oancea v. bogdan marian - old.unitbv.roold.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI
SPORTURI MONTANE
ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ
OANCEA V. BOGDAN MARIAN
Eficientizarea aruncărilor libere în jocul de baschet categoria U14-U15
prin implementarea unei metodologii de instruire specializată
Streamlining free throws in the game of basketball U14-U15 category by
implementing a specialized training methodology
Conducător științific:
Prof.univ.dr. BONDOC- IONESCU Dragoș
BRAŞOV
2015
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Universitatea Transilvania din Brașov
Bd. Eroilor, 500036 Brașov, Romania, Tel/Fax +40 268 140525, +40 268 412088
ORDIN
Nr. 7455 din 23.07.2015
COMPONENȚA
Comisiei de doctorat
PREȘEDINTE: Prof.univ.dr. Mircea NEAMȚU
DECAN Facultatea de Educație Fizică și Sporturi Montane
Universitatea Transilvania din Brașov
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Prof.univ.dr. Dragoș BONDOC IONESCU
Universitatea Transilvania din Brașov
REFERENȚI: Prof.univ.dr. Niculina Liliana MIHĂILESCU
Universitatea din Pitești
Prof.univ.dr. Gloria RAȚĂ
Uiniversitatea Vasile Alecsandri din Bacău
Conf.univ.dr. Leonard FLEANCU
Universitatea din Pitești
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: data 02.10.2015, ora 16:00, sala UII3,
Aula Universității.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă rog să le trimiteţi în timp util,
pe adresa de e-mail [email protected]
Totodată, vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.
Vă mulţumim!
Planul lucrării
teză rezumat
Listă abrevieri ..........................................................................................................................................................................................
Listă tabele ....................................... ......................................................................... ....................................... .......................................
Listă figuri ....................................... ....................................... ....................................... ....................................... ..................................
Listă anexe ....................................... ....................................... ....................................... ....................................... ..................................
Introducere ....................................... ....................................... ....................................... ....................................... ...............................
Partea I
Fundamentarea teoretică, conceptuală și metodologică a temei
Capitolul I .................................................................................................................................................................................................
Antrenament sportiv – delimitări conceptuale
1.1. Competițiile sportive ................................................................................................................................................................
1.2. Antrenamentul sportiv - proces de pregătire stadial .........................................................................................
1.3. Tendințele antrenamentului sportiv modern ...........................................................................................................
1.4. Particularităţile morfo-fiziologice ale sportivilor de 10-14 ani .............. .............. .................................
Capitolul II ...............................................................................................................................................................................................
Învățarea motrică
2.1. Învățarea motrică – fundamentare teoretică ...........................................................................................................
2.2. Etapele învățării motrice .......................................................................................................................................................
2.3. Informațiile senzoriale în activitatea sportivă .......................................................................................................
Capitolul III
Jocul de baschet – delimitări conceptuale
3.1. Baschetul competițional în România - evoluție și actualitate ...................................................................
3.2. Evoluţia tehnico-tactică în jocul de baschet ...........................................................................................................
3.3. Caracteristicile jocului de baschet ..................................................................................................................................
Capitolul IV .............. .............. .............. .............. .............. .............. .............. .............. .............. .............. .............. .............. .........
Aruncarea la coș în jocul de baschet
4.1. Aruncarea liberă în jocul de baschet - delimitări regulamentare ............................................................
4.2. Influența analizatorilor asupra aruncării libere în jocul de baschet ......................................................
4.3. Elemente de analiză biomecanică privind aruncarea liberă în jocul de
baschet ...........................................................................................................................................................................................................
4.4. Consideratii privind aruncarea liberă prin prisma factorilor antrenamentului .............................
4.4.1. Importanța factorului fizic în reușita aruncării libere în jocul de baschet ...................................
4.4.2. Implicațiile factorului tehnic în eficiența aruncărilor libere ..................................................................
4.4.3. Relația aruncări libere - factor tactic al antrenamentului sportiv .......................................................
4.4.4. Influența factorului psihologic asupra aruncărilor libere în jocul de baschet ...........................
4.4.5. Însemnătatea factorului teoretic în reușita aruncărilor libere ................................................................
4.5. Considerații ale literaturii de specialitate internaționale referitoare la aruncarea liberă în
jocul de baschet .......................................................................................................................................................................................
4.6. Aspecte ale traiectoriei mingii în cazul aruncărilor libere ...........................................................................
Partea a II-a
Studiu preliminar privind operaționalizarea metodologiei perfecționării aruncării
libere în jocul de baschet
Capitolul V ...............................................................................................................................................................................................
Demersul operațional al cercetării preliminare
5.1. Premisele cercetării preliminare ......................................................................................................................................
5.2. Scopul, ipotezele, subiecții, motivele, sarcinile și obiectivele experimentului preliminar
I
II
IV
VII
1
5
8
12
13
15
22
22
24
29
35
37
42
47
49
51
55
57
64
64
68
75
80
83
84
90
95
95
95
1
2
3
4
5
6
6
6
7
9
11
12
14
16
17
17
18
19
22
22
23
26
29
30
30
32
34
34
34
5.3. Metodologia cercetării științifice a studiului preliminar ...............................................................................
5.3.1. Metoda convorbirii ................................................................................................................................................................
5.3.2. Metoda observației ................................................................................................................................................................
5.3.3. Metoda interpretării grafice .............. .............................................................................................................................
5.3.4. Metoda anchetei sub forma chestionarului ........................................................... .............................................
Capitolul VI ........................................................... ........................................................... ....................................................................
Organizarea și desfășurarea experimentului preliminar
6.1. Stabilirea și descrierea probelor de control, realizarea testărilor și implementarea
modelului operațional al experimentului preliminar ..................................................................................................
6.2. Interpretarea și prelucrarea datelor cercetării preliminare ...........................................................................
6.3. Studiu asupra randamentului competițional în perioada experimentului preliminar ...............
6.4. Concluzii și recomandări în urma experimentului preliminar ..................................................................
Partea a III-a
Contribuții privind elaborarea metodologiei perfecționării aruncărilor libere în jocul
de baschet
Capitolul VII ............................................................ ............................................................ ...............................................................
Organizarea și desfășurarea experimentului de bază
7.1. Premisele cercetării ...................................................................................................................................................................
7.2. Motivele, ipotezele de lucru, obiectivele, sarcinile, importanța, etapele și metodele de
cercetare ale cercetării de bază ....................................................................................................................................................
7.3. Stabilirea eșantioanelor, periodizarea, locul și modalitatea de aplicare a testelor
experimentului bază ............................................................................................................................................................................
7.4. Realizarea testărilor și interpretarea rezultatelor grupei experimentale ............................................
7.5. Realizarea testărilor și interpretarea rezultatelor grupelor de control .................................................
7.6. Interpretarea rezultatelor grupelor cuprinse în experimentul de bază în urma aplicării
testelor ............................................................................................................................................................................................................
7.7. Prelucrarea și interpretarea statistico-matematică a rezultatelor experimentului de bază ...
7.8. Analiza corelativă între performanțelor individuale privind aruncările libere și a
indicilor echilibrului ............................................................................................................................................................................
Capitolul VIII ........................................................................................................................................................................................
Analiza randamentului competițional referitor la aruncările libere în perioada
experimentului de bază
Capitolul IX .............................................................................................................................................................................................
Aspecte ale metodologiei Perfect Shot
9.1. Conținutul metodologiei Perfect Shot ............................ ............................................................................................
9.2. Modalitatea de implementare a metodologiei Perfect Shot ........................................................................
Concluzii și propuneri în urma experimentului de bază ................................................................................
Capitolul X ..............................................................................................................................................................................................
Concluzii în urma perioadei experimentului preliminar și a celui de bază
10.1. Analiza evoluției rezultatelor testărilor grupei experimentale în perioada
experimentului preliminar și al celui de bază ..................................................................................................................
10.2. Analiza randamentului competițional al grupei experimentale de-a lungul
experimentului preliminar și a celui de bază ....................................................................................................................
10.3. Analiza randamentului competițional referitor la aruncările libere în perioada
experimentului preliminar și a celui de bază al grupei experimentale în raport cu echipele
adverse participante la competiție ............................................................................................................................................
97
97
98
98
98
107
107
120
125
129
131
131
143
147
151
168
171
177
182
188
193
193
194
201
203
203
207
212
35
36
36
36
36
37
37
43
47
49
50
50
51
53
55
62
63
68
72
73
75
75
76
77
78
78
82
83
10.4. Analiza performanțelor obținute de subiecții cercetării la testele din cadrul
experimentului preliminar și al celui de bază ..................................................................................................................
Capitolul XI ............................................................................................................................................................................................
Propuneri privind optimizarea pregătirii în jocul de baschet
11.1. Aspecte privind propunerea de modificare a sistemul competițional la eșaloanele
juniori - baschet feminin ..................................................................................................................................................................
11.2. Aspecte privind propunerea de realizare a unui dispozitiv acustic destinat perfecționării
aruncărilor libere ....................................................................................................................................................................................
11.2.1. Studiu privind determinarea traiectoriei mingii în aer la aruncarea liberă în jocul de
baschet prin studiu cinematic .......................................................................................................................................................
Contribuții personale ......................................................................................................................................................................
Bibliografie ...............................................................................................................................................................................................
Anexe
219
227
227
233
239
245
247
87
92
92
95
95
101
103
Table of contents
Abbreviations List ................................................................................................................................................................................
Tables List ..................................................................................................................................................................................................
Figures List ................................................................................................................................................................................................
Annexes List .............................................................................................................................................................................................
Introduction .............................................................................................................................................................................................
Part I
Theoretical, conceptual and methodological theme
Chapter I ....................................................................................................................................................................................................
Sports Training – Conceptual
1.1. Sports competitions ...................................................................................................................................................................
1.2. Sports training – stage training process .....................................................................................................................
1.3. Trends modern sports training ..........................................................................................................................................
1.4. Morpho-physiological particularities of 10-14 years athletes ..................................................................
Chapter II ..................................................................................................................................................................................................
Motor learning
2.1. Motor learning - theoretical foundation .....................................................................................................................
2.2. Motor learning stages ..............................................................................................................................................................
2.3. Sensory informations in sports activities ..................................................................................................................
Chapter III ...............................................................................................................................................................................................
Basketball game – Conceptual
3.1. Competitive basketball in Romania – evolution and actuality .................................................................
3.2. Tactical and technical evolution in basketball game .......................................................................................
3.2. Basketball game features........................................................................................................................................................
Chapter IV ................................................................................................................................................................................................
Shot in the game of basketball
4.1. Shots from the free throw line - regulatory boundaries .................................................................................
4.2. Analyzers influence in basketball free-throw ........................................................................................................
4.3. Elements of biomechanics analysis regarding basketball free throw ..................................................
4.4. Considerations on basketball free throw through the training factors ................................................
4.4.1. The importance of physical factor in the success of the basketball free-throw ......................
4.4.2. The implications of technical factor in basketball free throws efficiency ..................................
4.4.3. Relationship free throws - sports training tactical factor .........................................................................
4.4.4. The influence of psychological factor regarding basketball free throws .....................................
4.4.5. The importance of theoretical factor in basketball free throws success .......................................
4.5. Considerations of international specialty literature about free throw in basketball game ...
4.6. Aspects of the free throws ball trajectory .................................................................................................................
Second part
Preliminary study on the operationalisation methodology to improve free-throws in
basketball game
Chapter V ..................................................................................................................................................................................................
Preliminary research operational approach
5.1. Preliminary research premises ..........................................................................................................................................
5.2. The purpose, hypotheses, subjects, motives, goals and objectives of the preliminary
experiment ..................................................................................................................................................................................................
I
II
IV
VII
1
5
8
12
13
15
22
22
24
29
35
37
42
47
49
51
55
57
64
64
68
75
80
83
84
90
95
95
95
1
2
3
4
5
6
6
6
7
9
11
12
14
16
17
17
18
19
22
22
23
26
29
30
30
32
34
34
34
5.3. Research methodology of preliminary study .........................................................................................................
5.3.1. Talking method ........................................................................................................................................................................
5.3.2. Observation method .............................................................................................................................................................
5.3.3. Graphic interpretation method ......................................................................................................................................
5.3.4. Form questionnaire survey method ..........................................................................................................................
Chapter VI ................................................................................................................................................................................................
Organize and conduct preliminary experiments
6.1. Establishment and description of control tests, achievement testing and operational
model implementation of preliminary experiment .......................................................................................................
6.2. Interpretation and preliminary survey data processing ..................................................................................
6.3. Study on competitive performance during preliminary experiment ....................................................
6.4. Conclusions and recommendations of preliminary experiment ..............................................................
Third part
Contributions about methodology elaboration, in order to improve basketball free
throws
Chapter VII .............................................................................................................................................................................................
Organize and conduct basic experiment
7.1. Research premises ......................................................................................................................................................................
7.2. The reasons, hypotheses, goals, tasks, the importance of the research stages and
methods of basic research ...............................................................................................................................................................
7.3. Establishing samples, periodicity, place and manner of implementation of basic
experimental tests ..................................................................................................................................................................................
7.4. Making tests and interpreting the results of the experimental group ...................................................
7.5. Making tests and interpreting the results of the controls groups ............................................................
7.6. Interpretation of results included in the basic experimental groups after applying tests ......
7.7. Processing and interpretation of experimental results and mathematical statistical base ....
7.8. Correlative analysis between individual free throws performances and equilibrium
indicators ......................................................................................................................................................................................................
Chapter VII .............................................................................................................................................................................................
Analysis of competitive performance on free throws during basic experiment
Chapter IX ................................................................................................................................................................................................
Perfect Shot methodology aspects
9.1. Perfect Shot methodology content .................................................................................................................................
9.2. Perfect Shot methodology implementation manner .........................................................................................
Basic experiment conclusions and suggestions
Chapter X ..................................................................................................................................................................................................
Preliminary conclusions from the experiment period and the basic one
10.1. Test results analyze of the experimental group during the preliminary and the basic
experiment ..................................................................................................................................................................................................
10.2. Competitive performance analyze of the experimental group during the preliminary
and the basic experiment .................................................................................................................................................................
10.3. Competitive performance analyze on free throws during the preliminary and the basic
experiment of the experimental group compared to the teams participating in the
competition .................................................................................................................................................................................................
10.4. Research subjects' performances analyze on tests of the preliminary and the basic
experiment ..................................................................................................................................................................................................
97
97
98
98
98
107
107
120
125
129
131
131
143
147
151
168
171
177
182
188
193
193
194
201
203
203
207
212
219
35
36
36
36
36
37
37
43
47
49
50
50
51
53
55
62
63
68
72
73
75
75
76
77
78
78
82
83
87
Chapter XI ................................................................................................................................................................................................
Proposals for optimizing basketball game training
11.1. Proposal aspects to amend the junior echelons competitive basketball system .......................
11.2. Proposal aspects to create a prototype acoustic device in order to improve basketball
free throws ..................................................................................................................................................................................................
11.2.1. Study on determining the ball trajectory in the air in the basketball free throw by
kinematic study .......................................................................................................................................................................................
Personal contributions ...................................................................................................................................................................
Bibliography ............................................................................................................................................................................................
Annexes
227
227
233
239
245
247
92
92
95
95
101
103
1
Introducere
Jocul de baschet a fost inventat de profesorul canadian James Naismith în decembrie 1891 în
dorința de a putea identifica un mijloc activ de practicare a exercițiului fizic în zilele reci sau ploioase.
Jucându-se inițial cu mingea de fotbal, balonul era scos cu ajutorul unei prăjini din coșurile suspendate
neprevăzute cu gaură. Deplasarea în teren se realiza fără driblarea mingii, doar prin pasarea acesteia.
Astăzi, baschetul reprezintă un mijloc util pentru dezvoltarea pe plan fizic și psihic al tinerilor,
caracterizându-se prin spectaculozitate și dinamism.
Baschetul s-a numărat printre primele jocuri sportive care a oferit elevilor și tinerilor posibilitatea
de a-l practica sub formă de întrecere. Ideea implementării jocului de baschet în școală a fost salutară,
fapt demonstrat de creşterea continuă a numărului de practicanţi atât pe plan naţional, cât şi mondial.
Gradul de actualitate al lucrării
Gradul de actualitate al lucrării este dat de faptul că se înscrie pe linia permanentă a specialiștilor
și cercetătorilor din domeniul sportului de performanță în încercarea de a obiectiviza și standardiza
procesul de antrenament sportiv utilizând metode și mijloace actuale.
Prezenta cercetare aduce sferei baschetului o serie de elemente specifice de actualitate și
originalitate, în sensul că propune:
o metodologie privind ameliorarea și îmbunătățirea procentajului aruncărilor libere reușite în jocul
de baschet;
instrumente de testare originale;
modificarea sistemului competițional la eșalonul juniori;
realizarea unui dispozitiv privind perfecționarea aruncărilor libere;
studierea relației dintre performanța specifică obținută la acest parametru al jocului și capacitățile
coordinative în vederea creării unor criterii științifice privind strategia de selecție secundară specifică
jocului de baschet;
Scopul și importanța studiului
Scopul prezentei cercetări constă în perfecționarea procesului de antrenament sportiv prin
introducerea și verificarea unei metodologii privind eficientizarea aruncărilor libere în jocul de baschet,
eșalonul Under 14 și Under 15.
Importanța lucrării reiese din faptul că scoate în evidență mijloace de acționare specifice
eficientizării aruncării libere în jocul de baschet, grupate într-un program de antrenament verificat.
