a a(aliti$@ i(i6iuali?a%&a Bi p&%)o(ali?a%&aa$ti6it@4ilo% & J(6@4a%& Bi t&%ap&uti$&

&6i&(4i&%&a &l&=&(t&lo% =ai >i(& p@)t%at& J( p%o#ilul

p)iolo8i$ al #i&$@%ui &l&6 a(i$apat =i(tal J( p&%)p&$ti6autili?@%ii lo% $a pu($t& & )p%iKi( J( %&ali?a%&a i(t&%6&(4i&i $o=pl&'&

%&ali?a%&a &$ili>%ului i(i6iual opti= J(t%& )oli$it@%il&6i?( 6it&?a & %&?ol6a%& a i#&%it&lo% )a%$i(i & J(6@4a%&.




1) I#er&ia oli.o*re#ic% 6a4 pa(olo.ic% 2 e@pre6ie a !i6(or6io#%rii!i#aicii cor(icale

B?scozitatea genetic9 Gi caracterul restr?ns al /ro@i5ei dezvol4

t9riD /recu5 Gi heterocronia oligofrenic9 re/rezint9D du/9 cu5 a5 v94

zutD 5anifest9ri ale unor distorsion9riD care se constat9 la co/iii cu

deficienţ9 5intal9D En /rocesul dezvolt9rii lor /sihiceD En /ri5ul r?ndDai dezvolt9rii intelectuale.

Un alt feno5en de distorsionare a dina5iciiD darD de data

aceastaD a dina5icii corticale la deficienţii 5intalD o re/rezint9 inerţia

oligofrenic9 sau /atologic9D feno5en concretizat En rigiditatea

reacţiilor ada/tative Gi co5/orta5entaleD En insuficienta adecvare a

acestor reacţii la schi569rile /er5anente ce se /roduc En 5ediulEnconur9tor.

3.1. *esigurD nu orice 5anifestare a inerţiei reacţiilor Gi co5/or4

ta5entelor re/rezint9 un indiciu al deficienţei 5intale. "n viaţa coti4

dian9 se Ent?lnesc situaţii nenu59rateD c?nd /ersoane cu intelect

nor5alD dar av?nd /reocu/9ri intense Entr4o anu5it9 direcţie sau

g9sindu4se su6 influenţa anu5itor e5oţii /uterniceD generatoare ale

1!-




unor feno5ene de inducţie negativ9 En scoarţa cere6ral9D sau su6 in4

fluenţa unei st9ri de o6oseal9 etc. reacţioneaz9 inadecvat condiţiilor

concrete Enconur9toareD 5anifest?nd stereoti/ii En co5/orta5entD in4

clusiv En co5/orta5entul ver6al Gi /siho5otorD /ersever9ri etc.

a 5ai 5ultD aGa cu5 su6liniaz9 P. Po/escu4(eveanu 1:8D /.

3-8 un anu5it grad de inerţie En sens de sta6ilitate este a6solut

necesar activit9ţii /sihice nor5aleD f9r9 ea ne /ut?ndu4se conce/e

refle@ogenezaD 5e5oriaD de/rinderile etc.

)/re deose6ire de aceast9 inerţie cortical9 nor5al9D inerţiaoligofrenic9 este un feno5en /atologicD ce se concretizeaz9 Entr4o

/uternic9 li/s9 de 5o6ilitate a reacţiilorD cu consecinţe negative

/entru /rocesul de ada/tare la condiţiile variate ale 5ediului

Enconur9tor. #stfelD deficienţii 5intal 5anifest9D adeseaD ncetineală

n g$ndire şi n activitate, apatie n stările afective şi n

comportament, reacţii nt$r ziate şi insuficient adaptate (diferenţiate)la stimuli recepţionaţi din mediul nconjurător etc.

anifestarea inerţiei la deficienţii 5intal nu se li5iteaz9 4 aGa

cu5 s4ar /utea crede 4 la reacţii Ent?rziateD la Encetineal9 Gi la a/atieD

ca e@/resie a unei insuficiente anga9ri faţ9 de solicit9ri.

Ca feno5en 5ai largD de dereglare a ra/ortului nor5al dintre

/rocesele nervoase funda5entale e@citaţia Gi inhi6iţiaD feno5eno/us 5o6ilit9ţii nor5ale a acestor /roceseD inerţia oligofrenic9 sau

/atologic9 se 5anifest9 frecvent Gi /rin reacţii /reci/itateD insuficient

su/use controlului conGtientD care EGi g9sesc e@/licaţia En stagnareaD

/este li5itele necesareD a unor focare de e@citaţie En scoarţa

cere6ral9. Un e@e5/lu de 5anifestare a inerţiei /atologice la nivelul

/roceselor de e@citaţie Gi a ru/eriiD En consecinţ9D a echili6rului cu

/rocesele inhi6itorii El /rezint9 /ersever9rile 5otriceD frecvent

1!!




Ent?lnite la deficienţii 5intalD 5ai ales En activitatea 5anual9D care fac

dificil9 antrenarea lor En 5unci 6azate /e 5iGc9ri conGtienteD variateD

av?nd leg9tur9 Gi cursivitate Entre ele. *esigur c9 ase5enea

5anifest9ri Engreuneaz9 5ult /artici/area co/iilor res/ectivi la ocuri

6azate /e 5iGc9ri coordonateD la activit9ţile de autoservire Gi la

activit9ţile /racticeD de /reg9tire /entru 5unca 5anual9.

3.7. *eGi rigiditatea reacţiilor la deficienţii 5intal a fost descris9 En

nu5eroase lucr9ri de s/ecialitateD noţiunea de inerţie oligofrenic9 sau

/atologic9 este legat9 de nu5ele lui #.%. ,uria Gi al cola6oratorilor acestuia2 .). PevznerD B.l. ,u6ovsZi G.a.D care au Entre/rins

nu5eroase investigaţii co5/arative asu/ra activit9ţii nervoase su/e4

rioare la co/iii nor5ali Gi la cei cu diferite ano5alii ale dezvolt9rii.

"deea funda5ental9 care se des/rinde din cercet9rile acestor

autori asu/ra caracteristicilor activit9ţii nervoase su/erioare la defi4

cienţii 5intalD este c9 inerţia /atologic9 a acestor deficienţiD adic9dereglarea 5o6ilit9ţii /roceselor nervoase funda5entaleD este cea

care se afl9 la originea si5/to5ului central oligofrenicD adic9 la

originea di5inu9rii drastice a ca/acit9ţii de a6stractizare4

generalizareD feno5en cu consecinţe 5aore asu/ra Entregii vieţi

/sihiceD Endeose6i asu/ra eficienţei intelectuale. ,a fel de Endre/t9ţit

ni se /areD Ens9D Gi un alt raţiona5entD co5/le5entar celui e@/usDanu5e c9 iniţierea ti5/urie a unor 59suri educativ4tera/eutice

co5/le@eD siste5atice Gi de lung9 durat9D viz?nd /revenirea a/ariţieiD

iarD dac9 nuD 59car di5inuarea 5anifest9rilor de inerţieD va /utea s9

deter5ineD la r?ndul s9uD li5itarea a/ariţiei sau di5inuarea gradului

de 5anifestare a si5/to5ului central oligofrenic.

B.". ,u6ovsZi 1:8 arat9 c9 inerţia /atologic9 la deficienţii

5intal se 5anifest9 /rintr4o accentuat9 insta6ilitate a noilor leg9turi

1!>




te5/orareD Kstr?5torateM /er5anent de leg9turile 5ai vechi. *e ase4

5eneaD se su6liniaz9 c9D En reacţiile lorD deficienţii 5intal Kalunec9MD

frecventD s/re siste5ele ela6orate anteriorD cele 5ai /uţin sta6ile fiind

reacţiile for5ate /rin Ent9rire ver6al9. 'ste evidentD desigurD c9 aceas4

t9 caracteristic9 a reacţiilor la deficienţii 5intal tre6uie /us9 En core4

laţie cu una din tr9s9turile s/ecifice activit9ţii lor de cunoaGtere2

Kaco5odareaM En inter/retarea /iagetian9 a acestui ter5en ane4

voioas9 a 6agaului cognitiv la flu@ul /er5anent al noilor infor5aţii

/ri5ite /e /arcursD inclusiv En activitatea organizat9 de Env9ţare.

"5aginea Kalunec9riiM deficienţilor 5intal 4 du/9 ,u6ovsZi 4s/re reacţii de/rinse anteriorD ca e@/resie a inerţiei /atologiceD se

a/ro/ie 5ult de i5aginea Kalunec9riiM aceloraGi deficienţi 4 du/9

"nhelder 4s/re reacţii /ro/rii eta/elor de/9Gite ale ontogenezeiD ca

e@/resie a v?scozit9ţii genetice. #ceast9 coincidenţ9 ter5inologic9 la

cei doi autori 4 /e care a5 su6liniat4oD de altfelD Gi En lucr9rile

anterioare ] ne sugereaz9 ideea c9 inerţia oligofrenic9 sau /atologic9Gi v?scozitatea genetic9 re/rezint9D En fondD 5anifest9riD En /lanuri

diferiteD Ens9D ale aceluiaGi feno5en 4 rigiditatea vieţii /sihice a

deficienţilor 5intalD En generalD En aceast9 inter/retareD a5 /utea

afir5a chiar c9 v?scozitatea genetic9 este o inerţie /atologic9 a

dezvolt9rii /sihointelectualeD dar Gi inversD c9 inerţia /atologic9 a

reacţiilor este 5anifestarea unei Kv?scozit9ţiM 5intale.

3.3. Un alt as/ect i5/ortant care tre6uie su6liniat este c9

/articularit9ţile activit9ţii corticale la deficienţii 5intal nu se reduc

doar la inerţia /atologic9. Particularit9ţi evidente se constat9 Gi En

sensul di5inu9rii la aceGti deficienţi a forţei /roceselor nervoase

funda5entale 4 e@citaţia Gi inhi6iţia 4 c?t Gi En sensul deregl9rii

echili6rului dintre /rocesele res/ective - -8. #v?nd En vedere

1!




toc5ai acest ansa56lu al /articularit9ţilor activit9ţii corticaleD

.).Pevzner 1:7 distingeD /rintre deficienţii 5intalD dou9

su6categorii2

4 su6categoria celor la careD pe fondul predominării inerte a

proceselor inhiitorii, se oservă o stare generală de apatie, o nce-

tineală n reacţii, o lipsă de interes şi de iniţiativă n activitatea la

care participă;

4 su6categoria celor la careD pe fondul predominării inerte a

proceselor de excitaţie, se oservă o stare generală de nestăp$nire, o

precipitare n reacţii, o antrenare impulsivă n activitate, oaccentuată lipsă de autocontrol.

*u/9 ).". %u6instein 1:: la cele dou9 su6categorii descrise

de PevznerD 5ai /oate fi ad9ugat9 Gi o a treia2

su6categoria celor la careD pe fondul unei puternice inhiiţii

de protecţie, aflată n str$nsă legătură cu o rapidă pierdere a

capacităţii de efort, se dovedesc incapaili de-a se antrena laactivităţi de mai lungă durată şi sunt foarte puţin productivi n

raport cu posiilităţile intelectuale, aparent mai ine păstrate dec$t

la celelalte sucategorii.

Chiar dac9 deli5itarea En /ractic9 a celor trei su6categorii des4

crise este destul de dificil9 Gi oarecu5 convenţional9D deoarece

/articularit9ţile a5intite se E56in9 diferit de la caz la cazD d?ndnaGtere unei 5ultitudini de situaţii concreteD distingerea lor du/9 cele

c?teva tr9s9turi co5une are i5/ortanţ9 En sensul /osi6ilit9ţilor /e

care le ofer9 de4a realiza o anu5it9 o5ogenizare a gru/elor de

recu/erare. #cest lucru decurgeD 5ai alesD din fa/tul c9D adeseaD

/articularit9ţile co5une ale activit9ţii nervoase su/erioare au la 6az9

o etiologic co5un9.

"arD aGa cu5 5enţioneaz9 . Chiva Gi X. %uth5ann 1:>:D En

1!8




59sura En care o etiologie co5un9 atrage du/9 sine dificult9ţi de

Env9ţare ase59n9toareD e@ist9 /osi6ilitatea alegerii sau chiar a ela6o4

r9rii unor 5etode de lucru diferenţiate du/9 criterii etiologice 1-D

/.117.

3.-. Ln /ers/ectiva celor ar9tate 5ai susD ni se /are /otrivit s9

reţine5D ca tr9s9tur9 i5/ortant9 a deficienţei 5intaleD feno5enul

distorsion9rii activit9ţii corticaleD Endeose6i a dina5icii corticaleD

c9reia inerţia /atologic9 i se su6su5eaz9. *e altfelD En 5unca Gcolar9

cu elevii handica/aţi 5intalD reacţiile lor rigideD stereoti/eDneadecvate condiţiilor concrete nu4Gi g9sesc a/roa/e niciodat9 o

unic9 e@/licaţie En li/sa de 5o6ilitate a /roceselor nervoase sauD cu

alte cuvinteD En 5anifestarea inerţiei /atologiceD ciD de regul9D /ot fi

invocate 5ai 5ulte feno5ene cauzale.

*e e@e5/luD s9r9cia e@/erienţei individuale a unora dintre

elevii handica/aţi 5intalD li/sa unui 6aga te5einic de re/rezent9riconcrete faciliteaz9D adeseaD 5anifest9rile de inerţie En reacţiile lor

ver6ale Gi co5/orta5entale.. *e ase5eneaD utilizarea /e scar9 larg9D

En activitatea Gcolar9D a 5etodelor ver6ale 4 /ovestireaD conversaţiaD

e@/licaţia f9r9 s/riin /e 5aterial intuitiv 4 faciliteaz9 creGterea

frecvenţei r9s/unsurilor stereoti/eD inerteD En aceeaGi ordine de ideiD

Constantin Pufan 1:>: su6linia 4 aGa cu5 a5 5ai ar9tat 4 li/sa de5o6ilitate a unor structuri ver6ale 5e5orate 5ecanicD acestea /9s4

tr?ndD ti5/ EndelungatD Kcaracteristicile unor Ga6loane deose6it de

rigide.M 83D /.>-.

*u/9 /9rerea noastr9D e@ist9D de ase5eneaD o serie de

5anifest9riD care ar /utea fi considerateD conco5itentD at?t

5anifest9ri ale inerţiei oligofrenice la care ne referi5 acu5D c?t Gi ale

Kv?scozit9ţii geneticeMD la care ne4a5 referit Entr4un su6ca/itol

1!:




anterior.

#r9ta5D de /ild9D c9 Kv?scozitateaM se concretizeaz9D adeseaD

Entr4o tendinţ9 de KalunecareM s/re facilD de Enlocuire a unor rezolv9ri

autenticeD care solicit9 Ens9 efort 5intalD cu sche5e de rezolvare

/ro/rii unor eta/e ontogenetice de/9GiteD dar careD fiind de/rinse 5ai

de5ultD nu solicit9 un efort de g?ndire. (e referea5 astfel la situaţii

En careD deGi handica/aţii 5intal aunGi En clasele a ""4a Gi a """4a ale

Gcolii s/ecialeD Env9ţaser9 dea s9 efectueze o/eraţii de calcul 5intal

ele5entarD ei /referauD totuGiD nu59ratul /e degete sau cu autorul

6eţiGoarelorD recurg?ndD deciD la 5odalit9ţi /ro/rii g?ndirii /reo/eratorii.

)e creeaz9D astfelD i5/resia unei Kfugi de efortM En faţa

sarcinilor 5ai dificileD feno5en careD du/9 cu5 vo5 vedea En

e@e5/lele ur59toareD se afl9 En str?ns9 leg9tur9 Gi cu inerţia

/atologic9. )e Enţelege de la sineD c9 aceast9 Kfug9 de efortM nu este

un act conGtient al deficientului 5intalD ci re/rezint9D 5ai degra69Dconsecinţa unei Endelungate e@/erienţe a eGecului En activitatea

organizat9 de Env9ţare. *e aceeaD este i5/erios necesar caD En

activit9ţile GcolareD s9 lu95 din ti5/ 59surile necesare /entru a

/reveni Gi Enl9tura astfel de situaţii.

En continuareD ne vo5 referi la c?teva e@e5/le de 5anifestare a

inerţiei /atologice la co/iii cu deficienţ9 5intal9D e@e5/le /reluatefie din /ractica Gcolar9D fie din literatura de s/ecialitate du/9 :!D /.

1014103.

3.-.1. ,a o lecţie de gra5atic9D desf9Gurat9 la clasa a B4a a

Gcolii s/eciale aut9toareD av?nd ca te59 /ro/oziţia e@cla5ativ9D la

sf?rGitul activit9ţii s4a cerut elevilor s9 dea Gi ei e@e5/le cu astfel de

/ro/oziţii. *u/9 ce /ri5ul elev a for5ulat ur59torul r9s/uns

dealtfel corect2

1>0




4 PetreD d945i carteaH Ceilalţi au continuat2

4 ogdaneD d945i caietulH

4 "oaneD d945i creionulH

4 itic9D d945i gu5aH

4 "oaneD d945i carteaH

iD desigurD e@e5/lele ar fi continuat En acest felD dac9 n4ar fi

fost Entreru/te la solicitarea cadrului didactic.

#ve5 aici un e@e5/lu ti/icD frecvent Ent?lnit En activitatea de

Env9ţare cu elevii handica/aţi 5intalD careD 5anifest?nd acea Kfug9 de

efortM a5intit9 5ai susD reiau 5ecanic un 5odel iniţial Gi4l /9streaz9ne5odificat En esenţ9D schi56?nd doar unele ele5ente concreteD

aflate En str?ns9 leg9tura cu a56ianţa ne5ilocit9 En e@e5/lul

nostruD su6iectul gra5atical al fiec9rei /ro/oziţii eraD de fa/tD nu5ele

unui elev din clas9. 'ste neEndoios c9 o astfel de activitateD En care

elevilor nu li se cereD de la Ence/utD s9 dea e@e5/le g?nditeD nu /oate

fi util9 En a/recierea gradului de Enţelegere Gi EnsuGire a secvenţeicognitive sau instru5entaleD sau /ractice ur59rite Gi nu /oate fi de

folos /entru /roiectarea ur59toarei secvenţe de lucru cu elevii

res/ectivi.

3.-.7. ,a o lecţie de 5ate5atic9 din clasa a """4a a Gcolii s/eciale

aut9toareD s4a cerut elevilor s9 rezolveD iniţialD ur59toarea /ro6le592

KEntr4un co/ac se aflau 1- vr96iuţe. #u 5ai venitD En z6orD vr96iuţe.C?te vr96iuţe sunt acu5 En co/acTM.

%ezolvarea ca atare a acestei /ro6le5e n4a ridicatD desigurD En

faţa elevilor nici un fel de o6stacoleD ei recunosc?nd cu uGurinţ9 c9

este vor6a des/re o o/eraţie de adunareD /e care au Gi rezolvat4o cu

toţii f9r9 dificult9ţiD En continuareD Ens9D s4a cerut elevilor s9 co5/un9

Gi ei /ro6le5e a c9ror rezolvare s9 /resu/un9 o o/eraţie de adunare.

Pri5ele e@e5/le analizate au de5onstrat c9 toţi elevii au 5ers /e

1>1




calea facil9 a /9str9rii /ro6le5ei 5odel Gi chiar a te@tului iniţialD

schi56?nd doar cifreleJ s/re e@e5/lu2 KEntr4un co/ac se aflau 8

vr96iuţe. #u 5ai venitD En z6orD ! vr96iuţe. C?te vr96iuţe sunt En

co/acTM

,i s4a atras atenţia elevilor c9 tre6uie s9 se g?ndeasc9 Gi la alte

situaţiiD En care s9 nu fie vor6a des/re vr96iuţe. "5ediat un elev s4a

anunţat cu un nou r9s/unsD /ro/un?nd ur59toarea variant9 a

/ro6le5ei2 KEntr4un co/ac erau 1- /eGtiGori. #u 5ai venitD En z6orD

/eGtiGori. C?ţi /eGtiGori sunt acu5 En co/acTM.*esigurD e@/licaţia acestui r9s/uns rigidD a6surd /rin

i5/osi6ilitatea situaţiei i5aginat9 de elevD se g9seGte tot En inerţia

oligofrenic9. *u/9 /9rerea noastr9D Ens9D aici 5ai tre6uie avute En

vedere Enc9 cel /uţin dou9 cauze favorizante. Pri5a const9 En fa/tul

c9D la activitatea de desenD care a /recedat lecţia de arit5etic9D elevii

res/ectivi au desenat /eGtiGoriD ele5entele acestei activit9ţir95?n?ndu4le /uternic Enti/9riteD /oate Gi datorit9 unui eventual

colorit afectiv. Cea de a doua cauz9 favorizant9 a r9s/unsului

neg?ndit const9 En EncercareaD li/sit9 de a6ilitate a cadrului didacticD

de a4Gi auta eleviiD suger?ndu4le s9 nu se 5ai refere la vr96iuţeD En

realitateD /rin aceast9 sugestieD elevii n4au fost scoGi din f9gaGul inert

al g?ndirii lorD atenţia nu le4a fost diriat9 s/re analiza Gi 5odificareasituaţiei /ro6le59D ciD di5/otriv9D le4a fost fi@at9 /e ele5ente

e@terioareD nese5nficative. En fineD du/9 /9rerea noastr9D Gi En acest

cazD a5 /utea g9si o e@/licaţie a r9s/unsului /reci/itatD neg?nditD En

Kfuga de efortM a Gcolarului handica/at 5intalD careD /rin r9s/unsul

s9uD ar c9utaD /arc9D s9 se de6areseze c?t 5ai re/ede de o /ovara.

3.-.3 ,a o lecţie desf9Gurat9 En clasa a "B4a a Gcolii s/eciale

aut9toareD av?nd ca te59 de verificare KUnit9ţile /rinci/ale de

1>7




59sur9MD la Entre6area2 KCe este 5etrulTMD elevii au r9s/uns2 Ketrul

este unitatea /rinci/al9 de 59surat lungi5ea claseiM. i En acest cazD

ave5 de4a face cu un r9s/uns neadecvatD Ga6lonD frecvent Ent?lnit la

elevii handica/aţi 5intalD careD En e@e5/lific9rile ceruteD se refer9 En

5od unilateral la o singur9 situaţie concret9D cea En care s4a realizat

iniţial Env9ţareaD En cazul nostruD e@erciţiul de 59surare a lungi5ii

clasei.

*ar acest 5od de a Env9ţa este defectuos nu nu5ai /rin fa/tul

c9 se 59rgineGte la un singur e@erciţiu 4 chiar dac9 el este re/etat de

5ai 5ulţi elevi 4 ci 5ai ales /rin fa/tul c9 nu fi@eaz9 atenţia elevilor asu/ra ele5entelor concreteD care tre6uie s9 intre En conţinutul

re/rezent9rii vizateD En cazul la care ne referi5D 59surarea clasei

fiind f9cut9 doar cu 5etrul linearD nu Ens9 Gi cu alte 5odalit9ţi fie

chiar Gi e5/iriceD de ti/ul /asului sau al cotuluiD sau al Gchio/eHD dar

care s9 /er5it9 co5/araţii elevii nu Gi4au for5at re/rezent9ri

s/aţiale de lungi5e cores/unz9toare. )olicitaţiD ulteriorD s9re/roduc9 nu nu5ai definiţia 5etruluiD dar Gi s9 arateD /rin

deschiderea 6raţelorD ca5 c?t de lung este un 5etruD r9s/unsurile

/ri5ite au fost de4a dre/tul GocanteD ele oscil?nd Entre c?ţiva

deci5etri Gi deschiderea 5a@i59 a 6raţelorD En astfel de situaţiiD c?nd

nu se reuGeGte for5area unor re/rezent9ri cores/unz9toareD definiţiile

date de elevii En cauz9 nu /ot fi altcevaD dec?t re/roduceri neg?nditeale unor for5ul9ri stereoti/e. 'ste evidentD de ase5eneaD c9D En astfel

de condiţiiD En care 5anifestarea inerţiei /atologice este Ktolerat9MD

dac9 nu chiar favorizat9 /rin 5odul de a lucraD En Gcoala s/ecial9

devine i5/osi6il9 realizarea /rinci/alului deziderat tera/euticD adic9

di5inuarea si5/to5ului central oligofrenic sauD cu alte cuvinteD

sti5ularea c?t de c?t Gi la elevul cu handica/ 5intal a ca/acit9ţii de

a6stractizare Gi generalizare.

1>3




3.-.-. ,a o lecţie de citire desf9Gurat9 En clasa a """4a a Gcolii s/eciale

aut9toareD s4a /arcurs cu elevii de 5ai 5ulte ori Gi s4a analizat un

te@t intitulat2 Koarecele Gi creionulM. )/re sf?rGitul lecţieiD la

Entre6area2 K*es/re ce a5 vor6it ast9zi la lecţia de citireTMD o elev9 a

r9s/uns K*es/re Goarecele Gi /isicaM.

P9str?nd c?teva 5o5ente de t9cere Gi /rivind se5nificativ

clasaD Env9ţ9toarea aGte/taD desigurD reacţia celorlalţi eleviD En sensul

corect9rii /ri5ului r9s/uns. (ici unul dintre elevi nu a intervenitD

Ens9D devenindD astfelD co/9rtaG ia r9s/unsul greGit.'ste evident c9D Gi En acest cazD ave5 de4a face cu un r9s/uns

necontrolatD defor5atD a6surd chiar En ra/ort cu situaţia concret9 En

care a fost solicitat Gi care nu se datoreGte at?t unei li/se de atenţieD

cu5 s4ar /utea crede la /ri5a vedere cu toate c9 Gi aceast9 e@/licaţie

este /arţial /lauzi6il9D c?t 5ai ales tendinţei 5anifestat9D adeseaD de

c9tre elevii handica/aţi 5intalD de4a re/roduce 5ecanicD indiferent deconte@tD anu5ite asociaţii de cuvinte sau for5ul9ri ver6ale Ent?lnite

5ai frecvent En alte situaţii. "ar asociaţia cuvintelor KGoarecele Gi

/isicaM esteD desigurD 5ult 5ai frecvent9 En vor6irea o6iGnuit9 Gi 5ult

5ai fa5iliar9 co/iilorD dec?t asociaţia de cuvinte KGoarecele Gi

creionulMD Ent?lnit9 e@clusiv la lecţia res/ectiv9 de citire.

%e/roducerea f9r9 discern95?nt a unor ase5enea asociaţiiver6aleD cu care elevii s4au o6iGnuitD are locD 5ai alesD En clasele 5ici

ale Gcolii s/eciale aut9toareD Entre6aţiD de e@e5/luD KCu5 c?nt9

cocoGulTMD elevii din aceste clase r9s/und destul de frecvent2

KCucuriguD 6oieri 5ari...MD re/roduc?ndD de fa/tD o structur9 ver6al9

cunoscut9 lor din /ovestea KPunguţa cu doi 6aniMD En astfel de

situaţiiD Ens9D un 5are rol El oac9 Gi e@/erienţa co/ilului. %9s/unsul

de 5ai sus nu4l vo5 Ent?lniD de regul9D la elevii de6ili 5intal din

1>-




5ediul ruralD ci4l vo5 Ent?lniD 5ai alesD la acei co/ii din oraGeD careD

En viaţa lor zilnic9D nu /rea au ocazia s9 vad9 un cocoG /e gard Gi s94l

aud9 c?nt?nd.

Pentru a evita ase5enea situaţii En care se declanGeaz9 Gi se

consolideaz9 r9s/unsuri ver6ale stereoti/aD rigideD a6surdeD este nece4

sar s9 asigur95 elevilor handica/aţi 5intal contactul ne5ilocit cu

realitatea concret9D s9 le de5onstr95 intuitiv4/ractic En natur9 sau

/e 5odele o6iectele Gi feno5enele des/re care se vor6eGte la lecţii

sau la alte activit9ţi de Env9ţare Gi de tera/ie s/ecific9.

3.!. *u/9 cu5 su6linia . %oGca 1:>D 5anifest9rile de inerţie En

activitatea didactic9 cu elevii handica/aţi 5intal sunt adesea

favorizate chiar de c9tre unele cadre didactice 4 educatoareD Env9ţ9tori

sau /rofesori 4 care /resu/un c9 vor o6ţine rezultate 5ai 6uneD /rin

utilizarea unui nu59r c?t 5ai 5are de e@erciţii unifor5e. K*e

e@e5/lu 4 s/unea autoarea citat9 4 En te5ele /entru acas9D la clasa lDelevilor li se dau coloane de adun9ri Gi sc9deriD En loc s9 se alterneze

e@erciţii cu cele dou9 o/eraţii. )e 5ai constat9 c9D En anu5ite

/erioadeD se e@erseaz9D "a arit5etic9D nu5ai /ro6le5e de un anu5it

ti/J Entre69rile la diferite /ro6le5e sunt /use cu aceeaGi for5ulare la

fiecare lecţieD la ascultare Gi la re/etiţiiD En acest 5odD elevii nu4Gi

EnsuGesc siste5e de noţiuni o/erativeD ci Ga6loane ver6aleDinutiliza6ile En condiţii noi sau En /ractic9M 103D /. 10!.

'ste evident c9D En ase5enea situaţiiD activitatea didactic9 cu

elevii handica/aţi 5intal nu este orientat9 tera/eutic4co5/ensatorD

5odul de lucru al cadrelor didactice acţion?nd En direcţia accentu9rii

inerţiei s/ecifice a de6ilului 5intal Gi nu En direcţia invers9D adic9 a

di5inu9rii Gi chiar a Enl9tur9rii 5anifest9rilor de inerţie.

Ln literatura /siho4/edagogic9 se su6liniaz9D de ase5eneaD c9

1>!




5anifest9rile de inerţie ale elevilor handica/aţi 5intal au locD 5ai

alesD En cadrul acelor disci/line Gcolare 4 cu5 sunt arit5etica Gi

gra5atica 4la care este cel 5ai 5ult solicitat9 ca/acitatea de

a6stractizare4generalizareD /recu5 Gi En cadrul acelor disci/line

/racticeD ca desenul tehnic 4 la care este /uternic solicitat9 i5aginaţia

Pentru a evita a/ariţia unor ase5enea situaţiiD autorii reco5and9 ca

diferitele 5iloace de lucru 4 ver6aleD intuitiveD instru5ente /ractice

etc. 4 s9 fie astfel alese Gi E56inate Enc?tD facilit?nd activitatea

analitico4sintetic9D sti5ul?nd i5aginaţiaD s9 contri6uie la

/reEnt?5/inarea reacţiilor rigideD a r9s/unsurilor Ga6lon.)e reco5and9D de ase5eneaD ca trans5iterea de noi cunoGtinţe

s9 fie realizat9 /e 6aza unor e@erciţii variate Gi activit9ţi /ractice cu

elevii Gi nu e@clusiv /rin 5iloace ver6aleD care solicit9D 5ai alesD

5e5orarea 5ecanic9 a unor definiţii Gi reguli for5ulate ver6al. O

i5/ortanţ9 deose6it9 /entru co56aterea 5anifest9rilor de inerţie En

activitatea cu elevii handica/aţi 5intal o are desf9Gurarea corect9 alecţiilor de reca/itulare4consolidare. aterialul ver6alD 5iloacele

intuitive Gi sarcinile de rezolvat la lecţiile de reca/itulare tre6uie

astfel selectate Enc?t s94i aute /e elevi s9 reţin9 Gi s9 fi@eze esenţialul

GiD 5ai alesD s94l /oat9 a/lica En /ractic9D la situaţii noi.

7) Co#6i!era&ii *i#ale a64pra #o&i4#ii !e 6peci*ici(a(e

-.1. Ln ca/itolul de faţ9D a5 Encercat s9 argu5ent95 ideea c9

noţiunea de s/ecificitate nu tre6uie legat9D En 5od izolatD de o 5ani4

festare sau altaD ori de o singur9 tr9s9tur9 a deficienţei 5intaleD

deoarece 5anifest9ri ase59n9toare cu cele descrise /ot fi Ent?lnite Gi

En cazul altor categorii de handica/aţiD ca feno5ene secundare sau

chiar En cazul unor co/ii cu dezvoltare nor5al9D dar /e fondul unor

1>>




st9ri de o6oseal9 accentuat9D al unor tr9iri e5oţionale /uternice sauD

di5/otriv9D al li/sei de interes /entru activitatea desf9Gurat9 etc.

ConstatareaD la un 5o5ent datD En /rofilul /sihologic al unui

su6iect investigatD a uneia sau alteia dintre tr9s9turile a5intite ca

ele5ente /osi6ile ale s/ecificit9ţiiD nu Endre/t9ţeGte for5ularea

ne5ilocit9 a diagnosticului de deficienţ9 5intal9.

*e ase5eneaD este i5/osi6il s9 se /recizezeD care anu5e

tr9s9tur9 /sihic9 a deficientului 5intal ar /utea s9 e@/liceD singur9D

una sau alta din 5anifest9rile co5/orta5entele /articulare ale aces4

tui deficientD cu5 ar fi2 dificult9ţile Ent?5/inate En organizarea /ro/riei activit9ţi de Env9ţareD fa/tul de a nu4Gi re/rezenta /rinci/alii

/aGi de ur5at Entr4o astfel de activitateD de4a nu se g?ndi la

succesiunea o/eraţiilor Enainte de a Ence/e rezolvarea unei sarciniD

fa/tul de a nu /utea s9 se autocontroleze /e /arcursul unei activit9ţiD

s9 solicite autorul En 5o5ente de dificultateD s94Gi de/isteze singur

erorileD s9 corecteze /e /arcurs o greGeal9 s9v?rGit9 Gi s9 nu Encea/9totul de la Ence/utD renunţ?nd Gi la ceea ce a reuGit s9 rezolve corect

-.7. (oţiunea de s/ecificitate este a6ordat9D de cele 5ai 5ulte oriD de

/e /oziţia anu5itor cercet9ri desf9GurateD e@clusiv sau En /rinci/alD

cu co/ii deficienţi aflaţi la de6utul sau En /ri5ii ani ai activit9ţi

educativ4recu/eratorii. Ca ur5are a acestui fa/tD asu/ra deficienţei

5intale Gi a handica/ului consecutiv eiD se for5eaz9 o i5aginestatic9D atri6uindu4li4se tuturor deficienţilor 5intal ca5 aceleaGi

caracteristiciD indiferent de stadiul care a fost atins En activit9ţile de

recu/erareD En consecinţ9D 5iloacele Gi /rocedeele de lucru nu sunt

suficient ada/tate la /articularit9ţile Gi /osi6ilit9ţile reale ale

handica/atului adolescentD Env9ţarea continu?nd s9 se desf9GoareD

adeseaD la nivel infantilD s9 se 6azeze invaria6il /e 5iloace Gi

/rocedee ale activit9ţii ludiceD ceea ce deter5in9 o sc9dere tre/tat9 a

1>




/siho5etric. *esigur c9 4 e@ce/ţie f9c?nd cazurile de

/seudodeficienţ9 5intal9 la careD evoluţia dar nu5ai /e ter5en

scurt /oate fi s/ectaculoas9 En condiţiile scolii s/eciale 4 En cazurile

de deficienţ9 autentic9 5odific9rile de eficienţ9 5intal9 sunt

5odesteD dar sunt totuGi o realitateD /ut?nd fi Enregistrate treceri /e

ter5en lung dintr4o su6categorie de gravitate la altaD s/re e@e5/luD

de la de6ilitatea 5oderat9 la de6ilitatea uGoar9 sau de la aceasta din

ur59 la nivelul inter5ediar al intelectului de li5it9. *ar Gi o

ase5enea creGtere Ensea5n9 5ult En /ers/ectiva a5elior9rii

/otenţialului ada/tativD Endeose6i atunciD c?nd la adolescenţiires/ectivi s4a reuGit for5area unor de/rinderi sta6ile de autoservire Gi

de 5unc9 5anual9 4 eventual la un anu5e nivel acce/ta6il de

calificare 4 /recu5 Gi de/rinderi de convieţuire Gi co5/orta5ent

civilizat En co5unitatea social9 o6iGnuit9.

*u/9 /9rerea noastr9D Ens9D afir5aţiile /e aceast9 linie nu tre4

6uie duse Gi 5ai de/arte. *e e@e5/luD co/iii cu intelect de li5it9 saucei aflaţi la nivelul inferior al nor5alit9ţii intelectualeD aunGi En

clasele 5ici ale Gcolii s/ecialeD /e 6aza unei orient9ri greGiteD nu vor

avea Gansa unei evoluţii /ozitive dec?t /entru foarte scurt9 durat9D

du/9 careD datorit9 su6solicit9rii En ra/ort cu /otenţialul real se vor

/lafona 5intal Gi vor deteriora En /lanul ada/t9rii Gi al integr9rii

socialeD 5ai ales ca ur5are a instal9rii unor tul6ur9rico5/orta5entale reactive sau chiar /seudoco5/esatorii.

