p smsp 571c

8/15/2019 P SMSP 571C

http://slidepdf.com/reader/full/p-smsp-571c 1/12

ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” CONSTAN AȚMASTERAT: INGINERIE I MANAGEMENT NAVAL I PORTUAR Ș Ș

DISCIPLINA: SIGURANŢĂ MARITIMĂ ŞI SECURITATE PORTUARĂ

SECURITATEA NAVEI N ZONE CUȊPIRAŢI ŞI TÂLHARI

Mastea!"#: D$%#t$ M#&a#' He%a! I$'#a A'e(a!)a

G$*a: +,-CC..).!at.: P./0$!#10)0#!20 G&e.2&e Sa%.#'es3$

4 56-7 8

CUPRINS

8/15/2019 P SMSP 571C


-0 I!t.)$3ee0 As*e3te 2e!ea'e

50 Ca$"e'e 3ae )ete%#!9 *a3t#3aea *#ate#e# %a#t#%e # ;a/$'$# a%at *e %ae

<0 D#%e!s#$!#'e # 3'as#/#3ae a3te'. )e *#ate#e

=0 P#ate#a ! G.'/$' G$#!eea ȋ

+0 M9s$# )e *e1e!#e

70 C.!3'$"##

,0 B#>'#.2a/#e

-0 I!t.)$3ee0 As*e3te 2e!ea'e

Pirateria maritimă a apărut din cele mai vechi timpuri, practic de când oamenii au

început să navige pe mare. Ţinta dintotdeauna a piraţilor a fost marfa pe care o transportănavele şi, uneori, chiar navele, dar şi bunurile personale şi banii pasagerilor şi echipajelor.

2

8/15/2019 P SMSP 571C


Întotdeauna, piraţii au acţionat acolo unde este slabă legea şi, mai ales, unde este slabă forţacare promoveaă, apără şi impune legea.

!acă în antichitate "area "editerană era un rai al piraţilor, în evul mediu, odată cudescoperirea #mericii, pirateria şi$a stabilit centrul de greutate în ona #tlanticului şi, cu

preponderenţă, în "area %araibelor. #ceasta nu a însemnat că celelalte centre tradiţionale ale piraţilor & de pe coasta nordică a #fricii sau %analul "ânecii au încetat să e'iste. (le s$au perpetuat până către secolele )*++ & )*+++ dar amploarea acţiunilor lor a scăut, astfel că,spre sfârşitul secolului )*++, pirateria din %analul "ânecii a dispărut. $au ţesut nenumăratelegende dar majoritatea au fost numai produsul fanteiei unor scriitori care au încercat săcreee o atmosferă specifică şi să romanţee o îndeletnicire care nu este decât o tâlhărieclasică dar desfăşurată pe mare. !e e'emplu, celebrul craniu cu cele două oase încrucişate,

proiectate pe un fond negru, nu au fost niciodată pavilionul piraţilor. #ceştia preferauculoarea roşie sau pavilioane de -împrumut care să le maschee adevărata îndeletnicire iar aceste pavilioane, de multe ori, erau ale unor state şi erau schimbate funcţie de interese.

Pe parcursul timpului ai fost adoptate mai multe convenţii care reglementau problematica pirateriei. Printre acestea enumerăm %onvenţia de la /0on din 1234, prin cares$a inclus în categoria actelor de piraterie atacul navelor submarine, de suprafaţă şi alaeronavelor militare împotriva vaselor comerciale ale beligeranţilor, %onvenţia de la 5enevacu privire la marea liberă din 1267, care stabileşte obligaţia statelor de a colabora lareprimarea pirateriei în marea liberă sau în orice alt loc, care nu este supus jurisdicţiei vreunuistat, %onvenţia asupra dreptului mării din 1278 de la "ontego 9a0, care a preluat normelereferitoare la intericerea şi pedepsirea pirateriei conform %onvenţiei din 1267 şi %onvenţiade la :oma din 1277 privind lupta contra actelor ilicite îndreptate împotriva securuităţii

navigaţiei pe mare, care a enumerat actele ilicite ce cad sub incidenţa noţiunii de piraterie.%onvenţia din 1278, prin articolul 1;8 stabileşte dreptul fiecărui stat ca navele sale,

militare sau cele afectate serviciului public, să capturee navele pirat. <ribunalele statuluicare a capturat nava sunt competente să judece şi să pedepsească piraţii şi să hotărască soartanavei capturată şi a bunurilor aflate la bordul ei.