Contextul și motivația alegerii temei
Motivația alegerii prezentei teme pornește de la următoarele necesități:
în literatura de specialitate autohtonă nu se regăsesc cercetări actuale în scopul eficientizării
procesului de pregătire al tinerilor baschetbaliști;
2
în România există puține programe ale federației de specialitate pentru creșterea valorică a
sportivilor și antrenorilor;
existența în procesul de pregătire al juniorilor baschetbaliști a unor carențe grave de ordin tehnic,
incompatibile cu cerințele jocului modern și implicit cu atingerea performanței sportive;
lipsa unor metodologii autohtone destinate eficientizării aruncărilor libere în jocul de baschet;
activitatea profesională de antrenor de baschet și cadru didactic specializat în acest domeniu mă
împinge spre cunoașterea acestei discipline sportive în cel mai mic detaliu.
PARTEA I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ, CONCEPTUALĂ ȘI METODOLOGICĂ A TEMEI
Capitolul I
Antrenament sportiv – delimitări conceptuale
Pentru a argumenta din punct de vedere teoretic aspectele tezei de doctorat am urmărit în primul
rând studierea literaturii de specialitate. Putem afirma că aceasta este bogată în ceea ce privește aspectele
generale, dar am fost neplăcut surprinși de sărăcia de materiale specifice baschetului și implicit de
lucrări în care să fie tratată aruncarea liberă.
Demeter A. defineşte antrenamentul fizic ca fiind un “proces pedagogic complex, organizat pe o
perioadă lungă şi finalizat prin adaptări consecutive, optimale, până la obţinerea adaptării maxime,
exprimată prin atingerea măiestriei sportive maxime şi menţinerea ei în timp” (Demeter A., 1983, p. 67).
În zilele noastre, în viziunea prof. univ. dr. Ionescu Bondoc D. (2008, p. 4) noţiunea de
antrenament sportiv îmbracă mai multe sensuri:
fiziologii numesc antrenament, totalitatea solicitărilor organismului (la nivel de aparate şi sisteme)
care determină adaptarea funcţională şi morfologică a acestuia, materializată în final prin creşterea
capacităţii de efort;
cu un înţeles mai larg, antrenament înseamnă orice instruire organizată, care are ca scop creşterea
rapidă a capacităţilor fizice, psihice, intelectuale, etc;
în sport, antrenament înseamnă pregătirea sportivilor în vederea obţinerii celor mai bune rezultate
într-o anumită ramură sportivă.
Caracteristicile antrenamentului sportiv în viziunea Dragnea A., Teodorescu Mate S., (2002, p.
155-159) sunt privite ca procese instructiv- educative, procese de transformare şi dezvoltare, de
adaptare, de specializare, procese informaţionale și de reglare.
Conţinutul pregătirii trebuie să ajungă la condiţii de solicitare specifice sportului respectiv şi
chiar superioare celor pretinse de concurs. Aceste condiţii, având în vedere volumul şi intensitatea
3
efortului, perfecţionarea tehnicii şi a tacticii în condiţii specifice concursului şi pe fond de efort, trebuie
să țină seama și de “ambianţa, atmosfera de concurs, sincronizarea orelor de antrenament cu cele din
programul întrecerilor, adaptarea bioritmului organismului la cerinţele efortului etc“ (Mitra Ghe., Mogoş
A., 1980, p. 462).
Aşa cum susţin unii autori (Enoiu R., 2008, p. 5, Prescorniţă A., 2004, p. 29), în metodologia
modernă a antrenamentului au intervenit o serie de schimbări importante în conceperea conţinutului,
structurii şi organizării pregătirii copiilor.
Ca urmare a orientării metodologice noi s-a instaurat un anumit grad de organizare şi orientare
metodică care diferă mult de cea a seniorilor, înscriindu-se în cadrul unor principii şi metode proprii.
Astfel, pregătirea copiilor, se face pe baza unor date teoretico-metodice mai precise, verificate în
practică pe baza unor testări bilogice, care orientează astăzi procesul de organizare şi de instruire.
În concluzie, putem afirma că antrenamentul sportiv este un proces bilateral (antrenor, sportiv,
predare-învăţare) de acţiuni polivalente, pluridisciplinare, susţinute şi gradate, de adaptare a
organismului la eforturi fizice şi psihice maximale, care urmăresc creşterea performanaţelor sportive
într-o modalitate competitivă şi direcţionată spre un scop prestabilit (record, performanţă, spectacol
sportiv).
1.1. Competiţiile sportive
Competiţiile sportive sunt definite ca „manifestări sportive organizate în mod planificat în centrul
cărora se află stabilirea unor performanţe sportive în scopul realizării unor comparaţii ale performanţelor
între indivizi, grupe sau echipe pe baza unor reguli, forme stabilite sub deviza egalităţii resurselor şi
egalităţii în drepturi pentru obţinerea unor valori simbolice sau materiale” (Achim Şt., 2002, p. 93).
În procesul stabilirii problemelor legate de teoria competiţiei, acestea sunt considerate ca “forţe
motrice în dezvoltarea sportului în general” (Sotiriu R., 1998, p.54).
Competiţia sportivă dovedeşte dezvoltarea istorică a disciplinelor sportive şi se caracterizează
printr-o întrecere în condiţii de egalitate şi respectarea unor regulamente. Competiţia reprezintă “sinteza
diferitelor forme de organizare specifice unei activităţi care scoate în evidenţă pe baza unor reguli,
rezultatele obţinute şi ierarhizarea acestora. Competiţia sportivă este o formă de organizare a întrecerii
între sportivii de diferite categorii, ce are ca obiectiv principal compararea performanţelor (rezultatelor)
conform unor reguli precise şi a unor normative stabilite anterior” (Dragnea A., Teodorescu Mate S.,
2002, p. 537).
În concepţia noastră competiţia sportivă reprezintă manifestarea planificată în care sportivul /
echipa / grupul intenţionează în luptă egală cu adversarii să se autodepăşească pentru obţinerea unei
performanţe superioare cu cea a acestora.
Performanţa “este valoarea unei acţiuni”, care poate fi individuală şi colectivă, exprimată prin
numere, cifre şi calificative. Conform opiniei Raţă G. (2006, p. 9) performanţa sportivă reprezintă un
4
„rezultat valoros individual sau colectiv, obţinut într-o competiţie sportivă, exprimată în cifre absolute
după sistemul baremurilor oficiale sau prin locul ocupat prin clasament”, prin obligaţia respectării
prevederilor regulamentare. În sport, ea reprezintă de fapt indici măsurabili cantitativ cu ajutorul
unităţilor de măsură: metrul / kilometrul, secunda / minutul / ora, numărul de repetări, scorul, punctele
marcate, impresia artistică etc.
Dragnea A. este de părere că performanţa sportivă poate fi definită ca o “valoare bio-psiho-
socială, realizată în cadrul unei competiţii oficiale, ca rezultat al unei capacităţi multiplu determinate şi
apreciate pe baza unor criterii sau baremuri riguros stabilite” (Dragnea A., 1996, p. 61).
În sportul juvenil, se face deseori asocierea între performanță și talent. Jurcă C. și Mitran M.
(2003, p.35-36) consideră faptul că “talentul apare mai devreme, succesul mai târziu, pentru aceasta
trebuind înlăturați factorii provocatori în evoluția sportivilor”.
În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Ediția a II-a, Breban V. (1992) defineşte noţiunea de
randament ca fiind raportul dintre efectul obţinut şi efortul depus într-o activitate, sau îl denumește ca
eficienţă (http://dexonline.ro/definitie/randament). “Eficienţa acţiunilor depinde de o serie de aspecte
tehnico-tactice. Sintagma tehnico-tactic, după cum sugerează şi numele, îmbină execuţia biomecanică cu
orientarea tactică, respectiv eficienţa în execuţie şi depinde de anumite abilităţi legate de alegerea
mijloacelor, de selectare a oportunităţilor, de viteza de decizie, de curaj şi de asumare a riscului”
(Prescorniţă A., 2002, pp. 69-70).
Din modalităţile de evaluare a randamentului competițional în jocul de baschet putem evidenţia:
note şi calificative (Colibaba Evuleţ D., 1998, pp. 303-304);
înregistrarea unor parametrii individuali: recuperări la panoul propriu şi la panoul advers, număr pase
reușite, număr de intercepţii, număr de aruncări la coş şi puncte înscrise, număr de depăşiri
individuale (Goraşcenco A., Povestca L., 1999, pp. 135-136);
prin analiza notaţională computerizată (Stănculescu G., Milenco I., 1999, p. 210).
Ca și concluzie, odată cu revoluția științifică și cu implicarea acesteia în domeniul sportiv au
apărut o serie de soft-uri, programe pentru calculator de analiză a antrenamentului sportiv și a
jocurilor oficiale cum acum un deceniu nu ne imaginam. Astfel, prin intermediul acestor programe se
înregistrează cu înaltă precizie zeci de parametrii ai antrenamentului sportiv / jocului de baschet,
făcând munca staff-ului tehnic mult mai ușoară, reducând uneori meciul oficial de baschet la o
interpretare matematică a cifrelor acestuia.
1.2. Antrenamentul sportiv - proces de pregătire stadial
Corespunzând vârstei junioratului, stadiul al doilea al antrenamentului sportiv include tineri deja
iniţiaţi în practicarea sportului și are ca scop primordial promovarea copiilor cu perspectivă de afirmare,
concomitent cu înscrierea treptată a instruirii acestora la nivelul cotelor sportului de performanţă.
5
Stadiul al II-lea al antrenamentului este denumit şi „de dezvoltare sau antrenament constructiv,
având drept scop începerea specializării, dezvoltarea capacităţii de efort, formarea capacităţii de
coordonare fină a mişcărilor specifice ramurii de sport, dezvoltarea capacităţilor tehnico-tactice,
dezvoltarea vitezei şi a forţei în regim de viteză, la care adăugăm obiectivele pe plan psihologic:
dezvoltarea proceselor cognitive, echilibrul afectiv şi dezvoltarea unui sistem motivaţional corect”
(Dragnea A., Teodorescu Mate S., 2002, p. 192).
„Ca și obiective ale instruirii juniorilor în stadiul II al antrenamentului putem enumera
următoarele:
continuarea influenţării dezvoltării indicilor morfo-funcţionali ai organismului;
dezvoltarea în continuare, a calităţilor motrice şi totodată, împletirea mai strânsă a acestora cu
cerinţele specifice respectivei ramurii de sport;
lărgirea conţinutul pregătirii tehnice și includerea în pregătire a celor mai recente şi eficace metode
pe plan mondial;
dezvoltarea unei aprofundate gândiri tactice;
organizarea instruirii prin folosirea frecventă a jocurilor, a exerciţiilor interesante, stimulative;
cultivarea trăsăturilor comportamentale de competitor, concomitent cu cele de cetăţean integrat
social” (Dragnea A., Teodorescu Mate S., 2002, pp. 194-197).
1.3. Tendințele antrenamentului sportiv modern
Autorul Ionescu Bondoc D. (2008, p. 5) susține ideea conform căreia conceptul modern de
antrenament sportiv “presupune îmbinarea armonioasă a următoarelor elemente:
elementele esenţiale sau clasice de antrenament sportiv care sunt de ordin biologic, psiho-pedagogic,
social, etc;
elementele moderne de antrenament sportiv care sunt teoria şi metodica modelării, interpretarea
sistemică, participarea matematicii şi informaticii, aparatură modernă;
elementele care condiţionează eficient pregătirea pentru marea performanţă cum sunt: aptitudinile
materialului uman, nivelul profesional al antrenorilor, baza materială etc.”
Tendinţele manifestate în antrenamentul sportiv contemporan au fost identificate de autorii
Dragnea A. şi Teodorescu Mate S. (2002, pp. 55-56) ca fiind:
menţinerea unor volume de efort raţionale (optime) care să asigure progresul şi mai ales, caracterul
relativ extensiv necesar acumulărilor pentru stabilitatea formei sportive; nu mai este vorba de
"creşterea" volumelor de muncă, deoarece acestea determină oboseală accentuată (ascunsă), uzură
prematură (scurtarea carierei), cheltuială de timp şi alte fenomene colaterale;
perfecţionarea strategiilor de selecţie;
6
creşterea considerabilă a intensităţii eforturilor de antrenament, cel puţin la nivelul celor din
concursuri;
creşterea ponderii pregătirii integrale a sportivilor în dauna pregătirii cu mijloace de bază şi
specifice.
1.4. Particularităţile morfo-fiziologice ale sportivilor de 10-14 ani
În prezentul studiu considerăm necesară analiza și tratarea nivelului dezvoltării psiho-fizice şi
fiziologice a copiilor cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani. Totuși, nu întotdeauna vârsta biologică
corespunde cu cea cronologică existând copii care o devansează sau o întârzie. Este bine cunoscut că
mişcarea în general și exercițiul fizic în special, mai ales cele practicate în cadrul organizat şi sistematic
au o puternică influenţă asupra dezvoltării fizice armonioase a copiilor. Practicanții diferitelor ramuri
sportive prezintă un nivel ridicat al sănătății, fiind mai rezistenţi în contactul cu mediul înconjurător,
frecvența bolilor contactate fiind redusă, refacerea după aceasta fiind de scurtă durată.
Pedagogul / antrenorul / profesorul trebuie să aibă cunoștințe temeinice privind particularităţile
psiho-fizice ale tuturor categoriilor de copii şi juniori cu care lucrează, în scopul adecvării mijloacelor şi
metodelor folosite în cadrul procesului de pregătire, necunoaşterea acestora putând avea influenţe
nefaste asupra dezvoltării ulterioare şi a instruirii propriu-zise.
Memoria motrică reprezintă capacitatea de a realiza / reproduce o anumită mișcare, într-o
manieră stabilă, în cadrul și ca o consecință a unor execuții / exersări repetate anterior, într-un anumit
context didactic / psihopedagogic (lecția de educație fizică sau lecția de antrenament sportiv) (Drăgan I.,
1979, pp. 122).
Noi considerăm că învățarea motrică reprezintă un proces gradual, ierarhic organizat, de
formare a unei deprinderi motrice (în cazul nostru aruncarea la coș de la linia de libere), cu o durată
considerabilă, ca dimensiune temporală, definit ca un proces de tip longitudinal.
Memoria motrică, în viziunea noastră reprezintă rezultatul procesului de învățare motrică,
rezultat care se obiectivează într-o anumită cunoștință procedurală și strategică, dobândită prin
exersare, stocată și stabilizată, completând bagajul motric personal al viitorului baschetbalist.
Capitolul II
Învățarea motrică
2.1. Învățarea motrică – fundamentare teoretică
“În cadrul dezvoltării personalităţii adulte, învăţarea ocupă un loc central, datorită faptului că
prin învăţare individul dobândeşte noi comportamente. Învăţarea este o problemă generală a psihologiei,
pedagogiei, eticii, sociologiei, politologiei şi a multor alte ştiinţe care cercetează comportamentul uman
din diferite puncte de vedere. Începând cu deprinderile şi priceperile şi terminând cu cunoştinţele şi
7
operaţiile intelectuale, toate se dobândesc prin activitatea de învăţare. Se învaţă în egală măsură
mişcările, atitudinile corporale, limbajul, expresiile emoţionale, comportamentele, atitudinile morale şi
sociale, ca şi doctrinele filozofice şi politice” (Balint L., 2009, p. 5).
Procesul de însuşire primară / consolidare / perfecţionare a deprinderilor şi de manifestare a
priceperilor motrice, poartă denumirea de învăţare motrică, aceasta însoţind omul de la naştere având ca
fundament al acţiunii reacţiile motrice cu care ne naștem, activate de stimulii prezenți în mediul
înconjurător.
“Legat de învăţarea motrică ca proces, se vorbeşte despre curbe ale învăţării care sunt rezultatul
înscrierii grafice a datelor obţinute prin diferite tehnici de evaluare a ceea ce se învaţă. Aceste curbe,
indiferent de conţinuturile motrice abordate în instruire, au o caracteristică comună, dată de progresul
rapid înregistrat la începutul învăţării, progres care scade apoi treptat, curba devenind în timp tot mai
aplatizată. Tot în legătură cu indicatorul de timp al învăţării motrice, se analizează şi durata de timp după
care apare progresul în învăţarea motrică. Aceasta depinde de complexitatea deprinderii supuse acţiunii
de învăţare, de exigenţa evaluării şi competenţele profesionale ale cadrului didactic care coordonează
procesul de predare-învăţare” (Balint L., 2009, p. 60).
La fiecare repetare, subiectul stabileşte o serie de relaţii între aceste informaţii şi elaborează
reguli proprii de execuţie motrică ce duc implicit la achiziţionarea de experienţă sub forma unor
programe mentale de tip motric, caracterizate printr-o mare stabilitate (Balint L., 2009, p. 65).
2.2. Etapele învăţării motrice
Din punct de vedere fiziologic, Demeter A. (1982, p. 277) indică următoarele etape:
etapa de generalizare a excitaţiei corticale (etapa mişcărilor nediferenţiate, grosolane);
etapa concentrării iniţiale a excitaţiei;
etapa de diferenţiere fină;
etapa de automatizare a deprinderilor.
Etapa de diferenţiere fină, din punct de vedere fiziologic se caracterizează prin concentrarea
proceselor nervoase fundamentale asupra zonelor corticale strict interesate în dirijarea şi controlul
mişcării. Datorită efortului nervos de concentrare repetată, zona de excitaţie corticală corespunzătoare
mesajelor aferente ocupă acum numai teritoriile şi structurile nervoase centrale implicate în programarea
şi comanda acţiunii motrice, restul zonelor corticale intrând în stare de inhibiţie activă cu rol în
programarea, dirijarea, controlul şi supravegherea deprinderii motrice. La corespunzătoarea manifestare
a comportamentului motric participă în acest moment doar structurile centrale şi periferice implicate în
mod direct în mişcarea exersată. Diferenţierea fină obţinută la nivel cortical se răsfrânge şi asupra
muşchilor antagonişti care se vor relaxa, deprinderea executându-se în condiții de eficienţă.
