profil-socio-economic red 11.02(1).docx

8/17/2019 PROFIL-SOCIO-ECONOMIC red 11.02(1).docx

1/160

PROFILUL SOCIO-ECONOMIC

AL

REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD

1


2/160

CUPRINS

I. IntroducereII. Geogra!e !ș to"o#og!e

2.1. Caracteristici generale2.2. Relief 2.3. Caracteristicile spa iale (clima, re eaua hidrologică, ape subterane, flora i fauna, resurseleț ț ș

solului)2.4. Calitatea factorilor de mediu. Schimbări climatice.

III. Po"u#a !a ! de$ogra!eț șIV. S!%te$u# de a e&'r!ș

3.1. nită i administrati!e, componente ale regiunii, municipii, ora e, comune, sateț ș3.2. "uroregiuni3.3. Centre principale ale regiunii # poli de cre tere, poli de de$!oltareș3.4. %ipologia rural&urban, dispersare teritorială a ora elor neechilibrată, $one rurale 'ndepărtateș

V. Re%ur%e u$ane ! "!a a or e! de $unc'ș ț ț4.1. Capitalul uman4.2. Componen a capitalului umanț

4.3. omaulȘ4.4. or a de muncă (ponderea 'n sectoarele economice, tendin e)ț ț4.*. +eniturile i cheltuielile popula ieiș ț

VI. De&(o#tarea Genera#' Soc!o-Econo$!c'.1 Conte-tul economic regional.2. Structura sectorială a +/ (0/)

VII. Pre&entarea genera#' a "ro!#u#u! !n(e%t! !ona# reg!ona#țVIII. Structura Econo$!c' Sector!a#'

.1. gricultura.2. ndustria.3. Ser!icii u comer

I). Zone Econo$!ce L!*ere+ Parcur!#e Indu%tr!a#e.). Poten !a#u# !nra%tructur!!ț

15.1. nfrastructura transportului15.2. nfrastructura de utilită iț15.3. nfrastructura educa ională, de sănătate i socialăț ș15.4. Cercetare, transfer tehnologic i nfrastructura Societă ii nforma ionaleș ț ț

)I. Conc#u&!!

I. INTRODUCERE

Pr!nc!"a#!! !nd!cator! %oc!o-econo$!c! a# RDN

Ind!cator! , ,, ,/Suprafaa, 6m2 15,514 15,514 15,5140opulaia, mii persoane 155, 1552, 777,20opulaia rurală, mii persoane *5, 4, 42,*0opulaia urbană, mii persoane 3**,7 3**,7 3*,89ensitatea populaiei la 1 6m2 155,* 155,1 77,89urata medie de !iaă, ani 81,3 81, 82, 5

:umărul de localităi, unităi *81 *81 *81dministraii publice locale de ni!elul , unităi 31* 31* 31*

2


3/160

dministraii publice locale de ni!elul , unităi 12 12 12+enitul :a ional /rut pe cap de locuitor, S9ț & & 4814,3+aloarea produciei fabricate, milioane lei 877,2 85*5,1 825,4+aloarea produciei li!rate,milioane lei 2*,8 232,4 14,*n!estiii 'n acti!e materiale pe termen lung, milioane lei 2813,8 2455,8 22,2

:umărul de persoane acti!e, mii 34*,5 345,3 3*4,

Rata de acti!itate ; 37,5 3,8 37,Rata ocupării, ; din populaia de peste 1* ani 38,5 3,7 3,5Rata omaului, ; din populaia economic acti!ă *,2 4, 3,7Salariul mediu lunar, mii lei 258,5 275*,3 311,4+eniturile medii disponibile, lei


4/160


5/160

A.1. Podişul de silvostepă a Moldovei de Nord este situat 'n nordul interflu!iului 0rut&:istru i

ocupă 7,5; din teritoriul republicii. Se e!idenia$ă printr&un relief slab fragmentat cu altitudini

p'nă la 355m. ceasta determină ponderea apreciabilă (*7,5;) a reliefului cu altitudinea ce

depăete 255m i !aloarea mică (*,8;) a !ersanilor cu panta mai mare de 5. 9ensitatea

fragmentării de obicei nu depăete 1 6m


6/160

dealuri cu altitudini p'nă la 3*5 m. 9intre procesele e-ogene se e!idenia$ă ero$iunea 'n suprafaă

'n regiunile de c'mpie i ero$iunea torenială i alunecările de teren 'n cele deluroase. %emperatura

medie a lunii ianuarie !aria$ă de la &4,*55C 'n nord p'nă la &4,555C 'n sud, a lunii iulie 25,55C.

0recipitaiile medii anuale alcătuiesc *55&*5 mm. Suma temperaturilor acti!e din perioada de

!egetaie este de 3555&31555. Fn c'mpie predomină r'uri consec!ente, iar 'n regiunea de deal este pre$ent un sistem de r'uri subsec!ente. 0e cerno$iomuri tipice moderat i slab humifere, 'ndeosebi

pe !ersanii afectai mai intens de ero$iune i alunecări de teren, este pre$entă !egetaia de stepă. 0e

unele dealuri, pe soluri cenuii molice i cerno$iomuri le!igate, se 'nt'lnesc peisae forestiere.

%erenurile agricole dein 4; din suprafaa regiunii, fiind ocupate de cereale, culturi tehnice i

pomicole. Regiunea include două subregiuni fi$ico&geografice. !.1. Cîmpia de stepă a Cuboltei "n#erioare ocupă partea superioară a ba$inului Răutului, c'mpie

cunoscută i sub numele de C'mpia /ălilor. Suprafaa acesteia deine *,74; din suprafaa

republicii. Relieful repre$intă o c'mpie slab fragmentată, cu altitudinea medie 15 m. +ersanii cu

panta ce depăete 5 alcătuiesc numai 4; din suprafaa totală a subregiunii. 9intre procese de

modelare se e!idenia$ă ero$iunea 'n suprafaă, mai rar cea torenială i alunecările de teren. nual

cad circa *55 mm de precipitaii din care circa 455 mm cad 'n perioada de !egetaie. 0redomină

cerno$iomurile tipice moderat humifere cu asociaii de stepă (păiu i negară cu diferite ierburi).

%erenurile agricole alcătuiesc circa 4,; din suprafaa subregiunii din care circa ; re!in

terenurilor arabile.

!.2. $ealurile de stepă ale Ciuluurilor ocupă *,5; din suprafaa republicii. Relieful esterepre$entat de un sistem de dealuri cu altitudini p'nă la 335&3*5 m intens fragmentate de !ăi i

ra!ene i de multiple alunecări de teren. Cantitatea anuală a precipitaiilor depăete 25 mm din

care 455&425 mm cad 'n perioada caldă.9ominarea 'n substrat a argilelor sarmaiene, cu un coninut apreciabil de săruri solubile a fa!ori$at

de$!oltarea !egetaiei de stepă sub care s&au format cerno$iomuri tipice, soloneuri, cerno$iomuri

solonei$ate i cerno$iomuri salini$ate. Fn condiiile c'nd solurile se formea$ă pe roci permeabile

(nisipuri, calcare, gresii), surplusul de săruri din scoara de alterare este spălat i, astfel, apar

condiii optime pentru de$!oltarea peisaelor sil!ice, cum este ca$ul 9ealului Rădoaia, 9ealului

Rediului i altor dealuri din ba$inul Soloneului. 0onderea terenurilor agricole este de circa 8*;. D. Regiunea Podi ului silvic al !îcului ș este repre$entata printr&un sector mic din subregiunea $.2. Podişul !îului de Nord , care face parte din raionul administrati! S'ngerei. Subregiunea se

caracteri$ea$ă cu un relief de cueste i o largă răsp'ndire a h'rtoapelor (altitudinea ma-imă 45* m).

?edia temperaturii lunii ianuarie este 'n ur de &455C, a lunii iulie, 2555C. Cantitatea anuală de

precipitaii depăete 55 mm. 0redomină solurile cenuii tipice, molice, fiind pre$ente i solurileș

brune lu!ice, tipice i cerno$iomurile le!igate pe care se de$!oltă !egetaia forestieră, repre$entată

prin asociaii de gorun i carpen, mai rar de fag. 0onderea terenurilor agricole alcătuiete circa 5;.

6


7/160

stfel, R9: se caracteri$ea$ă 'n ansamblu cu o di!ersitate apreciabilă a condi iilor peisagisticeț

fa!orabile pentru di!erse acti!ită i economice, care au determinat un grad 'nalt de e-ploatare aț

resurselor naturale cu implica ii asupra stării ecologice a mediului.ț

II./. Caracter!%t!c!#e %"a !a#e 0c#!$a+ re eaua 1!dro#og!c'+ a"e %u*terane+ #ora ! auna+ț ț ș

re%ur%e#e %o#u#u!2

Clima

Clima 'n R9: este de tip continental, cu !eri călduroase i secetoase i cu ierni reci. 0entru 'ntreaga

regiune 'n ansamblu, GintensitateaH regimului termic răm'ne a fi mai scă$ută dec't 'n restul teritoriul

al ării. +alorile medii lunare i cele medii anuale ale temperaturii aerului diferă 'n func ie deț ș ț

latitudinea geografică. stfel, potri!it datelor pre$entate 'n tabelul 1 temperatura medie anuală

constituie ,25C. ?edia lunii celei mai reci (ianuarie) este 'n ur de &4,35C, iar media lunii celei mai

calde (iulie) atinge !aloare de 17,5C.

"-tremele termice 'n e-presie absolută, la fel, !aria$ă esenial. Fn timpul !alurilor de căldură, media

din ma-imele absolute constituie 33,5C ca i 'n partea centrală a ării, iar 'n perioada rece a anului

# media din minimul absolut este cel mai scă$ut, ating'nd !alori de # 21,255C.

Ta*e#u# . Te$"eratura $ed!e #unar'+ anua#' 3! e4tre$e#e ter$!ce d!n reg!unea de Nord

056-,/+ %t. 7r!cen!2

I II III IV V VI VII VIII I) ) )I )II Anua#'Te$"eratura$ed!e

&4,3 &3,5 1,* ,7 14, 1,5 17, 1,7 14,2 , 2, &2,5 8+,

Med!ate$"eratur!!$a4!$e

a*%o#ute

,* 8,4 1*,5 23, 2,3 35, 32,* 32,2 2,3 23,5 14,3 7,3 //+9

Med!ate$"eratur!!$!n!$ea*%o#ute

&1,1 &1, &15,7 &2,4 2,* 8,5 7,4 8, 2, &3,4 &,5 &1*,3 -,+,

0recipita iile atmosferice !aria$ă 'n timp i 'n spa iu pe teritoriul regiunii, fiind distribuiteț ș ț

neuniform. +aria iile anuale i se$oniere sunt determinate de circula ia maselor de aer i de relief.ț ș ț ș

Cele mai mari cantită i de precipita ii cad 'n podi uri 'n perioada caldă a anului.ț ț ș

stfel, 'n regiunile de podi cele mai mari cantităi se 'nregistrea$ă 'n luna iulie, !aloarea lor constituind 7,2 mm (/riceni). Fn condiiile de c'mpie ma-imul plu!iometric se 'nregistrea$ă 'n

7


8/160

luna iunie cu !alori de 84, mm (/ăli). Cele mai mici cantităi se obser!ă 'n luna octombrie,

'nregistr'nd !aloarile de 32,mm 'n regiunile de podi i 28,8 mm corespun$ător 'n regiunile deș

c'mpie. Cantitatea medie anuală a precipitaiilor !aria$ă 'ntre *55&25 mm (tabelul 2).

Ta*e#u# ,. Cant!tatea 0$$2 "rec!"!ta:!!#or #unare 3! anua#e 056-,/2

Sta:!unea$eteo

I II III IV V VI VII VIII I) ) )I )II Anua#

7r!cen! 33,* 3*,8 35,* 4,3 ,* 3, 7,2 2, *1,3 32, 41,4 3,1 14,27'#:! 28,* 2, 2*,4 37,1 *2,4 84, 7,* *1, 4*,7 28,8 34, 27,3 *54,7

Re eaua "idrologicăț

Reeaua hidrologică a regiunii cuprinde r'ul :istru (cel mai mare debit de apă din regiune), care o

'n!ecinea$ă cu craina la est, i r'ul 0rut, care o 'n!ecinea$ă cu Rom@nia la !est. /a$inulhidrografic al r'ului 0rut include afluenii a) Camenca, b) Ciugur, c) Răco!ă, d) =arga, e) +ilia, f)

9raghite, g) I'rla ?are, h) Căldărua.