50 Ca$"e'e 3ae )ete%#!9 *a3t#3aea *#ate#e# %a#t#%e # ;a/$'$#

a%at *e %ae

3

8/15/2019 P SMSP 571C


Pirateria maritimă şi jaful armat pe mare sunt asociate cu sărăcia, cele mai multe caurifiind înregistrate în onele sărace ale lumii, cum sunt #frica sau #sia de ud$(st, mai ales,unde pirateria este =un real şi mortal pericol.

În foarte multe one sărace ale #siei de ud$(st, pescarii şi marinarii deveniţi şomeri

sunt nevoiţi ca, din caua sărăciei, să se apuce de piraterie.#lte caue care determină pirateria maritimă şi jaful armat pe mare sunt tradiţia şioportunitatea. n #sia de ud$(st şi în special în +ndoneia şi >ilipine, e'istă o cultură aȊtâlhăriei şi pirateriei. Practic, ce se întâmplă pe uscat, se întâmplă şi pe mare&jafuri caredenotă o anumită cultură naţională, în sensul rău al cuvântului, mai ales că opoiţia din parteavictimelor se poate încheia cu asasinate crude.

%u 14.6;; şi, respectiv, 4.;;; insule, +ndoneia şi >ilipine sunt ideale pentru acţiunile piratereşti care au înregistrat o creştere considerabilă, mai ales după retragerea baelor ?#şi ?: din onă, în urma încheierii răboiului rece @ubic 9a0$ >ilipine şi %am :anh$*ietnamA. Principalele victime sunt pescarii, turiştii sau transfugii care se avântă inconştient

în one periculoase.Pirateria maritimă şi jaful armat pe mare sunt favoriate şi de multe alte elemente care,

prin diversitatea lor, determină şi comple'itatea activităţilor de prevenire şi combatere.>aptul că navele navigă sub pavilion de compleenţă uşureaă munca piraţilor. Ţări ca

<ailanda, +ndoneia, >ilipine, *ietnam, %hina, sunt marcate de fenomene grave de corupţiecare afecteaă autorităţile, atât civile cât şi militare.

+nternaţionaliarea transportului pe mări şi oceane are un mare impact asupra tuturor ţărilor şi determină îngreunarea monitoriării navelor şi activităţii acestora.

?n alt element important constă în caracteristicile fiice ale coastelor şi mărilor.

<âlhăria şi pirateria se practică cu predilecţie acolo unde se poate observa uşor mişcareaobiectivelor $ în pro'imitatea coastelor, în punctele obligatorii detrecere şi, mai ales, în oneunde dificultăţile de navigaţie obligă navele să meargă încet. !ar şi dacă navele au viteemari de deplasare, acest aspect a fost reolvat de către piraţi prin folosirea unor nave de atacfoarte rapide.

?n alt element favoriant este legislaţia maritimă şi legislaţia în general a unor state. /u trebuie neglijată nici capacitatea statelor riverane de a respecta dreptul maritim.

>lotele militare ale statelor în apele cărora se practică pirateria nu au capacitatea de alupta eficient cu acest flagel, deoarece dotarea lor este foarte slabă în comparaţie cu cea a

piraţilor, marile reţele care prectică pirateria dispunând de resurse financiare enorme, ceea cele permite să surclasee forţele navale din onă.

?n aspect care pare destul de straniu este implicarea forţelor navale, gării de coastă, poliţiei şi administraţiilor portuare în afaceri ilicite cu piraţii, compromiterea şi corupţiadevenind o regulă generală.

?n alt factor favoriant este şi cel al acceptării de către unele state a înmatriculăriiilegale a navelor furate, aşa numitele = nave fantomă.

