ArheometrieArchaeometry

www.cimec.ro

www.cimec.ro

389

ANGVSTIA, 14, 2010, Arheometrie, pag. 389-412

Proiecte de arheologie aeriană în România

AbstractAt the Aerial Archaeology International Conference (AARG), held in Bucharest, 15 – 18 September 2010 (organizers:

AARG and the Institute for Cultural Memory - CIMEC), for the first time several aerial archaeology projects in Romaniawere presented. The recent developments in this field in Romania are reviewed and put in context with the tradition ofusing aerial photos for archaeology, a story of ups and downs, depending on political changes.

Although in archaeology aerial photographs have been carried out for almost a century, in Romania the interest inthis field has not been constant, while the attempts to create organizational structures, to train archaeologists and pur-sue a systematic aerial investigation program have often been disrupted by the upheavals of history.

Aerial photographs were taken sporadically also before 1940, especially to illustrate the archaeological sites underinvestigation. Some of them can be found on the Internet, like those of Carl Schuchardt, interested in the ancient citiesand fortifications between the Danube and the Black Sea, and taken during the World War I (1918). An old aerial photoof Argamum (1931) is on the website dedicated to this city, an aerial photograph of ancient Histria (commune of Istria,county of Constanţa) 1938, is well known, when Scarlat Lambrino was director of the archaeological site.

After 1998, Dinu Adameșteanu wanted to help establish a national photo archive in Romania as he did in Italy. Thebeginnings were promising: In the late sixties he offered a two years grant in Italy to Alexandru Simion Ştefan and pro-vided all his support and organisational skills to establish an aerial photo archive for archaeology at the Institute ofArchaeology in Bucharest. In mid seventies, under circumstances not pleasant to remember, the incipient photo archivehad to move to the National History Museum of Romania together with his main specialist. Several hundreds photos ofknown sites and their adjacent areas were taken. Alexandru Simion Ștefan made survey flights and oblique photos overthe rich archaeological area of Dobrudja and published papers on aerial survey and aerial photo interpretation for Romansites (Noviodunum - Isaccea, Enisala, Troesmis etc.). Ioana Bogdan-Cătăniciu used aerial photos to study the Romanlimes on the Lower Danube and the area of Alba Iulia. In 1986, Al. Simion Ştefan left the country for France and theactivity of the aerial-photo lab diminished.

After the change of the communist regime in Romania in December 1989, a difficult period of transition towards ademocratic state started, full of great hopes and terrible disappointments. In 1990, the photo archive and its small staffmoved again from the National History Museum of Romania to the newly created Direction for Historic Monuments,Ensembles and Sites (DMASI), later on transformed into the National Institute for Historic Monuments (2001). Timeswere no more favourable for aerial photo archive and its development during the nineties of the 20th century, due toslow evolution of legislation, economic hardships and lack of vision and strategy: topographic maps continued to be mil-itary secrets and access to them restricted; civil flights needed authorization and many areas were entirely banned forsurveying; there was practically no funding for aerial photography; the existing archive was kept into an improper spacefor 15 years; there was no public service to facilitate access to the content of the archive, no index or catalogue. Nonew photos were acquired and the archive continued to be hardly accessible by archaeologists.

Aerial survey was almost unused for archaeological and landscapes studies in Romania during the past twenty years.Recently a few projects of aerial archaeology revealed a growing interest in this field, starting with the aerial surveys ofIoana Oltean and Bill Hanson from the University of Glasgow (UK), in Transylvania and Southern Dobrudja (since 1998),which opened the road to other aerial photo reconnaissance projects such as Mostiştea River Valley Survey, performedby the Institute for Cultural Memory - CIMEC in the framework of an European project (‘European Landscapes: Past,Present and Future’, Culture 2000 Programme, 2004 – 2007) and Roman Sites at the Lower Danube (Strategic researchproject run by the National History Museum of Romania). A new generation of archaeologists are going to revive a tra-dition that goes back to the seventies of the 20th century, at a period when Dinu Adameşteanu played a decisive rolein introducing aerial photogrammetry in Romania, through Alexandru Simion Ştefan and his team. We are still far froma national aerial archaeology programme. Nevertheless, the first steps are valuable.

Recent projects benefitted from foreign funding and expertise are underway. By participating at those projects,Romanian archaeologists got a direct training and had the opportunity to learn how things are to be done. There is obvi-ously a growing interest among professionals in Romania towards the use of remote-sensing techniques in archaeolog-ical investigation, recording and monitoring. Aerial photography is part of new research projects funded by the Ministryof Education and Research (Strateg, Chronos). Main topics under study presented at the AARG 2010 Conference were:The Eastern Roman limes in Transylvania (Visy Zsolt, Szabó Mate, University of Pecs, Hungary and Pánczél Sz.); Burialtumuli and earthworks in the Transylvanian plain (Czajlik Zoltán, University of Budapest); The Roman frontier at theLower Danube (Ioana Oltean, Bill Hanson and Ovidiu Țentea) and Southern Dobrudja (Ioana Oltean); The tell settle-ment patterns at the Lower Danube in the 5th mil. B.C. (Radian Andreescu, Carmen Bem and Katia Moldoveanu); Studyof landscapes changes using older maps - case studies in South-East Romania (Irina Oberländer Târnoveanu, CarmenBem and Bogdan Șandric); Using satellite images to identify archaeological structures in the Banat Region, SW Romania(Dorel Micle, Adrian Cântar & alli); Non-intrusive surveying of a prehistoric site (Iepurești, Giurgiu County (A. Morintz,R. Kogălniceanu and C. J. Markussen).

We discuss the potential of aerial archaeology for the inventory and protection of our archaeological heritage.

Cuvinte cheie: România, Muntenia, Valea Mostiştei, Arheologie aerianăKey words: Romania, Muntenia, Mostiştea Valley, Aerial Archaeology

www.cimec.ro

Conferința Internațională de ArheologieAeriană AARG 2010 (15 – 18 septembrie) amarcat două premiere: prima, conferința s-aținut la București, în România; a doua,numărul contribuțiilor românești sau alproiectelor desfășurate în România a fostneașteptat de mare, ceea ce a făcut ca osingură sesiune de două ore, destinată, printradiție, țării-gazdă să fie insuficientă pentrua le cuprinde. Astfel, cercetări realizate înRomânia au fost prezentate și în seminarulpre-conferință din 15 septembrie, și însesiunea dedicată României, pe 16septembrie, și în sesiunea proiectelor dearheologie aeriană din Europa de Sud-Est, pe17 septembrie, și în expoziția de postere. Ceiaproape 100 de participanți străini,neobișnuiți cu atâtea prezentări est-europeneîn anii precedenți, au avut o plăcută surpriză(mai multe informații pe pagina web oficială aconferinței, http://aarg2010.cimec.ro).

Ce s-a petrecut la conferința AARG 2010merită niște explicații, pe care încercăm să ledăm în continuare.

Arheologia aeriană și AARGArheologia aeriană (sau aerofotogram-

metria) este o sumă de metode şi tehnici deidentificare, fotografiere, cartare şi inter-pretare a urmelor ce indică prezenţa unorsituri arheologice şi modificări ale peisajului,vizibile pe fotografii aeriene oblice şi verticalesau pe imagini satelitare. Fotografia aerianăsurprinde marcaje cauzate de diferențele deculoare din vegetație, din sol, sau evidențiatede efectele umbre/lumină care nu sunt, celmai adesea, vizibile la nivelul terenului.Studierea, inclusiv stereoscopică, și inter-pretarea acestor marcaje, rectificareafotografiilor pe baza unor puncte de controlpentru a se potrivi pe o hartă topografică șicoroborarea cu alte observații de terencompletează substanțial harta arheologică aunei zone.

Arheologia aeriană, ca metodă deteledetecție, permite localizarea precisă aunor situri cunoscute, depistarea unora noi,identificarea traseului unor structuri liniaredispărute (drumuri, canale, valuri și șanțuridefensive) care se pot întinde pe zeci și sutede kilometri, analiza amenajărilor agricole șiparcelării terenului, a modificărilor peisajuluiîn timp din cauze antropice sau naturale(schimbarea unor cursuri de apă, râuri saulacuri dispărute, eroziunea malurilor, dese-

cări, despăduriri și multe altele). Arheologiaaeriană permite, în plus, monitorizarea stăriipatrimoniului arheologic dintr-o zonă,orientarea cercetărilor de teren și a săpă-turilor arheologice și prevenirea distrugerii,într-o anumită măsură, a vestigiilor trecutului,prin depistarea și amplasarea lor pe hartă.

Deşi fotografiile aeriene sunt utilizate deaproape un secol în arheologie, în Româniaau existat preocupări inegale în acest dome-niu, iar tentativele de a crea structuriorganizatorice, de a pregăti arheologi înaerofoto-interpretare şi de a urma unprogram de investigaţii aeriene sistematice aufost adesea întrerupte de vicisitudinile istoriei.