,ocul acestor co/ii este de la Ence/ut En Gcoala o6iGnuit9D 5ai

ales c9D la o eventual9 Encercare de reorientare 5ai t?rzie dins/re

Gcoala s/ecial9 s/re Gcoala o6iGnuit9D Gansele de reuGit9 devin din ce

En ce 5ai 5iciD odat9 cu trecerea ti5/uluiD 5ai ales datorit9 fa/tului

c9 En Gcoala s/ecial9 co/iii res/ectivi se de/rind cu rit5urile Gi

reacţiile s/ecifice deficienţilor autenticiD /e careD tre/tatD Gi le

1>:




EnsuGesc Gi ei.

#GadarD referindu4ne la eta/a Gcolariz9rii /ro/riu4zise 4 /e care

o a6ord95 En lucrarea noastr9 4 de5ersul /are a fi clarD cel /uţin din

/unctul nostru de vedereD 6azat nu nu5ai /e argu5ente teoreticeD ci

5ai ales /e argu5entul 5aor al unei Endelungate /erioade de lucru

ne5ilocit cu Gcolari handica/aţi 5intal2 locul co/iilor de v?rst9

Gcolar9D cu deficienţ9 5intal9 real9 4 5oderat9D sever9 Gi /rofund9

4este En unit9ţi Gcolare Gi de asistenţ9 cu /rofil s/ecial f9r9 Ens9 a fi

izolaţi socialD En ti5/ ce locul /seudodeficienţilor Gi al li5inarilor

4careD de altfelD re/rezint9 5area 5aoriatea a co/iilor cu /ro6le5ede ada/tare Gcolar9 4 este En Env9ţ95?ntul o6iGnuitD unde tre6uieD

desigurD s9 6eneficieze de o a6ordare diferenţiat9D En cazul deficienţei

5intale uGoareD 6alanţa lu9rii unei hot9r?ri de orientare tre6uie s9 se

Encline s/re o soluţie sau alta En ra/ort Gi de alte circu5stanţe2 /re4

zenţa unor tul6ur9ri asociateD care accentueaz9 starea de handica/D

sau /rezenţa unor 5ecanis5e co5/ensatorii deose6iteD care di5i4nueaz9 aceast9 stare etc.

enţion95D Ens9D c9 discuţia /urtat9 En /aragraful de 5ai sus

este vala6il9 doar /entru conte@tul la care ne referi5D adic9 /entru

situaţiile En care deficienţa este luat9 En sea59 relativ t?rziuD de

regul9 En /rea5a de6utului Gcolar sau En /ri5ele claseD adic9 atunci

c?nd co/ilul a /arcurs dea o /erioad9 de dezvoltare En /rezenţacondiţiilor handica/anteD iar 5anifest9rile s/ecifice deficienţei

5intale sunt dea consolidate. Cu totul alta /oate fi situaţia co/iilor la

care starea a/arte En care se afl9 4 datorit9 acţiunii unor factori nocivi

Gi condiţiilor /recareD agravante asu/ra siste5ului nervos central Gi

asu/ra dezvolt9rii /sihice 4 este luat9 En considerare foarte de

ti5/uriuD En astfel de cazuriD e@ist9 Gansa iniţieriiD chiar de la de6utul

dezvolt9riiD a unor /rogra5e de sti5ulare intens9 Gi adecvat9D care s9

10




direcţioneze /rocesul dezvolt9rii /e un traseu c?t 5ai a/ro/iat celui

nor5al.

*ar aceast9 Gans9 tre6uie valorificat9D /rintr4un efort deose6it

Gi calificatD de/us de s/ecialiGti En str?ns9 cola6orare cu fa5ilia

co/ilului res/ectivH 9rturia eficienţei /osi6ile a unui ase5enea

de5ers ne4o ofer9 cazurile descrise En literatura de s/ecialitate ->

11> G.a.D de co/ii cu 5aladia *o<nD careD incluGi chiar din /ri5ele

zile de viaţ9 Entr4un /rogra5 adecvat de sti5ulare a dezvolt9rii Gi de

/revenire a instal9rii 5anifest9rilor s/ecifice deficienţei 5intaleD

reuGesc o dezvoltare s/ectaculoas9D /ut?ndu4se a/ro/iaD En situaţiifavora6ileD de /ara5etrii intelectuali nor5ali Gi de /erfor5anţe

a/recia6ile su6 as/ectul integr9rii En co5unitate.

-.3. Folosirea /e scara larg9 a ter5enului de s/ecificitate a st9rilor de

handica/D consecutiv deficienţei 5intaleD las9 i5/resia e@istenţei

anu5itor tr9s9turiD care ar /utea fi identificateD dac9 nu la toţi EnaceeaGi 59sur9 Gi En acelaGi 5od de corelareD atunci 59car la 5area

5aoritate a deficienţilor 5intal. #ceasta ar /resu/uneD Ens9D o 5are

ase59nare Entre deficienţii res/ectiviD ceea ce vine En contradicţie cu

realitateaD care de5onstreaz9 c9 fiecare deficient re/rezint9D En fondD

un caz a/arte. *e undeD atunciD aceast9 contradicţieT

*u/9 cu5 se GtieD s/ecificiatea deficienţei 5intale Gi a st9riiconsecutive de handica/ a fost studiat9 Gi evidenţiat9D 5ai alesD En

leg9tur9 cu /rocesele g?ndiriiD cu activitatea Gi dezvoltarea intelectua4

l9 a co/iilor. $oc5ai de aceea se vor6eGte des/re Kv?scozitatea ge4

netic9M a /roceselor 5intaleD des/re inerţia /atologic9 a aceloraGi

/roceseD des/re heterocronia dezvolt9rii /sihointelectuale etc. Entr4

adev9rD su6 as/ectul caracteristicilor intelectualeD deficienţii 5intal se

asea59n9 cel 5ai 5ult Entre eiD e@ist?nd o anu5e nivelare a

11




randa5entului lor intelectual la cote inferioare de /erfor5anţ9D fa/t

/us En evidenţ9D de altfelD /rin rezultatele o6ţinute la diferite teste de

inteligenţ9D c?t Gi la /ro6ele de cunoGtinţe Gcolare. Consecinţa En /la4

nul activit9ţilor recu/eratorii a acestei situaţii const9 En fa/tul c9

/rocesul 5odel9rii co5/ensatorii este adesea conce/ut Gi orientat

5ai ales s/re corectarea /roceselor intelectualeD s/re a5eliorarea

rezultatelor Gcolare i5ediate Gi nu s/re echili6rarea co5/ensatorie de

/ers/ectiv9 a /ersonalit9ţii En ansa56lul s9uD ca o condiţie

/ri5ordial9 a /reg9tirii handica/atului 5intal /entru viitoarea

integrare social9D socio4/rofesional9D socio4fa5ilial9 Gisociocultural9.

'ste necesar s9 se realizezeD deciD /rin studiu 5ultilateralD un

inventar 5ai co5/le@ Gi o descriere 5ai a59nunţit9 a ele5entelor de

real9 s/ecificitateD care s9 a/ro/ie 5odelul teoretic al st9rilor de han4

dica/ 5intal de i5aginea /e care ne4o ofer9 asu/ra acestei st9riD 5ai

ales /ractica Gcolar9. Cercet9rile tre6uiesc orientate Gi s/re eviden4ţierea acelor /articularit9ţi /e care deficienţii 5intal le etaleaz9 En

sfera tr9irilor e5oţional4afectiveD a 5anifest9rilor volitiveD a

tr9s9turilor de caracterD a co5/orta5entului cotidian etc. $oc5ai

aceste /articularit9ţi 4 /e care ne /ro/une5 s9 le analiz95 a59nunţit

En volu5ul ur59tor al lucr9rii noastre 4 i5/ri59 /rofilului /sihologic

al deficienţilor 5intal o 5are varietateD f9c?nd necesar9diversificarea de5ersului tera/eutic4recu/eratorD de5ers En careD f9r9

a renunţa la a/licarea En /ractic9 a unor cerinţe de /rinci/iu cu larg9

a/lica6ilitateD tre6uie s9 asigur95D totuGiD a6ordarea diferenţiat9D

/ersonalizat9 a fiec9rui elev handica/at 5intal En /arteD En ra/ort cu

/articularit9ţile sale individualeD de /ersonalitate.

-.-. O condiţie esenţial9 a /rocesului de recu/erare o constituie

17




antrenarea siste5atic9 a handica/aţilor 5intal EnGiGi la activit9ţile de

recu/erareD co/artici/area lor conGtient9 la activit9ţile res/ectiveD En

leg9tur9 cu aceastaD se /une /ro6le5a for59rii Gi la co/iii deficienţi

5intal a unei conGtiinţe de sine Gi a unei conGtiinţe socialeD /recu5 Gi

a unui co5/orta5ent social adecvatD En /ers/ectiva celor 5enţionateD

deose6it de i5/ortant9 ne a/are /ro6le5a 4 a6ordat9 tangenţial Gi En

finalul ca/itolului /recedent 4 referitoare la conGtientizarea de c9tre

co/iii cu deficienţ9 5intal9 a /ro/riilor defecteD dar Gi a /ro/riilor

ca/acit9ţiD a /ro/riilor li5iteD dar Gi a /osi6ilit9ţilor de /rogresD a

locului real /e care un deficient sau altul El /oate ocu/a En conte@tulsocial al co5unit9ţii din care face /arte. #ceste as/ecte tre6uie s9

deţin9 un loc central En /reocu/9rile zilnice ale /sihologilor Gi

educatorilorD ale tera/euţilor Gi asistenţilorD care lucreaz9 cu

handica/aţii 5intal. O6iectivul socializ9rii Gi cel al integr9rii tre6uie

s9 re/rezinte a@ulD En urul c9ruia s9 graviteze Entreg /rocesul

co5/le@ de instruireD educaţie Gi tera/ie s/ecific9.

;) Iplica&ii ale 6peci*ici(%&ii 6(%rii !e 3a#!icap i#(al

Ln finalul acestui ca/itol referitor la s/ecificitatea deficienţei

5intale Gi a st9rii consecutive de handica/D /recu5 Gi a consecinţelor

/ractice ale acestui feno5enD ne /ro/une5 s9 rezu595D ca oconcluzie a celor dez69tuteD /unctul /ro/riu de vedere En leg9tur9 cu

/ro6le5a a6ordat9.

Ln ce const9D aGadarD En viziunea noastr9D s/ecificitatea

deficienţei 5intaleT

!.1. Ln /ri5ul r?ndD tre6uie avut En vedere c9D la toţi deficienţii

13




5intalD e@ist9 o anu5e constelaţie de /articularit9ţi individualeD care

El diferenţiaz9 /e fiecare dintre eiD nu nu5ai co5/arativ cu co/ilul

nor5al dezvoltatD dar Gi En ra/ort cu alţi co/ii av?nd acelaGi ti/ de

deficienţ9D En acest sensD /ute5 vor6i des/re un s/ecific al fiec9rui

co/il cu deficienţ9 5intal9D care face necesar9 a6ordarea sa atent

diferenţiat9D 5ai ales En /rocesul tera/eutic. $oc5ai En acest sensD En

ulti5ul ti5/ se vor6eGte insistent des/re necesitatea ela6or9rii unor

/rogra5e /ersonalizateD adic9 a unor 59suri co5/le@e de intervenţieD

ada/tate constelaţiei de caracteristici /ersonale ale fiec9rui co/il cu

deficienţ9 5intal9.Ln al doilea r?ndD la toţi deficienţii 5intal sunt /rezente c?teva

feno5ene co5une tuturor4 deciD re/et95D feno5ene En desf9Gurare Gi

nu caracteristici sau tr9s9turi fi@eD i5ua6ile. *intre aceste feno5ene

co5uneD En ca/itolul de faţ9 a5 analizat Gi e@e5/lificat2

a !ere.larea !i#aicii !ez$ol(%rii p6i3oi#(elec(4ale5 a$'#!

!rep( co#6eci#&% 3e(erocro#ia oli.o*re#ic%5 $'6cozi(a(ea .e#e(ic%8i carac(er4l re6(r'#6 al pro@iei !ez$ol(%ri

: !ere.larea !i#aicii cor(icale5 "#!eo6e:i a o:ili(%&ii

proce6elor #er$oa6e *4#!ae#(ale Je@ci(a&ia 8i i#3i:i&ia5 a$'#!

!rep( co#6eci#&% i#er&ia oli.o*re#ic% 6a4 pa(olo.ic%5 c4 al(e

c4$i#(e5 ri.i!i(a(ea e@ce6i$% a reac&iilor 8i a copor(ae#(elor

a!ap(a(i$e)Consider95 c9 acest 5od de a a6orda Gi inter/reta /ro6le5a

s/ecificit9ţii deficienţei 5intale ne situeaz9 /e o /oziţie o/ti5ist9D En

ceea ce /riveGte a/recierea evoluţiei /osi6ile a st9rii de handica/ la

deficienţii 5intal.

(efiind /redeter5inat9D ci re/rezent?nd consecinţa unei anu5e

dina5ici distorsionate a dezvolt9rii Gi a reacţiilor ada/tativeD

1-




deficienţa 5intal9 /oate fi di5inuat9 se5nificativ En 5anifest9rile

saleD /rin 59suri cores/unz9toare de echili6rare Gi nor5alizare a

/rocesului dezvolt9rii Gi a reacţiilor ada/tative. En acest felD 5ani4

festarea st9rii de handica/ consecutiv deficienţei 5intale va /utea fi

Gi ea di5inuat9 sau chiar Enl9turat9D En sensul realiz9rii unei ada/t9ri

5ulţu5itoare a individului En cauz9 la e@igenţele /ro/riei co5unit9ţi.

#Ga cu5 a rezultatD Ens9D din cele e@/use En lucrarea de faţ9D

Endeose6i En /aginile /rezentului ca/itolD /entru reuGita de5ersului

descris este necesar9 res/ectarea c?torva cerinţe funda5entaleD dintre

care a5inti524 a6ordareaD c?t 5ai de ti5/uriu /osi6ilD a fiec9rui co/il cu

deficienţ9 5intal9 En /rocesul de tera/ie co5/le@9J aceasta Ens9 nu

Ensea5n9 c9 o eventual9 a6ordare 5ai t?rzie duce la eGec totalD

oric?nd e@ist?nd /osi6ilitatea a5elior9rii /rocesului dezvolt9rii /rin

5odificarea /ozitiv9 a condiţiilor de 5ediuD de educaţie Gi de tera/ie

s/ecific9J

4 funda5entarea /rocesului de tera/ie co5/le@9 /e /rogra5e

/ersonalizateD Entoc5ite de s/ecialiGti co5/etenţiJ

4 i5/licarea 5asiv9 a fa5iliei En a/licarea siste5atic9 Gi de

lung9 durat9 a /rogra5elor res/ectiveJ

4 antrenarea co/iilor EnGiGi la o /artici/are activ9 En realizarea /rogra5elor de intervenţieD /e 6aza conGtientiz9rii /ro/riilor

dificult9ţiD dar Gi a /osi6ilit9ţilor de /rogresD /ro5ov?ndD astfelD Gi En

Env9ţ95?ntul handica/aţilor 5intal o /edagogie 5odern9D orientat9D

/e c?t /osi6ilD 5etacognitiv.

!.7. *in /9cateD cerinţele enu5erate 5ai sus sunt insuficient luate En

considerareD fiind a/licate inegal GiD uneoriD defor5at. *e e@e5/luD

1!




recentD unele co5isii teritoriale de e@/ertiz9 co5/le@9 Gi evaluare a

co/iilor cu /ro6le5e au Ence/ut s9 a/lice din nou o cerinţ9 5ai

vecheD nefunda5entat9 GtiinţificD confor5 c9reia nici un co/il cu

deficienţ9 5intal9 nu ar tre6ui orientat s/re o Gcoal9 s/ecial9D dac9 nu

a fost su/usD En /reala6ilD aGa4nu5itei /ro6e a Gcolii de 5as9. )e reEn4

vie astfel o /ractic9 a deceniilor trecuteD a6andonat9 Entre ti5/D

datorit9 inconsistenţei sale teoretice GiD 5ai alesD datorit9 eGecului

total Enregistrat /rin a/licare.

*u/9 /9rerea noastr9D reinstituirea /ro6ei Gcolii de 5as9D ca o

condiţie /entru diagnosticarea deficienţei 5intale Gi orientarea s/re59suri cores/unz9toare de educaţie Gi tera/ieD este rezultatul

inter/ret9rii ine@acte a unei idei /sihologiceD de altfelD i5/ortant9.

#stfelD En literatura de s/ecialitate se su6liniaz9 valoarea

/sihodiagnostic9 deose6it9 a /ro6ei Env9ţ9riiD f9c?ndu4se chiar

afir5aţia c9 Knici un diagnostic de de6ilitate 5intal9 nu este vala6ilD

at?ta vre5e c?t su6iectul nu a fost /us En condiţii o/ti5e de Env9ţareM>1D /. 170. Perfect adev9ratH

#ceasta nu Ensea5n9D Ens9D c9 este vor6a nea/9rat de Env9ţarea

En Gcoal9D ci de Env9ţarea ca activitate /sihic9D /e care co/ilul o5ulD

En general o desf9Goar9 /e tot /arcursul vieţiiD adic9 En fa5ilieD En

gr9diniţ9D la Gcoal9 etc. *e ce atunci tre6uie s9 aGte/t95 v?rsta

Gcolar9 /entru a su/une co/ilul unor /ro6e de Env9ţareD inclusiv unor /ro6e de Env9ţare for5ativ9T CunoaGterea fiec9rui co/il 4 inclusiv a

co/iilor cu /ro6le5e de ada/tare 4 se /oate realiza cu rezultate

te5einice Gi la v?rsta /reGcolar9D En gr9diniţ9D En fa5ilie sau chiar la

co5isia de e@/ertiz9 5ai alesD dac9 aceasta ar funcţiona cu staţionar

/entru co/ii adic9 oriunde /ot fi asigurate condiţii de Env9ţareD la

care se refer9 citatul de 5ai sus.

Pro6a Gcolii de 5as9 nu are ni5ic co5un cu diagnosticul

1>




for5ativ diferenţiatD deoarece nu4Gi /ro/une s9 de/isteze eventualele

cauzeD care ar /utea sta la 6aza unui eGec glo6al la Env9ţ9tur9D ci

ur59reGte doar s9 Enregistreze 4 cu o6iectivitateD dar /asiv 4 o

anu5it9 stare de lucruriD adic9 insuccesul Gcolar al elevului avut En

vedere.

Pro6a Gcolii de 5as9 4 care nici 59car nu este o real9 /ro69D En

sensul e@/eri5ental al noţiuniiD ci re/rezint9 doar o situaţie

o6servativ9D En care fiecare Gcolar este studiat Entr4un conte@t

didactico4educativ o6iGnuit 4 /oateD cel 5ultD s9 stea la 6aza unei

diferenţieri Entre starea de succes Gi insucces Gcolar Gi s9 sugerezeDeventualD 59suri de re5ediere a situaţiei /recare la Env9ţ9tur9.

O6ligativitatea /ro6ei Gcolii de 5as9 eli5in9D chiar din startD

educaţia s/ecial9 /reGcolar9 a co/iilor cu deficienţ9 5intal9D

/ierz?ndu4seD astfelD /erioadele o/ti5eD nu doar de for5areD ci Gi de

tera/ie co5/ensatorieD a unor funcţii Gi /rocese /sihice

funda5entale.

*e ceD oareD s/re e@e5/luD un co/il cu 5aladia *o<n sau cu

alt sindro5 oligofrenicD ale c9rui 5anifest9ri a/arte /ot fi o6servate

cu uGurinţ9 chiar de la naGtereD tre6uie s9 aGte/te v?rsta de6utului

Gcolar Gi chiar a /ri5elor clase /entru a i se sta6ili En 5od oficial un

diagnostic GiD 5ai alesD /entru a fi orientat s/re /rogra5e deintervenţie tera/eutic9D inclusiv de /reg9tire 5inuţioas9 /entru

viitoarea GcolarizareT

Ln conte@tul celor ar9tateD ne e@/ri595 din nou s/eranţa 4 aGa

cu5 a5 f9cut4o Gi anterior :!D /.-! 4 c9 se va g9siD totuGiD Enţele4

gerea necesar9D /entru a 6ara reEnvierea unor /ractici de/9Gite Gi

d9un9toareD /rin care de6utul tera/iei s/ecifice 4 datorit9 Ent?rzierilor

En sta6ilirea diagnosticului 4 este /lasat foarte t?rziuD du/9 v?rsta de

1




84: aniD adic9 atunci c?nd au fost /ierdute /erioadele senzitive de

for5are dar Gi de co5/ensare ale unor /aliere funda5entale ale

vieţii /sihice2 cogniţia /ri5ar9D /siho5otricitateaD co5unicarea

ver6al9 etc. 'ste evidentD deciD c9 de6utul activit9ţilor de

/sihodiagnostic 4 de altfelD al Entregului /roces de diagnoz9 Gi de

tera/ie s/ecific9 4 tre6uie realizat Enc9 din /erioada /reGcolar9 sau

chiar din /ri5ii ani de viaţ9D folosind desigur 5odalit9ţile accesi6ile

co/ilului En acea eta/9 inci/ient9D c?nd /ri5eaz9 interesul /entru

5iGcareD /entru culoare Gi /entru ocul de 5ani/ulare a o6iectelor din

urD iar Env9ţareaD av?nd dea valenţe for5ative deose6iteD serealizeaz9 En str?ns9 leg9tur9 cu interesul a5intit. #ceast9 orientare

nu e@cludeD ciD di5/otriv9D /resu/une asigurarea caracterului de

/er5anenţ9 a /rocesului de cunoaGtere Gi 5odelare a co/iluluiD de

/recizare /e /arcurs a diagnosticului diferenţial Gi de austare

/er5anent9 a /rogra5elor de intervenţieD En consens cu rezultatele

o6ţinute.

18

Rez4a(

(oţiunea de s/ecificitate a deficienţei 5intale nu tre6uie legat9de o singur9 5anifestare sau tr9s9tur9D oric?t de evident9 ar fi eaD cide ansa56lul unor astfel de tr9s9turiD aflate Entr4o /er5anent9intercondiţionare. En aceast9 viziuneD 36)$o?itat&a 8&(&ti$@M du/9. "nhelder sau &t&%o$%o(ia du/9 %. Aazzo sau i(&%4iaoli8o#%&(i$@ du/9 #.%. ,uria sau alte tr9s9turi se/arate suntD defa/tD doar ele5ente ale s/ecificit9ţii deficienţei 5intale.

Sp&$i#i$itat&a p%op%iu<?i)@ a &#i$i&(4&i =i(tal& Bi a )t@%ii &

a(i$ap $o()&$uti6@ a$&)t&ia $o()t@ J( &%&8la%&a i(a=i$ii &?6olt@%ii p)ioi(t&l&$tual& Bi a i(a=i$ii $o%ti$al& a$&)t&&%&8l@%i 8&(&%( & #apt =a(i#&)t@%il& & 36)$o?itat&&t&$%o(i& i(&%4i& $t Bi #&(o=&(ul & (&aapta%& la $&%i(4&l&=i(i=& al& $o(t&'tului )o$ial.

CunoaGterea te5einic9 de c9tre /siho/edagog a 5odului de5anifestare a s/ecificit9ţii deficienţei 5intale este a6solut necesar9

/entru conce/erea Gi /roiectarea general9 a activit9ţilor instructv4educativ4tera/euticeD desf9Gurate cu elevii handica/aţi 5intal.

Pentru a/licarea /ractic9 a conce/ţiei generale Gi concretizareaei En /rogra5e /ersonalizate de intervenţie tera/eutic9 este necesar9DEns9D o cunoaGtere a/rofundat9 Gi a59nunţit9 a constelaţiei de5anifest9ri concreteD /rin care tr9s9turile de s/ecificitate alecategoriei sau gru/ului de handica/aţi se /articularizeaz9 En /rofile

/sihologice individuale.*e ase5eneaD /entru /unerea En a/licare a /rogra5elor de

intervenţie tera/eutic9D sunt necesareD /rintre altele2 a6ordarea ti5/urie a fiec9rui caz En /rocesul recu/eratorJ

ela6orarea unor /rogra5e diferenţiate de intervenţieD de c9tres/ecialiGti de Enalt9 calificare Gi av?nd o 6ogat9 e@/erienţ9 Enactivitatea cu deficienţii 5intalJ

i5/licarea 5asiv9 a fa5ilieiD En realizarea /rogra5elor individuale de educaţie Gi tera/ie.





Ce se Enţelege /rin ter5enul de s/ecificitate a deficienţei

5intaleT Care sunt /rinci/alele ele5ente de s/ecificitate

din /rofilul /sihologic al deficientului 5intalT

.

)crieţi En glosarul individual definiţiile ur59toarelor

feno5ene2KAona /ro@i5ei dezvolt9riM2

1:




KB?scozitatea genetic9M2 ...

Keterocronia oligofrenic9M2 ...

K"nerţia /atologic9M2

*escrieţi Gi e@e5/lificaţi trei caracteristici de 6az9 ale

v?scozit9ţii genetice.

1.

7.

3..

Folosind sche5a KzonelorM dezvolt9rii 5intale figura 7D

argu5entaţi necesitatea a6ord9rii E5/reun9 a caracterului

restr?nsD li5itat al /ro@i5ei dezvolt9ri la deficienţii 5intal

Gi a feno5enului Kv?scozit9ţii geneticeM.

..

Cu5 tre6uie inter/retat9 ideea de /lafonare a dezvolt9rii

intelectualeD En cazul deficienţilor 5intalT

.. *escrieţi c?teva 5odalit9ţi de lucru cu Gcolarii handica/aţi

5intalD 5enite s9 /revin9 5anifest9rile de inerţie

oligofrenic9.

a. .

6. .

c. d.

180




e.

#nalizaţiD criticD ideea cu /rivire la o6ligativitatea aGa4

zisei /ro6e a Gcolii de 5as9D En vederea sta6ilirii

diagnosticului de deficienţ9 5intal9. Ce alternativ9

/ro/uneţi /entru realizarea unei diagnoze te5einice a

deficienţei 5intaleT

Capi(ol4l V) PARTICULARITĂŢI ALE COGNIIEI LA

COLARII CU HANDICAP INTAL) ELEENTE

ALE TERAPIEI SPECIFICE

*u/9 cu5 se Gtie din /sihologia general9D /alierul cognitiv al

/ersonalit9ţii este for5at din2

a cogniţia /ri5ar9D cu/rinz?nd senzaţiile Gi /erce/ţiile Gi

av?nd ca /rodus re/rezent9rileD acestea din ur59 fiindD totodat9D

veriga de leg9tur9 cu2

6 cogniţia su/erioar9D care cu/rinde g?ndirea Gi i5aginaţia.

Procesele /sihice enu5erateD adic9 senzaţiaD /erce/ţiaD re/re4

181

A$a#(a=e Deza$a#(a=e

Al(er#a(i$e




zentareaD g?ndirea Gi i5aginaţia stau la 6aza ca/acit9ţii de Env9ţareD la

r?ndul lor g9sindu4Gi condiţii de dezvoltare 4 dar Gi de corectare4

co5/ensare la handica/aţi 4 En activitatea conGtient9D En Env9ţarea

organizat9. 'ficienţa activit9ţilor de Env9ţare de/indeD Ens9D En 5are

59sur9D Gi de caracteristicile altor /rocese Gi funcţii /sihiceD care intr9

En structura co5/le@9 a /ersonalit9ţii fiec9rui Gcolar.

Ln /rezentul ca/itolD ne /ro/une5 s9 evidenţie5 c?teva dintre

/articularit9ţile /roceselor cognitive a5intiteD /rin care se realizeaz9

Env9ţarea la elevii handica/aţi 5intalD o/rindu4ne Gi asu/ra unor

i5/licaţii ale /articularit9ţilor res/ective En activitatea Gcolar9. *ease5eneaD vo5 a6orda c?teva dintre caracteristicile i5/ortante ale

5e5oriei Gi atenţieiD En ulti5ul ca/itol al lucr9riiD vo5 analiza

caracteristicile co5unic9riiD /rin li56a ver6alD la Gcolarii cu

handica/ 5intal.

-. Par(ic4lari(%&i ale proce6elor co.#i(i$e priare la 8colarii

c4 3a#!icap i#(al

/)/) Se#za&ia

'ste definit9D du/9 cu5 se GtieD ca "proces psihic de

semnalizare-reflectare, prin intermediul unui singur analizator, a

proprietăţilor simple şi separate ale oiectelor şi fenomenelor n

forma unor imagini directe, elementare' D /.>!74>!3.

,a r?ndul s9uD percep&ia este definit9 ca "proces psihic

complex - senzorial şi cu un conţinut oiectual, realiz$nd reflectarea

directă şi unitară a ansamlului nsuşirilor şi structurii oiectelor şi

187




fenomenelor, n forma imaginilor primare sau a perceptelor' D

/.!73.

)enzaţiile Gi /erce/ţiile nu funcţioneaz9D Ens9D se/aratD ci con4

stituie E5/reun9 o funcţie /sihic9 senzorial4/erce/tiv9D /e care se

6azeaz9 cogniţia /ri5ar9. 'le sunt a6ordateD de regul9D E5/reun9D iar

sti5ularea Gi tera/ia lor se face /rintr4o intervenţie unitar9. ,e

defini5 Gi le studie5D totuGiD se/aratD deoarece senzaţia re/rezint9

singurul /roces cognitiv /rezent la orice co/il 4 desigurD Entr4o for59

inci/ient9 4chiar de la naGtereD En ti5/ ce toate celelalte /rocese

cognitive 4inclusiv /erce/ţia 4 se for5eaz9 Gi se dezvolt9 Enontogenez9D /rin Env9ţareD Entr4o for59 sau altaD av?ndu4Gi originea En

achiziţiile senzoriale /ri5are.

Pe de alt9 /arteD /erce/ţia 6e !i6(i#.e !e 6e#za&ii pri#

6i#(e(i6 8i cople@i(a(ea ia.i#ilor5 rez4l(a(e !i#(r2o recep&ie 8i

6e#alizare pl4rio!al%Q D /.!73.

1.1.1. *ac9D En condiţii o6iGnuite de dezvoltareD adic9 de integritate Gi

funcţionalitate nor5al9 a tuturor analizatorilorD feno5enul

de/endenţei de senzaţii a celorlalte /rocese cognitive /oate trece

neo6servatD En situaţiile s/eciale de 6locareD di5inuare sau su/ri5are

a ca/acit9ţii de a avea un anu5it ti/ de senzaţii 4 Endeose6i senzaţiiauditive sau vizuale re/rezent?nd /rinci/alele c9i naturale de rece/4

tare a infor5aţiei venite din 5ediul a56iant de/endenţa dezvolt9rii

cognitive de starea de funcţionalitate a analizatorilor GiD deciD de cali4

tatea senzaţiilor este a6solut evident9.

%ea5inti5 du/9 :D /.7:431 c9 a(ali?ato%ul este un

ansamlu structural-funcţional, care face posiilă producerea

senzaţiilor, n alcătuirea oricărui analizator intră mai multe

183




componente, funcţionarea cărora se produce reflex şi este unitară,

lată aceste componente2

R&$&pto%ul )au )&8=&(tul p&%i#&%i$J acesta ca/teaz9 energia

e@citanţilor din 5ediul Enconur9torD /e care o transfor59 En i5/uls

nervosD /entru a /utea fi trans5is9 5ai de/arteD s/re creierJ de

e@e5/luD En cazul analizatorului vizualD rece/torul este re/rezentat de

retin9D care conţine aGa4nu5itele Kconuri Gi 6astonaGeMD adic9

for5aţiuni celulare s/ecializate En a ca/ta energia e@citantului vizual

Gi a o transfor5a En influ@ nervos.

Cal&a & $o(u$&%& sau co5/onenta inter5ediar9 aanalizatorului asigur9 trans5iterea influ@ului nervos s/ecific.

#ceast9 cale de conducere nu re/rezint9 o si5/l9 fi6r9 ascendent9D ci

un 59nunchi de fi6re ascendent4descendente nervul /ro/riu4zis

care 4 En calea s/re sau dins/re corte@ 4 trec /rintr4o serie de centrii

su6corticaliD la nivelul c9rora are loc o /ri59 analiz9 Gi sintez9 a

influ@urilorD deci un /ri5 filtra senzorial. Caracterul co5/le@ alfi6rei nervoase face /osi6il9 trans5iterea 6idirecţional9 a flu@ului

nervosD asigur?nd nu nu5ai o aferentaţie direct9D ci Gi una invers9D

adic9 /osi6ilitatea de feed46acZ sauD cu alte cuvinteD Ktrans5iterea

i5/ulsurilor nervoase cu 5esa autoreglatorM :D /.30.

V&%i8a $&(t%al@ 4 cea 5ai i5/ortant9 co5/onent9 a

analizatorului 4este re/rezentat9 de "o zonă corticală specializată noperaţii de decodificare, adică de transformare a impulsurilor

nervoase n fapt psihic'J En cazul analizatorului vizualD aceast9 zon9

este situat9 En corte@ul occi/ital. Pe 6un9 dre/tateD +inea Creţu

su6liniaz9 c9 "lipsa oricărei verigi şi, mai ales, a celei centrale, face

imposiilă apariţia senzaţiei pentru care este specializat acel

analizator' :D /.31.

Feno5enul i5/osi6ilit9ţii a/ariţiei unor senzaţii sau al

18-




di5inu9rii /uternice a ca/acit9ţii res/ective are locD 5ai alesD la

/ersoanele cu deficienţe senzoriale2 auditive surzi Gi hi/oacuziei.

$re6uie 5enţionat Ens9 c9 feno5ene de afectareD 5ai 5ult sau 5ai

/uţin accentuat9D a sensi6ilit9ţiiD de di5inuare a ca/acit9ţii senzorial4

/erce/tiveD se Ent?lnesc frecvent Gi la /ersoanele cu deficinenţ9

5intal9D la care 4 Endeose6i la cazurile cu etiologie e@ogen9 4 este

afectat9 difuz scoarţa cere6ral9D cu alte cuvinteD toc5ai veriga

central9 a analizatorilorD ceea ce va avea consecinţe negative asu/ra

/roceselor 6azate /e analiz9 Gi sintez9 cortical9.

1.1.7. Ca/acitatea 5ai 5are sau 5ai 5ic9 a fiec9rui individ de4a aveasenzaţii re/rezint9 sensi6ilitateaD aceasta fiindD du/9 cu5 se GtieD

diferit9 de la o /ersoan9 la alta. En K$ratat de /sihologie e@/eri5en4

tal9M #l. %oGcaD 1:3D sensi6ilitatea este considerat9 ca/acitatea

fiec9rui analizator de a r9s/unde la acţiunea 5ini59 a sti5ulului s/e4

cific 4 de e@e5/luD la o anu5e frecvenţ9 a vi6raţiei sonoreD En cazul

analizatorului auditiv 4 sau la o diferenţ9 5ini59 dintre sti5uli.

"Gn primul caz, sensiilitatea se numeşte asolută, n al

doilea caz, diferenţială. Hi ntr-un caz şi n celălalt, sensiilitatea

este invers proporţională cu pragul asolut sau diferenţial al

senzaţiei' 101D /.-84-:.

'ste 6ine cunoscut fa/tul c9D En /sihologia e@/eri5ental9Dlegea /ragurilor a6solute Gi diferenţiale a fost desco/erit9 /rintre

/ri5eleD /e 6aza unor cercet9ri 5inuţioase de la6oratorD

constant?ndu4se c9 "un excitant produce o senzaţie numai dacă

depăşeşte un anumit prag, numit pragul asolut minimal. 6cesta se

defineşte ca intensitatea cea mai mică a unui stimul, care poate

determina o senzaţie specifică' :D /.33. '@ist9 Gi un /rag a6solut

5a@i5alD const?nd En "cea mai mare cantitate dintr-un stimul, care

18!




mai determină ncă o senzaţie specifică', dincolo de careD En locul

senzaţiei s/ecifice a/are durerea. '@ist9D de ase5eneaD Gi un /rag

diferenţialD acesta fiind re/rezentat de cantitatea 5ini59 de e@citantD

careD ad9ugat9 la sti5ularea iniţial9D deter5in9 o nou9 senzaţie.