Fn R9: 'i are 'nceputul r'ul Răut cel mai mare r'u intern al ?oldo!ei, cu o lungime de aproape 355

6m. "l 'ncepe din partea mai 'naltă a platoului din nordul ?oldo!ei, l'ngă satul Rediu ?are, de la

'nălimea de 14 m deasupra ni!elului mării i se !arsă 'n :istru l'ngă satul stie !i$a!i de oraul

9ubăsari. 0rintre afluenii r'ului se numără a) Căinar, b) Cubolta, c) Camenca, d) Ciulucul ?are.

=ucrări de amenaare i regulari$are au fost efectuate pe cursul r'ului 0rut (Costeti&St'nca), unde seș

află cel mai mare lac de acumulare din regiune. Comple-ul hidrografic include i hidrocentrala

construită 'n anul 178. Suprafaa lacului este de *7 6mJ, acesta fiind al doilea lac artificial ca

mărime din Republica ?oldo!a, după lacul de acumulare 9ubăsari de pe r'ul :istru.

Ape su#terane

K altă sursă de apă sunt f'nt'nile de mină i i$!oarele. 0e teritoriul R9: sunt 15843 de f'nt'ni

(amenaate 733*5) i i$!oare # 1*45 (amenaate 758). Cele mai multe i$!oare sunt 'n raionul Soroca

# *17 (amenaate 21) i cele mai puine & 'n raionul S'ngerei (toate amenaate).

Regiunea dispune de importante surse de ape minerale. Fn partea de nord predomină apele sulfato&

bicarbonatato&calcico&sodice (Soroca, /ăl i, Iura Căinarului etc.), 'n partea de nord&!est # apeleț

bicarbonatato&sodice. Fn pre$ent, se e-ploatea$ă sondele de apă minerală de la Soroca, ce poate fi

utili$ată pentru tratarea bolilor cardio!asculare i gastrointestinale, cea de la Iura Căinarului i de

la Cricăui fiind 'mbuteliată pentru consum curent.

8


9/160

Apele minerale potabile au un grad de minerali$are scă$ut (2&15 mg


10/160

economic, este absolut necesar de a identifica noi suprafee pentru a fi 'mpădurite 'ncă 11178,5 ha.

Cel mai mic procent de 'mpădurire este 'n raionul 9rochia (3;), municipiul /ăli (;), loreti

(,2;), R'cani (,*;), iar cele mai 'mpădurite sunt raioanele Ilodeni (13,7;), Kcnia (12,;),

/riceni (11,*;), ăleti (11,5 ;) i S'ngerei (15,8;), dar care nu ating procentul optim.

0otri!it regionării geobotanice, pădurile din R9:ul, fac parte din districtul dumbră!ilor cu cire,

identific'ndu&se două tipuri de păduri pădurile de stear cu cire i pădurile de stear cu mesteacăn.

0ădurile de stear cu cire se caracteri$ea$ă prin arboreturi monodominante cu predominarea

stearului pedunculat ()uerus robur ) 'n amestec cu cire (Cerasus avium).

0rincipalele specii edificatoare ale pădurilor de stear cu mesteacăn sunt stear pedunculat *)uerus

robur+ cu un amestec ne'nsemnat de mesteacăn ( !etula pendula) i cire (Cerasus avium).

11;

8;

3;

15;

;13;

;

15;

;

12;

/ăliț /riceni 9ondu eniș 9rochia ăle tiș "dineț Ilodeni lore tiș S'ngerei R' caniș

Kcniaț Soroca

Figura %. Procentul de împădurire a municipiului !ăl i i a raioanelor din RDN ț ș

0rincipalele formaiuni forestiere identificate sunt c!ercineele care dein 4 ; din toată suprafaa

(figura 2). 9in c!ercinee, stejarul pedunulat este specia dominantă (* ;) 'n această $onă,

%orunul (13;) i stejarul roşu (2;) ocupă suprafee ne'nsemnate. ,tejarul pu#os se 'nt'lnete

e-tra$onal i totali$ea$ă o suprafaă de apro-imati! 5 ha.

10


11/160

4,;

35;

4;

2; 2; 4;1;;

3;C!ercinee Salc'mete )răsinete cerinee Cărpinete 0lopi uriș Sălcete lte specii de foiase

Ră inoaseș

Fi gura &. Reparti ia pădurilor pe principalele $orma iuni $orestiereț ț

9upă pro!enienă, c!ercineele 'n cea mai mare parte sunt pro!enite din lăstari, cu !'rste 'n ur de 5

ani a!'nd producti!itate milocie.

,alîmetele dein 35 ;, i au fost introduse fiind instalate de regulă 'n staiuni proprii c!ercineelor

i 'n terenurile degradate. "-tinderea salc'mului 'n staiunile proprii stearului pedunculat se

datorea$ă uurinei regenerării !egetati!e (lăstari i draoni) i a uurinei efectuării lucrărilor de

'ngriire i conducere precum i a lucrărilor de e-ploatare.

Fn urma secetelor repetate din ultimele decenii salc'metele au fost afectate de uscări, chiar i celetinere. stfel, este absolut necesar ca aceste arborete să fie substituite cu specii corespun$ătoare

condiiilor staionare.

Răşinoasele sunt repre$entate de molid , pin silvestru i pin ne%ru, care 'n total constituie 3;. 9e

regulă aceste specii au fost utili$ate 'n cultură pentru ameliorarea unor terenuri degradate. u fost

create culturi pure de răinoase i 'n amestec cu alte specii de foiase. Sunt e-puse frec!ent uscărilor

'n desebi cele de molid. Se constată că cele mai afectate sunt cele de pe e-po$iiile 'nsorite.

Celelalte formaiuni ( #răsinete- ărpinete- aerinee- plopişuri- sălete şi alte speii #oioase) au un

procent mic.

?aoritatea terenurilor fondului forestier din R9: sunt proprietate publică a statului i constituit

8; (78,3 ha) din suprafaa totală. %erenurile gestionate de unităile administrati!&teritoriale

'nsumea$ă suprafaa de 172,8 ha (21,*;), iar 4*4,7 ha (5,*;) se află 'n proprietate pri!ată

(%abelul 4).

11


12/160

Comform Codului Sil!ic (:r.8 din 21.5.7 ?onitorul Kficial al R.?oldo!a nr.4&* din

1.51.1778), pădurile din această regiune sunt 'ncadrate 'n grupa pădurilor cu funcii speciale de

protecie.

Ta*e#u# >. Re"art!&area terenur!#or ondu#u! ore%t!er a RDN "e de:!n'tor!

:r. Mun!c!"!u;Ra!on

Su"raa:a+ 1a

<Terenur!

"ro"r!etate "u*#!c' a

%tatu#u!

Terenur!#e"ro"r!etate "u*#!c'

a un!t':!#orad$!n!%trat!(-

ter!tor!a#e

Terenur!#ea#ate =n

"ro"r!etate "r!(at'

Tota#

1 ?unicipiul /ăli 444,5 22,8 & 4,8 5,*2 /riceni 8381,* 251*,1 & 73, 15,3 "dine 17,2 18*, & 87*4, 7,54 9ondueni 3871, 127, & *51,4 *,8* 9rochia 12,4 18*, & 3548,5 3,4 ăleti 781,4 1,* 14,* 1112,4 13,48 loreti *854,7 154,4 155,* *3, 8, Ilodeni 8518,4 3427,4 *8,* 15*54,3 11,77 Kcnia 3,2 1254,7 87, 8*2,7 ,8

15 R'cani 4235,* 18*,3 48,* 53,3 ,711 S'ngerei 7317,8 182, & 1154,3 12,*12 Soroca 831, 158,8 *,1 4*,4 7,

Tota# 9885?+/ 859,+? >6>+5 88/>+5 +< ?8+ ,+6 +6 +

auna R9: este relati! bogată i !ariată i este specifică sil!ostepei.ș 0rincipalele mamifere

cinegetice sunt mistre.ul- iepurele- ăpriorul- erbul pătat- vulpea- bursuul . realele de !iaă ale

acestor specii sunt preponderent masi!ele 'mpădurite i 'n primul r'nd ariile naturale proteate de stat

('n special re$er!aia tiinifică 0ădurea 9omnească). 9intre mamiferele cu blană preioasă se

'nt'lnesc !idra, nurca, derul de pădure, hermelina, dihorul de stepă, pisica sălbatică.

Fn ceea ce pri!e te fauna ac!atică ea cuprinde animalele care trăiesc 'n r'uri, lacuri, băl i, mla tone.ș ț ș

Speciile de pe ti caracetristice regiunii suntș arasul- arpul- bibanul- alăul- somnul ș .

9intre speciile de păsări pot fi numite/ ioîrlia- pro%oria- prepeli a- dropia- ra a sălbatiă- %îsaț ț

sălbatiă- bar(a albă- stîrul- privi%'itoarea- ioănitoarea etc.

Resursele solului

Resursa naturală principală a R9: sunt solurile cu bonitate 'naltă, care permit obinerea recoltelor

'nalte la culturile tehnice agricole. Spectrul $onal al 'n!eliului de sol include solurile cenuii

albice, tipice, molice # cerno$iomuri argiloilu!iale, le!igate, tipice moderat humifere (fig.4). Fn

această ordine sunt răsp'ndite solurile 'n direcia nord&sud ($onalitatea ori$ontală) i de sus 'n os

(legitatea etaării sau diferenierii altitudionale).

12


13/160

Figura '. (nvelişul de sol al regiunii de nord

/onitatea medie a solurilor este de 82 puncte (din 155 posibile). Cea mai 'naltă bonitate (84 puncte)o au solurile din raioanele "dine, /riceni, Kcnia. ceste caracteristici ale solului permit obinerea

performanelor 'n agricultură.

9in punct de !edere agroclimateric i a calităii solurilor, 'n R9: s'nt condiii fa!orabile pentru

creterea cerealelor i culturilor tehnice ($ahăr, floarea soarelui, tutun etc.). %otodată, aici e-istă cea

mai scurtă perioadă de !egetaie acti!ă i cea mai scurtă perioadă a duratei fără 'ngheuri. Fn regiune

s'nt condiii inadec!ate pentru creterea culturilor cu perioada de !egetaie mai mare. Fnsă

degradarea i contaminarea e-cesi!ă a solului, stimulate de predominarea practicilor agricoleneprietenoase mediului, ero$iune, carst i alunecări de teren, precum i de stocarea neadec!ată a

chimicalelor agricole cu termen e-pirat, pro!oacă o situaie critică 'n domeniul mediului 'n R9:.

=a aceste probleme se mai adăugă i problema gestionarii nesustenabile a deeurilor solide i

lichide, cota foarte redusă a deeurilor reciclate i a emisiilor ga$oase colectate.

)ăcămintele su#terane

"-istena i calitatea resurselor subterane s'nt determinate 'n mare parte de forma de relief care la

r'ndul său este condiionată de istoria e!oluiei i structura geologică a teritoriului, de acti!itatea

proceselor e-ogene de modelare a reliefului.

Băcămintele subterane de care dispune regiunea, 'n maoritatea ca$urilor, s'nt folosite ca materiale

de construcie. Fn regiunea sunt pre$ente următoarele tipuri de resurse ale solului

• calcarele pentru construcii s'nt larg răsp'ndite 'n raioanele Kcnia, R'cani, "dine, /riceniD• nisipurile pentru fabricarea sticlei s'nt locali$ate 'n KcniaD• resursele de gips s'nt locali$ate 'n /riceni, iar cele pentru construcii # 'n raioanele loreti,

Ilodeni, S'ngerei, Kcnia, SorocaD

13


14/160

• argila pentru producerea cărămi$ii i a iglei are o distribuie spaială largă, cele mai mari

$ăcămintele fiind locali$ate 'n raioanele loreti, Ilodeni, R'cani, S'ngerei, 9rochia, /ăli,

KcniaD• 'n raionul Soroca este !alorificat unicul $ăcăm'nt de cretă te"nică din ară, s'nt e-ploatate

zăcăminte de granit , se e-trage piatră de var , au fost descoperite zăcăminte de tripoli , care potfi utili$ai la producerea detergenilor, plăcilor pentru i$olarea termică i a $eoliilor sintetici

pentru deduri$area apei.