Aerial Archaeology Research Group (AARG)este o asociație profesională internațională,înființată în 1981, cu scopul de a facilitacolaborarea, schimbul de opinii întrespecialiști, dezvoltarea și promovarea acesteimetode nedestructive de cercetare a urmelormateriale ale trecutului. Nucleul dur al AARGeste britanic, dar de-a lungul anilor a sporitcontinuu numărul membrilor din alte țări, maiales din Europa de Vest. Asociația seîntrunește în conferințe anuale, organizate defiecare dată, pe cât posibil, în altă țară, pen-tru a încuraja participarea unui număr maimare de arheologi, cercetători și studenți dințara-gazdă și țările învecinate, dar și pentrupopularizarea arheologiei aeriene ca metodăde cercetare, monitorizare și protejare apatrimoniului arheologic și peisajului.

Față de perioada începuturilor organizației,problematica a devenit mult mai complexă șiîn mai multe direcții.

Tehnicile au evoluat: au devenit posibilefotografierea digitală, scanarea cu laser dinavion, georeferențierea imaginilor și analizape calculator cu programe specifice,sistemele informaționale geografice (GIS),modelarea 3D și altele.

Sursele de imagini s-au diversificat: arhivecu un număr imens de fotografii aeriene ver-ticale, realizate în timpul celui de-al doilearăzboi mondial în scopuri de spionaj de cătreaviațiile germană, americană sau britanică audevenit accesibile și pot fi o mină de aur pen-tru arheologie. Ele surprind o realitateanterioară marilor transformări industriale șiagricole din ultima jumătate de secol. Au fostdesecretizate și făcute accesibile oricui, gra-tuit sau contra cost, o serie de imaginisatelitare înregistrate de către satelițiamericani în perioada războiului rece.

390

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

www.cimec.ro

Apariția, în iunie 2005, a serviciului GoogleEarth (http://earth.google.com) și evoluția luicontinuă în ultimii câțiva ani pune la dispozițieimagini satelitare recente, cu rezoluții din ceîn ce mai bune.

Ultimele patru decenii au însemnat șievoluții ale teoriei și practicii arheologiei,expansiuni ale metodelor și tehnicilor decercetare arheologică la teme mult maiaproape de zilele noastre decât se obișnuia:arheologia industrială, arheologia războaielor,inclusiv a celor două războaie mondiale,studierea construcțiilor defensive, aeropor-turilor și a bazelor militare din sec. XX,arheologia parcurilor și grădinilor și altele. Unavânt deosebit au luat studiile de peisaj șiorganizare a teritoriului în diverse perioadeale istoriei, repertorierea preventivă înaintede lucrări de infrastructură și construcții,monitorizarea riscurilor asupra patrimoniuluiarheologic.

Expansiunea Internetului a schimbatmodul de a comunica, de a căuta și regăsiinformație. Aceasta ridică și noi problemeetice. In general, comunicarea publică,transparența, mai ales când este vorba decercetări făcute pe bani publici, au căpătat oimportanță deosebită.

Aceste evoluții se reflectă în preocupărilede azi ale asociației AARG, în tematicasesiunilor și seminariilor organizate. Maimulte informații despre asociație se pot găsipe pagina oficială http://aarg.univie.ac.at

Proiectul european „European Landscape:Past, Present and Future” (2004 - 2007)

Alegerea locului conferinței din 2010 înRomânia s-a datorat colaborării dintre AARGși Institutul de Memorie Culturală-CIMEC, maiales după 2004, când am participat la proiec-tul european „European Landscape: Past,Present and Future” (2004-2007) și amdevenit membri ai asociației. Când ni s-apropus, acum doi ani, să organizăm oconferință anuală în România, am acceptat.Efortul nostru de gazde, mult sporit de anulde criză financiară, a fost răsplătit printr-oparticipare masivă, fiind una dintre cele maimari conferințe prin numărul de participanți,varietatea și calitatea lucrărilor.

Invitaţia de a participa la proiectul „Peisajeeuropene: trecut, prezent şi viitor” (2004-2007)(ht tp: / /www.muzarp.poznan.p l/EuLandscapes/index.htm), în cadrul progra-

mului Cultura 2000 al Uniunii Europene, afost pentru noi o şansă care a venit într-unmoment potrivit. CIMEC este un institut dedocumentare informatizată a patrimoniuluicultural naţional cu o experienţă de 30 de anişi administrează bazele de date naţionale,arhive digitale şi de imagini şi fişierul centralal patrimoniului cultural. Din anul 2000, caurmare a Ordonanţei nr. 43 din 30 ianuarie2000 privind protecţia patrimoniului arheo-logic şi declararea unor situri arheologice cazone de interes naţional (republicată întemeiul art. IV din Legea nr. 258/2006 pentrumodificarea şi completarea OrdonanţeiGuvernului nr. 43/2000), institutul nostruadministrează baza de date a RepertoriuluiArheologic Naţional (RAN). În aceastăprivință, țara noastră a început târziu să-șialcătuiască un repertoriu național minimal,după abandonarea sau eșecul unor încercărianterioare1.

Primele situri înscrise în baza de date RANau fost cele circa 4.200 de situri şi monu-mente arheologice din proiectul pentru ListaMonumentelor Istorice (LMI) alcătuit deDirecția Monumentelor, Ansamblurilor șiSiturilor Istorice (DMASI) în 1991 și introdusăla CIMEC într-o bază de date, la solicitareaMinisterului Culturii, între 1993 și 1999.

Lista monumentelor istorice nu conțineadecât date sumare de localizare adminis-trativă, perioadă şi tip de sit. Din păcate,siturile înscrise în Lista monumentelor istoricenu aveau nici localizări geografice precise,ceea ce făcea extrem de problematicăprotejarea lor. Identificarea și culegerea coor-donatelor geografice pentru mii de situriarheologice este costisitoare şi se poateîntinde pe o perioadă lungă de timp, încondițiile în care numărul celor care pot săfacă astfel de activități este mic.

La CIMEC am adăugat, an de an, informaţiidin documentele primite de la minister înlegătură cu cercetarea arheologică (fişe desit, rapoarte de cercetare arheologică, fişetehnice de cercetare arheologică), dinrepertorii arheologice judeţene publicate şialte surse bibliografice, activitate finanțată deMinisterul Culturii și Patrimoniului Naționalprin contracte anuale. În zece ani baza dedate RAN a crescut de trei ori (la peste13.000 de situri cu peste 20.000 de entităţiarheologice repertoriate), iar calitativ s-aîmbogățit cu peste 25.000 de referințe biblio-grafice, 11.500 de descrieri, 2.000 de

391

Proiecte de arheologie aeriană în România

www.cimec.ro

coordonate geografice, imagini și alteinformații.

Ca registru național, actualizat zilnic prinadăugări de înregistrări, corecții, completăride informație, Repertoriul este util arheo-logilor, administrației și publicului dacă esteaccesibil. În plus, orice cerere de autorizare aunei cercetări arheologice trebuie să invocecodul RAN unic al sitului. De aceea, un extrasdin baza de date, actualizat frecvent, poate ficonsultat on-line de pe situl web la ministeru-lui sau la adresa http://ran.cimec.ro (Fig. 1)și direct din serverul cartografic cu hartadigitală a României (scara 1:100.000), laadresa: http://map.cimec.ro (Fig. 2).Publicarea pe hârtie ar fi nu doar costisitoare,dar nici nu ar putea ține pasul cu ritmulschimbărilor. Accesul la datele de interespublic permite și semnalarea unor erori carepot fi corectate mai repede.

Totuși, decalajul între ceea ce esteînregistrat în RAN și ceea ce ar trebui să fie,ținând seama de suprafața țării, de întindereacronologică a vieții umane în această arie, dinpaleolitic până în perioada modernă, esteimens. Comparativ cu țări asemănătoare camărime, România ar trebui să aibă înRepertoriu cel puțin 100.000 de situri. Unadintre sursele de creștere poate fi arheologiaaeriană, metodă nedestructivă, relativ puțincostisitoare în raport cu suprafețele acoperite,utilizată și în alte țări pentru inventariereaarheologică.

Prin participarea la proiectul „Peisajeeuropene”, arheologi ai institutului nostru șialți colegi români au putut învăţa de la colegistrăini experimentaţi cum să foloseascăfotografiile aeriene pentru identificarea şilocalizarea precisă a siturilor.

Contribuţia institutului la proiect a avut treiscopuri principale:

• instruirea personalului de la CIMEC şi aaltor arheologi români în privinţa metodelorde teledetecţie folosite în prezent înarheologie şi studiile de peisaj;

• realizarea unui proiect pilot pentru înre-gistrarea siturilor arheologice şi peisajelor dinzona aleasă pentru studiu, prin investigaţieaeriană şi interpretarea ulterioară a fotogra-fiilor aeriene;

• sporirea informaţiilor despre siturilecunoscute din zona pilot şi depistarea unoranoi pentru completarea bazei de date RAN.

Pentru pregătire, în primul an al proiectu-lui, în luna mai 2005, cu finanţare din

proiectul Cultura 2000 şi alte fondurieuropene (Reţeaua de excelenţă EPOCH, dincare a făcut parte CIMEC între 2004 – 2008)am organizat la Buşteni, în România, un cursde pregătire internaţional de o săptămânăintitulat: „Peisaje culturale europene: oabordare interdisciplinară”, la care s-auînscris 34 de cursanți, majoritatea români(detalii pe pagina web a seminarului,http://www.cimec.ro/Evenimente/Busteni2005/index.html). Cursul s-a încheiat cu o masărotundă și o expoziție la București2, la care auparticipat reprezentanţi ai Ministerului Cultu-rii, cercetători de la muzee şi institute dinBucureşti, pentru a discuta importanţa unuiprogram de fotografiere aeriană pentruarheologie în România. Totul a rămas la nivelde bune intenții...