Baloarea /ragurilor senzoriale este diferit9 de la individ la

individ Gi se 5odific9 En /rocesul dezvolt9riiD su6 influenţa

condiţiilor de 5ediuD inclusiv a e@erciţiuluiD deci Gi a e@ers9rii En

/rocesul educaţiei organizate. #cest fa/t este deose6it de i5/ortant

/entru educaţia co5/ensatorie a co/iilor cu deficienţeD Endeose6i a

celor cu deficienţe senzoriale /arţialeD dar Gi a celor cu deficienţe5intaleD En a56ele aceste situaţiiD e@erciţiile de educaţie senzorial9

co5/ensatorieD /e care le iniţie5D tre6uie s9 vizeze sc9derea tre/tat9D

at?t a /ragului a6solut 5ini5alD c?t Gi a /ragului diferenţialD

o6ţin?ndD astfelD o 59rire a sensi6ilit9ţiiD En ceea ce /riveGte /ragul

a6solut 5a@i5alD tre6uie s9 ave5 o /er5anent9 atitudine de

/rotecţieD /entru ca o eventual9 solicitare su/rali5inar9 s9 nu /rovoace o senzaţie de durere la nivelul analizatorilor i5/licaţi.

Entre KEn9lţi5eaM /ragurilor senzoriale Gi sensi6ilitate e@ist9 un ra/ort

invers /ro/orţional 4 dac9 /ragul este 5ai sc9zutD sensi6ilitatea este

5ai ridicat9 GiD inversD dac9 /ragul este 5ai ridicatD sensi6ilitatea este

5ai sc9zut9.

(.)illa5S 1::> su6liniaz9 c9 sensi6ilitatea este de/endent9de integritatea Gi 5aturitatea c9ilor nervoase. #ceasta confir59 ideea

5enţionat9 5ai sus c9D la co/iii cu deficienţ9 5intal9 4 5ai ales la cei

cu etiologie /atologic9 sau e@ogen9 4 e@ist9 din start o 5are

/ro6a6ilitate de di5inuare a sensi6ilit9ţiiD fa/t confir5at En realitate

/rin dificult9ţile senzoriale frecventeD /e care aceGti co/ii le

5anifest9.

*ac9D En cazul co/iilor cu deficienţe senzorialeD /e 6aza

18>




declanG9rii 5ecanis5elor co5/ensatorii ale organis5uluiD /ragurile

senzoriale at?t cel a6solutD c?t Gi cel diferenţial scadD Enregistr?ndu4

se o creGtere a sensi6ilit9ţii En analizatorii valiziD la co/iii cu

deficienţ9 5intal9D ca ur5are a afect9rii difuze a corte@ului 4 deci a

seg5entului central al analizatorilor 4 sensi6ilitatea lor Endeose6iD

cea diferenţial9 r95?ne sc9zut9D /e fondul unor /raguri senzoriale

ridicate. *e ase5eneaD se constat9D frecventD o creGtere a ti5/ului de

latenţ9 sauD di5/otriv9D o /reci/itare En reacţiile lor la sti5uli

senzoriali.

#fectarea sensi6ilit9ţii re/rezint9D /rin ur5areD una din tr9s94turile care /ot fi constatate de ti5/uriu la deficienţii 5intal Gi care va

e@ercita o influenţ9 negativ9 asu/ra activit9ţii senzorial4/erce/tive Gi

a for59riiD En continuareD a ca/acit9ţilor cognitive ale acestor

deficienţi. Un 6un s/ecialist 4 /ediatruD neurologD /siho/edagog 4 este

ca/a6il s9 o6serve situaţiile En care /rocesul de organizare structural9

Gi de funcţionare a sensi6ilit9ţii Ent?rzie sau /rezint9 anu5itederegl9ri.

O ase5enea constatare /oate re/rezenta un indiciu ti5/uriu al

unei /osi6ile deficienţeD constatare care s9 /er5it9 iniţiereaD c?t 5ai

devre5e /osi6ilD a unor 59suri 5enite s9 contri6uie la declanGarea

5ecanis5elor co5/ensatorii ale organis5ului Gi la susţinerea lorD En

continuareD /revenindD astfelD a/ariţia unor tul6ur9ri de dezvoltare En /lan secundar.

1.1.3. Pe l?ng9 legea /ragurilor senzorialeD e@ist9D du/9 cu5 se GtieD

Gi alte legi generale ale sensi6ilit9ţiiD /use En evidenţ9 de /sihologia

e@/eri5ental9 Gi careD cu anu5ite /articularit9ţiD se 5anifest9 Gi En

activitatea senzorial9 a deficienţilor 5intal. #ceste legi sunt ur594

toarele du/9 :D /.3-43>2

18




Le.ea co#(ra6(4l4i 6e#zorial5 confor5 c9reia asocierea

si5ultan9 sau succesiv9 a doi sti5uli cu caracteristici o/use

faciliteaz9 scoaterea En evidenţ9 a caracteristicilor res/ectiveD En cazul

deficienţilor 5intalD sunt sesizate 5ai uGor Gi sunt reţinute ceva 5ai

te5einic ele5entele senzoriale care contrasteaz9 evident.

Le.ea a!ap(%rii 6e#zorialeD care se refer9 la 5odificarea

sensi6ilit9ţiiD En ra/ort de intensitatea Gi variaţiile sti5ulilor. *e

e@e5/luD /rezenţa 5ai Endelungat9 a unor sti5uli /uternici deter5in9

o sc9dere tre/tat9 a sensi6ilit9ţii GiD inversD acţiunea unor sti5uli

5oderaţi sau de 5ic9 intensitate /oate s9 deter5ine o anu5e creGterea sensi6ilit9ţiiD En cazul deficienţilor 5intalD sti5ulii de intensitate

5edieD dar Gi alternanţa asocierea Entre sti5ulii 5ai /uternici Gi

sti5ulii 5oderaţi /oate contri6ui la o anu5e creGtere a sensi6ilit9ţii.

*eose6it de nociv9 esteD En schi56D su/unerea acestor deficienţi unor

e@citanţi foarte /uternici cu5 suntD de /ild9D zgo5otele s/ecifice

unei hale de cazangerie sau chiar 5uzica strident9 din unele discotecisau de la anu5ite concerte /entru tineret etc.D e@citanţi care

/rovoac9 instalarea accelerat9 a st9rii de o6oseal9D iarD /e ter5en

lungD deter5in9 KtocireaM sensi6ilit9ţiiD adic9 o creGtere d9un9toare a

/ragurilor senzoriale.

Le.ea i#(erac&i4#ii a#aliza(orilor se refer9 la fa/tul c9 o

anu5e E56inare a unor sti5uliD care acţioneaz9 asu/ra c?torvaanalizatoriD /oate s9 deter5ine fie o anu5it9 intensificareD fie o

anu5it9 di5inuare a sensi6ilit9ţiiD feno5en care are la 6az9 diferite

for5e de inducţie ce se /roduce Entre zonele focarele de e@citaţie Gi

inhi6iţie cortical9. 'ste evident c9D la deficienţii 5intalD la careD du/9

cu5 se GtieD dina5ica /roceselor corticale este 5ai 5ult sau 5ai

/uţin dereglat9D interacţiunea nor5al9 En funcţionarea analizatorilor

va fi st?nenit9D cu consecinţe negative asu/ra eficienţei activit9ţii

188




senzoriale.

Le.ea 6e#i*ica&iei are En vedere influenţa /e care o e@ercit9

asu/ra sensi6ilit9ţii i5/ortanţa valoarea afectiv9D de e@e5/lu a sti4

5ulului res/ectiv /entru cel care o rece/ţioneaz9. #stfelD acţiunea

unui sti5ul 5ai /uternicD dar f9r9 se5nificaţie /entru o anu5it9 /er4

soan9D /oate K/9liMD adic9 /oate fi inhi6at9 de a/ariţia unui alt sti5ulD

5ai sla6D dar cu o 5ai 5are Enc9rc9tur9 afectiv9.

CunoaGterea de c9tre /siho/edagog a tuturor acestor KlegiMD

care guverneaz9 activitatea senzorial9D En generalD c?t Gi a 5odului

s/ecific /rin care ele se 5anifest9 la deficienţii 5intalD are odeose6it9 i5/ortanţ9D de e@e5/luD /entru confecţionarea Gi 5odul de

e@/unere a 5aterialului didactico4ilustrativD /entru 5odul de utilizare

a 5anualelorD /entru alegerea nuanţelor En care sunt zugr9vite

Enc9/erile de lucruD /entru asigurarea ilu5inatului o/ti5 al s9lilor de

clas9D /entru asigurarea /rotecţiei faţ9 de zgo5ote sau alţi factori

colateraliD /entru asigurarea condiţiilor o/ti5e de desf9Gurare a /roceselor senzorial4/erce/tive.

/)-) Percep&ia

*u/9 cu5 a5 5enţionat deaD percepţia este procesul cognitiv

primar, de reflectare a oiectelor şi fenomenelor n totalitatea nsu-

şirilor lor, n momentul c$nd acestea acţionează asupraanalizatorilor noştri. Calitatea /erce/ţiei va fiD deciD de/endent9D at?t

de caracteristicile reale ale o6iectelor Gi feno5enelor /erce/uteD c?t Gi

de starea En care se afl9D En 5o5entul datD analizatorii i5/li/icaţi En

actul /erce/tivD caD de altfelD de starea general9 a /ersoanei care

/erce/eD /recu5 Gi de /reocu/9rile Gi interesele saleD de e@/erienţa

/erce/tiv9 de care dis/une etc.

*u/9 Paul Po/escu4(eveanu 1:>D K/erce/ţia dese5neaz9

18:




En sens curent at?t /rocesul /sihic de reflectare a o6iectelor Gi feno4

5enelor En totalitatea EnsuGirilor lorD c?t Gi /rodusul final al acestui

/roces2 i5aginea sau /erce/tul. Ln ra/ort cu re/rezentarea care furni4

zeaz9 o i5agine secundar9D /erce/ţia fiind direct9D genereaz9 o

i5agine /ri5ar9 a sti5ulului actual. "5aginea rezult9 dintr4o serie de

codific9riD recodific9ri Gi se finalizeaz9 /rin decodificare 5odelare

o6iectual9 Gi reacţie. *eciD /rocesul /erce/tiv /rezint9 o desf9Gurare

dina5ic9 En confor5itate cu o serie de relaţii o6iective Gi necesareM

> lD /.7:.

(.)illa5S 1::> consider9 c9 orice /erce/ţie este Gi ointer/retareD deci o stare su6iectiv9D care i5/lic9 Entreaga /erso4

nalitate. Fiind 5ai 5ult dec?t un si5/lu feno5en senzorialD /erce/ţia

este o conduit9 /sihologic9 5ai co5/le@9D care se 6azeaz9D Entr4o

59sur9 i5/ortant9D /e e@/erienţa noastr9 /ersonal9 Gi social9. K#4

ceasta e@/lic9 de ce un o6iect deter5inat nu va avea niciodat9

a6solut aceeaGi se5nficaţie /entru doi indivizi careD fiecare are sis4te5ul s9u de referinţ9 /articularM 110D /.!78.

#stfel se e@/lic9D du/9 /9rerea noastr9D Gi 5arile diferenţe En

/lanul activit9ţii Gi al eficienţei /erce/tiveD care e@ist9 Entre

/ersoanele handica/ate Gi cele f9r9 handica/D /recu5 Gi Entre

/ersoanele a/arţin?nd diferitelor ti/uri Gi categorii de handica/. Pe

fondul deregl9rii activit9ţii nor5ale a analizatorilorD a interacţiuniidintre aceGtiaD /e fondul afect9rii sensi6ilit9ţii generale Gi al

5odific9rii /ragurilor sensi6ilit9ţii a6solute Gi diferenţialeD la

/ersoanele handica/ateD inclusiv la cele cu deficienţ9 5intal9D /er4

ce/ţia va avea o desf9Gurare a/arte Gi adesea o eficienţ9 sc9zut9D En

sensul a/ortului la cogniţie.

Ln literatura de s/ecialitateD sunt a5/lu descriseD /e 6aza unor

date e@/eri5entale Gi de o6servaţieD nu5eroase /articularit9ţi ale

1:0




/erce/ţiei la co/iii cu deficienţ9 5intal9. )e su6liniaz9D 5ai alesD

caracterul frag5entarD inco5/letD li5itatD cu alte cuvinteD s9r9cia

i5aginilor 5intale ale co/iilor cu aceast9 deficienţ9. Caracteristicile

res/ective sunt consecinţa unei activit9ţi /erce/tive lenteD rigideD de4

zorganizateD /recu5 Gi a sensi6ilit9ţii sc9zuteD a dificult9ţilor de

analiz9 Gi de sintez9 etc.

. %oGca 1:> evidenţiaz9D de e@e5/luD fa/tul c9D datorit9

insuficienţelor de analiz9 ale deficienţilor 5intalD /erce/ţiile lor sunt

vag diferenţiate Gi insuficient de s/ecificeD fa/t care deter5in9

a/ariţia cu uGurinţ9 a unor confuzii En actul /erce/tiv. #utoareasu6liniaz9 c9 Kli5itarea analizei nu este efectul e@clusiv al unei

inca/acit9ţi En sfera senzorial9D ci a unei li/se de activis5M 88D /.-

de care deficientul 5intal d9D adeseaD dovad9 En /rocesul /erce/ţieiD

caD de altfelD En Entreaga viaţ9 /sihic9.

*u/9 ).". %u6instein 1:0D /erce/ţia deficienţilor 5intal se

caracterizeaz9 /rintr4un volu5 li5itat Gi o accentuat9 nediferenţiere acelor /erce/uteD aflate En str?ns9 leg9tur9 cu li/sa de activis5 Gi

caracterul Encetinit al actului /erce/tiv.

Pentru a ilustra aceast9 afir5aţieD autoarea citat9 /rezint9

rezultatele unei investigaţii co5/arativeD En cadrul c9reia se cerea

su6iecţilor s9 recunoasc9 i5aginea unor o6iecteD /rezentate la

tahitosco/. Entr4o /ri59 /rezentareD En care ti5/ul de e@/unere erafoarte li5itat nu5ai 77 5ilisecunde au fost o6ţinute ur59toarele

rezultateD e@/ri5ate En /rocente faţ9 de nu59rul total al i5aginilor

e@/use2 /ersoane adulte cu intelect nor5al 4 7 J elevi cu intelect

nor5al din clasa l 4 ! J elevi handica/aţi 5intal din clasa l 4 O .

Entr4o alt9 /ro69 si5ilar9D dar En care ti5/ul de e@/unere a fost

/ractic du6lat -7 5ilisecundeD rezultatele au crescut si5ţitorD

ating?ndD la aceleaGi categorii de su6iecţi2 100 J :! J !! .

1:1




$otuGiD du/9 cu5 rezult9 din aceste /rocenteD la a/roa/e

u59tate din elevii cu handica/ 5intal Gi acest ti5/ de e@/unere a

fost insuficient /entru /erce/erea Gi recunoaGterea i5aginilor e@/use.

C9ut?nd e@/licaţia caracterului Encetinit al /erce/ţiei GiD En

generalD al li/sei de activis5 /erce/tiv la co/iii cu deficienţ9 5intal9

de v?rst9 Gcolar9 5ic9D l.. )oloviev su6liniaz9 En2 118D /.38 c9

aceste feno5ene au un caracter /atologic Gi se e@/lic9 /rin lentoarea

cu care se desf9Goar9D En corte@D o/eraţiile de analiz9 Gi sintez9.

Entr4un studiu En care sunt analizate rezultatele co5/arative o6ţinute

de su6iecţi deficienţi 5intalD a56lio/i Gi nor5ali la /ro6a de co/iereGi re/roducre din 5e5orie a KFigurii co5/le@e %eSMD Basile Preda

1::7 arat9 c9 "explorarea vizuală nesistematică, chiar haotică,

precum şi activismul exploratoriu redus şi rigid nt$lnit la numeroşi

deficienţi de intelect, accentuează şi mai mult insuficienţele

percepţiei vizuale, ale activităţii şi mecanismelor perceptive n

general, ale memoriei operaţionale şi ale capacităţii de structurare perceptiv-motorie a spaţiului' 81D /.3-43!.

Cauzele insuficienţei /erce/tive nu suntD /rin ur5areD nu5ai

din do5eniul funcţion9rii defectuoase a analizatorului i5/licatD ci Gi

din do5eniul interacţiunii deficitare cu alţi factoriD En cazul descrisD

cu 5e5oria o/eraţional9D activis5ul e@/loratoriu Gi structurarea

s/aţiului. Cauze si5ilare 4 const?nd En interacţionarea greoaie a /erce/ţiei cu re/rezent9rileD li56aul Gi g?ndirea 4 deter5in9

dificult9ţi Ense5nateD /e care le Ent?5/in9 Gcolarii cu handica/ 5intal

inclusiv cei din clasele 5ari En /erce/erea s/aţiuluiD a ti5/ului Gi a

5iGc9riiD toate i5/licate /uternic En viaţa cotidian9D En activitatea de

Env9ţare GiD 5ai alesD En activitatea /ractic9 Gi /rocesul /reg9tirii

/entru 5unc9.

C. P9unescu Gi ". uGu 1:: realizeaz9 o deli5itare a carac4

1:7




teristicilor /erce/ţiei la deficienţii 5intalD /rin ra/ortare la gravitatea

deficitului lor intelectual Gi evidenţiaz92 la de6ilii 5intal 4 /rezenţa

unor frecvente tul6ur9ri ale /erce/ţieiD li/sa de /recizie sau

ine@actitatea /erce/ţiilorD caracterul lor nediferenţiat Gi lacunarJ la

i56ecili 4 o inca/acitate Gi 5ai accentuat9 de diferenţiereD 5ari

dificult9ţi En discri5inarea esenţialului de secundar Gi relevarea

denu5ireaD enu5erarea f9r9 leg9tur9 logic9 a ele5entelor

/erce/uteJ la idioţi 4 s9r9cia En conţinut senzorialD li/sa de claritate Gi

a6senţa unei se5nificaţii 6iologice. #ceiaGi autori su6liniaz9D

cit?ndu4i /e (.O. ConorGi &. er5elinD c9 „dificultăţile dediscriminare, pe care le nt$mpină copiii cu deficienţă mintală n

actul perceptiv al formelor complexe "constituie mai puţin o lacună

de discriminare perceptivă şi mai mult o inaptitudine a funcţiilor de

judecată, de formulare verală...I >8D /.1:>.

F9r9 Endoial9 c9 /articularit9ţile sensi6ilit9ţii Gi ale /erce/ţieiD

/e care le4a5 a5intit 5ai susD influenţeaz9 ne5ilocit eficienţaactivit9ţilor de Env9ţare desf9Gurate cu elevii handica/aţi 5intalD

f9c?nd necesar9 o atenţie s/orit9 asigur9rii calit9ţilor /erce/tive ale

5aterialelor e@/use En faţa elevilor /entru a fi intuiteD asigur?nd2

di5ensiuni /otriviteD ti5/ Gi rit5 de e@/unere cores/unz9tor /racticD

ti5/ du6lu faţ9 de cel necesar co/ilului nor5al /us En faţa aceleiaGi

sarcini /erce/tiveD Entre69ri sau indicaţii ver6ale clareD lu5inozitateo/ti59D colorit adecvatD toate 5enite s9 trezeasc9 interesulD s9

5o6ilizeze afectivD s9 faciliteze Enţelegerea sarciniiD s9 dirieze actul

/erce/tiv Gi s9 di5inueze dificult9ţile Ent?5/inate En desf9Gurarea

acestui act.

C?nd condiţiile unui act /erce/tiv de calitate sunt Ende/linite

En /rocesul /red9rii4Env9ţ9riiD Gcolarii cu handica/ 5intal EGi vor

/utea for5a Gi ei re/rezent9ri te5einiceD av?nd astfel 6aza necesar9

1:3




/entru for5area noţiunilor /rev9zute En /rogra5ele Gcolare. C?nd

Ens9 condiţiile sunt /recareD elevii handica/aţi 5intal EGi vor for5a

re/rezent9ri Gu6redeD careD /relu?nd lacunele Gi alte caracteristici

negative ale i5aginilor /erce/tiveD le vor a5/lificaD trans5iţ?ndu4le

5ai de/arte g?ndirii elevilor res/ectivi.

/)1) Repreze#(area

'ste rezultatul e@/erienţei individualeD al Env9ţ9riiD av?nd o

/oziţie inter5ediar9 Entre /erce/ţie Gi g?ndire. 'ste un K/rocescognitiv4senzorial de se5nalizareD En for5a unor i5agini unitareD dar

sche5aticeD a EnsuGirilor concrete Gi caracteristice ale o6iectelor Gi

feno5enelorD En a6senţa acţiunii directe a acestora asu/ra analiza4

torilorM :D /.->.

%e/rezent9rile sunt i5agini 5intale secundare ale realit9ţiiD /e

care o reflect9 cu un anu5it grad de generalitate Gi selectivitate. (e

re/rezent95 nu nu5ai o6iecte Gi feno5eneD ci Gi /roceseD acţiuniD

relaţii. *ac9 re/rezent9rile de o6iecte Gi feno5ene stau la 6aza

constituirii noţiunilor concrete GiD deciD la 6aza unei 5ari /9rţi avoca6ularului fiec9rui individD re/rezent9rile de /rocese Gi acţiuni

sunt /uternic legate de caracterul o/eraţional al activit9ţii cognitiveD

inclusiv de o/eraţiile g?ndirii.

Caracterul 5ai 5ult sau 5ai /uţin cu/rinz9tor al

re/rezent9rilorD 6og9ţia sau s9r9cia lor la un co/il sau altul de/indD En

5are 59sur9D de calit9ţile activit9ţii /erce/tive En conte@tul c9reia s4

au for5at. ,a r?ndul lorD re/rezent9rile e@istente dea influenţeaz9

1:-




calitatea desf9Gur9rii activit9ţii /erce/tive. %e/rezent9rile

interacţioneaz9D de ase5eneaD cu li56aulD care activizeaz9 i5aginile

5intaleD adic9 re/rezent9rileD iar acestea contri6uie la E56og9ţirea

li56auluiD at?t En ceea ce /riveGte voca6ularulD c?t Gi o/erativitatea

co5unic9rii.

%e/rezent9rile te5einic ela6orate sunt deose6it de i5/ortante

/entru funcţionarea eficient9 a g?ndirii Gi a i5aginaţieiD iar

dezvoltarea acestora ofer9 un cadru favora6il /entru l9rgireaD

diversificarea Gi nuanţarea re/rezent9rilor.

%ezult9 c9D Entre re/rezentare Gi celelalte co5/onente alecogniţiei Gi co5unic9rii e@ist9 o /er5anent9 interacţiune Gi

influenţare reci/roc9D En acest conte@tD dezvoltareaD /recizarea Gi

consolidarea 6agaului de re/rezent9ri ale oric9rui co/il a/9r?ndu4ne

ca unul dintre o6iectivele for5ative centrale.

1.3.1. ,a co/iii cu deficienţ9 5intal9D toate as/ectele 5enţionate ale

interacţion9rii re/rezent9rilor 4 /e de4o /arte cu activitatea /erce/tiv9D iarD /e de altaD cu li56aulD g?ndirea Gi i5aginaţia 4 sunt

afectateD iar eficienţa lor En activitatea de Env9ţare este /uternic di5i4

nuat9D co5/arativ cu cea /e care o Ent?lni5 la co/iii f9r9 deficienţe.

Cauzele o6iective ale feno5enelor a5intite tre6uie c9utate En acele

condiţiiD /rezente la toţi co/iii cu deficienţeD cu5 sunt li5itareaD su6

o for59 sau altaD a accesului la infor5aţieD inactivis5ul cognitiv Gi /asivitatea sauD di5/otriv9 acesteaD Endeose6iD la unii deficienţi

5intal activis5ul haotic Gi /reci/itarea En desf9Gurarea activit9ţilor

de Env9ţareD feno5ene la care ne4a5 referit 5ai /e larg Entr4un alt

5aterial En 178D /.>!47.

'@ist9D Ens9D Gi cauze su6iectiveD care E5/iedic9 interacţiunea

nor5al9 Entre funcţiile /sihiceD /rintre acestea nu59r?ndu4se insufi4

cienta ada/tare a 5odalit9ţilor de lucru cu deficienţii la

1:!




/articularit9ţile concrete ale dezvolt9rii lorD inclusiv la

/articularit9ţile re/rezent9rii.

Ln literatura /siho/edagogic9 sunt descrise nu5eroase inves4

tigaţii desf9Gurate cu Gcolarii handica/aţi 5intalD /rin care au fost

/use En evidenţ9 unele ase5enea /articularit9ţi ale re/rezent9rilorD

Endeose6i ale re/rezent9rilor vizualeD cel 5ai frecvent solicitate

i5/licate la lecţii Gi En alte activit9ţi Gcolare. %e/roduce5D En

continuareD doar dou9 e@e5/le du/9 118D /.8741072

a 5ai 5ulţi elevi cu handica/ 5intal din clasa l a Gcolii

s/eciale aut9toareD for5?nd un gru/ investigativD au fost solicitaţi s9o6serve Lntr4o secvenţ9 li5itat9 de ti5/ dou9 o6iecte o6iGnuiteD de

altfelD 6ine cunoscute lor din e@/erienţa cotidian9 4 un ceas de 5?n9

Gi o cheie. ,i s4a cerut a/oi s9 deseneze aceste o6iecte En a6senţa lorD

deci din 5e5orie. #celaGi e@erciţiu a fost efectuat Gi cu un gru/

echivalent de controlD for5at din co/ii cu intelect nor5alD elevi tot En

clasa lD dar a Gcolii o6iGnuite.

#naliza desenelor e@ecutate de c9tre elevii celor dou9 gru/uri

descrise a scos En evidenţ9 fa/tul c9D En ti5/ ce co/iii cu intelect

nor5al au realizat desene cores/unz9toare 5odelelor 4 co5iţ?ndD

desigurD unele 5ici greGeli En ceea ce /riveGte redarea for5ei Gi a

unor detaliiD f9r9 Ens9 ca acestea s9 co5/ro5it9 /osi6ilitatearecunoaGterii En desen a o6iectelor din realitateD oferite ca 5odel

/entru e@ecutarea desenelor 4 elevii cu handica/ 5intal au f9cut

greGeli 5ai nu5eroaseD dintre care unele at?t de graveD Enc?t afectau

/osi6ilitatea de recunoaGtere a o6iectelor res/ective. *intre aceste

greGeliD cele 5ai frecvente au fost2

4 redarea i5aginii o6iectelor Entr4o /oziţie diferit9D co5/arativ

cu cea 5 care au fost intuite deGi li s4a cerut res/ectareaJ

1:>




4 neres/ectarea di5ensiunilorD 5ai ales /rin redarea 5icGorat9D

En ra/ort de 70 4 >0 de di5ensiunile realeJ

4 o5iterea din desen a unor ele5ente i5/ortante ale o6iectelor

res/ectiveD cu5 sunt ar9t9toarele Gi cifrele de /e cadranul ceasului

G.a.

6 O alt9 investigaţie a fost organizat9 cu dou9 gru/uri de

co/iiD elevi En clasele """4"B ale Gcolii s/eciale aut9toare gru/ul de

investigaţie Gi ale Gcolii o6iGnuite gru/ul de control. #cestor elevi

li s4a /rezentat un set de i5agini cu /eGtiD a/arţin?nd unor soiuri

diferite2 /l9tic9D 6i6anD caras Gi Gtiuc9. )4a cerut a/oi redarea grafic9 ai5aginilor res/ective la diferite intervale de ti5/ du/9 o ziD du/9

Gase zile Gi du/9 o lun9 Gi s4a constatat c9 elevii handica/aţi 5intal

au /ierdutD chiar de la /ri5a re/roducereD unele ele5ente

diferenţiatoare aung?nd caD En finalD s9 re/roduc9 /atru desene

a/roa/e identiceD toate ase59n9toare cu i5aginea GtiuciiD adic9 a

/eGtelui 5ai fa5iliar lorD 5ai 6ine cunoscut din e@/erienţa anterioar9.

*eGi feno5enul esto5/9rii diferenţelor dintre i5agini a fost

/rezentD Entr4o anu5it9 59sur9D Gi la co/iii cu intelect nor5alD 5area

lor 5aoritate au re/rodusD totuGiD chiar Gi la ulti5a Encercare adic9

du/9 o lun9 un nu59r suficient de ele5enteD /entru ca cele /atru

i5agini s9 /oat9 fi deose6ite Entre eleD atest?nd /rezenţa la co/iiires/ectivi a unor re/rezent9ri diferenţiate.

%ezultatele o6ţinute En cadrul investigaţiilor descrise nu /ot fi

e@/licateD desigurD nu5ai /rin referiri la /articularit9ţile

re/rezent9rilorD fiind evident fa/tul c9D de /ild9D li/sa de fidelitate a

5e5orieiD /recu5 Gi lacunele din 6agaul noţional al elevilor cu

handica/ 5intal au influenţat calitatea desenelor e@ecutate de aceGti

elevi. $otuGiD nu /ute5 s9 nu fi5 de acord cu concluziile autorului

1:




investigaţiilor descrise .. (udet5anD care consider9 c9

rezultatele o6ţinute /un En evidenţ9 unele /articularit9ţi i5/ortante

ale re/rezent9rilor la elevii handica/aţi 5intal. *intre acesteaD

reţine5D Endeose6i2

4 re/roducerea En deseneD cu 5are greutate Gi ine@actit9ţi a

ele5entelor s/aţiale 4 /oziţieD 59ri5eD for59 4 ceea ce atest9 difi4

cult9ţile deose6ite En re/rezentarea s/aţiuluiJ

4 caracterul lacunarD chiar frag5entar al desenelor e@ecutateD

ceea ce se afl9 En str?ns9 leg9tur9 cu /articularit9ţile si5ilare ale

re/rezent9rilorD acestea fiind li/site de integritate contur /recis Gi declaritateJ /ro6a6il este consecinţa 5odului dezordonatD /oate chiar

haotic la unii dintre eleviD En care s4a desf9Gurat activitatea /erce/4

tiv9D /re5erg9toare activit9ţii de re/roducere En desenJ

4 tendinţa de a /ierde ra/id noile i5agini 5intaleD o6ţinute En

contactul ne5ilocit cu o6iectele reale sau 5ilocitD /rin inter5ediul

fotografiilorD a desenelor Gi Enlocuirea lor cu ele5ente 5ai vechi din /ro/ria e@/erienţ9 cu aceeaGi categorie de o6iecteD e@/erienţ9 care ea

Ens9Gi este s9rac9D ine@act9 Gi rigid9.

ai alesD aceast9 ulti59 constatare ni se /are deose6it de

interesant9D ea scoţ?nd En evidenţ9 fa/tul c9 ceea ce nu5i5

Kv?scozitate genetic9MD leg?nd4oD de regul9D de caracteristicile

g?ndirii handica/atului 5intalD este de fa/t un feno5en 5ai largD /ecare4l /ute5 identifica Gi En 5odul de 5anifestare a celorlalte

/rocese cognitive GiD desigurD nu nu5ai 4 En cazul de faţ9D al

re/rezent9rilor 4 care Gi ele se dezvolt9 lentD /rezint9 feno5ene de

stagnare Gi de reculD aung?ndD /ro6a6il Gi la un nivel unde se

/lafoneaz9.

1.3.7. Paul Po/escu4(eveanu 1:8 su6liniaz9 fa/tul c9

1:8




re/rezentarea nu este doar un /roces al activit9ţii cognitiveD ci Gi un

/rodus al acestei activit9ţi. Ca /rocesD ea constituie veriga inter4

5ediar9 Entre senzaţii4/erce/ţiiD /e de o /arteD g?ndire4i5aginaţieD /e

de altaD f9c?ndD astfelD leg9tur9 Entre cogniţia /ri5ar9 Gi cea su/erioa4

r9. Ca /rodusD re/rezentarea constituie /ri5a rezultant9 a activit9ţii

cognitiveD iar calit9ţile Gi insuficienţele sale vor influenţa /ozitiv sau

negativ o6ţinereaD En continuareD a celor dou9 /roduse 4 noţiunea Gi

conce/tul 4 /rin care activitatea cognitiv9 EGi g9seGte valorificarea

su/erioar9.

Ln str?ns9 leg9tur9 cu aceast9 du6l9 i/ostaz9 4 de /rodus alactivit9ţii cognitiveD dar Gi de /roces cognitiv 4 Rean Piaget vor6eGte

des/re /arado@ul re/rezent9rii. Parado@ul const9 En fa/tul c9D dis4

/un?nd de un conţinut intuitivD de ti/ senzorial Gi /rin aceasta fiind

5ai a/roa/e de /erce/ţie re/rezentarea se Ente5eiaz9 /e Kun siste5

de o/erativitate intelectual9D cu totul deose6it Gi chiar o/us 5eca4

nis5elor /erce/tiveM du/9 D /.>18 Gi /rin aceasta este 5aia/roa/e de g?ndire.

Prin conţinutul s9uD re/rezentarea nu se Ende/9rteaz9 /rea 5ult

de /erce/ţieD dar areD totodat9D /uncte a/ro/iate Gi cu i5aginaţiaD En

ti5/ ce /rin 5ecanis5ele for59rii Gi funcţion9rii sale 4 inti5 legate

de /rocesul interioriz9rii tre/tate a e@/erienţei individuale 4 se

a/ro/ie 5ai 5ult de g?ndire Gi li56aD fiind En str?ns9 leg9tur9 cufuncţia de si56olizare sau se5iotic9. $oc5ai de aceeaD funcţia

res/ectiv9 5ai este nu5it9 Gi funcţie de re/rezentare.

*efinind re/rezentarea ca /roces cognitiv GiD totodat9D ca /ro4

dus al cogniţiei /ri5areD vo5 Enţelege 5ai 6ine co5/le@itatea acestui

feno5en /sihic Gi i5/ortanţa sa 5aor9 ca funda5ent /e care se

cl9deGte edificiul cogniţiei su/erioare. 'ste evident c9 te5einicia

re/rezent9rilorD de care dis/une co/ilul cu /osi6ilit9ţi nor5ale de

1::




dezvoltareD constituie una din condiţiile i5/ortante /entru for5area

la acest co/il a 6agaului cores/unz9tor de noţiuni Gi conce/te. 'ste

evidentD de ase5eneaD c9 un funda5ent de re/rezent9ri cu eventuale

fisuriD aGa cu5 este cel al re/rezent9rilor la co/iii deficienţi 5intal

45ai ales atunci c?nd aceGtia nu 6eneficiaz9 de o educaţie ti5/urieD

te5einic ada/tat9 /articularit9ţilor dezvolt9rii lor 4 va constitui un

su/ort Gu6red /entru for5area cogniţiei su/erioare. #/are clar

necesitatea sti5ul9rii Gi e@ers9rii te5einice a cogniţiei /ri5are la

co/iii cu deficienţe 5intaleD /rintr4un siste5 coerent de educaţie

senzorial4/erce/tiv9D de for5areD /recizare Gi corectare are/rezent9rilorD ceea ce se constituie Entr4unul dintre o6iectivele

centrale ale tera/iei co5/le@e la co/iii res/ectiviD 5ai ales En anii

/reGcolarit9ţii Gi ai de6utului Gcolar.

1.3.3. En /sihologie este 6ine cunoscut fa/tul c9D ra/ortate la gradul

/ro/riu de generalizare Gi la /onderea celorlalte /rocese /sihice cucare interacţioneaz9D re/rezent9rile /ot fi gru/ate astfel2

4 re/rezent9ri si5/leD la 6aza c9rora se afl9 e@/erienţa

/erce/tiv9 re/etat9D /e care su6iectul En cauz9 o are cu o6iectele Gi

feno5enele lu5ii Enconur9toare Gi En care este i5/licat9D /rioritarD

activitatea unui anu5e analizatorJ astfel sunt re/rezent9rile vizualeD

auditive etc.J4 re/rezent9ri co5/le@eD 6azate tot /e e@/erienţa individual9D

dar En constituirea c9rora sunt i5/licate /rocese 5ai co5/le@e de

interacţiune Entre analizatori Gi o /artici/are 5ai intens9 a o/eraţiilor

g?ndiriiJ astfel sunt re/rezent9rile de s/aţiuD de ti5/D de 5iGcare etc.J

4 re/rezent9ri construiteD En careD deGi /unctul de s/riin El ofer9

tot e@/erienţa individual9 4 inclusiv re/rezent9rile si5/le Gi

co5/le@e e@istente 4 i5aginile sunt su/use unei intense /relucr9ri

700




/rin g?ndire Gi /rin i5aginaţieJ din aceast9 categorie fac /arteD de

e@e5/luD re/rezent9rile fantastice.

