ps rotecţie ocială ps rotecţie ocială decembrie...

ocialărotecţiePs 1decembrie 2011

№ 11decembrie 2011 ocială

rotecţiePs Familie puternică - stat prosper

Buletin informativ al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei www.mmpsf.gov.md

În perioada 28 noiembrie – 3 decembrie 2011, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

a desfăşurat mai multe acţiuni de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi

În ajunul sărbătorilor de iarnă, cele peste 300 de fete din Casa – internat pentru

copii cu deficienţe mintale din oraşul Hîn-ceşti au avut parte de o minunată sărbătoa-re de Anul Nou. Evenimentul a fost posibil graţie suportului organizaţiei neguverna-mentale “Outreach Moldova” din Irlanda.

Prezentă la acţiune, dna Viorica Dum-brăveanu, şeful Direcţiei protecţia familiei şi drepturilor copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a adre-sat copiilor şi angajaţilor instituţiei un mesaj de felicitare cu prilejul sărbătorilor de iarnă.

Dna Suzanne O”Connnell, directorul Organizaţiei “Outreach Moldova” a primit o diplomă de mulţumire din partea dnei Valen-tina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei So-ciale şi Familiei, iar copiii daruri şi dulciuri.

Spiritul sărbătorii a fost încins de inter-preţii Aura, fraţii Irina şi Anatol Bivol, Ionel Istrati şi Ştefan Roşcovan. Copiii au dansat cu Moş Crăciun şi nepoţica sa, au pozat şi primit daruri.

În numele tuturor copiilor, dna Elizaveta Iacub, directorul Casei-internat pentru copii cu deficienţe mintale (fete) din or. Hînceşti a mulţumit oaspeţilor pentru contribuţie în organizarea sărbătorii.

Moş Crăciun însoţit de un grup de interpreţi a vizitat Casa – internat pentru copii cu deficienţe mintale (fete) din or. Hînceşti

La 14 octombrie 1992 Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor

Unite a proclamat Ziua de 3 decembrie – Zi Internaţională a Persoanelor cu

Dizabilităţi. În fiecare an, comunitatea internaţională consemnează acest

eveniment, în semn de solidaritate cu aceste persoane.

Către această zi, în anul curent ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a

elaborat şi aprobat Programul de acţiuni consa-crate incluziunii sociale a persoanelor cu diza-bilităţi din perioada 28.11.2011-03.12.2011.

Acesta include acţiuni care urmează a fi organizate şi desfăşurate de către autorităţi-le publice centrale şi locale de nivel I şi II, instituţiile sociale, organizaţiile neguverna-mentale, partenerii sociali, ş.a., Scopul eve-nimentelor a fost sensibilizarea opiniei pu-

blice asupra situaţiei semenilor noştri care, din cauza unor probleme, nu se pot bucura de aceleaşi posibilităţi şi oportunităţi.

Acţiunile au demarat cu organizarea unei conferinţe de presă privind incluzi-unea socială a persoanelor cu dizabilităţi: drepturi, realizări şi perspective pentru Re-publica Moldova. Ulterior, a fost vernisată o expoziţie de fotografii realizate de către copiii şi adolescenţii cu dizabilităţi, a fost lansat serviciul social „Centrul de resurse în educaţia incluzivă” din Anenii Noi.

De asemenea, a fost lansat serviciul so-cial „Echipa mobilă” în Edineţ, Leova, So-roca şi Orhei. S-au desfăşurat competiţii la probele de sport, mese rotunde, conferinţe, diverse activităţi culturale, s-au efectuat vi-zite la domiciliu, etc.

Continuare în pag. 2

A fost inaugurată expoziţia “Lumea, aşa

cum o văd Eu”

Cea de-a treia ediţie a expoziţiei de foto-grafii ale copiilor şi tinerilor cu dizabili-

tăţi intelectuale „Lumea, aşa cum o văd Eu” se înscrie în şirul acţiunilor dedicate Zilei Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi care este marcată anual la 3 decembrie.

„Oamenii, leii, vulturii şi potîrnichile, cerbii cu coarne înrămurate, gîştele, peştii cei tăcuţi ai apelor, stelele de mare şi cele care nu puteau fi văzute cu ochiul liber, în-tr-un cuvînt toate vietăţile, toate, toate…”, spunea A. P. Cehov în „Pescăruşul”.

Continuare în pag. 2

ocialărotecţiePs decembrie 2011 2

Continuare din pag. 1Şirul manifestaţiilor a finalizat la 3 decem-

brie 2011, de Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, cu organizarea Festivalului „Aş vrea să fiu şi eu o stea” în incinta Filarmonicii Naţionale „S. Lunchevici”.

În acest an, expoziţia cu vînzare a lucrări-lor confecţionate de persoanele cu dizabilităţi s-a desfăşurat în fiecare raion a ţării, pentru a facilita participarea tuturor doritorilor.

Către această zi au fost acordate şi ajutoa-re materiale din mijloacele Fondului republi-can de susţinere socială a populaţiei prin inter-mediul fondurilor locale în sumă de 18,4 mln lei sau cu peste 5 mln lei mai mult faţă de anul trecut. În municipiul Chişinău, din mijloacele bugetului local au fost alocaţi 400 mii lei pen-tru persoanele surdo-mute şi nevăzători care deţin gradele I şi II de invaliditate şi nu au be-neficiat pe parcursul anului de ajutor material.

În celelalte raioane, ajutoarele au fost dis-tribuite prin intermediul fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei care au stabilit ca-tegoriile, criteriile şi modalitatea de selectare a beneficiarilor, precum şi mărimea ajutoarelor.

Integrarea socială a persoanelor cu dizabi-lităţi reprezintă una din responsabilităţile au-torităţilor publice centrale şi locale, societăţii civile, deoarece dreptul persoanelor cu dizabi-

lităţi la incluziune socială este mai mult decît un imperativ. Din păcate, pentru multe persoa-ne cu dizabilităţi bucuria relaţiilor de familie, viaţa în comunitate şi obţinerea unui loc de muncă sunt doar aspiraţii sau vise.

În acest an, autorităţile ţării au efectuat mai multe acţiuni menite să susţină această catego-rie a populaţiei. Prin Legea nr. 166-XVIII din 09.07.2010, Republica Moldova a ratificat Con-venţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (semnată la New-York, la 30 martie 2007), demonstrînd în acest sens voinţa politică de a stabili unele obiective clar definite pentru elaborarea şi promovarea politicilor în domeniu în vederea ajustării legislaţiei naţionale în vi-goare la prevederile celei internaţionale.

Convenţia ONU privind drepturile per-soanelor cu dizabilităţi este un tratat interna-ţional care stabileşte drepturile persoanelor cu nevoi speciale şi obligaţiile statelor-părţi de a promova, proteja şi asigura drepturile acestor persoane.

Astfel, întru ajustarea actelor normative privind protecţia socială a persoanelor cu diza-bilităţi din Republica Moldova la prevederile Convenţiei nominalizate a fost aprobată, prin Legea nr. 169-XVIII din 09.07.2010, Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabi-lităţi (2010-2013).

În contextul implementării Strategiei a fost elaborat şi prezentat Guvernului spre examinare şi aprobare proiectul hotărîrii Gu-vernului pentru aprobarea proiectului de Lege privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. În linii generale proiectul de lege prevede asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în egală măsură cu alţi cetăţeni, la: protecţie socială, asistenţă medicală, reabi-litare, educaţie, muncă, viaţă publică, mediul fizic, transport, tehnologii şi sisteme infor-maţionale, de comunicare şi la alte utilităţi şi servicii la care are acces publicul larg. Un pas important pentru reformarea sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi îl reprezintă elaborarea criteriilor de determinare a dizabilităţii la copii şi la adulţi.

Actualmente, în Republica Moldova nu-mărul total al persoanelor cu dizabilităţi con-stituie circa 179100 (între care copii – 15100), în creştere cu 11600 de persoane mai mult faţă de anul 2006. Din numărul total persoa-nelor cu dizabilităţi, circa 49,0% sunt femei şi 51,0% bărbaţi. Aproximativ 59% locuiesc în zona rurală. În funcţie de vîrstă, între per-soanele cu dizabilităţi prevalează cei cu vîrsta între 40 şi 59 de ani, ceea ce constituie peste 2/3 din cazuri.

În perioada 28 noiembrie – 3 decembrie 2011, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a desfăşurat mai multe acţiuni de incluziune

socială a persoanelor cu dizabilităţi

Continuare din pag. 1În mileniul al III-lea adăugăm

– maşinile, jucăriile, şcolile, tere-nurile de joacă, tot ce e făcut de mîna omului, tot ce e însufleţit sau neînsufleţit… Toate acestea sînt reflectate în fotografiile copiilor, expuse în holul Ministerului Mun-cii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Prezentă la inaugurare, dna Valentina Buliga a menţionat că la executarea lucrărilor pentru expoziţie au participat 8 băieţi - copii şi tineri, unii dintre care au stat timp de mai mulţi ani în Casa internat pentru copii cu deficienţe mintale (băieţi) din Orhei.

