proiect didactic (recovered)

7/26/2019 Proiect Didactic (Recovered)

1/11

PROIECT DIDACTIC

ISAR MINODORA

Facultatea de Horticultur

Peisagistic

An III


2/11

2 Decembrie 2015

Argument

Agropedoogia! se adresea" ee#ior de casa a $I%a a iceeor cu pro&i agrico' Timpu aocat pentrustudierea acestui capito este de de dou ore pe sptm(n'

)ecesitatea &ormrii aturii practice a procesuui de *n#+m(nt din icee a condus a proiectarea unuicurricuum ba"at pe competen+e' Drept urmare, prin Agropedoogie! ee#ii #or &i capabii s reai"e"e casi&icri

ae ori"onturior sourior -i ae proceseor cu ro *n &ormarea pro&iuui de so, s reai"ee o casi&icare apropriet+ior souui.proprietati c/imice, &i"ico%mecanice,&i"ice, mor&oogice si /idro&i"ice, s de&ineasc sou,sou+ia souui -i s pre"inte propriet+ie acesteia din urm , s recunoasc cooi"ii souui -i principaee orpropriet+i'

Discipina Agropedoogie! #ine *n competarea discipineor de i#icutur, itote/nie, Agroc/imie-i Ecoogie'


3/11

3aori i atitudini

Constienti"area *nsu irior principae ae sourior si a moduui in care in&uentea"a ee capacitatea deproductie a acestora in stabiirea te/noogiior de cuti#are'

Cunoasterea asoamenteor si a rouui or in obtinerea unor productii mari si de caitate'

Respectarea metodeor de combatere integrate si c/imica a buruienior'

ugestii metodoogice

Acestea #or &i aese tinandu%se seama de &aptu ca ee#ii au stiuri de in#atare di&erite si #or &iadaptate in &unctie de cee trei tipuri principae de in#atare4 #i"ua, auditi# si practic'

Pentru o e&icacitate maima si acoperirea ceor trei tipuri de in#atare se #or utii"a urmatoareestrategii de in#atare4

3ideo.&im, pre"entari Po6erPoint, documentare7

Imagini

3i"ite'

In #ederea centrarii pe ee# si pentru asigurarea &ormarii competenteor speci&ic pre#a"ute inprograma se recomanda4

8tii"area unor metode acti#e9interacti#e.descoperire, cooperare, asociere, comparare7

Reai"area de proiecte, pre"entari si porto&oii7

8tii"area mi:oaceor mutimedia.cacuator, #ideoproiector, tabe interacti#a'


4/11

Competen e speci&ice

1' oosirea terminoogiei de speciaitate72' Identi&icarea ni#eurior &actorior de mediu sicorearea or cu cerintee panteor de camp7;' Identi&icarea si descrierea proprietatior souui7

' Propriet+ie c/imice ae souui4 sou+ia souui, reac+ia souui7?' Procese de di&eren+iere pe ad(ncime a compo"i+iei souui4 bioacumuarea, argii"area, argiu#ierea,@' pod"oirea,gei"area, saini"area, carbonataiu#ierea, procese #ermice, procese #ertice710' Casee de souri4 moisouri, argiu#isouri .caracteristici generae711' Bnsu-irie souui -i pro&iuui de so4 cernio"om7 brun ro-cat712' Bngr-minte minerae -i organice &oosite pentru cre-terea &ertiit+ii souui71;' ucrrie souui4 ucrarea cu pugu, ucrarea cu grapa, ucrarea cu cuti#atoru, ucrarea cu combina1


5/11

Timpunecesar

Des&asurarea ectiei pe sec#ente I T D

.5min'

oment organi"atoric4 E&ectuam pre"enta si trecem absentii7

3eri&icam tinuta ee#ior7

Pregatim materiau pentru des&asurarea ectiei'

c#

.5min'

Anuntarea ectiei4 Recapituam notiuni importante din Propriet ie c/imice ae souui!7

Casi&icam proprietatie &i"ico%mecanice ae souui'

c# &d

.5min'