1.3.3.1. &radul de accesi6ilitate a acestor trei ti/uri de re/rezent9ri la

deficienţii 5intalD aflaţi En curs de GcolarizareD este foarte diferit de la

situaţie la situaţie. #stfelD En condiţiile orient9rii intuitiv4/ractice

siste5atice a activit9ţilor de Env9ţare Gi /e 6aza unor generaliz9ri

diriate En cadrul acestor activit9ţiD deficienţilor 5intal le sunt

accesi6ile re/rezent9rile si5/le GiD /arţialD cele co5/le@eD cu condiţia

antren9rii lor siste5atice.#ntrenarea te5einic9 a re/rezent9rilor co5/le@e este foarte

i5/ortant9D deoarece ele sunt /uternic i5/licate En activit9ţile

/ractice Gi En /rocesul /reg9tirii /entru 5unc9. #ceast9 antrenare a

ca/acit9ţii de re/rezentare co5/le@9 tre6uie f9cut9 at?t /rin e@erciţii

s/ecialeD integrate activit9ţii de tera/ie ocu/aţional9D c?t Gi En cadrul

diferitelor activit9ţi Gi disci/line Gcolare o6iGnuiteD /e care ledesf9Gur95 cu Gcolarii handica/aţi 5intal2

4 Endeletniciri Gi lucr9ri /racticeD educaţie fizic9D geo5etrie

ele5entar9D geografieD vizite Gi e@cursii 4 Endeose6i /entru for5areaD

corectarea Gi consolidarea re/rezent9rilor s/aţialeJ

4 istorieD 6iologieD dar Gi activit9ţi zilnice desf9Gurate confor5

unui /rogra5 orar sta6il 4 /entru for5areaD corectarea Gi conso4lidarea re/rezent9rilor de ti5/J

4 arit5etic9 ele5entar9D c?ntD gi5nastic9 Gi s/ortD activit9ţi

gos/od9reGti 4 /entru for5area ca/acit9ţii de re/rezentare corect9 Gi

de re/roducere a unor rit5uriD ra/orturiD /ro/orţii etc.

)e EnţelegeD desigurD c9 aceast9 gru/are a diferitelor disci/line

Gi activit9ţi Gcolare du/9 a/ortul lor /rioritar la for5area anu5itor

re/rezent9ri este /ur convenţional9D En realitate fiecare dintre ele

701




/ut?nd contri6uiD Entr4o 59sur9 5ai 5are sau 5ai 5ic9 Gi En str?ns9

corelaţieD la realizarea o6iectivului res/ectiv. "5/ortant esteD Ens9D ca

acest o6iectiv s9 fie ur59rit siste5atic Gi s9 fie integrat orient9rii

for5ativ4tera/eutice a Entregului /rogra5 de instruire Gi educaţie

Gcolar9.

Cele 5ai /uţin accesi6ile deficienţilor 5intal sunt re/rezent9rile

construiteD datorit9 i5/lic9rii i5aginaţieiD careD du/9 cu5 vo5 vedea

Entr4un su6ca/itol ur59torD este /rocesul cognitiv deose6it de afectat

Gi foarte /uţin eficient /roductiv la aceast9 categorie de deficienţi.

1.3.-. #5 su6liniat fa/tul c9 /articularit9ţile /erce/ţiei la deficienţii

5intal 4 descrise succint En su6ca/itolul anterior 4 sunt /reluate Gi

chiar a5/lificate la nivelul re/rezent9rilorD datorit9 gradului 5ai

5are de generalizare /e care acestea El i5/lic9D adic9 datorit9

fa/tului c9 re/rezent9rile solicit9 5ai intensD dec?t /erce/ţiaD

ca/acitatea de analiz9 Gi diferenţiere.

O serie de investigaţii e@/eri5entale au fost desf9Gurate En

leg9tur9 cu re/rezent9rile vizuale la elevii handica/aţi 5intal din Gco4

lile s/eciale aut9toareD cercet9torii res/ectivi 103D 10>D 118

evidenţiindD En finalD ur59toarele /articularit9ţi2

4 caracterul Engust Gi unilateralD cu alte cuvinteD s9r9cia 6aga4 ului de re/rezent9riJ

4 sla6a diferenţiere Entre re/rezent9rile de aceeaGi categorieD

ase59n9toare Entre ele GiD deciD 5ai dificil de analizatJ

4 rigiditatea re/rezent9rilorD li/sa lor de dina5is5D de fle@i6i4

litateD insuficienta corelare cu e@/erienţa \-D

4 /ierderea tre/tat9 Gi Entr4un rit5 susţinut a s/ecificului re/re4

zent9rilor for5ateD esto5/area diferenţelor Entre re/rezent9rile a/ro4

707




/iate Gi chiar defor5area lorD odat9 cu trecerea ti5/ului Gi En str?ns9

leg9tur9 cu li/sa accentuat9 de fidelitate a 5e5oriei la deficienţii

5intal.

Cercet9rile 5enţionate au de5onstrat c9 aceste caracteristici

ale re/rezent9rilor se Ent?lnescD Endeose6iD la elevii handica/aţi

5intal din clasele 5iciD undeD at?t e@/erienţa cognitiv9D c?t Gi

li56aul i5/licat En /recizarea re/rezent9rilorD sunt Enc9 sla6

dezvoltate. )ituaţia se a5elioreaz9D Ens9D tre/tatD En clasele 5ai 5ariD

Ence/?nd cu clasa a B4a a Gcolii s/eciale aut9toare.

Practica Gcolar9 de5onstreaz9 c9 saltul ce se constat9 Ena5eliorarea 6agaului de re/rezent9riD /e care Gi le EnsuGesc elevii

handica/aţi 5intal din clasele 5ai 5ariD se afl9 En str?ns9 leg9tur9 cu

studiul la aceste clase a cunoGtinţelor ele5entare des/re 5ediul

Enconur9torD cu i5/licarea elevilor res/ectivi En activit9ţi /ractice de

atelierD /e lotul GcolarD En gos/od9ria ane@9D cu /artici/area la vizite Gi

e@cursii Gi la alte activit9ţi cu valoare deose6it9 /entru realizareao6iectivelor socializ9rii.

,a r?ndul s9uD En cadrul unor cercet9ri co5/arativeD Constantin

P9unescu 1:> a de5onstrat c9D En ti5/ ce /rocesele /sihice ale

co/iilor nor5aliD inclusiv re/rezent9rile /e 6az9 de si56oluriD

/rezint9 un traseu ascendentD cu /rec9dere Entre Gi 11 aniD adic9

atunci c?nd faza concret o/eraţional9 atinge coantu5ul 5a@i5alD ladeficientul 5intal cur6a de ascensiune este foarte lent9 la aceeaGi

v?rst9D En schi56D cunosc?nd un anu5e salt Entre 11 Gi 13 ani. *e

aiciD concluzia autorului citat c9 "tulurarea multidimensională

intervenită la nivelul releului de reprezentare, constituie una din

caracteristicile fundamentale ale organizării mintale a deficientului

mintal' >>D /.70D afir5aţia fiindD desigur vala6il9D En s/ecialD /entru

elevii handica/aţi 5intal su6 v?rsta de 11 aniD adic9 la nivelul

703




/ri5elor /atru clase. "ar dac9 lucrurile stau aGaD atunci este evident c9

unul din o6iectivele /rinci/ale ale tera/iei s/ecifice desf9Gurate cu

elevii din clasele res/ective dar Gi ulterior const9 En l9rgirea Gi

consolidareaD /rin e@erciţii siste5aticeD a Kc?5/ului de re/rezent9riM.

%ealizarea te5einic9 a acestui o6iectiv re/rezint9 o condiţie

i5/ortant9 /entru for5area Gi dezvoltareaD En /aralelD a voca6ularului

Gi a co5unic9rii ver6aleD asigur?ndD totodat9D elevilor handica/aţi

5intal su/ortul necesar /rocesului de interiorizare Gi consolidare a

o/eraţiilor 5intale GiD deciD de sti5ulare a g?ndirii concret o/eratorii.

1.3.!. )9 ne a5inti5 o idee funda5ental9 din /sihologia cognitiv9D

aceea c9 re/rezentarea esteD da fa/tD o /ri59 5odalitate de /9strare En

conGtiinţ9 a /ro/riei e@/erienţe de cunoaGtereD /e care o5ul Gi4o

for5eaz9 En contactul s9u activ cu 5ediul Enconur9tor. ,a deficienţii

5intalD ca ur5are a e@/erienţei individuale s9race Gi lacunareD

re/rezent9rile reflect9 insuficienţele acestui /rocesD fiind aGa cu5 s4av9zutD s9raceD inco5/leteD uneori ine@acte Gi chiar greGite.

$ransfor5area i5aginilor /erce/tive /ri5are En i5agini secun4

dareD adic9 En re/rezent9riD nu este un act 5ecanic de si5/l9 acu4

5ulare. 'a se desf9Goar9 su6 for5a unui /roces activ de /relucrare a

infor5aţiei /ri5areD /roces En care sunt i5/licate o/eraţiile g?ndirii

Gi ale i5aginaţieiD li56aul GiD de ase5eneaD 5e5oria.*re/t consecinţ9D re/rezent9rile vor reflecta nu nu5ai calit9ţile

Gi lacunele i5aginilor /ri5are /erce/telor de la care /ornescD ci Gi

/e cele ale /roceselor cognitive su/erioareD care /artici/9 la

/relucrarea lor.

,a toţi co/iii deficienţi 5intalD necu/rinsH Entr4un /roces

co5/le@ de /rofila@ie Gi tera/ie s/ecific9D re/rezent9rile ce se

for5eaz9 vor fi lacunare En du6lu sensD at?t su6 as/ectul conţinutului

70-




senzorial4/erce/tivD c?t Gi ai o/erativit9ţii s/ecifice. *e aceeaD o

condiţie de 6az9 a for59rii unor re/rezent9ri trainice Gi utile la elevii

cu handica/ 5intal o constituie asigurarea contactului lor direct Gi

activ cu o6iectele Gi feno5enele studiate sau cu KEnlocuitoriiM

acestora 4 5odeleD i5aginiD schiţe. 'ste necesar9D /rin ur5areD o

/er5anent9 orientare intuitiv4/ractic9 Gi activ9 a /rocesului didactic

Gi legarea sa de interesele Gi /reocu/9rile elevilor. *e ase5eneaD este

necesar9 co56aterea ver6alis5ului En activitatea de Env9ţare.

ConversaţiaD /ovestirea Gi e@/licaţiaD f9r9 s/riin 5asiv /e 5aterial

concret Gi f9r9 antrenarea elevilor la activit9ţi de /relucrareindividual9 a 5aterialului de Env9ţatD nu /ot fi eficiente.

(u o dat9 acest adev9r a fost de5onstrat e@/eri5ental Gi a fost

argu5entat En lucr9ri de s/ecialitate 8!D 10>D 13> G.a.D dar

a5eliorarea utiliz9rii 5iloacelor de lucru la lecţii r95?neD En

continuareD un deziderat al Env9ţ95?ntului s/ecial /entru co/iii cu

deficienţ9 5intal9.

Co5/le5entar9 acestui deziderat este necesitatea l9rgirii /reo4

cu/9rilor /entru a/licarea consecvent9 En /ractic9 a siste5ului de

tera/ie educaţional9 integrat9D /ro5ovat9 at?t En lucr9ri de

s/ecialitate /u6licate recent !8D 80D 178D c?t Gi En docu5ente

oficiale 4 de ti/ul /rogra5elor GcolareD En cadrul acestui siste5Dsti5ularea ca/acit9ţilor senzorial4/erce/tive Gi a 6agaului de

re/rezent9riD /recu5 Gi corectarea acestora la elevii handica/aţi sunt

integrate acţiunilor de tera/ie co5/le@9 En ansa56lul lor.

(ecesitatea ur59ririi cu atenţie a dezvolt9rii funcţiilor

cognitive 4inclusiv a dezvolt9rii re/rezent9rilor 4 este su6liniat9D

insistentD En teoriile actuale /rivitoare la KEnv9ţarea 5ediat9MD la

instru5entarea /rin e@erciţiu diriat a funcţiilor res/ective. #na %oth4

70!




)za5osZozi 1::8 su6liniaz9D de e@e5/luD c9 o6iectivul Env9ţ9rii

5ediateD su6 as/ectul funcţionalD este acela de a for5a

Kre/rezent9rile interne s.n.D atenţia concentrat9 Gi sta6il9D folosirea

unor strategii de 5e5orareD de e@/lorare Gi de rezolvare de /ro6le5eD

ca/acitatea autoreglatoare a li56auluiD g?ndirea refle@iv9M 10!D

/.-3.

*esigurD c9 acest deziderat 4 care esteD de fa/tD dezideratul

interioriz9rii Gi al consolid9rii tre/tate a re/rezent9rilorD /rintr4un

de5ers adecvat Gi En str?ns9 leg9tur9 cu for5area altor ca/acit9ţi

cognitiveD r95?ne vala6il at?t En cazul activit9ţilor de Env9ţare cueleviiD av?nd o dezvoltare intelectual9 nor5al9D c?t Gi En cazul s/ecial

al elevilor cu handica/ 5intal. ,a aceGtia din ur59D Ens9D dezideratul

res/ectiv do6?ndeGte o se5nificaţie a/arteD En 59sura En care

insuficienţele acestor co/ii la nivelul KreleuluiM re/rezent9rilor vor

influenţa /uternic 4 En sens negativD desigurD 4 for5area ca/acit9ţilor

cognitive su/erioare.

-) Par(ic4lari(%&i ale proce6elor co.#i(i$e 64perioare la 8colarii c4

3a#!icap i#(al

-)/) G'#!irea

"3e defineşte ca proces cognitiv de nsemnătate centrală n

reflectarea realului (s.n.), care, prin intermediul astractizării

coordonate n acţiuni mentale, extrage şi prelucrează informaţii

despre relaţiile categoriale şi determinative n forma conceptelor,

judecăţilor şi raţionamentelor' :D /.!.

#ceasta este doar una din nu5eroasele definiţii ale g?ndiriiD /e

care le /ute5 g9si En 5anualele de s/ecialitateD En dicţionare sau En

70>




alte surse 6i6liografice.

7.1.1. %ezu5?nd ideile /rinci/ale din sursele 5enţionateD cu /rivire

la caracteristicile g$ndirii, vo5 s/une c9D En general2

• g?ndirea re/rezint9 un /roces /sihic funda5ental /entru

cunoaGtereD /rin ea realiz?ndu4se conGtientizarea Gi /relucrarea

su/erioar9D at?t a infor5aţiei ne5ilociteD do6?ndit9 /e cale

ssnzorial4/erce/tiv9 Gi transfor5at9 En i5agini 5intale

/ri5areD En 5o5entul do6?ndiriiD iar a/oi En i5agini

secundareD adic9 En re/rezent9riD c?t Gi a infor5aţiei 5ilociteD

/ri5it9 /rin inter5ediul li56aului sau al altor 5odalit9ţi

si56olice de vehiculareJ

• g?ndirea se 6azeaz9 /e o serie de o/eraţii intelectuale ce4i sunt

/ro/rii2 analiza Gi sintezaD a6stractizarea Gi generalizareaD

clasificareaD co5/arareaD concretizarea etc.J ea se dezvolt9

stadialD /arcurg?nd o suit9 de eta/e ale 5aturiz9rii /roceselor intelectualeD eta/e careD En 6inecunoscuta conce/ţie a lui Rean

Piaget 1:>- sunt2 eta/a inteligenţei ele5entare

senzori5otorieD eta/a /reo/eratorieD eta/a o/eraţiilor

intelectuale concrete Gi eta/a o/eraţiilor intelectuale for5aleJ

• g?ndirea accedeD tre/tatD la raţiona5entul inductiv Gi la raţio4

na5entul deductivD i5/lic9 reversi6ilitateaD su6 diferitele saleas/ecteD realiz?nd o/eraţiile de transfer Gi c9ut?nd soluţii /entru

rezolvarea situaţiilor4/ro6le59J aceste soluţii se 6azeaz9 /e

dou9 5ari categorii de for5ule2 algorit5ice 4 /ro/un?nd

o/eraţii standardizate Gi rezolv9ri ti/ 4 Gi euristiceD /ro/un?nd

siste5e o/eraţionale /lastice Gi deschiseD rezolv9ri originaleJ

•

g?ndirea are ca rezultat for5area 6agaului cognitivD 6azat /enoţiuni Gi conce/teD rezultate din /relucrarea Gi valorificarea

70




acţiunilor e@terioare En acţiuni Gi o/eraţii 5intaleD /roces descris

a59nunţit de P#. &aQ/erQn trad. 1:7. *e e@e5/luD co5/ar?nd

Entre ele diferite o6iecte concreteD Entr4un /roces de 5ani/ulare

efectiv9 a o6iectelor res/ectiveD a/oi folosind i5agini ale acestora Gi

a/oi reflect?ndu4le /rin li56aD co/ilul EGi for5eaz9D tre/tatD

ca/acitatea de a efectua co5/araţia En /lan 5intalD f9r9 su/ort e@ternD

o/er?nd cu re/rezent9rile cores/unz9toareD iar a/oi cu noţiuni i

conce/te.

Prin caracteristicile Gi 5ecanis5ele saleD g?ndirea se /rofileaz9

ca un /roces /sihic e@tre5 de co5/le@D careD En stare de nor5alitateDfocalizeaz9 Gi valorific9 o/ti5 Entreaga activitate cognitiv9 a fiec9rui

individD asigur?ndu4i acestuia un echili6ru sta6il Gi ada/tarea

eficient9 la condiţiile de 5ediuD la solicit9rile 5ulti/le ale acestuia.

*i5/otriv9D En cazul /ersoanelor cu deficienţ9 5intal9D g?ndirea

sufer9 o serie de afecţiuni GiD interacţion?nd cu celelalte funcţii Gi

/rocese /sihiceD focalizeaz9 insuficienţele Entregii activit9ţicognitiveD deter5in?nd sc9dereaD uneori drastic9 En cazurile

accentuate de deficienţ9 5intal9 a eficienţei intelectuale su6 nivelul

5ini5 al ada/ta6ilit9ţii.

7.1.7. *u/9 cu5 a5 ar9tat /e larg En ca/itolul /recedentD una din

caracteristicile i5/ortante ale dina5icii dezvolt9rii /sihice la defi4cienţii 5intal 4 inclusiv ale dina5icii dezvolt9rii inteligenţei 4 o

re/rezint9 Kv?scozitatea genetic9MD feno5en /us En evidenţ9 de

ar6el "nhelder 1:>3. az?ndu4se /e teoria /iagetian9 a dezvolt9rii

stadiale a inteligenţeiD autoarea citat9 a evidenţiat fa/tul c9D En ti5/

ce adolescentul nor5al atinge cu uGurinţ9 stadiul o/eraţiilor

inelectuale for5aleD inclusiv Entreaga /alet9 a g?ndirii reversi6ileD

deficientul 5intal stagneaz9D adeseaD En dezvoltarea sa intelectual9D

70:




r95?ne la nivelul unor tre/te inter5ediareD f9r9 a /utea atinge nivelul

g?ndiri for5ale.

,a r?ndul s9uD ,). B?gotsZi 1 :3-D trad.1:1 a de5onstrat En

studiile sale co5/arative c9D En ra/ort cu di5ensiunile largi ale

/ro@i5ei dezvolt9ri la co/ilul cu intelect nor5alD la co/iii deficienţi

5intal Kzona /ro@i5ei dezvolt9riM a inteligenţei este li5itat9D

restr?ns9D cu at?t 5ai li5itat9 cu c?t gravitatea deficitului intelectual

este 5ai 5are.

Ca e@/resie a acestui fa/tD deficientul 5intal face /aGi 59runţiD

lenţi Gi nesiguri En evoluţia sa intelectual9D de fa/tD En evoluţia Entregiisale vieţi /sihice.

*atorit9 /articularit9ţilor enu5erate ale dezvolt9rii

inteligenţeiD datorit9 dificult9ţilor Ent?5/inate En g?ndireD elevii cu

handica/ 5intal recurg adesea En activitatea lor Gcolar9 la soluţii

/uerile En rezolvarea sarcinilor cognitiveJ ei nu si5t nevoia de feed4

6acZD /e care nu4l solicit9 4 du/9 cu5D de regul9D nu solicit9 niciautorul adultului cadru didacticD /9rinte sau alte /ersoane cu care

interacţioneaz9D iar dac94l /ri5esc GiD eventualD El folosesc En situaţia

concret9 dat9D nu4l transfer9 Gi nu4l utilizeaz9 En alte situaţii si5ilare.

Co5/ar?nd /unctele de vedere e@/ri5ate de ,). B?gotsZi Gi

. "nhelder cu /rivire la dezvoltarea inteligenţei Gi la /articularit9ţile

g?ndirii deficienţilor 5intalD o6serv95 4 aGa cu5 a5 su6liniat Gi Enca/itolul /recedent 4 c9 ele suntD de fa/tD co5/le5entareD E5/reun9

f9c?ndu4ne s9 Enţelege5 5ai 6ine c9 Ent?rzierea En dezvoltarea inte4

lectual9D deciD Gi a g?ndirii la deficienţii 5intalD nu re/rezint9 o

si5/l9 Encetinire En ra/ort cu rit5urile susţinute ale aceluiaGi /roces

la co/ilul o6iGnuit. Feno5enul res/ectiv esteD de fa/tD o 5anifestare a

tul6ur9rii co5/le@e a dina5icii dezvolt9rii intelectuale la deficienţii

5intalD inclusiv a dina5icii dezvolt9rii Gi a 5anifest9rii g?ndiriiD

710




caracterizat9 /rin nu5eroase inegalit9ţi Gi oscilaţii Gi concretizat9

Entr4o evoluţie Encetinit9D greoaieD inconsistent9 Gi neter5inat9.

7.1.3. O alt9 tr9s9tur9 a g?ndirii la handica/aţii I5intal 4 /oate cea

5ai frecvent o6servat9 En activitatea de Env9ţare desf9Gurat9 cu aceGti

handica/aţi 4 o re/rezint9 inerţia /roceselor g?ndirii.

*u/9 #.%. ,uria 1:>0D cauza acestui feno5en tre6uie c9utat9

En dereglarea accentuat9 a 5o6ilit9ţii /roceselor nervoase

funda5entale 4 e@citaţia Gi inhi6iţia 4 /e care se 6azeaz9 activitatea

nervoas9 su/erioar9. #5 ar9tat Gi En ca/itolul /recedent c9D la nivelulg?ndiriiD inerţia /atologic9 este En str?ns9 leg9tur9 cu Ksi5/to5ul

central al sindro5ului oligofrenicMD si5/to5 careD du/9 .).Pevzner

1:!:D const9 En dificult9ţi accentuate de a6stractizare Gi

generalizareD la r?ndul lor acestea g9sindu4Gi e@/licaţia En di5inuarea

ca/acit9ţii corticale de analiz9 Gi sintez9.

*u/9 ).". %u6instein 1::D una dintre cele 5ai frecvente

5anifest9ri ale Ksi5/to5ului centralMD adic9 ale dificult9ţilor de a64

stractizare Gi generalizareD const9 En concretis5ul e@cesiv al g?ndiriiD

En inca/acitatea accentuat9 a Gcolarului cu handica/ 5intal de a sedes/rinde de concretul ne5ilocitD de situaţia tr9it9 En 5o5entul datD

de a face generaliz9ri Gi de a ver6aliza conGtientiza /ro/ria

e@/erienţ9.

*e ase5eneaD aceGti elevi se caracterizeaz9 /rintr4un sc9zut

s/irit de o6servaţieD /rin sla6a 5anifestare a interesului cognitivD

deciD /rintr4o insuficient9 curiozitateD ceea ce influenţeaz9 negativ

/rocesul antren9rii lor En activitatea cognitiv9D inclusiv En activitatea

711




de Env9ţare la clas9.

O alt9 caracteristic9 i5/ortant9 o re/rezint9 inconsecvenţa

g?ndirii sau 4li/sa de coerenţ9D 5ai ales la acele for5e etiologice

ale deficienţei 5intale de origine trau5atic9D /ostencefalitic9 etc.

/entru care este /ro/rie /ierderea accelerat9 a ca/acit9ţii de

concentrare Gi efort. colarii cu ase5enea deficienţ9 /ot Ence/e

corect o activitate 4de e@e5/luD rezolvarea unei /ro6le5e accesi6ile

lor 4 darD la /ri5a greGeal9 Ent?5/l9toareD En virtutea inerţieiD se /ot

a6ate de la rezolvarea corect9D alunec?nd /e o /ist9 fals9D datorit9

unei eventuale ase59n9ri de /rocedee cu care au fost de/rinGianterior.

Ca ur5are a caracteristicilor 5enţionateD g?ndirea deficienţilor

5intal EGi /ierdeD frecventD rolul de coordonare asu/ra activit9ţii des4

f9Gurate de aceGtia. Pri5ind o sarcin9 /ro6le59 de rezolvatD ei nu o

analizeaz9D nu4Gi sta6ilesc En /reala6il 5o5entele /rinci/ale de /ar4

cursD ci trec direct i5/ulsiv la rezolvareD orient?ndu4se du/9ele5ente Ent?5/l9toareD du/9 ase59n9ri de for59 cu alte situaţii etc.

Prin ur5areD Gcolarilor cu handica/ 5intal le li/seGte 5o5entul de

orientare En sarcina /ri5it9D adic9 de udecareD En /reala6ilD a

condiţiilor de rezolvare a sarcinii res/ective.

Ln activit9ţile Gcolare cotidieneD Ent?lni5 Gi alte frecvente 5ani4

fest9ri ale inerţiei /atologice la handica/aţii 5intalD at?t En g?ndirealorD c?t Gi la nivelul altor /rocese Gi funcţii /sihice. #Ga sunt lentoarea

o/eraţiilor 5intaleD dar Gi /racticeD /e care elevii le efectueaz9 cu

ina6ilitateD nu5eroasele stereoti/ii /rezente En co5/orta5ent Gi En

vor6ireD re/etarea f9r9 discern95?nt a unor Ga6loane EnsuGite

5ecanicD s9r9cia e@e5/lific9rilor originaleD dificult9ţile accentuate

de a/licare En /ractic9 Gi de transfer a achiziţiilor realizate anteriorD

li/sa de iniţiativ9 5anifestat9 En activitatea de Env9ţare etc.

717




O 5anifestare a inerţiei la Gcolarii cu handica/ 5intal const9 En

dificult9ţile 5aore /e care ei le Ent?5/in9D 5ai ales En secvenţa

aco5odativ9 a /rocesului cognitiv. Ca ur5are a acestui fa/tD se

Ent?5/l9 caD En Kde/ozitul 5nezicM al Gcolarilor res/ectiviD s9

coe@iste frag5ente de infor5aţii Envechite Gi contradictorii cu

ele5ente cognitive noiD av?nd un grad 5ai 5are de autenticitate.

*u/9 C. P9unescu Gi ". uGu 1::8D un ase5enea ti/ de achiziţii

cognitive constituieD de fa/tD Kun fals /rogresM >8D /.77D deoarece

infor5aţiile sunt Enregistrate 5ecanicD iar re/roducerea lor ulterioar9

se face /rin si5/l9 KrecitareM Gi nu /rintr4o autentic9 o/erare.%e/rezent?ndD du/9 /9rerea noastr9D una din /rinci/alele 5ani4

fest9ri ale Kv?scozit9ţii 5intaleMD falsul /rogres la elevii handica/aţi

5intal se concretizeaz9 En restr?ngerea accentuat9 a ariei de a/li4

ca6ilitate a unor cunoGtinţeD /e care ei le4au Kasi5ilatM la anu5ite

lecţiiD dar Ent?5/in9 dificult9ţi 5aore sau nu sunt deloc ca/a6ili s9

"e foloseasc9 inde/endent adic9 din /ro/rie iniţiativ9 la altedisci/line sau /entru a rezolvaD cu autorul lorD situaţii /ro6le5atice

cu care ei nu sunt fa5iliarizaţi. "nca/acitatea sau dificult9ţile

accentuate En realizarea transferului constituie un indiciu i5/ortant al

rigidit9ţii g?ndirii la co/iii cu deficienţ9 5intal9.

$re6uie s9 rea5inti5D de ase5eneaD c9 rigiditateaD inerţia /ato4

logic9 la nivelul g?ndirii se 5anifest9D 5ai alesD En ti5/ul unor activit9ţi de Env9ţareD 6azate /e folosirea e@cesiv9 a 5iloacelor

ver6aleD insuficient asociate cu 5iloace intuitive Gi /ractice.

colarii cu handica/ 5intalD Endeose6iD cei din clasele 5iciD

5anifest9 adesea stereoti/ii Gi /ersever9ri 4 e@/resie a inerţiei /atolo4

gice a g?ndirii Gi co5/orta5entului lor 4 nu nu5ai la lecţiiD ci Gi En

ti5/ul li6erD En 5o5ente de rela@are etc. *e e@e5/luD ocurile s/on4

tane din recreaţii ale acestor elevi sunt s9race En for59 Gi conţinut

713




sauD /ur Gi si5/luD sunt ocolite desigurD nu En 5od conGtientD locul

lor fiind luat de activit9ţi care nu solicit9 g?ndirea2 de/las9riD f9r9 un

anu5it sco/ dintr4un loc En altulD 5ani/ul9ri Ent?5/l9toare de o6iecte

aflate /rin /rea59D i5itarea unor activit9ţi ocuri ale altor co/iiD

de regul9 5ai 5ici etc.

7.1.-. En /aginile /rezentului su6ca/itolD noi a5 /us En evidenţ9D Entr4

o anu5it9 ordine de e@/unereD doar o /arte a caracteristicilor g?ndirii

deficienţilor 5intal Gi anu5eD acelea careD du/9 /9rerea noastr9D se

afl9 Entr4o str?ns9 corelaţie cu distorsionarea s/ecific9 a dina5iciidezvolt9rii 5intale a deficienţilor res/ectivi Kv?scozitatea genetic9M

Gi caracterul restr?nsD li5itat al /ro@i5ei dezvolt9riD /recu5 Gi cu

distorsionarea dina5icii corticale inerţia oligofrenic9 sau /ato4

logic9.

Ln lucr9rile diferiţilor autori 3>D !7D >!D 83 G.a.D sunt

descrise Gi alte /articularit9ţi sau nuanţe de 5anifestare a /articula4rit9ţilor g?ndirii la co/iii cu deficienţ9 5intal9. (u ne vo5 o/ri

asu/ra lorD ele /ut?nd fi ur59rite cu uGurinţ9 En lucr9rile 5enţionate.

)u6linie5D Ens9D c9 /articularit9ţile g?ndirii la deficienţii

5intal 4 aGa cu5 sunt ele descrise En diferite lucr9ri 4 /ractic nu se

Ent?lnesc niciodat9 toate E5/reun9 Gi nici En constelaţii identice la

5ai 5ulţi indivizi cu deficienţ9 5intal9. PrezenţaD 5odul de E56inareGi /onderea lor de/inde at?t de etiologia deficienţei En cazul concret

datD c?t Gi de condiţiile ulterioare de 5ediu Gi educaţie En care se

desf9Goar9 dezvoltarea.

Ln ulti5a /erioad9D sunt e@/ri5ate /uncte de vedere o/ti5iste

4funda5entate /e date de cercetare 4 din care se des/rinde /osi4

6ilitatea influenţ9rii /ozitive a dezvolt9rii ca/acit9ţilor intelectuale

4deci Gi ale g?ndirii 4 la co/iii care au suferit afecţiuni cere6rale sau

71-




de/riv9ri Endelungate de sti5ulare Gi careD confor5 unor evalu9ri

co5/le@eD se situeaz9 En zona de ineficient9 5intal9. *u/9 cu5 a5

su6liniat En /ri5ele ca/itole ale /rezentei lucr9riD o condiţie esenţial9

/entru reuGita influenţ9rii tera/eutice a unor astfel de co/ii Gi /entru

aducerea lor c?t 5ai a/roa/e de /ara5etrii nor5ali ai dezvolt9riiD

inclusiv ai dezvolt9rii g?ndiriiD o re/rezint9 a6ordarea c?t 5ai de ti54

/uriu /osi6il Gi includerea En /rogra5e /ersonalizate de tera/ie co54

/le@9. '@ist9D Ens9D Gi /9rerea c9D de fa/tD f9r9 a eli5ina ideea

a6ord9rii ti5/uriiD En caz de nevoieD niciodat9 nu este /rea t?rziu

/entru a Encerca o 5odificare En 6ineD o a5eliorare a st9rii de han4dica/ 5intal.

Pentru a ilustra aceast9 afir5aţieD re/roduce5D du/9 #na %oth4

)za5osZozi 1::8D ideea c9D s/re deose6ire de conce/ţiile care

5enţioneaz9 i5/ortanţa sti5ul9rii ti5/urii a ca/acit9ţilor

recu/eratoriiD co5/ensatorii Gi activatoare la /ersoanele cu deficienţe

neurofiziologice sau datorate de/riv9rii de sti5ulareD KFeuerstein Gicola6oratorii s9i su6liniaz9 caracterul structural 5odifica6il al

/sihicului u5an /e tot /arcursul evoluţiei saleD inde/endent de v?rsta

su6iectului s.n.... En aceast9 acce/ţiuneD ter5enul de

5odifica6ilitate cognitiv9 este foarte /uternic ancorat En /ractica

educativ9D recu/eratorie Gi sti5ulativ9. Feuerstein a ela6orat Gi a

validat un set de instru5ente de E56og9ţire cognitiv9 care seadreseaz9 cu 5are /recizie unor funcţii /sihice deficitare Gi care au

ca sco/ funda5ental creGterea 5odifica6ilit9ţii /sihiceD adic9 a

ca/acit9ţii organis5ului de a /rofita de e@/erienţe de Env9ţareM 10!D

/.--.

'ste incontesta6il necesar caD de /e o ase5enea /oziţie

o/ti5ist9 En cazul deficienţilor 5intal de diferite v?rsteD s9 fie

ela6orate Gi e@/eri5entate 5odele diverse de intervenţieD 6azate /e

71!




for5e accesi6ile ale Env9ţ9rii cognitive 5ediateD dar Gi ale Env9ţ9rii

afectiveD ale Env9ţ9rii /ractice etc.

-)-) Ia.i#a&ia

'ste considerat9 proces psihic "solidar şi analog cu

g$ndirea', aparţin$nd, deci, cogniţiei superioare, proces "de

operare cu imagini mintale, de cominare sau construcţie

imagistică' s.n.D /rin care "acţionăm "asupra realului, posiilului,

viitorului' şi tindem spre "producerea noului, n forma unor reconstituiri intuitive, a unor "talouri' mintale, planuri iconice sau

proiecte' D /.37-.

7.7.1. "5aginaţia se afl9D du/9 cu5 se GtieD En str?ns9 leg9tur9 cu

g?ndirea divergent9D a c9rei /rinci/al9 caracteristic9 o re/rezint9

5o6ilitatea. "5/lic?nd /uternic funcţia se5iotic9D s/ecific u5an9Di5aginaţia interacţioneaz9 5ulti/lu Gi cu re/rezentareaD cu li56aulD

cu /rocesele 5nezice Gi cu alte laturi ale /ersonalit9ţiiD contri6uind

din /lin la i5/ri5area originalit9ţii acesteia. *e ase5eneaD e@ist9 o

/uternic9 leg9tur9 Entre i5aginaţie Gi st9rile 5otivaţional afective ale

individului.

"5aginaţia face a/el la o/eraţiile generale de analiz9D sintez9DclasificareD co5/araţie etc. En acelaGi ti5/D ea dis/une Gi de /rocedee

/ro/riiD /rin care valorific9D Entr4un 5od originalD o/eraţiile 5intale.

#ceste /rocese sunt2 antici/areaD su6stituireaD ti/izareaD aglutinarea

etc.D eficienţa lor de/inz?ndD Ens9D hot9r?tor de 5o6ilitatea g?ndirii.

)/ecificul /rocedeelor i5aginaţiei rezult9 din felul En care se reali4

zeaz9 rearanareaD redistri6uireaD co56inarea ele5entelor cognitive

e@istente En 6agaul 5nezicD En e@/erienţa individului.

71>




Ln ra/ort de anu5ite criteriiD i5aginaţia se clasific9 astfel2

după prezenţa (sau asenţa) intenţiei2 i5aginaţia voluntar9 Gi

i5aginaţia involuntar9J

după activismul suiectului2 i5aginaţia activ9 Gi i5aginaţia

/asiv9J

după domeniul implicat i5aginaţia artistic9D i5aginaţia

tehnic9D i5aginaţia 5ilitar9 etc.J

după gradul de originalitate i5aginaţia re/roductiv9 Gi

i5aginaţia creatoare.

)u6 diferitele sale for5e Gi /rin /rocedeele saleD i5aginaţia este

i5/licat9 En activit9ţile de Env9ţare GiD desigurD En /rocesul general al

ada/t9rii.

7.7.7. Ca Gi g?ndireaD i5aginaţia este /uternic afectat9 la co/iii cu

deficienţ9 5intal9D datorit9 s9r9ciei Gi caracterului lacunar al 6aga4

ului de re/rezent9riD datorit9 caracterului rudi5entar al funcţieise5iotice Gi feno5enelor de nedezvoltare a li56auluiD datorit9

ca/acit9ţii 5nezice li5itate 4 Endeose6i En ceea ce /riveGte

actualizarea Gi /relucrarea /ro/riilor cunoGtinţe 4 GiD 5ai alesD datorit9

inerţiei g?ndirii Gi rigidit9ţii reacţiilor ada/tative.