Pe parcursul proiectului european, am par-ticipat la cursuri practice de fotografiereaeriană şi interpretarea fotografiilor aerieneţinute în Marea Britanie, în 2006 şi în Italia, în2007. Membrii echipei au devenit membri aiGrupului de Cercetare pentru ArheologieAeriană (AARG) şi au participat la conferinţeanuale ale AARG sau la întâlniri de lucru înBelgia (2005), Marea Britanie (2006),Danemarca şi Republica Cehă (2007), Siena(2009). Am stabilit o colaborare strânsă cuunul din specialiştii cei mai cunoscuţi dinMarea Britanie, Rog Palmer (CambridgeAirphoto Service), care a lucrat cu noiîncepând din 2005 și până în prezent.

Pentru practică, am ales ca zonă pilot pen-tru aplicarea tehnicilor de fotografiere aerianăvalea inferioară a râului Mostiştea, la sud-estde Bucureşti, în bazinul inferior al Dunării,acolo unde se află una din zonele relativbogate din punct de vedere arheologic dinRomânia, de la începuturile preistoriei până înepoca modernă, fără însă să fie o zonăexcepțională. Multe situri arheologice au fostdistruse sau se află în pericol de deterioraresau dispariţie din cauza factorilor antropici şidezvoltării moderne (mai ales reamenajareahidrotehnică a cursului râului acum treidecenii. Dar alegerea noastră a avut şi alteconsiderente:

• apropierea relativă de Bucureşti (şi deciposibilitatea de a utiliza aeroportul Clinceni,de lângă București, fără a mai avea nevoie dealimentare pe un aeroport intermediar);

• relaţiile bune cu muzeele şi arheologiicare lucrează în zonă, de la care puteam primiasistenţă;

392

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

www.cimec.ro

• interesul de a aplica tehnici deteledetecţie într-o zonă arheologică aproapelipsită de structuri de piatră, fără vestigiiromane, cetăţi sau castele medievale vizibile.

În cadrul zonei studiate, am avuturmătoarele obiective:

• îmbogăţirea Repertoriului ArheologicNaţional prin determinarea localizării exacte asiturilor cunoscute şi prin descoperirea şiînregistrarea celor necunoscute până atunciîn urma studierii fotografiilor aeriene, asurselor din arhive, fotografiere digitală şicartografiere digitală;

• folosirea materialul strâns la compilareahărţii siturilor arheologice, monumentelor şipeisajelor şi crearea unei arhive digitaleasociate;

• identificarea schimbărilor intervenite înpeisaj în ultimele decenii prin comparareafotografiilor aeriene mai vechi cu cele mairecente;

• aducerea informaţiilor arheologice lacunoştinţa publicului şi a factorilor de deciziedin domeniul resurselor culturale, cât şicercetătorilor prin intermediul sitului web alInstitutului (http://map.cimec.ro).

Mostiştea este un râu lung de 90 de kmcare curge prin Câmpia Română şi se varsă înDunăre printr-un liman. Bazinul hidrografic alMostiştei acoperă 1700 km2. Fiind o zonăpropice pentru agricultură, pescuit şi creşte-rea animalelor, dar şi o cale comercială de-alungul râului care făcea legătura întredealurile subcarpatice bogate în sare şiPeninsula Balcanică, la sud de Dunăre, lipsităde această resursă, zona a fost locuităcontinuu din neolitic şi Latène până înperioada medievală şi modernă, cu suişuri şicoborâşuri, în funcţie de evoluţiile istorice3.Perioadele cele mai înfloritoare au fosteneoliticul (culturile Boian și Gumelnița),perioada medievală timpurie (o explozie deașezări de tip Dridu, legate probabil deperioada de stabilitate adusă de Primul ȚaratBulgar și apoi de revenirea Imperiului Bizantinpe linia Dunării în sec. al XI-lea) şi perioadasecolelor XIV-XVII.

La vărsarea râului în Dunăre era un vadimportant, care asigura trecerea sprePeninsula Balcanică, către Silistra, Varna,Târnovo şi Adrianopole. Deşi este un râu decâmpie secundar, cu debit de apă inconstant,Mostiştea forma în zona dinspre Dunăre maimulte lacuri, care au fost desecate în anii ‘70.

Bogăţia de peşte din aceste lacuri a făcut caîn perioada medievală, Mostiştea inferioară săfie principalul furnizor de peşte pentrucapitala Ţării Româneşti (pe “DrumulBucureştilor”, menţionat în documentelevremii), dar şi pentru sud-estul Transilvaniei.În porţiunea de vărsare în Dunăre existau odensitate de sate şi de vămi interne, dintrecare s-a ridicat târgul Cornăţel (azi comunaMănăstirea, după numele aşezământului ridi-cat de domnitorul Matei Basarab la mijloculsec. al XVII-lea), unde era şi schelă4. După1974, lucrările de amenajare hidrotehnică aleMostiştei au condus la realizarea unei salbede lacuri şi baraje, care au dus la inundareaunor maluri şi insule şi la schimbareasemnificativă a peisajului.

Prima etapă a proiectului a constat înachiziţionarea, studierea şi procesarea uneiserii de peste 150 de materiale cartografice şialtele similare, dintre care amintim: 49 dehărţi din anul 1960, scara 1:25.000, 16 pla-nuri cadastrale la scara 1:5.000, datând dinanii 2003–2005, 26 de ortofotoplanuri dinperioada 2003–2005, 26 de fotografii aerieneverticale din anii 1972, 1977 și 1986 (toatenecesitând geo-referenţiere) şi 5 benzisatelitare pe suport digital (CORONA), datânddin perioada 1968–1972, recent desecretizate.

În a doua etapă am beneficiat de colabo-rarea muzeelor arheologice din apropiereazonei cercetate - Muzeul Civilizaţiei Gumelniţadin Olteniţa (dr. Done Șerbănescu) şi MuzeulDunării de Jos din Călăraşi (dr. MarianNeagu), dr. George Trohani de la MuzeulNaţional de Istorie a României - care au veri-ficat situri pe teren, le-au fotografiat, auînregistrat coordonatele geografice aleacestora cu GPS şi au explorat surse docu-mentare publicate şi inedite (bibliografice,cartografice şi fotografice).

S-au efectuat mai mult de 40 de zile decercetare pe teren în 2006 şi 2007. Unele dinaceste situri nu fuseseră vizitate de cândfuseseră semnalate pentru prima oară înliteratura arheologică, din anul 1923. Cei careau făcut aceste vizite în zonă au identificatlocalizările precise ale siturilor, au înregistratstarea lor actuală de conservare, au înre-gistrat coordonatele GPS, au făcut fotografiidigitale fiecărei localizări şi au marcat siturilepe hărţile topografice. De asemenea, aucompletat fişele siturilor pentru a fi transfer-ate ulterior în baza de date în vederea creăriiunor arhive digitale pentru fiecare sit.

393

Proiecte de arheologie aeriană în România

www.cimec.ro

Din cauza inundațiilor din vara 2006, primacampanie de fotografiere aeriană s-a pututface în iulie 2007 (Fig. 3). Deşi luna iulie nueste de obicei ideală pentru fotografiereaeriană arheologică, aceasta a dat posibi-litatea de a înţelege mai bine peisajele şi de aaplica, pentru prima oară în timpul unui zborindependent, metodele şi cunoştinţele acu-mulate în timpul cursurilor de pregătire orga-nizate în cadrul proiectului. A fost survolatăzona cu un avion Cessna SkyHawk 172H(AeroJet Service) şi s-au făcut peste 200 defotografii cu o cameră foto Canon EOS 400D,de la o înălțime de 400 – 500 de metri, coor-donatele geografice ale siturilor şi traseul dezbor fiind înregistrate cu GPSMap 196 şiGPSMap 76 Garmin.

Văzută de sus, Mostiștea are un curssinuos, cu sate înșiruite pe ambele maluri,aproape de apă, cu vegetație săracă, aproapelipsită de arbori și cu intervenții antropicerecente: baraje, lacuri, foste zone joaseinundate (Fig. 4). Un reper ușor de identificatvizual este tell-ul eneolitic de la Sultana –Malu Roșu, pe malul Iezerului Mostiștea.Poziția lui dominantă trebuie să fi fost la felde impresionantă și în antichitate (Fig. 5).

Tot în iulie 2007, Carmen Bem a făcut treizboruri de fotografiere la vest de București,pe Valea Neajlovului, în microzona arheolo-gică Bucșani. Au fost reperate amenajări depământ: tell-uri și așezări de epoca bronzuluiamplasate pe promontorii ale râului Neajlov(Fig. 6) și amenajări militare din primul războimondial. Din cauza perioadei târzii pentrustadiul de vegetație, nu au fost observatemarcaje de culoare care să indice prezențaunor intervenții antropice.