Fnsă !alorificarea ineficientă i insuficientă a resurselor minerale disponibile 'n regiune pro!oacă

sporirea !olumului i impactului deeurilor miniere i a celor din acti!ităile de construcie.

0iatra, gresia de Cosăui, marnele, calcarele, nisipurile i prundiul, toate resursele subterane clasate

'n categoria materialelor de construcie sunt epui$abile. cestea e-istă 'n stocuri la dimensiuni

determinate i locali$ate la preci$ie instrumentală. "-ploatarea lor poate fi efectuată fără a depăi o

limită de re$er!ă stabilită. Se practică e!aluarea stocurilor cunoscute i descoperite. Conceptual se

aprecia$ă ca nici o resursă neregenerabilă i nu poate fi creată dec't 'nlocuită de una nouă. stfel

e-tracia unui stoc de resurse neregenerabile se reduce continuu să tindă către $ero. "sena

economică a cotei $ero 'nseamnă situaia c'nd costurile de e-tracie i preparare depăesc preul lor

de piaă, cu raportul preuri # costuri subunitare.

II.>. Ca#!tatea actor!#or de $ed!u. Sc1!$*'r! c#!$at!ce

0rincipal problemă de mediu cu cel mai ridicat ni!el de comple-itate o constituie schimbările

climatice, 'ntric't produce implica ii socio&economice importante at't la ni!el na ional, c't i la ni!elț ț ș

regional&local.Cea mai importantă schimbare climatică o repre$intă fenomenul 'ncăl$irii globale, care a fost pusă

'n e!iden a de cre terea temperaturii medii anuale la suprafa a solului. Fncăl$irea globală esteț ș ț

actualmente amplificată de ga$ele cu efect de seră de pro!enien ă antropică, ceea ce determină oț

'ncăl$ire suplimentară a scoar ei terestre, fenomen cu impact nefa!orabil asupra climei, a stăriiț

ecosistemelor i a sănătă ii umane. 9intre emisiile 'n atmosferă, at't 'n procese naturale c't iș ț ș

antropice, cel mai important ga$ cu efect de sera este dio-idul de carbon.Fn general, principalele surse generatoare de ga$e cu efect de seră la ni!el regional pro!in din

acti!ită ile de producere a energiei electrice i termice prin arderea combustibililor fosili, arderi 'nț ș

industria prelucrătoare, depo$itarea de eurilor, agricultura. Cercetările ce in de acest domeniu laș

ni!el regional, demonstrea$ă, că R9: se află Gsub influena ma-imă a 'ncăl$irii climaticeH. Fn

această regiune au fost 'nregistrate cele mai semnificati!e ma-ime absolute de pe teritoriulrepublicii (N45,55C 'n anul 2555D N45,455C 'n anul 2558 i N42,455C 'n anul 2512).

14


15/160

CONCLUZII

Relieful regiunii, 'n mare parte, repre$intă o c'mpie deluroasă, puternic de$membrată de !ăi, cu o

'nclinaie generală din nord&!est spre sud&est. 9in punct de !edere peisagistic Regiunea :ord face parte din Bona de Sil!ostepă.Clima 'n Regiunea :ord este de tip continental, cu !eri călduroase i secetoase i cu ierni reci.

Regiunea este tra!ersată de cursuri de apă apar ăn'nd ba$inelor hidrografice ale :istrului i 0rutlui.ț ș

0e cursul r'ului 0rut (Costeti&St'nca) se află cel mai mare lac de acumulare din regiune.9in punct de !edere biogeografic, flora i fauna regiunii esteș specifică $onei de c@mpie i anumeș

sil!ostepa cu o gamă !ariată de plante i animale.șRegiunea dipsune de o gamă di!ersificată de resurse ale solului i subsolului.ș

III. POPULA IA I DEMOGRAFIAȚ Ș

/. Nu$'ru# "o"u#a !e!ț

Cunoaterea e!oluiilor numărului i structurilor populaiei, ale fenomenelor i proceselor

demografice, at't la ni!elul 'ntregii ări, c't i pe regiuni de de$!oltare, este esenială pentru

identificarea de$echilibrelor i proceselor cu impact negati! sau po$iti! asupra de$!oltării

economice i sociale. Krice studiu demografic 'ncepe cu determinarea numărului popula iei ceț

urmea$ă a fi in!estigate.

=a 1 ianuarie 2513 popula ia stabilă 'n R9: a fost de 777.21 locuitori, repre$ent'nd 2,58; dinț

popula ia totală a ării.ț ț

15


16/160

23%

28%30%

15%5%

Mun. Chișinău

Nord

CentruSud

UTA ă!ău"i#

Figura *. Distri#u ia popula iei în Repu#lica oldova în pro$il regional+ %,1&ț ț

Cel mai mare număr de popula ie 'n regiune, circa 1*; (ț 147.857 locuitori), se concentrea$ă 'n mun.

/ăl i i 15; (ț ș 155.11 locuitori) 'n Soroca. Fn timp ce 'n 9ondu eni locuiesc numai 4,4; ( 44.328ș

locuitori) din numărul toral al popula iei regiunii. 9istribu ia popula iei 'n profil raional este 'n mareț ț ț

măsură determinată de ni!elul de de$!oltare a acestora.

/., R!t$u# de cre tere a "o"u#a !e!ș ț

0e ansamblul anilor 2557&2513 regiunea marchea$ă un trend descendent al popula iei, 'nregistr'ndț

o scădere cu 14,* mii persoane, cea mai mare 'n profil regional.

?un. Chi inăuș :ord Centru Sud % Iăgău$ia %otal

&25555

&1*555

&15555

&*555

5

*555

15555

1*555

2555515001

$14501

$4444 $5919

1578

$8015

Figura -. odi$icarea numărului popula iei pe regiuni de dezvoltare+ %,,/%,1&+ persoaneț

0e medii de re edin ă descre terea este mai mare 'n mediul rural (cu 2,*;), ca urmare a migra ieiș ț ș ț

interne i e-terne. Fn mediul urban are loc o u oară cre tere pe tot parcursul perioadei 2557&2513ș ș ș cu

5,3;, datorită migra iei intra&regionale dinspre rural spre urban.ț

"!oluia populaiei 'n această perioadă a fost negati!ă pentru toate unităile administrati!&teritoriale

cuprinse 'n regiune, cu e-cep ia mun. /ăl i, unde numărul popula iei a crescut cu 157 locuitori.ț ț ț

16


17/160

Ta*e#u# 6. E(o#u !a "o"u#a !e! RDN =n "ro!# ter!tor!a#ț ț

..,5 .., .., ..,, ..,/A*aterea,/;,5

0@+-2R9: 1513818 1515318 15522 1552*** 77721 &14*51

?un. /alti 14155 141* 14722 14718 147857 N157/riceni 8251 8*85 8*2*1 843 843*2 &147

9onduseni 4*752 4*53 4*573 44878 44328 &1*8*9rochia 71555 7525 75122 7*51 722 &258"dinet 355 3324 272 2*3* 258 &1*33alesti 73152 72758 72*4 7237 72154 &77loresti 71555 7528 75534 7*17 74* &25**Ilodeni 2*52 218 188 1432 571 &1*Kcnita **52 *312 *588 **81 **477 &1553Riscani 85755 85*1* 7785 7478 755 &125Singerei 7355 7385 73453 73214 73188 &23Soroca 15115 15577 15533 15555 15511 &775

/./ Den%!tatea "o"u#a !e!ț

9ensitatea popula iei 'n R9: a constituit 'n anul 2513 # 77, loc Structura "o"u#a !e! "e $ed!! de re ed!n ' ! "e %e4eț ș ț ș

9in punct de !edere al distribu iei pe cele două medii de re edin ă la ni!elul R9: 'n anul 2513 seț ș ț

constată o diferen ă mare 'ntre popula ia urbană (3*,8;) i popula ia rurală (4,3;), fapt e-plicatț ț ș ț

17


18/160

prin gradul scă$ut de urbani$are 'n regiune. 0onderea popula iei urbane 'n regiuneț s&a situat sub

media na ională (41,7;)ț .

ni!el na ionalț ni!el regional0%

20%

40%

60%

80%100%

41.90% 35.70%

58.10% 64.30%

rur#

urn

Figura . 2tructura popula iei RDN în $unc ie de mediul de re edin ă+ %,1&ț ț ș ț

Fn ceea ce pri!e te structura popula iei pe se-e se constată că ponderea popula iei masculine esteș ț ț

mai scă$ută dec't ponderea popula iei feminine, situa ie similară pentru toate raioanele regiunii. 0rinț ț

urmare, popula ia masculină constituie 48,8; fa ă de popula ia feminină care repre$intă *2,3;. Ceaț ț ț

mai mare discrepană de gen se obser!ă 'n municipiul /ăli i raionul 9ondueni, unde la 1555ș

bărbai re!in respecti! 1.18 i 1.132 de femei.ș

'ăr(i) 48%*e+ei) 52%

Figura . 2tructura popula iei pe se3e în RDN+ %,1&ț

/.6 Structura "o"u#a !e! "e gru"e de (=r%t'ț

nali$'nd structura populaiei pe grupe de !'rstă, la ni!elul anului 2513 se constată că populaia cu

!'rsta aptă de muncă cuprinsă intre 1*&2 ani repre$intă segmentul maoritar in regiune, constituind

3,23; din total popula ie.ț

0onderea aferentă grupei de !'rstă 5&14 ani se situea$ă 'n urul !alorii 1,;. ar popula ia 'nț

!'rstă de peste 2 ani acoperă aproape 25; din totalul popula iei regionale situ'ndu&se peste mediaț

na ională (1,34;).ț

18


19/160

E%te de re$arcat c'+ RDN are "rocentu# ce# $a! redu% de "o"u#a:!e =n (=r%t' de $unc'

09/+,/


20/160

"dineț 2,5 13, 1,*7 47,8 5,1 1,8 22,5ăle tiș 72,1 18,* 17,55 *8,7 2,8 1,* 18,72lore tiș ,7 1*,3 18,21 *,3 3,33 18,2 17,3*Ilodeni 5,7 15,7 18,75 3,5 2,45 11,7 17,*4Kcni aț **,* ,1 14,*7 3*,4 3,8 11,7 21,44R' caniș 7,5 11, 18,15 42,2 1,1 1*,5 21,84

S'ngerei 73,1 1, 17,7 *7,4 3,5 1*,1 1,22Soroca 155,1 1, 1,* 4, 4,*4 1, 1,8

Fmbătr'nirea popula iei ridică probleme comple-e asupra e!olu iei raportului de dependen ăț ț ț

demografică (dependen ă demografică este raportul dintre persoanele neapte de muncă (persoane deț

sub 1* ani i peste 2 ani) i popula ia 'n !'rstă de muncă e-primat la 155 de persoane).ș ș ț

=a ni!elul anului 2513 raportul de dependen ă 'n R9: a 'nregistrat cel mai ridicat ni!el (* deț

persoane dependente la 155 de persoane 'n !'rstă de muncă), depă ind media pe ară.ș ț

Tot# (#ră Mun. Chi-inău Nord Centru Sud ă!ău"i#

0

10

20

30

40

50

60 51

41

58

51 51 52

Figura 11. Raportul de dependen ă demogra$ică 4persoane dependente la 1,, persoane în vîrstă deț muncă5+ %,1&

Fn profil teritorial, cel mai ridicat raport de dependen ă din Regiune se 'nregistrea$ă 'n raionulț

9ondu eni, unde la 155 de persoane 'n limita !'rstei de muncă re!in 7 de persoane dependente.ș

Cel mai scă$ut raport de dependen ă economică este 'n mun. /ăl i, situat sub media regiunii (4* deț ț

persoane dependente la 155 de persoane 'n !'rstă de muncă).

20


21/160

Mun!c!"!u# 7'# !ț

Soroca

S=ngere!

Ocn! aț

F#ore t!ș

F'#e t!șG#oden!

7r!cen!

R= can!ș

Ed!neț

Droc1!a

Dondu en!ș

0 10 20 30 40 50 60 70 80

>6

66

6?

6?

68

659

9>

9>

96

96

95

Figura 1%. Raportul de dependen ă demogra$ică în pro$il raional+ %,1&ț

/.9 M! carea natura#' a "o"u#a !e!ș ț

ndicatorul care sinteti$ea$ă micarea naturală a populaiei este sporul natural, calculat ca difierenă

'ntre numărul născuilor !ii i numărul deceselor dintr&o perioadă de referină.