Ca ur5are a insuficienţelor i5aginaţieiD aflate En str?ns9 leg94

tur9 cu insuficienţele g?ndiriiD En s/eţ9 cu Ksi5/to5ul centraloligofrenicMD adic9 cu afectarea /uternic9 a ca/acit9ţii de

a6stractizare Gi generalizareD la handica/aţii 5intal sunt a/roa/e

ine@istente2 fanteziaD creativitateaD iniţiativaD e5/atiaD /reviziunea

etc.

#v?nd En vedereD En /ri5ul r?ndD toc5ai categoria

handica/aţilor 5intalD C. P9unescu Gi ". uGu 1:: su6liniaz9D /e 6un9 dre/tateD c9 Ki5aginaţia la toate for5ele de nedezvoltare

71




cognitiv9 este s9rac9D re/roductiv9D intensitatea ei fiind invers

/ro/orţional9 cu gradul de gravitateD uneori /?n9 la a6senţa total9D cu

frecvente tul6ur9ri la for5ele de deficienţ9 5intal9M >8D /.70!.

Pe de alt9 /arteD (. )illa5S 1::! susţineD di5/otriv9D c9

K/roducţiile i5aginare sunt cu at?t 5ai 6ogateD cu c?t controlul

intelectual este 5ai sla6M 110D /.1!3. Chiar dac9 aceast9 afir5aţie

esteD eventualD adev9rat9 cu referire la unele 5aladii /sihiceD ea nu

/oate fi ra/ortat9D En nici un cazD la caracteristicile deficientului

5intalD acesta /rezent?nd 5ari dificult9ţi Gi li5iteD /?n9 Gi En for5ele

cele 5ai accesi6ile ale i5aginaţiei re/roductive Gi ale i5aginaţiei /asive.

#GaD de e@e5/luD KcreaţiileM re/roductive ale Gcolarilor cu

handica/ 5intal 4 de /ild9D desenul /rin co/iere sau desenul du/9

5odel 4sunt s9raceD lacunareD stereoti/e Gi re/etitive. *e ase5eneaD

visele din ti5/ul so5nului 4 ca 5anifestare a i5ginaţiei /asive 4 sunt

Gi ele e@tre5 de s9raceD Ksu6iecteleM lor fiind En str?ns9 leg9tur9 cusituaţii cotidiene Gi /ersoane din i5ediata a/ro/iere.

#stfelD Entre6aţi fiind ce anu5e au visat En ti5/ul so5nuluiD

chiar Gi elevii din clasele 5ari ale Gcolii s/eciale aut9toareD r9s/und

frecvent2 KPe 5a5aMD KPe *u5neavoastr9MD KC9 5erge5 En

e@cursieM etc.

C. P9unescu Gi ". uGu consider9 c9 Kcele mai frecventetulurări ale imaginaţiei la deficienţii mintal sunt minciuna şi con-

faulaţia' >8D /.70!. Practica de5onstreaz9 c9D Entr4adev9rD aceste

dou9 co5/orta5ente sunt 5ai frecvente la deficienţii 5intalD dec?t la

co/iii f9r9 deficienţeD de aceeaGi v?rst9. (u Enclin95 Ens9 s9 crede5

c9 ele ar re/rezenta sau s4ar datora unor tul6ur9ri ale i5aginaţiei.

ai /lauzi6il9 ni se /are e@/licaţia dat9 de ,).B?gotsZi unor

feno5eneD ca ranchiunaD linguGealaD 5inciuna G.a.D /e care acest autor

718




le consider9 tr9s9turi negative de caracterD for5ate la deficienţii

5intal /rin consolidarea unor sche5e co5/orta5entale negative de

ti/ reactivD /seudoco5/ensator.

7.7.3. ILn 5anualul de /sihologie Gcolar9D $inca Creţu 1:87D 1:8

su6liniaz9 ur59toarele situaţii de Env9ţareD En care i5aginaţia elevilor

este /uternic solicitat92

4 c?nd 5aterialul de Env9ţat nu este accesi6il cunoaGterii

directe sau cu autorul unor 5odalit9ţi su6stitutive i5aginiD sche5eD

/roiecţii etc.D iar cadrele didactice recurgD cu /redilecţieD Entrans5iterea noilor cunoGtinţe la 5etode ver6ale2 /ovestireaD

conversaţiaD e@/unerea ver6al9 etc.J

4 c?nd se studiaz9 /rocese interioare unui 5ecanis5 sau sis4

te5D En interiorul c9ruia nu se /oate /9trundeJ

4 c?nd se studiaz9 dina5icaD En ti5/D a unor feno5eneJ

4 c?nd elevii sunt solicitaţi s9 construiasc9 sau s9 reconstituieDEn /lan 5intalD un feno5enD o suit9 de relaţii etc.

)ituaţiile de Env9ţare enu5erateD En care este solicitat9 i5agi4

naţia elevilorD tre6uie avute En vedere Gi En cazul activit9ţilor desf94

Gurate cu Gcolarii handica/aţi 5intalD toc5ai datorit9 /articularit9ţilor

descrise ale i5aginaţiei acestora. #se5enea situaţii /ot avea locD de

e@e5/luD la lecţiile de geografie sau de 6iologieD unde sunt descrisezone Ende/9rtate sau feno5ene inaccesi6ile o6servaţiei ne5ilociteD

la lecţiile de istorieD unde sunt analizate eveni5entele din trecut Gi

/rezentD En Enl9nţuirea lor te5/oral9 Gi sunt folosite 5odele En reliefD

sche5eD h9rţiD etc.

*ificult9ţile accentuate ale handica/aţilor 5intalD Ent?5/inate

la disci/linele Gi activit9ţile a5intiteD sunt consecinţa ca/acit9ţilor lor

reduse de a4Gi i5agina o realitate descris9 ver6al sau /rezentat9 cu

71:




autorul altor 5iloace si56olice. *e e@e5/luD chiar dac9D En clasele

B4B"""D aceGti elevi EGi EnsuGesc ia geografie se5nificaţia unor se5ne

convenţionale si5/le Gi a unor gru/uri de se5ne convenţionaleD ei nu

reuGesc s9 descifrezeD Entr4o activitate inde/endent9D sensul unui

conte@t cartografic 5ai co5/le@ de e@e5/luD al unui /lan

to/ograficD al unei h9rţi GcolareD En activit9ţile de acest ti/D ei vor

tre6ui diriaţi Gi s/riiniţi de cadrul didacticD la Ence/ut /rin analize /e

secvenţe Gi /rin ra/ortare la conte@te de o6iecte geografice reale din

terenD /entru ca a/oi s9 se realizeze unificarea secvenţelor En Entregul

vizat Gi trecerea la o/erarea cu re/rezent9ri En /lan 5intal.*e ase5eneaD aceGti elevi nu Enţeleg su6te@tul sau 5esaul

indirect al unor te@te citite. *e e@e5/luD la lecţiile de istorieD ei nu

sesizeaz9 Enl9nţuirea cronologic9 Entre eveni5entele descriseD nu

Enţeleg sensul figurat al /ovestirilor istorice Gi al legendelor.

,a activit9ţile /racticeD En atelierele GcolareD nu reuGesc s9

foloseasc9D inde/endentD re/rezent9rile grafice ele5entare e@ecutate /e ta6l9 sau schiele de desen tehnic Entoc5ite de 5aiGtrii instructoriD

deGi acestea sunt 5asiv i5/licate En activitatea de /reg9tire /ractic9

/entru 5unc9.

Cele /rezentate En leg9tur9 cu i5aginaţia elevilor handica/aţi

5intal nu tre6uie inter/retateD desigurD ca un Ende5n la eli5inarea

din /rogra5ele analitice GiD En generalD din /rogra5ul lor zilnicD aactivit9ţilor care solicit9 i5aginaţia. *i5/otriv9D desf9Gurarea

cores/unz9toare a activit9ţilor res/ective /oate contri6ui la

dezvoltarea co5/ensatorie a i5aginaţiei la elevii cu handica/ 5intalD

Endeose6i a for5elor sale re/roductive 4 ceea ce /resu/uneD Ens9D

res/ectarea c?torva cerinţe i5/ortanteD referitoare la organizarea Gi

desf9Gurarea activit9ţilor instructiv4educative Gi for5ativ4tera/eutice2

sti5ularea i5aginaţiei En conte@tul tera/iei co5/le@eD

770




desf9Gurat9 siste5atic cu Gcolarii handica/aţi 5intalD o atenţie

a/arte acord?ndu4se ludotera/ieiD 5elotera/ieiD arttera/iei etc.J

utilizarea /e scar9 larg9 a /rocedeelor intuitiv4/ractice Gi activ4

/artici/ative GiD /rin ur5areD renunţarea la folosirea e@cesiv9 a

5etodelor ver6ale de /redare4Env9ţare4evaluareJ

for5area la Gcolarii res/ectivi a unor algorit5i de utilizare a

5iloacelor sche5atice Gi si56oliceD s/ecifice anu5itor

disci/line Gi activit9ţi Gcolare2 citit4scrisD arit5etic9 Gi

geo5etrie ele5entar9D desenD activit9ţi cu se5ne

convenţionale Gi h9rţi si5/le e@erciţii ludice cu hartaD

c9l9torii i5aginare /e hart9 G.a.D schiţe grafice la activit9ţi de

atelier etc.J

1) Proce6ele #ezice 8i a(e#&ia 2 co#!i&ii ale 4#ei ac(i$i(%&i

co.#i(i$e e*icie#(e

*eGi En /sihologia general9 /rocesele 5nezice Gi atenţia sunt

a6ordateD de regul9 Gi /e 6un9 dre/tateD En ca/itole de sine st9t9toareDnoi le vo5 analiza aici E5/reun9 Gi En str?ns9 leg9tur9 cu /rocesele

cognitiveD ale c9ror funcţii le faciliteaz9 Gi de care ele Ensele sunt

/uternic influenţate.

,a Gcolarii cu handica/ 5intalD /articularit9ţile negative ale

5e5oriei Gi ale atenţieiD asociate /articularit9ţilor descrise 5ai sus

ale /roceselor cognitiveD scade Gi 5ai 5ult eficienţa intelectual9 Girezultatele lor la Env9ţ9tur9 Gi En /rocesul ada/t9rii. *e altfelD

771




feno5enul ineficientei 5nezice Gi al di5inu9rii ca/acit9ţii de

concentrare este at?t de evidentD Enc?t /9rinţii co/iilor cu deficienţ9

5intal9D adres?ndu4se co5isiilor teritoriale de e@/ertiz9 /entru

consult Gi orientareD invoc9 5ai ales acest feno5enD /e care4l

consider9 /rinci/ala cauz9 a eGecurilor Enregistrate2 KCo/ilul 5eu

Enţelege totD dar n4are ţinere de 5inteM sau K(4ar fi /rostD dar uit9

re/edeM sau K#r /utea s9 EnveţeD dar nu este atentM etc.

,a fel de adev9rat Gi de5n de su6liniat esteD Ens9D Gi fa/tul c9

atunciD c?nd unii co/ii cu deficienţ9 5intal9 dis/unD totuGiD de

anu5ite /otenţialit9ţi ceva 5ai 6ine /9strate En do5eniul 5e5orieiGiQsau En cel al atenţieiD atunci e@ersarea te5einic9 a acestora /oate

uca un i5/ortant rol co5/ensatorD oferind /roceselor intelectuale

infor5aţiile necesare din de/ozitul 5nezic Gi asigur?ndu4le

direcţionarea Gi un anu5e grad de sta6ilitate En ur59rirea de5ersului

cognitiv.

1)/) Proce6ele #ezice Jeoria

'ste cunoscut fa/tul c9D datorit9 i5/ortanţei sale /entru Entrea4

ga viaţ9 /sihic9D ".. )ecenov considera 5e5oria ca fiind 3piat%a

u(8iula%@ a &?6olt@%ii p)ii$&. *u/9 Paul Po/escu4(eveanu1:8D ielu Alate 1::! Gi alţi autoriD memoria la om este o

premiză a vieţii conştiente şi, totodată, un produs al celorlalte funcţii

şi procese, cu care interacţionează str$ns. :ără memorie nu este

posiilă nvăţarea, conştiinţa, personalitatea.

Ln ti5/ ce la alte vieţuitoareD 5e5oria este legat9 e@clusiv de

infor5aţia /ri5it9 /rin inter5ediul /ri5ului siste5 de se5nalizare Gi

nu de/9GeGte nivelul de generalizare al re/rezent9rilor concreteD la

777




o5 5e5oria se coreleaz9 /uternic cu li56aulD cu g?ndirea a6stract9

Gi cu conGtiinţa de sineD fiind /uternic de/endent9 de starea funcţiei

se5iotice Gi de gradul Enzestr9rii instru5entale a fiec9rui individ.

e5oria constituie o /unte de trecere de la e@/erienţa

trecutuluiD /rin realitatea /rezentuluiD s/re i5aginarea Gi /reviziunea

viitorului.

Cu alte cuvinteD ca /arte intrinsec9 a vieţii /sihiceD aflat9 En

str?ns9 corelaţie cu celelalte co5/onente ale siste5ului /sihic u5anD

5e5oria interacţioneaz9D Endeose6iD cu re/rezentareaD li56aulD g?n4

direaD i5aginaţia 4 dar Gi cu de/rinderile 4 adic9 cu acele funcţii Gi /rocese /sihiceD ale c9ror afectare evident9 la deficienţii 5intal

deter5in9 gradul 5ai 5ult sau 5ai /uţin accentuat de ineficient9

Gcolar9 Gi ada/tativ9 a acestora.

3.1.1. *u/9 cu5 se GtieD 5e5orarea infor5aţieiD En /ers/ectiva

reactualiz9rii sale la nevoieD se 6azeaz9 /e ur59toarele /rocese

5nezice intercorelate2 Enti/9rirea Gi conservareaD recunoaGterea Gire/roducerea. ,a deficienţii 5intalD fiecare dintre acestea se carac4

terizeaz9 /rin anu5ite afecţiuni s/ecificeD for5?ndD aGa cu5

consider9 ,.). B?gotsZi du/9 10>D un adev9rat Knucleu de

/articularit9ţi ale 5e5orieiMD aceste particularităţi fiind2

- ritmul ncetinit de nsuşire a noilor informaţii;

- instailitatea păstrării informaţiei;- inexactitatea reproducerii.

Pe l?ng9 aceste /articularit9ţiD ).". %u6inGtein 1:0 5ai evi4

denţiaz9 Gi inca/acitatea accentuat9 a deficientului 5intal de a /relu4

cra activ 5aterialul ce tre6uie 5e5oratD adic9 de a4l su/uneD En

activitatea organizat9D unui /er5anent /roces de analiz9D triereD clasi4

ficareD transfer Gi a/licare la condiţii noi.

'ficienţa 5e5oriei la Gcolarul cu handica/ 5intal este di5i4

773




nuat9 Gi de tendinţa acestuia de a reduce actul Env9ţ9rii la asi5ilare

aditiv9 de infor5aţii insuficient legate Entre ele Gi nu de /relucrare

activ9 a acestora Entr4un /roces autentic de Kaco5odareMD En sensul

inter/ret9rii /iagetiene a noţiunii res/ective. *u/9 /9rerea noastr9D Gi

aceasta re/rezint9 un e@e5/lu de 5anifestare a Kv?scozit9ţii gene4

ticeM la deficienţii 5intalD careD En faţa unor sarcini 5ai grele de

/relucrare activ9 a 5aterialului Kalunec9M s/re facilD adic9D En cazul

la care ne referi5D s/re o asi5ilare 5ecanic9.

'ste cunoscut fa/tul c9 e@ist9 o serie de factoriD care faciliteaz9

5e5orarea En Env9ţareD inclusiv la elevii cu handica/ 5intal. %ea45inti5 c?ţiva dintre aceGti factori2

4 interesul sau Enţelegerea sco/ului Env9ţ9rii Gi a utilit9ţii celor

ce tre6uie Env9ţate 5e5orateJ

4 activis5ul sau Env9ţarea /rin acţiuneD /rin rezolvare de

situaţii /ro6le59D /rin efort de analiz9 Gi organizare a 5aterialului de

Env9ţatJ4 afectivizarea /rocesului de Env9ţare fond e5oţional o/ti5.

Calitatea Enti/9ririi Gi a conserv9rii infor5aţiei 4 Endeose6i a

celei cognitiveD /redo5inante En activitatea de Env9ţare Gcolar9 4 este

de/endent9D En 5are 59sur9D Gi de caracterul voluntar sau involuntar

al acestei activit9ţi. #t?t la co/iii cu dezvoltare intelectual9 nor5al9D

c?t Gi la cei cu deficienţ9 5intal9D 5e5oria voluntar9 se dovedeGte afi 5ai /roductiv9D En ceea ce4i /riveGte /e deficienţii 5intalD aceast9

afir5aţie tre6uieD totuGiD nuanţat9D lat9 un e@e5/luD En acest sensD /re4

luat din literatura de s/ecialitate du/9 10!D /e care vo5 Encerca s94i

co5ent952

Lntr4o investigaţie a ca/acit9ţii de 5e5orare Gi de re/roducere

a conţinutului unei /ovestiri s4a constatat c9 elevii din clasele "B4B

ale Env9ţ95?ntului o6iGnuit de 5as9D /artici/anţi la investigaţia

77-




res/ectiv9D au reţinut involuntar !0 din unit9ţile infor5aţionale

trans5iseD iar voluntar 80D!. %ezultatele Enregistrate En aceeaGi

investigaţieD de c9tre elevii4cu handica/ 5intal din clasele B4B""D au

fost cu/rinse Entre -0 Gi ->. )e o6serv9 cu uGurinţ9 c9D la co/iii

din Gcoala o6iGnuit9D diferenţa de randa5ent Entre cele dou9 ti/uri de

5e5orare a fost net9 "n cadrul investigaţiei descriseD 5e5orarea

voluntar9 duc?nd la rezultate 5ai 6une cu 30D!D faţ9 de 5e5orarea

involuntar9.

Ln schi56D la deficienţii 5intalD diferenţa dintre rezultatele

o6ţinute /rin cele dou9 ti/uri de 5e5orare a fost 5ult 5ai 5ic9D a6iade >D>D dar tot En favoarea 5e5or9rii voluntareD rezultatele 6rute

situ?ndu4seD Ens9D En a56ele for5e de 5e5orareD su6 !0 din totalul

/osi6ilD deci Entr4o /ro/orţie 5ult /rea 5ic9 /entru a oferi garanţia

reuGitei actului Env9ţ9rii En continuare.

%ezultatele acestei investigaţii au fost analizate Gi de . %oGca

1:>D careD co5ent?nd acelaGi e@e5/luD su6linia c9 la deficienţii5intal K5e5orarea nu do6?ndeGte un caracter suficient de voluntarD

c9 aceGti co/ii nu recurgD En 59sura necesar9D la /rocedeele de fi@are

intenţionat9D nu4Gi ela6oreaz9 un /lan de organizare a 5aterialului

nici En 5o5entul fi@9riiD nici En 5o5entul re/roduceriiM 103D

/.133. *u/9 /9rerea noastr9D la aceste e@/licaţiiD desigur /ertinenteD

5ai tre6uie ad9ugat Gi fa/tul c9D En investigaţia descris9D s4a f9cuta/el la 5e5orarea unui conţinut trans5is e@clusiv ver6al En cadrul

unei /ovestiriD

180

*eci /rin 5iloace 5ai /uţin accesi6ile elevului cu handica/

5intal. *eter5in?nd instalarea accelerat9 a o6oseliiD solicitarea

e@clusiv ver6al9 a Gcolarului cu handica/ 5intal duceD i5/licitD la

/ierderea interesului Gi a atenţiei /entru activitatea En cauz9 GiD

77!




desigurD la reţinerea En de/ozitul 5nezic a unei infor5aţii lacunareD

ine@acte.

3.1.7. O consecinţ9 5aor9 a dificult9ţilor de Enti/9rire Gi /9strare a

infor5aţiei En de/ozitul 5nezic al deficienţilor 5intal o re/rezint9

volu5ul redus al 5e5orieiD Entr4o activitate de 5e5orare 4inclusiv

c?nd aceasta are loc En /rocesul Env9ţ9rii Gcolare 4 deficienţii

res/ectivi reţinD de regul9D 5ult 5ai /uţine ele5ente cognitiveD dec?t

cele reţinute de co/iii cu intelect nor5aH de aceeaGi v?rst9 sau chiar

de v?rste 5ai 5ici. Feno5enul tre6uie /us at?t En leg9tur9 cu s9r9ciaGi caracterul frag5entar al re/rezent9rilor Gi al 6agaului noţionalD c?t

Gi cu sla6a dezvoltare a li56auluiD inclusiv a li56aului interior la

deficienţii 5intal. (oile infor5aţii /e care le do6?ndesc aceGti defi4

cienţi nu g9sescD de cele 5ai 5ulte oriD En 6agaul lor 5nezicD 5ate4

rialul cognitiv cu care s9 relaţionezeD de care s9 se legeD deoarece

vechile cunoGtinţe sunt rigide Gi nu se Kaco5odeaz9M celor noudo6?ndite.

e5oria deficientului 5intal 4 caD de altfelD Gi g?ndirea

acestuia 4 sunt do5inate de inerţie Gi Kv?scozitateM. #cest feno5en

are consecinţe negative asu/ra ca/acit9ţii lui de a realiza transferulD

adic9 de a utiliza /ro/riile cunoGtinţe En situaţii noiD 5ai ales En

situaţii /ro6le5aticeD care tre6uie rezolvate cu /ro5/titudine Gi cu ungrad 5are de inde/endenţ9D En ase5enea situaţiiD indiferent c9 ele

a/ar En Gcoal9 4 create En sco/uri didactice 4 sau se nasc En conte@tul

a56ianţei o6iGnuiteD deficientului 5intal Ei este anevoios s94Gi

selectezeD din /ro/riul 6aga 5nezicD cunoGtinţele Gi de/rinderile

necesare /entru efectuarea de5ersului rezolutiv ce se i5/une En

situaţia dat9.

)e consider9D adeseaD c9 5e5oria 5ecanic9 re/rezint9 o

77>




ca/acitate 5ai 6ine /9strat9 la deficientul 5intalD deci c9 volu5ul

5aterialului reţinut /rin acest ti/ de 5e5orie este 5ai 5areD co54

/arativ cu eficienţa 5e5oriei logice. Chiar dac9 acest lucru este

adev9rat doar /arţial 4 adic9D aGa cu5 a5 s/usD nu5ai En co5/araţie

cu nivelul 5ai sc9zut al /ro/riei 5e5orii logice 4 eficienţa sa

r95?neD totuGiD redus9D 5ai ales datorit9 uit9riiD care se instaleaz9

ra/idD Endeose6i la unele for5e etiologice /osttrau5aticeD

/ostencefalitice G.a. ale deficienţei 5intaleD En str?ns9 leg9tur9 cu

fatiga6ilitatea crescut9 la deficienţii res/ectivi.

%eferitor la volu5ul 5e5orieiD dar Gi legat de caracterul s9u5ecanicD uneori se fac tri5iteri la e@e5/le de hi/er5nezie 5ecanic9D

Ent?lnite 5ai ales la unii co/ii cu deficienţ9 5intal9 sever9. *e

regul9D Ens9D feno5enul hi/er5neziei la aceGti co/ii se 5anifest9 Entr4

un c?5/ e@tre5 de Engust 4 legatD de e@e5/luD de Kca/acitateaM de4a

reţine Gi re/roduce un Gir de cifreD diverse date calendaristice sau

frag5ente de te@t En li56i str9ineD f9r9 Enţelegerea sensului. (eav?nd o valoare co5/ensatorie Gi de ada/tareD aceste cazuri de

hi/er5nezie la unii deficienţi 5intal /ot interesa doar ca si5/le

curiozit9ţi GiD eventualD /ot fi valorificate En activit9ţi la circD cu

condiţia ca deficienţii res/ectivi s9 fie su/ravegheaţi Endea/roa/e Gi

Endru5aţi atentD de c9tre /ersoanele din anturaul a/ro/iat. *e altfelD

aGa cu5 consideraD la ti5/ul s9uD ".. )ecenovD Kcazurile dehi/er5nezie nu sunt altceva4dec?t 5anifestarea unor feno5ene

/atologiceM du/9 10>.

3.1.!. Una dintre caracteristicile cele 5ai evidente ale /roceselor

5nezice la deficienţii 5intalD care se 5anifest9 Endeose6i En leg9tur9

cu recunoaGterea Gi re/roducerea celor 5e5orateD o re/rezint9

fidelitatea redus9 a 5e5orieiD feno5en aflat En str?ns9 leg9tur9 at?t

77




aceleaGi e@e5/le Gi aceleaGi 5ateriale intuitiveD care au fost utilizate

Gi la lecţiile de /redareD ele nu nu5ai c9 nu vor aduce ni5ic /ozitiv En

/lusD ciD di5/otriv9D vor contri6ui la consolidarea unor greGeli co5ise

de eleviD la accentuarea inerţiei lor s/ecifice.

O cale esenţial9 /entru a face ca re/etiţiile la care sunt

antrenaţi Gcolarii cu handica/ 5intal s9 fie eficiente 4 adic9 s9

consolideze infor5aţia Gi s9 /revin9 uitarea 4const9 En asigurarea

variet9ţii e@erciţiilor reca/itulative.

F9c?nd tri5itere la cercet9rile efectuate de .). Aa5sZi asu/ra

caracteristicilor 5e5oriei la deficienţii 5intalD R.l. if su6liniaz9 c9K pentru a consolida mai ine n memoria elevilor materialul de

nvăţat, este necesar să se diversifice condiţiile n care este perceput

şi memorat, iar, n procesul repetării, să punem n faţa elevilor

sarcini variate' du/9 118D /.170.

1)-) A(e#&ia

@eprezintă o formă superioară de activare psihofiziologică,

prin care se asigură desfăşurarea optimă a proceselor psihice

cognitive şi a oricărei activităţi teoretice sau practice, destinatăatingerii unui scop.

'a Ende/lineGte o serie de funcţii du/9 1:D /.32

#u($4ia & p%&8@ti%& Bi o%i&(ta%& selectiv9 a su6iectului En

vederea efectu9rii unei activit9ţi 5entale sau 5otoriiJ

#u($4ia & &t&$ta%& Bi )&l&$ta%& a o6iectului acţiuniiJ

#u($4ia & #i'a%& Bi =&(4i(&%& En c?5/ul conGtiinţei asco/uluiD 5iloacelor Gi 5otivaţiei acţiuniiJ

77:




#u($4ia & J(%&8i)t%a%& Bi &6alua%& a rezultatelor acţiunii.

*intre nu5eroasele definiţii e@istente En literatura de s/eciali4

tateD a5 /referat4o /e cea re/rodus9 5ai susD deoarece ea evidenţiaz9

caracterul co5/le@ al atenţieiD su6liniaz9 i5/ortanţa sa /entru

eficienţa Entregii activit9ţi /sihice Gi las9 s9 se Entrevad9 leg9tura

inti59 dintre funcţiile sale Gi cele ale /roceselor 5neziceD cu care se

/otenţeaz9 reci/roc. Pe fondul unei atenţii concentrateD se Enregis4

treaz9 o cantitate 5ai 5are de 5aterial infor5aţionalD iar un 6aga

5nezic 5ai 6ogat faciliteaz9 selectarea Gi re/roducerea celor

necesare a/lic9rii En /ractic9.

3.7.1. Funcţiile atenţieiD enu5erate 5ai susD sunt /rezente Gi En cazul

Gcolarilor cu handica/ 5intalD la care Ens9 ele 5anifest9 o serie de

/articularit9ţiD ce fac necesar9 luarea unor 59suriD care s9 Enlesneasc9

5ai 6una lor realizare.

3.7.1.1. #GaD de e@e5/luD funcţia de /reg9tire Gi orientareD /e care o

oac9 atenţia En activit9ţile de Env9ţare este /uternic di5inuat9

Endeose6i la de6utul Gcolar al elevilor cu handica/ 5intalD dar Gi En

/ri5ele claseD c?nd aceGti handica/aţiD datorit9 /articularit9ţilor lor

neurofiziologiceD nu /ot fi atenţi sau nu sunt de/rinGi s9 fac9 acestlucruD fiind uGor distraGi de la activit9ţile de Env9ţare45e5orareD En

ur5a acţiunii /ertur6atoare a unor factori Ent?5/l9tori. *e aceeaD En

faza de Ence/ut a fiec9rei activit9ţi de Env9ţareD este necesar ca elevii

res/ectivi s9 fie autaţi s9 Enţeleag9 rostul o6iectivele a ceea ce

ur5eaz9 s9 efectuezeD iar /e /arcursul activit9ţiiD atenţia lor tre6uie

5o6ilizat9 Gi susţinut9 /rin conţinuturi interesante Gi accesi6ileD dar Gi

/rin caracterul incitant al o/eraţiilor sarcinilor de rezolvat.

730




*e ase5eneaD /e ter5en lungD elevii cu handica/ 5intal

tre6uie antrenaţi la e@erciţii s/ecificeD de /referinţ9 cu caracter ludicD

/entru ca astfel s9 fie sti5ulat9 ca/acitatea lor de a fi atenţiD iniţial

involuntarD /rin trezirea curiozit9ţii Gi a interesuluiD a/oi Gi En 5od

voluntarD En activitatea de tera/ie educaţional9 co5/le@9 Gi integrat9D

organizat9 cu elevii la care ne referi5D astfel de e@erciţiiD viz?nd

antrenarea s/ecial9 a atenţieiD tre6uie s9 ocu/e un loc 6ine deter5inat

-8D /.04:1.

3.7.1.7. #stfelD dac9 ne referi5 la funcţia de detectare Gi relevare ao6iectului acţiuniiD /e care o Ende/lineGte atenţiaD inclusiv En cazul

Gcolarului cu handica/ 5intalD tre6uie s9 ave5 En vedere una dintre

co5/onentele K)indro5ului )traussM Gi anu5e dificult9ţile /e care le

Ent?5/in9 acest handica/at En distingerea unei figuri sau a unui

o6iect din fondul conte@tul En care el se afl9.

#ceasta Ensea5n9D desigurD Gi distingerea selectarea unui

o6iect oarecareD ce tre6uie /erce/ut Entr4o activitate de Env9ţare

intuitiv9D de conte@tul En care o6iectul res/ectiv este /rezentat

elevilor. 'ste evident c9D /entru a Enlesni aceast9 funcţie a atenţieiDinclusiv la Gcolarii cu handica/ 5intalD 5aterialul intuitiv folosit la

lecţii tre6uie /rezentat Entr4un conte@t c?t 5ai si5/lu Gi Ensoţit de o

e@/licaţie ver6al9 accesi6il9.

3.7.1.3. En ceea ce /riveGte funcţia atenţiei de a fi@a Gi 5enţine En

c?5/ul conGtiinţei sco/ulD 5iloacele Gi 5otivaţia acţiunii 4 deciD Gi

ale oric9rei activit9ţi de Env9ţare la care /artici/9 Gcolarii cu handica/

731




5intal 4 este i5/ortant s9 ave5 En vedere fa/tul c9 atenţia acestor

Gcolari se caracterizeaz9D fie /rin insuficient9 concentrare Gi

sta6ilitateD fieD di5/otriv9D /rin fi@are rigid9 /e anu5ite as/ecteD ceea

se re/rezint9 o consecinţ9 Gi o 5anifestare a inerţiei oligofrenice

s/ecifice.

Cunosc?nd /osi6ilitatea de a/ariţie frecvent9 a unor ase5enea

feno5ene la elevii cu handica/ 5intalD vo5 /utea iniţia 59suri

cores/unz9toare de /revenire a 5anifest9rilor res/ective sau de

Enl9turare a acestoraD En cazul En care a/ariţia lor s4a /rodus dea.

Pentru /revenirea insta6ilit9ţii atenţiei este necesar9 Enl9turareadin ti5/ a /osi6ilit9ţii de a/ariţie a unor factori /ertur6atoriD iar

/entru /revenirea 5anifest9rilor de inerţie se /oate dovedi util9 o

anu5it9 varietate f9r9 a a6uza Ens9 En ceea ce /riveGte conţinuturile

activit9ţii de Env9ţare Gi a e@erciţiile de consolidareD /recu5 Gi a

5aterialelor de5onstrative.

3.7.1.-. En sf?rGitD tre6uie avut En vedere fa/tul c9 a/ortul /e care El

are atenţiaD al9turi de g?ndireD la realizarea funcţiei de controlD

/recu5 Gi a funcţiei de Enregistrare Gi evaluare a rezultatelor

activit9ţii de Env9ţare este adesea drastic li5itat la Gcolarii cu

handica/ 5intalD datorit9 li/sei de rezistenţ9 En faţa solicit9rilor intenseD fatiga6ilit9ţii lor crescuteD dar Gi datorit9 unor 5anifest9ri ale

Kv?scozit9ţii geneticeMD 5anifest9ri const?nd En KfugaM instinctiv9 de

efortD En li/sa tre6uinţei de Kfeed46acZM sau En alte feno5ene

descrise En ca/itolele /recedente.

+in?nd cont de aceste /articularit9ţi ale Gcolarilor cu handica/

5intalD este necesar ca atenţia lor s9 fie Entreţinut9 Gi revigorat9 /e tot

/arcursul desf9Gur9rii activit9ţilor de Env9ţareD inclusiv En /artea

737




*e aceeaD En activitatea Gcolar9 cu handica/aţii 5intal 4 5ai

ales la nivelul claselor 5ici Gi4ndeose6i la for5ele etiologiceD /entru

care este s/ecific9 instalarea accelerat9 a o6oselii 4 este de /referat

5o6ilizarea atenţiei involuntareD En acest sco/ asigur?nd la lecţii

/rezenţa factorilor favorizanţi a5intiţi 5ai sus2 noutatea infor5aţiei

cognitiveD o/eraţionalitatea Gi dina5is5ul /rocedeelor folositeD

caracterul interesant al conţinuturilorD intensitatea 5edie cu care

acţioneaz9 sti5ulii 4 de e@e5/luD su6 as/ectul co5/le@it9ţiiD al

di5ensiunilorD al coloritului 5aterialului intuitiv utilizat

4afectivizarea echili6rat9 a conte@telorD a e@e5/lelorD orientarealudic9 etc.

3.7.7.7. #tenţia voluntar9 este cea care se o6ţine /rin regla

conGtientD deci /rin /artici/area g?ndiriiD /rin autodiriare Gi

ver6alizareD inclusiv la nivelul li56aului intern.

'ste Gi ea favorizat9 de /rezenţa unor condiţii anu5e du/9

:2

4 Enţelegerea sensului activit9ţii desf9GurateJ

4 claritatea sco/urilor ur59riteJ

4 conGtientizareaD /lanificarea 5ental9 a eta/elor de /arcurs Giidentificarea 5o5entelor de dificultateJ

4 organizarea a56ianţei de desf9Gurare2 s/aţiu o/ti5 de lucruD

condiţii de ilu5inatD de aerisire etc.

4 eli5inarea di5inuarea factorilor /ertur6atori2 evitarea zgo4

5otelorD a convor6irilor colateraleD a tentaţiilor e@terioare activit9ţii

centrale etc.

#t?ta ti5/ c?tD Entr4o activitate anu5eD inclusiv En activitatea

73-




de Env9ţareD atenţia voluntar9 /oate fi 5enţinut9D ea asigur9 o

eficienţ9 s/orit9D co5/arativ cu eficienţa asigurat9 En acelaGi ti/ de

activitate de c9tre atenţia involuntar9. #ceast9 afir5aţie r95?ne

vala6il9 Gi En cazul Gcolarilor cu handica/ 5intal. #tenţia voluntar9

areD Ens9D Gi un dezavantaD acela c9D En /rezenţa saD o6oseala a/are

5ai re/edeD iar ca/acitatea de concentrare scadeD Endeose6i atunciD

c?nd nu sunt asigurate condiţiile favorizanteD enu5erate 5ai sus.

Prin ur5areD atenţia voluntar9 este su/erioar9 /rin eficienţa /e

care o asigur9 activit9ţii /sihiceD Endeose6i activit9ţii cognitiveD dar

/rezint9 dezavantaul unei distrageri 5ai ra/ideD Endeose6i En cazul /ersoanelor cu siste5 nervos fragil Gi fatiga6ilitate crescut9D deci Gi

En cazul handica/aţilor 5intal. *re/t consecinţ9D En activitatea

Gcolar9 cu aceGti handica/aţiD /rioritate tre6uie acordat9 condiţiilor

care Enlesnesc atenţia s/ontan9D involuntar9D /entru c9D tre/tat 4 odat9

cu dezvoltarea ca/acit9ţii de regla ver6al 4 s9 se Encerce Gi utilizarea

5ai frecvent9 Gi 5ai e@tins9 a /rocedeelor de 5e5orare intenţionat9Dvoluntar9.