În 2008 am ales ca perioadă propiceobservării urmelor specifice sfârşitul lunii mai,respectiv începutul lunii iunie. Am beneficiatde participarea lui Rog Palmer (CambridgeAirPhoto Service), care ne-a asistat atât întimpul zborurilor cât şi în perioada deprelucrare a rezultatelor. Împreună am stabilitdin vreme traseul pe care urma să-lparcurgem, am pregătit hărţi topografice pecare reuşisem să le achiziţionăm, am stabilitca survolarea să se facă prin linii paralele suc-cesive imaginare situate cam la aproximativ 1km distanţă unele de altele, pentru a acoperitoată zona iezerului Mostiştea. În timpulzborului însă am abandonat această metodă,deoarece era mai simplu să survolăm malurilelacului, economisind astfel combustibilul pe

care l-am fi consumat dacă petreceam foartemult timp deasupra apelor respectând traseulimaginar propus. Am putut observa marcajeîn vegetație extrem de relevante pentruexistența unor necropole și locuiri (de exem-plu, la Preasna Veche - Cioflinceni) (Fig. 7),afectarea unor situri de lucrări de construcțiea unor drumuri (Tăriceni) și vetre de satepărăsite (Fig. 8).

Un alt zbor de fotografiere a urmărit valeainferioară a Argeșului, cu terasele ei înalte,vegetația abundentă, densitatea de locuiremai mare comparativ cu Valea Mostiștei șilinia Dunării de la Oltenița până aproape deGiurgiu. În această zonă sunt multe situriarheologice importante, pe care le-amfotografiat: Popești, Gumelnița, Pietrele,Radovanu, Căscioarele, Greaca - ȘuvițaHotarului și altele (Fig. 9).

În 2009 am extins aria de investigare sprevest, pe Vedea, Teleorman și Olt, pe ambelemaluri, de la Corabia până la Cozia (douăzboruri la mijloc de iunie). Dacă pe zonaVedea – Teleorman numărul siturilor identifi-cate a fost destul de mare, pe Olt am fostdezamăgiți de masivitatea intervențiilormoderne și, ulterior, am înțeles că nici traseulde zbor ales, prea aproape de cursul actual alrâului, nu a fost bun pentru depistarea unorurme istorice (Fig. 10).

În noiembrie 2009 și martie 2010 amîncercat să folosim zilele senine, însorite, aleunei perioade lipsite de vegetație pentrufotografierea unor structuri de pământ carenu sunt suficient de evidențiate în perioadelecu vegetație abundentă. Am obținut imaginide-a dreptul spectaculoase pentru zeceașezări neolitice din zona râurilor Vedea –Teleorman (Fig. 11, 12).

Tot în 2010, în iunie, am făcut un prim zborde repertoriere aeriană într-o arie nouă pen-tru noi, spre est, de-al lungul văii inferioare aIalomiței și Dobrogea centrală și de nord, dela Hârșova la Capidava, de-a lungul Dunării,la Agighiol spre nord, malul Razelmului și allacului Sinoe de la Sabangia până la Histria șiUlmetum (Pantelimonul de Sus) spre sud(Fig. 13). Am identificat un număr mare desituri arheologice, unele cunoscute, dar altelenoi (Fig. 14).

Fotografiile realizate au fost inventariatefolosind un tabel Excel, iar câteva au fostrectificate şi comparate cu cele anterioareachiziţionate de la Autoritatea Naţională deCadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI),

394

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

www.cimec.ro

realizate în 1972 şi 1986 şi cu diverse imagi-ni satelitare, pentru a observa cât de mult aufost afectate siturile arheologice şi peisajul înultimele patru decenii. Ne-am concentrat maiales pe zona Sultana, unde am putut comparaeroziunea malului lacului, observa evoluţiasăpăturilor arheologice în timp (în cea maimare parte nepublicate, pentru unelepierzându-se și documentația de șantier!) șiraporturile spațiale cu alte puncte cunoscuteși cercetate în apropiere.

Situl arheologic eneolitic de lângă satulSultana, înscris în Lista MonumentelorIstorice ca sit de categoria A, a furnizat îndecursul timpului un bogat material arheolog-ic. Situl este localizat pe o terasă înaltă aiezerului Mostiştea, erodată în mare parte. Semai păstrează doar o zonă de circa 30 x 35 m.În anii 1920 a fost primul sit reprezentativ alculturii Gumelniţa cercetat arheologic.Săpături mai extinse s-au făcut în 1975 dar,din nefericire, nu s-a publicat nici un raport şiulterior notele de şantier s-au pierdut. Înultimii ani au fost reluate săpăturile pentru ase verifica stratigrafia generală, a se salvacomplexele arheologice ameninţate şi a seidentifica şi cerceta necropola aşezării5.Stratul de cultură măsoară circa 4 m grosime,corespunzând unui număr de trei faze deevoluţie.

Situl arheologic Sultana - Malu Roşu abeneficiat de o atenţie sporită deoarece eracunoscut în literatura de specialitate de multăvreme, iar din punctul de vedere al fotografieiaeriene constituia un reper vizibil şi uşor deidentificat atât pe fotografiile aeriene istorice,cât şi în cazul repertorierii aeriene. În zonasitului arheologic s-a observat, prin compara-rea fotografiilor aeriene vechi cu ortofoto-planurile achiziţionate, o eroziune destul deaccentuată a malului, pe parcursul a 30 deani (1972 - 2003), care a afectat în proporţiede 70% aşezarea preistorică.

Prin folosirea şi geo-referenţierea fotografi-ilor aeriene verticale s-a putut demonstraeroziunea progresivă a promontoriului şi ilus-tra impactul drenajului solului umed şi alconstruirii de diguri şi sisteme de irigaţiiasupra peisajului din zona înconjurătoare şiasupra siturilor arheologice, din care unele seaflă acum sub nivelul apei.

Înainte de demararea proiectului aveamînregistrate în baza de date a RepertoriuluiArheologic Naţional (RAN) numai 13 situri din11 localităţi de pe Valea Mostiştei, iar în

prezent sunt 201. Astfel, am avut de câştigatenorm din proiect pentru completarea reper-toriului de situri din această zonă (Fig. 15).

O reuşită în cadrul proiectului a fost apli-carea metodelor WEBGIS pentru colaţio-narea, procesarea şi valorificarea imaginilor şiinformaţiilor rezultate, realizată de dr. IonuţŞandric, care a şi instruit colectivul de proiectîn utilizarea tehnologiilor GIS. Sistemulrealizat pentru valea Mostiştei foloseşteMapserver, un program de calcul accesibilgratuit pe Internet, realizat de Universitateadin Minnesota, la început cu sprijin de laNASA (care avea nevoie de o modalitate de ada publicităţii imaginile sale prin satelit).Programul Mapserver are avantajul de a fi osursă deschisă şi foarte uşor de adaptatcerinţelor utilizatorului. Institutul a ales sărealizeze şi să adapteze Mapserver-ul folosindtehnologia ASP.NET de la Microsoft, MicrosoftSQL ca DMBS şi JavaScript.

Sistemul realizat pentru valea Mostiştei aoferit instrumente de căutare, interogare,vizualizare şi tipărire a hărţilor şi fotografiiloraeriene cu situri arheologice de pe Internetprin intermediul unei interfeţe uşor de folosit,precum şi de suprapunere a straturilor dinprim plan peste o diversitate de informaţii dinplanul secund (fotografii aeriene, ortofoto-planuri, modele de elevaţie – DEM-uri) şi demăsurare a distanţelor şi suprafeţelor.

Baza de date spaţiale conţine:• date generale despre geografia bazinului

Mostiştei (râuri, lacuri, drumuri, elevaţie,exploatarea terenurilor şi acoperirea cuvegetaţie a terenurilor), la o scară de1:100.000, cu o rezoluţie temporală 1997 –2000. Datele ne-au fost oferite gratuit spreutilizare de Ministerul Mediului şi DezvoltăriiDurabile;

• hărţi topografice detaliate la scara1:25.000, din anii 1978 - 1980, de la ServiciulNaţional de Topografie Militară;

• fotografii aeriene alb-negru la scara1:15.000 din anii 1972, 1977 şi 1986, de laAgenția Naţională de Cadastru şi PublicitateImobiliară (ANCPI) ;

• ortofotoplanuri la scara 1:5.000, din anii2003 şi 2005, achiziționate de la ANCPI;

• imagini satelitare Landsat cu rezoluţiespaţială de 30 m şi rezoluţie temporală 2000-2002, de la Global Landcover Facility(http://glcf.umiacs.umd.edu/index.shtml);

• situri arheologice cunoscute, clasificatepe perioade, categorii şi culturi arheologice.

395

Proiecte de arheologie aeriană în România

www.cimec.ro

Rezultatele preliminare ale acestei realizări,împreună cu alte informaţii despre sistem şicrearea lui, se pot accesa pe situl web alInstitutului, la adresa http://map.cimec.ro,proiect Mostiştea. Din meniul stânga se potactiva diferite straturi de imagini pe hartă(hărți topografice, aerofotografii, ortofotopla-nuri) iar din meniul de sus, activareabutoanelor de comenzi permite detaliereaprin zoom in şi out, deplasarea hărţii, intero-garea bazei de date pentru informaţii despresituri etc. (Fig. 16)

O analiză în ArcGIS a datelor acumulateprin repertoriere aeriană şi cercetarearheologică de teren ne determină săconcluzionăm că densitatea locuirii în zonaVăii Mostiştei era mult mai intensă în trecutdecât în perioada contemporană, numărul celmai mare de situri arheologice fiind caracte-ristic epocii medievale.