Pentru toate deprinderile ajunse în această etapă a diferenţierii fine se recomandă mărirea
numărului de repetări în condiţii de activitate specifică, pericolul apariţiei oboselii neuropsihice din
8
cauza suprasolicitărilor proceselor corticale de diferenţiere, nefiind semnificativ. Nivelul de consolidare
şi finisare a deprinderii în cadrul acestei etape depinde de complexitatea deprinderii, nivelul de
dezvoltare a calităţilor motrice, particularităţile psihologice, plasticitatea corticală, toate putând
determina variaţii însemnate în timp până la definitivarea deprinderii motrice vizate.
Etapa de automatizare a deprinderii se referă la desfăşurarea diferitelor mişcări (deprinderi
motrice) fără oglindirea lor în conştiinţă. Atât în organismul animal cât şi în cel uman un număr mare de
acte motrice simple și complexe se efectuează în mod involuntar, fără perceperea lor conştientă, fiind
cuprinse în denumirea generică de automatisme primare. Acestea sunt legate de reflexele condiţionate
care supraveghează, controlează şi reglează unele funcţii motrice şi vegetative de bază, constituind
suportul general al menţinerii homeostaziei organismului. Dintre ele fac parte reflexele care reglează
funcţiile sistemelor cardio-vascular endocrin, aparatelor respirator, digestiv, renal etc. Datorită solicitării
lor, în fiecare moment, aceste reacţii de bază s-au întipărit puternic în întreg comportamentul animalelor
şi omului, ele fiind transmise ereditar de la părinţi la descendenţi.
Un al doilea tip de reacţii adaptative şi de ajustare a comportamentului general, la început
realizându-se în mod conştient, apoi, datorită solicitărilor multiple, încep să fie efectuate fără reflectarea
lor în conştiinţă. Aceste reacţii poartă denumirea de automatisme secundare, entitate în care pot fi
incluse şi deprinderile motrice excesiv solicitate şi relativ simple (informații desprinse din Demeter A.,
1982, p. 278).
Puni A.T. și Kereszty A., citați de Balint L. (2009, p. 17) susţin faptul că în timpul procesului de
învăţare motrică, chiar dacă nu toate componentele deprinderii se reflectă în conştiinţă, în mod
concomitent şi cu mare precizie, în automatizarea mişcărilor această conştientizare joacă un rol esențial
în controlul permanent al execuţiei corecte. Ea are un efect pozitiv asupra acelor procese nervoase,
musculare şi vegetative care decurg în mod automat, fără a fi percepute de practicant, dar care la un
moment dat prin intensitatea lor anormală, pot constitui factori de perturbare a execuţiei (excitaţiile
corticale puternice, bătăile zgomotoase ale inimii, insuficienta relaxare musculară etc.) Astfel, rezultă că
nici automatizarea excesivă a deprinderii (peste nivelul pretins de eficienţa optimă) nu este indicată,
deoarece o automatizare totală poate anihila controlul subtil şi acurateţea execuţiei.
Pentru practicienii din domeniul performanței sportive este important să se ştie că, cu cât este
mai automatizată o deprindere, cu atât mai greu se va putea modifica pe parcursul activităţii ulterioare,
nu numai în sensul perfecţionării ei, ci mai ales în privinţa adaptării la cerinţele diversificate solicitate de
contextul competiţional al activităţilor specifice motricităţii dirijate. De multe ori, deprinderile motrice
automatizate şi fixate în structurile nervoase, pot constitui un obstacol în formarea altor deprinderi,
asemănătoare ca structură externă dar diferite în cea internă, fină. Eficienţa şi acurateţea execuţiei, în
această fază, depind de plasticitatea scoarţei cerebrale a executantului, care în anumite limite poate
aduce corectările necesare situaţiei concrete. De aici, se desprinde din punct de vedere metodic,
necesitatea ca în procesul de instruire să se urmărească corectitudinea execuţie motrice în cele mai
9
variate condiţii de mediu în vederea solicitării nu numai a populaţiei neuronale corticale de bază, ci şi a
unor zone nervoase suplimentare, fapt ce va conferi deprinderii plasticitate şi adaptabilitate sporită. De
asemenea, exersarea la indici de viteză maximali, reprezintă o cerinţă metodică importantă a acestei
etape.
Părerea noastră este cea care, pentru profesori şi antrenori, esențială în derularea cu eficienţă a
demersul didactic orientat spre formarea deprinderilor motrice este calitatea superioară a procesului de
instruire, bazat atât pe o programare şi planificare raţională a activităţii pedagogice, cât şi pe
utilizarea unor metode de instruire de bază ca demonstraţia, explicaţia, corectarea pertinentă a
greşelilor de execuţie motrică etc.
2.3. Informațiile senzoriale în activitatea sportivă
Percepțiile sunt procese senzoriale ce redau totalitatea informațiilor despre însușirile concrete ale
obiectelor și fenomenelor în condițiile acțiunii directe a stimulilor asupra analizatorilor, având rol
reglator pentru activitatea umană sportivă, percepția adversarului prin actele sale motrice reglând
propriile mișcări (Voinea M., 2013, p. 5). Specifice activității sportive, în jocul de baschet se regăsesc
forme complexe ale percepțiilor, ale spațiului, timpului și mișcării.
Percepţia mişcării a fost explicată inițial prin funcţionarea analizatorului vizual, pentru ca
ulterior să fie luată în considerare şi coordonarea spaţio-temporală. Cercetările au arătat că sursa majoră
de informaţii pentru omul aflat în mişcare o reprezintă pattern-ul fluxului optic, care este creat de
mişcarea elementelor în spaţiul vizual.
Însuşirea aruncării libere în jocul de baschet are la bază perceperea corectă a execuției. Pe
măsură ce experienţa de cunoaştere şi vechimea în activitate cresc, percepţiile devin mai precise, iar
jucătorul dobândeşte capacitatea de a relata verbal, de a descrie diferitele particularităţi ale aruncării
libere.
“Senzațiile sunt procese psihice, elementare, care sunt produse de analizatori (organe de simț), cu
ajutorul cărora prelucrăm informațiile despre însușirile izolate ale lumii înconjurătoare (culoare, căldură,
gust etc)” (Voinea M., 2013, p. 3).
Senzaţiile dermice, numite şi cutanate, sunt acele senzaţii care apar în urma excitării
corpusculilor senzitivi aflaţi sub piele. Aceste senzaţii sunt de trei feluri: tactile, termice și de durere.
Suma stimulilor proveniţi pe cale tactilă de la materialele, aparatele cu care se lucrează (minge de
baschet) le formează sportivilor o anumită obişnuinţă, rezultat al sistematizării proceselor de excitaţie în
scoarţa cerebrală, adică al formării stereotipului dinamic şi al fenomenelor de acomodare care se
dezvoltă în centrii nervoşi. Senzaţiile de presiune determină şi ele reflexe condiţionate mai ales când
sunt asociate cu cele tactile, senzaţiile de temperatură intrând în legătură cu activitatea diferitelor sisteme
sau organe interne ale corpului uman.
10
Senzaţiile vizuale sunt considerate cele mai importante pentru viaţa şi activitatea omului întrucât
asigură orientarea în mediul înconjurător. Ele sunt senzaţii de lumină şi culoare. În jocul de baschet,
particularităţile vederii colorate şi a perceperii mărimii, formei, distanţei şi mişcării obiectelor specifice
jocului au o deosebită importanţă pentru calitatea execuţiilor tehnice şi a derulării adecvate a acţiunilor
tactice. Sensibilitatea cromatică şi mai ales perceperea culorilor cu ajutorul vederii periferice pot fi
dezvoltate în procesul de instruire al sportivilor prin mijloace și metode specifice.
Aceste tipuri de senzații sunt rezultatul acțiunii undelor electromagnetice din registrul 390-800
milimicroni, având cea mai mare pondere și importanță în viața omului (Voinea M., 2013, p. 5).
Senzaţiile auditive au importanţă pentru om nu numai datorită faptului că-l ajută să se orienteze
în mediul înconjurător percepând diferitele sunete sau zgomote, ci mai ales pentru că cu ajutorul auzului
este percepută vocea omenească. Excitaţiile kinestezice ale vorbirii care ajung la scoarţa cerebrală intră
în relaţii temporale cu alte sisteme, pe care le dirijează prin procesul generalizării şi al iradierii elective,
fiind specific raporturilor dintre cele două sisteme de semnalizare. În afară de diferenţierea sunetelor
importantă în perceperea limbajului, sensibilitatea auditivă se manifestă şi în stabilirea direcţiei acestora,
element cu rol important în activităţile motrice de tip sportiv. În pregătirea jocului de baschet modern,
senzaţiile auditive contribuie în mare măsură la orientarea în spaţiu, la formarea unor simţuri complexe
ca cel al mingii, al zborului către inel, al ritmului optim de execuţie etc., „fiind determinate de undele
sonore cuprinse în registrul 16-20000 cicli/sec.” (Voinea M., 2013, p. 5).
Senzaţiile kinestezice, numite şi musculo-articulare, oferă informaţii despre mişcarea corpului şi
poziţia diferitelor segmente ale acestuia. Împreună cu senzaţiile de echilibru, cele kinestezice alcătuiesc
grupa senzaţiilor proprioceptive în care sunt reflectate excitaţiile produse în interiorul organismului şi în
special în muşchi. Excitantul specific ai receptorilor analizatorului motor (al proprioceptiorilor) îl
constituie contracţiile muşchilor, presiunile şi tracţiunile exercitate asupra tendoanelor şi articulaţiilor,
determinate de orice tip de activitate motrică. În timpul efectuării mişcărilor, simţul kinestezic ne
informează în permanenţă despre caracterul lor, dând cortexului posibilitatea să comande acţiunile
urmărite. De asemenea, excitaţiile transmise pe calea sensibilităţii proprioceptive în cerebel, la
mezencefal şi la talamus, asigură reflexele tonice de postură și / sau caracterul coordonat al mişcărilor.
Senzaţiile de echilibru şi de orientare ale mişcării corpului în spaţiu - toate activităţile motrice
din domeniul sportului pretind celor care le practică un simţ al echilibrului deosebit şi capacitatea de a-şi
orienta corect mişcările corpului în spaţiu.
Reprezentarea ca proces psihic al cunoaşterii se naşte din senzaţii şi percepţii şi oglindeşte
lucrurile şi fenomenele lumii materiale. Pe măsura dezvoltării, reprezentările capătă un caracter tot mai
general, astfel făcându-se trecerea la noţiuni (informații preluate din Balint L., 2009, pp. 66-72,
Cătănescu C, 2007, pp.33-38).
Reprezentările ideomotorii sunt strâns legate de o experienţă motrică personală anterioară şi
constau din redarea mentală a procedeului fapt ce contribuie la realizarea ulterioară a unei execuţii
11
motrice mai precise şi mai corecte. Reprezentarea aruncării libere în jocul de baschet, atunci când este
activată de gândire, are un caracter voluntar şi asigură prin excitarea centrilor nervoşi acele caracteristici
pe care le stimula înainte execuţia motrică.
Reprezentările ideomotorii au caracter predominant vizual, mai ales când sportivul reproduce
mental forma execuției şi condiţiile desfăşurării acesteia.
Conceptul metodă de predare-învăţare îşi păstrează semnificaţia originală din grecescul
methodos (odos = cale, drum; metha = către, spre), ceea ce înseamnă drumul spre, calea de urmat în
vederea atingerii unor scopuri. Metoda este un plan de acţiune, un ansamblu de operaţii mentale graţie
cărora sportivului i se dezvăluie esenţa evenimentelor, proceselor, fenomenelor, fie cu ajutorul
profesorului sau în mod independent.
Totalitatea metodelor concepute într-un sistem şi utilizate în procesul de instruire (metode bazate
pe concepţia unitară despre actul predării şi învăţării, pe principiile şi legităţile care stau la baza
acestora) definesc metodologia didactică. Metodologia didactică modernă presupune folosirea mai
multor metode şi procedee îmbinate în diverse moduri. În acest context, menţionăm că procedeul
metodic este subordonat metodei fiind o particularizare a acesteia. Fiecare metodă cuprinde mai multe
procedee, iar o metodă, în anumite situaţii, poate deveni procedeu metodic în raport cu un altul (Balint
L., 2004, p. 22).
Capitolul III
Jocul de baschet – delimitări conceptuale
Baschetul este disciplina sportivă care oferă condiţii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea
deprinderilor şi calităţilor motrice necesare în viaţă, în conținutul său regăsindu-se o serie de acţiuni
motrice ale procesului educaţiei fizice și sportului ca mersul, alergarea, săritura şi aruncarea, aflate într-o
complexitate variată.
Constatăm că cerințele efortului specific jocului de baschet determină influențe pozitive asupra
sistemelor și funcțiilor organismului uman, posibilitatea practicării acestui joc sportiv chiar și în aer liber
ca mijloc de recreere contribuind la o dezvoltare fizică armonioasă, în deplină stare de sănătate.
Ca urmare a evoluției jocului, tactica acestuia trece inevitabil printr-un proces de simplificare, de
standardizare. În jocul modern, circulațiile de minge și jucători sunt rapide, simple și eficiente, bazate
îndeosebi pe relații de maxim 3-4 coechipieri, registrul tactic al jocului de baschet fiind determinat de
regulamentul specific ce impune un timp determinat fazelor jocului, aducând astfel un plus la capitolul
spectaculozitate, dinamism și combativitate.
Din experiența personală și din informațiile asimilate prin participarea la o serie de cursuri de
perfecționare ca antrenor de baschet, pot afirma faptul că în țările europene cu un baschet dezvoltat se
merge pe ideea selecției conform căreia oricine poate să arunce la coș, dar nu toți jucătorii putând să se
12
apere. Astfel, apare o primă diferențiere între școala de baschet de peste ocean și cea europeană. Școala
sârbă de baschet, prin principalele cluburi propune un model de selecție spartan, în ideea în care în
perioada de “acomodare” cu baschetul se învață apararea. Ideea de bază în acest caz este aceea că “să
arunci la coș este ușor, dar este infinit mai greu să te și aperi”. Această recomandare a Federației de
specialitate a Serbiei este pusă în practică în primul rând datorită popularității baschetului din tot spațiul
ex-Iugoslav. Școala rusă de baschet și-a început si ea modernizarea, ca cerință a evoluției jocului de
baschet. Dacă până în anii ’90 aceasta era caracterizată prin expresiile muncă, muncă și iar muncă
alternată cu corectare, corectare și iar corectare, în zilele noastre școala rusă de baschet oferă o reală
lecție pe pragmatism în ceea ce privește eficiența fazelor jocului.
În schimb, școala americană de baschet se bazează în principal pe însușirea tehnicii individuale
ofensive, dusă de cele mai multe ori până la un înalt grad de măiestrie. Această particularitate a
americanilor, „părinții” acestui sport, este dată de micile diferențe în ceea ce privește regulamentul de
joc, fiind interzisă apărarea tip zonă, precum si dublarea, aglomerarea, capcana, zona pressing sau orice
altă formă de apărare combinată, jucându-se în proporție covârșitoare relația 1:1, dar și de principala
caracteristică a baschetului de peste ocean, spectaculozitatea, care, la rândul ei imprimă un puternic
caracter comercial acestui sport.
Țările europene fără o tradiție importantă în baschet fac eforturi deosebite pentru a recupera
terenul în fața principalelor forțe în domeniu. Astfel, forurile de conducere duc o luptă aprigă pentru
eficientizarea, standardizarea și organizarea activității baschetbalistice pentru a putea fi performante pe
toate planurile.
3.1. Baschetul competițional în România – evoluție și actualitate
Introducerea jocului de baschet în ţara noastră se face în anul 1920, când societatea Y.M.C.A.
(Young Men’s Christian Association) îşi deschide filiala pentru România, la început organizând
activități cultural-educative şi sportive pentru militarii armatei române.
La scurt timp după ce inițiativa americană s-a implementat, Y.M.C.A. construiește primele
terenuri de baschet în București, în locul unde astăzi se află Hotelul Intercontinental, „studenții Y fiind
convinși că jocul de baschet pe care îl promova dr. Naismith înlocuiesc acumulările din poligoanele de
tir, sălile de dans, de scrimă și alte facilități promovate de Colegiul Springfield, Massachusetts pentru
educație fizică” (Roman Ghe., 2004, p. 11).
Societatea Y.M.C.A. organizează pentru elevii unor licee din capitală jocuri demonstrative, iar la
17 iunie 1922, se organizează primul joc oficial de baschet din România, competiţie pentru echipe
şcolare, pe primul teren regulamentar din țară, amenajat în curtea Liceului Mihai Viteazu de profesorul
Chinie Sebastian.
Activitatea internaţională debutează în 1934, când echipa Juventus participă la un turneu în
Cehoslovacia unde joacă două meciuri, iar un an mai târziu, în 1935 echipa C.F.R., care era de fapt
13
echipa reprezentativă a României, participă la Campionatul European de la Geneva unde ocupă ultimul
loc. În 1946 la Bucureşti are loc Cupa Balcanică. Pe plan internaţional, baschetul românesc reuşeşte să
se afirme la Campionatul European, unde echipa masculină obţine de două ori locul V în 1957 şi 1967,
iar echipa feminină locul IV la ediţiile din 1964, 1966 şi 1968.