3.7.7.3. En literatura de s/ecialitate se vor6eGte Gi des/re atenţia

/ostvoluntar9D adic9 des/re de/rinderea de a fi atentD for5at9 /rin

e@ersare Endelungat9. *arD En ti5/ ce unii /sihologi > /un accent

/e i5/ortanţa acestei e@ers9riD su6liniind c9D /rin o6iGnuinţa de a fiatentD se di5inueaz9 efortul de/us Gi se evit9 instalarea /re5atur9 a

o6oseliiD alţii 13 su6liniaz9 i5/ortanţa satisfacţiei /e care o resi5te

/ersoana En cauz9D ca ur5are a e@ecut9rii cu 5ai 5ult9 uGurinţ9 Gi

eficienţ9 a unor activit9ţi careD anteriorD necesitau un efort deose6it

/entru realizarea concentr9rii atenţiei.

,a Gcolarii cu handica/ 5intalD e@ersarea Endelungat9 a de/rin4

derii de a fi atentD 5ai ales En ti5/ul unor activit9ţi /racticeD 5anualeD

73!




i5/licate iniţial En conte@te ludiceD dar a/oiD tre/tatD Gi En situaţii

o6iGnuite de viaţ9D do6?ndeGte o 5are valoare co5/ensatorie Gi

educativ9.

3.7.3. Ca Gi En cazul 5e5orieiD atenţia eficient9 se caracterizeaz9

/rintr4o serie de EnsuGiri careD atunci c?nd sunt te5einic e@ersate Gi

consolidateD /ot fi considerate adev9rate a/titudini. #cestea sunt

du/9 1-D /.13141372

3.7.3. Ca/acitatea de concentrare a atenţiei sau intensitatea acesteiase concretizeaz9 En rezistenţa la sti5uli /ertur6atoriD Endeose6i la

zgo5otul din ur. #ceast9 EnsuGire a atenţiei influenţeaz9 /uternic

eficienţa activit9ţilor /erce/tiveD a celor de g?ndireD 5neziceD dar Gi a

celor /ractice 5anualeD asigur?ndu4le sta6ilitate Gi /recizie. Contrare

ca/acit9ţii de concentrare sunt insta6ilitateaD distragerea cu uGurinţ9 a

atenţieiD dar Gi fi@area ei rigid9 /e un anu5e conţinut sau /e unanu5e ti/ de activitate.

,a Gcolarii cu handica/ 5intalD ase5enea caracteristici

negative ale atenţiei se 5anifest9 frecventD datorit9 deregl9rii

s/ecifice a ra/ortului nor5al dintre e@citaţia Gi inhi6iţia cortical9D

insuficient corelate Gi li/site de forţa necesar9 unei concentr9ri

o/ti5e Gi unei deli5it9ri reci/roce dina5ice. *re/t consecinţ9D lalecţii Gi la alte activit9ţi GcolareD handica/aţii 5intal nu reuGesc s9 se

concentreze o/ti5 /e desf9Gurarea /rinci/alelor eta/eD unii dintre ei

fiind distraGi de a/ariţia unor ele5ente colateraleD alţii r95?n?nd

fi@aţiD datorit9 inerţiei s/ecificeD /e una din eta/ele ce tre6uiau s9 fie

de5ult de/9GiteD iar alţii /ierz?nd firul desf9Gur9rii logiceD datorit9

instal9rii /re5ature a o6oselii.

'@ist9 o serie de *ac(ori5 ca/a6ili s9 favorizeze concentrarea

73>




atenţiei Entr4o activitate oarecareD inclusiv En activit9ţile de Env9ţare

du/9 :D /.1--2

i5/ortanţa /entru cel En cauz9 a activit9ţii desf9GurateJ

interesul acestuia /entru activitatea res/ectiv9J

gradul de structurare a activit9ţiiJ

antrena5ent s/ecial de rezistenţ9 la factori /ertur6atori.

Ln activit9ţile de Env9ţare desf9Gurate cu Gcolarii handica/aţi

5intalD acţioneaz9 aceiaGi factori favorizanţi ai atenţieiD /rezenţa lor

tre6uind verificat9 Gi asigurat9 cu Gi 5ai 5are 5inuţiozitate.

3.7.3.7. )ta6ilitatea atenţiei se refer9 la intervalul de ti5/D 5ai 5are

sau 5ai 5icD En care atenţia r95?ne concentrat9D fa/t care de/indeD

Entr4o i5/ortant9 59sur9D at?t de caracteristicile /ersoanei antrenate

En activitateD c?t Gi de natura activit9ţii sau a o6iectului /entru care se

solicit9 atenţia.

Factorii enu5eraţi 5ai susD ca fiind i5/ortanţi /entru

concentrarea atenţieiD r95?n vala6ili Gi En sensul asigur9rii sta6ilit9ţii

acestoraD dar o i5/ortanţ9 deose6it9 are Gi 6og9ţia conţinuturilorD

natura activit9ţilor desf9GurateD 5otivaţia /entru aceste activit9ţi.

"ntervalul de ti5/ En careD /e fondul unor condiţii o/ti5eD

atenţia r95?ne sta6il9D variaz9 /uternic En ra/ort cu v?rstaD cu

/reocu/9rile do5inanteD cu e@erciţiul GiD desigurD cu /articularit9ţileactivit9ţii nervoase su/erioare a fiec9rui individ. #stfelD la v?rsta

/reGcolar9 4dar Gi la clasele de de6utD En cazul Gcolarilor cu handica/

5intal 4sta6ilitatea o/ti59 a atenţiei nu de/9GeGte 1! 5inuteD /entru

ca la adulţiD 5ai ales En activit9ţile o6iGnuite de 5unc9D s9 aung9 la

-04!0 de 5inute Gi chiar 5ai 5ult.

3.7.3.3. En str?ns9 leg9tur9 cu concentrarea Gi sta6ilitatea atenţieiD

73




sunt alte dou9 EnsuGiri i5/ortante /entru eficienţa activit9ţilor de

Env9ţare2 distri6utivitatea Gi 5o6ilitatea sau fle@i6ilitatea atenţiei.

*istri6utivitatea atenţiei este acea ca/acitateD care /er5ite unei

/ersoane s9 efectuezeD conco5itentD c?teva activit9ţiD eventual legate

Entre eleD Gi 6eneficiind de un anu5it grad de auto5atizare. ,a r?ndul

s9uD fle@i6ilitatea este acea ca/acitateD care /er5ite reorientarea

atenţiei En 5od o/erativD adic9 En ti5/ utilD de la o activitate la altaD

de la un o6iect la altul. unca zilnic9 a Gcolarilor 4 inclusiv a celor

cu handica/ 5intal 4 a6und9 En activit9ţi co5/le@eD care necesit9 o

atenţie distri6utiv9 Gi fle@i6il9. *e e@e5/luD o K6anal9M co5/uneredu/9 un ta6lou /resu/une efectuareaD a/roa/e si5ultanD a cel /uţin

trei o/eraţii2 /erce/erea ta6louluiD deli5itarea co5/onentelor /rinci4

/ale Gi schiţarea ra/id9D En 5inteD a unui succint /lan de e@/unere.

*e ase5eneaD o /ro6le59 scris9 /e ta6l9D /entru a fi co/iat9 En

caiete Gi rezolvat9 de eleviD /resu/une transcrierea te@tului

conco5itent cu analiza conţinutuluiD deli5itarea necunoscutei caretre6uie aflat9 Gi schiţarea /lanului de rezolvare etc.

*ac9 Gcolarii f9r9 handica/ 5intal se de/rind ra/id En a se

orienta Gi rezolvaD /rin 5unc9 inde/endent9D activit9ţi Gi /ro6le5e

co5/le@eD care /resu/un co5utarea o/erativ9 a atenţiei de /e o co54

/onent9 a activit9ţilor res/ective /e celelalteD la Gcolarul handica/at

5intal acest lucru este deose6it de dificilD adesea i5/osi6il la clasele5ici Gi la for5ele 5ai accentuate de handica/ datorit9 uneia din

tr9s9turile sale funda5entale2 rigiditatea reacţiilorD rezultat9 din

inerţia /roceselor nervoaseD En ase5enea situaţiiD soluţia /e ter5en

scurt const9 En desf9Gurarea diriat9D /e secvenţe o/eraţionaleD a

/rocesului de rezolvareD En co5utarea succesiv9 a atenţiei de /e o

co5/onent9 /e altaD iarD /e ter5en lungD En e@ersarea Endelungat9 a

unor sche5e algorit5ice de rezolvare.

738




3.7.3.-. En fineD o alt9 caracteristic9 a unei atenţii eficiente o

re/rezint9 ca/acitatea sa de cu/rindereD cu alte cuvinteD volu5ul s9uD

cantitatea de ele5ente asu/ra c9rora se /oate orienta Gi concentra En

aceeaGi secvenţ9 de ti5/.

*u/9 cu5 se Gtie din 5anualele de /sihologie general9 sau din

cele de /sihologie Gcolar9D volu5ul 5ediu al atenţiei se situeaz9D la

Gcolarii cu intelect nor5al dezvoltatD En urul a !4 ele5ente asu/ra

c9rora ei se /ot concentra o/ti5D aceasta de/inz?ndD desigurD Gi de

v?rst9 sau nivelul lor de Gcolarizare. ,a Gcolarul cu handica/ 5intalDvolu5ul atenţiei este 5ult 5ai redus. ,a a56ele categorii de GcolariD

acest volu5 /oate fiD Ens9D influenţat /ozitivD adic9 /oate fi uGor 59rit

/rin e@erciţiuD dar Gi /rin asigurarea c?torva co#!i&ii *a$oriza(oare

du/9 -:D /. 1-32

4 organizarea En structuri cu sens a ele5entelor co5/onenteJ de

e@e5/luD un gru/ de litere se rece/ţioneaz9 Entr4un nu59r 5ai 5areDatunci c?nd sunt incluse En co5/onenţa unui cuv?nt cu sensD dec?t

aceleaGi litere /rezentate dis/aratJ

4 caracterul 5ai 5ult sau 5ai /uţin co5/le@ al fiec9ruia dintre

ele5entele asu/ra c9rora se concentreaz9 atenţia /entru a fi rece4

/ţionateJ astfelD structurile si5/le sunt cele 5ai uGor cu/rinse En

c?5/ul atenţieiJ4 interesul deose6itD /entru categoria dat9 de ele5ente ce

tre6uie ur59riteD 59reGte ca/acitatea su6iectului En cauz9 de4a cu4

/rindeD En c?5/ul atenţiei saleD un nu59r 5ai 5are din ele5ente

res/ectiveJ

4 antrena5entul s/ecial Gi e@/erienţa /ot creGte Gi 5enţine

volu5ul atenţiei.

%95?n?nd vala6ile Gi En cazul Gcolarilor cu handica/ 5intalD

73:




condiţiile enu5erate deter5in9D totuGiD o creGtere 5ai /uţin

Ense5nat9 a volu5ului atenţiei la Gcolarii res/ectivi. *e aceeaD la eiD

ti5/ul /entru e@ersarea ca/acit9ţii de cu/rindere a atenţiei tre6uie

/relungitD iar nu59rul Gi varietatea e@erciţiilor tre6uie crescute. *e

ase5eneaD este i5/ortant9 corelarea e@erciţiilor de creGtere a

volu5ului atenţiei cu e@erciţiile de sti5ulare a ca/acit9ţii 5neziceD a

6agaului de re/rezent9ri Gi a voca6ularului. #ceast9 ulti59 afir5aţie

re/rezint9 Gi un argu5ent En /lus En s/riinul integr9rii e@erciţiilor de

sti5ulare a oric9rei o/eraţii sau funcţii /sihice En siste5ul unei

tera/ii co5/le@e.

7-0

Rez4a(

Una dintre tr9s9turile care /ot fi constatateD de ti5/uriuD ladeficienţii 5intal o re/rezint9 i=i(ua%&a )&()i>ilit@4ii (o%=al& 4 at?t acelei a6soluteD c?t GiD 5ai alesD a celei diferenţiale 4 fenomen careinfluenţează negativ formarea capacităţilor cognitive, limit$nd eficienţa

proceselor perceptiv-reprezentative, a g$ndirii, a imaginaţiei.#ctivitatea /erce/tiv9 a deficientului 5intal se deose6eGte /rin

l&(toa%& %i8iitat& Bi i()u#i$i&(t@ o%8a(i?a%&D ceea ce deter5in9 carac-terul limitat, fragmentar, incomplet, cu alte cuvinte, sărăcia imaginilor mintale primare.

$oate acestea se reflect9 negativ asu/ra for59rii Gi dezvolt9riicelorlalte /rocese cognitiveD En /ri5ul r?ndD asu/ra %&p%&?&(t@%ilo% $a%&o>(&)$ la &#i$i&(4ii =i(tal u( $a%a$t&% J(8u)t Bi u(ilat&%al #ii( )la> i#&%&(4iat& %i8i& Bi i()u#i$i&(t $o%&lat& $u &'p&%i&(4a.

G(i%&a acestor deficienţi se caracterizează prin dificultăţiaccentuate de astractizare şi generalizare, prin incapacitatea de a se

desprinde de concretul nemijlocit (concretismul excesiv), prin inerţia şilentoarea, ori, dimpotrivă, prin precipitarea operaţiilor mintale, dar şi acelor practice, prin dificultăţi majore n realizarea transferului expe-rienţei şi a aplicării n situaţii noi a cunoştinţelor nsuşite. *e ase5eneaDGi i=a8i(a4ia este foarte sla reprezentată la deficienţii 5intalD aceGtiacaracteriz?ndu4se /rin lip)a & #a(t&?i& & $%&ati6itat& & &=pati& &

p%&6i?iu(& &t$.'ficienţa activit9ţii cognitive /oate fi influenţat9 la Gcolarii cu

handica/ 5intal Gi de volumul limitat al =&=o%i&i , de fidelitatea redusă aacesteia, de uitarea accelerată şi masivă, de instailitatea şi lipsa deconcentrare a atentei etc.

$otodat9D e@ersarea siste5atic9 a ca/acit9ţilor 5nezice Gi aleatenţiei /oate uca un i5/ortant rol co5/ensator En activitatea cognitiv9Dcu condiţia ca aceast9 e@ersare s9 fie integrat9 unei tera/ii co5/le@eDdesf9Gurat9 cu Gcolarii handica/aţi 5intal.





Ce se Enţelege /rin sensi6ilitateT *escrieţi caracteristicile

sensi6ilit9ţii la deficienţii 5intal.

..

*efiniţi cele cinci /rocese /sihice de 6az9D care for5eaz9

/alierul cognitiv al /ersonalit9ţiiJ co/iaţi En KglosarulindividualM definiţiile res/ective. *escrieţi /articularit9ţile

7-1




fiec9ruia dintre aceste /rocese la deficienţii 5intal.

a.

6.

c. .

d. ..

e. ..

'@/licaţi i5/ortanţa re/rezent9rilor te5einice /entru reuGita

activit9ţilor de Env9ţare Gcolar9. Cu5 tre6uie /rocedat En

activitatea Gcolar9 cu elevii handica/aţi 5intalD /entru

for5area unor re/rezent9ri corecte Gi dura6ileT

Ln ce const9 Ksi5/to5ul centralM al sindro5ului

oligofrenicT Cu5 se 5anifest9 acesta la nivelul g?ndiriiT

.

Care sunt /articularit9ţile i5aginaţiei la deficienţii

5intalT Ce consecinţe au ele En activitatea Gcolar9T

1. ………………………………………………………………

2. ……………………………………………………………..3. …………………………………………………………….

4. ……………………………………………………………..

Consecinţe…………………………………………………………

……………………………………………………………………….

Care sunt /articularit9ţile /roceselor 5nezice Gi ale atenţiei

la deficienţii 5intal Gi cu5 influenţeaz9 acestea eficienţaactivit9ţilor cognitiveT

7-7




#rgu5entaţi necesitatea integr9rii e@erciţiilor de antrenare a

diferitelor /rocese cognitive la Gcolarii cu handica/ 5intal

Entr4un siste5 de tera/ie co5/le@9.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

Capi(ol4l VI) PARTICULARITĂŢI ALE

COUNICĂRII I TERAPIEI LIAULUI LA

COLARII CU HANDICAP INTAL

Ln /ri5ele /agini ale ca/itolului """D din /rezenta lucrareD a5

ar9tat c9 una dintre cele 5ai cunoscute caracteristici ale co/iilor cu

deficienţe 5intale o re/rezint9 Ent?rzierea En dezvoltareD inclusiv En

dezvoltarea li56aului. #5 ar9tatD de ase5eneaD c9 feno5enul Ent?r4

zierilor sau al nedezvolt9rii unor laturi ale li56aului este 5enţionatD

/racticD En orice definiţie sau En orice descriere a deficienţei 5intale

Gi a5 e@e5/lificat aceast9 afir5aţie /rin re/roducerea 5ai 5ultor definiţii consacrateD cu5 sunt cele ela6orate de #. inet Gi $h. )i5on

7-3

Par(ic4lari(%&ile eoriei Par(ic4lari(%&ile a(e#&iei

"nfluenţele asu/ra activit9ţii cognitive2




1:08 sau de . "nhelder 1:>3.

Feno5enul la care ne referi5 este evidenţiatD de ase5eneaD Gi

En lucr9ri 5ai recente -D 80D 17 G.a.

*e /ild9D investig?nd un gru/ de zece Gcolari handica/aţi

5intal 4 a c9ror v?rst9 real9 era cu/rins9 Entre : Gi 10 aniD iar

coeficientul intelectual Entre >0 Gi ! 4 Gi a/lic?ndu4le o serie de teste

de evaluare a li56aului du/9 #. *escoeudresD %. Aazzo G.a.D *oru

B. Po/ovici constat9 chiar c9 "nu există asolut nici un elev deil

mintal din lotul analizat, care să nu prezinte nt$rzieri semnificative

n dezvoltarea limajului, faţă de v$rsta cronologică' 80D /.787.*u/9 /9rerea noastr9D insistenţa diferiţilor cercet9tori /e feno4

5enul Ent?rzierii En dezvoltarea li56aului Gi /e /rezenţa tul6ur9rilor

de vor6ire la deficienţii 5intal EGi g9seGte e@/licaţiaD /rintre alteleD Gi

En leg9tura indisolu6il9 ce e@ist9 Entre li56aD ca 5iloc de

co5unicare uGor accesi6il o6servaţiei ne5ilociteD Gi alte funcţii Gi

/rocese /sihiceD En /ri5ul r?ndD /rocesele g?ndiriiD ale c9ror calit9ţiDdar Gi tr9s9turi negativeD le /une En evidenţ9D e@terioriz?ndu4le.

#su/ra acestor as/ecte ne4a5 concentrat atenţiaD 5ai alesD En

alte lucr9ri 8-D 8> G.a. Gi nu ne /ro/une5 s9 reveni5 aici cu o

e@/unere a59nunţit9D En cele ce ur5eaz9D vo5 insistaD En schi56D

asu/ra defectelor de vor6ire Gi a tul6ur9rilor de li56aD av?nd o frec4

venţ9 ridicat9 la Gcolarii cu handica/ 5intalD /recu5 Gi asu/ra s/eci4ficului tera/iei logo/ediceD desf9Gurat9 cu aceGti Gcolari. (e vo5

argu5enta e@/unereaD at?t /rin tri5iteri la surse 6i6liograficeD c?t Gi

f9c?nd referiri la date /ro/rii de cercetare. enţion95 c9 aceste date

de cercetare au 5ai fost /arţial analizate Gi anteriorD Entr4un studiu

/u6licat En anul 1:88D En cola6orare cu Praf. Univ. *r. '5il Bena

1:88.

7--




/) Dii#4area rol4l4i re.la(or al li:a=4l4i a64pra ac(i$i(%&ilor

prac(ice

Bor6ind des/re Ks/ecificitateaM deficienţei 5intaleD a5 ar9tat

c9 inerţia /atologic9 GiD En generalD dereglarea dina5icii corticale 4 ca

ele5ent i5/ortant al acestei s/ecificit9ţi 4 se reflect9 Gi asu/ra

li56aului deficienţilor 5intalD /rovoc?ndD /rintre alteleD o anu5it9

disociere Entre activitatea lor ver6al9 Gi activitatea de g?ndireD

feno5en cu influenţe negative asu/ra a56elor /rocese Gi cu

nu5eroase consecinţe defavora6ile /entru co5unicareD /entruactivitate En general GiD En 5od s/ecialD /entru activitatea de Env9ţare.

#ceast9 afir5aţie se refer9D En /ri5ul r?ndD la li56aul ver6alD

ca 5iloc generai de Env9ţare Gi co5unicareD En acelaGi ti5/D Ens9D

afir5aţia se refer9 Gi la orice alt9 situaţie de co5unicare cu 5ediul

social Enconur9torD inclusiv la situaţia se5iotic9 ce se creeaz9 En

realitatea Gcolar9D atunci c?ndD En cadrul activit9ţilor de Env9ţareD seface a/el la diferite 5iloace s/ecializate de se5nificare Gi de

trans5itere a 5esaului didactic.

,i56aul ver6al re/rezint9D du/9 cu5 se GtieD /rinci/alul

do5eniu En care se 5anifest9 funcţia de si56olizare sauD aGa cu5 o

nu5eGte R.Piaget 1:3D funcţia se5iotic9. 'a const9 En

"posiilitatea de a reprezintă un lucru (un semnificat oarecareoiect, eveniment, schemă corporală etc.) cu ajutorul unui

semnificant diferenţiat' 3D /.-! sau "n capacitatea de a

descoperi unui oiect reprezentarea sa, iar reprezentării sale -

semnul potrivit' 17>D /.1:-.

Funcţia se5iotic9 ale c9rei Ence/uturi En ontogenez9 sunt situa4

te de R. Piaget al9turi de cele ale inteligenţei re/rezentativeD Entr4o

/erioad9 ti5/urie de v?rst9D cu/rins9 Entre 1847- luniD dar care conti 4

7-!




nu9 s9 se dezvolte /e tot /arcursul /rocesului de 5aturizare intelec4

tual9 Gi s9 se 5anifeste de4a lungul Entregii vieţi conGtiente 4

re/rezint9 o ca/acitate co5/le@9D antren?ndD Entr4o 59sur9 5ai 5ic9

sau 5ai 5areD /rinci/alele co5/onente ale /sihicului u5an.

(u59r?ndu4se /rintre funcţiile s/ecifice u5aneD careD cu5 se

GtieD au o a/ariţie relativ t?rzie En filogenez9 Gi se caracterizeaz9

/rintr4o 5are fragilitate En faţa acţiunii factorilor /atogeni :8D

funcţia se5iotic9 se /rezint9 la co/iii cu deficienţ9 5intal9 Entr4o

stare accentuat9 de nedezvoltare.

*u/9 cu5 de5onstreaz9 C. P9unescu Gi ". uGu 1::D5anifestarea tul6ur9rilor funcţiei se5ioticeD chiar Gi la nivelul

li56aului nonver6al al acestor co/iiD re/rezint9 Kunul din cele 5ai

serioase handica/uri ale /rocesului infor5aţionalD darD 5ai alesD

funcţionalD de co5unicare cu 5ediul Enconur9torM >8D /.7>1.

Co5/orta5entul deficientului 5intal Entr4o situaţie se5iotic9

dat9D inclusiv En activitatea de Env9ţare En Gcoal9 4 careD du/9 cu5 a55enţionatD se 6azeaz9 /e o astfel de situaţie se5iotic9 4 este /uternic

influenţat de s/ecificitatea /ara5etrilor dezvolt9rii sale. #Ga cu5 a5

v9zut En ca/itolul destinat analizei tr9s9turilor de s/ecificitateD defi4

cientul 5intal este un inegal cu sine EnsuGiD at?t En ceea ce /riveGte

rit5urile dezvolt9rii diferitelor co5/onente ale /sihicului s9u

heterocronia /atologic9 a dezvolt9riiD c?t Gi En ceea ce /riveGte5odul de alternare a eta/elor de /rogres cu 5o5ente de stagnare

Entr4un sector sau altul al /ersonalit9ţii sau chiar cu /erioade de

regres. *re/t consecinţ9D reacţiile deficienţilor 5intal la una Gi

aceeaGi situaţie de contact activ cu 5ediul social Enconur9torD de

co5unicare En /rocesul unei activit9ţi diriate 4 cu5 este activitatea

didactic9 4 sunt adesea diferiteD nu nu5ai de la un individ la altulD ci

Gi la acelaGi individ En diferite 5o5ente sau eta/e ale evoluţiei sale.

7->




#ceste caracteristici ale deficienţilor 5intal se 5anifest9 evi4

dentD 5ai ales atunci c?ndD En /rocesul activit9ţii desf9GurateD solici4

t9rile la care ei sunt su/uGi de/9Gesc /osi6ilit9ţile lor de r9s/unsD

datorit9 nivelului rudi5entar la care se desf9Goar9 o/eraţiile 5intaleD

/recu5 Gi datorit9 insta6ilit9ţii Gi infantilis5ului En reacţii Gi co5/or4

ta5ente.

Ca un as/ect deose6it al acestui feno5enD '5il Berza 1:3

evidenţiaz9 fragilitatea Gi la6ilitatea co5/orta5entului ver6al al

deficienţilor 5intalD adic9 5arile sale dificult9ţi En a e@/ri5a logico4

gra5atical conţinutul situaţiilor En care se afl9 Gi En a4Gi ada/ta con4duita ver6al9 la 5odific9rile ce a/ar En 5ediul Enconur9tor.

1.7. *u/9 cu5 se GtieD En activitatea de Env9ţare Gcolar9D o 5are

i5/ortanţ9 do6?ndeGte calitatea 5esaului ver6alD /e care4l trans5ite

cadrul didactic elevilor s9iD ada/t?ndu4l nivelului de Enţelegere al

acestoraD Enţelegerea 5esaului ver6al i5/lic9D /e de o /arteD as/ectul

gra5atical al vor6iriiD adic9 latura sa e@terioar9D iarD /e de alt9 /arteDas/ectul de sensD re/rezent?nd latura sa de conţinut.

,a co/ilul nor5alD En /erioada de dezvoltare a li56auluiD Entre

aceste dou9 as/ecte /oate s9 e@iste o oarecare disociereD darD odat9 cu

5aturizarea /sihic9D ele se /rezint9 din ce En ce 5ai unitar.

Cercet9ri co5/arative desf9Gurate /e co/ii nor5ali Gi

deficienţi de diferite categorii - de5onstreaz9 c9D En ceea ce4i /riveGte /e deficienţii 5intalD disocierea res/ectiv9 se 5enţineD

adeseaD /?n9 t?rziu. #Ga se e@/lic9 de ce unii elevi cu handica/

5intalD chiar Gi la clasele 5ariD nu Enţeleg Entotdeauna conţinutul

e@actD adic9 sensul unor cuvinteD e@/resii sau frazeD chiar dac9D su6

as/ectul re/roducerii 5ecanice a acestoraD ei /ot s9 nu Ent?5/ine

dificult9ţi deose6ite.

'@ist9D Ens9D Gi situaţii inverseD c?nd anu5iţi elevi cu handica/

7-




5intal nu reuGesc s9 e@/ri5e En cuvinte ceea ce EGi re/rezint9 Gi Gtiu

s9 e@ecute destul de corect. *e aici necesitatea caD En activitatea

Gcolar9 cu handica/aţii 5intalD verificarea cunoGtinţelor s9 nu se fac9

niciodat9 e@clusiv ver6al sau e@clusiv /rin rezolvarea unor sarcini

e@erciţii /racticeD ci folosind 5odalit9ţi variate de E56inare a

diferitelor /rocedee.

%es/ectarea acestei cerinţe este necesar9 Gi /entru fa/tul c9D En

locul generaliz9rilor de sensD elevii cu handica/ 5intal recurgD de

regul9D la re/roducerea unor Ga6loane ver6aleD consolidate En e@/e4

rienţa lor anterioar9. *e ase5eneaD En locul unor activit9ţi s9v?rGiteconGtientD confor5 instructaului ver6alD ei recurgD la fel de frecventD

la 5ecanis5ul i5itaţieiD la 5odele de acţiune /reluate f9r9

discern95?nt din e@teriorD 5odele care nu Entotdeauna sunt corecte

/entru situaţia dat9.

#stfelD elevii cu handica/ 5intal i5it9 frecvent 5odul de a

acţiona sau de a r9s/unde al celor din urul lorD indiferent dac9 5odulres/ectiv este corect sau nu.

*e e@e5/luD sunt nu5eroase cazurile En careD solicitaţi sa dea

r9s/unsuri la lecţiiD unii dintre aceGti elevi /reiauD f9r9 a se g?ndiD

ceea ce le KGo/teGteM vecinul de 6anc9D renunţ?nd cu 5are uGurinţ9 la

ceea ce ei EnGiGi GtiauD uneori 5ai 6ine Gi 5ai co5/let Gi toc5ai

Encercau s9 r9s/und9. *e aceeaD elevul cu handica/ 5intal tre6uieEnde5nat EntotdeaunaD 5ai Ent?i s9 se g?ndeasc9 la conţinutul sarcinii

sau Entre69rii /ri5iteD a/oi s94Gi for5uleze ver6al Gi s9 e@e5/lifice

/ractic /ro/riul r9s/unsD f9r9 s9 se lase influenţat de sugestiile

Ent?5/l9toare ale celor din ur. 'ste necesar ca acesta s9 e@/lice En

cuvinte /ro/riiD deci s9 ver6alizeze activitatea /ractic9 /e care el

EnsuGi o desf9Goar9.

7-8




rezolv9 succesiv aceste o/eraţiiD su6 su/ravegherea cadrului didacticD

En finalD se ur59reGte ca elevii handica/aţi 5intalD 5ai ales de la

clasele 5ariD s9 efectueze udec9ţi si5/le En g?ndD s9 aleag9 Gi s9

a/lice singuri algorit5ul cores/unz9tor de rezolvareD s94Gi

autoverifice rezultatul o6ţinut GiD eventualD s94l corecteze.

*esigurD nu toţi elevii cu handica/ 5intalD inclusiv din clasele

5ariD vor aunge la un ase5enea nivelD care atest9 un anu5it grad de

echili6rare Entre activitatea /ractic9D activitatea ver6al9 Gi activitatea

de g?ndire. "5/ortant este Ens9 c9D su/uGi unei influenţ9ri /ozitive de

lung9 durat9D /rin corelaţii /er5anente Gi diriate Entre acţiunea /rac4tic9 Gi cea de li56aD insuficienţele lor 5anifestate En activitate s9 se

di5inuezeD iar dificult9ţile /e care le Ent?5/in9 En Env9ţare s9 devin9

5ai /uţin nu5eroase Gi 5ai uGor de /revenit sau chiar de Enl9turat.

*u/9 /9rerea noastr9D /reocu/area /er5anent9D En /rocesul

didactic desf9Gurat cu elevii handica/aţi 5intalD /entru echili6rarea

ra/ortului dintre activitatea /ractic9 5anual9 Gi activitatea ver6al9de li56a re/rezint9 una dintre direcţiile 5aore ale orient9rii

for5a4tiv4tera/eutice ale acestui /roces.

-) Frec$e#&a (4l:4r%rilor !e li:a= la 8colarii c4 3a#!icap

i#(al co#6eci#&e "# ac(i$i(a(ea (erape4(ic%

7.1. ,iteratura /siho/edagogic9 ne ofer9 nu5eroase date cu /rivire la frecvenţa tul6ur9rilor de li56a la co/iii cu deficienţ9

5intal9D at?t En generalD c?t Gi /e categorii de tul6ur9ri. *e e@e5/luD

. Aorgo Gi '. (eagu4oGcaiu 1:>- ar9tauD cit?ndu4l /e .)ee5anD

c9 tul6ur9rile de vor6ire evidente se situeaz9 le aceGti co/ii Entre -0

Gi !0 din cazuri. R.". Qf 1:>! 5enţionaD la r?ndul s9uD un /rocent

5ediu de >7D dar su6linia c9D En cazurile 5ai grave 4 de e@e5/luD la

co/iii cu 5aladia *o<n 4 /ro/orţia defectelor de vor6ire se /oate

7!1




ridica /?n9 la :!D En ti5/ ce En cazul co/iilor cu deficienţ9 5intal9

uGoar9D /ro/orţia acestor defecte este 5ult 5ai 5ic9.

Ln ceea ce ne /riveGteD cu ocazia investigaţiilor a5intite la

Ence/utul /rezentului su6ca/itolD desf9Gurate En dou9 Gcoli s/eciale

aut9toare 10-D a5 constatat c9D din totalul celor !18 de elevi

cu/rinGi En cercetareD 7:! eleviD adic9 a/roa/e !D /rezentau

evidente tul6ur9ri de vor6ire Gi scriereD fa/t /entru care erau incluGi

En activitatea organizat9 a ca6inetelor s/eciale de tera/ia li56aului.

%eferindu4ne la situaţia analitic9 /e claseD /ro/orţia celor

cu/rinGi En activitatea de corectare a vor6irii la ca6inet era diferit9DEnregistr?ndu4se o sc9dere tre/tat9 de la 1D En clasa a ll4aD la

--D>D En clasa a B"4a.

O eventual9 nedu5erire /oate trezi /ro/orţia destul de ridicat9

a/roa/e u59tate din efectiv a elevilor din clasele a B"4aD care 5ai

frecventau Enc9 4 Entr4o eta/9 relativ t?rzie de Gcolarizare 4 ca6inetul

de corectare a defectelor de vor6ire. Fa/tul EGi g9seGte e@/licaţia Enur59toarele E5/reur9ri2

4 unii elevi de la clasele 5ai 5ari ale Gcolii s/eciale aut9toareD

aunGi la v?rsta /u6ert9ţiiD c?ndD du/9 cu5 se GtieD se Enregistreaz9

frecvente feno5ene deco5/ensatoriiD au fost din nou aduGi la ca6i4

netele de corectare du/9 unu sau doi ani de Entreru/ereD Endeose6idatorit9 accentu9rii tul6ur9rilor disle@ico4disgraficeJ

4 o /arte destul de i5/ortant9D 5ai ales dintre co/iii cu defi4

cienţ9 5intal9 uGoar9 4 confor5 esti59rilor noastreD circa 70 4 7!

din elevii claselor investigate 4 au fost orientaţi s/re Gcoala aut9toare

a6ia du/9 a6solvirea claselor /ri5are En Gcoala o6iGnuit9. Odat9 cu

venirea En Gcoala s/ecial9 aut9toareD aceGti co/ii au fost orientaţi Gi

s/re ca6inetele de corectare a defectelor de vor6ire. *in /9cateD feno4

7!7




5enul la care ne referi5D se /9streaz9 Gi ast9zi Entr4o /ro/orţie Engri4

or9toareD uit?ndu4seD /arc9D acel /rinci/iu 4 at?t de insistent susţinut

teoretic 4 al necesit9ţii a6ord9rii c?t 5ai de ti5/uriu /osi6il a oric9rui

co/il deficient 5intal.

7.7. *atele analiticeD /e care le4a5 o6ţinut En cercetarea noastr9D

de5onstreaz9 c9D /rintre cele 5ai frecvente tul6ur9ri de li56a la

elevii Gcolilor s/eciale aut9toareD se nu59r9 tul6ur9rile de /ronunţie

4dislaliile si5/le Gi cele /oli5orfe Entre acestea din ur59 incluz?nd

Gi cele c?teva cazuri de co/ii cu feno5ene dizartrice din lotulinvestigat.

*islaliile si5/leD const?nd En o5isiuniD EnlocuiriD confuzii Gi

defor59ri de fone5e GiD cu at?t 5ai 5ultD tul6ur9rile /oli5orfe de

/ronunţie di5inueaz9 eficienţa co5unic9riiD Endeose6i /rin alterarea

inteligi6ilit9ţii vor6irii elevilor res/ectivi Gi /rin inhi6areaD la cel En

cauz9D a tre6uinţei de contact ver6al cu 5ediul Enconur9tor.)e Enţelege de la sine c9 /onderea defectelor de /ronunţie s4a

dovedit a fi 5ai 5are la elevii handica/aţi 5intal din clasele de

Ence/ut ale Gcolii s/eciale aut9toareD En lotul investigat de noi

/onderea fiind cu/rins9 Entre !D7D la clasa l Gi 1>D1D la clasa a

B"4a.