Proiectul a contribuit substanţial ladobândirea de cunoştinţe arheologice şi adovedit potenţialul fotografierii aeriene, încombinaţie cu alte metode, de a înregistrasituri cunoscute, de a descoperi unele noi şide a contribui la conservarea lor în viitor şi lavalorificare și protejare prin răspândireainformaţiilor despre acestea în rândul autori-tăţilor, al factorilor de decizie din domeniulresurselor culturale şi al publicului larg.

De asemenea, proiectul, în ciuda resurselormodeste, a oferit posibilitatea echipei CIMECși colaboratorilor care au participat la proiectîn diverse etape (Irina Oberländer-Târno-veanu, Carmen Bem, Ionuţ Şandric, IrinaNicolae, Cătălin Nicolae şi Bogdan Şandric) săstabilească o reţea de relaţii de cooperare cuarheologii specializaţi în fotografie aeriană dinEuropa.

Investigațiile aeriene au fost continuate șiextinse după încheierea proiectului european,pentru localizarea exactă a unor situri șistudierea peisajului istoric din sudulMunteniei, explorând, de la est spre vest,văile râurilor Mostiștea, Argeș, Neajlov,Teleorman, Vedea și Olt și valea Dunării peaceastă porțiune, ca și teritoriul dintre ele. Întotal, în perioada 2007 – 2010 am efectuat 13zboruri, totalizând 31 de ore și am făcut4.700 de fotografii. Am beneficiat parțial definanțare din proiectul „Valorificarea și pro-movarea patrimoniului cultural imobil almicrozonei Bucșani” (finanțare AFCN în 2007)și din proiectul de cercetare Chronos (2008 –2011). În cadrul acestor proiecte, principalul

obiectiv a fost fotografierea așezărilor eneo-litice de tip tell, aflate pe terasele râurilor șiraporturile acestora cu mediul natural. Amputut fotografia o serie de situri importantedin diverse epoci, unele aflate în cercetare.Rezultate ale acestor investigații au fostprezentate și la conferința AARG 2010(Radian Andreescu, Carmen Bem și KatiaMoldoveanu: Tell settlement patterns. TheLower Danube in the 5th mil. B.C.; BogdanȘandric, Carmen Bem și Irina Oberländer-Târnoveanu: In search of the past archaeo-logical landscapes).

În septembrie 2010 am început un nouproiect european: „Archaeolandscapes Europe(2010–2015)”, în care suntem parteneri, șicare ne oferă suportul pentru a continua săutilizăm arheologia aeriană pentru reper-toriere arheologică.

Evoluția arheologiei aeriene în România:o tradiție

Până acum, CIMEC este singura organizațieautohtonă care se specializează în arheologieaeriană și face zboruri de fotografiere proprii,întreținând o arhivă de imagini și colaborândcu alți arheologi interesați de zonele survo-late, cărora le punem la dispoziție imagini. Încazul altor proiecte de pe teritoriul României,investigațiile aeriene sunt realizate despecialiști externi. În România există, totuși,o tradiție în arheologia aeriană, despre caream scris în cartea „Arheologia aeriană. ÎnRomânia și în Europa” 6, și am vorbit laconferința AARG 20107. Consider util să reiauși aici principalele repere, deoarece lungaperioadă de întrerupere și ruptura întregenerații fac ca istoria acestei activități să fieprea puțin cunoscută.

Primele fotografii aeriene realizate înscopuri arheologice îi aparțin lui CarlSchuchardt, care a fotografiat valurile dincentrul Dobrogei și Constanța în timpulprimului război mondial (1918). O parte suntaccesibile și pe Internet, prin grija IoaneiBogdan-Cătăniciu (http://www.acad.ro/anun-turi2005/anunturi_0510arhaero01.htm).

Fotografii aeriene au fost făcute sporadic şiînainte de 1940, mai ales pentru a ilustrasituri arheologice în curs de cercetare (PaulNicorescu la Argamum/Jurilovca, ScarlatLambrino la Histria și altele).

Un rol important în promovarea fotografieiaeriene l-a jucat un student al lui ScarlatLambrino, Dinu Adameşteanu (1913-2004).

396

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

www.cimec.ro

Plecat din România cu o bursă de studii înItalia, în 1939, nu s-a mai întors în ţară dupăevenimentele care au urmat celui de al doilearăzboi mondial şi a făcut o carieră strălucită înItalia ca arheolog, profesor, creator de muzeeşi promotor al arheologiei aeriene. Încă dinanii 50 ai secolului XX, Dinu Adameşteanu autilizat fotografiile aeriene la explorările arhe-ologice din Afganistan, Orientul Mijlociu şiSicilia unde a identificat, cu ajutorul acestora,numeroase situri arheologice, unele necunos-cute, altele cunoscute doar din izvoare scrise.În 1958 a fondat Arhiva Naţională de Foto-grafie Aeriană la Roma, al cărei director a fostpână în 1964, iniţiind, totodată, un ampluprogram de studiu în zonele arheologiceimportante şi în cele în care se preconizaumari lucrări de infrastructură.

Dinu Adameşteanu a putut revizitaRomânia natală şi reînnoda relaţiile cuarheologii din ţară abia după 1968. Firegeneroasă, înzestrat cu o rară capacitate de aaduna oameni în jurul unor idei, personalitatedinamică şi excelent organizator, a revenit înRomânia aproape an de an, oferind sprijin,îndrumare, acordând burse în Italia pentrutineri şi influenţând generaţii de arheologi șistudenți cu energia, experienţa şi imaginaţialui. Dorind să încurajeze şi în Româniacrearea unei arhive de fotografii aerienepentru arheologie, de a cărei utilitate eraprofund convins, Dinu Adameşteanu a obţinutsprijinul autorităţilor pentru această idee şil-a pregătit doi ani în Italia pe tânărul, peatunci, arheolog Alexandru Simion Ştefan dela Institutul de Arheologie al AcademieiRomâne din Bucureşti.

Începuturile au fost promiţătoare. IoanaBogdan-Cătăniciu a folosit fotografii aerieneîn cercetări pentru perioada romană,începând din 1969, la Direcţia MonumentelorIstorice (DMI), în principal fotografii pentrulimes-ul roman din Muntenia8 apoi înDobrogea, la Troesmis (com. Turcoaia, jud.Tulcea)9 şi la Adamclisi (jud. Constanţa), lan-sând ipoteza incintei mici10. Tot ea a studiatvalurile din centrul Dobrogei11 şi ColoniaAurelia Apulum (Alba Iulia, jud. Alba) unde astabilit, pe baza fotografiilor aeriene, reţeauastradală si a dedus proporţia care a stat labaza trasării ei12.

În 1978, arhiva aerofotografică s-a mutatde la Institutul de Arheologie la MuzeulNaţional de Istorie a României (MNIR), undes-a creat Secţia de cercetări aerofotografice şi

evidenţă centralizată a siturilor arheologice,condusă de Alexandru Simion Ştefan, careavea drept obiectiv principal aplicareametodelor de teledetecţie şi a investigaţiiloraeriene în domeniul arheologiei. Principaleleactivităţi ale acestei secţii au fost: studiereaaerofotogramelor verticale realizate începânddin anii ‘50 ai secolului trecut pentru nevoilecartografiei naţionale, aflate în arhiva istoricăa Direcţiei Topografice Militare şi în FondulGeodezic Republican, iniţierea unui programde zboruri de fotografiere aeriană şi reali-zarea de hărţi arheologice (Ştefan 1983).Dacă fotografiile aeriene verticale de atuncis-au dovedit în mai mică măsură utile arheo-logiei, fiind la o scară prea redusă pentru aoferi suficiente detalii arheologice, fotografiileverticale şi oblice realizate în scopuriarheologice, de la joasă înălţime, atât pe filmalb/negru cât şi diapozitive color, au fost deun real folos.

Din 1977 şi, mai ales, din 1978, au fostiniţiate aerofotografieri speciale pentru situriarheologice, la scara 1:4000, în colaborare cucolectivul de aerofotografiere al Institutuluide Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şiOrganizarea Teritoriului (I.G.F.C.O.T.). Înoctombrie 1979, Al. Simion Ștefan a survolatobiectivele dacice din Munţii Orăştiei. În 1980s-au făcut fotografii aeriene pentru alte 30 desituri arheologice. Pe baza interpretării, s-aucomandat la I.G.F.C.O.T. planuri stereo-resti-tuite la scara 1:1000. Printre zonele cercetateprioritar au fost: Dobrogea (judeţele Tulcea şiConstanţa), linia Dunării, zona Porţilor de FierII (Drobeta, Hinova, Cetatea Severinului). Unalt obiectiv al colectivului condus de Al.Simion Ştefan a fost acela de a orientaeficient şi economic cercetările în situriarheologice la care săpăturile sistematiceîncepuseră de puţină vreme: Beştepe,Murighiol (jud. Tulcea), Albeşti, Ovidiu (jud.Constanţa), Ulpia Traiana Sarmizegetusa,Micia (jud. Hunedoara), Turnu Măgurele (jud.Teleorman), Piua Petrii (Giurgeni, jud.Ialomiţa)13. Rezultatele au fost publicate înreviste de specialitate româneşti şi străine şicomunicate la diverse reuniuni ştiinţifice14.