Aceştia au fost mai întîi în-văţaţi cum să utilizeze un aparat foto, apoi au fotografiat momen-tele, oamenii şi lucrurile care li s-au părut interesante. Unii dintre ei au făcut poze familiei, priete-nilor, casei, alţii au fost interesaţi de maşini, animale, iar alţii s-au rotit în jurul axei lor, fotografiind tot ce vedeau în obiectiv. Băieţii

şi-au ales singuri pozele pe care să le prezinte la expoziţie şi le-au dat nume.

Potrivit dnei ministru, scopul acestei acţiuni este de a evidenţia abilităţile persoanelor cu dizabi-lităţi şi de a demonstra că aceştia sînt la fel de importanţi pentru so-cietate ca şi ceilalţi cetăţeni.

La inaugurarea expoziţiei au

participat băieţii care au realizat fotografiile, precum şi părinţii acestora, prietenii lor. Fotografii începători au primit cîte o diplo-mă de merit şi copii ale fotografii-lor pe care le-au realizat.

Expoziţia este organizată în cadrul Programului “Comunitate Incluzivă – Moldova” şi este par-te a Săptămînii incluziunii sociale

a persoanelor cu dizabilităţi pe care Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei o desfăşoară în perioada 28 noiembrie – 2 de-cembrie 2011. Fotografiile vor fi expuse în holul ministerului toată luna decembrie.

Programul „Comunitate Incluzivă – Moldova” este im-plementat de Keystone Human Services International Moldova Association în parteneriat cu Mi-nisterul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cu susţinerea financi-ară a Fundaţiei Soros-Moldova şi a Institutului pentru o Societate Deschisă / Iniţiative în Sănătatea Mintală. Acesta are drept scop de a contribui la reformarea sis-temului de îngrijire şi protecţie socială a persoanelor cu dizabili-tăţi în vederea incluziunii sociale a acestora. Pînă în prezent, 540 de copii, tineri şi familiile lor au beneficiat de asistenţă şi sprijin în cadrul Programului „Comunitate Incluzivă – Moldova”.

A fost inaugurată expoziţia “Lumea, aşa cum o văd Eu”


Ministerul Muncii, Protec-ţiei Sociale şi Familiei în

parteneriat cu A.O „Rafael Star”, Clubul de Femei „Identitate”, A.O „Femina”, A.O „Noua Junime”, şi Primăria municipiului Chişinău a organizat, în perioada 17-18 de-cembrie 2011, Festivalul –Con-curs Internaţional Vocal „Mărul de Aur”, ediţia I.

Motto – ul evenimentului a fost „Talentaţi la fel”, deoarece la concurs au participat şi copii cu diverse dizabilităţi. Festivalul a întrunit la secţiunea vocal copii şi tineri în cadrul a trei categorii de vîrstă: 7-11 ani, 12-18 ani şi 19 -30 ani. Aceştea au prezentat cîte două melodii la alegere de muzică uşoară, etno sau clasică.

Scopul evenimentului a fost afirmarea şi descoperirea noilor talente, precum şi promovarea copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi talentaţi.

Prima zi a Festivalului – con-curs s-a desfăşurat în incinta Filar-monicii Naţionale „S.Lunchevici”, iar Gala – Concertul a avut loc la Teatrul Naţional de Operă şi Balet din capitală.

Juriul a avut în componenţa sa personalităţi ale muzicii din Republica Moldova, România,

Ucraina, Rusia. Preşedintele ju-riului a fost compozitorul român Dan Dumitriu.

Participanţilor li s-a acordat diplome de participare, premii şi Trofeul “ Marul de aur ” – 2011 şi premiul mare în valoare de 10 mii lei. Pentru fiecare categorie de varsta s-au oferit premii: Premiul I – 7 mii lei; Premiul al II-lea - 3500 lei; Premiul al III-lea - 1500 lei. Premiile speciale au inclus: Simpatia publicului, Cel mai tanar participant, Premiul juriului etc.

În recital au evoluat Anna Lesko, Eugen Doibani, Dianna Rotaru, Rafael Bobeica. Iar invi-taţii speciali au fost beneficiarii Casei – internat pentru copii cu deficienţe mintale din oraşele Hîn-ceşti şi Orhei.

Între partenerii care au susţinut acest eveniment au fost Filarmo-nica Naţională “S. Lunchevici”, Teatrul Naţional de Operă şi Ba-let, Hotelul “Codru”, Gas Natural Fenosa, Hotelul “Zarea”, Hotelul “Villa Tulip”, S.A. Moldtelecom, Creator Iurie Borş, “Basconslux”, Eurolife Moldova, S.A.”Macon”, precum şi susţinerea informaţio-nală a Jurnal Media Trust şi Noroc Media, etc.

Festivalul –Concurs Internaţi-onal Vocal „Mărul de Aur”,

Ediţia I a fost organizat de Minis-terul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în parteneriat cu A.O „Rafael Star”, Clubul de Femei „Identitate”, A.O „Femina”, A.O „Noua Junime” şi s-a desfăşurat în perioada 17-18 decembrie 2011, la Chişinău.

Prezentă la Gala Concert, dna Valentina Buliga, ministrul Mun-

cii, Proteţiei Sociale şi Familiei a menţionat că prin acest eveniment organizatorii şi-au dorit să afirme şi descopere noi talente, precum şi să promoveze copii şi tineri cu dizabilităţi talentaţi. Motto – ul evenimentului a fost „Talentaţi la fel”.

Tuturor participanţilor li s-a acordat diplome de participare, iar pentru fiecare categorie de vîrstă au fost oferite premii şi cadouri.

S-a desfăşurat I ediţie a Festivalului – Concurs

Internaţional Vocal„MĂRUL DE AUR”

Trofeul „Mărul de Aur”, ediţia I a fost cucerit de tînărul

interpret Ştefan Roşcovan

În ajunul Zilei Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi, care este consemnată

anual la 3 decembrie, în oraşul Hînceşti s-a desfăşurat o expoziţie cu vînzare a lucrărilor confecţionate de persoanele cu dizabilităţi care locuiesc în acest raion

În cadrul expoziţiei, şi-au expus lucrările spre vînzare in-stituţiile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi din localităţile raionului Hînceşti. Între acestea sunt Casa-internat pentru copiii cu deficienţe mintale (fete), şcoli-internat, centre de plasament, de zi, de reabilitare, etc.

Vizitatorii, între care au fost prezenţi dna Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, preşedintele şi vicepreşedintele raionului, funcţionari şi locuitori ai localităţilor acestei unităţi administrativ-teritoriale au putut admira şi procura lucrări excepţionale confecţionate cu multă dăruire de către per-soanele cu dizabilităţi.

În cadrul ceremoniei din incinta Casei raionale de cultură, dna Valentina Buliga, a menţionat că scopul expoziţiei este de a sensibiliza societatea vizavi de situaţia persoanelor cu dizabili-tăţi, precum şi de problemele cu care se confruntă aceştea. „Prin participare la acest eveniment manifestăm atitudini de apreciere şi încurajare a calităţilor şi lucrului efectuat de persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, toţi împreună transformăm dizabilitatea în oportunitate”, a spus dna ministrul.

Totodată, dna Valentina Buliga a specificat că prin acţiunea desfăşurată în raionul Hînceşti este lansată şi campania de elimi-nare a noţiunilor de „invalizi” şi „handicap” din vorbire. „Per-soanele cu dizabilităţi sunt egali între egali, au aceleaşi drepturi, oportunităţi şi doar prin schimbarea mentalităţii societăţii despre acestea, ei pot fi integraţi în viaţa de zi cu zi.

De la expoziţia cu vînzare a lucrărilor confecţionate de per-soanele cu dizabilităţi, dna Valentina Buliga a cumpărat mai mul-te lucrări, între care tablouri, broderii, covoraşe, etc.

n! Eveniment


Dna Valentina Buliga, ministrul Muncii, Pro-tecţiei Sociale şi Familiei a menţionat în cadrul ceremoniei de semnare a documentului că prin semnarea acestui acord, părţile se obligă să cola-boreze în vederea realizării iniţiativei lansate de Guvernul Republicii Moldova privind reformarea sistemului rezidenţial de îngrijire şi protecţie so-cială a persoanelor cu dizabilităţi (adulţi şi copii) şi incluziunii acestora în societate.

“În acest context, MMPSF şi KHSIMA, cu suportul OSMHI şi FSM vor continua implemen-tarea Programului „Comunitate Incluzivă – Mol-dova”, care este axat pe dezinstituţionalizarea şi integrarea în familie sau plasarea în servicii comunitare a copiilor şi adulţilor din Casa inter-nat pentru copii cu deficienţe mintale (băieţi) din Orhei, precum şi prevenirea noilor plasamente în această instituţie”, a precizat dna ministru.

Acordul de cooperare stabileşte direcţiile principale de activitate şi obligaţiile pe care şi le-au asumat semnatarii în vederea realizării refor-mei sistemului rezidenţial de îngrijire a persoane-lor cu dizabilităţi.

Astfel, MMPSF şi-a luat angajamentul de a promova în continuare politicile de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi‚ de prevenire a instituţionalizării şi de dezinstituţionalizare a acestora, precum şi de a dezvolta cadrul legislativ normativ de reglementare a serviciilor sociale noi pentru plasarea acestora.

În contextul procesului de planificare a Ca-drului bugetar pe termen mediu va propune alo-carea din bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare pentru susţinerea serviciilor respective.