<0 D#%e!s#$!#'e # 3'as#/#3aea a3te'. )e *#ate#e

4

8/15/2019 P SMSP 571C


8/15/2019 P SMSP 571C


Potrivit rapoartelor +"G, 5olful 5uineea deţine aproape J;F din totalul caurilor de piraterie şi jaf armat pe mare înregistrate în acest an. În 8;16, aceasta a fost a treia onămaritimă cea mai periculoasă de pe glob. !e la 1 ianuarie 8;1C, a e'istat o creştere cu 3CF anumărului incidentelor raportate, comparativ cu aceeaşi perioadă în 8;16. ?nor bande care au

deturnat nave în 5olful 5uineei, în 8;16, le$au fost plătite răscumpărări de până la J;;.;;;de dolari. În 8;1C, un număr de 38 de navigatori au fost răpiţi, comparativ cu 16, în 8;16.:ăpirile pentru răscumpărare au avut loc, în principal, în onele de e'ploatare a petrolului dinlargul coastei /igeriei.

Într$adevăr, pe coasta atlantică a continentului #frican în general şi în 5olful 5uineei înspecial, a fost până anul trecut o tendinţă clară de creştere a incidentelor. Pirateria maritimăaici preintă anumite particularităţi comparativ cu restul lumii.

G particularitate a pirateriei în regiune este că obiectivul pira ilor nu este furtul de vasețcaracteristic #siei sau sechestrarea echipalului pentru ob inerea de mijloace economice.țcopul este obţinerea ilegală de combustibil. +ndustria petrolieră este cea mai prosperă şi

importantă în regiune, şi de aceea combustibilul este suportul adevărat a economiilor dinonă. %u toate acestea crima organiată ameninţă industria şi e'istă tendin a de a se devoltațo piaţă neagră de ţiţei având în vedere că jefuirea navelor are ca ţintă pie e ilicite în regiune.ț

Piraţii din 5olful 5uineea au tendinţa de a merge puternic narma i şi să facă u de ȋ țviolenţă în operaţiunile lor. !eşi scopul este încărcarea cu i ei a navei, pentru a realia acestț țlucru au loc frecvent răpiri de nave şi a membrilor echipajului, care sunt uneori vându ițtraficanţilor de oameni. 5ravitatea pirateriei dobândeşte o magnitudine mai mare datoritădinamicii colaborării cu grupările teroriste care caută să se e'tindă din ahel, la vest, şi decreştere a legăturilor cu reţelele internaţionale.

Me!@#$!# )e *#ate#e ! a*e'e a%e#3a!e # Caa#>e Pirateria n aceste one a scăut substanţial şi în preent incidentele sunt neobişnuite. ȋ

9railia, Peru, %olumbia şi *eneuela sunt ţări n care se numără apro'imativ c teva eci de ȋ ȃatacuri ale mărilor n fiecare an în ultimul deceniu. #stăi ameninţarea de piraterie în aceste ȋţări a fost redusă semnificativ, deşi cauri sporadice mai apar. În 8;1J au fost înregistrate celemai puţine incidente de pe continentul #merican, doar cinci atacuri @unul din 9railia,*eneuela şi 5u0anaA şi două în %olumbia, toate acestea au avut loc în porturi. În ultimii aniatacurile în #merica au fost repreenate de atacuri ale navelor în porturi i au fost făcute deșun grup mic de oameni înarmaţi cu arme de foc sau macete. +ntenţia acestor membri era furtulde echipamente ale navelor şi bunuri ale echipajului. +ncidentele păsteaă un aspect desimilitudine cu caurile din #sia, se evită o confruntare directă cu echipajul şi preferă să fugăatunci când sunt descoperi i.ț

Piraţii vieaă petrolul din 5olful 5uineea. %el mai recent raport privind pirateria, lansatde către 9iroul "aritim +nternaţional @+"9A, confirmă preocupările e'primate în lunaianuarie de către (uropean %ommunit0 hipoKners #ssociations @(%#A, asociaţiaarmatorilor europeni, care a atras atenţia asupra numărului tot mai mare de atacuri de

piraterie în 5olful 5uineea, invitând ?( şi statele sale membre să ia măsuri imediate şi

concrete.