Rata sporului natural la ni!elul R9: a fost preponderent negati!ă pe toată perioada anali$ată (2557&

2513), 'nregistr'nd 'n anul 2513 ni!elul de &2,O fa ă ni!elul na ional de &5,1O.ț ț

?un. /ăl i i S'ngerei sunt singurele regiuni care au marcat un spor natural po$iti! 'n anul 2513ț ș

(respecti! 5,O i 1,7O).ș

2009 2010 2011 2012 2013

$5

0

5

10

15

20

11 10.8 10.4 10.5 10.2

13.9 14.1 13.2 13.1 13

$2.9 $3.3 $2.8 $2.6 $2.8

r#t# n#t#ită(ii r#t# +ort#ită(ii r#t# /oruui n#tur#

Figura 1&. Principalii indicatori demogra$ici în RDN+ 6

%rendul negati! al sporului natural a fost determinat de scăderea continuă a ratei natalită ii i ni!elulț ș

ridicat al ratei mortalită ii.ț

21


22/160

Fn perioada anilor 2557&2513 rata natalită ii a scă$ut de la 11,5O la 15,2O, situ'ndu&se sub ni!elulț

na ional (15,O). Fn profil raional, cea mai mare rată a natalită ii a fost 'nregistrată 'n raionulț ț

S'ngerei (12,4O) i cea mai mică !aloare 'n raionul Kcni a (,4O).ș ț

2009 2010 2011 2012 2013

9.5

10

10.5

11

11.5 . .

11 11.1

10.611

10.8

10.4 10.510.2

nie n#(ion# nie re!ion#

Figura 1'. Rata natalită ii+ %,,/%,1&+ț 0

Fn ultimii ani marchea$ă o traiectorie descendentă rata totală de fertilitate, care 'n anul 2513 a

constitui 1,34, superioară ni!elului na ional. %otodată !aloarea acestui indicator se află sub limitaț

ni!elului critic (1,*). "ste de men ionat, că pentru o 'nlocuire simplă a genera iei părin ilor de cătreț ț ț

copii rata de fertilitate trebuie să constituie 2,2.

2009 2010 2011 2012 20131.1

1.2

1.3

1.4

1.5

1.33 1.311.27 1.28

1.2

1.451.41

1.35 1.36 1.3


Figura 1*. Rata totală de $ertilitate+ %,,/%,1&

Cea mai 'naltă semnifica ie a acestui indicator se men ine 'n raionul S'ngerei (1,1O). +aloriț ț

e-trem de reduse ale natalită ii sunt 'n /ăl i, Kcni a, Soroca, /riceni, unde ni!elul ratei de fertilitateț ț ț

s&a stabilit 'n limitele 1,54&1,2.

22


23/160

+un. 'ă(i

ni(#

Soro#

'rieni

ș#ni

dine(

*orești

*ăești

odeni

ondușeni

rohi#

Sn!erei

0 0.25 0.5 0.75 1 1.25 1.5 1.75

1.04

1.21

1.21

1.26

1.31

1.45

1.45

1.47

1.47

1.5

1.51

1.61

Figura 1-. Rata totală de $ertilitate în pro$il raional+ %,1&

?ortalitatea la ni!elul regiunii a fost superioară natalită ii pe ansamblul anilor 2557&2513,ț

determin'nd un spor natural negati!, situa ie 'nt'lnită i la ni!el de ară. 9e asemenea se constată, căț ș ț

regiunea are o rată a mortalită ii cu mult mai mare dec't rata la ni!el na ional ( 'n 2513 & 13,5O fa ăț ț ț

de 15,8O), plas'nd&o pe primul loc 'n ară. Cea mai mare rată a fost 'nregistrată 'n 9ondu eni (1,8ț ș

deceda i la 1555 persoane) i cea mai scă$ută !aloare s&a 'nregistrat 'n mun. /ăl i (7,1 deceda i laț ș ț ț

1555 persoane).

2009 2010 2011 2012 201302468

10121416

11.8 12.3 11 11.1 10.

13.9 14.1 13.2 13.1 13


Figura 10. 7volu ia ratei mortalită ii generale+ 6ț ț

Structura mortalită ii pe cau$e de deces rele!ă, că cele mai multe decese (1,8;) au drept cau$ăț

bolile aparatului circulator urmate de tumori (13,7;), bolile aparatului digesti! (8,3;), accidente,

into-ica ii i traumatismele (,3;).ț ș

Ta*e#u# ?. Deceda ! "e "r!nc!"a#e#e c#a%e a#e cau&e#or de dece% #a . #ocu!tor!ț

Tota# "e cau&e 7o#! a#e Tu$or! 7o#! a#e Acc!dente+

23


24/160

de dece%a"aratu#u!c!rcu#ator

$a#!gnea"aratu#u!

dege%t!(!nto4!ca !! !ț ș

trau$eRDN ,5>+6 ?58+> 8+ 5>+/ 8+5?un. /alti 714,2 45,1 253,8 82,1 3,4/riceni 1*5,4 735, 172,7 15*,2 15,*9onduseni 184,4 118,7 1,3 82,8 ,

9rochia 144,* 871,3 172, 117,* 75,2"dinet 1447,4 714,1 1,2 152,8 8,2alesti 1247,8 88,1 188,1 113,5 8,4loresti 133*,1 35, 11,2 73,4 11,5Ilodeni 13,5 3,4 1*, *,8 8*,Kcnita 14*,7 7*,8 175,3 118, 8,1Riscani 1444,2 723,1 12, 11,1 7*,Singerei 1548,8 857, 1*1, *3, ,Soroca 1282, 87,1 13, 78,7 8,7

?ortalitatea 'naltă 'n ca$ul bolilor aparatului circulator, este determinată de structura pe !'rste a

populaiei din regiune, unde este mare ponderea persoanelor de !'rstă 'naintată.

nul dintre indicatorii nelipsi i din publica iile interne i interna ionale de profil, fiind considerat unț ț ș ț

indice al bunăstării i ni!elului cultural al unui popor, este mortalitatea infantilă (numărul copiilor ș

deceda i 'n !'rstă sub un an).ț

0e ansamblul anilor 2557&2513 mortalitatea infantilă 'n regiune marchea$ă o e!olu ieț

descrescătoare, 'nregistr'nd 'n anul 2513 ni!elul de 15,2O, fa ă de 12,1O 'n anul 2557.ț ceastă

!aloare este u or superioară ni!elului na ional (7,4O).ș ț

9e i, indicatorul dat 'nregistrea$ă un trend descendent 'n perioada anali$ată, totu i ni!elul luiș ș

răm'ne a fi foarte 'nalt 'n compara ie cu ările membre ale " (3, decese la 1555 născui !ii inț ț

2512).

2009 2010 2011 2012 2013

0

2

4

6

8

10

12

1412.1 11.7

10.99.8 9.412 11.3

12.7

9.410.2

4.2 4 3.9 3.8

nie n#(ion# nie re!ion# U$28

Figura 1. Rata mortalită ii in$antile+ 6ț

Fn profil raional cel mai ridicat ni!el a mortalită ii infantile se 'nregistrea$ă 'n raionul R' caniț ș

(1,O), iar cel mai scă$ut 'n raionul ăle ti (*,O).ș

24


25/160

/.? S"eran a $ed!e de (!a 'ț ț

Speran a medie de !ia ă răm'ne a fi unul dintre indicatorii cei mai utili$a i pentru măsurarea stăriiț ț ț

de sănătate i a ni!elului de de$!oltare al unui popor.ș

Fn anul 2513 speran a medie de !ia ă 'n regiune a fost de 85,3 ani, fiind superioară ni!eluluiț ț

na ional (,7 ani).ț

e/u&i# Modo# Mun. Chișinău Nord Centru Sud

6667

68

69

70

71

72

73

68.9

72.2

70.3

68.369.2

Figura 1. 2peran a medie de via ă la na tere pe regiuni de dezvoltare+ %,1&ț ț ș

Fn perioada 2557&2513 indicatorul dat a cunoscut o u oară cre tere la ni!el regional cu 1, ani.ș ș

Ta*e#u# 8. S"eran a de (!a ' #a na tere =n RDNț ț ș

,5 , , ,, ,/mbele genuri ,8 ,8 7,8 85,5 85,3/ărba iț *,5 *,5 ,2 , 8,5emei 82,* 82,4 83,2 83,2 83,rban 7,4 7,7 85, 85, 81,2Rural ,3 ,5 7,1 7, 7,

Fn medie pe regiune femeile trăiesc mai mult dec't bărba ii cu , ani. cest decala se datorea$ăț

ni!elului mai 'nalt al mortalităii premature a bărbailor.

0e medii de re edin ă durata medie a !ieii pentru locuitorii din mediul urban a fost mai mare dec't aș ț

celor din mediul rural, respecti! cu 1,4 ani.

/.8 M!gra !aț

25


26/160

Fn ceea ce pri!e te migra ia e-ternă, la ni!elul anului 2513, din numărul total al popula iei regiuniiș ț ț

151, mii persoane (15,2;) au fost pleca i 'n străinătate. a ă de 2557 acest indicator a 'nregistrat oț ț

cre tere cu 18,;.ș

nali$'nd destina ia persoanelor plecate, se constată că 3; din acestea sunt plecate 'n Rusia. 0eț

locul doi 'n topul destina iilor se află talia, urmate de craina, 0ortugalia, sreael i Irecia.ț ș

Ta*e# 5. Po"u#a !a d!n RDN "#ecat' =n %tr'!n'tate "e 'r! de de%t!na !e+ $!! "er%oaneț ț ț

,5 , , ,, ,/%oate ărileț ,4 7,8 73,5 7,5 151,Irecia 5,* 5,3 5,4 5,3 5,*srael 1,5 5, 5,2 5,1 5,talia ,4 , ,3 *, *,0ortugalia 5,3 5,8 5, 5,3 5,

Rom@nia 5,4 5,4 5,2 P 5,3Rusia 81,1 83,1 87,3 *,* 4,2%urcia 5,2 5,2 5,5 P Pcraina 2,1 1,* 5, 5,7 1,*lte ăriț 4,4 4,1 *,2 *,1 8,7

Cel mai mult afecta i de fenomenul migra iei sunt persoanele cu !'rsta cuprinsă 'ntre 1*&24 ani iț ț ș

2*&44 ani. ceste grupe repre$intă circa 88,2; din totalul popula iei plecate peste hotare.ț

15$24 #ni 25$34 #ni 35$44 #ni 45$54 #ni 55$64 #ni /ete 65 #ni

0

5

10

15

20

25

30

35

22.2

31.4

23.6

19.8

4.6

0

Figura %,. Popula ia plecată pe grupe de vîrstă+ mii persoaneț

Fn ceea ce pri!e te reparti ia pe se-e a persoanelor plecate 'n străinătate, se obser!ă că pe toatăș ț

perioada anali$ată predomină bărba ii.ț

26


27/160

2009 2010 2011 2012 2013

0

10

20

30

40

50

60

70 60.2 62.5

66 .

26.2 27.2 27 28.5 31.6

'ăr(i *e+ei

Figura %1. Popula ia plecată în străinătate pe se3e+ mii persoaneț

Schimbările social&economice din ară au determinat o intensă mobilitate teritorială a popula iei,ț ț

caracteri$ată prin fenomenul migra iei interne. mportante mi cări a popula iei la ni!el intra&ț ș ț

regional au loc 'n regiune, mai ales se constată o migrare a popula iei tinere rurale către ora . cestț ș

fenomen este determinat 'n mare măsură de unii factori social&economici, precum oportunită i maiț

mari pe pia a muncii 'n mediul urban, ni!el de salari$are mai atracti!, concentrarea unită ilor colareț ț ș

'n mediul urban.