Partenerii, la rîndul lor, şi-au asumat respon-sabilitatea de a susţine, în cadrul Programului „Comunitate Incluzivă – Moldova”, crearea ser-viciilor comunitare noi pentru plasarea persoane-lor cu dizabilităţi (Locuinţa protejată, Casa comu-nitară, Plasament familial specializat, Asistenţă Parentală Profesionistă etc.), de a acorda asistenţă

tehnică Ministerului în elaborarea şi expertizarea cadrului legislativ-normativ în contextul reformă-rii sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv în reglementarea serviciilor sociale comunitare pentru acestea, precum şi de a contribui la dezvoltarea capacităţilor angajaţi-lor din sistemul de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi în vederea realizării cu succes a reformelor.

Reforma sistemului rezidenţial de îngrijire şi protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi (adulţi şi copii) se înscrie în contextul armoniză-rii domeniului de protecţie socială la standardele UE şi corespunde prevederilor Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

În acest context, amintim că, la 6 decembrie curent, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul Legii privind incluziunea socială a per-soanelor cu dizabilităţi elaborat de către MMPSF, cu suportul tehnic acordat de KHSIMA în cadrul Programului „Comunitate Incluzivă – Moldova”.

Noua lege vine să înlocuiască Legea privind protecţia socială a invalizilor, care nu mai face faţă cerinţelor actuale şi prevede măsurile nece-sare pentru reformarea sistemului de asistenţă socială şi pentru a facilita incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Legea urmează să fie adoptată de Parlament pentru a intra în vigoare.

Programul „Comunitate Incluzivă - Moldo-va” este implementat de Keystone Human Ser-vices International Moldova Association în par-teneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cu susţinerea financiară a Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă / Iniţiative în Sănă-tatea Mintală şi Fundaţiei Soros-Moldova şi are drept scop de a contribui la reformarea sistemu-lui de îngrijire şi protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi în vederea incluziunii sociale a acestora. În prezent, 540 de copii cu dizabilităţi intelectuale şi fizice beneficiază de suportul pro-gramului.

A fost semnat un nou Acord de cooperare în domeniul reformării sistemului de protecţie

socială a persoanelor cu dizabilităţi

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) şi Open Society Mental Health Initiative (OSMHI), Fundaţia

Soros-Moldova (FSM), Keystone Human Services International USA (KHSI) şi Keystone Human Services International Moldova Association

(KHSIMA) au semnat un nou Acord de cooperare pentru perioada 2012-2016.

Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a desfăşu-

rat ultima şedinţă a grupului de lucru responsabil de propunerea de politici publice „Diminuarea fenomenului de ocupare infor-

mală şi salarii ”în plic””.

Membrii grupului au efectuat o analiză complexă pentru a înţelege toate cauzele şi efectele acestui fenomen în Moldova. Sco-pul exerciţiului a fost de a identifica solu-ţii cît mai bune pentru a diminua numărul celor ocupaţi informal, precum şi pentru a micşora pierderile la bugetul public naţional cauzate de acest fenomen.

Deşi în ultimii ani s-au întreprins mai multe măsuri pentru a soluţiona problema ocupării informale şi a salariilor ”în plic”, ponderea celor care nu plătesc contribuţii sociale şi celor care nu sînt protejaţi la locul de muncă rămîne a fi alarmantă.

Astfel, conform datelor finale ale analizei este estimat că în anul 2010 din totalul popu-laţiei ocupate, aproximativ 57% nu-şi declara salariul real, iar valoarea veniturilor nedecla-rate a fost de cel puţin 9.3 miliarde lei. Aceas-ta a constituit cel puţin 13% din PIB.

Astfel, pierderea la bugetul public naţi-onal din cauza acestui fenomen au fost de cel puţin 4.7 miliarde lei în 2010. Este ne-voie de menţionat că aceste cifre reprezintă minimum pe care experţii l-au putut calcula prin metodologia folosită. În realitate aceste cifre pot fi şi mai mari.

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei intenţionează să desfăşoare o masa rotundă cu societatea civilă unde se va dis-cuta propunerea de politici publice şi la care vor fi invitaţi toţi partenerii sociali. Proiec-tul raportului grupului de lucru este plasat pe pagina de web a Ministerului pentru co-mentarii şi sugestii la rubrica Transparenţa în procesul decizional/Proiecte de decizii.

A fost elaborată Propunerea de Politici

Publice: Diminuarea fenomenului de ocupare

informală a forţei de muncă şi salariile

”în plic”


Buletin informativ al proiectului „Asigurarea dreptului copilului la familie şi protecţia lui de violenţă, abuz şi neglijare” implementat de EveryChild în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerul Educației

V iitorul începe în familie

Reforma continuă

Pînă la finele anului 2015 în republică vor fi reorgani-zate sau lichidate cel puţin

17 instituţii de tip rezidenţial

O decizie în acest sens a fost aprobată în cadrul ședinței consiliului coor-

donator al reformei sistemului rezidențial. În lusta acestor instituții au fost inclu-se școli de tip internat, școli auxiliare și școli speciale din raioanele Cahul, Leo-va, Telenești, Drochia, Florești, Călărași, Edineț, Dondușeni, Fălești, Ialoveni, Ocnița, Sîngerei, Ceadîr- Lunga și mun. Chișinău.

Conform datelor Ministerului Edu-caţiei, în rezultatul implementării refor-mei sistemului rezidenţial, din 2007 pînă în prezent au fost închise 11 instituţii de tip rezidenţial, iar o instituţie din orașul Cahul a fost reorganizată în Complex de servicii sociale pentru copii și tineri.

Pe parcursul anului 2011 au fost dezinstituţionalizaţi 356 de copii. Dintre aceștia, 269 copii au fost reintegraţi în familia biologică, alți 87 de copii fiind plasaţi în servicii de tip familial – case de copii de tip familial, asistenţă parentală profesionistă sau tutelă.

În perioada 2007-2011 au fost dezvol-tate servicii de educaţie incluzivă în 158 de instituţii preuniversitare de învăţămînt (grădiniţe, școli), de acestea beneficiind circa 1000 copii.

n!Interviu

”Reforma sistemului rezidenţial – dictată

de realităţile timpului”Citiţi pag. 8

Valeriu Muduc, preşedintele raionului Făleşti:

Un nomenclator pentru toate tipurile de servicii sociale

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a elaborat Nomen-clatorul serviciilor sociale - un act normativ care grupează într-un set unic serviciile sociale care pot fi prestate la nivel naţional în

cadrul sistemului de asistenţă socială.Citiţi pag. 9

ocialărotecţiePs decembrie 2011 6Viitorul începe în familie 6

Pînă nu demult frații Șeremet, din-tre care cel mai mare are 18 ani, iar

cel mai mic - patru ani, locuiau în casa mătușii lor care mai are trei copii. Se în-ghesuiau cu toții în locuinţa cu numai trei cămeruţe mici și întunecoase în care lipseau elementarele condiţii de trai.

Angela și Alexandru Nicolaenco, stă-pînii casei, care i-au adăpostat temporar ar fi fost bucuroși să le poată oferi acestor copii toate condiţiile necesare, dar nu mai puteau scoate sărăcia din casă de mai mult timp.

În noua lor casă, amenajată și mobila-tă cu toate cele necesare se simt din nou o familie. La ceremonia de sfințire a casei co-piilor Șeremet s-a adunat tot satul. Tot așa, cu mare, cu mic, sătenii din Albinețul Nou dar și cei din localitățile vecine, au partici-pat la o clacă, amenajîng mica gospodărie unde cei cinci frați sunt acum stăpîni.

Revenit de la Moscova, unde plecase să muncească pentru a-și întreține frații mai mici, Victor, cel mai mare dintre frați ne spune că acum el își va asuma toată povara ca-pului casei și că va avea gri-jă ca toți frații lui să învețe.

Atît autoritățile locale, cît și cele raionale promit să le fie alături ori de cîte ori vor avea o problemă. Și-au dat cuvîntul să îi susțină în conti-nuare și oamenii care au contribuit, fi-ecare cu ce a putut, la colectarea sumei necesare pentru procurarea locuinței.

Maria Cheleanu, asistent social co-munitar a spus că în viitorul apropiat va fi identificată o familie care să își asume grija pentru educarea acestor copii prin instituirea tutelei.

Iraida Bînzari, vicepreședintele ra-ionului Fălești a menționat că datorită campaniei de informare și sensibilizare lansată de ”EveryChild” și ”Teleradio Moldova” s-a reușit cel mai important lucru - de a păstra o familie. ”Sigur că am fi reușit să găsim pentru acești copii alte familii, dar nu am vrut să-i despărțim, nu am vrut să-i rupem de comunitate, care

este cetatea lor și unde locuiesc rudele, prietenii, care îi vor ajuta în continuare. Noi le vom fi alături și în continuare ”, a subliniat vicepreședintele raionului.

La rîndul său, Anatol Mămăligă, ma-nager în comunicare, advocacy și fun-draising ”EveryChild” Moldova, a relevat ”Casa este temelia pe care se clădește o fa-milie. Mai departe, este important ca acești copii să capete încredere, educaţie, astfel ca să poată să constituie împreună o familie unită, temeinică, prietenoasă și, la rîndul lor, să poată să genereze alte familii”.