Drumul privind participarea la competiţiile europene pentru echipe de cluburi a fost deschis de
Dinamo București, Steaua București şi „U" Cluj, dar mai ales cele feminine D.E.F.S., Politehnica
Bucureşti şi „U" Cluj, având comportări meritorii, calificându-se chiar în semifinalele C.C.E. sau ale
Cupei Cupelor.
Astazi, odată cu investițiile masive din toate punctele de vedere suntem reprezentați cu succes în
competițiile europene de echipe ca Asesoft Ploiești, Gaz Metan Mediaș, „U" Mobitelco Cluj-Napoca,
S.C.M. „U" Craiova la masculin și C.S.M. Târgoviște, Universitatea Goldiș ICIM Arad sau C.S.U. Alba
Iulia la întrecerile destinate fetelor.
Din păcate, în accepțiunea noastră, situația economică a țării, influența politicului în sport și
managementul defectuos nu asigură echipelor de club continuitate în realizarea performanței sportive.
Dacă la echipele de club avem o reprezentare onorabilă în Europa, la nivel de echipe
reprezentative declarația fostului președinte al Comitetului Olimpic Român Ion Țiriac caracterizează
foarte aspru dar corect în același timp după părerea noastră situația existentă. "După părerea mea există
excepții, trăim doar prin excepții. Nu am semănat nimic, astfel că nu avem ce culege. Dacă nu faci oaze,
atunci tineretul se va duce doar pe internet, iPad, și nu către sport", declarație oferită pentru trustul de
presă Mediafax la 19 aprilie 2011 (http://www.ziare.com/ion-tiriac/stiri-ion-tiriac/tiriac-despre-situatia-
neagra-a-sportului-romanesc-1089441).
Elementul cel mai pregnant în dezvoltarea întregii activităţi îl reprezintă baschetul de
performanţă. El influenţează toate eşaloanele existente deoarece reprezintă modelul către care se
îndreaptă toate eforturile factorilor angrenaţi în această activitate.
Sistemul actual competiţional din România îşi are baza în competiţia celor mai fragezi
baschetbalişti, Festivalul Naţional de Minibaschet, care se desfăşoară o singură dată pe an, în vacanţa de
vară şi durează trei săptămâni. Cadrul desfăşurării acestui festival este unul deosebit şi are drept scop
infiltrarea „microbului competiţiei" în rândul celor mici, precum şi atragerea lor spre baschet.
Urmează apoi competiţiile de juniori. Implementând modelul european, F.R.B. a modificat
vechile titulaturi de juniori III, II și I cu denumiri specifice vârstei, si anume: Under 14, Under 16 și
competiția finală ca juniori, Under 18. Pentru a „acoperi” toate categoriile de vârstă se înființează și
eșaloane intermediare la care sistemul competițional propune cu precădere întreceri tip turnee de sală
(Under 13, Under 15 si Under 17).
Pentru a crea o „trecere” de la juniorat la seniori, F.R.B. a introdus și Campionatul Național la
eșalonul Under 20 și Under 23.
14
Divizia B, actuala Liga I își începe întrecerile în primă fază pe criterii geografice, primele trei
echipe clasate în fiecare serie calificându-se la turneele semifinale. Acest eșalon în sezonul
competițional 2013-2014 este reprezentat la masculin de un număr de 21 echipe, dintre care 7 sateliți ai
echipelor de primă ligă, iar la feminin doar de 3, promovând 2, în condițiile în care la Liga I Feminin în
sezonul amintit mai sus nu se retrogradează, prin retragerea a două echipe din competiție din motive
financiare.
În sfârşit, vârful performanţei pe plan intern îl constituie Liga Natională de Baschet Masculin si
Feminin. După terminarea sezonului regulat, întrecerea presupune organizarea play-off-ului pentru
determinarea ierarhiei finale la vârful clasamentului și a play-out-ului pentru a se cunoaște echipele din
subsolul acestuia.
Pentru a obține performanța, F.R.B. implementează în prezent programul național de pregătire
PerformBaschet. Un pas înainte! Programul iși are originile în Statele Unite al Americii. Acesta a fost
inițial un îndrumar pentru antrenorii americani. De fapt, acest program are ca scop principal consolidarea
elementelor tehnice de bază ale jocului de baschet. Programul a fost preluat de țările din fosta
Iugoslavie, îmbunatățit de Serbia și implementat la începutul anilor 2000 cu un succes excepțional de
federația turcă.
3.2. Evoluţia tehnico-tactică în jocul de baschet
Căile şi mijloacele utilizate în învăţare şi perfecţionare au urmat evoluţia jocului, învăţarea
tehnicii prin mijloace de acționare ce se adresează procedeelor izolate, din punctul nostru de vedere,
fiind una din deficienţele cele mai des întâlnite în procesul de pregătire, baschetul fiind constituit dintr-o
suită de acţiuni complexe întreprinse de jucători în diferite situații sau faze de joc.
Dezvoltarea jocului de baschet în general şi evoluţia tehnico-tactică a acestuia în special sunt
condiţionate de competiţie, aceasta oglindind rezultatul eforturilor depuse de persoanele implicate în
acest domeniu.
Vizând creerea unui randament cât mai eficient, aria de selecţie a viitorilor sportivi trebuie să fie
cât mai vastă, astfel încât trebuie să atragem cât mai mulți copii, şcolari și tineri înzestrați spre jocul de
baschet.
Aruncarea la coș reprezintă elementul cel mai important al jocului de baschet, prin care se
concretizează scopul final al jocului, înscrierea de puncte. Aceasta reprezintă elementul tehnic care se
bucură de cea mai mare atenţie în procesul de învățare si antrenament pe toate treptele și la toate
nivelurile de pregătire, reprezentând o acţiune individuală de mare răspundere, constituind în final
rezultatul eforturilor depuse de toți jucătorii echipei. Aruncarea la coș reprezintă elementul care poate să
ofere suprema satisfacţie atât jucătorilor, cât și celor care asistă la desfăşurarea unui joc.
“Fineţea rezultată din îndemânarea specifică constituie principalul factor determinant în reușita
aruncărilor la coș, iar faptul că prin aruncare mingea este trimisă dintr-o acţiune în mişcare sau de la
15
linia de aruncări libere spre un punct fix, suspendat și în plan orizontal, ridică gradul de dificultate al
execuţiei tehnice care trebuie să aibă o adresă cat mai precisă. În jocul de baschet, aruncarea la coș nu
trebuie să fie o acţiune cu caracter întâmplător, trebuind să îndeplinească următoarele obiective:
să aibă la bază un procedeu tehnic de aruncare bine însușit;
să aibă justificare tactică a execuţiei în momentul dat al jocului” (Popescu F., 2012, p. 92).
Evoluţia tacticii jocului contribuie la dezvoltarea baschetului oferindu-i spectaculozitate și
dinamism prin succesiunea rapidă a fazelor jocului dată de prevederile regulamentului. La începuturile
jocului de baschet atenţia era ațintită asupra acţiunilor de atac, apărarea dezvoltându-se ulterior, primele
relatări menţionând o apărare menită să contracareze acțiunile celor mai valoroși adversari prin
aglomerări și uneori prin marcaj dublu.
Începând cu anul 1910 apar primele elemente specifice ale apărării tip zonă, utilizată în acea
perioadă datorită slăbiciunilor pe care le prezenta apărarea clasică împotriva structurilor tehnico-tactice
simple, aici referindu-ne la blocaje şi paravane.
Anul 1920 este perioada în care cele două sisteme de apărare s-au echilibrat și stabilizat, până în
zilele noastre, când jocul modern prin perfecţionarea atacului rapid, a contraatacului, a tranziției ofensive
şi a eficienței aruncărilor de la semidistanţă și distanță lasă în urmă apărarea în zonă.
În baschetul românesc, până în anii 1940-1950 apărarea era primitivă, realizată de fundaşi printr-
o aglomerare în faţa panoului sau de un jucător care era marcat agresiv, necunoscându-se principii şi
reguli, tactica existentă în acea perioadă constând în eliminarea din joc a adversarilor periculoşi.
În ceea ce privește atacul, nici acesta nu respecta un principiu impus, repartizarea pe posturi a
jucătorilor fiind uneori inexistentă. La începutul anilor '50 s-a constatat că atacul are avantaje faţă de
apărare datorită dezvoltării tehnicii şi tacticii de atac şi apariţiei jucătorilor de talie (informații desprinse
din http://www.frbaschet.ro/federatie/).
Pe fondul celui de-al doilea război mondial baschetul intră într-o perioadă de conservare am
putea spune, paradoxal, începând cu anii ’70-80 acesta începe să piardă din acuitate, încetinindu-și
ritmul şi tempoul jocului. Astfel, au fost introduse în regulile jocului modificări şi completări importante
pentru alternarea rapidă a acţiunilor de apărare și de atac, dar și pentru a da jocului un puternic caracter
spectaculos. Aici ne referim la:
regula celor 24 de secunde, cunoscută sub forma regulii atacului complet;
regula celor 14 secunde, pentru finalizarea atacului precedat de o infracțiune sau de o recuperare
ofensivă;
regula de 8 secunde, referitoare la obligativitatea trecerii mingii din terenul de apărare în cel de atac;
regula celor 5 secunde necesare repunerii mingii în joc sau pentru a executa aruncarea liberă;
16
regula celor 3 secunde pentru staționarea în „paint-zone” a jucătorilor în faza de atac, zonă a
terenului care și-a modificat și ea forma, de la trapez la dreptunghi pentru a da jocului
spectaculozitate prin posibilitatea plasamentului jucătorilor de talie mai aproape de inel;
introducerea în competiții și implicit în procesul de antrenament a mingilor speciale pentru diverse
eșaloane de vârstă și sex (mingile mărimea 3 pentru inițiere în baschet, mărimea 5 folosite până la
categoria Under 13 masculin și feminin, mingile mărimea 6 pentru competițiile feminine și mingea
mărime 7 pentru cea masculină, instalațiile reglabile etc);
Aceste modificări ale regulilor au influenţat pozitiv jocul, oferindu-i dinamism prin succesiunea
fazelor jocului, contribuind totodată la evoluţia tehnicii şi tacticii de baschet atât în atac cât şi în apărare,
dar și la apariția caracterului comercial al acestui joc sportiv.
În baschetul actual se urmăreşte în mod constant simplitatea şi eficacitatea, oricare ar fi nivelul
tacticii ofensive sau defensive. Datorită dinamismului astfel creat, spectaculozităţii şi calităţilor fizice și
moral-volitive pe care le dezvoltă, baschetul se bucură şi la noi în ţară de o popularitate din ce în ce mai
crescută, numărul practicanţilor fiind din ce în ce mai mare.
În ajutorul antrenorului de baschet în zilele noastre apar materiale ajutătoare cu rol foarte
important în însușirea tehnicii și perfecționarea acesteia. Astfel, revoluția științifică a baschetului și
tendința spre virtuozitate tehnică obligă folosirea uzuală în cadrul antrenamentului sportiv a aparatelor și
materialelor special concepute de cercetători pentru viitorii performeri.
3.3. Caracteristicile jocului de baschet
Baschetul, joc sportiv de echipă, a cărui apariţie se datorează unui proces de ordin intelectual,
fiind inventat, a apărut ca urmare a unor cerinţe sociale, fiind utilizat în scopuri educative, de emulaţie,
recreative şi formative.
Făcând parte din ramurile sportive ale procesului instructiv-educativ, baschetul este o disciplină
sportivă practicată la nivel superior sub forma sportului de performanţă, având un caracter organizat: are
regulament de joc adoptat de F.I.B.A., un conţinut şi o formă de pregătire unitară, este încadrat într-un
sistem competiţional naţional şi internaţional, favorizează afirmarea talentelor, este un mijloc de
stimulare a măiestriei celor ce-l practică, fiind practicat în secţiile Asociaţiilor şi Cluburilor Sportive,
diferenţiat pe categorii de vârstă și sex: copii / juniori / seniori, feminin / masculin.
Caracteristicile jocului de baschet decurg din scopul final al acţiunilor jucătorilor şi anume
introducerea mingii în coş. “Aceasta necesită o deosebită precizie, solicită jucătorului de baschet să
posede pe lângă o bună reprezentare spaţio-temporală, şi un simţ kinestezic deosebit de fin dar şi
pregătirea necesară realizării preciziei şi eficienţei în efectuarea tuturor acţiunilor de atât şi de apărare şi
mai ales, în aruncările la coş” (Teodorescu L., Predescu T., Vasilescu L., 1979, p. 77).
În acelaşi timp, creşterea mediei taliei sportivilor prin atragerea în primul rând a tinerilor cu
statură înaltă şi foarte înaltă, a contribuit în mod direct la creşterea din punct de vedere valoric a
17
jocurilor, asigurându-se astfel una din cerinţele relaţiei publicului spectator - competiţie sportivă,
respectiv spectaculozitatea jocului.
Din punctul nostru de vedere aspectul primordial specific jocului de baschet ce trebuie puse în
valoare în cadrul pregătirii specializate este reprezentat de eficienţa aruncărilor la coş, ce determină
creşterea considerabilă a nivelului valoric al jocului, în mod constant în orice competiţie impunându-se
jucătorii şi echipele care obţin procentajele ridicate la acest capitol.
Capitolul IV
Aruncarea la coș în jocul de baschet
“Aruncarea la coș este elementul tehnic care asigură scopul final al jocului de baschet –
înscrierea unui număr cât mai mare de puncte” (Mușat M., Pop H., 1996, p. 37).
“Aruncarea la coș constituie unul din elementele fundamentale ale jocului de baschet. Aceasta nu
trebuie să lipsească din nici-o lecție de antrenament și trebuie să i se acorde un număr mare de repetări”
(Hrișcă A., Predescu T., 1968, p. 50).
Aceeași părere o expune si prof. univ. dr. Balint L., considerând aruncarea la coș ca obiectiv
general de instruire pentru baschet în educația fizică. Se recomandă ca în cadrul procesului de instruire,
acţiunea de învăţare să înceapă cu aruncarea la coş de pe loc şi din dribling. Pentru exersare, se
recomandă folosirea unui număr cât mai mare de mingi, chiar din cele nespecifice, aceasta fiind o
condiţie obligatorie pentru realizarea unui număr optim de repetări. Aruncarea la coş nu trebuie să
lipsească din nici-o lecţie de educaţie fizică şi sportivă în care se planifică teme cuprinzând deprinderi
motrice specifice baschetului. După însuşirea mecanismului de bază, aruncarea la coş trebuie executată
în colaborare cu partenerul şi în prezenţa adversarului. Orice aruncare la coş va fi urmată de acțiuni
privind recuperarea mingii (Balint L., 2004, pp. 88-91).
Aruncările de pe loc rămân procedee de bază privind formarea stereotipiei mişcării de aruncare la
coș în etapa de iniţiere. De asemenea, aceste aruncări sunt procedee de bază și pentru faptul că aruncările
libere, la orice nivel de pregătire, sunt executate tot de pe loc.
4.1. Aruncarea liberă în jocul de baschet - delimitări regulamentare
Ceea ce trebuie remarcat în urma acestor prevederi regulamentare este faptul că aruncarea liberă
în jocul de baschet este identică din punct de vedere al distanțelor / mărimilor în orice competiție,
regulamentele în vigoare menționând totuși o marjă foarte mică ale acestora, nesemnificativă din punctul
nostru de vedere pentru a influența reușita aruncării. Comisarii federației de specialitate au obligația ca
la fiecare început de an competițional să verifice sălile de joc ale echipelor înscrise în competiție prin
măsurarea directă a terenului de baschet ale acestora. În cazul în care acesta nu corespunde
18
reglementărilor în vigoare echipa respectivă nu-și poate susține meciurile de pe teren propriu în locația
respectivă până la remedierea observațiilor din raportul comisarului.
4.2. Influența analizatorilor asupra aruncării libere în jocul de baschet
Analizatorii sunt sisteme ce au rolul de a recepționa, conduce și transforma în senzații specifice
excitațiile primite din mediul extern, contribuind astfel la realizarea integrării organismului uman și la
coordonarea funcțiilor acestuia.
“Analizatorul optic este primul dintre analizatori care informează asupra procesului de învăţare.
Informaţia cea mai clară şi cea mai bine definită este cea dată de vederea centrală, numită şi foveală, al
cărei câmp nu depăşeşte 3-5 grade” (Bagnara A., 1983, p. 31).
Câmpul vederii periferice ne furnizează o mare cantitate de informaţii (aproximativ 90%), din
care însă numai o mică parte poale fi exploatată, deoarece privirea nu este atrasă spre ele decât în cazul
unor evenimente excepţionale şi de o mare rapiditate, deci neprevăzute, ceea ce este foarte important în
plan tehnic. În general, se conturează un proces de tip imagine-fond, rolul principal avându-l imaginea
(vederea centrală). În privinţa elementelor care constituie fondul (câmpul periferic), pot apărea la
subiecţii care sunt antrenaţi atent în acest scop.
În cazul aruncării libere în jocul de baschet analizatorul optic de regulă se fixează asupra unui
reper pe toată durata realizării acțiunii motrice în sine. Acest reper diferă de la un sportiv la altul. Unii
jucători aleg ca reper un punct din interiorul dreptunghiului mic al panoului, alții partea frontală a
inelului. Majoriatea baschetbaliștilor de performanță au ca reper vizual în aruncarea de la linia de libere
întreaga instalație a panoului de baschet. Școala americană de baschet introduce în pregătirea aruncării
conceptul de a “privi în interiorul coșului”. Opinia noastră este că reperul vizual în acest caz este
reprezentat de partea oarbă a inelului, cea din vecinătatea panoului, având ca obstacol partea frontală
a coșului, imprimând astfel mingii traiectoria optimă pentru reușita aruncării.