6

8/15/2019 P SMSP 571C


În 5olful 5uineea nu sunt aliniate flotele internaţionale navale şi nici nu e'istă o preenţă atât de larg răspândită de gări înarmate la bordul navelor comerciale. :aportul +"9evidenţiaă , de asemenea, diferenţele dintre cele două tipuri de piraterie active în #frica de(st şi #frica de *est. În 5olful 5uineea piraţii jefuiesc navele şi sechestreaă membrii

echipajului @66 de persoane anul trecutA şi numai în largul coastei /igeriei au fost raportate1J de accidente şi 12 de răpiri.

#ceste cinci loca ii repreintă 41F din totalul de 8JC de atacuri raportate n anul 8;16.ț ȋ

Proliferarea de piraţi în 5olful 5uineea este legată de prada bogată obţinută într$o onăîn care sunt e'trase în fiecare i 6 milioane de barili de petrol, care vor creşte în modsemnificativ în momentul în care vor fi active sondele offshore din #ngola şi care probabil

vor constitui noua onă de interes pentru piraterie. pre deosebire de piraţii somalei, cei de pe coastele din #frica de *est nu opereaă de pe malurile unui Ltat eşuatL şi nu dispun deascunători sigure în care să ţină prioniere echipajele şi navele pentru luni de ile. !in acestmotiv piraţii jefuiesc în special petrolierele care abia au -făcut plinul şi care încă se mai aflăîn terminale, atacându$le cu ambarcaţiuni de dimensiuni mici care ating vitee de 3; denoduri şi care au la bord 4M7 piraţi înarmaţi cu arme IalashniNov, mitraliere PI" şilansatoare de grenade, armament similar cu cel al LcolegilorL somalei.

"ai multe detalii despre modul de operare al piraţilor în 5olful 5uineea au fost furniateiarului ole 8J Gre de surse bine informate care au solicitat anonimatul. urse care e'plică

modul în care piraţii golesc reervoarele, angajând nave container mai mici aflate subcontrolul lor, sechestreaă unii dintre membrii echipajelor pentru răscumpărare, deşi, de

7

8/15/2019 P SMSP 571C


obicei, sumele cerute se limiteaă la doar câteva mii de dolari. #cţiunile sunt facilitate despaţiul maritim enorm afectat de fenomenul de piraterie, e'tins de la %oasta de >ildeş la#ngola, precum şi de incapacitatea forţelor maritime ale ţărilor africane care nu sunt înmăsură să garantee un control bun al onelor de coastă şi nici chiar al apelor teritoriale. În

ultimele luni, atacurile au scăut în 9enin şi au crescut în <ogo, %oasta de >ildeş şi 5abon.%onform celor raportate de către +"9, pentru a realia atacuri rapide, piraţii din 5olful5uineea de cele mai multe ori folosesc violenţa iar cei mai mulţi răniţi au fost înregistraţi înapele din /igeria, 9enin şi <ogo.

8

8/15/2019 P SMSP 571C


+0 M9s$# )e *e1e!#e

n onele cu risc de ac iuni piratereşti, se emite ilnic un mesaj de avertiare prin reteauaȊ țafet0/(<, la ora locală ;7;;, pe o raa de cel pu in 4;; "m peste regiunea probabilă dețatac. >ormatele acestor mesaje sunt următoareleE

O !ail0 ituation :eport, care este transmis ca un mesaj de avertiare generală, pe baadatelor raportate despre ac iunile anterioareț

O Pirac0 #ttacN Qarning, care este transmis ca un mesaj de avertiare asupra iminen eițunui atac ntr$o onă preciată. ȋ

+ncă inainte de intrarea ntr$un port sau ntr$o onă cu risc sporit de atac armat, ȋ ȋ

comandantul trebuie să ntocmească şi să pună n aplicare un plan de securitate al navei, care ȋ ȋsă cuprindăE