Cei cinci copii orfani de la Albineţul Nou s-au mutat

la casa lor Fraţii Şeremet din satul Albineţul Nou, r-nul Făleşti, rămaşi

pe drumuri după ce mama lor s-a stins de cancer, s-au mutat la casă nouă. Campania de colectare de fonduri, lansată de

organizaţia obştească “EveryChild”, filiala din Moldova, în co-laborare cu Compania “Teleradio-Moldova” a ajuns la sufletele

a sute de oameni, astfel încît în pragul sărbătorilor de iarnă copii şi-au văzut visul împlinit.

”Casa este temelia pe care se clădeşte o familie. Mai

departe, este important ca aceşti copii să capete încredere, educa-ţie, astfel ca să poată să constituie împreună o familie unită, temeini-că, prietenoasă şi, la rîndul lor, să poată să genereze alte familii”.!

ocialărotecţiePs 7decembrie 2011Viitorul începe în familie 7

Școala auxiliară din Călărași a fost închisă, prin decizia consiliului ra-

ional, în luna noiembrie 2011. În mo-mentul lansării proiectului în instituțiile rezidențiale din raionul Călărași erau instituționalizați în jur de 200 de copii. Alte cîteva zeci de copii din raion erau plasați în instituțiile din alte raioane.

Proiectul susținut de ”Every-Child” a demarat cu o evaluare ple-nară a școlii auxiliare din Călărași, a copiilor plasaţi în instituție și a fami-liilor acestora. Rezultatele evaluării au demonstrat că cele mai frecvente motive ale instituţionalizării sunt: delăsa-rea pedagogică, sărăcia familiei, divorțul sau problemele de sănătate ale părinților, dar și atitudinile și comportamentele dis-criminatorii ale pegagogilor din comuni-tate față de acești copii. Proiectul de re-formă susținut de “EveryChild” Moldova a permis reintegrarea tuturor copiilor în

familiile biologice sau cele extinse sau în servicii sociale de alternativă.

Potrivit lui Vasile Timofti, vicepre-sedintele raionului Călărași, la începutul anului de studii 2010-2011 peste 80 de copii din raionul Călărași erau plasaţi în

instituţii rezidenţiale din raioanele Un-gheni, Fălești, Drochia. Alţi peste 200 de copii învăţau în instituţiile rezidenţiale din raion.

“În urma implementării unui proiect susţinut de EveryChild, în care Călărași este un raion-pilot, alături de alte două localităţi, s-a ajuns, într-un termen des-

tul de redus, la situaţia cînd școala auxi-liară a fost închisă, iar copiii s-au întors în comunitate”, a menţionat V. Timofti. Din numărul total de copii, 44 au fost reintegraţi în familiile biologice, 11 - în familii extinse sau în forme alternative

de protecție. Un număr mic de copii beneficiază de serviciile unui centru pentru copiii aflați în dificultate, fă-cîndu-și studiile în școlile de cultură generală din localitate. Au revenit în comunităţile de baștină și acei copii care erau instituţionalizaţi în alte ra-ioane. Pentru fiecare dintre ei a fost identificată o soluţie - unii fiind inte-

graţi în familiile biologice, iar alţii - în forme alternative de protecție cum ar fi asistenţa parentală profesonistă, casele de copii de tip familie. Vicepreședintele raionului a mai menționat că în fosta clădire a școlii auxiliare, care este pro-prietate a primăriei orașului Călărași, ar putea fi deschisă o grădiniţă.

“În urma implementării unui pro-iect susţinut de EveryChild, în

care Călăraşi este un raion-pilot, alături de alte două localităţi, s-a ajuns, într-un termen destul de redus, la situaţia cînd şcoala auxiliară a fost închisă, iar copiii s-au întors în comunitate”.!

Şcoala auxiliară din Călăraşi - închisă prin decizia consiliului raional

În anul 2012 în Republica Moldova va fi organizat un recensămînt

al copiilor pentru a identifica minorii rămași fără grijă părintească. Potrivit dnei Valentina Buliga, ministrul Mun-cii, Protecției Sociale și Familiei, recen-sămîntul va începe în luna martie și va dura pînă la sfîrșitul anului.

Valentina Buliga a specificat că cer-cetarea va fi realizată în parteneriat cu Universitatea de Stat, cu sprijinul Gu-vernului Italiei și a Agenției cehe de dezvoltare. ”Acțiunea are drept scop ela-borarea unui registru al copiilor rămași fără ocrotire părintească”, a menționat Valentina Buliga.

Potrivit unor date statistice, în Re-publica Moldova locuiesc peste o sută de mii de copii, ai căror părinţii mun-cesc în străinătate. 40 la sută din ei au ambii părinți plecați din țară.

În 2012 va fi realizat un recensămînt al copiilor


- Dle Muduc, raionul Făleşti este unul dintre pionierii reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului, cîteva instituții de aici fiind reorganizate sau închise pe parcursul ultimei perioade de timp. Cît de dificil este acest proces şi care au fost factorii care v-au determinat să vă implicați atît de activ în proiectul de reformă?

- Fiecare copil trebuie să crescă alături de părinții lui, să se bucure de dragoste și protecție. Acest deziderat nu mai este contestat astăzi de nimeni. Creșterea numărului de copii aflați în dificultate, a celor abandonați de părinți sau a celor care suferă de pe urma diferitelor forme de abuz ne impune să identificăm cele mai efi-ciente forme de protecție. Pe parcursul ultimi-lor ani, la Fălești a fost pus la punct un sistem de servicii pentru copii și familii în dificultate.

În altă ordine de idei, trebuie să recunosc că existența celor cîteva instituții rezidențiale era o povară destul de mare pentru bu-getul raionului – pentru întreținerea lor se cheltuiau anual circa 5 mil. lei. Aces-te mijloace erau utilizate în mare parte pentru întreținerea clădirilor mari și sa-larizarea personalului instituțiilor și nu în beneficiul și interesul copiilor.

Aceste realități ne-au impus să ad-optăm măsuri radicale, pe alocuri ne-populare. Astfel, în anul 2010 a fost lichida-tă școala auxiliară Albineţul Vechi, 42 copii din instituţia respectivă fiind reintegraţi în familiile biologice, extinse și anumite forme alternative de tip familial. În anul curent a fost lichidată școala auxiliară din s. Socii Noi, cei 42 copii din această școală revenind în familie și comunitate. Tot în anul curent a fost evalu-ată posibilitatea de reintegrare a 115 copii din școala internat pentru copii orfani din Fălești. Pînă în prezent 23 de copii au fost reintegraţi în familiile biologice, extinse și forme altena-tive de tip familial.

Pentru fiecare copil a fost creat un plan individual de îngrijire. Au fost evaluate con-diţiile de trai ale familiilor și identificate toate problemele cu care se confruntă acestea. Fa-miliile respective au beneficiat de asistenţă socială, consiliere psihologică, asistență juri-dică și sprijin material.

Prin reformarea acestor instituții și dezinstituționalizarea copiilor prevenim apariția mai multor probleme. Știm că acei copii care au trăit un timp îndelungat în in-

ternate se confruntă cu o sumedenie de pro-bleme odată ajunși la maturitate. Ei nu se pot încadra în cîmpul muncii, intră in con-flict cu legea sau ajung pe mîna traficanților. Constatăm astfel că este mult mai eficient să prevenim apariția acestor probleme decît să suportăm consecințele pe viitor.

- Practica demonstrează că nu toți copiii care s-au aflat o perioadă îndelungată în internate pot fi reintegrați în familie. Cum se procedează în astfel de cazuri?

- În raion activează mai multe servicii de asistență parentală profesionistă și centre pentru copii. În cele opt case de copii de tip familial sunt educați în prezent circa 40 de copii. Ambele servicii - casele de copii de tip familie și asistența parentală profesionistă sunt finanţate din bugetul raional în confor-mitate cu legislaţia în vigoare. În cadrul Cen-trului raional pentru protecţia drepturilor copilului activează serviciul de sprijin famili-

al. Obiectivul de bază al serviciului respectiv este susţinerea familiilor în scopul prevenirii instituţionalizări copiilor, cît și reintegrarea copiilor din instituţiile re-zidenţiale în familiile

biologice, extinse sau servicii de tip familial.Deosebit de importantă este identificarea

timpurie a riscurilor care influenţează direct sau indirect intrarea familiilor în dificultate.Această sarcină revine tuturor actorilor soci-ali din comunitate și, în special, asistenților sociali comunitari. Acesta este responsabil de a ţine evidenţa tuturor familiilor vulnerabile cu copii, de a evalua periodic situaţia acestor familii și de a identifica problemele cu care se confruntă. La moment în raionul Fălești sunt la evidenţă 2917 copii din familii socialmente vulnerabile.

- În urma închiderii instituțiilor rezidențiale în bugetul raionului se vor economisi anumite sume de bani. Cum vă veți asigura că banii vor urma copilul şi nu vor fi utilizați în alte scopuri?

- Pentru noi rămîne în continuare pro-blema de a folosi mai departe rațional aceste imobile. Am pregătit un proiect de dezvoltare

a altor tipuri de servicii sociale în incinta fos-telor instituţii rezidenţiale. În instituțiile din Albineț și Socii Noi, vom dezvolta servicii sociale pentru adulți. În același timp, imo-bilul gimnaziul internat va fi utilizat pentru a oferi anumite soluții pentru tinerii în difi-cultate, de exemplu, apartamente sociale.