Pentru completarea fondului documentar alSecţiei de Cercetări Aerofotografice, în 1984s-au preluat de la CIMEC (pe atunci Centrulde Calcul al CCES) fişele de topografiearheologică şi de monumente istoricecompletate de arheologi din muzee şi oficiijudeţene de patrimoniu în perioada 1975 –

397

Proiecte de arheologie aeriană în România

www.cimec.ro

1984 şi păstrate în Fişierul central alpatrimoniului cultural naţional, aflat îngestiunea noastră.

Şi la alte institute şi muzee din ţară s-aucreat mici arhive de fotografii aeriene pentruzonele arheologice în care acestea activau,prin preluarea unor copii de fotografiiverticale de la inspectoratele judeţene pentrufondul funciar, cartografie şi organizareateritoriului, chiar dacă acestea aveau unregim restrictiv, de documente secrete, iarconsultarea lor era strict controlată. LaMuzeul Deltei Dunării din Tulcea (actualulInstitut de Cercetări Eco-muzeale), deexemplu, la inițiativa directorului SimionGavrilă, s-a format după 1976 o arhivă defotografii aeriene care ne-a servit laorientarea repertorierii arheologice şi asăpăturilor din judeţ şi la avizarea unorproiecte de sisteme de irigaţii, fabrici,conducte de gaze şi alte lucrări deinfrastructură care ar fi putut pune în pericolvestigii arheologice. De această arhivă s-aocupat Mihaela Mănucu-Adameșteanu. S-aufăcut chiar fotografii aeriene pentru situriarheologice nord-dobrogene, în condiţii grele,dar cu mult entuziasm, utilizând avioaneutilitare care împrăştiau îngrăşăminte chimicepentru agricultură.

După 1984, în condiţiile unei crize econo-mice tot mai grave şi a izolării României dincauza regimului politic al lui NicolaeCeauşescu, s-au restrâns şi posibilităţileaerofotografierii, marcată de lipsa resurselorşi secretomanie. După plecarea definitivă înFranţa a lui Alexandru Simion Ştefan, în 1986,activitatea secţiei a stagnat, iar după 1990,arhiva a fost preluată de nou-creata Direcţiea Ansamblurilor, Siturilor şi MonumentelorIstorice (DMASI), împreună cu personalulaferent, sub conducerea Cristinei Crăciun.Depozitată într-un spaţiu mic, greu accesibilăarheologilor, fără fonduri, în condiţiile uneilegislaţii depăşite, care menţinea regimul desecret militar asupra hărţilor topografice şizborurilor civililor în scopuri de fotografiere,arhiva a rămas un mic fond istoric de câtevasute de imagini aeriene alb-negru.

În concluzie, putem spune că arheologiaaeriană a fost puțin folosită în România, dincauze financiare, dar și dificultăți legale:restricțiile zborurilor civililor și caracterulsecret al hărților topografice până foarterecent. Principalele metode arheologice aurămas săpătura și cercetarea de suprafață cu

recoltarea de materiale. Fotografiere aerianăocazională s-a făcut mai mult pentru ilustrare,mai puțin pentru investigare (ex. EugenPescaru la cetățile dacice din Munții Orăștiei,George Dumitriu în Dobrogea de Nord).

Proiecte recente de arheologie aeriană După 1998, au reînceput în România

preocupări mai sistematice de fotografiereaeriană pentru arheologie.

Proiectele românești recente prezentate laconferința AARG 2010 sunt fie proiecte decercetare care urmăresc un anume tip deobiective arheologice și o anumită perioadă(limes-ul roman, tumulii funerari și așezărilefortificate de pământ preistorice, impactulcuceriri romane asupra așezărilor autohtonedin Dacia, dar și din sudul Dobrogei sau dinzona dacilor liberi), fie proiecte de reperto-riere zonală pentru completarea hărțiiarheologice, fără a urmări o epocă anume(Muntenia, Banat).

Impactul cuceririi romane în Dacia șiMoesia

Primul proiect adevărat de cercetareaeriană în scopuri arheologice a fostîntreprins de Bill Hanson şi Ioana Oltean(Marea Britanie), între 1998 – 2004, în sud-vestul Transilvaniei, urmărind peisajul dinepoca târzie a fierului şi din perioadaromană15.

Bill Hanson (Universitatea Glasgow) șiIoana Oltean (Universitatea Exeter), în cola-borare cu muzee din Cluj-Napoca, Deva, AlbaIulia, Oradea, Constanța, care au oferitinformații și logistică, au întreprins o serie dezboruri de fotografiere aeriană cu scopul de astudia impactul cuceririi romane în Daciaasupra așezărilor indigene. Investigațiile auînceput în sud-estul Transilvaniei, din 1998(Mureș-Hațeg), în cadrul unui proiect finanțatde Leverhulme Trust și de British Academy(1998–2004), și au fost extinse în nordulCrișanei, în zona dacilor liberi și sudulDobrogei (2005–2006). S-au făcut circa 30de ore de zbor pentru fotografiere în fiecarean, iar rezultatele au fost prezentate în câtevaarticole şi o carte16. Între obiectivele arheo-logice investigate se numără: fortificaţiileauxiliare şi aşezările lor civile (vici) de la Miciaşi Cigmău, pe Mureş, clădirile din colonia şimunicipium de la Apulum (Alba Iulia, jud.Alba), fermele romane (villae rusticae) de laOarda şi Vinţu de Jos, aşezările de epoca

398

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

www.cimec.ro

fierului de la Uroi şi Simeria, aşezărilemedievale sau nedatate de la Mirăslău şiCozia.

Fotografiile au surprins și o serie de situridin alte epoci, unele cunoscute, altelereperate cu această ocazie. Pentru acestproiect s-a apelat la un pilot privat, având cabază de operare aeroportul din Deva.

După 2005, cei doi au efectuat zboruri defotografiere în sudul Dobrogei, cu același pilotdar decolând și aterizând de la aeroportul dinTuzla. În cadrul proiectului de cercetareStrateg au colaborat cu Muzeul Național deIstorie a României, coordonatorul proiectului,pentru studierea limesului roman de laDunărea de Jos, fotografiind zona Galați -Barboși (2009) și vestul Munteniei (2010).

În sudul Dobrogei, în cadrul unui programde cercetare finanțat de British Academy(„Contextualizing Change on the Lower Danube:Roman impact on Daco-Getic Landscapes”),Ioana Oltean a folosit nu doar fotografii oblicerealizate în cursul zborurilor din 2005 – 2006,împreună cu Bill Hanson, dar și fotografiisatelitare desecretizate (Corona, Landsat,SPOT, QuickBird, GeoEye), fotografii verticalede mare altitudine din timpul celui de-aldoilea război mondial germane, britanice șiamericane păstrate în arhive, care potprezenta interes arheologic pentru că suntfăcute înainte de perioada de maritransformări prin amenajări agricole și deinfrastructură de după război.

Cei 12 ani de investigații aeriene în cincizone arheologice din România, cu evoluțiiistorice și de mediu diferite, constituie oexperiență importantă și este cea maiconsecventă întreprindere de acest fel înultimii ani. Colegii britanici au urmărit anu-mite teme de cercetare, dar au trebuit,totodată, să se familiarizeze cu un peisaj șiniște condiții de lucru foarte diferite de celedin Marea Britanie sau din alte zone aleEuropei. După cum spunea Bill Hanson, unadintre probleme este teritoriul mare deacoperit și distanțele de la locul de decolare/aterizare față de zona de studiu. Zboruriletrebuie foarte bine planificate pentru a-șiatinge obiectivele, ținând seama de autono-mia de zbor al avioanelor cu aripi înalte și cupatru locuri (Cessna), de circa 5–6 ore. Pe dealtă parte, structura proprietății agricole dinRomânia, cu terenuri mici, înguste, cultivatecu diferite culturi, oferă o imagine foartemozaicată și uneori înșelătoare pentru rele-varea urmelor arheologice.

Nu toți anii au oferit condiții bune defotografiere în raport cu perioada planificată,considerată teoretic optimă (început de iunie– început de iulie). În anii ploioși (2006,2010) rezultatele celor doi au fost dezamă-gitoare. Necesitatea de a programa perioadade zbor și, respectiv, sejurul în România cumult timp înainte (din rațiuni practice, decosturi și alte angajamente) este un risc șilimitează colegilor din afară flexibilitatea de aaștepta o perioadă din an optimă pentrufotografiere, ceea ce noi, de aici, putem să nepermitem.

Limes-ul de răsărit al DacieiDepartamentul de Arheologie și Arhiva de

Arheologie Aeriană a Universității din Pécs(prin Visy Zsolt și Szabó Mate) a început în2007 o cercetare asupra limes-ului răsăriteanal Provinciei Dacia, de la Râul Mureș până lapasul Brețcu, în colaborare cu Pánczél, Sz. șicu muzee din Târgu Mureș, OdorheiuSecuiesc, Cristuru Secuiesc, iar din 2010 și cumuzeele din Miercurea Ciuc și Sfântu Gheor-ghe. Fotografierea aeriană este asociată cucercetări de teren și cartografiere. Au fostidentificate castre cunoscute, dar și turnuri depază necunoscute până acum care urmaudrumul strategic de trecere prin CarpațiiRăsăriteni17.