Fn anul 2513 la ni!elul R9:, se 'nregistrea$ă un sold negati! 'n ceea ce pri!e te migra ia internă.ș ț

9iferen a este de 1*7 de persoane 'n fa!oarea celor pleca i fa ă de cei sosi i.ț ț ț ț

2011 2012 2013

$5000

0

5000

10000

1500010881

84047354

12196

9644 8943

$1315 $1240 $1589

Soi(i e#(i Sod +i!r#tor

Figura %%. igra8ia internă determinată de sc"im#area domiciliului+ %,1&

Fn profil raional, numai 'n mun. /ăl i se constată un sold po$iti! al migra iei interne, datorităț ț

atrac iei pe care o e-ercită municipiul 'n regiune.ț

Ta*e#u# . Ana#!&a SBOT a do$en!u#u! Po"u#a !e d!n RDNț

Puncte orte Puncte %#a*e

27


28/160

&Speran a medie de !ia ă 'naltă comparati! cu alteț ț

regiuni de de$!oltare

&Cre terea speran ei medii de !ia ăș ț ț

&"-istă $one cu cre terea popula ieiș ț

& Scăderea continuă a popula iei.ț& Sporul natural negati!.& Scăderea natalită ii.ț& Rata oasă a fertilită ii.ț& ?ortalitatea infantilă 'nregistrea$ă !alori

ridicate 'n conte-t european.

& mbătr'nirea popula ieiț .& Cre terea raportului de dependen ă demograficăș ț

(!'rstnici


29/160

marchea$ă un trend descendent al popula iei, 'nregistr'nd o scădere cu 14,* mii persoane, cea maiț

mare 'n profil regional i are tendin e de scădere 'n continuare.ș ț

S"oru# natura# negat!(. ?ortalitatea la ni!elul regiunii este superioară natalită ii determin'nd un spor ț

natural negati! (&2,O 'n anul 2513).

Sc'derea nata#!t' !!ț . ?i carea naturală a popula iei se caracteri$ea$ă printr&o natalitate i fertilitateș ț ș

'n continuă scădere care se !a menine din cau$a diminuării generaiilor de !'rstă fertilă i am'narea

naterilor la !'rsta mai 'naintată.

Rata oa%' a ert!#!t' !!.ț Fn ultimii ani marchea$ă o traiectorie descendentă rata totală de fertilitate,

care 'n anul 2513 a constitui 1,34, superioară ni!elului na ional. %otodată !aloarea acestui indicator ț

se află sub limita ni!elului critic (1,*). "ste de men ionat, că pentru o 'nlocuire simplă a genera ieiț ț

părin ilor de către copii rata de fertilitate trebuie să constituie 2,2.ț

Morta#!tatea !nant!#' =nreg!%trea&' (a#or! r!d!cate =n conte4t euro"ean. ?ortalitatea infantilă se men ineț

'ncă foarte ridicată cu o rată de 15,2 deceda ă 'n !ărstă p'nă la 1 an la 1555 de născu i !ii 'n 2513ț ț (fa ăț

de 3, decese la 1555 născui !ii in 2512 'n ările "&2).ț

I$*'tr=n!rea "o"u#a !e!ț . Fn regiune se constată intensificarea fenomenului 'mbătr'nii popula iei.ț

:umărul persoanelor sub limita !'rstei de muncă i a persoanelor 'n limita !'rstei de muncă fiind 'nș

scădere, 'n timp ce numărul persoanelor cu !'rsta de peste 5 ani este 'n cre tere. R9: areș

procentul cel mai redus de populaie 'n !'rstă de muncă (3,23;), a!and cel mai mare procent de!'rstnici la ni!el na ional (17,7;).ț =ocalităile cu cel mai 'nalt ni!el de 'mbătr'nire (ponderea

pensionarilor 'n totalul populaiei depăete 25;) sunt 9ondu eni, 9rochia, "dine , /riceni, R' caniș ț ș

i Kcni a.ș ț

Cre terea ra"ortu#u! de de"enden ' de$ogra!c' 0(=r%tn!c!;adu# !2ș ț ț . Fmbătr'nirea popula iei determinăț

maorarea coeficientului de dependen ă economică. =a ni!elul anului 2513 raportul de dependen ăț ț

'n R9: a 'nregistrat cel mai ridicat ni!el (* de persoane dependente la 155 de persoane 'n !'rstă de

muncă), depă ind media pe ară.ș ț

M!gra !a $a%!(' 0e4tern' ! !ntern'2ț ș . 0onderea popula iei plecate peste hotare din total popula ie regiuneț ț

constituie 15,2;. ?oti!ul economic este principala cau$ă a emigrării popula iei cu !'rsta aptă deț

muncă. ?aoritatea migranilor (*4;) se regăsesc 'n r'ndul persoanelor tinere 'n !'rstă de 1*&34 ani.

O"ortun!t' !ț

Pro$o(area unor "rogra$e %oc!a#e or!entate c'tre a$!#!e ! co"!#ș . "-isten a pț oliticilor ce inț

de familiile cu copii i reducerea riscurilor de sărăcie printre copii inclusș e 'n strategiile sectorialeale ?inisterului ?uncii, 0rotec iei Sociale i amiliei, i a ?inisterului "duca iei care includț ș ș ț

29


30/160

măsuri pentru educa ia pre colară a copiilor de !'rsta 3&8 ani.ț ș "-isten aț Strategiei pentru protec iaț

copilului i familiei 2514&2525ș care include un ir de măsuri dedicate familiilor cu copii, 'n specialș

'n ceea ce ine de domeniul !iolen ei 'n r'ndurile copiilor, pre!enirea institu ionali$ării, dar iț ț ț ș

măsurile ce introduc conceptul de echilibru 'ntre acti!itatea profesională i responsabilită ile deș ț

familie.

Pro$o(area unor "rogra$e de %u% !nere a nata#!t' !!ț ț . "-isten a 0rogramului naional strategic 'nț

domeniul securităii demografice a Republicii ?oldo!a (2511&252*). mplicarea 0= la elaborarea

unor programme locale de sus inere a natalită ii.ț ț

E#a*orarea de "o#!t!c! de %'n'tate care (!&ea&' %c'derea $orta#!t' !! genera#e ! !nant!#eț ș .

"-isten a 0oliticii :a ionale de Sănătate a Republicii ?oldo!a pentru susinerea aciunilor !i$'ndț ț

sănătatea i bunăstarea populaiei .

Pro$o(area "rogra$e#or de atragere a t!ner!#or ! a a$!#!!#or t!nere =n RDNș . =a ni!el

interna ional e-istă o serie de programe 'ntru sus inerea tinerii genera ii, programe de studiiț ț ț

(%empus&%acis, "rasmus ?undus, G%ineret in aciuneH G"rasmusNH ), programe de sus inere aț

tinerilor 'ntreprin$ători (0:"%, 0rogramul in!esti ional G0R" 1N1,ț 0rogramul GIestiunnea

eficienă a afaceriiH), programe agricole, care !i$ea$ă direct sau indirect tineretul rural. =a etapa

actuală, cadrul uridic referitor la politicile de tineret din R. ?oldo!a se ba$ea$ă pe două documente

de ba$ă. 0rimul este =egea cu pri!ire la tineret (nr. 287&Q+ din 11 ianuarie 1777), care definete

politicile de tineret, iar al doilea # Strategia pentru tineret, !ine ca o completare firească a legii i

stabilete priorităile statului 'n domeniul tineretului.

Acce% #a centre "r!etenoa%e a t!ner!#or ! a$!#!!#orș . stfel de centre ' i propun promo!areaș

culti!area unui comportament responsabil 'n r'ndurile adolescenilor i tinerilor, prin abordarea

comprehensi!ă a necesităilor grupului intă i e-plorarea potenialului adolescentin (Centrul de

Sănătate 0rietenos %inerilor %S mun. /ăl i,ț Centrul de Sănătate pentru %ineri GSal!eH dinoraul "dine, Centrul de Sănătate pentru %ineri G0ro +iataH din oraul Soroca).

Progra$e de %u !nere a %en!or!#orț . stfel de programe ' i propun spriinirea persoanelor in !arstaș

din regiune. 0rin acest program, !'rstnicii, cu probleme de sănătate sau afla i in dificultate, !or ț

beneficia de ser!icii de asisten ă medicală i 'ngriire la domiciliu, ser!icii speciale de recuperare siț ș

ser!icii de asistenta sociala.

A$en!n 'r!ț

30


31/160

Men !nerea %c'&ut' a n!(e#u#u! de tra!ț . Republica ?oldo!a răm'ne a fi cea mai săracă ară 'n

comparaie cu ările niunii "uropene. :i!elul sărăciei 'n Republica ?oldo!a este cu 8, puncte

procentuale mai mare dec't media 'n ările "&28.

Cont!nuarea "roce%u#u! de =$*'tr=n!re a "o"u#a !e!ț i creterea presiunii populaiei !'rstniceș

asupra populaiei acti!e, cu implicaii pentru politica economică i socială.

M!gra !a a*%o#(en !#or de =n(' '$=nt %u"er!or =n a#te %tate de&(o#tateț ț ț . %oate localită ile seț

confruntă cu un fenomen migratoriu al absol!en ilor cu studii superioare.ț Salari$area precară i

condiiile necorespun$ătoare de muncă din ară continuă să influene$e tinerii absol!eni aiț

uni!ersităilor de 'n!ă ăm'nt superior săț accepte să emigre$e peste hotare. ?ai mult, unele localită iț

se confruntă i cu o emigrare a absol!en ilor de studii medii.ș ț

Sc1!$*area (a#or!#or =n a$!#!e. %redul globali$ării i amplificarea fenomenului migra ieiș ț

popula iei duce la schimbarea !alorilor patriarhale care condi ionea$ă procesul demografic (seț ț

schimbă percep ia cu pri!ire la reproducerea popula ieiț ț cu copii mai puini i părini mai 'n !'rstă).

CONCLUZII

Situaia demografică 'n regiune continuă să fie critică. Rata 'n scădere a natalită ii i a fertilită ii,ț ș ț

ni!elul 'nalt al mortalităii, emigrarea popula iei 'n !'rstă de muncă determină o reducere continuă aț

numărului populaiei, dar i o de$echilibrare a structurii pe !'rste a populaiei, ceea ce conduce la o

'mbătr'nire demografică accentuată.

ceastă situa ie este caracteristică pentru 'ntreaga ară i poate fi solu ionată doar la ni!el na ionalț ț ș ț ț

cu consolidarea eforturilor principalelor autorită i politice.ț

=a ni!el regional principalele priorită i strategice care ar trebui urmate pentru a atenua declinulț

demografic este diminuarea procesului migra ionist i sporirea ponderii popula iei cu !'rstă aptă deț ș ț

muncă. ceste priorită i pot fi atinse prin 'mbunătă irea mediului de afaceri 'n regiune i stimulareaț ț ș

acti!ită ii antreprenoriale pentru atragerea in!esti iilor străine. ceasta trebuie să implice, deț ț

asemenea, o moderni$are a infrastructurii sociale i fi$ice a regiunii.ș

31


32/160

IV. SISTEMUL DE A EZRIȘ

>.. Un!t' ! ad$!n!%trat!(e+ co$"onente a#e reg!un!!+ $un!c!"!!+ ora e+ co$une+ %ateț ș

Regiunea de 9e$!oltare :ord, include municipiul /ăli, 11 raioane (/riceni, "dine, 9ondueni,

9rochia, ăleti, loreti, Ilodeni, Kcnia, R'cani, S'ngerei, Soroca), cu o suprafaă totală de circa

15.514 6mJ.

9in regiune fac parte 31* administraii publice locale de ni!elul , compuse din *81 localităi,

inclusi! 25 de orae. ?aoritatea populaiei (peste 5;) locuiete 'n localităi de p'nă la * mii de

persoane, 25; # 'n orae i sate cu o populaie cuprinsă 'ntre * mii i 25 mii locuitori. :umărultotal de localităi din regiune constituie apro-imati! 33,; din numărul total pe ară, ponderea

32


33/160

oraelor fiind de circa 32;. 9atele desfăurate pri!ind distribuirea populaiei pe localităi cu

pre$entarea hării reelelor de localităi urbane s'nt pre$entate 'n ane-a .

9istribuia populaiei urbane se clasifică astfel

() 0'nă la * 555 locuitori # * oraeD (Ihindeti, ?ărculeti, run$ă, Costeti, /iruina)D

() * 555 # 1* 555 locuitori # 7 orae (/riceni, =ipcani, 9ondueni, Cupcini, Ilodeni, Kcnia,

Ktaci, R'cani, S'ngerei)D() 1* 555 # 2* 555 locuitori # 4 orae (9rochia, "dine, ăleti, loreti)D(+) 2* 555 # *5 555 # un ora (Soroca)D i municipiul /ăli cu 147,8 mii locuitori.

Marta reelei de localităi urbane i distribuiei populaiei pe raioane este pre$entată 'n ne-a .

>.,. Euroreg!un!