Analizatorul stato-dinamic (vestibular) este organul principal al echilibrului. El ne informează
asupra accelerărilor corpului, îndeosebi asupra celor rotatorii şi asupra poziţiilor capului în raport cu
segmentele organismului uman. Semnalele provin din deplasarea celulelor ciliate din endolimfa
canalelor semicirculare şi a otolitelor dispuse în vestibul (utricula si sacula).
Orice modificare a funcționalității corespunzătoare a analizatorului vestibular influențează
negativ aruncarea liberă în jocul de baschet, creierul primind informații contorsionate ale realității pe
care le analizează și le rezolvă ca atare. Totuși, acest analizator are în componența sa și segmentul
acustic, care, în cazul aruncărilor libere în jocul de baschet poate reprezenta un element determinat al
nereușitei procedeului dacă nu este antrenat prin mijloace specifice specializate, amplificând influența
factorilor perturbatori.
Analizatorul kinestezic, prin intermediul caruia ne parvin informațiile gradului de tensiune din
muşchi, tendoane, aponevroze, capsule articulare, membrane sinoviale și perios, oferindu-ne
19
posibilitatea de a o regla stă la baza senzaţiilor motrice ale tuturor segmentelor corporale iar funcţionarea
sa este determinantă în execuţiile tehnice, aici făcând parte și aruncarea la coș de la linia de fault.
Referitor la analizatorul olfactiv, gustativ și cel cutanat, putem afirma că nu au o influență
notabilă în eficiența aruncării libere în jocul de baschet în condiții normale de joc și antrenament
(informații preluate din Droșescu P., 2010, pp. 77-88).
4.3. Elemente de analiză biomecanică privind aruncarea liberă în jocul de baschet
“Biomecanica sportului studiază modul în care legile mecanicii generale se aplică la
particularitățile biologice ale corpului omenesc, cum iau naștere forțele musculare și cum acționează în
interdependență cu forțele exterioare care se exercită asupra corpului. Pornind de la aceste relații de
interdependență, biomecanica stabilește eficiența lor mecanică și indică metodele practice pentru
creșterea randamentului în funcție de scopul pregătirii fizice” (Iliescu A., 1975, p. 5).
Cerințele jocului de baschet actual determină centrul de greutate (C.G.) să sufere deplasări
numeroase realizate cu indici superiori de viteză, creând solicitări complexe privind asigurarea
echilibrului. Principala cauză care solicită musculatura este variaţia continuă a măririi / micșorării bazei
de susținere a corpului.
Aruncarea la coș de pe loc constă dintr-o poziţie iniţială caracterizată biomecanic prin coborârea
C.G., flexia articulaţiilor membrelor inferioare şi a trunchiului, membrele superioare ce susţin mingea
găsindu-se în flexie de aproape 90°, la nivelul articulației cotului prezentând o uşoară anteducție a
braţelor. Privirea este orientată către instalația ce susține inelul, căutând să furnizeze cât mai multe
informații precise. Din această poziţie, concomitent, jucătorul realizează o extensie a membrelor
inferioare care ridică C.G., o flexie dorsală a corpului şi o retroducție. Urmează aruncarea propriu-zisă
executată în același timp prin împingerea mingii spre înainte-sus cu ajutorul membrelor superioare.
Principalele grupe şi lanţuri musculare care asigură acest efort dinamic de învingere sunt
extensorii cotului, anteductorii şi abductorii braţului, ridicătorii centurii scapulare şi muşchii care
basculează lateral scapula. La nivelul membrelor inferioare acţionează lanţul triplei extensii, iar la
trunchi muşchii şanţurilor vertebrale.
Aruncarea la coş în jocul de baschet este o probă de finețe, precizie şi înaltă coordonare
nervoasă, în care informațiile recepționate de la receptorii analizatorilor joacă un rol esențial.
Componenta musculară dinamică, deşi este un factor important, nu are implicare decât în cadrul acestui
proces de coordonare nervoasă fină.
Aruncarea la coş cu o mână din înainte de pe loc reprezintă în accepțiunea noastră procedeul
fundamental al jocul de baschet, văzută din punct de vedere biomecanic, aceasta prezentând unele
avantaje faţă de cea cu două mâini, unde impulsul determinat de două forţe cere ca acestea să fie egale,
astfel cerându-se și o mai bună coordonare. Totuși, în pregătirea aruncării la coș sunt folosite ambele
20
mâini, una având rol de susținere a mingii pe direcția aruncării, finalul execuției realizându-se cu una
singură.
Descrierea tehnicii de execuţie
în poziția inițială, mingea este ţinută cu ambele mâini în priză asimetrică, de regulă în dreptul
pieptului, la nivelul bărbiei; palma mâinii care execută aruncarea se află înapoi şi puţin sub minge,
cu degetele răsfirate şi cotul orientat spre jos, unghiul dintre braţ şi antebraţ fiind de circa 90°;
privirea este îndreptată spre reperul de pe panou sau spre coș;
jucătorul în poziţie fundamentală este orientat către coş, cu trunchiul ușor aplecat, cu tălpile paralele
şi depărtate, piciorul corespunzător braţului de aruncare fiind cu ½ talpă înaintea celuilalt; greutatea
este repartizată egal pe ambele picioare; execuţia aruncării începe prin tripla flexie a membrelor
inferioare, determinând coborârea C.G.; mingea ramâne la nivelul bărbiei; urmează impulsul simetric
dat de membrele inferioare, ca urmare a unei triple extensii, concomitent cu ducerea braţelor pe
direcția sus;
trecând prin această poziţie intermediară, mingea continuă să fie ţinută cu ambele mâini în priză
asimetrică până ce cotul braţului de aruncare ajunge la nivelul umărului; braţul opus urmăreşte
mişcarea având rol de echilibrare / susținere a mingii şi în unele cazuri de protejare a acesteia;
mişcarea finală este dată de biciuirea palmei (flexia palmară pronunţată, mișcarea din “ poigne”).
în finalul execuţiei corpul este împins de regulă pe vârfuri cu greutatea deplasată pe piciorul
dinainte; braţul de aruncare este întins sus şi înainte cu plama orientată în jos, degetele răsfirate
orientate spre jos.
“În acest procedeu de aruncare se îmbină efortul static cu cel dinamic astfel:
efortul static se realizează de către musculatura antagonistă (lanţurile musculare ale membrelor
inferioare şi ale trunchiului prin efort de echilibrare) și a muşchilor şanţurilor vertebrale și tripla
extensie de la nivelul membrelor inferioare;
efortul dinamic constă din extensia bine coordonată şi dozată a membrelor inferioare şi superioare;
mişcarea membrului superior este asigurată de flexorii degetelor, flexorii pumnului, extensorii
cotului, anteductorii braţului, ridicătorii şi muşchii care basculează scapula lateral; este o miscare de
tip învingere;
după aruncare efortul muscular dinamic se schimbă în activitate dinamică de cedare, care asigură în
mod elastic poziţia şi constituie, în acelaşi timp, o bază pentru mişcăriile care urmează” (Iliescu A.,
1975, p. 198).
21
Figura 4 – Reprezentarea grafică a fazelor aruncării de pe loc, conform Popescu F., 2012
Biomecanica articulațiilor ce intervin in aruncarea la coş de pe loc
În articulația de la nivelul gleznei, în funcție de stilul de aruncare și de forța executantului
aruncării, pot avea loc mișcări pronunțate de flexie și extensie. Mişcarea principală la nivelul articulației
genunchiului este cea de flexie-extensie, la care se adaugă mişcări secundare de rotaţie internă şi
externă.
În cazul în care membrul inferior lucrează în lanţ cinematic deschis, articulaţia femuro-tibială
joacă rol de pârghie de gradul III, iar în cazul lanţului cinematic de tip închis articulaţia joacă rol de
pârghie de gradul I. “Mişcarea de flexie-extensie nu se face în jurul unui ax fix datorită formei spiralate
a condililor femurali. Mișcarea segmentelor membrului inferior diferă după modul de acţiune a acestuia:
în lanţ cinematic deschis femurul rămâne fix, tibia alunecând pe el, iar în lanţ cinematic închis tibia
rămâne fixă, femurul alunecând pe aceasta” (Onu I., 2014, p. 14).
Articulaţia coxo-femurală este o articulație de tip enartroză (mobilă), având trei grade de
libertate, permiţând mişcări de flexie-extensie, abducţie-adducţie, rotaţie internă-externă şi prin
combinarea acestora mişcarea de circumducţie.
Flexia-extensia se realizează în plan sagital, în jurul unui ax transversal care trece prin marele
trohanter şi foseta ligamentului rotund. Mişcările de flexie-extensie se asociază cu rotaţia: flexia cu
uşoară rotaţie internă iar extensia cu uşoară rotaţie externă.
Flexia cu genunchiul extins este limitată la 90° (limitată de tensionarea ischiogambierilor) iar cea
cu genunchiul flectat ajunge la 120° (limitată de ischiogambieri şi contactul coapsă-bazin).
Principalii flexori sunt dreptul anterior (din cvadriceps), psoasiliacul, tensorul fasciei late şi
croitorul, la care se asociază până la orizontală aductorii şi dreptul intern şi de la orizontală înspre sus
fesierul mijlociu (fascicolul anterior). Extensia este limitată de tensionarea părţii anterioare a capsulei
articulare şi ligamentul iliofemural. Hiperextensia este limitată de tensionarea ligamentului iliopubian şi
a ligamentului ischiofemural, fiind posibilă doar prin flectarea şoldului opus şi accentuarea curburii
lombare.
Extensorii principali sunt semitendinosul, semimembranosul, bicepsul femural, fesierul mijlociu
(fascicolul posterior), fesierul mic la care se asociază dincolo de orizontală adductori, dreptul intern
(gracilis), obturatorul extern şi pătratul femural, şi pentru menţinerea hiperlordozei – fesierul mare.
22
În articulația umărului, în aruncarea la coș de pe loc intervin micările de proiecție înainte
(anteducție) și înapoi (retroducție). În anteducție intervine marele pectoral, coraco-brahialul si deltoidul,
iar în mișcarea de retroducție intervine deltoidul și marele dorsal.
Mușchii ce intervin în mod direct în mișcarea specifică aruncării la coș de pe loc în jocul de
baschet în articulația cotului sunt bicepsul brahial, brahialul anterior și mușchii epicondilieni ca mușchi
flexori, iar ca mușchii extensori putem aminti tricepsul brahial, anconeul si mușchii extensori ai
degetelor.
Complexul osteo-articular al mâinii este astfel structurat încât permite efectuarea mai multor
mișcări, cele specifice pentru aruncarea la coș de pe loc fiind cele de flexie-extensie și de abducție-
adducție. (informații preluate din Haba (Făgăraș) Pia S., 2011, pp. 25-30)
4.4. Considerații privind aruncarea liberă prin prisma factorilor antrenamentului
4.4.1. Importanța factorului fizic în reușita aruncării libere în jocul de baschet
Metodele și mijloacele care intră în alcătuirea pregătirii fizice în jocul modern de baschet sunt
împrumutate din diverse discipline, precum și din structurilor diverselor activități sportive. Esențial în
atingerea performanțelor este modul în care exersarea acestor mijloace se realizează cât mai aproape de
cerințele specifice competiției. Evoluția teoriei antrenamentului sportiv modern a determinat o revizuire
profundă a acestuia, direcționându-l cât mai mult pe direcția nevoilor reale impuse de competiție.
În jocul de baschet, pregătirea fizică specifică reprezintă modelarea calităţilor motrice de bază în
vederea dobândirii celor mai înalţi indici morfo-funcţionali, în concordanţă cu cerinţele tehnice şi tactice
ale jocului. În conţinutul pregătirii fizice specifice creşte numărul calităţilor motrice angajate şi ca atare
procesul dezvoltării lor implică un amestec mai bogat şi mai complex. Sistemele de acţionare destinate
perfecţionării pregătirii fizice specifice trebuie să vizeze 2 direcţii: dezvoltarea calităţilor motrice
combinate specifice baschetului şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor motrice a actelor motrice
cu sau fără minge, care realizează efectuarea eficientă a acţiunilor tehnico-tactice solicitate de jocul de
baschet.
„Obţinerea unui nivel corespunzător al pregătirii fizice din partea jucătorilor presupune, în afara
pregătirii specifice propriu-zise, o exigenţă de viaţă care trebuie să respecte cu mare rigurozitate, atât
aspectele sanotrofice cât şi cele ale unui echilibru perfect între odihnă şi efort. Ca urmare, eficienţa unei
bune apărări (atât individuală, cât şi colectivă) nu poate fi obţinută fără o pregătire fizică corespunzător
efectuată, bazată pe solicitarea unor parametri de efort ce trebuie să se identifice celor manifestaţi în
jocul de baschet competiţional de mare performanţă” (Negulescu C., 2002, p. 116).
Baschetul solicită perioade scurte și intense de activitate, astfel încât jucătorii cheltuie o mare
cantitate de energie într-un timp scurt. Căile anaerobe reprezintă alte aspecte ale formei cardio-
respiratorii. Aceasta din urmă se referă la „capacitatea cu care inima și plămânii trimit sânge, oxigen și
substanțe nutritive țesuturilor active ale corpului în timpul activității fizice” (Fleancu J., 2007, p. 10).
23
Exercițiile în care predomină efortul de tip aerob întăresc mușchii inimii și ajută la prevenirea
accidentelor vasculare. Un sistem cardio-respirator antrenat este capabil să susțină un efort de o
intensitate mare pentru o lungă perioadă de timp. Căile anaerobe furnizează energie pentru activități de
mare intensitate, astfel încât sistemele energetice anaerobe trebuie foarte bine dezvoltate pentru a face
față cerințelor jocului de baschet modern. Stabilirea valorii exacte specifice tuturor stilurilor de joc este
aproape imposibilă, dar specialiștii sunt de părere că jocul de baschet necesită un nivel ridicat de
condiție anaerobă. Organismul uman nu alege un singur sistem energetic în timpul exercițiilor, acesta
neavând resurse preferate date de intensitatea și durata activității. Regimul de antrenament depinde de
stilul de joc al echipei și de valoarea fiecărui jucător în timpul jocului.
Ca și concluzie la informațiile prezentate, putem afirma faptul că aruncarea liberă în jocul de
baschet se execută în condiții variate de efort muscular, chiar și la poli opuși. Astfel, jucătorii pot
beneficia de o aruncare liberă după eforturi supramaximale sau în subminimale. Important de realizat
în acest scop este conținutul pregătirii, eficacitatea și variabilitatea acestuia.
Reușita aruncării / aruncărilor de la linia de libere nu trebuie să fie condiționată în nici-un mod
de momentul în care se realizează în cadrul jocului. Timpul relativ scurt de la fluierul arbitrului și până
la execuția primei aruncări, odată cu primirea mingii de la arbitru variază între 10 și 20 secunde. Acest
interval trebuie folosit exclusiv pentru ca organismul să se poată echilibra din punct de vedere al ritmului
cardiac, atingând valori optime în funcție de jucător pentru succesul aruncării. În acest scop o să întâlnim
înaintea executării liberelor exerciții de respirație și de coborâre a intensității acesteia, dar câteodată,
paradoxal și exerciții de gimnastică articulară pentru jucătorii ce încă nu au intrat în “febra” meciului.
Recomandarea noastră este ca jucătorii să execute aruncările libere în apnee controlată, putând
chiar în pregătirea acestora să se împrumute metode de refacere imediată din sporturi ca biatlon sau
diverse probe sportive ce la un moment dat necesită înaltă precizie în regim de efort maximal.
Referitor la contradicția specialiștilor privind învățarea aruncării libere cu sau fără săritură,
suntem de părere că trebuie să lăsăm copiilor în primă fază posibilitatea de a-și crește șansele de
reușită prin aruncare urmată de săritură. Aspectele tehnice ale acestui tip de aruncare trebuie să fie
corectate ulterior, dar cu mare atenție pentru ca structura biomecanică să fie optimă.
4.4.2. Implicațiile factorului tehnic în eficiența aruncărilor libere
„Tehnica este un ansamblu de deprinderi motrice specifice ca formă şi conţinut care se
desfăşoară după legile şi activităţii nervoase superioare şi ale biomecanicii, folosită în scopul practicării
cu randament maxim al jocului“ (Roşculeţ N. citat de Prescorniţă A., 2004, p. 96).
Tehnica este importantă, în primul rând prin economismul mişcărilor şi eficienţa acestora şi ca
atare ea nu trebuie înţeleasă izolat, deoarece este condiţionată în mare măsură de nivelul de dezvoltare al
capacităţilor condiţionale şi coordinative, aflându-se în strânsă relaţie cu tactica, pregătirea psihologică,
teoretică, în baschet tehnica influenţând în mod prioritar soluţionarea situaţiilor complexe de joc.
24
La definirea elementelor tehnice, deşi autorii se referă la acelaşi aspect, formulează diferit
definiţia. Astfel putem menţiona:
“structuri fundamentale, cele care compun ţesătura concursului şi care constituie obiectivul
procesului de învăţare şi perfecţionare” (Nicu A., 1993, p. 259);
“categorii generale de mişcări care facilitează rezolvarea scopului şi sarcinilor globale ale jocului în
conformitate cu regulamentul de concurs” (Colibaba Evuleţ D., Bota I., 1998, p. 89).