Tumuli funerari și fortificații preistoricede pământ în Câmpia Transilvaniei

Proiectul „Repertoriul tumulilor funerari dinUngaria” a început în 1996 și a fost urmat, din1998, de „Repertoriul așezărilor preistoricefortificate”, care și-au propus, într-o primă fază,identificarea, localizarea corectă și descriereatuturor siturilor cunoscute din aceste categorii. Adoua fază a început în 2001, cu documentareaprin fotografiere aeriană a fortificațiilorpreistorice și, după trei ani, extindereadocumentării aeriene la tumulii funerari.

Experiențele și rezultatele acestor proiecteau permis începerea unei investigații aerieneîn Câmpia Transilvaniei, începând cu 2009, încadrul programului „Topografia arheologicăaeriană a Ungariei și Câmpiei Transilvaniei”(Czajlik Zoltán, Universitatea de ȘtiințeEötvös Loránd din Budapesta), în colaborarecu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (Gelu Florea şi Zsolt Molnár-Kovács),Institutul de Arheologie și Istoria Artei dinCluj-Napoca (Aurel Rustoiu) și cu MuzeulJudețean Mureș (Zoltán Soós and SándorBerecki).

399

Proiecte de arheologie aeriană în România

www.cimec.ro

Inițial s-a urmărit fotografierea unor zonedin județele Mureș și Cluj, dar condițiile bune(vreme, aeroporturi disponibile) au permisextinderea ariei survolate până la Deva însud-vest, Bistrița spre nord și Brașov spresud-est. În 2010 proiectului i s-a alăturat șiMuzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheor-ghe (Sándor József Sztáncsuj). În paralel cuactivitatea de fotografiere aeriană (ZoltánCzajlik și László Rupnik, Budapesta),partenerii români au asigurat documentareapentru tumuli și fortificații preistorice dinjudețele Cluj, Mureș și Covasna. Autorii vor sărealizeze o clasificare morfologică a fortifi-cațiilor de pământ preistorice din Transilvaniași să identifice starea de conservare atumulilor funerari.

Cercetări în sudul Munteniei: situl dela Iepurești

Alexandru Morintz și Raluca Kogălniceanuau întreprins un studiu multidisciplinar asuprasitului preistoric de la Iepurești, jud. Giurgiu,punctul “la Izlaz”, pe valea Neajlovului,descoperit în 2004 și cercetat în 2007, 2008 și2009, încercând să localizeze situl pe imaginisatelitare din Google Earth și Bing Mapspentru a determina forma și mărimeastructurilor arheologice și ale pune în conexi-une cu rezultatele unor investigații geofiziceși topografice.

Repertoriere arheologică în BanatÎn Banat, prin colaborarea dintre Direcția

județeană de patrimoniu și Universitatea deVest din Timișoara, s-a întreprins în ultimii treiani o documentare topografică completăasupra siturilor înscrise în Lista MonumentelorIstorice (programul E-GisPat). Imagini debună calitate pentru această zonă din GoogleEarth au permis completarea informațiilorpentru cartografierea siturilor și monu-mentelor din Lista monumentelor istoricepentru județul Timiș. Autorii, Dorel Micle șiAdrian Cântar, de la Universitatea de Vest dinTimișoara, împreună cu alți colaboratori, aureușit să identifice peste 350 de structuriarheologice noi, dintre care 50 au o valoaredeosebită. Ridicările topografice, prospecți-unile geofizice și cartografierea siturilor arhe-ologice pe teren au durat trei ani și au permisactualizarea listei monumentelor istoricepentru Timiș și partea de sud-vest aBanatului, inclusiv propuneri de includere aunor obiective noi, crearea unei baze de date

arheologice pentru această zonă și posibili-tatea unui management mai bun al patrimo-niului arheologic.

Între altele, autorii au adunat informațiidespre cele trei linii de fortificații de apărarecare străbat Banatul de la nord la sud,incluzând șanțuri și valuri, cunoscute despecialiști ca „valuri romane”, dar care nu aufost până acum datate sau atribuite uneipopulații. Studierea imaginilor satelitare dinGoogle Earth a permis completarea infor-mației de teren și urmărirea traseului acestorstructuri defensive pe suprafețe mari. Deasemenea, imaginile satelitare au dus laidentificarea unui drum de pământ între BegaVeche, la nord de Timișoara și ValeaMureșului, orientat nord-sud, care nu a fostpână acum investigat arheologic, și a douăfortificații pătrate de cărămidă, asemănătoareca formă și rol, datând din sec. XVI – XVII,judecând după materialul ceramic recoltat lafața locului. Una dintre fortificații a fostidentificată la Frumușeni (jud. Arad), pemalul sudic al Mureșului, iar cealaltă la est delocalitatea Sânandrei (jud. Timiș), pe malulnordic al pârâului Nerad18.

Concluzii și perspectiveMajoritatea proiectelor de arheologie

aeriană din ultimii ani sunt rodul colaborăriiinternaționale, care aduce expertiză și, celmai adesea, și fondurile necesare. Suntproiecte în curs, despre care nu avem decâtcomunicări preliminare, dar foarte promi-țătoare. Intrarea României în UniuneaEuropeană a impulsionat aceste colaborări,inclusiv prin alinierea legislației la ceacomunitară. O evidență a acestor proiecte lanivel național și o comunicare mai bună suntnecesare pentru ca eforturile să nu sesuprapună. De asemenea, după valorificarearezultatelor, ar fi bine ca o copie a fotografi-ilor aeriene realizate în cadrul proiecteloracademice să intre într-o arhivă naționalăaerofotografică.

Nu există încă un interes al administrațieiculturale pentru inițierea unui plan naționalmulti-anual de investigare aeriană sistematicăîn scopuri arheologice. Restricțiile bugetarevor întârzia și mai mult un astfel de demers,dar se poate face mai mult pentru creareaunui cadru administrativ și metodologic pen-tru stimularea folosirii arheologiei aeriene încercetări preventive, sistematice și deinventariere a siturilor și peisajelor. Recent,

400

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

www.cimec.ro

pentru prima dată arheologia aeriană estemenționată ca metodă importantă decercetare arheologică în Ordinul 653/2010pentru instituirea Programului național decercetare arheologică “Autostrada”.

În urma succesului de a aduce principaliipromotori ai proiectelor în curs în România laConferința Internațională de ArheologieAeriană pe care am găzduit-o în 2010, nepropunem să realizăm o bază de date ainvestigațiilor aeriene din România, accesibilăon-line, care să asigure vizibilitatea acestorași un schimb de informații privind rezultatelelor. Aceste rezultate sunt de mare interes și

pentru arheologii care nu participă direct laaceste proiecte.

Colaborarea europeană reprezintă unsuport logistic și de experiență benefic, caretrebuie continuat și susținut. Granițele admi-nistrative actuale, interne sau externe, aupuțină relevanță în înțelegerea fenomeneloristorice, a mișcărilor de oameni, bunuri șimodele pe spații ample. De altfel, pefotografii aeriene sau imagini satelitare,granițele formale nu se văd. De aceea,arheologia aeriană este una dintre cele maiconvingătoare abordări pentru o perspectivăeliberată de prejudecăți și integratoare.

401

Proiecte de arheologie aeriană în România

Irina Oberländer-Târnoveanu

Note / Notes

1. Păunescu 2001, Oberländer-Târnoveanu 20022. Cătăniciu 20053. Șerbănescu, Trohani 1976, 19774. Panait 20015. CCA 2002-2009; Andreescu et alli 20096. Oberländer-Târnoveanu, Bem 20097. Oberländer-Târnoveanu 20108. Cătăniciu 1997, 19819. Cătăniciu 198410. Cătăniciu 1979

11. Cătăniciu 199612. Cătăniciu 2000-200213. Ştefan 198314. Pentru referințe bibliografice, vezi Palmer,

Oberländer-Târnoveanu, Bem 200915. Hanson 200416. Oltean 200717. Visy, Szabó, Pánczél 201018. Micle et alli 2010

Andreescu et alli 2009ANDREESCU R. R., LAZĂR C. A., MOLDOVEANU K. & ALLI,

Raport Sultana Malu-Roșu 2009, în: Cronica cercetărilorarheologice din România. Campania 2009, București:CIMEC și MNIR, 2010, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2010/cd/ index.htm .

CCA 2002-2009Cercetări arheologice în România, 1083-2009. Bază

de date on-line. București: CIMEC http://www.cimec.ro/scripts/ARH/Cronica/CercetariARH.asp. Vezi și http://www.cimec.ro/Arheologie.html (Cronica cercetărilorarheologice din România, pe ani).

Cătăniciu 1977, 1981 BOGDAN-CĂTĂNICIU I., Muntenia în sistemul defensiv al

Imperiului roman, sec. I-III p. Chr.; Wallachia in theDefensive System of the Roman Empire, 1-3 cent AD.Alexandria, 1977; Evolution of the Defence SystemWorks of Roman Dacia, în: British ArchaeologicalReports, Internat. S, 116. Oxford, 1981.

Cătăniciu 1979BOGDAN-CĂTĂNICIU I., Cap. Incinta, în: Tropaeum

Traiani. Cetatea. București: Editura Academiei, 1979.Cătăniciu 1984BOGDAN-CĂTĂNICIU I., Consideraţii privind zona

arheologică Troesmis, în: Revista Muzeelor şi Monumen-

telor, Monumente Istorice şi de Artă. 2. București, 1984,p. 45-50.