Cît privește utilizarea sumelor financiare, cred că se impune stabilirea la nivel național

a cadrului legal care să le permită autorităților publice locale

să le folosească în in-teresul copilului.

Viitorul începe în familie 8

“Fiecare copil trebuie să crescă alături de părinţii

lui, să se bucure de dragoste şi protecţie. Acest deziderat nu mai este contestat astăzi de nimeni”. !

”Reforma sistemului rezidenţial – dictată de realităţile timpului”

Valeriu MUDUC, preşedintele raionului Făleşti:

ocialărotecţiePs 9decembrie 2011 9Viitorul începe în familie 9

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a elaborat Nomenclatorul servi-ciilor sociale - un act normativ

care grupează într-un set unic serviciile sociale care pot fi prestate la nivel naţional

în cadrul sistemului de asistenţă socială.

Potrivit Vioricăi Dumbrăveanu, șefa Direcţiei Protecţia familiei și a drep-

turilor copilului din cadrul ministerului acest document va pune la dispoziţia au-torităţilor administraţiei publice atît lo-cale cît și centrale, a prestatorilor direcţi de servicii sociale, o sistematizare a tutu-ror tipurilor de servicii sociale care pot fi prestate în Republica Moldova diferitor grupuri de beneficiari în cadrul sistemu-lui naţional de asistenţă socială.

Totodată, nomenclatorul serviciilor sociale este un prim pas pentru cartogra-fierea serviciilor sociale, care presupune includerea denumirii prestatorilor de servicii sociale, adresa juridică a acesto-ra, tipurile de servicii pe care le prestea-ză aceștia, beneficiarii lor și numărul de locuri disponibile la moment pentru alţi beneficiari.

Pe de altă parte, nomenclatorul asi-gură unificarea terminologiei în dome-niul asistenţei sociale. Pînă acum au fost dezvoltate foarte multe servicii sociale de același tip, dar care erau numite de la o autoritate publică locală la alta în mod diferit. Nomenclatorul este un prim pas de sistematizare a serviciilor sociale, care cuprinde totodată și statele orientative de personal care sunt încadrate în serviciile respective, ulterior ur-mînd a fi elaborate statele tip pen-tru servicii sociale și mecanismul de contractare sau de procurare a serviciilor sociale.

”Avem foarte multe servicii dezvoltate de organizaţiile non-guvernamentale, care sunt de o calitate înaltă. În cazul respectiv,

dacă într-un centru raional există un cen-tru de zi pentru copii cu dizabilităţi care este instituit de o organizaţie neguvena-

mentală, nu mai are sens ca și autoritatea publică locală să instituie un alt serviciu doar cu statut de instituţie publică, care

va fi finanţat din bugetul local în cazul în care ar putea să contracteze servicii de calitate de la o organizaţie non-guverna-

mentală existentă”, a mai menționat Viorica Dumbrăveanu.

Serviciile sociale sunt măsuri de protecţie a persoanelor care sunt într-o situaţie de dificultate, care nu o pot depăși în mod independent, și sunt prestate pentru a preveni marginalizarea acestor persoane și excluziunea socială a lor.

Printre serviciile sociale desti-nate familiilor se numără asistență parentală profesionistă, casele de

copii de tip familie, centrele de zi, pentru copiii cu dizabilităţi, pentru copii în situ-aţie de risc etc.

Un nomenclator pentru toate tipurile de servicii sociale

Nomenclatorul serviciilor sociale este un prim pas pentru car-

tografierea serviciilor sociale, care presupune includerea denumirii pr-estatorilor de servicii sociale, adresa juridică a acestora, tipurile de servicii pe care le prestează aceştia, benefi-ciarii lor şi numărul de locuri disponi-bile la moment pentru alţi beneficiari.!


La Chișinău și Orhei va fi lansat în viitorul apropiat un model de

asistenţă parentală profesionistă care să ofere plasament temporar familiilor care au copii cu disabilităţi. Serviciul, care este dezvoltat cu suportul “EveryChild”, Mol-dova este adresat copiilor cu dizabilităţi și are drept scop de a preveni instituţio-nalizarea și, totodată, o a oferi familiei o perioadă de timp pentru a se recupera.

”Cunoaștem cu toţii că îngrijirea unei persoane cu dizabilităţi presupune o epu-izare atît morală cît și fizică.Considerăm că acest serviciu este un mijloc eficient de prevenire a abandonului copiilor cu pro-bleme grave de sănătate. Cunoaștem că mulţi părinţi care îngrijesc astfel de copii – aflaţi în cărucior sau imobilizaţi la pat, se decid să îi plaseze în instituţii rezidenţiale atunci cînd ajung la capătul puterilor. Ser-viciul pe care încercăm să îl instituim va oferi părinţilor o perioadă de respiro, timp în care să își poată rezolva problemele cu care se confruntă, să își încarce bateriile, urmînd ca ulterior să aibă din nou grijă

de copii”, a menționat Stela Grigoraș, di-rector “EveryChild”, Moldova.

Potrivit datelor Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei în republică

activează circa 120 de asistenți parentali profesioniști, care au în îngrijire peste 170 de copii în dificultate.

Un nou serviciu pentru familiile copiilor cu dizabilităţi

Școala specială pentru copii hipoacuzici din Hîrbovăț, Călărași și Sanatoriul pen-

tru copii cu tuberculoză din s. Cornești, ra-ionul Ungheni sînt evaluate cadrul proiectu-lui „Asigurarea dreptului copilului la familie și protecţia lui de violenţă, abuz și neglijare”, implementat de ”EveryChild”, Moldova.

În instituția din Hîrbovăț, subordonată Ministerului Educației învaţă 113 copii cu probleme de auz. Echipa de exeprți din ca-drul proiectului a evaluat deja clădirile insti-tuţiei, în prezent efectuîndu-se evaluarea mij-loacelor bănești alocate pentru întreținerea instituției, a personalului și a copiilor instituționalizați. Din echipa de evaluatori fac parte - un psiholog, un psihopedagog, un medic audiolog și doi asistenţi sociali.

”Copiii din instituția de la Hîrbovăț au necesităţi mai complexe comparativ cu cei din alte instituții rezidențiale. Pentru soluționarea acestor probleme va fi elabo-rat un concept aparte pentru reintegrarea copiilor în familie și în școlile din comuni-tate. Va fi constituit un grup de lucru care va elabora un program de instruire pentru pedagogi, dar și pentru părinţi, care, de cele mai dese ori, nu cunosc limbajul semnelor”, ne-a comunicat Mariana Lupașcu, lider de echipă în cadrul proiectului „Asigurarea dreptului copilului la familie și protecţia lui de violenţă, abuz și neglijare”.

Sanatoriul din Cornești, instituție aflată în subordinea Ministerului Sănătății ofe-ră reabilitare copiilor care au fost în con-

tact cu bolnavii de tuberculoză sau care se aflau în risc de a contacta maladia. ”Con-form statutului insituţiei copii ar trebui să se afle acolo pînă la șase luni, după care ar trebui să revină în familie. Evaluările arată că de multe ori copilul rămîn între pereții instituției o perioadă mult mai îndelunga-tă”, a mai spus Mariana Lupașcu.

Motivul pentru care copii petrec în instituţie mai mult de jumătate de an este starea de lucruri în familie, în comunitatea de unde vin aceștia. În cazul în care fami-liile nu vor putea să-și asume grija pentru creșterea și educarea copiilor vor fi identi-ficate alte forme de protecție, inclusiv fami-lia extinsă, asistența parentală profesionistă etc.

Încă două instituţii rezidenţiale sînt evaluate cu suportul

“EveryChild”, Moldova

ocialărotecţiePs 11decembrie 2011 9Viitorul începe în familie 11

Programul de dezvoltare a educaţi-ei incluzive în Republica Moldova

pentru anii 2011-2020 a fost aprobat de Guvern în luna iulie, curent. Documen-tul stabilește cadrul conceptual al educa-ţiei incluzive, bazîndu-se pe necesitatea de a schimba și adapta continuu sistemul educaţional naţional pentru a răspunde diversităţii copiilor și nevoilor ce decurg din aceasta.

Conform Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Mol-dova, în funcţie de dimensiunea școlii, de condiţiile și resursele existente, inclu-ziunea copilului cu cerinţe educaţionale speciale se va realiza în clasa/grupa din învăţămîntul general sau prin crearea claselor/grupelor incluzive în cadrul școlilor generale. În școlile cu practici incluzive, în funcţie de capacităţile insti-tuţiilor, vor fi dezvoltate servicii de spri-jin pentru facilitarea incluziunii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

Potrivit lui Valentin Crudu, șef de direcție la Ministerul Educației ”La nivel de comunitate vor fi instituite servicii de identificare, evaluare precoce și dia-gnosticare a dezvoltării copiilor. Pentru a eficientiza procesul de incluziune, vor fi create servicii de școlarizare, educaţie, monitorizare a evoluţiei școlare pentru diferite categorii de copii, orientare pro-fesională, socializare, profesionalizare. Tot la nivel de comunitate vor activa servicii psihopedagogice, psihologice și de suport. După necesitate, vor fi oferite servicii de educaţie complemen-tară și opţională, de asistenţă speciali-zată, de asistenţă socială sau juridică, de transport, deplasare și adaptare a căilor de acces în instituţii.”