Privitor la procedeele tehnice, specialiştii consideră că acestea reprezintă:
“concretizarea şi adaptarea elementelor tehnice la modalităţile concrete de acţiune” (Bârsan M.,
1980, p. 106);
“acţiunile motrice concrete prin care elementul tehnic se valorifică în desfăşurarea jocului” (Nicu A.,
1993, p. 259);
“structura motrică concretă sau un mod particular de efectuare a elementului tehnic” (Dragnea A.,
1996, p. 135);
“procedeul tehnic se distinge prin structură motrică de organizare internă învăţată şi perfecţionată
până la automatism” (Colibaba Evuleţ D., Bota I., 1998, p. 89).
Stilul constituie modul particular (amprenta personală) de efectuare a unui procedeu tehnic. Deşi
se respectă mecanismul de bază al procedeului respectiv, totuşi particularităţile morfologice, funcţionale
şi psihice se întipăresc asupra execuţiei. Stilul se manifestă la sportivi de înaltă clasă şi are ca rezultat
efectuarea eficientă a unui anumit procedeu.
„Stilul reprezintă nota personală imprimată de un jucător în executarea corectă a procedeelor
tehnice datorită particularităților sale în ceea ce privește activitatea nervoasă superioară, calitățile fizice,
precum și cele de ordin morfologic. Uneori, stilul de joc al unui jucător reprezintă variante noi ale
formei mișcărilor specifice unui procedeu tehnic” (Chicomban M., Tohănean D., 2009, pp. 39-40).
Dragnea A., (2002, p. 283) și Ionescu Bondoc D., (2008, p. 73) adaugă componentelor tehnicii
mecanismul de bază al procedeului tehnic, ce reprezintă „succesiunea logică de acte motrice, obiectiv
necesare, în vederea efectuării eficiente a acestuia”. Acesta trebuie înţeles ca un sistem de factori
spaţiali, temporali, dinamici şi energetici. Ca exemplu din jocul de baschet avem aruncarea la coş din
săritură precedată de prinderea mingii din deplasare şi oprire într-un timp. Deosebim la acest procedeu
că săritura, aruncarea propriu-zisă şi aterizarea, reprezintă mecanismul de bază al acestui tip de aruncare.
Învăţarea procedeelor tehnice
“Deprinderile motrice, dar mai ales tehnica, sunt determinate complex de primul şi al doilea
sistem de semnalizare, de gândire, memorie, calităţi motrice, simţuri (auz, vedere, spaţialitate, echilibru,
kinestezie), coordonare inter şi intramusculară” (Prescorniţă A., 2004, p. 109). În timpul jocului de
baschet, deprinderile sunt executate din poziţii staţionare (aruncarea liberă) sau în condiţii de viteză
diferite cu sau fără adversar (aruncare la coş din săritură, aruncare la coş din dribling).
25
Învăţarea perceptiv-motrică (întâlnită şi sub numele de învăţare senzoriomotrică) constă în
modificarea comportamentului în funcţie de condiţiile concrete din antrenamente şi concursuri. Sportivul
reacţionează cu un răspuns preferat care poate, în acelaşi timp, să fie perfecţionat sub aspectul
coordonării, preciziei sau fineţei (de exemplu, lansarea mingii pe contraatac în jocurile de baschet).
Acest tip de deprinderi tehnice se realizează prin organizarea spaţio-temporală a "evenimentelor externe"
percepute direct (Epuran M., 1992, p. 24).
Învăţarea inteligent-motrică este caracteristică procesului de însuşire a tehnicii ramurilor de sport
"euristice", (luptele, scrima, jocurile sportive etc) în care adversarul este opoziv şi inventiv, acţiunile
desfăşurându-se în condiţii de mare incertitudine. Procedeele tehnice ce aparţin ramurilor de sport care
fac parte din această categorie sunt regăsite în literatura de specialitate ca "deprinderi tactice" sau
"acţiuni tehnico-tactice".
Tehnica jocului de baschet reprezintă ansamblul de deprinderi motrice specifice ca formă şi
conţinut care se referă la manevrarea mingii şi la deplasările jucătorilor în vederea înscrierii de puncte,
conform regulamentului de joc.
În conținutul jocului de baschet, tehnica are o importanţă deosebită, ea nefiind un factor izolat,
din contră, între tehnică şi ceilalţi factori ai conţinutului pregătirii (fizic, tehnic, tactic, psihic şi teoretic),
existând o strânsă interdependenţă şi condiţionare reciprocă. Tehnica jocului de baschet îşi are suportul
în calităţile motrice necesare practicării acestei discipline sportive. O tehnică corespunzătoare permite
manifestarea aptitudinilor sportivului aproape de nivelul maxim al posibilităţilor acestuia. Tehnica este
aceea care condiţionează tactica, însă este subordonată acesteia, influenţându-se reciproc.
„Tehnica jocului de baschet reprezintă ansamblul de mișcări specifice pe care le execută un
sportiv în timpul practicării jocului” (Marcu Ghe., 1993, p. 19), desfășurându-se “după legile activității
nervoase superioare și ale biomecanicii, în scopul realizării randamentului maxim în joc” (Chicomban
M., Tohănean D., 2009, p. 37).
„Orientarea generală a pregătirii trebuie să se axeze pe învăţarea şi perfecţionarea tehnicii corect,
deoarece toate deprinderile greşit însuşite în timpul parcurgerii diferitelor stagii de pregătire vor
influenţa decisiv eficacitatea individuală în atac şi apărare iar în mod deosebit precizia în efectuarea
aruncărilor la coş” (Ghețu R., 2012, p. 12).
Ca și o concluzie privind noua abordare a specialiștilor referitoare la factorul tehnic al jocului de
baschet considerăm interesant noul concept de antrenament conform căruia nu se mai insistă asupra
corectării procedeului tehnic, mai ales în cazul aruncării la coș. Astfel, se merge pe ideea că odată
însușită aruncarea la coș aceasta trebuie să-și urmeze cursul firesc, spre perfecționare. Nu trebuie să
cădem în extrema cealaltă, ca formatori, totuși trebuind remediate erorile “grave” ale execuției propriu-
zise.
Cotul ușor în afara “liniei de aruncare a corpului”, priza mingii, poziția trunchiului, mișcarea din
poagner a mâinii brațului de aruncare, poziționarea membrelor inferioare și a șoldurilor devin acum
26
parte personală a aruncării la coș, definind stilul propriu al baschetbalistului. Execuția trebuie în aceste
condiții încurajată prin exerciții ce vizează perfecționarea acesteia și nu pierderea de resurse în ceea ce
privește aducerea acesteia din punct de vedere tehnic la corectitudine desăvârșită.
Interesant este faptul că stilul de aruncare rămâne elementul definitoriu care caracterizează la
prima vedere aruncarea liberă. Inconfundabil în această discuție este granny style, așa numita aruncare
cu două mâini de deasupra mingii, stil care l-a consacrat pe Rick Berry, jucător inclus în 1996 în „Top
50 jucători NBA” și în 1987 în „Naismith Memorial Basketball Hall of Fame” (Figura 6) (informații
desprinse din http://en.wikipedia.org/wiki/Rick_Barry).
În încheierea acestui subcapitol prezentăm un colaj în care se regăsesc diferite stiluri de aruncare,
unele pe atât de interesante altele pe atât de neobișnuite (Figura 5).
Figura 5 - Stiluri de aruncare liberă în jocul de baschet, sursa Internet
4.4.3. Relația aruncare liberă - factor tactic al antrenamentului sportiv
În cazul factorului tactic, ca şi în cazurile celorlalţi factori de esenţă motrică ai antrenamentului
sportiv (fizic şi tehnic) în literatura de specialitate există orientarea de a se utiliza următoarea
terminologie: factorul tactic cu componentele sale, tactica de joc şi pregătirea tactică.
Epuran M. defineşte tactica ca pe un „proces psihomotric complex care angajează factorii
cognitivi, afectivi, volitivi şi motrici, adică se regăsesc în aceste situaţii problematice (ce implică
rezolvarea), deci angajarea plenară a gândirii, stării afective provocate de întreceri care influenţează tot
comportamentul şi viaţa pentru învingerea obstacolelor provocate de adversari sau de ambianţă (vânt,
ploaie, public etc.)” (Epuran M., citat de Dragnea A., Teodorescu Mate S., 2002, p. 301).
Ca notă definitorie, reiese că factorul tactic valorifică în condiţii regulamentare concepţia de
abordare a competiţiei în concordanţă cu posibilităţile fizice şi tehnice, cu capacităţile psihologice şi cu
cunoştinţele teoretice proprii, profitând de particularităţile jucătorilor şi de lipsurile în pregătire ale
adversarului, în ideea obţinerii obiectivului propus.
În jocul de baschet, ca şi în celelalte jocuri sportive, direcţiile de acţiune ale tacticii determină
variabilitatea acţiunilor şi procedeelor de rezolvare a problemelor tactice.
În activitatea sportivă contemporană, tactica sportivă capătă o importanţă tot mai mare în toate
ramurile de sport deoarece a crescut foarte mult intensitatea disputei sportive şi formele de organizare au
devenit mai variate.
27
Pregătirea tactică are şi caracter de sinteză, deoarece în ea se oglindesc toate componentele
pregătirii manifestate în condiţii competiţionale.
“Un rol însemnat în aplicarea eficientă a tacticii de joc o are gândirea tactică care trebuie
cultivată / educată de antrenor / profesor. În baschet, gândirea tactică aparţine mai întâi jucătorului care
acţionează cu ajutorul deciziilor alternative, pe baza unui plan mental sau a unei scheme operaţionale
bine gândite; în al doilea rând deciziile individuale trebuie neapărat conexate cu cele ale partenerilor de
joc, dând astfel amprenta acţiunilor tactice de colaborare cu ceilalţi sportivi şi în al treilea rând gândirea
tactică devine o trăsătură a personalităţii echipei din momentul în care toţi jucătorii acţionează în
conformitate cu principiile tactice de desfăşurare a fazelor de joc, al sistemelor şi formelor de atac şi
apărare” (Colibaba-Evuleţ D., Bota I., 1998, p. 79).
În accepțiunea noastră, baschetul este de fapt un joc simplu ca și finalitate, dar cel mai complex
joc sportiv ca și conținut. Acesta constă dintr-o “succesiune de acțiuni prin care jucătorul caută să
valorifice în joc elementele pregătirii tehnice și ale capacității lui fizice. Această valorificare nu își
găseste motivația dacă acesta nu adaugă și factorul conștient, de participare mentală” (Chicomban M.,
Tohănean D., 2009, p. 75).
“Tactica individuală prezentă în jocul de baschet reprezintă un ansamblu de acțiuni pe care un
jucător îl folosește în cadrul relației atacant – apărător în raport cu răspunsul adversarului la acțiunea
inteprinsă, în scopul realizării unei sarcini ofensive sau defensive. Acțiunile tactice sunt subordonate
rezolvării sarcinilor tactice colective”, iar “coordonarea acțiunilor individuale a doi sau mai mulți
jucători constituie combinațiile tactice care stau la baza acțiunilor tactice colective” (Moldovan E., 2006,
p. 72, p. 100).
În concluzie, putem afirma că în jocul de baschet, asemenea celorlalte jocuri sportive, tactica a
apărut ca o necesitate a aplicării procedeelor tehnice de către jucători în condițiile jocului. În jocul
modern de baschet, tactica condiționează victoria, dar se află în strânsă legătură și interdependență cu
factorul tehnic și cel motric. Astfel, în timpul pregătirii, pentru a fi competitiv, acțiunile tactice trebuie să
aibă la bază o tehnică desăvârșită și o capacitate de efort pe măsură.
Interesant este faptul că evoluția tacticii jocului de baschet s-a realizat foarte rapid, iar o serie de
elemente tactice specifice se regăsesc în zilele noastre și în alte jocuri sportive. Aici ne referim la “dă și
du-te”, tradus în termeni fotbalistici “un-doi”, la adevăratele blocaje și paravane ce au loc la momentele
fixe ale jocului de fotbal și handbal, dar, poate cel mai important, sistemul de apărare “în zonă”
implementat de curând în “sportul rege”.
Tema cercetării ne impinge spre a nu face o analiză riguroasă a conceptului de tactică, ci de a
sublinia rolul tactic pe care îl are aruncarea liberă în jocul de baschet.
Regulamentul în vigoare al jocului stipulează că un jucător beneficiază de aruncare / aruncări
liberă (e) ca urmare a mai multor cauze. Din aceste considerente orice antrenor / profesor de baschet are
în bagajul său teoretic cel puțin un registru tactic ce privește aspectele de joc mai sus menționate. De
28
regulă, în situații în care presiunea scorului și a timpului de joc este deosebită, majoritatea antrenorilor
adoptă așa numita tactică de a intra rapid în posesia mingii prin a faulta deliberat jucătorul advers cu
procentaj slab la aruncările de pedeapsă. Astfel, se creează în antrenament circulații / dispuneri în teren a
jucătorilor proprii pentru a “dirija” mingea la jucătorul advers ce urmează a fi faultat și implicit pentru a-
l pune în situația de a arunca la coș de la linia de libere.
Pentru a contracara astfel de situații, atacul are propriile arme. Antrenorul poate trimite în teren
în aceste situații jucători cu mână foarte bună de la libere, aici intervenind natura psihologică a acestora.
Registrul tactic al finalului de meci impune inteligență în joc și folosirea regulamentului în
favoarea propriei echipe. Dacă situația de joc permite poți uza de faulturile deliberate și în cazuri în care
jucătorii sunt în situații dezavantajoase în apărare (unu contra doi, unu contra trei) pentru a elimina coșul
ușor de marcat de adversar.
Strategia sfârșitului de joc este poate cea mai frumoasă și mai spectaculoasă prin prisma
înclinării balanței spre victorie sau eșec în condiții limitate de timp și încărcătură emoțională ridicată.
Această strategie este planificată în antrenamentul de mare performanță în jocul de baschet actual până
în cele mai mici detalii.
În situații limită aruncarea liberă îți poate câștiga meciul la fel de ușor cum ți-l poate pierde.
Michael Jordan spunea că în cariera sa a “ratat aproape 9.000 de aruncări, a pierdut aproape 300 de
meciuri, i-a fost încredințată ultima aruncare de 26 ori și a ratat, a avut eșec după eșec, dar tocmai din
acest considerent a avut succes” (http://www.pinterest.com /pin/539306124097 927082/).
“Jucătorii ar trebui să știe pe cine trebuie să faulteze și pe cine nu. Când se folosește strategia
faulturilor nu trebuie să trimitem la linia de aruncări libere jucători care au procentaje bune la acest
procedeu. Este important să știm cum reacționează jucătorii adverși sub presiune. Cu toate acestea, un
aruncător mai slab poate înscrie libere în momentele cele mai dificile, la fel cum la fel de bine cel mai
bun aruncător poate rata” (http://www.ccabaschet.ro/Strategia_sfarsitului de_joc.html).
Paradoxal, în jocul de baschet există situații limită în care trebuie să ratezi intenționat aruncarea
liberă acordată, în acest caz această ratare fiind singura opțiune câștigătoare. Acest lucru trebuie neapărat
pregătit în procesul de antrenament. Fiecare jucător trebuie să știe foarte clar ce sarcină are atunci când o
aruncare liberă este ratată intenționat. Aruncătorul trebuie să știe că nu este suficient numai să rateze
aruncarea, ci și faptul că mingea trebuie sa atingă inelul astfel încât să ricoșeze pe o zonă de teren în care
poate fi recuperată sau introdusă direct în coș prin procedeul “tip in”, acest coș valorând două puncte.
4.4.4. Influența factorului psihologic asupra aruncării libere în jocul de baschet
Factorul psihologic este factorul antrenamentului care realizează şi valorifică capacităţi psihice
superioare, necesare procesului de pregătire şi de participare în competiţie cu indici sporiţi de eficienţă.
Factorul psihologic este unul dintre factorii antrenamentului sportiv care de câteva decenii s-a
alăturat cu succes celorlalți, formând un ansamblu complex, alcătuit din factori specifici, care
29
condiționează atât performanța cât și marea performanță, adică atât factorii morali și volitivi, cât și cei
intelectuali, motivaționali, atitudinali și caracteriali. Pe lângă faptul că pregătirea psihică este un factor
important al antrenamentului sportiv actual, acesta constituie o componentă, o verigă importantă și de
neînlăturat a întregului proces de pregătire al baschetbalistului modern.
Scopul pregătirii psihice este acela de a ridica prin mijloacele antrenamentului sportiv și ale
activitatății psiho-educative nivelul capacității psihice care să-i permită baschetbalistului să exercite
activități eficiente în pregătire, cât și obținerea rezultatelor superioare în concursuri. Este necesar în
accepțiunea nostră ca antrenorul să formeze acea personalitate spartană a sportivului, capacitatea lui de
autoconcentrare si de autoreglare situându-se la acel nivel în care acestea pot fi controlate ușor și
eficient. Conținutul pregătirii psihice constă în dezvoltarea acelor laturi ale activității
psihocomportamentale ale sportivului care-i condiționează acestuia o conduită eficientă în antrenament
atât în privința adaptării depline la solicitări și stres, cât și în privința desăvârșirii tehnico-tactice.
Astăzi tehnica a ajuns la virtuozitate, la perfecțiune, tactica la cele mai fine subtilități, pregătirea
fizică la indici cu nivel foarte ridicat. În aceste condiții succesul în concurs, performanța superioară, sunt
decisive de cele mai multe ori de calitățile gândirii, sentimentelor si voinței baschetbalistului. De felul
cum gândește, cum își stăpânește emoțiile sau își învinge neîncrederea în forțele lui, de răbdarea cu care
își pregătește acțiunile ofensive și defensive, de spiritul de colaborare cu coechipierii depinde de foarte
multe ori succesul.