Fn pre$ent R9: participă la de$!oltarea cooperării 'n formatul a 3 euroregiuni "uroregiunea

"uroregiunea GSiret#0rut&:istruH, G0rutul de SusH i "uroregiunea G:istruHș (ne-a /).

Euroreg!unea S!retPrut-N!%tru a a!ut ca fondatori Rom@nia i Republica ?oldo!a, care la 1ș

septembrie 2552 au semnat la a i 0rotocolul cooperării transfrontaliere a "uroregiunii Siret#0rut&ș

:istruH. =a 4 decembrie 2552, la ngheni, a a!ut loc reuniunea orumului 0re edin ilor, unde a fostș ț

semnbat Statutul de func ionare a "uroregiunii Siret#0rut&:istruH. Fn anul 255* s&a 'nfiin atț ț

socia ia "uroregiunii Siret#0rut&:istruH, organism cu personalitate uridică al cărei obiecti!ț

principal 'l repre$intă absorb ia de fonduri pentru implementarea de proiecte i gestionare deț ș

fonduri.

"uroregiunea Siret#0rut&:istruH implică unită i administrati!e din Rom@nia i Republica ?oldo!a,ț ș

inclusi! 3 parteneri din R9: mun. /ăl i, raionele Soroca, lore ti i 9rochia.ț ș ș

deea 'nfiin ăriiț Euroreg!un!! Prutu# de Su% a fost 'nscrisă, la ini iati!a păr ii rom'ne, 'n %ratatulț ț

pri!ind rela iile de bună !ecinătate i colaborare 'ntre Rom@nia i craina, semnat la 2 iunie 1778.ț ș ș

=a 22 septembrie 2555, a fost semnat la /oto ani cordul de constituire al "uroregiunii H0rutul deș

SusH. Fn 2515 0re eden ia "uroregiunii este e-ercitată de către Consiliul ude ean Sucea!a.ș ț ț

"uroregiunea H0rutul de SusH include unită i administrati!&teritoriale din Rom@nia, i crainaț ș

Republica ?odlo!a, inclusi! următorii parteneri din R9: mun. /ăl i, raioanele "dine , /riceni,ț ț

S'ngerei, ăle ti, R' cani, Kcni a, Ilodeni, 9ondu eni.ș ș ț ș

Euroreg!unea N!%tru a fost constituită 'n ba$a unui cord semnat la 11 aprilie 2512 de către

repre$entan ii administra iei publice locale din Republica ?oldo!a i crainaț ț ș (ne-a C).

0artenerii din R9: sunt raioanele 9ondu eni, Kcni a, Soroca.ș ț

33


34/160

Cooperările dintre R9: i ările cu care se 'n!ecinea$ă constituie un pas important 'n de$!oltareaș ț

rela iilor de schimb cu acestea.ț

>./. Centre "r!nc!"a#e a#e reg!un!! "o#! de cre tere+ "o#! de de&(o#tareș

0rincipalul polari$ator economic i cel mai important centru industrial i comercial al R9: esteș ș

$un. 7'# !ț . Fn mare măsură toate raioanele din R9: gra!itea$ă economic i comercial cătreș

municipiul /ăli. ?unicipiul /ăli se bucură de o infrastructura relati! de$!oltată 'n comparaie cu

alte orae din regiune. ?unicipiul este intersectat de importantele artere de transport naional i

international rutiere i fero!iare. ?unicipiul dispune i de 2 aeroporturi aeroportul local /ăli&Kra

i aeroportul /ăli&=eado!eni.

0re$ena unui număr important de 'ntreprinderi industriale 'n /ăli ser!ete ca bună premisă pentru

de$!oltarea 'ntreprinderilor mici i milocii din 'ntreaga regiune, care ar putea fi integrate 'nlanurile de furni$ori pentru 'ntreprinderile mari.

Fn municipiul /ăli 'i au sediul multe instituii de 'n!ăăm'nt superior, mediu de specialitate i

profesionale, e-istena cărora repre$intă o premisă e-trem de fa!orabilă pentru de$!oltarea

economică pe termen lung a municipiului i sporirea competiti!ităii sale.

0entru a echilibra de$!oltarea economică pe ară, ?inisterul 9e$!oltării Regionale i

Construciilor a elaborat 0ropunerea de politici publice (000) care pre!ede stabilirea polilor de

cretere economică 'ntr&un singur ni!el. stfel, alături de mun. /ăl i, 'n R9: au fost identificateț

'ncă două ora e ce pot de!ini poli de cre tere economicăș ș Ed!ne ! Sorocaț ș . 0olii identifica i dispunț

de un poten ial semnificati! de influen ă la ni!elul R9:.ț ț

9irec ionarea proiectelor in!esti ionaleț ț i de infrastructură spre ora ele poli !or crea noiș ș

produceri i ser!icii, noi locuri de muncă, !or a!ea un impact de de$!oltare asupra oraelor mici dinș

!ecinătate, precum i 'n $onele rurale adiacente, contribuind astfel la o de$!oltare economică

echilibrată teritorial.

>.>. T!"o#og!a rura#-ur*an+ d!%"er%are ter!tor!a#' a ora e#or neec1!#!*rat'+ &one rura#eș

=nde"'rtateCondiiile naturale sau social&economice de de$!oltare a diferitelor regiuni impun i o puternică

difereniere sub aspectul gradului de concentrare a ae$ărilor rurale.=a ni!elul R9: se e!iden ia$ă o dispersie teritorială a localită ilor urbane neechlibrată, e-ist'nd maiț ț

multe $one lipsite de ora e. ?arginali$area urbană de$a!antaea$ă astfel de $one, ele cumul'ndș

depri!ări pe toate dimensiunile, fiind i$olate din punct de !edere social iș dispun'nd de o calitate

slabă a ser!iciilor (educa ie, sănătate, infrastructură).ț

34


35/160

Fn scopul anali$ei diferenelor 'n de$!oltarea comunităilor din acelai raion i 'ntre raioane,

?inisterul "conomiei din R. ?oldo!a calculea$ă ndicele de depri!are a ariilor mici (9?), un

indicator comple- ponderat despre localităi, care stabile te ni!elul de de$!oltare a comunită ilor ș ț

locale. ndicele dat cuprinde un set de indicatori, grupa i pe apte domenii după !enituri,ț ș

economică, demografică, asistenă medicală, educaională, a condiiilor de trai, geografică i oferășinformaii despre de$!oltarea economică a localităilor, accesul la diferite facilităi de infrastructură,

acces la educaie, ser!icii de sănătate, posibilităile bugetelor publice locale de a susine categoriile

!ulnerabile ale populaiei (persoane 'n etate, cu di$abilităi, omeri, familii cu 3 i mai muli copii),

alte informaii.ctualmente ndicii de 9epri!are sunt calcula i pentru 43 primării (localită i rurale) i indicăț ț ș

asupra ni!elului de de$!oltare al fiecărei localită i. +alorile lui sunt cuprinse 'ntre T1&43U, i aratăț

care este rangul localităii (1 # semnifică cea mai pu in de$!oltată localitate, cea mai depri!atăD 43ț

# semnifică cea mai de$!oltată localitate, cea mai pu in depri!ată).ț

Ta*e#u# . Med!a "onderat' a Ind!ce#u! a De"r!(are "e Reg!una de De&(o#tare Nord+ ,,

d ! c e # e d e d e " r ! ( a r e -

I D A M

D e " r ! ( a r e a

e ( e

n ! t u r !

D e " r ! ( a r e a

$ o g r a ! c a

D e " r ! ( a r e a

c o n o

$ ! c a

D e " r ! ( a r e a a % ! % t e n t e !

$ e d ! c a # e

D e " r ! ( a r e a

c a t ! o n a # a

D e " r ! ( a r e a

# o r d

e t r a !

D e " r ! ( a r e a

e o g r a ! c a

Regiunea :ord *41 *2 28 58 48 443 285 *2*/riceni 4 ** 2* 48 *2* *3* 28* *19ondu eniș *4 *** 151 88 282 4* 213 34*9rochia 21 *87 222 74 4*2 *38 23 44"dineț *47 1*1 8*7 38 *88 27 813ăle tiș 457 48* 428 4*8 *82 3*4 27* 4*lore tiș 41 14 24* * 4* 2 2 312Ilodeni *83 *7 3* * 45* 438 2 815Kcni aț *41 *2 142 27 424 *11 174 *2

R' caniș 11 5 23* 83 4* 38 38* **S'ngerei 487 4** 43 323 * 271 3*1 33Soroca 4** *** 2* 5* 327 31 13 377

Conform calculelor ?inisterului "conomiei pe anul 2512, cea mai depri!ată localitate rurală din

R9: se află 'n raionul ăle ti (rangul 457). Cea mai prosperă localitate din regiune este 'n raionulș

"dine (rangul ). "ste esen ial să se cunoascăț ț dificultăile cu care se confruntă popula ia dinț

perspecti!a sărăciei, astfel 'nc't să poată eficienti$a autorul acordat localită ilor de$a!antaate.ț

35


36/160

CONCLUZII

R9: are o po$i ie geografică a!antaoasă, 'n!ecin@ndu&se la !est cu Rom@nia i la nord cuț ș

craina. Regiunea face parte din trei "uroregiuni transfrontaliere, fapt ce intensifică colaborarea cu

ările !ecine. ar semnarea cordului de sociere a Republicii ?oldo!a cu niunea "uropeanaț

repre$intă o posibilitate de de$!oltare a ării respecti! a regiunii, fiind sus inută de Rom@nia ( arăț ț ț

membră a niunii "uropene).

Cel mai important centru industrial i comercial al R9: este mun. /ăl i, fiind consideratș ț

principalul polari$ator economic. lături de mun. /ăl i, 'n R9: au fost identificate 'ncă două ora eț ș

ce pot de!ini poli de cre tere economică "dine i Soroca, care !or contribui la atenuareaș ț ș

tendin elor de de$echilibrare a de$!oltării 'n cadrul regiunii.ț

V. RESURSE UMANE I PIA A FOR EI DE MUNCȘ Ț Ț

6. Po"u#a !a act!('ț

0ia a for ei de muncă oacă un rol hotăr'tor 'n asigurarea cre terii economice a unei regiuni. Creareaț ț ș

condi iilor pentru cre terea competen elor profesionale 'n scopul asigurării unui proces de produc ieț ș ț ț

performant care să dea na tere unor produse competiti!e capabile să facă fa ă cerin elor pie eiș ț ț ț

de!ine o prioritate absolută.

9in punct de !edere economic, popula ia ativăț repre$intă acea parte din popula ie care furni$ea$ăț

for ă de muncă disponibilă pentru produc ia de bunuri i ser!icii 'n timpul perioadei de referin ă,ț ț ș ț

inclu$'nd popula ia ocupată i omerii.ț ș ș

Rata de ativitate a popula ieiț # propor ia popula iei acti!e de 1* i peste 'n popula ia totală deț ț ș ț

aceea i categorie de !'rstă.ș

36


37/160

=a ni!elul anului 2513 R9: dispunea de un total de 3*4, mii persoane acti!e, constituind 2,8;

'n numărul total al popula iei acti!e pe ară. Rata de acti!itate a popula iei a repre$entat 37,;,ț ț ț

situ'ndu&se sub ni!elul na ional (41,4;) i plas'ndu&se pe locul doi 'n republică, după mun.ț ș

Chi inău.ș

Tot# re/u&i# Chișinău Nord Centru Sud

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

1235.8

360.9 354.6 328.8191.5

41.40%

53.30%

39.60% 38.90%33.70%

ero#ne #tie #t# de #tiit#te

Figura %&. Popula iea activă i rata de activitate pe regiuni de dezvoltare+ %,1&ț ș

0e ansamblul anilor 2557&2513 numărul total al popula iei economic acti!e 'n regiune a cunoscut oț

cre tere cu 13,8 mii persoane sau cu 4,52;.ș

Rata de acti!itate a popula iei acti!e marchea$ă aceea i tendin ă 'n perioada anali$ată, ating'nd 'nț ș ț

anul 2513 cel mai 'nalt ni!el & 37,5;.