#5 constatatD Ens9D c9 rit5ul di5inu9rii /onderii dislaliilor si5/le este 5ai lent dec?t En cazul dislaliilor /oli5orfeD /ro/orţia

acestora din ur59 continu?nd s9 fie 5ai sc9zut9 Gi la nivelul clasei a

B"4aD co5/arativ cu /ro/orţia dislaliilor si5/leD care /redo5in9 /e

tot /arcursul Gcolariz9rii handica/aţilor 5intal. Cauza acestui

feno5enD a/arent /arado@alD o g9si5 En fa/tul c9 o /arte dintre

dislaliileD care la clasele 5ari figureaz9 ca si5/leD sunt En realitate

foste dislalii /oli5orfe corectate /arţialD din care s4a /9strat doar

7!3




util9 Gi necesar9 ada/tarea la s/ecificul activit9ţilor de tera/ia

li56auluiD a unor /rocedee E5/ru5utate din 6agaul 5etodologic al

/red9rii4Env9ţ9rii citit4scrisuluiD adic9 a unor /rocedee /ro/rii

5etodei fonetice analitico4sintetice de /redare4Env9ţare a

a6ecedarului. *esigur c9D En cazul co/iilor cu deficienţe 5intale 5ai

accentuateD aflaţi Enc9 En eta/a /reo/eratorie a dezvolt9rii inteligenţei

Gi /rezent?nd ele5ente evidente de sincretis5 En /erce/ţie Gi g?ndireD

vor fi /reluate Gi ada/tate /rocedee s/ecifice 5etodelor glo6ale.

7.3. O alt9 insuficienţ9 a li56auluiD cu o frecvenţ9 5are la eleviiGcolilor s/eciale aut9toareD o re/rezint9 Ent?rzierea En for5areaD dez4

voltarea Gi activizarea voca6ularuluiD fa/t care constituie consecinţa

ne5ilocit9 a unora dintre /articularit9ţile /rocesului cognitiv al

acestor eleviD /e care le4a5 descris En ca/itolul /recedent 4 sla6a

dezvoltare a interesului cognitiv Gi al G/riţului de o6servaţieD

e@/erienţa s9rac9 cu o6iectele Gi feno5enele lu5ii Enconur9toareDsla6a dezvoltare Gi caracterul insuficient o/eraţional al

re/rezent9rilor Gi al 6agaului noţional etc. Pe fondul acestor

/articularit9ţi ale cogniţieiD voca6ularul deficienţilor 5intal este

s9racD lacunar Gi cu for5e /redo5inant /asive.

Ln cazul elevilor investigaţi de noiD /ro/orţia feno5enelor res4

/ective a oscilat Entre >-D!D la clasa a ""4a Gi 18DD la clasa a B"4adin Gcolile s/eciale aut9toare cu/rinse En sonda. %ezult9 c9 o6iec4

tivele /rinci/ale ale tera/iei li56auluiD En ceea ce /riveGte

voca6ularul Gcolarilor cu handica/ 5intalD const9 En E56og9ţirea

tre/tat9 a acestuia Gi En activizarea sa /er5anent9D En str?ns9 corelaţie

cu 59surile de E56og9ţire Gi /recizare a 6agaului de re/rezent9ri Gi

noţiuniD En situaţii contrareD dezvoltarea 6agaului noţional la Gcolarii

res/ectivi se va desf9Gura lentD iar voca6ularul va r95?ne lacunarD

7!!




/asiv Gi confuzD ceea ce 4 du/9 cu5 su6liniaz9 *oru. B. Po/ovici

7000 4 va E5/iedica desf9Gurarea unui /roces de Env9ţ95?nt de

calitate 80D /.7:!.

7.-. O /ondere Ense5nat9 la elevii claselor """ 4 B" din Gcolile

s/eciale aut9toare o deţin tul6ur9rile li56aului scrisD inclusiv

disle@o4disgrafiile.

*u/9 '5il Berza 1:88D e@ist9 o serie de 5anifest9ri co5une

ale elevilor cu handica/ 5intalD co5/arativ cu 5anifest9rile si5ilare

ale co/ilului cu intelect nor5alD En ceea ce /riveGte feno5eneledisle@ico4disgrafice.

Unele dintre aceste 5anifest9ri le Ent?lni5D Ens9D /rioritar la

deficienţii 5intal2

• Enlocuiri sau su6stituiri de fone5e Gi grafe5eD du/9 /rinci/iul

ase59n9rilor vizuale sau auditiveD al /oziţiei En s/aţiuD al

si5etriei /e vertical9 sau /e orizontal9J• o5isiuni de grafe5e Gi litereD 5ai cu sea59 din siste5ul

vocalicD En co56inaţiile de diftongi sau triftongiJ

• ad9ugiriD cu o frecvenţ9 5ai 5are /entru unele vocale 9D ?J

• invers9ri de grafe5e En interiorul cuv?ntuluiJ

• defor59ri de cuvinteD Endeose6i a celor 5ai /uţin cunoscute sau

cu un caracter a6stractJ

• conto/iri sau fuziuni de cuvinteJ

• re/et9ri de cuvinteD ca ur5are a inerţiei Gi /ersever9rilor En

g?ndireD s/ecifice structurilor 5intale deficitare.

*u/9 acelaGi autorD Gcolarii cu handica/ 5intalD care /rezint9

tul6ur9ri disgraficeD 5anifest9 Gi o alterare En ceea ce /riveGte estetica

grafis5ului2 o scriere foarte 5ic9D ascuţit9 Gi Enghesuit9D greu de

7!>




descifratJ alteoriD ele5entele grafice sunt e@agerat de 5ari Gi inegaleD

iar Girurile scrise nu res/ect9 liniatura din caiet. )/ecific9 este Gi

di5inuarea di5ensiunilor s/re sf?rGitul /ro/oziţiei sau al frazei.

)crisul elevilor cu tul6ur9ri disgrafice din Gcolile s/eciale

aut9toare esteD deciD inegalD dezordonatD E5/r9GtiatD ele5entele

grafice fiind 5icro4 sau 5acrodi5ensionate.

Ln lotul de elevi handica/aţi 5intal investigaţi de noiD /onderea

tul6ur9rilor li56aului scris s4a situatD En 5edieD /e locul al treilea

du/9 tul6ur9rile de voca6ular Gi cele de /ronunţieD oscil?nd Entre

->D-D la clasa a "B4a Gi 3-D8D la clasa a Bl4a. *u/9 cu5 se vedeDEns9D rata de sc9dere este redus9 s/re clasele 5ariD unde aceast9

categorie de tul6ur9ri treceD /racticD /e /ri5ul loc.

*e ase5eneaD tre6uie s/us c9 tul6ur9rile li56aului scris se asociaz9

celor de /ronunţieD /e careD uneoriD continu9 s9 le reflecteD chiar Gi

du/9 Enl9turarea acestora din li56aul oral. En fineD 5ai tre6uie

5enţionat Gi fa/tul c9 tul6ur9rile li56aului scrisD dar Gi cele alevor6irii orale la handica/aţii 5intalD se asociaz9 Gi se co5/lic9 /rin

5ari dificult9ţi de EnsuGire a structurilor gra5aticale ale li56ii.

Concretizate En nu5eroase dezacorduri /e care elevii cu

handica/ 5intal le s9v?rGesc En /rocesul co5unic9rii orale sau

scriseD En e@/ri59ri li/site de /recizie Gi coerenţ9D En frecventegreGeli de ortografie Gi /unctuaţieD toate aceste Kagra5atis5eM afec4

teaz9 ca/acitatea de e@/ri5are oral9 Gi scris9 a elevilor res/ectiviD

contri6uind la accentuarea /asivit9ţii ver6ale a 5ultora dintre eiD la

evitarea dialogului cu cei din ur Gi la refuzul frecvent de utilizare a

scrierii ca 5iloc de co5unicare.

Ln conte@tul celor 5enţionate /?n9 aiciD referitor la ti/urile de

tul6ur9ri ale li56auluiD 5ai frecvent Ent?lnite la elevii cu handica/

7!




5intalD este evident c9 o6iectivul de 6az9D En do5eniul tera/iei

li56aului la aceGti eleviD El constituie de/istarea c?t 5ai de ti5/uriu

/osi6il Gi corectarea siste5atic9 a tul6ur9rilor de /ronunţieD a

tul6ur9rilor li56aului scris Gi a feno5enelor de nedezvoltare Gi

/asivitate a voca6ularului. Pentru aceastaD Ens9D este necesar9 o

/reocu/are 5ai insistent9 viz?nd folosireaD /e scar9 larg9D a unor

5etodeD /rocedee Gi instru5ente logo/edice Gi de sti5ulare general9

a li56auluiD 5ai nuanţat ada/tate caracteristicilor de ansa56lu ale

deficienţilor 5intalD dar care s9 /oat9 fi a/licate Gi diferenţiatD En

ra/ort de constelaţia individual9 a /articularit9ţilor fiec9rui deficient5intal logo/at.

7.!. Ln activitatea de corectare a tul6ur9rilor de li56a la ca6inetD sunt

cu/rinGi Gi unii elevi cu handica/ 5intalD care 5anifest9 tul6ur9ri de

rit5 Gi fluenţ9 ale vor6irii2 6?l6?ial9D 6radilalia Gi tahilalia.

Pro/orţia acestor tul6ur9ri la elevii din lotul investigat de noinu a Enregistrat o sc9dere se5nificativ9 odat9 cu avansarea En

/rocesul de GcolarizareD 5enţin?ndu4se la toate claseleD desigur cu

unele oscilaţii En a56ele sensuriD undeva En urul /rocentului 5ediu

de 8. *u/9 '5il Berza 1:88D feno5enul se datoreGte rezistenţei

5ari a acestor tul6ur9ri la acţiunea de corectereD /recu5 Gi fa/tului

c9D nu rare oriD ele se accentueaz9 sau EGi fac a/ariţia la v?rsta /u6ert9ţii GiD de regul9D se asociaz9 cu tul6ur9ri En sfera afectiv9.

)/re deose6ire de tul6ur9rile de /ronunţieD cele de rit5 ale

vor6irii nu E56rac9 for5e at?t de grave la Gcolarii cu handica/

5intalD En 5od o6iGnuitD la Gcolarii res/ectiviD 6?l6?ial9 nu se

transfor59 En logonevroz9D deoarece eiD de regul9D nu sunt conGtienţi

de handica/ul lor Gi nu tr9iesc En 5od dra5atic sau stresant

feno5enulD En vor6irea curent9 a acestor GcolariD se 5anifest9D Ens9D

7!8




5ai frecvent alte feno5ene de afectare a fluenţei nor5ale a vor6iriiD

5ai ales /rin acele /ersever9riD care sunt caracteristice structurilor

5intale neevoluate.

Perseverarea se /oate constata at?t la nivelul sunetelorD al

sila6elor Gi 5ai ales al unor cuvinteD c?t Gi la nivelul /ro/oziţiilor Gi

chiar al frazelorD i5/ri5?nd e@/resiei o not9 dezagrea6il9 Gi

influenţ?nd negativ /osi6ilitatea de rece/ţie.

Calitatea e@/ri59rii ver6ale la unii Gcolari cu handica/ 5intal

/oate fi influenţat9 Gi de caracteristicile individuale ale /roceselor

nervoase. *e e@e5/luD la co/iii cu /redo5inanţ9 /uternic9 ae@citaţiei corticale este /rezent9 tendinţa s/re vor6ire tahilalic9D

necontrolat9D dezordonat9D re/ezit9D iar la cei cu /redo5inanţa a

inhi6iţiei corticale 4tendinţa s/re vor6ire 6radilalic9D e@cesiv

Encetinit9D a/atic9D eli/tic9D En situaţiile de 5anifestare accentuat9D

aceste for5e de afectareD la elevii handica/aţi 5intalD a fluenţei

e@/ri59rii deter5in9 5ari dificult9ţi de ur59rire Gi Enţelegere a5esaului ver6alD /e care aceGtia Encearc9 s94l trans5it9D inclusiv En

/rocesul co5unic9rii la lecţii sau la alte activit9ţi Gcolare.

7.>. O /ondere Gi 5ai sc9zut9 la elevii din lotul investigat 4 En 5edie

3D! 4 a5 Enregistrat4o En leg9tur9 cu nazonanţaD asociat9D uneoriD

dizartrieiD afecţiune datorat9D de regul9D unor 5alfor5aţii organice alea/aratului fonoarticulatorD /recu5 Gi En leg9tura cu tul6ur9rile vociiD

de ti/ul4 r9guGelii cronice Gi al asteniei vocaleD a c9ror frecvenţ9

5edie s4a ridicat la nu5ai 7D .

Ln fineD /onderea cea 5ai redus9 4 doar 0D> En 5edie 4 a fost

Enregistrat9D la lotul investigatD En ceea ce /riveGte alaliaD tul6urare

grav9 a funcţiilor de Enţelegere Gi e@/resie a li56auluiD careD En cazul

deficienţei 5intaleD /une /ro6le5e dificile de diagnostic diferenţiat

7!:




Gi deter5in9 o orientare /rioritar9 a cazurilor res/ective nu s/re Gcoli

s/eciale aut9toare /ro/riu4ziseD ci s/re instituţii a/arteD destinate

co/iilor cu deficienţ9 5intal9 /oli5orf9D sever9 sau /rofund9. *u/9

cu5 se GtieD En aceste cazuriD toate funcţiile li56aului 4 inclusiv cele

ale Enţelegerii Gi e@/resiei 4 sunt /uternic di5inuateD uneori a/roa/e

nuleD /ut?nd fi vor6a des/re un adev9rat sindro5 de nedezvoltare a

li56aului Gi a Entregii /ersonalit9ţiD de ti/ oligofrenic. enţion95

c9D En lotul investigatD nu a5 de/istat nici un caz de afectare afazic9 a

li56aului la elevii handica/aţi 5intal.

Cu toat9 frecvenţa 5ai redus9D la Gcolarii cu handica/ 5intalinvestigaţiD tul6ur9rile de rit5 Gi fluenţ9 ale vor6iriiD nazonanţa Gi

tul6ur9rile vociiD /recu5 Gi tul6ur9rile de ti/ alalic constituie un

ca/itol i5/ortant al activit9ţilor de corectareD desf9Gurate la

ca6inetele de tera/ia li56auluiD 5ai ales c9 tul6ur9rile res/ective se

asociaz9D frecventD afecţiunilor sferei 5otivaţional4afective Gi

acţionar4volitive. $era/ia lor /resu/une corelarea /er5anent9 aactivit9ţilor desf9Gurate la ca6inetele de tera/ia li56aului cu

trata5entul 5edical de s/ecialitate Gi cu diverse activit9ţi de tera/ie

co5/le@9.

1) Co#6eci#&e ale carac(er4l4i polio!al 8i a6ocia( al (4l:4r%rilor

!e li:a= la 8colarii c4 3a#!icap i#(al

#naliz?nd Gi su6 alt as/ect datele de cercetare la care ne4a5

referit 5ai susD a5 constatat c9D Ensu5ateD /rocentele /e ti/uri de tul4

6ur9ri au dat un total ce de/9GeGte cu 5ult nu59rul elevilor inves4

tigaţi. %ezult9 c9 5aoritatea elevilor res/ectivi 4 la unele clase 5ai

5iciD chiar toţi 4 /rezentau un cu5ul de tul6ur9ri ale li56aului sauD

cu alte cuvinteD un handica/ deter5inat /oli5odal. #ceast9 situaţie

s/ecific9 4 En care 5aoritatea elevilor cu logo/atii din Gcolile

7>0




s/eciale aut9toare /rezint9 un handica/ /oli5odal de li56a 4

constituie /rinci/ala cauz9 care i5/ri59 5uncii logo/edului din

aceste Gcoli un caracter deose6it de co5/le@.

*e altfelD du/9 cu5 se GtieD caracterul /oli5odal re/rezint9 o

tr9s9tur9 general9 chiar a deficienţei 5intale ca feno5en glo6alD

tul6ur9rile de li56a asociindu4se insuficienţelor intelectualeD

E5/reun9 cu o serie de alte tul6ur9ri Gi defecte2 fiziceD senzorialeD

/siho5otoriiD afectiv4volitive etc.

3.1. *e e@e5/luD Entr4o investigaţie desf9Gurat9 En 1- Gcoli s/ecialeaut9toare din diferite localit9ţiD a5 constatat c9D dintr4un total de 1

07: de elevi cu handica/ 5intalD cu/rinGi En activitatea la ca6inetele

de corectare a vor6iriiD 5ulţi /rezentau o serie de tul6ur9ri asociate

celor 5intale Gi de li56aD du/9 cu5 ur5eaz92

4 117 eleviD adic9 11D:D /rezentau tul6ur9ri asociate En /lan

senzorialJ4 3-3 eleviD adic9 33D3D /rezentau dificult9ţi accentuate de

coordonare 5otorie Gi orientare s/aţial9D cu alte cuvinteD tul6ur9ri

/siho5otoriiJ

4 -1- eleviD adic9 -0D7D /rezentau defecte ale 5e56relor

GiQsau ale coloaneiD /recu5 Gi 5alfor5aţii ale a/aratului fono4

articular.'ste evident c9 aceste tul6ur9ri Gi defecteD adesea cu5ulate la

acelaGi Gcolar handica/at 5intalD re/rezint9 un factor agravant sau

chiar o cauz9 ne5ilocit9 a diferitelor logo/atii. )e GtieD de /ild9D c9

influenţ?nd /uternic ca/acitatea de /erce/ere Gi diferenţiere a sune4

telor vor6iriiD hi/oacuzia /oate deter5ina a/ariţia sau agravarea unor

defecte de /ronunţieD iarD En cazurile 5ai graveD o accentuat9 Ent?r4

ziere En EnsuGirea voca6ularului Gi a structurilor gra5aticale. ,a

7>1




r?ndul lorD insuficienţele v9zului /ot deter5ina dificult9ţi En for5area

Gi consolidarea de/rinderilor de citire Gi scriereD 5alfor5aţiile

a/aratului fono4articulator stau la 6aza unor tul6ur9ri de /ronunţieD

di5inuarea ca/acit9ţii res/iratorii influenţeaz9 rit5ul vor6irii Gi

calitatea vociiD dificult9ţile de orientare Gi alte insuficienţe

/siho5otorii influenţeaz9 negativ /rocesul citirii GiD 5ai alesD /e cel

al scrieriiD ca/acitatea sc9zut9 de coordonare 5otric9 influenţeaz9

negativ 5iGc9rile articulatorii etc.

*u/9 /9rerea noastr9D /rezenţa la Gcolarii cu handica/ 5inai a

tuturor acestor tul6ur9ri asociate celor intelectuale Gi de li56aD facenecesar9 organizarea Gi desf9Gurarea tera/iei logo/edice cu elevii

Gcolilor s/eciale aut9toareD En conte@tul altor 59suri corectiv4

co5/ensatorii2 de /rotezareD fiziotera/euticeD far5acodina5iceD

/sihotera/euticeD de tera/ie a /siho5oricit9ţii etc. GiD desigurD En

condiţiile unei cola6or9ri str?nse Entre s/ecialistul logo/ed cu ceilalţi

s/ecialiGtiD care lucreaz9 la alte ca6inete 4 cel de /siho/edagogies/ecial9 de /siho4diagnoz9D cel de corectare a tul6ur9rilor

neuro5otoriiD /recu5 Gi cu /siho/edagogul dirigintele Gi educatorul

fiec9rei claseD etc.

%eferindu4se la aceleaGi as/ecte ale corel9rii tera/iei

li56aului cu tera/ia /siho5otricit9ţii Gi cu alte co5/onente ale

tera/iei co5/le@eD ".*. %adu 7000 afir592 "%acă pe parcursul timpului s-a constatat că deficienţele de limaj treuie corectate,

pentru că altfel ele se răsfr$ng negativ asupra ntregului proces de

recuperare şi, n consecinţă, s-au şi normat suficiente cadre pentru

corectarea limajului, acelaşi lucru se simte necesar şi n domeniul

corectării deficienţelor fizice, motorii şi psihomotorii. Jormarea

insuficientă pentru catedrele de corectare a deficienţelor fizice şi de

psihomotricitate fr$nează mult procesul de recuperare, iar

7>7




includerea educaţiei psihomotorii n cultura fizică medicală, care şi

ea este insuficient normată, este o greşeală care va fi, cu siguranţă,

ndreptată n viitor' :D /. 1-1.

Lncerc?nd s9 ne 5enţine5 Gi noi En aceeaGi not9 de o/ti5is5D

En ceea ce /riveGte viitorul tera/iei co5/le@e desf9Gurat9 cu Gcolarii

handica/aţi 5intalD consider95D la r?ndul nostruD c9 o soluţie En

aceast9 direcţie ar /utea consta En diversificarea funcţiilor /e care le

au actualele ca6inete de tera/ie a tul6ur9rilor de li56a.

#stfelD En condiţiile En careD confor5 regle5ent9rilor En

vigoareD En 5aoritatea Gcolilor s/eciale aut9toare funcţioneaz9 /atru4Gase sau chiar 5ai 5ulte ase5enea ca6ineteD unele dintre ele ar

/utea ur59ri o6iective du6leD eventual asociate En felul ur59tor2

• tera/ia tul6ur9rilor de li56a Gi a celor de /siho5otricitateJ

• tera/ia tul6ur9rilor de li56a Gi a celor care afecteaz9 dezvol4

tarea senzorial9J

• tera/ia tul6ur9rilor accentuate Gi /oli5orfe de li56a.

3.7. )u6liniind de 5ai 5ulte ori /e /arcursul /rezentului ca/itol

necesitatea cola6or9rii Entre cadre En /rocesul de tera/ie a li56aului

la Gcolarii cu handica/ 5intalD sunte5D totuGiD de /9rere c9 este nece4sar9 Gi o /recis9 deli5itare a o6iectivelor de ur59ritD a res/onsa6ili4

t9ţilor ce revin fiec9rui factor i5/licat Gi a /riorit9ţilor

cores/unz9toare. En aceast9 /ers/ectiv9D En atri6uţiile ca6inetelor

s/ecializate de tera/ia li56aului la Gcolarii res/ectivi intr9 du/9

172

7>3




!..-. O>i&$ti6& al& t&%api&i p%io%ita% lo8op&i$&

corectarea tul6ur9rilor de /ronunţieJ

corectarea tul6ur9rilor de rit5 Gi fluenţ9J

corectarea nazonanţeiJ

corectarea tul6ur9rilor de voceJ

corectarea tul6ur9rilor li56aului scrisD de ti/ul

disle@odisgrafieiJ

Enl9turarea sau esto5/area feno5enelor de nedezvoltare a

vor6irii de ti/ul alalieiD al autis5uluiD al nedezvolt9rii

oligofrenice etc.

Ln ur59rirea acestor o6iectiveD tera/eutul logo/ed este /rinci4

/alul res/onsa6ilJ el tre6uie s9 soliciteD Ens9D s/riinul cadrelor de la

clasele res/ectiveD sta6ilind siste5ul de lucru cu elevii logo/aţi Gi

suger?nd cola6oratorilor s9i regi5ul ver6al adecvatD de care elevii En

cauz9 tre6uie s9 6eneficiezeD nu nu5ai la ca6inetul s/ecializatD En

tera/ia tul6ur9rilor de li56a ci Gi En afara acestuia.

!... O>i&$ti6& al& )ti=ul@%ii 8&(&%al& a &l&6ilo% $u a(i$ap

=i(tal a6( i=pli$a4ii i%&$t& J( t&%apia li=>aKului

sti5ularea acuit9ţii senzorialeD Endeose6i a auzului fone5atic

Gi a v9zuluiJ

sti5ularea ca/acit9ţii res/iratoriiJ

dezvoltarea /siho5otricit9ţiiD Endeose6i a 5otricitatii 5anuale

fineD a 5otricitatii Gi /lasticit9ţii organelor fonoarticulatoriiD

for5area si5ţului rit5uluiD a ca/acit9ţii de orientare s/aţial9D

7>-




accelerarea /rocesului de lateralizare a funcţiei organelor

/erechi etc.J

dezvoltarea ca/acit9ţii de concentrare a atenţiei Gi de 5e5o4

rare a noi cuvinteD En EnsuGi /rocesul co5unic9rii.

"n ur59rirea acestor o6iectiveD tera/eutul logo/ed este co4

res/onsa6ilD E5/reun9 cu s/ecialiGtii de la ca6inetul 5edicalD

ca6inetul de /siho/edagogie s/ecial9 /sihodiagnoz9 Gi consiliereD

/recu5 Gi cu /rofesorii de educaţie fizic9D cu 5aiGtrii instructoriD cu

/rofesorii Gi educatorii claselorD cu cei care se ocu/9 de as/ectelesociale.

!..!. O>i&$ti6& al& t&%api&i li=>aKului u%=@%it& p%io%ita% J(

a$ti6it@4il& i()t%u$ti6<&u$ati6&

structurareaD dezvoltarea Gi activizarea voca6ularuluiJ

trezirea Gi sti5ular9 tre6uinţei de co5unicareJ for5area de/rinderii de a asculta vor6ireaJ

for5area de/rinderii de a /artici/a la dialogJ

for5area ca/acit9ţii de analiz9 Gi sintez9 fonetic9 Gi grafic9J

EnsuGirea structurilor gra5aticale corecte Gi corectarea celor

EnsuGite greGitJ

antrenarea rit5ului o/ti5 al vor6irii Gi asigurarea intonaţiei

adecvateD En diferite situaţii de co5unicare2 5onologD dialogD

conversaţieD citireD recitareD c?ntare a unui te@t etc.

Ln ur59rirea acestor o6iectiveD tera/eutul logo/ed s/riin9

activitatea celorlalte cadreD care ur59rescD /rioritarD o6iectivele res4

/ectiveD En condiţiile s/ecifice Gi cu 5iloacele /e care le ofer9 activi 4

tatea de Env9ţare la clas9D /recu5 Gi /rocesul co5unic9rii curenteD En

7>!




cele 5ai variate conte@te cotidiene.

7) Pri#cipii ale ac(i$i(%&ii !e (erapie a li:a=4l4i5 !e6*%84ra(% c4

8colarii 3a#!icapa&i i#(al

#ctivit9ţile de tera/ie a li56auluiD desf9Gurate cu elevii

Gcolilor s/eciale aut9toareD se 6azeaz9D En esenţ9D /e un /roces

siste5atic de Env9ţare sau reEnv9ţare a structurilor corecte ale li56iiD

de consolidare tre/tat9 a acestor structuri En vor6irea curent9. *e

aceeaD /entru a fi eficienteD activit9ţile de tera/ie a li56aului tre6uies9 res/ecteD En conce/erea Gi desf9Gurarea lorD cerinţele 5etodologice

generaleD care stau la 6aza oric9rei activit9ţi de Env9ţare En Gcoal9.

Cu alte cuvinteD este necesar ca toate activit9ţile de tera/ia

li56aului s9 se desf9Goare confor5 /rinci/iilor didactice generaleD

ada/tateD Ens9D condiţiilor s/ecifice de lucru cu Gcolarii handica/aţi

5intalD care /rezint9 at?t tul6ur9ri ale dezvolt9rii li56auluiD c?t Gidefecte de vor6ire.

Printre aceste pri#cipiiD ada/tate s/ecificului 5uncii En

Env9ţ95?ntul handica/aţilor 5intalD se nu59r92

orientarea intuitiv4/ractic9 a activit9ţilor de tera/ie a

li56auluiJ

asigurarea variet9ţii Gi accesi6ilit9ţii 5aterialului intuitiv4ver6alD folosit En aceste activit9ţiJ

eGalonarea de la si5/lu la co5/le@ a e@erciţiilor utilizate En

activitatea de tera/ie a li56auluiJ

diferenţierea Gi individualizarea 5aterialului de5onstrativ Gi a

e@erciţiilor cu 5aterialul ver6alJ

/artici/area conGtient9 a elevilor la activitatea de tera/ie ali56auluiD En str?ns9 leg9tur9 cu cerinţa consolid9rii Gi auto4

7>>





%e/roduceţi En Kglosarul individualM cel /uţin dou9 dintre

definiţiile deficienţei 5intaleD En care este 5enţionat9 Gi

afectarea s/ecific9 a /rocesului co5unic9rii.

a. .

b.

*efiniţi funcţia se5iotic9D En generalD Gi /recizaţi care

7>8




sunt /articularit9ţile acestei funcţii la elevii cu handica/

5intal.

Funcţia se5iotic9 4 ..

..

Ln ce const9 i5/ortanţa cunoaGterii s/ecificului tul6ur9rilor

de li56a la Gcolarii cu handica/ 5intalD de c9tre toate

cadrele i5/licate En 5unca instructiv4educativ4tera/eutic9

cu aceGtiaT

.

'nu5eraţiD En ordinea frecvenţei lorD /rinci/alele tul6ur9ri

de li56a /rezente la Gcolarii cu handica/ 5intal. Cu5

influenţeaz9 aceste tul6ur9ri activitatea de Env9ţare EnGcoal9T

1. .

2. ……………………………………………………

3. ………………………………………………………

4. …………………………………………………….

Ce se Enţelege /rin caracter /oli5odal al tul6ur9rilor deli56a la co/iii cu deficienţ9 5intal9T

.

*escrieţi o6iectivele /rioritare ale activit9ţii de tera/ia

li56auluiD desf9Gurat9 cu Gcolarii handica/aţi 5intal Gigradul de i5/licare En aceast9 activitate a diferiţilor

7>:




s/ecialiGti.

O1..

O7

O3.

O-

O!.

..

'nu5eraţi /rinci/iile didactice ada/tate s/ecificului

activit9ţilor de tera/ia li56auluiD desf9Gurat9 cu Gcolariihandica/aţi 5intal.

Princi/iul

Princi/iul

Princi/iul

Princi/iul

Princi/iul

..

CUVBNT DE 9NCHEIERE

1. Co5/le@ul de tul6ur9ri care au loc En /lan anato5icD

fiziologic GiQsau funcţionalD di5inu?nd se5nificativ ca/acitatea

ada/tiv9 a co/ilului /ersoanei En cauz9 Gi cre?ndu4i acestuia

dificult9ţi En /rocesul dezvolt9rii Gi En ra/orturile cu se5enii s9iD

re/rezint9 o deficienţ9. C?nd datorit9 gravit9ţii tul6ur9rilorD /recu5Gi datorit9 unor condiţii /recare de 5ediu Gi de educaţieD co/ilul

70




res/ectiv nu se /oate ada/ta cerinţelor 5ini5ale i5/use de

co5unitatea social9 c9reia Ei a/arţineD atunci deficienţa devine cauz9

a unei st9ri de handica/. Odat9 instalat9D starea de handica/ creeaz9

condiţii /entru consolidarea Gi chiar agravarea deficienţei. %ezult9 c9

Entre deficienţa Gi starea consecutiv9 de handica/ e@ist9 o co5/le@9

relaţie de intercondiţionare.

1.1. *o5eniul Gtiinţific interdisci/linar Gi cu ra5ificaţii

interdisci/linareD care a/rofundeaz9 5odalit9ţile de cunoaGtere Gi de

rezolvare a /ro6le5elor de educaţie s/ecial9D instruire Gi tera/ieco5/le@9 a co/iilor cu deficienţeD res/ectiv a Gcolarilor cu handica/D

se nu5eGte /siho/edagogie s/ecial9.

"nterdisci/linaritatea acesteia rezult9 din caracteristicile sale ca

KGtiinţ9 de sintez9MD care a luat fiinţ9 la intersecţia dintre /sihologieD

Gtiinţele educaţieiD sociologie Gi alte do5enii Gtiinţifice Gi /racticeD iar

caracterul intradisci/linar se concretizeaz9 En ra5urile sale 6ine dis4tincteD ale c9ror o6iectiv de studiu El re/rezint9 diferitele categorii de

co/ii cu deficienţeD inca/acit9ţi Gi cu st9ri consecutive de handica/.

1.7. C?nd starea de handica/ este consecutiv9 deficienţei 5intaleDstudiul a/rofundat al acestei st9ri 4 Gi al 5odalit9ţilor /rin care ea

/oate fi de/9Git9 /arţial sauD uneoriD total 4 intr9 En sfera de co54

/etenţ9 a /siho/edagogieH s/eciale a handica/aţilor 5intal sau de

intelect.

7. Una dintre te5ele centraleD /e care le a6ordeaz9 /siho/e4

dagogia s/ecial9D se refer9 la &tiolo8ia )t@%ilo% & a(i$ap

71




consecutiv diferitelor deficienţeD inclusiv deficienţei 5intale.

7.1. Factorii etiologici cauzali ai deficienţei 5intale se situeaz9 En

ur59toarele categorii de feno5ene2

2 Ere!i(a(eaD adic9 zestrea genetic9D sau ceea ce este 5oGtenitD

En aceast9 categorie intr92

a factorii genetici nes/ecifici care dau naGtere deficienţei

5intale endogene

Gi 6 factorii genetici s/ecificiD const?nd En a6eraţii cro5ozo5iale

Gi En deficienţe s/ecifice ale genelor disfuncţii 5eta6oliceD disfuncţii

endocrine etc..

4 e!i4l 8i e!4ca&iaD adic9 ceea ce este do6?nditD En aceast9

categorie intr9 factorii etiologici /renataliD /erinataliD /ostnatali Gi

/sihoafectivi care dau naGtere diferitelor for5e ale deficienţei5intale e@ogene.

7.7. Prin acţiuneaD de regul9D co5/le@9 Gi Enl9nţuit9D a unor factori

nocivi asu/ra organis5uluiD Endeose6i asu/ra siste5ului nervos

central En diferite eta/e ale /rocesului de creGtere Gi 5aturizareD se

/roduce o accentuat9 sc9dere a eficienţei 5intaleD /recu5 Gi o se54nificativ9 di5inuare a ca/acit9ţii de ada/tare Gi integrare social9D

adic9 o stare de handica/ consecutiv deficienţei 5intale.

)tudiul te5einic al factorilor etiologici ai deficienţei 5intale

re/rezint9 o i5/ortant9 condiţie /entru iniţierea 59surilor viz?nd

/rofila@ia Gi tera/ia s/ecific9 a acestui feno5en. Pentru ca 59surile

iniţiate s9 fie eficienteD este necesar9 a6ordarea ti5/urie Gi co5/le@9D

En echi/9 interdisci/linar9D a oric9rui caz de handica/are consecutiv9

77





3. Printre $a%a$t&%i)ti$il& $&l& =ai &6i&(t& al& &#i$i&(4ilo%

=i(tal se nu59r9 diferite Ent?rzieri Gi tul6ur9ri ale /rocesului dezvol4

t9rii2 nt$rzierea deuturilor specifice micii copilării (apariţia

g$nguritului, primele cuvinte, primii paşi etc.), nt$rzierea n

dezvoltarea limajului, nt$rzierea n dezvoltarea intelectuală,

tulurarea desfăşurării normale a procesului de formare a unei

personalităţi armonioase, echilirate, mature. $oate acestea au ca

rezultat sc9derea eficienţei ada/t9rii Gi integr9rii En co5unitate acelor En cauz9.

Lntre co/iii cu deficienţe 5intale Gi co/iii nor5al dezvoltaţi

intelectual e@ist9D f9r9 Endoial9D Gi unele deose6iriD 5ai 5ult sau 5ai

/uţin evidenteD En ceea ce /riveGte dezvoltarea fizic9 Gi anato5o4

fiziologic9D acestea tre6uind s9 fie cunoscute Gi de c9tre

/siho/edagogD En sco/ul /artici/9rii sale eficiente la echi/ainterdisci/linar9D care ela6oreaz9 Gi a/lic9 /rogra5ele ada/tateD

/ersonalizateD de educaţie s/ecial9 Gi tera/ie co5/le@9.

$angenţialD ne4a5 referit Gi noi la unele dintre deose6irileres/ectiveD atunci c?nd a5 descrisD de e@e5/luD caracteristicile

dezvolt9rii En cazul anu5itor sindroa5e oligofrenice deter5inate

geneticD /recu5 Gi cu ocazia analizei tr9s9turilor de s/ecificitate ale

deficienţilor 5intal. O /rezentare 5ai e@tins9 a /ro6le5aticii

res/ective /oate fi g9sit9D desigurD En lucr9rile cu /rofil 5edical.

Lnt?rzierile En dezvoltare Gi diferenţele calitativeD En ra/ort cu

co/iii av?nd o dezvoltare 5intal9 nor5al9D stau la 6aza diverselor

73




clasific9ri ale co/iilor cu deficienţ9 5intal9D /recu5 Gi la 6aza descri4

erilor /rin care se ur59reGte evidenţierea acelor caracteristici

diferenţiatoareD ce tre6uie avute En vedere En ela6orarea /rogra5elor

de intervenţie a5eliorativ9.

'valuarea nivelului de dezvoltare Entr4un /roces 5ode5 de

diagnoz9D dina5ic9 Gi for5ativ9 care nu eli5in9 ci EntregeGte

siste5ul tradiţional de /sihodiagnoz9 4 ofer9 /osi6ilit9ţi largi de

cunoaGtere a caracteristicilor co/iilor cu deficienţ9 5intal9 Gi cu alte

/ro6le5e de ada/tareD datorate unor insuficienţe intelectuale. ,a

r?ndul s9uD cunoaGterea a/rofundat9 a caracteristicilor acestor co/iiasigur9 /osi6ilitatea a6ord9rii diferenţiate En /rocesul de 5odelare

co5/ensatorie a /ersonalit9ţii lorD En /ers/ectiva de/9Girii st9rii de

handica/.