În accepțiunea noastră, un jucător de baschet are nevoie de:
temperament puternic, echilibrat;
stabilitate, flexibilitate şi o mare distribuţie a atenţiei;
capacitate mare de diferenţiere şi apreciere spaţio-temporală şi senzorială;
rapiditate şi promptitudine a gândirii, imaginaţie creatoare;
putere mare de combativitate, curaj, dârzenie, tenacitate, inteligenţă;
capacitate mare de adaptare, rezistenţă nervoasă şi de a învinge factorii perturbatori;
experienţă competiţională, precum şi o tratare a adversarului şi a jocului cu mult respect;
capacitate de refacere şi reluare a efortului psihic şi fizic la intervale scurte de joc.
În cazul temei noastre, analiza aruncării la coș de la linia de libere, ne oprim în a prezenta unele
mijloace de acționare specifice, destinate optimizării rezistenței la factorii perturbatori, creșterea
capacității de concentrare, de distribuire a atenției asupra finalității execuției în sine, de eliminare a
stresului, a fricii de succes și a anxietății.
4.4.5. Însemnătatea factorului teoretic în reușita aruncărilor libere
“Pregătirea teoretică reprezintă ansamblul cunoștințelor de specialitate transmise de către
antrenori în vederea aplicării în practică a unor noțiuni, principii, reguli menite să optimizeze
30
randamentul în antrenament și competiții. Antrenorii au datoria să stimuleze neîncetat gândirea
teoretică a sportivilor, să asculte cu atenție opiniile exprimate și astfel, într-un climat constructiv să se
găsească cele mai indicate soluții de acționare în viitor” (Netolitzchi M., 2008, p. 182).
Adaptată la baschet, teoria descrie şi explică conţinutul jocului cu ajutorul unor expresii
sintetizate şi abstractizate. Teoria îşi are originile din practica verificată şi avansată, pentru ca ulterior
să devină un mijloc de dezvoltare a acesteia. Teoria nu se referă numai la conţinutul jocului, ci şi la alte
aspecte, aşa cum ar fi conducerea şi organizarea activităţii, regulamentul de concurs, metodica
pregătirii, terminologia, cercetarea ştiinţifică a practicii.
Prin perfecţionarea acestui factor al antrenamentului, jucătorul devine propriul consilier, capabil
să-şi impună o atitudine de continuă autoobservaţie şi autocontrol cu privire la metodologia
antrenamentului, asigurând climatul adecvat de pregătire, acest factor înscriindu-se printre elementele
care compun așa numitul antrenament invizibil.
Datorită particularităților eșalonului de vârstă studiat, am optat să punem accent în cercetare pe
cunoașterea temeinică a regulamentului de joc, în ideea în care nu dorim să limităm în orice fel
imaginația copiilor și să stopăm dorința lor de a se întrece într-un climat dominat de fair-play.
Viitorii baschetbaliști performeri, în accepțiunea noastră, la această vârstă trebuie doar să
cunoască aspectele legate de acordarea aruncării libere la coș rezultate din acțiunea sa directă. Strâns
legată de tactica jocului, acest aspect al întrecerilor baschetbalistice este tratat pe larg la subcapitolul
referitor la factorul tactic prezent în aruncarea liberă la coș.
4.5. Considerații ale literaturii de specialitate internaționale referitoare la aruncarea liberă
în jocul de baschet
“Aruncarea în jocul de baschet este cea mai provocatoare abilitate din toate disciplinele sportive
cu minge. Această abilitate, odată percepută și executată incorect este foarte dificil de îndreptat.
Aruncarea este cel mai greu element tehnic al jocului de baschet, necesitând precizie musculară dusă la
înaltă acuratețe. Musculatura trebuie să memoreze mișcările segmentelor corpului pentru a putea fi
repetate de câte ori va fi necesar, în condiții de eficiență” (Paye B., Paye P., 2013, p. 181).
Kozar B., Vaughn R.E., Lord R.H și Whitfield, K.E. (1994, pp. 243-248), susțin că aruncarea
liberă în jocul de baschet este cea mai importantă, având o pondere de 20% din totalul punctelor marcate
din campionatul N.C.A.A. Aruncarea devine și mai importantă în economia jocului la sfârșitul jocului,
când, în ultimile 5 minute ale meciului îi crește procentajul ponderii punctelor reușite.
Krause J. (2002, pp. 225-226) ridică problema constanței în ultimii 20 ani în ceea ce privește
procentajul aruncărilor libere reușite în întrecerile rezervate colegiilor americane și anume bariera celor
70 de procente. Pentru a putea depăși acestă valoare profesorul american este de părere că ar trebui
stabilite țeluri realiste, întinse pe o perioadă lungă de timp, ce debutează cu inițierea în jocul de baschet,
ajungând ca în cadrul N.C.A.A. să ajungă la 80%. Din acest considerent, Jerry Krausse este de părere că
31
pe șorturile sportivilor ar trebui brodate literele K, A și P, acronime menite să reamintească
baschetbaliștilor cele 3 cerințe critice ale reușitei: K – knowledge (cunoștințe), A – attitude (atitudine) și
P – practice (antrenament).
“Aruncarea liberă ar trebui să fie cel mai facil procedeu în jocul de baschet, jucătorul fiind
singur, la 15 feet (aproximativ 4,57 m.) depărtare de inel, fără defensivă și elemente perturbatoare”
(Okubo H., Hubbard M., 2006, pp. 1303-1314).
“Succesul în cazul aruncărilor libere necesită o doză importantă de concentrare, depinzând astfel
de abilitatea executantului de a se relaxa și de a fi pozitiv în gândire. Jucătorii pot apela și la tehnici
specifice de motivare și relaxare, gândindu-se că este un bun aruncător, vizualizând în același timp
traseul mingii intrând prin inelul de baschet” (Showalter D., 2012, p.77).
În accepțiunea nostră, masa corporală în această poziție ar trebui sa fie repartizată egal pe ambele
picioare, ușor depărtate, pentru a putea menține cu ușurință echilibrul, dar totuși există unii autori ce sunt
de părere că centrul de greutate poate varia la fiecare individ, chiar și degetele mari ale ambelor
membrelor inferioare pot fi poziționate pe linia de aruncare (Ball R., 1989, pp. 4-5).
Deținătorul recordului mondial în ceea ce privește aruncările libere transformate în 60 secunde
(26 reușite din 26 încercate) Hopla D. (2012, pp. 35-36), consideră că majoritatea baschetbaliștilor aleg
să execute aruncările libere poziționând piciorul dominant la centrul liniei de fault, astfel linia imaginară
dintre inelul de baschet și pieptul sportivului fiind perpendiculară pe panou, fiind o aruncare staționară,
sportivii având timp suficient să facă acest lucru.
Lam W.K., Maxwell J.P. și Masters R.S.W. (2009, pp. 179-191) afirmă faptul că jucătorii de
baschet trebuie să fie eficienți de la linia de aruncări libere deoarece aceasta determină în mare măsură
rezultatul final al jocului. Tehnica de bază în viziunea acestora este următoarea: să ai piciorul
corespunzător brațului de aruncare înaintea celuilalt, să îndoi genunchii și să-i îndrepți concomitent cu
lansarea mingii și terminarea mișcării pe vârfurile picioarelor, să menți mingea cu mâna neîndemânatică
și să ai antebrațul brațului cu care execuți aruncarea în poziție verticală, umărul, cotul și încheietura
mâinii în linie cu inelul înaintea aruncării, în timpul execuției mingea trebuind mișcată de dedesubtul
bărbiei înspre sus-înainte, extensia brațului de aruncare, mișcarea de urmărire (follow-through) energică
spre înainte astfel încât mâna este în flexie pronunțată pe antebraț cu menținerea acestei poziții, iar
ultima atingere a mingii să fie cu vârfurile degetelor.
În anii 1970, Meyer D. și Litzenburger F. (1974, pp. 12-13) erau de părere că aruncătorii greșesc
dacă aliniază în acest procedeu inelul, mingea și nasul executantului, corect în opinia acestora fiind
aliniamentul dintre coșul de baschet, minge și umărul brațului de aruncare, procedeul realizându-se de la
nivelul umărului.
“O mișcare de backspin accentuată duce la șanse crescute de a intra mingea în coșul de baschet,
față de o aruncare în care mingii nu i se imprimă o mișcare de întoarcere” (Reilly R., 2006, p. 124).
32
Această mișcare este produsă de o forță ce nu trece prin centrul de greutate al mingii, una
excentrică, ce asigură o traiectorie corespunzătoare, având rolul de a stabiliza mingea în aer și de a
amortiza eventuala aruncare nereușită, mingea rămânând astfel în vecinătatea inelului, crescând șansele
de a intra totuși prin inelul de baschet (Adrian M., House G., 1987, pp. 13-15).
Mișcarea de flexie a încheieturii mâinii de aruncare oferă aruncătorului direcția dorită,
determinând în mare măsură viteza și unghiul de lansare a mingii (Martin T.P., 1981, pp. 127-133, Hess
C., 1980, pp. 32).
Zborul mingii în aer pentru a asigura transformarea aruncării libere trebuie să însumeze 3-3,5
rotații (Haskell D.M., 1985, p. 54), sau 3 rotații pe secundă (Tran C.M., Silverberg L.M., 2008, pp.
1147-1155), acesta fiind analizat în subcapitolul ce tratează acest aspect al aruncării libere.
Partea finală a execuției gasește baschetbalistul uneori pe vârfurile picioarelor când nu are
suficientă forță sau nu a dobândit corect tehnica de aruncare, cu membrele inferioare întinse, trunchiul și
brațul de aruncare în prelungirea acestora, cotul fiind la nivelul urechii, iar palma în flexie pronunțată, cu
degetele răsfirate.
Menționăm faptul că este necesar ca în urma execuției aruncării libere vârfurile picioarelor
trebuie să fie înapoia liniei de fault. Deseori, la nivel juvenil, când aruncarea se realizează din săritură,
majoritatea juniorilor calcă linia la aterizare, fapt ce conduce la anularea încercării. Acest aspect se poate
corecta fie prin poziționarea aruncătorului la o distanță ce va permite aterizarea înapoia liniei, fie
corectarea traiectoriei săriturii, pe verticală, ci nu pe direcția înainte-sus. Totuși, suntem de părere că
această fază este una trecătoare, jucătorii, în jurul vârstei de 12-13 ani acumulând suficientă forță și
abilitate tehnică pentru a arunca de la nivelul liniei de fault de pe loc fără săritură.
4.6. Aspecte ale traiectoriei mingii în cazul aruncărilor libere în jocul de baschet
În reușita aruncării libere în jocul de baschet la orice nivel de performanță, un element esențial
după părerea noastră îl constituie traiectoria mingii, aceasta influenţând direct intrarea mingii în coş.
Din caracteristicile celor trei traiectorii existente, cea mai avantajoasă din punct de vedere
matematic este cea medie, deoarece oferă o suprafaţă destul de mare din coş deschisă, mingea
parcurgând în zbor o distanţă ceva mai mică până la acesta, posibilităţile de deviere fiind reduse.
Traiectoria mingii putem spune că este un subiect mai nou abordat în literatura de specialitate.
Aceste studii au fost revoluționate de evoluția tehnologiei și implicit a științei, traiectoria ideală fiind
analizată în zilele noastre în cele mai precise detalii. Cercetările în acest sens au apelat la științe exacte
ca matematica, fizica, aerodinamica șamd.
Traseul mingii către inelul de baschet este disecat în componentele sale fizice în numeroase
studii de specialitate.
Primele încercări de acest tip au fost realizate de profesorul canadian Hayes D. (1988, pp. 22-23),
care a încercat să măsoare unghiurile de aruncare în cazul aruncării libere.
33
Peste timp, Gablonsky J. și Lang A. (2005, pp. 775-798), realizează și prezintă modelul
matematic al aruncării libere în jocul de baschet, prezentând procedeul prin unghiuri, forțe, abateri.
Interesant este faptul că autorii alcătuiesc un tabel în care ni se prezintă modelul optim al traiectoriei
mingii în funcție de talia executantului, precizându-se unghiul de lansare, viteza mingii, precum și
erorile maxime pentru cei doi indici.
În literatura de specialitate străină găsim o serie de trase ideale ale mingii de baschet, toate având
în comun unghiul de lansare, acesta putând lua valori între 40 si 70 grade.
În ceea ce privește traiectoria mingii de baschet în zborul ei către inel, Blazevich A. (2010, p. 44)
aduce câteva precizări. În acest context autorul afirmă că mișcarea de proiecție a unui obiect depinde în
mare măsură și de unghiul lansării, gravitație și forța de frecare a aerului. Majoritatea studiilor de ordin
fizic au arătat că rezistența aerului nu influențează decisiv aruncarea mingii de la linia de fault, mai ales
că jocul de baschet de desfășoară indoor. Traiectoria mingii de baschet, conform aceluiași profesor este
influențată de viteza și unghiul de proiecție, dar și de înalțimea relativă de unde se realizează acestea.
Studiile efectuate de Gablonsky J.M. și Lang A.S. (2005, pp. 775-798), arată faptul că din punct
de vedere al fizicii, cu cât un sportiv este mai înalt, cu atât mai bun aruncător va fi, înălțimea acestora
permițându-le o mai mică marjă de eroare a unghiului de aruncare. Autorii susțin că în cazul în care un
“sportiv cu o talie mult peste medie are dificultăți în transformarea aruncărilor libere, trebuie să caute
răspunsurile la unghiul greșit de lansare a mingii de baschet și / sau la viteza de lansare”. Spre deosebire
de aceste afirmații, Juhasz M. (1982, pp. 16-21) susține că jucătorilor scunzi le este mai ușor să arunce
de la nivelul liniei de pedeapsă și să controleze mai bine mingea, având segmentele corpului mai scurte.
Tran C.M. și Silverberg L.M. (2008, pp. 1147-1155) sugerează că unghiul ideal de lansare a
mingii în cazul aruncărilor libere se află între 52 și 53°, vârful superior al traiectoriei mingii aflându-se
la 4 cm. sub marginea superioară a panoului.
Larry Silverberg (2011, pp. 122-127), inginer mecanic la Universitatea North Carolina, S.U.A.,
analizând milioane de aruncări reușite de la linia de fault a jucătorilor din N.B.A., este de părere că o
lansare la 52° cu 3 mișcări de backspin a mingii pe secundă în scopul de a se îndrepta în punctul
reprezentat de 7 cm. înapoia centrului coșului ar fi cheia succesului aruncării libere transformate.
Literatura autohtonă indică pentru obţinerea traiectoriei optime ca unghiul sub care pleacă
mingea raportat la orizontală, să fie în general de 70° şi niciodată sub 45°. Mingea, pe traiectoria sa,
trebuie să atingă punctul maxim de înălţime în a doua treime a distanţei dintre jucător şi coş (informații
desprise din Popescu F., 2010, pp. 95-96).
Ca notă finală a studiului literaturii de specialitate putem afirma faptul că aruncarea liberă în
jocul de baschet poate fi privită din mai multe puncte de vedere. Astfel, am analizat acest procedeu din
punct de vedere al literaturii de specialitate, al regulamentului în vigoare, biomecanic, fizic ca factor de
antrenament dar și din punct de vedere al fizicii ca știință, tehnic, tactic, psihologic, teoretic, dar și al
importanței eficienței acestuia în jocul oficial.
34
PARTEA A II-A
STUDIU PRELIMINAR PRIVIND OPERAȚIONALIZAREA METODOLOGIEI
PERFECȚIONĂRII ARUNCĂRII LIBERE ÎN JOCUL DE BASCHET
Capitolul V
Demersul operațional al cercetării preliminare
5.1. Premisele cercetării preliminare
Premisele cercetării preliminare s-au bazat în principal pe supoziția conform căreia aruncarea
liberă în jocul de baschet este perfectibilă, iar implementarea unor structuri de exerciții destinate
consolidării și perfecționării acestora duce la progresul jucătorilor, creșterea numărului de puncte
marcate, abordare specială a sfârșitului de joc, obținerea victoriilor în jocurile oficiale cel puțin în acelea
în care aceasta depinde în mare măsură de reușita aruncărilor libere, dar și pe studiul literaturii de
specialitate ce subliniază importanța marcării aruncărilor libere în jocul de baschet.
Importanța aruncărilor libere din punct de vedere al cifrelor jocurilor oficiale arată faptul că, la
nivelul vârstei și echipei la care este realizat experimentul pilot, din totalul de puncte marcate, peste 20%
reprezintă punctele realizate din aruncări libere.
În Liga Națională de Baschet Feminin, campioana ediției 2009-2010, CSM Târgoviște, are ca
procentaj al aruncărilor libere pe sezon 71,9%, cu o medie pe meci de 12,96 reușite din 18,03 încercări,
cu o medie a punctelor marcate pe meci de 87 puncte, ceea ce denotă că ponderea punctelor marcate de
la nivelul liniei de fault este de 14,89% (http://totalbaschet.ro/categorie/Liga-
Na%C5%A3ional%C4%83-de-Baschet-Feminin~44 /Statistici).
5.2. Scopul, ipotezele, subiecții, motivele, sarcinile și obiectivele experimentului preliminar
Referitor la experimentul preliminar considerăm că este necesar să precizăm faptul că principalul
motiv pentru aplicarea acestuia a fost analiza rezultatelor și a statisticilor jocurilor echipei CSU Brașov,
din cadrul Turneului Semifinal al Campionatului Național de Juniori U14 Feminin, Brașov, 2012.