O prevenirea apropierii şi mpiedicarea accesului pira ilor pe navă ȋ țO n caul c nd aceştia totuşi au pătruns pe navă, reducerea posibilită ilor de jefuire a ȋ ȃ ț

mărfurilor, a proviiilor sau a efectelor personaleO asigurarea securită ii membrilor de echipaj şi a pasagerilor.ț%omandantul va stabili p nă la ce limită se vor ntreprinde măsuri de for ă mpotrivaȃ ȋ ț ȋ

agresorilor. e recomandă totuşi, să nu se dea arme de foc membrilor echipajului. e potutilia nsă alte mijloace defensive, cum ar fiE manici de incendiu, tunuri de apă, pistoale de ȋ

semnaliare, cavile etc., dar numai n circumstan ele stabilite de comandant. ȋ ț%a măsuri generale de prevenire, se vor ntreprinde următoarele ac iuniE ȋ ț1. porirea vigilen ei. "ajoritatea atacurilor vor fi descurajate dacă agresorii şi$au datț

seama că au fost observa i din timp, că echipajul a fost alarmat şi că s$a pregătit să$ițnt mpine cum se cuvine. ȋ ȃ

8. "en inerea unei supravegheri permanente viuale şi pe radar. e vor ntări posturileț ȋde veghe pe timpul nop ii, mai ales ntre orele ;1 şi ;6, cu o patrulare continuă şi un contactț ȋ

permanent prin =KalNie$talNie cu puntea de comandă, şi se va face o supraveghere radar pedistan ă scurtă a apelor din jurul navei. %hiar dacă nu este nimic de semnalat, contactul radioțdintre puntea de comandă şi posturi se va efectua cu regularitate la scurte intervale de timp.

3. tabilirea contactului radio cu autorită ile @*H>A şi convenirea semnalelor sonore dețurgen ă cu echipajul, cu navele din apropiere şi cu autorită ile.ț ț

J. nchiderea sau blocarea mijloacelor de acces pe navă. e va ridica scara de bord, seȊvor obtura nările de ancoră şi de par me, se vor incuia uşile şi tambuchiurile etc.ȃ

6. #sigurarea unui iluminat corespunător pe timpul nop ii. e vor ilumina punteaț principală şi por iunea de dană de l ngă navă. :eflectoarele din borduri vor fi pregătite, iar ț ȃechipa de patrulare va avea lanterne puternice pentru identificarea ambarca iunilor suspecte.ț

C. Pregătirea unor mijloace de apărare cum ar fi furtune de incendiu, tunuri de apă etc. pentru inerea la distan ă a poten ialilor agresori. Pompele care alimenteaă cu apă acesteț ț ț

mijloace vor fi şi ele pregătite de func ionare, asigur ndu$se totodată şi personalul necesar.ț ȃ

9

8/15/2019 P SMSP 571C


4. :educerea tenta iilor de jaf. ndepărtarea de pe punte a echipamentelor portabile,ț Ȋncuierea uşilor, evitarea e'punerii unor echipamente sau mărfuri de mare valoare. ȋ

7. tabilirea unor one de siguran ă. n caurile c nd agresorii au pătruns totuşi pe navă,ț Ȋ ȃeste foarte important să e'iste anumite one de siguran ă n care să se retragă echipajul.ț ȋ

>unc ie de amenajările de la bord şi de posibilită ile de nchidere sau de blocare a lor,ț ț ȋcomandantul va stabili aceste one, de preferin ă n jurul pun ii de comandă şi n interiorulț ȋ ț ȋcompartimentului maşini.