Programul prevede că asigurarea financiară a educaţiei incluzive se va re-

aliza prin resurse bugetare, mijloace spe-ciale (inclusiv granturi și sponsorizări), precum și resurse din proiecte investi-ţionale cu finanţare externă. Totodată, statul va susţine educaţia incluzivă prin alocarea unor costuri suplimentare, in-clusiv din contul resurselor financiare rezultate din mișcarea beneficiarilor din

instituţii de tip rezidenţial în insti-tuţiile de învăţămînt general.

Potrivit datelor Ministerului Educației, începînd cu anul 2007 în 158 instituţii preuniversitare de învăţămînt (grădiniţe, școli) au fost dezvoltate servicii de educaţie in-

cluzivă pentru circa 990 copii.

Plan de acţiuni pentru implementarea Programului de dezvoltare a educaţiei

incluzive în Republica Moldova

Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, începînd cu anul 2007

în 158 instituţii preuniversitare de învăţămînt (grădiniţe, şcoli) au fost dezvoltate servicii de educaţie incluzivă pentru circa 990 copii. !

Consiliul Coordonator al reformei sistemului rezidenţial va aproba un plan de acţiuni pentru implementarea Programului de

dezvoltare a educaţiei incluzive în R. Moldova. În acest sens, Ministerul Educaţiei a sintetizat propunerile parvenite de la mem-

brii grupului de lucru, ministerele de resort, şefii direcţiilor generale învăţămînt, tineret şi sport, ONG-urile partenere în procesul de

reformă a sistemului rezidenţial.


În fiecare zi, după ce își pregătește lecțiile și o ajută pe bunica la

treburile din gospodărie, Costel pleacă grăbit spre centrul de calculatoare din școală. Directorul centrului, profesor de informatică și matematică și este cadrul didactic de sprijin pentru Costel. Pro-fesorul îl ajută pe băiat să se încadreze în colectivul de copii și să-și rezolve problemele cu învățătura.

Pentru a avea acces la jocurile pre-ferate Costel este dispus să-și corec-teze purtarea, care, pe alocuri, le mai dă bătăi de cap profesorilor, dar și să îndeplinească toate sarcinile la materi-ile școlare. Fiecare notă bună pe care o i-a Costel e un prilej justificat de mîn-drie pentru mentorul său. Profesorul ne povestește cu entuziasm despre cea mai recentă victorie a discipolului său care, zilele trecute, a dat cel mai bună răspuns la o lecție de biologie.

“Primul lucru pe care l-am obținut - să fie integrat, să găsească limbă comună cu copiii din clasă, plus, să fie acceptat de copiii din școală, să-i creăm un mediul favorabil de studiu, de instruire. Îi vine destul de greu la majoritatea materiilor de studiu. În fond, ceea ce știe să facă foarte bine este să scrie și să citească”, spune cadrul didactic de sprijin.

Una dintre problemele lui Costel este lipsa de concentrare – îi vine greu să stea liniștit în bancă pe durata ce-lor 45 de minute cît durează o lecție. Tutuși, profesorii vorbesc despre un anumit progres și în acest sens. Astfel, dacă la începutul anului băiatul își per-mitea uneori să iasă din clasă în timpul lecțiilor, acum astfel de ieșiri sunt o ra-ritate, cu condiția ca atenția să-i fie cap-tată pe toată perioada lecției.

La școală Costel și-a făcut loc în co-lectivul de copii și participă cu plăcere la toate activitățile extrașcolare organi-zate în instituție. Băiatul ne povestește

cu însuflețire și despre prima experiență de a fi actor într-o scenetă școlară. “Mi-a plăcut mult cum m-au aplaudat ceilalți copii”, spune Costel.

Bunica băiatului, o femeie trecută de 60 de ani care, în lipsa părinților, îl crește și îl educă pe Costel. Tatăl băia-tului nu mai ține legătura cu familia de ani buni, iar mama pleacă des la muncă peste hotare.

“Am fost împotrivă să-l ducă de aca-să, am plîns și am rugat să-l lase în sat,

dar nu m-a ascultat nimeni atunci”, ne povestește bunica.

Potrivit afirmațiilor ei, Costel a fost transferat la școala din auxiliară după clasa I, la solicitarea administrației școlii. Asta deoarece copilul nu reușea să însușească materia școlară și avea dificultăți de memorare.

Deși venea destul de des pe acasă, în răstimpul în care s-a aflat la școala au-xiliară, Costică s-a înstrăinat de copiii din sat și a uitat cum e să trăiești într-o familie, unde fiecare are drepturi, dar și îndatoriri.

“Dacă ar fi să întorc timpul înapoi nu aș accepta pentru nimic în lume să-l las să plece de acasă. Anii pe care i-a pierdut nu-i va întoarce nimeni înapoi”, spune cu durere în glas bunica lui Costel.

Revenirea acasăCostel, un adolescent de 15 ani încă mai este nostalgic

după prietenii de la şcoala auxiliară. “Erau băieţi buni şi ne înţelegeam bine, împărţeam tot ce

aveam”. Totuşi, acasă, în satul natal, Costel se simte mai bine. Şi asta chiar dacă reîncadrarea în şcoala din care a plecat cu

ani în urmă nu este nici pe departe uşoară.


Raportul naţional preliminar privind revizuirea politicilor naţionale în do-

meniul participării copiilor şi tinerilor în Republica Moldova a fost realizat de către Consiliul Europei în parteneriat cu Minis-terul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri şi Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, cu suportul financiar al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii.

La eveniment au participat copii, repre-zentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai organi-zaţiilor internaţionale, precum şi membrii Grupului de lucru pentru monitorizarea Convenţiei privind Drepturile Copilului.

Moderatorul consultărilor, dna Viori-ca Dumbrăveanu, şeful Direcţiei protecţia familiei şi drepturilor copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a relatat despre aplicarea metodo-logiei Consiliului Europei pentru revizuirea politicilor cu privire la participarea copiilor şi tinerilor în Republica Moldova.

Potrivit dnei Viorica Dumbrăveanu, obiectivele generale ale revizuirii sunt de a acorda statelor membre o analiză referitoa-re la gradul în care legislaţia şi politicile în ţările lor sunt în conformitate cu drepturile stipulate în Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, drepturi ce promovează

participarea şi influenţa copiilor/tinerilor în procesul de luare a deciziilor.

De asemenea, de a oferi statelor mem-bre sfaturi şi recomandări care să faciliteze implementarea prevederilor internaţionale şi naţionale privind participarea copiilor şi tinerilor.

“Rezultatele procesului revizuirii vor contribui la crearea unor instrucţiuni pan-europene de includere a participării copiilor şi tinerilor la diferite nivele ale procesului de luare a deciziilor, precum şi la elaborarea unor instrumente educaţionale şi de instrui-re cu referire la participarea copiilor şi tine-rilor”, a specificat raportorul.

Despre procesul de revizuire a partici-pării copiilor şi tinerilor din ţara noastră a relatat dna Mieke Schuurman, consultant al Consiliului Europei, iar viziunea copiilor despre participare a fost împărtăşită de copi-ii Robert Cinciuc şi Victoria Lungu, membri ai echipei de reflecţie.

Recomandările Consiliului Europei asu-pra participării copiilor în Republica Moldo-va sunt expuse în baza rezultatelor sondaju-lui de opinie în rîndul copiilor, a întrunirilor focus-group cu copiii, precum şi a examină-rii legislaţiei şi politicilor naţionale, etc.

Participanţii au decis de a expedia pro-puneri de îmbunătăţire a documentului pînă la finele anului curent.

Raportul naţional preliminar privind revizuirea politicilor naţionale în domeniul participării

copiilor şi tinerilor în Republica Moldova a fost discutat în cadrul unei consultări naţionale

Au fost finalizate proiectele: “Studiul privind îmbătrînirea

populaţiei în Republica Moldova” şi “Cu privire

la modelul de monitorizare a nivelului de securitate

demografică în Republica Moldova”

Cele două documente au fost prezenta-te şefilor Direcţiilor/Secţiilor raionale

de asistenţă socială şi protecţie a familiei care au fost întruniţi în cadrul unei şedinţe la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Prezentă la eveniment dna Valentina Buliga a menţionat că mai multe studii sta-tistice a fost confirmat faptul că structura pe vîrste a populaţiei din ţară poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrînire de-mografică, datorat reducerii numărului po-pulaţiei tinere şi scăderii natalităţii.

Fenomenul generat de îmbătrînirea po-pulaţiei şi creşterea speranţei de viaţă va avea consecinţele manifestate în micşorarea numărului persoane active economic, creş-terea numărului de pensionari, a persoanelor vîrstnice care trăiesc singure. De asemenea, se vor accentua problemele ce ţin de îngriji-rea membrilor familiei aflaţi la vîrsta înain-tată şi mai dependente, satisfacerea nevoilor crescute ale acestora în serviciile sociale şi medicale, producerea mai multor mărfuri de larg consum pentru persoanele mai în vîrstă ş.a., a subliniat dna ministru.

Totodată, dna Valentin Buliga a spus că implicaţiile economice şi sociale ale îmbă-trînirii demografice şi intensificării acestui proces în viitor vor fi resimţite în mai multe domenii, inclusiv în creşterea raportului de dependenţă a vîrstnicilor (numărul de per-soane în vîrstă la 100 de persoane ce le asi-gură economic).