-. $r9s9turile care fac diferenţa esenţial9 Entre co/iii Gi adoles4

cenţii cu deficienţe 5intale Gi cei av?nd caracteristici intelectuale Gi odezvoltare 5intal9 nor5al9 se nu5escD En li56aul /siho/edagogieD

t%@)@tu%i & )p&$i#i$itat& a &#i$i&(4&i =i(tal&.

-.1. (oţiunea de s/ecificitate nu tre6uie legat9 de o singur9

5anifestare sau tr9s9tur9D oric?t de evident9 ar fi eaD ci de ansa56lul

unor astfel de tr9s9turi Gi 5anifest9riD En aceast9 viziuneDs/ecificitatea deficienţei 5intale Gi a s9rii consecutive de handica/

const9D de fa/tD En dereglarea dina5icii dezvolt9rii /sihointelectualeD

/recu5 Gi a dina5icii corticaleD aceste deregl9ri gener?ndD ca

5anifest9ri s/ecifice2 caracterul restr?ns al /ro@i5ei dezvolt9ri du/9

, ). B?gotsZiD Kv?scozitatea genetic9M du/9 . "nhelderD

heterocronia sau Ent?rzierea inegal9 a /ara5etrilor dezvolt9rii la

acelaGi individ du/9 %. AazzoD inerţia /atologic9 sau oligofrenic9

7-




du/9 #.%. ,uria. $oate acestea au dre/t consecinţ9 sc9derea

eficienţei intelectuale Gi ada/tative a /ersoanei En cauz9 su6 nivelul

5ini5al al cerinţelor i5/use de societateD cu alte cuvinteD deter5in9

instalarea st9rii /ro/riu4zise de handica/ 5intal.

$re6uie reţinut Ens9 c9 4 aGa cu5 rezult9 din diferite cercet9ri Gi

e@/erienţe /ractice recente 4 n condiţii favoraile de mediu,

educaţie şi terapie specifică, există reale posiilităţi de diminuare a

manifestării trăsăturilor de specificitate a deficienţei mintale la un

individ sau altul şi chiar de prevenire a instalării stării consecutive

de handicap. #entru aceasta nsă este necesară o cunoaşteretemeinică, de către psihopedagogul practician şi ceilalţi participanţi

la echipa interdisciplinară de intervenţie ameliorativă, a constelaţiei

de manifestări concrete, prin care trăsăturile de specificitate ale

deficienţei mintale se particularizează n profile psihologice

individuale.

*e ase5eneaD este necesară aordarea c$t mai de timpuriu posiilă a oricărui copil la care se oservă situaţii de nt$rziere sau

alte dereglări ale procesului normal de dezvoltare, n vederea

elaorării şi aplicării intensive a programelor individuale de

intervenţie profilactică şi ameliorativă.

Ln realizarea acestor /rogra5e individualeD o deose6it9i5/ortanţ9 are i5/licarea 5asiv9 Gi sta6il9 a fa5iliei.

!. O caracteristic9 5aor9D /rin care s/ecificitatea st9rilor de

handica/ 5intal se 5anifest9 la fiecare co/il sau adolescent cu defi4

cienţe 5intale o re/rezint9 i=i(ua%&a a$$&(tuat@ a $apa$it@4ii &

8&(&%ali?a%&D feno5en considerat de c9tre unii s/ecialiGti ca re/re4

zent?nd si5/to5ul central al sindro5ului oligofrenic. #cest

7!




Ksi5/to5 centralM influenţeaz9 /uternic eficienţa /roceselor

cognitive ale Gcolarilor cu handica/ 5intalD En str?ns9 leg9tur9 cu

valorile sc9zuteD at?t a sensi6ilit9ţii lor a6soluteD c?t GiD 5ai alesD a

sensi6ilit9ţii diferenţiale.

#ctivitatea /erce/tiv9 la deficienţii 5intal se deose6eGte /rin

lentoareD rigiditate Gi insuficient9 organizareD ceea ce deter5in9

caracterul li5itatD frag5entarD inco5/letD cu alte cuvinteD s9r9cia

i5aginilor 5intale /ri5are. #ceste caracteristici ale /erce/ţiei se

reflect9 negativ asu/ra for59rii Gi dezvolt9rii celorlalte /rocese

cognitive ale deficienţilor 5intalD En /ri5ul r?ndD asu/rare/rezent9rilorD care do6?ndesc un caracter Engust Gi unilateralD fiind

sla6 diferenţiateD rigide Gi insuficient corelate cu e@/erienţa.

&?ndirea deficienţilor 5intal se caracterizeaz9D la r?ndul s9uD

/rin dificult9ţi accentuate de a6stractizare Gi generalizareD /rin

inca/acitatea de a se des/rinde de concretul ne5ilocit concretis5ul

e@cesivD /rin inerţia Gi lentoareaD oriD di5/otriv9D /rin /reci/itareao/eraţiilor 5intaleD dar Gi a celor /racticeD /rin dificult9ţi 5aore En

realizarea transferului e@/erienţei Gi a a/lic9rii En situaţii noi a

cunoGtinţelor EnsuGite etc.

*e ase5eneaD Gi i5aginaţia este foarte sla6 dezvoltat9 la co/iii

cu deficienţ9 5intal9D aceGtia caracteriz?ndu4se /rin li/sa de fantezieD

de creativitateD de e5/atieD de /reviziune etc.'ficienţa activit9ţii cognitive /oate fi influenţat9 la Gcolarii cu

handica/ 5intal Gi de volu5ul li5itat al 5e5orieiD de fidelitatea

redus9 a acesteiaD de uitarea accelerat9 Gi 5asiv9D de insta6ilitatea Gi

li/sa de concentrare a atenţiei etc.

$otodat9D e@ersarea siste5atic9 a ca/aci t9ţii 5nezice Gi a

atenţiei /oate uca un i5/ortant rol co5/ensator En activitatea

cognitiv9D cu condiţia ca aceast9 e@ersare s9 fie integrat9 unei tera/ii

7>




co5/le@eD desf9Gurat9 cu Gcolarii handica/aţi 5intalD at?t En gru/D c?t

Gi individual.

>. )/ecificitatea deficienţei 5intale se reflect9 Gi En pa%ti$u<

la%it@4il& li=>aKului la B$ola%ii $u a(i$ap =i(tal D /articularit9ţi

/rintre care un loc central El deţine caracterul /oli5odal al defectelor

de vor6ire Gi al tul6ur9rilor de li56aD /recu5 Gi asocierea acestora

cu alte tul6ur9ri Gi insuficienţe ale dezvolt9rii. Unele dintre

tul6ur9rile asociate la care ne referi5 se /ot constitui chiar En factori

cauzali sau de agravare a diferitelor defecte de /ronunţieD de rit5 Gifluenţ9 a vor6iriiD de citireD de scris etc. #ltele contri6uie la

i5/ri5area unei accentuate rezistenţe la 59surile de corectare a

tul6ur9rilor de li56a /rezente la Gcolarii cu handica/ 5intal. $oc5ai

de aceeaD En clasele 5ici ale Gcolii s/eciale aut9toareD tul6ur9rile de

li56a Gi defectele de vor6ire sunt /rezente la 5aoritatea elevilor.

*eGi su6 influenţa activit9ţilor instructiv4educative Gitera/euticeD aceste tul6ur9ri Gi defecte se di5inueaz9 Gi se reduc

tre/tatD ele se /ot Ent?lniD destul de frecventD Gi la diferiţi elevi din

clasele 5ariD fie datorit9 orient9rii t?rzii s/re 59suri tera/eutice

adecvate Gi /ierderiiD En acest felD a /erioadelor o/ti5e de corectare a

diferitelor funcţii /sihiceD inclusiv a li56auluiD fie datorit9 unor

feno5ene deco5/ensatoriiD frecvente la deficienţii 5intalD 5ai alesla v?rsta /u6ert9ţii.

Ln condiţiile Gcolii s/eciale aut9toareD o6iectivele ur59rite la

ca6inetele de tera/ia li56aului de/9Gesc sarcinile 5uncii logo/edice

o6iGnuiteD corel?ndu4se str?ns cu alte o6iective i5/ortante ale educa4

ţiei Gi tera/iei co5/le@e a Gcolarilor cu handica/ 5intal. #ctivit9ţile

de corectare a vor6irii Gi tera/ia li56auluiD ca /arte integrat9 a

siste5ului de tera/ie co5/le@9D /ot contri6ui la integrarea eficient9 a

7




Gcolarilor res/ectivi En /rocesul Env9ţ9rii Gi al co5unic9rii curenteD la

/reg9tirea lor /entru integrarea social9 5ulti/l9. #ctivit9ţile

organizate de Env9ţare ofer9D la r?ndul lorD tera/iei li56aului cadrul

necesar de desf9GurareD /rinci/ii Gi /rocedee de lucruD care se

asociaz9 de5ersului 5etodologic s/ecific En corectarea fiec9rei

tul6ur9ri de li56a.

ILIOGRAFIE

/. 71 *ruţu l. 1::!D „Psiho/edagogia deficienţilor 5intal

lecţii”D Univ. a6eG4olSaiD Clu4(a/oca.

7. #uriaguerra R. *e 1:1D Ma(u&l & p)$iat%i& KaisonMD

Paris.

0. #ll/ort &.. trad. 1:81D St%u$tu%a Bi &?6olta%&a

78




p&%)o(alit@4ii '.*.P.D ucureGti.

L. #rcan P.D Ciu59geanu *. 1:80D Copilul &#i$i&(t =i(tal

'd. KFaclaMD $i5iGoara.

. 9ndil9 #.D %usu C. 1:::D Di$4io(a% )&l&$ti6 <

P)iop&a8o8i& )p&$ial@ D&#&$tolo8i& =&i$o<)o$ial@ D 'd.

KPro4u5anitateMD u cureGti.

A. esson R. 1:>:D L&$ol& &t #o%=atio( &) &>ill&) D K*eltaM

'.#.D )uisse.

B. inet #.D )i5on $h. 1:0!D M&to&) (ou6&ll&) pou% l& ia8<

(o)ti$ u (u6&au i(t&ll&$tu& D En2 K 6nnee psFchologiMue.D. inet #.D )i5on $h. 1:08D L& &6&lopp&=&(t &

li(t&li8&($& $&? I&) &(#a(t) D En2 K 6nnee psFcholoMue

>. inetD #. trad. 1:!D I&il& =o&%(& &)p%& $opii '.*.P.D

ucureGti.

/. ontil9 &h. 1:1D Aptitui(il& Bi =@)u%a%&a lo% Centrul de

docu5entare al inisterului unciiD ucureGti.//. runner R.). trad. 1:0D P&(t%u o t&o%i& a i()t%u%ii '.*.P.D

ucureGti.

/7. use5ann #. 1:>!D P)$olo8i& &) &#i$i&(t)

i(t&ll&$tu&ll&) P.U.F.D Paris.

/0. Chiva . 1:3D D&>il&) (o%=&au' &>il&) patolo8iu&)

'd. *elachau@ et (iestleD (euch?tel.

/L. Chiva . trad. 1::D Ta>lou%i p)iolo8i$& al& &>ilit@4ii

=i(tal& i#&%&(4iat& up@ &tiolo8i& En2 Aazzo %. coord..

"%eilităţile mintale', '.*.P.D ucureGti.

/. Chiva .D %utsch5ann X. trad. 1::D Etiolo8ia &>ilit@4ii

=i(tal& En2 Aazzo %. coord.. "%eilităţile mintale', '.*.P.D

7:




ucureGti.

/A. Cho5scS (. 1:3D L& la(8a8& &t la pa()&& KPetite

i6lioteYue PaSotMD Paris.

/B. Ciu59geanu *. 1:0D U(&l& p%o>l&=& 8&(&%al& al&

)&l&$4i&i $opiilo% &#i$i&(4i J( 6&&%&a B$ola%i?@%ii lo%

a&$6at& En2 +Caiet de defectologieI, nr. 7D "nstitutul de

tiinţe PedagogiceD Filiala Clu.

/D. Cos5ovici #.D laco6 ,. coord.D 1::8D P)iolo8i& B$ola%@

KPoliro5MD laGi.

/>. Creţu B. 1:::D Eu$a4ia p&(t%u %&ptu%il& $opilului 'd.K)e5neMD ucureGti.

7. *iaciZov #.". red. coord.D 1:0D D&#&Qtolo8i$&)Qii )o6a%

(%icţionar defectologie), 'd. KPedagoghiZaMD osZva.

7/. *ool '.#. 1:-1D T& E)&(4ial o# a( I($lu)i6 Co($&pt o#

M&(tal D&#i$i&($ En2 "6mer. . 8ent. %efic.', ;,B".

77. '.*.P.D ucureGti.70. 'nachescu C. 1::>D T%atat & i8i&(@ =i(tal@ '.*.P. 4 %.#.D

ucureGti.

7L. Faure 'Q1:-D A J(6@4a )@ #ii '2*.P.D ucureGti.

7. Feurenstein %. and Co. 1::1D M&iat&i L&a%(i(i8 E'p&%i&($&. T&o%&ti$al P)$olo8i$al a( L&a%(&(i(8

I=pli$atio() Freund and Co.D ,ondon.

7A. &al/erin P.l. Gi cola6. trad. 1:0D Stuii & p)iolo8ia

J(6@4@%ii '.*.P.D ucureGti.

7B. &illS .D erlet4Bigier ,. trad. 1::D M&iul )o$ial =&iul

#a=ilial Bi &>ilitat&a =i(tal@ En2 Aazzo %. coord..

"%eilităţile mintale', '.*.P.D ucureGti.

780




7D. &olovina $.(. 1:-D I?o>%a?it&l(aia &iat&l(o)t u$&aB$i)&a

6)po=o8at&l(oi BQolJ 6ctivitatea plastică a elevilor şcolii

ajutătoare), KPedagoghiZaMD osZva.

7>. &olu . 1::3D Di(a=i$a p&%)o(alit@4ii 'd. K&enezeMD

ucureGti.

0. &olu . 1::D D&?6olta%&a )taial@ Bi $&%i(4&l& $u(oaBt&%ii

$opilului En2 *i5a ). coord. "Copilăria - fundament al

personalităţii', 'd. de K%evista Env9ţ95?ntului /reGcolarMD

ucureGti.

0/. &olu P. 1:8!D 2(6@4a%& Bi &?6olta%& 'd. tiinţific9 Gi'nciclo/edic9D ucureGti.

07. &orgos C. su6 red.D 1::1D Di$4io(a% &($i$lop&i$ &

p)iiat%i& 'd. edical9D ucureGti.

00. oist Res/er 7000D A))&)=&(t i( Sp&$ia Eu$a4io(al

N&&) i( D&(=a%Q )ocrates NarZing Pa/erD aech 7000.

0L. "nhelder . 1:>3D La ia8(o)ti$ u %ai)o((&=&(t $&? I&)&<>il&) =&(tau' 'd. "%elachaux et Jiestle', 74e edit.D

(euch?tel.

0. "nhelder Gi cola6. trad. 1:D 2(6@4a%&a Bi )t%u$tu%il&

$u(oaBt&%ii '.*.P.D ucureGti.

0A. Ringa D (egreţ l. 1:::D 2(6@4a%&a &#i$i&(t@ 'd. K#ldinMD

ucureGti.

0B. =ulcsar $. 1:8D Fa$to%ii p)iolo8i$i ai %&uBit&i B$ola%&

'.*.P.D ucureGti.

0D. =ulcsar $. 1::D R&p&%& p)io8&(&ti$& J( $u(oaBt&%&a i(t&li<

8&(4&i 9p%o>& op&%ato%ii: En2 Aorgo .D %adu l. coord..

"3tudii de psihologie şcolară', '.*.P.D ucureGti.

781




0>. ,a/lanche R.D Pantalis R.. 1::-D Vo$a>ula%ul p)ia(ali?&i

'd. Ku5anitasMD ucureGti.

L. ,e6edinsZii B.B. 1:8!D Na%uB&(iia p)ii$&)Qo8o %a?6itiia u

&t&i (=ulurări ale dezvoltării psihice la copii), 'd. Univ.

osZva.

L/. ,e<in =. 1:>D P)olo8i& i(a=iu& I&) %&latio()

u=a(i&) P.U.F.D Paris.

L7. ,e<is '.O. 1:33D Tp&) o# =&(tal &#i$i&($ a( t&i%

)p&$ial )i8(i#ia($& En ".8ent. 3ci.', :.

L0. lonescu &h. 1:8!D P)iolo8i& $li(i$@ 'd. #cade5ieiDucureGti.

LL. lonescu ). 1:-D Sp&$i#i$itat&a &#i$i&(4&i =i(tal& En2

"@evista de #sihologie', nr. 3D ucureGti.

L. lonescu ). 1:!D Aapta%&a )o$iop%o#&)io(al@ a

&#i$i&(4ilo% =i(tal 'd. #cade5ieiD ucureGti.

LA. lonescu ).D %adu B. 1:3D Dia8(o?a &#i$i&(4&i =i(tal& En2 @evista de #sihologie', nr. 3D ucureGti.

LB. ,o/ez4elero . Prof. *r.D alaga UniversitS 41::D

O%8a(i?a%&a B$ola%@ #a4@ J( #a4@ $u B$oala i6&%)it@4ii D

Prelegere la Cursul KasterM cu te5a K'ducaţia integrat9 a

co/ilului cu C')MD Universitatea din ucureGti.

LD. ,u6ovsZi B.l. 1:8D Ra?6iti& )lo6&)(oi %&8la4ii &i)t6ii u&t&i 6 (o%=& i patolo8ii (%ezvoltarea reglajului veral la

copii, n stare de normalitate şi patologică), KPedagoghiZaMD

osZva.

L>. ,ungu4(icolae ). 1:80D P)&uo&>ilitat&a =i(tal@ la

$opil tez9 de doctoratD Universitatea din ucureGti.

. ,uria #.%. 1:>0D U=)t6&((oot)talJi %&>io(oQ (Copilul

napoiat mintal)D 'd. #.P.(.D osZva.

787




/. anolache #. red.D 1::D Di$4io(a% & P&a8o8i& '.*.P.D

ucureGti.

7. anolache l. 1:::D C&%$&t@%i & p)iolo8i& B$ola%@ 'd.

K,icornaMD ucureGti.

0. are B.D *ruţu l.D Preda B. 1:::D D&#&$tolo8i& Univ.

a6eG4olSaiD Clu4(a/oca.

L. arinache C.B. 1:::D R&la4ia 8&=&la%itat&<&>ilitat&

lucrare de di/lo59D Universitatea din ucureGti.

. iclea . 1:::D P)iolo8i& $o8(iti6@ =o&l& t&o%&ti$o<

&'p&<%i=&(tal& 'd. KPoliro5MD laGi.A. isail (. 1::D I=pli$a4iil& $o($&p4i&i i(t&8%a4io(i)t&

a)up%a i(t&8%@%ii B$ola%& Bi p%o#&)io(al& a &#i$i&(4ilo%

=i(tal tez9 de doctoratD coord. Gt. Prof. *r. B.PredaD Univ.

a6eG4olSaiD Clu4(a/oca.

B. unteanu #. 1::3 : I?6oa%&l& p%&(atal& al& p)ii$ului

u=a( En2 %evista de PsihologieD nr. -D ucureGti.D. uGu l. 1::1D P%o>l&=ati$a $u%%i$ulu=ului p&(t%u

J(6@4@=(tul )p&$ial En2 %evista de 'ducaţie )/ecial9D nr.1D

ucureGti.

>. uGu l.D $aflan #. coord.D 1::D T&%apia &u$a4io(al@

i(t&8%at@ 'd. KPro4u5anitateMD ucureGti.

A. (eagoe . 1::7D Cu(oaBt&%&a $opiilo% Bi ti(&%ilo% i($@=i(&l& )pital En2 %evista de 'ducaţie )/ecial9D nr. 1D

ucureGti.

A/. (et ,. 1:3D L&u$atio( &) &>il&) =&(tau' 'd.

KPrivatMD $oulouse.

A7. (etschine &. trad. 1::D Iio4i &>ili Bi 3)a6a(4i J( )&$olul

al l<l&a En2 Aazzo %. coord.. "%eilităţile mintale',

'.*.P.D ucureGti.

783




A0. (icolescu F". 1:7D P)ioia8(o)ti$ul Bi i=pli$a4iil& lui

p&a8o8i$& En2 "#edagogie 3pecială', 'd. K,iteraMD

ucureGti.

AL. O6rocea (. 1:1D P%&8@ti%&a $opilului J(t%?iat =i(tal

p&(t%u J()uBi%&a (o4iu(ii & (u=@% tez9 de doctoratD Univ.

a6eG4olSaiD Clu.

A. P9unescu C4tin 1:>D D&#i$i&(4a =i(tal@ Bi p%o$&)ul

J(6@4@%ii '.*.P.D ucureGti.

AA. P9unescu C4tin 1:D D&#i$i&(4a =i(tal@ Bi o%8a(i?a%&a

p&%)o(alit@4ii '.*.P.D ucureGti.AB. P9unescu C4tinD uGu l. 1::0D R&$up&%a%&a =&i$o<

p&a8o8i$@ a $opilului $u a(i$ap =i(tal 'd. edical9D

ucureGti.

AD. P9unescu C4tinD uGu l. 1::D P)iop&a8o8ia )p&$ial@

i(t&8%at@. Ha(i$apul =i(tal. Ha(i$apul i(t&l&$tual 'd.

KProu5anitateMD ucureGti.A>. Perron %. trad. 1::D D&#i$i&(4a =i(tal@ Bi %&p%&?&(ta%&a &

)i(& En2 Aazzo %. coord. "%eilităţile mintale', '.*.P.D

ucureGti.

B. Peteanu .D *iaconescu C.D o6 &. 1:>>D I=po%ta(4a$u(oaBt&%ii Bi p%&6&(i%ii ia$to8&(iilo% la &l&6i En2

"#roleme de defectologie', voi. BD '.*.P.D ucureGti.

B/. Pevzner .). 1:!: ), D&ti oli8o#%&(J (Copiii oligofreni), 'd.

#.P.(.D osZva.

B7. Pevzner .).D ,e6edinsZaia =.). 1::D U$&aB$i&)&a

6)po=o<8at&l(oi BQolJ (1levii şcolii ajutătoare),

KPedagoghiZaMD osZva.

78-




B0. Piaget R. trad.1:3D NaBt&%&a i(t&li8&(4&i la $opil '.*.P.D

ucureGti.

BL. Piaget R.D "nhelder . 1:>>D Li=a8& =&(tal& $&? l&(#a(t

P.U.F.D Paris.

B. Piaget R.D "nhelder . trad. 1:>-D „Psihologia co/ilului”. 'd.

tiinţific9D ucureGti.

BA. Po/escu4(eveanu P. 1:8D Di$4io(a% & P)iolo8i& 'd.

K#l6atrosMD ucureGti.

BB. Po/escu4(eveanu P. voi. l 4 1:>J Boi. "" 4 1:D Cu%) &

p)iolo8i& 8&(&%al@ $i/ografia Universit9ţii ucureGti.BD. Po/escu4(eveanu P. Gt cola6. 1:8D P)iolo8i& B$ola%@

Universitatea din ucureGti.

B>. Po/escu4(eveanu P.D Alate .D Creţu $. 1::!D P)iolo8i&

5anual /entru clasa a ;4a Gcoli nor5ale Gi liceeD '.*.P. 4 %.#.D

ucureGti.

D. Po/ovici *.B. 7000D D&?6olta%&a $o=u(i$@%ii la $opiii $u&#i$i&(4& =i(tal& 'd. KPro4u5anitateMD ucureGti.

D/. Porot F.D %ichelle . trad. 1::!D I(t%ou$&%& J( p)iolo8i&

'd. Ku5anitasMD ucureGti.

D7. Preda B. 1::7D Valoa%&a p%o>&i 3Fi8u%ii $o=pl&'&<R& J(

)tui&%&a =&=o%i&i op&%a4io(al& 6i?ual& Bi a )t%u$tu%ii

p&%$&pti6<=oto%ii a )pa4iului 8%a#i$ la &#i$i&(4ii & i(t&l&$t Bi

la a=>liopi En2 "@evista de 1ducaţie 3pecială, nr. 7D

ucureGti.

D0. Pufan C4tin 1:>8D S&)i?a%&a tautolo8i&i a a>)u%ului Bi a

%&la4iilo% $au?al& & $@t%& &>ilii =i(tal ”D En2 "@evista de

78!




#sihologie', nr. 3D ucureGti.

DL. Pufan C4tin 1:>:D I=o>ilitat&a )t%u$tu%ilo% 6&%>al&

=&=o%at& $o(t&'tual Bi &?6olta%&a 8(i%ii la $opilul $u

&>ilitat& =i(tal@ En2 "@evista de #edagogie', nr. 7D

ucureGti.

D. %adu &h. 1::D El&=&(t& & )p&$i#i$itat& J( p%o#ilul

p)iolo8i$ al &>ilului =i(tal. U(&l& i=pli$a4ii J( a$ti6itat&a

& J(6@4a%& D En2 "@evista de #sihologie', nr. 7D ucureGti.

DA. %adu &h. 1:81D I=a8i(&a )$&=ati$@ Bi )i=>olul 8%a#i$ J(

a$ti6itat&a B$ola%@ $u &>ilul =i(tal tez9 de doctoratD coord.Gt. Prof. *r. C4tin PufanD Universitatea din ucureGti.

DB. %adu &h. 1::7D Co(t%ai$4ii al& )i)t&=ului a$tual &

i()t%ui%& Bi &u$a4i& )p&$ial@ a a(i$apa4ilo% =i(tal D En2

"@evista de 1ducaţie 3pecială', nr. 1D ucureGti.

DD. %adu &h. 1::3D C&%i(4& p&(t%u u( =o&l aaptat &

J(6@4a%& &$u%8( i( pa%ti$ula%it@4il& &?6olt@%ii laa(i$apa4ii =i(tal D En2 "@evista de 1ducaţie 3pecială', nr.14

7D ucureGti.

D>. %adu &h. 1::-D C&%i(4& p&(t%u u( =o&l aaptat &

J(6@4a%& &$u%8( i( %i8iitat&a %&a$4iilo% la a(i$apa4ii

=i(tal D En2 "@evista de 1ducaţie 3pecială', nr. 147D ucureGti.

>. %adu &h. 1::D Val&(4& $o=p&()ato%ii al& a>o%@%ii op&%a4io(al<a(ti$ipati6& a a(i$apa4ilo% =i(tal J(

p&%)p&$ti6@ pia8&tia(@ Bi 68ot)Qia(@ EnJ "@evista de

#sihologie', nr. 147D ucureGti.

>/. %adu &h. 1:::D P)iop&a8o8ia &?6olt@%ii B$ola%ilo% $u

a(i$ap D '.*.P.4%.#.D ucureGti.

>7. %adu &h. coord.D 1:::D I(t%ou$&%& J( p)iop&a8o8ia

B$ola%ilo% $u a(i$ap D 'd. KPro4u5anitateMD ucureGti.

78>




>0. %adu &h. Gi cola6. 1:!D Di%&$4ii al& opti=i?@%ii

J(6@4@=(tului aKut@to% D En "#roleme de %efectologie', voi.

";D '.*.P.D ucureGti.

>L. %adu &h.D (icolescu F". 1::D „#s/ecte heterocronice En dez4

voltarea a6ilit9ţilor la elevii din clasa l a Gcolii aut9toare”D En2

K%evista de PedagogieMD nr. >D ucureGti.

>. %adu &h.D (icolescu F". 1:80D O>)&%6a4ii p& =a%8i(&a

apli$@%ii u(o% p%o>& & a>ilit@4i =a(ual& J( $la)a l a B$olii

aKut@toa%& En "#roleme de %efectologie', voi. ;D ucureGti.

>A. %adu &h.D )toiciu '.. 1:>D U(&l& pa%ti$ula%it@4i al&J(6@4@=(tului p&(t%u &>ili =i(tal D '.*.P.D ucureGti.

>B. %adu l. 1:>D P%i($ipii =&toolo8i$& J( &la>o%a%&a Bi

utili?a%&a p%o>&lo% p)iolo8i$& D En2 "Gndrumător psihologic',

voi. ""D Univ. a6eG4olSaiD Clu4(a/oca.

>D. %adu l.*. 7000D Eu$a4ia p)io=oto%i& a &#i$i&(4ilo%

=i(tal (ndrumător metodic)D 'd. KPro4u5anitateMDucureGti.

>>. %adu lulianaD %adu l.*. 1:0D „anifest9ri ale inerţiei g?ndirii

la elevii de6ili 5intali din Gcoala /rofesional9 s/ecial9”D En2

"#edagogie specială', nr. 1D Centrul de docu5entare Gi

/u6licaţii al inisterului unciiD ucureGti.

/. %oGca #l. 1:31D D&>ilitat&a =i(tal@. A)p&$tul p)iolo8i$ p&a8o8i$ Bi )o$ial al p%o>l&=&i $opiilo% &>ili =i(tali D 'd.

"nstitutului de Psihotehnic9 al Universit9ţii din Clu.

//. %oGca #l. 1:3>D O%i&(ta%&a p%o#&)io(al@ a a(o%=alilo% D

'd. "nstitutului de Psihotehnic9 al Universit9ţii din Clu.

/7. %oGca #l. 1:>! : Sp&$i#i$ul i#&%&(4&lo% p)ii$& i(t%& $opiii

J(t%?ia4i =i(tal Bi $&i (o%=ali D '.*.P.D ucureGti.

/0. %oGca #l. su6 red.D 1:3D T%atat & p)iolo8i&

78




&'p&%i=&(tal@ D 'd. #cade5ieiD ucureGti.

/L. %oGca . 1:>D P)iolo8ia &#i$i&(4ilo% =i(tal '.*.P.D

ucureGti.

/. %oGca . 1:7D M&to& & p)ioia8(o)ti$ '.*.P.D

ucureGti.

/A. %oth4)za5osZozi #. 1::8D „ A$ti6itat&a #u($4iilo% $o8(iti6& J(

$opil@%ia =i$@ 'd. KPresa Universitar9MD Clu4(a/oca.

/B. %u6enGtein ).l. 1:0D „ P)iolo8iia u=)t6&((oot)talo8o BQol<

(iQa (#sihologia şcolarului napoiat mintal), 'd.

KProsveGcenieMD osZva./D. %usu . 1::3D Cu p%i6i%& la $la)i#i$a%&a i(t&%(a4io(al@ a

a(i$apului D En2 "@evista de 1ducaţie 3pecială', nr. 7D

ucureGti.

/>. %utter . 1:8-D H&lpi(8 t%au>l& $il%&( KPenguin

ocZsMD ,ondon.

//. )antucci .D elal #. trad. 1::D „ Pa%ti$ula%it@4i al& p%&aol&)$&(tului &>il la p%o>a 1i(&t<Si=o( D En2 Aazzo

%. coord. "%eilităţile mintale'D '.*.P.D ucureGti.

///. )illa5S (. 1::>D Di$4io(a% & p)iolo8i& ,arousseD 'd.

KUnivers 'nciclo/edicMD ucureGti.

//7. )trauss #.#.D ,ehtinen ,.'.D „ P)opatolo8 a( Eu$atio( o#

t& I(Ku%& Cil vol. ""D K&rune et )trettonMD (.X.

//0. )tr9chinaru l. 1::-D P)iop&a8o8ia )p&$ial@ vol. lD 'd.

$rinitasMD laGi.

//L. )za5osZozi )t. 1::D E6alua%&a pot&(4ialului i(t&l&$tual

la &l&6i D KPresa Universitar9MD Clu4(a/oca.

//. chio/u U. 1::D I(t%ou$&%& J( p)ioia8(o)ti$

788




$i/ografia Universit9ţii din ucureGti.

//A. chio/u U.D Berza '. 1::D „ P)iolo8ia 6%)t&lo% $i$lu%il&

6i&4ii D '.*.P. 4 %.#.D ucureGti.

//B. er6an ,. 1:::D Rolul #a=ili&i Bi al 8%@i(i4&i J( p%&8@ti%&a

p&(t%u i(t&8%a%& a $opiilo% $u )i(%o= Do( En2 %adu &h.

coord. "5ntroducere n psihologia şcolarului cu handicap',

'd. KPro u5anitateMD ucureGti.

//D. evcenZo ).&. 1:::D o%%&Q4io((o<%&?6i6aiuB$&& o>u$&(i&

(5nstruirea corectiv-formativă), 'd. KBladosMD osZva.

//>. if R.l. su6 red.D 1:>!.D O)o>&((o)ti u=)t6&((o8o %a?6itiiau$&aB$i)&a 6)po=o8at&l(oi BQolJ (#articularităţi ale

dezvoltării mintale la elevii şcolii ajutătoare),

'd.MProsveGcenieMD osZva.

/7. i/iţ?na ,.. Gi cola6. 1::D Ra?6iti& li$i(o)ti %&>io(Qa 6

u)lo<6iia =at&%i()Qoi &p%i6a4ii (%ezvoltarea personalităţii

copilului n condiţiile deprivării de mamă), )anZt4Peters6urg./7/. $asYuelles F. 1::1D La %&&u$atio( &) @>il&) =&(tau'

n "5ntroduction a lNaide materialle et lNeducation therapiMue

'd. KPrivatMD $oulousse.

/77. $redgold #.F. 1:- : A T&'t 1ooQ o# M&(tal D&#i$i&($

K$indal and CorMD ,ondonD ailliere.

/70. B?gotsZi ,). 1:3-D trad. 1:1D Op&%& p)iolo8i$& al&)& voll4llD '.*.P.D ucureGti.

/7L. Basilescu4*es/a ,. 1:::D I(t&%6&(4ia ti=pu%i& < p%&=i)@ a

&u$a4i&i i(t&8%at& a $opilului $u )i(%o= Do( En2 %adu

&h. coord.. "5ntroducere n psihopedagogia şcolarilor cu

handicap', 'd. KPro4u5anitateMD ucureGti.

/7. Ber5eSlen C. 1:7:D L&) &>il&) =&(tau' K,a5artinMD

ru@elles.

78:




/7A. Berza '. 1:3D Co(uita 6&%>al@ a B$ola%ilo% =i$i 9(o%=ali

lo8opa4i Bi &>ili =i(tal: '.*.P.D ucureGti.

/7B. Berza '. 1:8D P)ioia8(o?a Bi p%o8(o?a J( &#&$tolo8i&

En2 "@evista de #sihologie', nr. -D ucureGti.

/7D. Berza '. coord.D 1::D Giul &u$ato%ului Universitatea

din ucureGti.

/7>. Berza '.D P)iop&a8o8i& )p&$ial@ '.*.P.4 %.#.D ucureGti

/0. Berza '.D %adu &h. 1:88D T&%apia li=>aKului J(

J(6@4@=(tul aKut@to% %apo%tul li=>aK < $o=u(i$a%& <

J(6@4a%& la &#i$i&(4ii =i(tal En2 Berza '. coord.. "#rolemede %efectologie'D $i/ografia Universit9ţii ucureGti.

/0/. Berza '.D Berza '.F. 7000D P)iolo8ia 6%)t&lo% 'd. KPro4

u5anitateMD ucureGti.

/07. Blad '. 1:::D E6alua%&a J( a$tul &u$a4io(al<t&%ap&uti$

'd. KPro4u5anitateMD ucureGti.

/00. Blasova $#D Pevzner .). trad. 1:!D D&)p%& $opiii $ua>at&%i J( &?6olta%& '.*.P.D ucureGti.

/0L. Br9G5aG $. Gi cola6. 1::>D I(t&8%a%&a J( $o=u(itat& a

$opiilo% $u $&%i(4& &u$ati6& )p&$ial& KU("C'FM 4 ucureGti.

/0. Nalon . trad. 1:>-D D& la a$t la 8(i%& 'd. tiinţific9D

ucureGti.

/0A. Aazzo %. 1:>0D U(& %&$&%$& &uip& )u% la &>ilit&&=&(tal& n "1nfance', nr. -4!.

/0B. Aazzo %. coord. 1:>:D trad. 1::D D&>ilit@4il& =i(tal&

'.*.P.D ucureGti.

/0D. Aazzo %D P%&#a4@ la lucrarea2 lonescu ). 1:8.

3Li(t&%6&(tio( &( &#i$i&($& =&(tal vol. lD 'd.KP.ardagaMD

,iegeD ru@elles.

/0>. Alate . 1::-D I(t%ou$&%& J( p)iolo8i& 'd. KansaMD

7:0




ucureGti

psihopedagogia-deficientului-de-intelect.doc

Documents