2. +nformarea echipajului asupra planului de securitate şi asigurarea că aceştia au nteles ȋşi re inut măsurile pe care trebuie să le ntreprindă n caul unui atac armat.ț ȋ ȋ

Pe c t posibil, se va evita răm nerea la ancoră n apropierea ărmului, n regiunile cu riscȃ ȃ ȋ ț ȋsporit de atac armat. >ie că se va alege pentru ancorarea pe timpul nop ii o onă mai depărtatățde coastă la 8;$J; "m, fie ca se va men ine nava n derivă cu motorul pregătit pentru marş,ț ȋapropiindu$se de coastă numai pentru comunicări cu agen ii sau cu autorită ile. !acă nava seț țaflă n port, trebuie aprinse toate luminile pe punte şi n borduri, n special la e'tremită ile ȋ ȋ ȋ ț

navei, pe unde pira ii ncearcă de obicei să urce nevău i. e va sigura o presiuneț ȋ țcorespunătoare la furtunele de apă din apropierea nărilor de ancoră sau de par me. e vaȃrestr nge accesul la bord printr$un singur punct. #colo se va posta o vardie solidă şi bineȃechipată, dar care nu va trebui să se biuie doar pe for a sa pentru a face fa ă unei agresiuni.ț ț*ardia va trebui să se afle n legătură prin =KalNie$talNie cu ofi erul de cart şi cu patrula de ȋ țsecuritate.

#tunci c nd pira ii au fost descoperi i l ngă navă, se vor ntreprinde următoarele ac iuniEȃ ț ț ȃ ȋ țO e va suna alarma generală pentru a pregăti echipajul şi se vor da semnale repetate cu

sirena pentru a$i avertia pe agresori că au fost ări i.ț

O e va mări vitea şi se va modifica drumul navei spre larg, dacă este posibil.O Pe timpul nop ii, se vor aprinde luminile de pe punte şi din borduri. e vor aprindeț

reflectoarele şi se va cerceta spa iul din jurul navei, pentru descoperirea şi orbireaț poten ialilor agresori.ț

O e vor alarma sta iile de pe ărm şi celelalte nave din apropiere.ț țO e vor trage focuri de avertiare cu rachete de semnaliare şi se vor pune n func iune ȋ ț

furtunele de incendiu şi tunurile de apă, stropindu$i şi in ndu$i la distan ă pe agresori.ț ȃ ț!acă pira ii au reuşit să se urce la bordul navei, atunciEțO (chipajul şi pasagerii se vor retrage n onele prestabilite de securitate, av nd grijă ca ȋ ȃ

to i să se afle mpreună.ț ȋO e va raporta situa ia prin radio şi se va cere ajutor, dacă se poate.țO e vor evita actele de bravadă pira ii pot fi narma i şi violen i. /u se va ncerca să seț ȋ ț ț ȋ

reiste prin angajarea ntr$o luptă cu pira ii, căci aceasta poate avea consecin e fatale pentru ȋ ț țnavă şi pentru echipaj.

!upă consumarea atacului, dacă s$au nregistrat cauri de vătămări corporale, nava fiind ȋn larg, comandantul va conduce nava n primul port şi va solicita de urgen ă asisten ă ȋ ȋ ț ț

medicală adecvată. n cauri de urgen ă, el poate cere prin radio sfatul unui medic. n acestȊ ț Ȋca, el va nota cu grijă mesajul radio n jurnalul sta iei radio. n caul n care e'istă temeri că ȋ ț Ȋ ȋteroriştii au amplasat ncărcături e'ploibile la bordul navei nainte de a o părăsi, ȋ ȋ

comandantul va organia imediat o cercetare sistematică şi minu ioasă a ntregii nave pentruț ȋdescoperirea lor. !acă astfel de dispoitive au fost găsite, nu se va ncerca ndepărtarea sau ȋ ȋ

10

8/15/2019 P SMSP 571C


neutraliarea lor dec t n urma consultării prin radio a unor specialişti. !acă aviul acestoraȃ ȋnu poate fi ob inut n timp util, se vor pregăti mijloacele de abandonare a navei, iar echipajulț ȋfie va sta c t mai departe de locurile n care se vor produce e'ploiile, fie chiar va abandonaȃ ȋnava la ordinul comandantului.