Instructa: introducti#4 Organi"area casei in grupe de cate doi ee#i7

Pre"entarea &isei de ucru.rspunderea a c(te#a *ntrebri7

amurirea e#entuaeor *ntrebri9rspunsuri ne*n eese7

.15min

Acti#itatea independenta a ee#ior4 Ee#ii citesc &isa de ucru7

Ee#ii se documentea"a pe ba"a ectiei din caiet predate in ora precedent7

Ee#ii rspund *ntrebrior recapituati#e7

Ee#ii reai"ea"a impreuna cu pro&esoru rspunsu *ntrebrior'

.1 min Trecerea a ectia noua9captarea atentiei4 Ce este souF

.15min'

Predarea9in#atarea ectiei noiTetura souui

Din punct de #edere a strii dispersiei, sou poate &i considerat ca un sistem eterogen poidispers' Eterogenpentru c este actuit din trei &a"e .soid% partea minera i organic7 ic/id% apa7 ga"oas% aeru i poidispers, deoarece &a"a soid se a& *n di&erite grade de dispersie'Tetura souui se re&er tocmai a starea de dispersie a &a"ei soide minerae a souui, a mrimea i a propor ia particueor ce intr *n actuirea ui'Proprietatea souui de a a#ea partea soid minera actuit din particue de di&erite mrimi constituie teturasouui'Gruparea particueor de so dup mrimeCriteriu de ba" &oosit *n gruparea particueor teturae a &ost de a incude *n grup sau categorie particue careau, practic, aceea i propriet i'%a constatat c particuee a#(nd dimensiuni .diametree cuprinse *ntre anumite imite au propriet i speci&ice, deci &ormea" o grup sau o categorie de particue cunoscute i sub denumirea de

&rac iuni granuometrice .nisip, pra& i argi' rac iunea de nisip este actuit din particue de cuar , re"istente a aterare sau din particue de ate minerae *n curs de aterare')u pre"int coe"iune, aderen , are permeabiitate mare, nu *nmaga"inea" apa'rac iunea argi actuit *n principa din particue minerae argioase este o categorie de particue &oarte acti#edin punct de #edere &i"ic i c/imic4 pre"int coe"iune, pasticitate i aderen mare7 are permeabiitate mic, re ine apa7 are capacitate mare de re inere a substan eor nutriti#e, etc' rac iunea de pra& este actuit, *ndeosebi din particue cuar oase &ine, a care se adaug i particue din ate materiae, pre"ent(nd propriet i intermediare .*ntre cee ae nisipuui i argiei Casee de teturRepre"int categorii de souri a cror ansamburi de propriet i este determinat de participarea procentua agrupeor de particue *n &unc ie de care sourie se grupea" *n case teturate, denumite i specii de tetur' .tabeu >'2''De eempu, dac un so are *ntre 1; i ;2 H argi7 ;2H pra&,*ntre ;5 i ?> H nisip teturat, tetura este mi:ocie .uto%nisipoas, utoas i &in .uto%argioas, argioas'Aprecierea teturii se poate &ace i direct, *n teren printr%un procedeu organoeptic'Bn acest scop, o prob de so

se umectea" i se &rm(nt cu m(na pn se aduce *n starea de modeare &r s se ipseasc'e modeea" cudosu pamei sub &orm de su .circa ; 5 cm ungime i circa 5 mm grosime i se *ndoaie sub &orm de ine'


6/11

Denumirea Argil < 0,002 mm serefer

lamaterialuln (< 2mm)din soluri isedimente

Praf0,002 0,03 mm

Nisip 2 0,02 mm

T!T"#A$#%&'#

12 32 56

Nisipoas 5 32 63Nisipolutoas 612 32 569T!T"#A*'+%-'