Din aceste considerente, pentru cunoaş-terea şi estimarea mai profundă a interdepen-denţelor factorilor de influenţă demografică, socială şi economică, la solicitarea Ministe-rului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în anul curent au fost finalizate proiectele: „Studiul privind îmbătrînirea populaţiei în Republica Moldova” şi „Cu privire la mode-lul de monitorizare a nivelului de securitate demografică în Republica Moldova”.

Concluziile rezultate şi recomandările elaborate vor servi la argumentarea, adop-tarea planurilor şi acţiunilor sectoriale, asigurarea coordonării politicilor ce ţin de îmbătrînirea populaţiei la toate nivelurile (central/regional/local). Iar în luna ianuarie 2012 acestea vor fi prezentate în cadrul unui eveniment naţional.


La evenimentul de prezentare a Raportu-lui au participat dna Valentina Buliga,

ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Fa-miliei, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, ai Procuraturii, societăţii civile, mass-media, etc

Raportul organizaţiei noi pentru femei din sistemul ONU recunoaşte progresul dar face apel către guverne pentru întreprinderea măsurilor urgente în vederea eliminării injus-tiţiilor care menţin femeile în sărăcie şi mai puţin puternice în comparaţie cu bărbaţii în orice colţ al lumii.

Raportul Progresul femeilor în lume: în căutarea justiţiei este primul raport major al UN Women, de la lansarea organizaţiei în 2011. Raportul recunoaşte progresul înregis-trat – 139 state şi teritorii garantează princi-piul egalităţii de gen în constituţiile lor, dar femeile continuă foarte des să se confrunte cu injustiţia, violenţa şi inegalitate în condiţii casnice şi de lucru.

Pentru a asigură că jusţiţia devine o rea-litate pentru toate femeile, UN Women face apel către guverne să:

Abroge legile care discriminează •femeile şi să asigure că legislaţia prote-jează femeile împotriva violenţei în con-diţii casnice şi de lucru;

Susţină serviciile inovative le-•gale, inclusiv ghişeele unice, curţile specializate şi suportul legal, să asigure că femeile au acces la jusţiţie conform drepturilor;

Plaseze femeile pe primele po-•ziţii în cadrul procesului de realizare a jujstiţiei. În calitate de poliţişti, jude-cători, legislatori şi activişti, femeile din fiecare regiune efectuează o diferenţă şi o schimbare;

Investească în sistemul de justi-•ţie care poate să răspundă la necesi-tăţile femeilor. Donatorii cheltuie anual 4,2 miliarde dolari SUA pentru reforma justiţiei, însă doar 5 % din aceste chel-tuieli sunt direcţionate pe problemele femeilor şi fetelor.Raportul constată că femeile se confrun-

tă cu inegalitatea de gen in condiţiile casni-ce, de lucru şi în viaţa publică. Inegalitatea poate fi văzută în:

În condiţii casnice:Violenţa domestică este interzisă •

prin lege în 125 state, dar la nivel global, 603 milioane trăiec în state unde violenţa domestică nu este considerată o crimă;

Pînă în 2011, cel puţin 52 state au •recunoscut drept infracţiune criminală violul marital. Şi, totuşi, mai mult de 2,6 miliarde femei locuiesc în state unde n-a fost în mod explicit criminalizat;

Legea care se bazează pe obicei •

sau religie şi care există în paralel cu le-gislaţia statului, în mod frecvent restric-ţionează drepturile femeilor în familie, căsnicie, divorţ şi dreptul de a moşteni proprietăţi.La locul de muncă:

117 state au legi care prevăd remu-•nerarea în condiţii egale, şi, totuşi, feme-ile primesc salarii cu 30 % mai mici ca bărbaţii în unele state. Şi, femeile efec-tuează în volum mai mare munca casnică neplătită şi îngrijiri în comparaţie cu băr-baţii în orice regiune a lumii;

La nivel global, 53% din femeile •care lucrează – 600 milioane în total – au servicii remunerate insuficient sau vul-nerabile, precum auto-angajarea, lucrul casnic sau lucrul neplătit pentru afacerile de familiei, prin urmare, femeile nu pot beneficia de protecţia Codului Muncii. În politică şi viaţa publică:

În statele unde s-au realizat măsuri •de a creşte participarea femeilor în par-lamente, de exemplu in Rwanda, Nepal sau Spania, acestea au fost urmate de adoptarea legilor privind drepturile fe-meilor. Şi, totuşi, în majoritatea statelor, în cadrul parlamentelor femeile sunt re-prezentate mai puţin de 30%.

Raportul evidenţiază că schimbările în legislaţie, atunci cînd este implementată în mod corespunzător, reprezintă fundamentul pentru schimbarea atitudinilor şi îmbunătă-ţirea poziţiei femeii în societate.

Dar reforma legală reprezintă doar un început – legile urmează să fie implementate pentru a asigura adevărata egalitate. Raportul constată că legile existente sunt adesea inadec-vat implementate. Multe femei nu raportează crimele din cauza stigmei sociale şi sistemelor inferioare de justiţie. Costurile şi dificultăţile practice de căutare a dreptăţii pot fi prohibi-tive – de la călătoria la o curte la o distanţă lungă sau un serviciu juridic costisitor.

Multe guverne întreprind măsuri practi-ce pentru a extinde accesul la justiţie pentru femeile obişnuite şi alte state urmează să ia exemplu.

Modalităţi de extindere a accesului:Investirea în formatul „ghişeul •

unic”, care reuneşte serviciile de justi-ţie, legale, şi de sănătate într-ujn singur spaţiu şi micşorează numărul de paşi întreprinşi de o femeie pentru a accesa justiţia, precum este în Africa de Sud.

Angajarea a cît mai multe femei •în calitate de poliţişti precum în Ame-rica Latină, unde oficiile de poliţie, în cadrul cărora activează femeile, au con-dus la creşterea numărului de raportare a cazurilor de violenţă bazată pe gen.

Asigurarea suportului legal şi •sensibilizarea femeilor precum în Pakis-tan, Mexico, Fiji, şi Kyrgzystan, pentru a asigura că femeile îşi cunosc drepturile şi pot naviga prin sistemul de justiţie.

Crearea curţilor specializate pre-•cum curţile mobile ca în Republica De-mocrată Congo, care apropie femeile ce locuiesc în zonele îndepărtate şi unde ni-velul de violenţă sexală este foarte înalt. Raportul conclude că schimbînd legile şi

acordînd femeilor suportul practic pentru a realiza justiţia, noi putem schimba societatea şi asigura că femeile şi bărbaţii se bucură de adevărata egalitate pe viitor.

UN Women este organizaţia Naţiunilor Unite dedicată egalităţii de gen şi abilitării femeilor. Lider mondial pentru femei şi fete, UN Women a fost instituită pentru a intensi-fica progresul în favoarea ameliorării situa-ţiei femeilor şi satisfacere a necesităţilor lor la nivel mondial. Pentru informaţii detaliate, accesaţi pagina web: www.unwomen.org.

Progresul femeilor în lume: În căutarea justiţiei –este primul raport al UN Women. Documentul oferă o analiză comprehensivă globală a drepturilor femeii în lume, pe un spectru larg de subiecte, de la violenţa în bază de gen la remunerarea în condiţii egale, de la reprezentare în guverne la justiţia în pe-rioadele post-conflictuale.

Pentru a examina raportul în întregime viztaţi pagina web: progress.unwomen.org

La Chişinău a fost prezentat Raportul Progresul femeilor în lume: în căutarea justiţiei


Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în parteneriat cu UN Women

au organizat un atelier de lucru pentru re-prezentanţii Consiliilor Gender nou institui-te în cadrul Ministerelor Justiţiei, Afacerilor Interne şi cel al Apărării.

Crearea Consiliilor Gender a fost con-diţionată de necesitatea fortificării rolului şi impactului social al unităţilor gender din cadrul ministerelor şi Mecanismului Na-ţional de Asigurare a Egalităţii de Gen. În anul 2010 Consiliile Gender au fost institu-ite pentru prima dată în cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Economiei şi Ministeru-lui Finanţelor.

Instituirea Consiliilor Gender este o condiţie importantă pentru integra-rea dimensiunii de gen în activitatea instituţiilor responsabile de justiţie şi aplicarea legii. Ele asigură implemen-tarea eficientă a legislaţiei naţionale în domeniul egalităţii de gen şi suportului Mecanismului Naţional pentru Egalitatea de Gen.

În alocuţiunea de deschidere a atelierului de lucru cu subiectul „Dimensiunea de Gen în Instituţiile de Aplicare a Legii”, Diana Doroş, reprezentantul Direcţiei Politici de

Asigurare a Egalităţii de Gen şi Prevenirea Violenţei a menţionat că evenimentul este foarte oportun, deoarece continuă eforturile ministerului în asigurarea egalităţii de gen în toate domeniile de activitate în societate.

În acceiaşi ordine de idei, Natia Cherke-zishvili, Manager de program, UN Women a accentuat cele mai importante iniţiative la

nivel global pentru asigurarea egalităţii de gen şi abilitării femeilor şi obligaţiile asu-mate de stat conform Obiectivelor de Dez-voltare ale Mileniului.