%omandantul trebuie să facă şi să trimită companiei un raport complet şi cuprinător asupra celor nt mplate, con in nd c t mai multe detalii posibile, inclusiv o descriere a ȋ ȃ ț ȃ ȃagresorilor, numărul şi na ionalitatea lor, numărul şi tipul ambarca iunilor folosite de ei,ț țmodul n care au pătruns la bord, precum şi reac ia echipajului sau ac iunile statului costier şi ȋ ț țale autorită ilor locale etc. %ompania va transmite acest raport autorită ilor competenteț țrom neşti. n plus, compania trebuie să facă şi un raport către +nternational hippingȃ Ȋ>ederation sau către #socia ia #rmatorilor :om ni, după ca. <rebuie informată,ț ȃdeasemenea, şi Grgania ia "aritimă +nterna ională care ine eviden a detaliată a unor astfelț ț ț țde atacuri şi promoveaă o serie de ac iuni interguvernamentale.ț

n caul unui atac pirateresc sau terorist, comandantul va nainta companiei un raportȊ ȋ

care va trebui să cuprindă următoareleEaA numele, pavilionul şi indicativul de apel al navei atacate

bA numele şi func ia celui care raporteaă @de regulă, comandantul naveiAțcA data şi ora @5"< sau localăA nt mplării incidentului ȋ ȃdA poi ia navei n momentul atacului se va precia dacă nava se afla n marş, la ancorăț ȋ ȋ

sau n port ȋeA tipul incidentului @jaf armat, piraterie, terorism, deturnare, amenin are cu bombe etc.A,ț

precum şi măsurile de prevenire şi de mpiedicare ntreprinse la bord ȋ ȋfA na ionalitatea, numărul atacatorilor şi denumirea grupului @dacă se cunoscAț

gA cererile grupuluihA duratele de satisfacere a cereriloriA numărul victimelor şi descrierea sumară a rănilor suferite

jA celelalte autorită i anun ate sau implicateț țNA starea navei şi descrierea sumară a pagubelor suferite, dacă este caullA dacă este vorba de o deturnare, se va specifica destina ia @dacă se cunoaşteA, precum şiț

dacă e'istă suficient combustibil şi apă potabilă la bordmA aranjamentele ulterioare de comunicare.

11

8/15/2019 P SMSP 571C


70 C.!3'$"##

Pregătirea continuă a oamenilor prin antrenament în situaţii de criă şi forţă majorăaduce o siguranţă şi totodată o mai bună reacţie în aceste situaţii. ('ersarea este cea mai bunămetodă de învăţare şi de aceea se recomandă antrenamente dese şi în condiţii cât mai reale.

Prima reacţia a echipajului în caul atacului piraţilor este esenţială în protejarea navei şia echipajului de acţiunile acestor infractori fără scrupule. G mai bună informare despre acestfenomen poate ajuta la prevenirea acestor atacuri la siguranţa navei şi a echipajului

!e reţinut este faptul că atât pirateria , cât şi jaful armat pe mare , nu sunt fenomene deconjunctură. (le au rădăcini adânci şi greu de distrus şi, acolo unde pe malurile mărilor şioceanelor va fi sărăcie, va e'ista şi piraterie şi jaf armat, mai ales dacă, aşa cum am maisubliniat, sunt generate şi de tradiţia locului.

,0 B#>'#.2a/#e

R1S =Pirateria maritimă, jaful armat pe mare şi terorismul maritim$ probleme ale securită iițmondiale la nceputul secolului ))+ n 5eopolitica, ȋ ȋ dr. :omulus HTB!#/, 9ucureşti, 8;1;.R8S #nnual +"9 Pirac0 :eport 8;16.R3ShttpEMMKKK.hellenicshippingneKs.comMKp$contentMuploadsM8;1CM;8M8;16$#nnual$+"9$Pirac0$:eport$#9:+!5(!.pdf

[4]httpEMMepochtimes$romania.comMneKsMnoii$pirati$vieaa$petrolul$din$golful$guineea$$$81J16;.

R6S #nnual +"9 Pirac0 :eport 8;1C.

12

http://www.hellenicshippingnews.com/wp-content/uploads/2016/02/2015-Annual-IMB-Piracy-Report-ABRIDGED.pdf


http://epochtimes-romania.com/news/noii-pirati-vizeaza-petrolul-din-golful-guineea---214150






p smsp 571c

Documents