Cătăniciu 1996 BOGDAN-CĂTĂNICIU I., I valli di Trajano nella Dobrugiá.

Considerazioni sulle photographie aeree, în: Omaggio aDinu Adameșteanu. Cluj, 1996, p. 201-207, fig. 1-19.

Cătăniciu 2000–2002BOGDAN-CĂTĂNICIU I., Le Territoire civil et militaire á

Apulum. În: Army and Urban Development in theDanubian Provinces of the Roman Empire, H. Ciugudean,V. Moga (eds). Alba Iulia, 2000, p. 109-139; ColoniaAurelia Apulum – imagine a oraşului roman din Dacia(Ignorată de urbaniştii moderni), în: Historia Urbana, X,1-2, 2002, p. 13-26.

Cătăniciu 2005BOGDAN-CĂTĂNICIU I., Din secretele peisajului românesc

– Arheologie aeriană – expoziție, București, 2005.http://www.acad.ro/anunturi2005/anunturi_0510arhaero01.htm

Cătăniciu 2006CĂTĂNICIU-BOGDAN I., Cercetări aerofotografice pe val-

urile din Dobrogea. Aspecte demografice, în: Orgame/Argamum Suppl. 1, p. 407-427.

Hanson 2004HANSON B., The Later Prehistoric and Roman

Bibliografie / Bibliography

www.cimec.ro

402

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

Landscape of Western Transylvania, Romania,http://www.gla.ac.uk/departments/archaeology/research/projects/transylvania/

Micle et alli 2010MICLE D., CÂNTAR A. ET ALLI, Using satellite images to

identify archaeological structures in the Banat Region,SW Romania, în: AARG 2010, http://aarg2010.cimec.ro/Dorel-Micle.html (rezumat în engleză)

Oberländer-Târnoveanu 2002 OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU I., Digital Archiving in

Archaeology. Speaking about the Past to the Future, în:Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos, XIX, VladimirDumitrescu - 100 de ani de la naştere, Călăraşi, 2002, p.199–230.

Oberländer-Târnoveanu, Bem 2009OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU I., BEM C., România: un viitor

pentru trecut, în: PALMER R., OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU I.,BEM C., Arheologie aeriană. În România și Europa.București: CIMEC, 2009, p. 62-66.

Oberländer-Târnoveanu 2010OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU I., Aerial Archaeology in

Romania. A Glipse of the Last Forty Years, în AARG 2010,http://aarg2010.cimec.ro/program.html (rezumat înengleză)

Oltean 2007 OLTEAN I., Dacia. Landscape, Colonisation, and

Romanisation, Routledge, 2007.Palmer, Oberländer-Târnoveanu, Bem 2009PALMER R., OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU I., BEM C., Arheologie

aeriană. În România și Europa, CIMEC, București, 2009.

Panait 2001PANAIT I. P., Aşezările Mostiştei inferioare în preocu-

pările voievozilor Ţării Româneşti, în PONTICA, 33-34.Constanţa: MINAC, 2001, p. 535-540.

Păunescu 2001PĂUNESCU A., Istoria realizării arhivei „Repertoriul

Arheologic al României”, CIMEC, București, 2001,http://www.cimec.ro/Arheologie/Arhiva-Digitala/1Arhiva%20RAR/Istoric.htm

Șerbănescu, Trohani 1976, 1977ŞERBĂNESCU D., TROHANI G., Aşezări prefeudale şi feu-

dale timpurii, descoperite pe Valea Mostiştei, în MuzeulNaţional – sesiunea ştiinţifică de comunicări 13 - 14decembrie 1974, 3, Bucureşti, MNIR, 1976, p. 221-234.

ŞERBĂNESCU D., TROHANI G., Aşezări geto-dacice de peValea Mostiştei, în Ialomiţa – Studii şi Comunicări,Slobozia, 1977, p. 61-68.

Ştefan 1983ŞTEFAN A. S., Cercetări aerofotografice în anii 1978-

1980, în Materiale şi Cercetări Arheologice - a XV-asesiune anuală de rapoarte, Muzeul Judeţean Braşov –1981, 15, București, 1983, p. 178-192.

Visy, Szabó, Pánczél 2010VISY ZS., SZABÓ M., PÁNCZÉL SZ., Aerial archaeological

investigations on the Eastern limes of Dacia in 2007-2009, în: AARG 2010, http://aarg2010.cimec.ro/Visy-Zsolt.html (rezumat în engleză).

www.cimec.ro

403

Proiecte de arheologie aeriană în România

Figura 1 / Figure 1Baza de date RAN on-line (ran.cimec.ro)

RAN online database (ran.cimec.ro)

Figura 2 / Figure 2Serverul cartografic pentru RAN (map.cimec.ro)

Mapserver for RAN (map.cimec.ro)

www.cimec.ro

404

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

Figura 3 / Figure 3Trasee de zbor pentru fotografiere aeriană în 2007 (CIMEC) The flight routes for aerial photography in 2007 (CIMEC)

Figura 4 / Figure 4Mostiștea – vedere generală (în zona Sultana)

Mostiştea - overview (in the Sultana area)

www.cimec.ro

405

Proiecte de arheologie aeriană în România

Figura 5 / Figure 5Sultana – Malu Roșu (jud. Călărași), Iezerul Mostiștea: tell eneolitic

Sultana - Malu Rosu (Calarasi county), Iezerul Mostiştea: Eneolithic tell

Figura 6 / Figure 6Bucșani – La Pădure (jud. Giurgiu), pe râul Neajlov: tell eneolitic

Bucşani - La Pădure (Giurgiu County), River Neajlov: Eneolithic tell

www.cimec.ro

406

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

Figura 7 / Figure 7Preasna Veche – Cioflinceni (jud. Călărași), pe râul Mostiștea: necropolă și locuire medievală; urme de amenajări

agricole în vegetațiePreasna Veche- Cioflinceni (Calaraşi county), on Mostiştea River: cemetery and medieval habitation, in the vegetation

are traces of agricultural facilities

Figura 8 / Figure 8Tăriceni (jud. Călărași), pe Mostiștea: 1. Așezare pluristratificată tip tell distrusă de extragerea de pământ pentrulucrări de consolidare a drumului; 2. Vatră de sat medieval și modern abandonat din cauza inundațiilor frecvente

cauzate de creșterea nivelului apei, în urma amenajărilor hidrotehniceTăriceni (Calaraşi county), on the Mostiştea River: 1. Tell type settlement with multiple layers, destroyed by the landextraction for road building works, 2. Medieval and modern villages abandoned because of frequent flooding caused

by rising water levels, after the hydro arrangements

www.cimec.ro

407

Proiecte de arheologie aeriană în România

Figura 9 / Figure 9Trasee de zbor pentru fotografiere aeriană în 2008 (CIMEC) The flight routes for aerial photography in 2008 (CIMEC)

Figura 9 bis / Figure 9 bisPopești (jud. Giurgiu), pe râul Argeș: dava getică

Popeşti (Giurgiu County), Argeş River: the getic dava

www.cimec.ro

408

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

Figura 10 / Figure 10Trasee de zbor pentru fotografiere aeriană în 2009 (CIMEC)The flight routes for aerial photography in 2009 (CIMEC)

www.cimec.ro

409

Proiecte de arheologie aeriană în România

Figura 11 / Figure 11Măgura-Bran (jud. Teleorman), pe râul Clănița: tell eneolitic suprapus de un cimitir ortodox din perioada modernăMăgura-Bran (Teleorman county), on the Clăniţa River: Eneolithic tell overlaid by the modern Orthodox cemetery

Figura 12 / Figure 12Vitănești (jud. Teleorman), pe râul Teleorman: tell eneolitic (cercetare sistematică)Vităneşti (Teleorman county), Teleorman River: Eneolithic tell (systematic research)

www.cimec.ro

410

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

Figura 12 bis / Figure 12 bisStoenești – Movila Tangâru (jud. Giurgiu), pe Neajlov: tell eneolitic

Stoeneşti – Movila Tangâru (Giurgiu county) on Neajlov River: Eneolithic tell

Figura 13 / Figure 13Trasee de zbor pentru fotografiere aeriană în 2010 (CIMEC)The flight routes for aerial photography in 2010 (CIMEC)

www.cimec.ro

411

Proiecte de arheologie aeriană în România

Figura 14 / Figure 14Ulmetum, Pantelimonul de Sus (jud. Constanța): Cetatea romano-bizantinăUlmetum, Pantelimonul de Sus (Constanta county): Roman-Byzantine City

Figura 14 bis / Figure 14 bisVedere aeriană asupra incintei de la Ivăneşti, Valea Ialomiţei

Aerial sight on the Ivăneşti enclosure, on Ialomiţa Valley

www.cimec.ro

412

IRINA OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

Figura 15 / Figure 15Server cartografic on-line: densitatea siturilor arheologice pe valea Mostiștei (map.cimec.ro)

Online mapserver: the density of the archaeological sites in the Mostiştea valley (map.cimec.ro)

Figura 16 / Figure 16Mapserver pentru zona Mostiștea: mozaic de aerofotograme verticale

Mapserver for Mostiştea area: vertical aerial mosaic

www.cimec.ro