2009 2010 2011 2012 2013

320

325

330

335

340

345

350

355

360

36.50%

37.00%

37.50%

38.00%

38.50%

39.00%

39.50%

40.00%

340.9

334.8

345340.3

354.6

38.70%

37.80%

39.00%38.70%

39.60%

o/u#(i# #tiă +ii /er. #t# de #tiit#te %

Figura %'. 7volu ia popula iei active i a ratei de activitate în RDN ț ț ș

Fn totalul popula iei economic acti!e at't femeile, c't i bărba ii de in ponderi apro-imati! egale peț ș ț ț

tot parcursul perioadei anali$ate (2557&2513), cu o u oară preponderen ă a femeilor 'n numărul totalș ț

al popula iei acti!e.ț

37


38/160

2009 2010 2011 2012 20130%

20%

40%

60%

80%

100%

49.49 49.34 48.7 47.78 49.49

50.51 50.69 51.3 52.22 50.51

'ăr(i *e+ei

Figra %*. 2tructura popula iei active pe se3e+ %,,/%,1&+ 9ț

6., Po"ua# !a ocu"at'ț

Popula ia oupatăț cuprinde toate persoanele de 1* ani i peste care desfă oară efecti! o acti!itateș ș

economică sau socială 'n economie.nali$a popula iei ocupate la ni!elul R9: reflectă 'n anul 2513 e-isten a a 345,7 mii persoaneț ț

ocupate. Ca pondere 'n numărul total al popula iei ocupate a ării, R9: !ine cu o contribu ie deț ț ț

27;.

0e ansamblul anilor 2557&2513 e!olu ia popula iei ocupate reflectă dinamica popula iei acti!e,ț ț ț

a!'nd o tendin ă de cre tere de apro-imati! *,;, de la 322,7 mii persoane 'n anul 2557 la 345,7ț ș

mii persoane 'n anul 2513. Rata de ocupare la fel 'nregistrea$ă o u oară cre tere 'n perioadaș ș

anali$ată maor'ndu&se de la 3,5; 'n anul 2557 la 3; 'n anul 2513.

2009 2010 2011 2012 2013

300

305

310

315

320

325

330

335

340

345

34.00%

34.50%

35.00%

35.50%

36.00%

36.50%

37.00%

37.50%

38.00%

38.50%

322.9315.6

326.9 324.5

340.9

36.60%

35.60%

37.00% 36.90%

38.00%

o/u#(i# ou/#tă +ii /er. #t# de ou/#re %

Figura %-. 7volu ia popula iei ocupate i a ratei de ocupare în RDN ț ț ș

Fn pofida 'nregistrării unor progrese ratele de ocupare at't la ni!el regional, c't i la ni!el na ionalș ț

sunt 'n continuare cu mult mai scă$ute fa ă de media " (7;).ț

38


39/160

Fn ceea ce pri!e te 'mpăr irea popula iei ocupate pe grupe de !'rstă, situa ia se pre$intă relati!ș ț ț ț

constantă pe parcursul anilor 2557&2513. 0onderea cea mai mare (28;) o de in persoanele cu !'rstaț

cuprinsă 'ntre 4*&*4 ani, urmate de persoanele cu !'rsta de 3*&44 ani (24;).

15$24 #ni) 8%

25$34 #ni) 22%

35$44 #ni) 24%

45$54 #ni) 27%

55$64 #ni) 16%

65 #ni ,) 4%

Figura %0. 2tructura popula iei ocupate pe grupe de vîrstă+ %,1&ț

9in distribu ia popula iei după acti!ită ile din economia regională re$ultă, că cea mai mare parte aț ț ț

popula iei este ocupată 'n agricultură (4*;), ser!icii (45;), industrie (15;).ț

Fn agriculută R9: pre$intă o pondere semnificati! mai mare fa ă de ni!elul national (27;). cestț

aspect repre$intă un punct slab important, deoarece 'n popula ia ocupată 'n acest domeniuț

figurea$ă 'n special lucrători pe cont propriu, lucrători familiali, cei care produc bunuri agricoledestinate consumului propiu si


40/160

Figura %. Distri#u ia popula iei ocupate pe sectoare ale economiei regionale+ %,1&ț ț

C't pri!e te structura popula iei 'n func ie de ni!elul studiilor ob inute ponderea cea mai mare oș ț ț ț

de in persoanele cu pregătire profesională (24,**;), fiind urmate de cei cu studii liceale iț ș

gimna$iale (respecti! 25,84; i 25,4*;). 0onderea persoanelor ocupate care au absol!it o institu ieș ț

de 'n!ă ăm'nt superior a fost de 1,*4; 'n anul 2513.ț

2009 2013

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

16.84 16.54

18.64 16.66

26.7 24.55

21.420.74

15.14 20.45

1.27 1.06

primar sau fără coalăș

gimna$ial

liceal

secundar profesional

mediu de specialitate

superior

Figura %. 2tructura popula iei ocupate după nivelul de instruire în RDNț

6./ o$au#Ș

Fn anul 2513 rata omaului /? 'n R9: a fost de 3,7;, situ'ndu&se pe ultimul loc 'n ară.ș ț

40


41/160

Tot# re/u&i# Chișinău Nord Centru Sud

0

10

20

30

40

50

60

70

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%

7.00%

63.1

22.613.7 16.1 10.7

5.10%

6.30%

3.90%

4.90%5.60%

o+eri ':M #t# șo+#;uui ':M

Figura &,. Nivelul oma:ului în pro$il regional+ %,1& ș

"!olu ia ratei omaului 'nregistrea$ă un trend descendent, reduc'ndu&se de la *,3; 'n anul 2557ț ș

p'nă la 3,7; 'n anul 2513. 9eclinul brusc a fost determinat de ni!elul redus al ratei de acti!itate. Fn

condi iile unei rate scă$ute de participare ni!elul relati! scă$ut al omaului este e-plicat deț ș

emigra ia de la pia a internă a for ei de muncă la cea e-ternă.ț ț ț

:umărul omerilor 'nregistra i a a!ut o e!olu ie asemănătoare ratei omaului. :umărul cel maiș ț ț ș

'nalt de omeri a fost 'nregistrat 'n anul 2515 (17,2 mii persoane), iar cel mai scă$ut # 'n anul 2513ș

(13,8 mii persoane).

2009 2010 2011 2012 2013

0

5

10

15

20

25

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%

18 19.2 18.115.8

13.7

5.30%5.70%

5.20%4.60%

3.90%

Nr. șo+eri +ii /er. #t# șo+#;uui %

Figura &1. 7volu ia oma:ului în RDN ț ș

Rata omaului pentru bărba i este semnificati! mai mare dec't 'n ca$ul femeilor i această situa ieș ț ș ț

se păstrea$ă pe parcursul ultimilor * ani.

41


42/160

2009 2010 2011 2012 2013

2

3

4

5

6

7

86.8 7

5.5 5.5

4

3.84.5

5

3.8 3.7

'ăr(i *e+ei

Figura &%. Distri#u ia ratei oma:ului pe se3e+ 9ț ș

Chiar dacă !aloarea omaului 'n regiune se situea$ă sub media na ională de *,15;, omaulș ț ș

constituie totu i una dintre principalele probleme cu care se confruntă regiunea, 'n special 'n r'ndulștinerilor. 0ersoanele din segmentul cel mai t'năr al for ei de muncă (1*&24 ani) se confruntă cu unț

risc dublu de oma fa ă de celelalte segmente de !'rstă.ș ț

Fn anul 2513 rata omaului a tinerilor 'n !ărstă de 1*&24 de ani a fost de 15,4; , de 2,8 ori maiș

mare dec't rata omaului pe regiune, care a constituit 3,7;.ș

9upă cum re$ultă din #i%. 33, rata omaului 'n r'ndul tinerilor este 'n scădere dar totu i răm'ne la unș ș

ni!el e-trem de ridicat.

2009 2010 2011 2012 20130

24

6

8

10

12

14

16 1415.2

4.6

13.2

10.4

%

Figura &&. Rata oma:ului pe grupe de vîrstă+ 9 ș

0rintre cau$ele care afectea$ă angaarea tinerilor 'n c'mpul muncii pot fi remarcate lipsa

e-perien ei profesionale, lipsa 'ncrederii din partea angaatorilor, calitatea proastă a instruiriiț

profesionale pe care o ob in tinerii.ț

42


43/160

6.> Nu$'ru# %a#ar!a !#orț

:umărul salaria ilor 'n regiuneț la sf'r itulș anului 2513 a constituit 1*5.757 persoane, fiind 'n

descre tere cu *3 de persoane (4,2;) fa ă de anul 2511. Reducerea a a!ut loc 'n toate raioaneleș ț

regiunii, numai 'n mun. /ăl i indicatorul dat a 'nregistrat o cre tere cu 15* persoane.ț ș

Ta*e#u# ,. Eect!(u# de %a#ar!a ! =n RDN =n "er!oada ,-,/ț

Tota# 7ar*a !ț Fe$e!, ,, ,/ , ,, ,/ , ,, ,/

Tota# 6?>5, 6/889 655 ? / 98 8,6 98 >/8 8? >9 86 9 8, >?,?unicipiul/ăl iț

43 471 44 333 44 *47 17 27 17 8*4 25 343 24 252 24 *87 24 25*

/riceni 7 417 81 341 4 1*2 3 84 3 14 * 2 * 51* 4 *28

9ondu eniș 545 23 5*3 2 81 2 4 2 58 3 32* 3 384 3 24*9rochia 12 *1 12 347 11 817 * 82 * ** * 34 887 872 381"dineț 12 15 12 341 11 874 513 * 85 * *2 878 481 142ăle tiș 15 5 15 *81 15 388 4 213 4 35 4 357 4 23 5lore tiș 12 14 11 85 11 *7 * 314 * 1* * 13 32 22 4*8Ilodeni 8 51 8 *21 8** 3 * 3 441 3 555 4 513 4 55 3 8**Kcni aț 71 * 81 172 3 115 2 2 75 3 81 2 27 3 2*R' caniș 7 147 5* 748 4 251 4 15* 4 1 4 74 4 855 4 82S'ngerei 15 4 15 348 7 14 4 42* 4 312 4 5*3 237 53 * 81Soroca 1* 7*5 1* 123 14 882 8 235 24 87 821 277 8 73

C't pri!e te distribu ia salaria ilor pe se-e, numărul mediu al salaria ilor 'n regiune 'n 2513 eraș ț ț țconstituit procentual din 4*,3*; bărba i i *4,*; femei.ț ș

Fn raport cu datele statistice, R9: se situea$ă sub media na ională, 'n ceea ce pri!e te ni!elulț ș

!eniturilor salariale ating'nd 'n anul 2513 ni!elul de 311,4 lei, cu 21,3; mai mult fa ă de anulț

2511.

2011 2012 2013

0

1000

2000

3000

4000 3042.23386.2

3674.2

2607 2905.3

3161.4


Figura &'. 2alariul mediu lunar #rut+ lei

43


44/160

Fn ceea ce pri!e te mărimea salariului 'n profil teritorial, mun. /ăl i pre$intă un ni!el maiș ț

semnificati! fa ă de !alorile 'nregistrate 'n alte raioane i fa ă de ni!elul regional.ț ș ț

?edia c' tigurilor anuale 'n mun. /ăl i a demonstrat o cre tere 'n perioada 2511&2513 cu 18,8;,ș ț ș

'nregistr'nd 'n anul 2513 !aloarea de 387, lei.

6.6 Ven!tur! ! c1e#tu!e#! a#e go%"od'r!!#orș

;eniturile gospodăriilor

Sursele de !enit ale populaiei determină nemilocit statutul socio&economic al persoanei, dar i

ni!elul ei de securitate economică i socială.

=a ni!elul R9: !eniturile medii disponibile pe o persoană 'n anul 2513 au constituit 1*82, lei

lunar, situ'ndu&se sub media pe ară (11,4 lei).ț

Ta*e#u# /. Ven!tur!#e $ed!! d!%"on!*!#e "e o "er%oan'+ "e reg!un! de de&(o#tare+ #e!

,5 , , ,, ,/ ,/ a 'ț,5

Tota# 11,1 1283,8 1444,8 1*5, 11,4 144,17C1! !n'uș 181,2 1847,8 2531,2 253,1 2321,5 13*,24Nord 1538,2 1174,7 1325,7 1412, 1*82, 1*1,2Centru 775,1 15,* 12*4,4 1318,2 1438,7 14*,23Sud 783, 115,8 125,1 1248,2 1417,1 14*,8

Fn ceea ce pri!e te diferen ierea !eniturilor pe regiuni, se poate remarca faptul, că 'n anul 2513, celeș ț

mai mari !enituri s&au 'nregistrat 'n mun. Chi inău (2321,5 lei


45/160

+eniturile din presta iile sociale au o pondere de 23,*;, pensiile constituind 25,;. cti!itateaț

agricolă la fel este una din sursele de !enit pentru o bună parte a populaiei, dar !eniturile generate

din aceste acti!ităi nu sunt semnificati!e, fapt ce subminea$ă rolul acestora 'n formarea !eniturilor

gospodăriilor.