1332 32

32 33

35!" 6"

utonisipoas 132# 2#

32 33

!!" 6"

utoas 2132 "9 "9T!T"#A .'N 33 6" 6"utoargiloas 33 6" "9Argiloas 6 5 5

Dac prin modeare nu se &ormea" su sau acesta nu are stabiitate i se s&r(m, tetura este grosier7 dac serupe *n buc i sau dac a *ndoirea sub &orm de ine se rupe, tetura este mi:ocie7 dac se &ormea" un sucontinuu care a *ndoire nu se rupe, dar pre"int crpturi sau dac a *ndoire pentru &ormarea ineuui nu se rupetetura este &in'3aria ia teturii pe ad(ncimea pro&iuui

Pe *ntreaga ad(ncime a souui se deosebesc4 souri cu tetur nedi&eren iat.uni&orm,cu tetur di&eren iat, cu tetur brusc i cu tetur contrastant'ourie cu tetur nedi&eren iat pre"int pe toat ad(ncimea pro&iuui aceea i cas tetura 7 aici se *ncadrea" sourie &ormate pe materia parenta omogen, tetura, pe pro&iu crora nu a a#ut oc migrarea deargi.nu au ori"ont t'ourie cu tetur di&eren iat, datorit procesuui de migrare a argiei au pe pro&i pre"ent ori"ontu t sau tna'ourie cu sc/imbare tetura brusc sunt cee care au un ori"ont t &oarte bogat *n argi i un ori"ont E &oartesrac *n argi, iar trecerea *ntre ori"onturi se &ace brusc, pe o grosime mai mic de 15 cm'ourie cu tetur contrastant au *n primu strat o cas de tetur, iar *n urmtoru o at cas'c/eetu souui,repre"entat de &ragmente mai mari dec(t particuee de nisip, a:ut a cacuarea #oumuuieda&ic .#oumu de so ce poate &i &oosit e&ecti# de #egeta ie i se cacuea" dup &ormua4 3oumu eda&ic, H J.ad(ncime roc dur .100%H sc/eet9100

iarea cunostinteor. < min'


7/11

ectia de predare%in#atare.mita

A' REPERE GE)ERAE

tudent4 Isar inodora

Discipina4 Agropedoogie

Casa4 a $I%a A

ubiectu ectiei4 Proprietatie &i"ico%mecanice ae souui

Tipu ectiei4 ormare de deprinderi si obisnuinte

Durata4 50 min'

' OIECTI3E OPERATIO)AE

O14 Ee#ii sa de&ineasca ou! si Tetura souui!7

O24Ee#ii sa enumere &rac iunie de nisip7

O;4Ee#ii sa eempi&ice casee de tetur7

O


8/11

Acti#itati de grup.ag

Planul ta/lei

$ro%riet&ile '(ico)*eca+ice ale ,olului

-e.tura ,olului

Solul / ,i,te* etero0e+ %olidi,%er, %artea *i+eral i %artea or0a+ic /di4ertite 0rade de di,%er,ie

3 4a(e ,olid 7 lic8id 7 0a(oa,

De'+i&ie $ro%rietatea ,olului de a aea %artea ,olid *i+eral alctuit di+%articule de di4erite co+,tituie te.tura ,olului:

Frac&iu+ile 0ra+ulo*etrice

) +i,i% / cuar& ; +u %re(i+t coe(iu+e; adere+&; %er*ea


9/11

lutoas

Se deosebesc :

-soluri cu textur nediferen iat

-soluri cu textur diferen iat

-soluri cu schimbare textural brusc

-soluri cu textur contrastant

?olu*ul eda'c7 @ a d nc i m e r o c d u r x (100% s c h e l e t )

100


10/11

Nu*e

$re+u*e

Fi %e+tru '.area cu+oti+&elor

R,%u+de&i la ur*toarele +tree e,te ,olulB

2:>are ,u+t 4rac&iu+ile 0ra+ulo*etriceB

3:>e ti%uri de te.turi ,e deo,eu* %ute&i a%recia te.tura ,olului7 direct di+ tere+B

5:C+ ce co+,t %rocedeul or0a+ole%ticB

6:>u* %ute&i a%recia te.tura ,oluluiB


11/11

i

proiect didactic (recovered)

Documents