“Protejarea şi promovarea drepturilor femeii este un factor important pentru dez-voltarea ţării, şi în această privinţă instituţi-ile de aplicare a legii au un rol important ” – a remarcat reprezentantul UN Women.

Atelierul de lucru a fost facilitat de formatori cu experienţă în domeniu, Olga Nicolenco şi Iurie Perevoznic şi Valentina Bodrug-Lungu, consultant.

Subiectele principale abordate au fost standardele internaţionale/naţionale în domeniul egalităţii de gen şi dimen-siunea de gen în justiţie şi organele de drept. Participanţii au fost implicaţi şi în exerciţiu practic precum elaborarea pla-nurilor sectoriale pentru a integra dimen-siunea de gen în activitatea instituţiilor menţionate. Instruirea membrilor Consiliilor Gender

reprezintă parte componentă a planului de acţiuni comun al UN Women şi Ministeru-lui Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în contextul lansării primului raport al UN Women „Progresul femeilor în lume: În că-utarea justiţiei”

UN Women a susţinut fortificarea capacităţilor Consiliilor Gender noi instituite în instituţiile de aplicare a legii

În alocuţiunea rostită dna ministru a spus că Ministerul Muncii, Protecţiei

Sociale şi Familiei a aprobat la 1 iunie 2009 „Strategia privind crearea sistemului de for-mare profesională continuă a personalului angajat în sistemul de asistenţă socială”. Astfel, sistemul de formare profesională continuă este focusat pe dezvoltarea conti-nuă a competenţelor profesionale necesare pentru prestarea serviciilor sociale şi oferi-rea prestaţiilor sociale.

Totodată, dna Valentina Buliga a speci-ficat că în procesul de reformă a sistemului de asistenţă socială, va fi creată o baza de date electronice, un sistem informaţional care va fi implementat la nivel central si lo-

cal, cu accent specific pe funcţii de monito-rizare, evaluare şi control.

„Scopul instruirii de formare continuă a competenţelor profesionale fundamentale în asistenţa socială este de a asigura formarea unui cadru larg de abilităţi şi cunoştinţe in utilizarea calculatorului care va servi drept bază pentru utilizarea eficientă a Aplicaţiei software pentru automatizarea sistemului informaţional „Asistenţă socială” (SAAIS). Accentul programului de instruire continuă este pus pe abilităţile generice şi fundamen-tale pe care asistenţii sociali le pot aplica în toate aspectele activităţii lor – evaluare, planificare şi intervenţie, precum şi în lucrul cu persoane, familii, grupuri şi comunităţi”,

a menţionat dna Valentina Buliga.Cursul de formare profesională continuă

este prevăzut pentru durata de 3 zile pentru fiecare raion. Curriculum-ul de formare con-tinuă a competenţelor fundamentale este con-struit pe tematici generale, care acoperă aria de responsabilităţi a asistenţilor sociali comu-nitari, în corespundere cu necesităţile profesi-onale de folosire a sistemului informaţional.

Instruirea în utilizarea calculatorului a celor circa 1300 de asistenţi sociali se va efectua în cadrul Proiectului „Servicii de sănătate şi asistenţă socială” finanţat de Banca Mondială şi implementat de Consor-ţiul TEXELL Software, EXELO Training & Development şi BASS Systems.

Din ianuarie 2012, asistenţii sociali din ţară vor fi instruiţi în dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor

de utilizare a calculatorului

... “Protejarea şi promovarea drep-turilor femeii este un factor important pentru dezvoltarea ţării, şi în această privinţă instituţiile de aplicare a legii au un rol important ”!

În ajunul cursurilor de formare continuă a personalului angajat în sistemul de asistenţă socială, dna Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a întrunit la minister şefii Direcţiilor/Secţiilor raionale de asistenţă

socială şi protecţie a familiei.

ocialărotecţiePs decembrie 2011 16ocialărotecţiePs

ocialărotecţiePs

Colegiul de redacţie:Anatol MĂMĂLIGĂ,

Elena CĂPĂŢÎNĂ,Natalia PoruBIN, Violina LAVrICDesign şi procesare computerizată:

Ecaterina ruSSu

e-mail:[email protected]./fax: 26-93-00

Acest buletin este posibil graţie ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SuA pentru Dezvoltare Internaţională (uSAID) în cadrul

Proiectului „Asigurarea dreptului copilului la familie şi protecţia lui de violenţă, abuz, neglijare şi exploatare” implementat de EveryChild în parteneriat cu Ministerul

Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerul Educaţiei.opiniile exprimate apartin autorilor şi nu reflectaă în mod necesar poziţia uSAID sau a Guvernului SuA.

Tinerii specialişti care au finisat perioada de probă de şase luni au

primit astăzi primul grad de califica-re a funcţionarului public.

Aceştea au jurat solemn în faţa dnei Va-lentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi alături de drapelul ţării să respecte Constituţia Republicii Moldova, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, precum şi să apere suveranitatea, independenţa şi integritatea ţării.

După ceremonia de depunere şi sem-nare a jurămîntului, dna Valentina Buliga a felicitat funcţionarii publici cu noul grad de calificare, urăndu-le realizări frumoase, perseverenţă şi noi cunoştinţe pe tărîmul profesional.

“De aptitudinile, implicarea şi aportul tinerii generaţii depinde viitorul ţării noas-

tre. De accea Vă doresc mult succes şi într-un ceas bun”, a spus Valentina Buliga.

La rîndul lor, tinerii funcţionari au pro-

mis să nu dezamăgească aşteptările condu-cerii ministerului.

Un grup de tineri angajaţi ai ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei au depus jurămîntul de funcţionar public

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în cadrul Programului “Co-

munitate Incluzivă – Moldova”, implementat în parteneriat cu Keystone Human Services International Moldova Association, cu susţi-nerea financiară a Fundaţiilor pentru o Soci-etate Deschisă/Iniţiative în Sănătatea Mintală şi Fundaţiei Soros Moldova organizează con-curs pentru crearea serviciilor sociale Casă comunitară şi Locuinţă protejată în 12 raioa-ne ale ţării.

În context, vicepreşedinţii şi şefii Secţii-lor de asistenţă socială şi protecţie a familiilor din raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Străşeni, Ialoveni, Hînceşti, Orhei, Teleneşti, Nisporeni, Edineţ, Cantemir, Făleşti şi Sîngerei au avut o întrevedere cu dna Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi repre-zentanţii Keystone Human Services Internati-onal Moldova Association.

În discuţie, dna ministru a specificat că pentru crearea noilor servicii sociale este ne-voie, în primul rînd, de susţinerea, parteneri-atul şi înţelegerea autorităţilor publice locale. Totodată, dna Valentina Buliga a mulţumit reprezentanţilor Programului “Comunitate In-

cluzivă – Moldova” pentru parteneriat durabil şi fructuos în implemntarea politicilor de susţi-nere socială a persoanelor cu dizabilităţi.

În cadrul aceleeaşi sedinţe, reprezentanţii autorităţilor locale au fost familiarizaţi cu po-liticile sociale adresate persoanelor cu dizabi-lităţi, realizările ministerului în acest domeniu, precum şi au fost informaţi despre activitatea Caselor comunitare, Locuinţelor protejate, asistenţei parentale profesioniste şi plasamen-tului de tip familial pentru adulţi cu dizabilităţi mintale existente în localităţile republicii.

Dna Ludmila Malcoci, director executiv Keystone Human Services International Mol-dova Association a spus în cadrul întrunirii că Proiectul „Comunitate Incluzivă - Moldo-va” a fost lansat la finele anului 2008 şi va fi implementat pînă în 2015. În această perioa-dă de timp, proiectul îşi propune să reforme-ze sistemul de îngrijire şi protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi mintale în vederea incluziunii sociale a lor. Acest scop urmează să fie atins prin: dezvoltarea cadrului legislativ normativ pentru reglementarea serviciilor co-munitare destinate persoanelor cu dizabilităţi şi prin dezvoltarea serviciilor comunitare axa-

te pe necesităţile persoanelor cu dizabilităţi şi familiilor/ îngrijitorilor acestora.

Pentru realizarea acestor obiective, pro-iectul acordă asistenţă tehnică Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în dez-voltarea: Strategiei privind incluziunea soci-ală a persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova, Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, cadrului legal (re-gulamente, standarde de calitate etc.) pentru serviciile noi pentru persoanele cu dizabilităţi.

În paralel, echipa proiectului, în partene-riat cu autorităţile publice de nivel naţional şi local, promovează principiile incluziunii soci-ale a persoanelor cu dizabilităţi prin sprijini-rea familiilor biologice, extinse sau foster în reintegrarea persoanelor cu dizabilităţi; acordă asistenţă tehnică şi materială comunităţilor la dezvoltarea (crearea şi extinderea) serviciilor de protecţie socială alternative; sprijinirea co-munităţilor în procesul de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi mintale; dezvolta-rea capacităţilor părinţilor, asistenţilor sociali, prestatorilor de servicii sociale şi a autorităţilor publice locale în domeniul asistenţei sociale a persoanelor cu dizabilităţi.

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în cadrul Programului “Comunitate Incluzivă – Moldova”, implementat în parteneriat cu Keystone

Human Services International Moldova Association va crea, în anul 2012, mai multe Case comunitare şi Locuinţe protejate

ps rotecţie ocială ps rotecţie ocială decembrie...

Documents