C"eltuielile totale ale gospodăriilor

Fn cea mai mare parte, structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor este influenată de ni!elul

!eniturilor disponibile.

=a ni!elul na ional cheltuielile de consum medii lunare pe o persoană au 'nsumat 188*, lei. Fnț

R9: cheltuielile de consum medii lunare pe o persoană au fost de 153, lei, situ'ndu&se la 75,31;

fa ă de media pe ară.ț ț

Ta*e#u# >. C1e#tu!e#!#e tota#e a#e go%"od'r!!#or "e reg!un!+ an!,5 , , ,, ,/ ,/ a 'ț

,5Tota# 1218,4 1381,8 1*34,1 1*7, 188*, 14*,8C1! !n'uș 184,2 1721, 21,3 2243,2 2451,7 138,37Nord 157,1 121*,3 1382,5 14*3,1 153, 14,32Centru 158,2 117,1 132,* 137, 154,2 147,5Sud 7*,1 121*, 1281,5 1343,2 1*21,7 1*4,47

0rincipalele destina ii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt orientate pentru acoperireațnecesarului de consum alimentar (42,74;) după care urmea$ă cheltuielile pentru 'ntre inereaț

locuin ei (25,5*;), 'mbrăcăminte, 'ncăl ăminte (11,*;). Celelalte cheltuieli au a!ut dreptț ț

destina ie 'ngriirea medicală i sănătatea (,32;), dotarea locuin ei (3,*1;).ț ș ț

50%

2%13%23%

4% 7%/rodue #i+ent#re &ăuturi #ooie

+&răă+inte nă(ă+inte

ntre(ienre# ouin(ei

dot#re# ouin(ei n!ri;ire +edi#ă

Figura &-. 2tructura c"eltuielilor de consum+ %,1&+ 9

Fn dinamică se obser!ă că ponderea cheltuielilor pentru 'mbrăcăminte, 'ncăl ăminte scade cu 1,84ț

puncte procentuale, i cre te ponderea cheltuielilor pentru 'ntre inerea locuin ei cu 2,* puncteș ș ț ț

procentuale.

45


46/160

Condi iile de trai ț

Condiiile de locuit repre$intă un indice important al bunăstării populaiei, acestea oferind persoanei

satisfacerea necesităilor de ordin biologic, psihologic, social i familial. 9otarea locuinei cu

principalele comodităi reflectă gradul de confort al fondului locati!. Fn ultimii cinci ani dotarea

gospodăriilor 'n R9: cu principalele utilită i a cunoscut o e!olu ie po$iti!ă.ț ț

stfel, iluminarea electrică este accesibilă pentru 155; din gospodării. 37,2; din gospodării au

acces la instala iile de alimentare cu apă, 41,3; au instala ie de canali$are, 24; dispun de grupș ț

sanitar 'n interiorul locuin ei, 32,4; au baie sau du , 3*,7; sunt concetate la re eaua de ga$e.ț ș ț

Ta*e#u# 6. Dotarea go%"od'r!!#or cu "r!nc!"a#e#e ut!#!t' !+


47/160

Teei"or

*ri!ider

A/ir#tor de /r#=

M#șină #uto+#t de /ă#t

Co+/uter

M#șină +e#niă de /#ă#t

Cu/tor u +irounde

Autoturi+

'iietă

0 20 40 60 80 100 120

96

81

38

17

9

39

8

17

14

98

88

44

2729

37

13

19

10

20092013

Figura &0. (nzestrarea gospodăriilor cu #unuri de $olosin ă îndelungată+ #ucă i la 1,, gospodării ț ț

Fn general, ni!elul de dotare al gospodăriilor cu bunuri de folosin ă 'ndelungată s&a 'mbunătăit 'nț

ultimii * ani. %ot mai multe gospodării dispun de frigidere 'n anul 2513, 'n medie la 155 gospodării

re!in frigidere, faă de 1 'n 2557. =a fel, a crescut ponderea gospodăriilor care au 'n posesie o

maină de spălat rufe automat (28 unităi la 155 gospodării faă de 18), aspirator de praf (44 faă de

3) i computer (27 faă de 7).

%otodată, s&a conturat o tendină de diminuare a 'n$estrării gospodăriilor cu maină de spălat rufe

neautomată.

Consumul produselor alimentare+


48/160

0rintre produsele care se regăsesc 'n cantităi mai mici, 'n regimul alimentar al popula iei, seț

numără carnea, petele i produsele din pete, fructele.

0rin urmare, o persoană din regiune consumă 'n medie circa 3, de 6ilograme de carne pe an, 14,3

6ilograme de pete i 4,4 6g de fructe. %otodată, consumul de calorii $ilnice se ridică, 'n medie, la

2344,* de calorii. 0otri!it normelor K, consumul caloric la limita minimă a normalităii, pe persoană, 'ntr&un climat temperat i pentru condiii medii de efort fi$ic i intelectual este de 2 855

calorii.

6.9 N!(e#u# %'r'c!e!

n indicator care e-primă ni!elul de de$!oltare al unei ări i calitatea !ie ii este ndicele deț ș ț

9e$!oltare mană (9).

ndicele 9e$!oltării mane (9) este o măsură de sinte$ă a de$!oltării umane. "l măsoară media

reali$ărilor unei ări pri!ind trei dimensiuni de ba$ă ale de$!oltării umane sănătatea, educaia iș

ni!elul de trai. stfel, indicele măsoară progresele fiecărei ări la capitolul calităii !ieii, pun'nd

astfel accent pe oameni i capacităile acestora.ș

Conform Raportului :a ional de 9e$!oltare mană (2514), ndicele 9e$!oltării mane (9) aț

R9: 'n 2513 a constituit 5,8, po$i ion'nd regiunea pe locul trei 'n plan na ional. Cau$a maoră aț ț

unui ni!el redus al ndicelui de 9e$!oltare mană ine de ni!elul scă$ut de !enituri.ț

Ta*e#u# ?. Ind!ce#e de De&(o#tare U$an' ! !nd!c!! de d!$en%!une a! ace%tu!a "e %u*reg!un!+ș

,/

Reg!un! de de&(o#tare IDUInd!ce#e%'n't' !!ț

Ind!ce#eeduca !e!ț

Ind!ce#e(en!tu#u!

:ord 5,8 5,884 5,73 5,*2Centru 5,7 5,843 5,88 5,*7Sud 5,*1 5,8*8 5,42 5,*8?unicipiul Chi inăuș 5,8*8 5,53 5,42 5,41Republica ?oldo!a 5,8 5,8*2 5,82 5,*72

,ursa/ Republia Moldova/ Raportul Na ional de $e(voltare Umană 21- pa%.11 ț

48


49/160

9isparităile e-istente 'n de$!oltarea socio&economică a regiunilor sunt reflectate i de către ni!elul

sărăciei.

Tot# +un. Chișinău Nord Centru Sud

0

5

10

15

20

25

30

35

40

26.3

5.3

28.3

33.2

38

21.9

5.3

23.7

29.627.7

12.7

2.4

12.917

18.9

2009 2010 2011 2012 2013

Figura &. Rata sărăciei a#solute pe zone de dezvoltare+ 9+ %,,/%,1&

Fn anul 2513, 'n medie aproape fiecare a 8 persoană a ob inut !enituri mai mici dec't pragul sărăcieiț

absolute. Comparati! cu anul 2557 situa ia s&a 'mbunătă it, rata sărăciei mic or'ndu&se de la 2,3;ț ț ș

la 12,7; (cu 1*,4 puncte procentuale).

Fn profil teritorial R9: se situea$ă pe locul doi 'n ceea ce pri!e te ni!elul sărăciei, după mun.ș

Chi inău (2,4;). Chiinăul este a!antaat 'n comparaie cu alte regiuni ale ării, deoarece dispuneș

de factori de producere i elemente de infrastructură necesare pentru atragerea in!estiiilor i

de$!oltarea social&economică accelerată. %oate acestea asigură stabilitate acestei $one i un ni!el al

bunăstării mai ridicat 'n comparaie cu alte $one. Cel mai mult afectată de sărăcie răm'ne a fi

Regiunea Sud, cu un ni!el de sărăcie de 1,7;.

49


50/160

Ta*e#u# 8. Ana#!&a SBOT For a de $unc' =n RDNț

Puncte orte Puncte %#a*e

& or ă de muncă calificată.ț& Cre terea ni!elului mediu al salariului.ș

0redominarea popula iei 'n !'rstă de muncă.ț& Cre terea ratei popula iei acti!e i a ratei deș ț ș

ocupare.& Rata omaului la ni!el regional esteș

inferioară fa ă de media na ională.ț ț& "-isten a institu iilor uni!ersitare.ț ț&"-isten a B"=, 0 care creea$ă locuri deț

muncă. 0onderea 'naltă a centrelor

culturale.

& Scăderea continuă a popula iei.ț& 0onderea scă$ută a popula iei tinere.ț& 0onderea 'naltă a popula iei !'rstnice cuț

impact asupra pie ei muncii.ț& Kferta educa ională nu este adaptată ne!oilor ț

de calificare !iitoare nee-ist'nd mecanisme

de progno$ă i de identificare a ne!oilor ș

!iitoare. 0onderea ridicată a popula ieiț

ocupate 'n agricultură, asociată cu

accentuarea procesului de 'mbătr'nire

demografică i ponderea scă$ută a popula ieiș ț

ocupate 'n industrie.& K treime din popula ia ocupată se află 'nț

grupa de !'rstă 4*&*4 ani.& Rata ridicată a omaului 'n r'ndul tinerilor.ș

:i!elul foarte scă$ut al !eniturilor

gospodăriilor.& 0onderea relati! ridicată a cheltuielilor

alimentare 'n cheltuielile totale de consum.Capacităile autorităilor publice locale, 'n

50


51/160

ceea ce pri!ete promo!area unor politici

!iabile de ocupare a forei de muncă sunt

destul de limitate.

O"ortun!t' !țA$en!n:'r!

& cces la fonduri.

& 0rograme de moti!are a tinerilor speciali ti.ș

Stimularea de$!oltării acti!ită iiț

antreprenoriale.

& Crearea centrelor profesionale.

& Cre terea atracti!ită ii regiunii 'n !edereaș ț

men inerii i atragerii popula ieiț ș ț

& Fmbătr'nirea demografică i deficit de for ăș ț

de muncă.& Scăderea competiti!ită ii capitalului uman peț

pia a for ei de muncă.ț ț& 9ecala 'ntre formarea profesională i ofertaș

pie ei muncii.ț& "-odul


52/160

Predo$!narea "o"u#a !e! =n (=r%t' de $unc'ț . 0opulaia cu !'rsta aptă de muncă cuprinsă intre

!'rsta de 1*&2 ani repre$intă segmentul maoritar in regiune, constituind 3,23; din total

popula ie.ț

Cre terea rate! "o"u#a !e! act!(e ! a rate! de ocu"areș ț ș . 0e ansamblul anilor 2557&2513, R9: a

atestat o anumită dinamică po$iti!ă, dar modestă, a principalilor indicatori de pe pia a muncii, caț

răspuns la creterea economică 'nregistrată. Se obser!ă o stabili$are a ratei de acti!itate i a ratei deș

ocupare 'n urul ni!elului de 37;.

Rata o$au#u! #a n!(e# reg!ona# e%te !ner!oar' a ' de $ed!a na !ona#'.ș ț ț Fn anul 2513 rata

omaului /? 'n R9: a fost de 3,7; fa ă de *,15; la ni!el de ară.ș ț ț

E4!%ten a !n%t!tu !!#or un!(er%!tareț ț . Fn regiune e-istă trei institu ii superioare de 'n!ă ăm'nt careț ț

ser!esc o ba$ă pentru de$!oltarea resurselor umane, cu impact asupra de$!oltării economice a

'ntregii regiuni

E4!%ten a ZEL+ PI care creea&' #ocur! de $unc'ț . R9: este caracteri$ată de o infrastructură de

afaceri bine de$!oltată, care include $one economice libere, parcuri

profil-socio-economic red 11.02(1).docx

Documents