Acest fapt, în perspectiva participării la Turneul Final (cele mai bune 8 echipe din țară) ne-a
determinat să reacționăm imediat la ideea în care am realizat o scurtă retrospectivă a conținutului
antrenamentelor, o analiză a sistemelor de acționare care se pare că nu au dat efectul dorit, dar și prin
măsuri imediate prezentate în cele ce urmează.
Astfel, în acest context, scopul experimentului preliminar este direcționat către procesul de
eficientizare a aruncărilor libere în jocul de baschet.
Obiectivul principal al cercetării preliminare constă în elaborarea unei metodologii specializate
destinate eficientizării aruncărilor libere în jocul de baschet, ca obiective specifice putând menționa:
implementarea metodologiei propuse în procesul de antrenament;
35
asigurarea continuității pregătirii;
verificarea eficienței metodologiei propuse.
În acest context, în cadrul cercetării preliminare s-au formulat două ipoteze de lucru:
1. eficientizarea aruncărilor libere în jocul de baschet poate fi realizată de implementarea unei
metodologii de pregătire specializată în conținutul antrenamentului;
2. randamentul competițional referitor la procentajului aruncărilor marcate / aruncate este influențat
pozitiv de metodologia de pregătire propusă;
Etapele şi strategiile cercetării preliminare au fost următoarele:
stabilirea ipotezelor de lucru;
stabilirea grupei experimentale;
stabilirea metodelor de testare;
intabularea și analiza rezultatelor competiționale;
realizarea testării inițiale;
introducerea în procesul de pregătire a metodologiei propuse;
testarea finală;
intabularea și analiza rezultatelor competiționale;
formularea concluziilor și a recomandărilor.
Subiecții cercetării preliminare sunt reprezentați de 15 sportive legitimate la Clubul Sportiv
Universitar Brașov, componente ale echipei de U14 baschet feminin, născute între anii 1998-2000, ce
activează în cadrul acestui eșalon în Campionatul Național de Juniori.
Metodele folosite în cercetarea preliminară sunt:
studiul bibliografiei;
observația;
metoda convorbirii;
ancheta sub forma chestionarului;
metoda grafică;
experimentul pedagogic;
metoda statistico – matematică.
5.3. Metodologia cercetării științifice a studiului preliminar
Metodologia cercetării științifice a studiului preliminar a constat în metoda convorbirii, metoda
observației, metoda grafică, metoda anchetei sub forma chestionarului, metoda experimentului
pedagogic și metoda statistico-matematică.
36
5.3.1. Metoda convorbirii
În cadrul experimentului pilot am folosit metoda convorbirii pentru a transmite și sublinia
componentelor echipei supuse cercetării importanța fructificării aruncărilor libere în atingerea succesului
la acest eșalon de vârstă.
5.3.2. Metoda observației
Referitor la metoda observației putem preciza că aceasta s-a realizat în mod științific, pornind de
la o idee anticipativă ce coincide cu ipotezele de lucru.
5.3.3. Metoda interpretării grafice
În prezentul studiu am optat pentru utilizarea metodei grafice de interpretare pentru a reda cât
mai sugestiv rezultatele desprinse din cercetare. Subliniem rolul important pe care îl are această metodă,
concluzionând că în zilele noastre tehnologia informațională ne oferă o serie variată de moduri de
prezentare grafică. Revoluția tehnică impune cercetătorilor prezentarea rezultatelor într-o manieră
diversificată dar ușor de înțeles, accesibilă tuturor.
5.3.4. Metoda anchetei sub forma chestionarului
Această metodă de cercetare în cadrul experimentului pilot a fost aplicată cu prilejul desfășurării
Turneului Final la categoria U14 feminin, în Alexandria, județul Teleorman, după ședința tehnică
premergătoare începerii competiției. Menționăm faptul că aplicarea chestionarului la acest moment a
fost înlesnită de faptul că în aceste zile s-au regăsit laolaltă majoritatea antrenorilor reprezentativi pentru
acest eșalon de vârstă, sex și pregătire.
Am încercat ca prin intermediul întrebărilor să abordăm teme diferite ale procesului de pregătire,
modalități de abordare a antrenamentului, să aflăm filozofii și maniere personale de instruire, tehnici și
metode noi prezente în pregătirea junioarelor, dar și întrebări referitoare la importanța diferitelor aspecte
ale jocului modern de baschet.
Ca notă constatativă privind aplicarea metodei anchetei sub forma chestionarului putem
menționa următoarele aspecte:
factorul detereminant pentru reușita aruncării libere este considerat de majoritatea specialiștilor cel
tehnic;
neantrenat suficient în cadrul procesului de pregătire privind eficiența aruncărilor libere este
factorul psihologic;
necunoașterea procentajelor aruncărilor libere transformate ale propriei echipe în jocurile oficiale,
precum și a ponderii punctelor realizate prin acest procedeu;
majoritatea celor chestionați indică o durată specifică destinată consolidării / perfecționării
aruncărilor libere cuprinsă între 30 și 60 minute / săptămână;
37
neutilizarea în procesul de pregătire a materialelor și dispozitivelor ajutătoare privind consolidarea
/ perfecționarea aruncării libere;
totuși, se constată existența unui bagaj de cunoștințe bogat privind metode și mijloace specifice
destinate consolidării / perfecționării aruncărilor libere.
5.3.5. Metoda statistico – matematică
Metoda statistico-matematică a constat în verificarea rezultatelor experimentului preliminar,
analizând performanțele obținute de subiecții cercetării cu ajutorul testului p și t-student, concluzia de
bază constând în faptul că performanțele subiecților în cadrul experimentului preliminar prezintă
semnificații statistice, verificând astfel prima ipoteză a cercetării.
Capitolul VI
Organizarea și desfășurarea experimentului preliminar
6.1. Stabilirea și descrierea probelor de control, realizarea testărilor și implementarea
modelului operațional al experimentului preliminar
Desfășurarea experimentului preliminar, după cum am precizat anterior, a fost impusă de
contextul competițional. Astfel, experimentul preliminar îmbracă forma unui experiment de tip
longitudinal, timpul relativ scurt avut la dispoziție și presiunea performanței sportive determinând în
mare măsură lipsa unei grupe de control cu care să se poată realiza o comparație obiectivă a
performanțelor obținute.
Abordarea cercetării preliminare a debutat la începutul lunii aprilie 2012, imediat după
terminarea jocurilor din cadrul Turneului Semifinal la eșalonul U14 Feminin și a durat până la sfârșitul
aceleeași luni, cu două zile înaintea începerii fazei finale a Campionatului Național. Acesta a început
prin aplicarea probelor de control.
Important de menționat este faptul că la alegerea testelor am luat în calcul și particularitățile de
regulament pentru acest eșalon de vârstă ce prevede că toate componentele echipei trebuie să se afle pe
teren după cum urmează: în primul sfert joacă 5 jucătoare, în cel de-al 2-lea alte 5, iar în funcție de
numărul acestora înscrise pe Foaia de arbitraj a jocului se poate acorda o singură schimbare pe sfert,
astfel încât toate sportivele trebuie să joace în prima repriză. Repriza a 2-a, formată din sferturile 3 și 4
se joacă fără restricții de acest fel. Astfel, am luat în considerare că minim 8 jucătoare petrec pe teren
minim 10 minute până la pauză, fapt ce ne-a determinat ca în pregătirea echipei să acordăm atenție
sporită tuturor jucătoarelor.
Un alt aspect după care ne-am ghidat în elaborarea testelor este reprezentat de condițiile de efort
în care se execută aruncarea / aruncările libere, dar și cele de natură psihică. În jocurile competiționale la
acest nivel am constatat faptul că, în cazul acordării a două aruncări libere, procentul de reușită superior
38
este la cea de-a doua aruncare, fapt ce denotă în unele cazuri o slabă pregătire fizică și implicit o
revenire necorespunzătoare după efortul specific, sau, poate, lipsa de pregătire mentală în acest sens.
În testare am introdus și un test elaborat de Federația Română de Specialitate, dar aplicat
începând cu categoria U16 Masculin și Feminin în cadrul Sistemului Național de Verificare al Federației
Române de Baschet.
Pentru un indicator exact și precis al stadiului acestui procentaj la momentele inițiale și finale am
decis ca două din respectivele teste să le dăm de două ori, luând în considerare media aritmetică dintre
rezultatele obținute, în următoarea succesiune:
testul Forte;
testul P;
testul FRB;
testul P;
testul Forte.
Explicația pentru această abordare a testelor constă în faptul că primul test, denumit de în
continuare testul Forte conține o accentuată latură fizică, unde eforturile sunt complexe ca și durată,
complexitate, volum și intensitate. Aruncările libere din conținutul acest test se realizează după aceste
eforturi variate, specifice și nespecifice, în condiții regulamentare, având la dispoziție 5 secunde de la
înmânarea mingii de către examinator. Am recurs ca acesta să fie proba cu care începem și cel cu care
terminăm testarea, urmărind ca să ne apropiem cât mai mult de cerințele de efort ale baschetului modern
în jocul oficial.
Testul P, al preciziei dar și al inițierii în tehnici de concentrare și canalizare a atenției a fost
aplicat în condițiile în care inițial jucătoarelor le-au fost oferite indicații precise asupra cerințelor
acestuia, dar și asupra metodelor de liniștire, calmare și armonizare a mentalului cu fizicului.
Verificarea eficienței metodologiei propuse se realizează prin compararea rezultatelor la cele 3
teste, dar și prin contorizarea și analizarea parametrilor specifici ai statisticii meciurilor ce mărginesc
aplicarea acestuia.
Descrierea testelor
1. testul Forte – constă din 15 aruncări de la linia de fault astfel:
3 aruncări – sprint până la centrul terenului – 3 genuflexiuni cu desprindere, sprint înapoi la linia de
fault;
2 aruncări – menținut poziția spijin culcat facial (poziția de flotare) timp de 30 secunde;
3 aruncări – micul maraton (Figura 14);
2 aruncări – 8 flotări, alergare ușoară până la linia de la centrul terenului – revenire în mers;
2 aruncări – deplasare până la centru terenului prin sărituri din ghemuit în ghemuit cu desprindere și
arcuire, sprint până la linia de fault;
39
1 aruncare – jamping jack – 30 secunde (Figura 13);
2 aruncări.
Obs: se consemnează numărul de coșuri marcate, proba desfășurându-se de două ori, luând în calcul
media aritmetică a rezultatelor.
2. testul FRB – constă din executarea a 12 aruncări libere; jucătorul pleacă de la linia de fund în
alergare până la linia de centru şi înapoi până la linia de aruncări libere, aruncând 2 serii de 3-2-1
aruncări; între serii se execută alergare până la centru şi înapoi; rezultatul probei este reprezentat de
numărul de coşuri marcate (probă extrasă din bateria de teste si norme de control a Federației
Române de Baschet, http://www.frbaschet.ro/ regulamente/Probe_si_Norme_de_control_2012.pdf);
proba se desfășoară o singură dată, consemnându-se numărul de coșuri marcate.
3. testul P – constă din 10 aruncări de la linia de fault, în condițiile în care pe inelul de baschet este
montat un dispozitiv pentru a micșora raza acestuia; se execută 5 seturi a câte 2 aruncări, între seturi
având stând cu ochii închiși timp de 10 secunde în poziția de aruncare; se urmărește ca la această
probă să se păstreze liniștea în sală, aceasta desfășurându-se de două ori, luând în calcul media
aritmetică a celor două rezultate.
Observații:
aruncările se execută cu 2 (două) mingi identice (marca Molten) măsura 6 (mingi regulamentare
pentru competițiile feminine) (Figura 74);
timpul dintre înmânarea mingii și aruncare este cel regulamentar, maxim 5 secunde;
genuflexiunile sunt considerate corect executate și contabilizate ca atare dacă amplitudinea săriturii
este corespunzătoare și în flexie șezuta atinge călcâiele;
săriturile din ghemuit în ghemuit sunt realizate pe ambele picioare, distanța minimă dintre acestea
fiind de minim 1 metru;
sunt contorizate doar flotările în care pieptul atinge mingea aflată pe sol, la nivelul pieptului;
jamping jacks – se definește ca fiind un exercițiu pe care armata americană îl folosește frecvent în
instruirea soldaților; exercițiul constă din sărituri din apropiat în depărtat lateral concomitent cu
ducerea brațelor întinse sus prin lateral și revenire;
Figura 13 – Reprezentare grafică exercițiu Jamping Jacks
conform http://workoutlabs.com/exercise-guide/jumping-jacks/
40
micul maraton – se consideră ca fiind alergarea de viteză dintre liniile principale ale terenului de
baschet astfel: base-line – linia de fault – base-line – linia de centru – linia de fault – linia de fault
opusă – linia de centru – base-line – linia de fault – base-line – base-line-ul opus; se urmărește ca
timpul scos să fie mai mic de 30 secunde;
Figura 14 – Reprezentare grafică exercițiul micul maraton
pentru menținerea poziției de flotare (sprijin culcat facial) se urmărește ca poziția trunchiului să
rămână identică în cele 30 secunde; la acest exercițiu se admite intervenția directă a antrenorului /
cadrului didactic pentru a menține poziția corespunzătoare a coloanei vertebrale;
dispozitivul pentru micșorarea diametrului inelului de baschet este confecționat din material feros,
fiind folosit în special pentru perfecționarea aruncării la coș și, inevitabil, pentru urmărirea și
recuperarea mingii; am folosit un dispozitiv creeat de firma americană Spalding, de culoare apropiată
cu cea a inelului de baschet; prin utilizarea acestuia, diametrul inelului se micșorează de la 45,7 cm.
la aproximativ 35 cm., mingea măsura 6 pentru baschetul feminin având un diametru cuprins între 23
si 23,4 cm. (Figura 22);
Figura 15 – dispozitiv tip shooter ring, conform
http://www.basketballhoopsonline.com/Spalding_Basketball/Training_Aids.htm
Analiza rezultatelor testărilor inițiale din cadrul experimentului preliminar precizează punctul de
pornire în cercetare, acesta fiind determinat de valori prezentate în cele ce urmează pe fiecare test în
parte.
Referitor la testul Forte putem afirma faptul că grupa experimentală obține un procentaj al
aruncărilor libere transformate de 42,22%, cele 95 reușite determinând o medie pe subiect de 6,33
aruncări marcate.
41
În ceea ce privește testul P, performanțele sportivelor indică 42 aruncări libere fructificate, cu o
medie aritmetică de 2,80 reușite și un procentaj de 28% al aruncărilor transformate.
Valorile obținute în urma aplicării testului elaborat de federația de specialitate (test FRB) ne
indică o medie de 5,93 aruncări marcate, determinând un procentaj al reușitelor de 49,42%.
Conținutul metodologiei propuse a fost introdus în lecțiile de antrenament din perioada
experimentului preliminar. Ca volum de lucru / antrenament privind aceste exerciții putem afirma că a
fost mare, insistând uneori în dauna altor aspecte ale jocului asupra acestor mijloace specifice de
acționare. Aplicarea conținutului metodologiei propuse a fost realizat în mod variat ca și abordare în
părțile antrenamentului, ca durată și complexitate. Am contabilizat și să intabulat aceste exerciții în
primul rând pentru a putea reface, îmbunătăți și aplica prezentul model operațional și în pregătirea
celorlalte echipe de juniori, nu numai din cadrul Clubului Universitar Brașov, dar și pentru a verifica
ipotezele de lucru ale demersului experimental preliminar.
Testarea finală a experimentului preliminar se finalizează cu următoarele performanțe:
în cazul testului Forte grupa experimentală înregistrează 111 aruncări libere transformate, valoare ce
duce la o medie aritmetică de 7,40 reușite și la un procentaj de 49,33%;
referitor la testul P, putem afirma faptul că procentajul aruncărilor marcate atinge valoarea de
37,33%, cu o medie de 3,73 și un total de 56 aruncări reușite;
performanțele la testul FRB ating valori în ceea ce privește procentajul reușitelor de 58,88%, cu un
total de 106 aruncări fructificate și o medie de 7,06 aruncări marcate;
În urma înregistrării acestor valori putem prezenta forma finală comparativă a rezultatelor inițiale
și a celor finale ale testărilor din cadrul experimentului preliminar (Tabel 7).
42
Tabel 7 – Rezultate testare inițială și finală, experiment preliminar
Inițiale Test F inițial Test F final Test P inițial Test P final Test FRB inițial Test FRB final
1 Subiect 1 6,5 7,5 3 3,5 6 8
2 Subiect 2 7,5 8 3 3,5 7 8
3 Subiect 3 7 7,5 2,5 3 6 6
4 Subiect 4 6 6,5 2 3,5 5 6
5 Subiect 5 7 8,5 3,5 5 7 8
6 Subiect 6 7,5 8 3,5 4,5 6 7
7 Subiect 7 6,5 9 4 5,5 8 9
8 Subiect 8 6 6,5 2,5 3,5 6 7
9 Subiect 9 6,5 8 3 3,5 6 7
10 Subiect 10 6 7 4 5 6 7
11 Subiect 11 5,5 6 2 3,5 5 7
12 Subiect 12 6,5 7,5 3 3,5 7 7
13 Subiect 13 4,5 6,5 2 3 4 6
14 Subiect 14 5,5 6,5 2 2 5 6
15 Subiect 15 6,5 8 2 3,5 5 7
Total 95 / 225 111 / 225 42 / 150 56 / 150 89 / 180 106 / 180
Media aritmetică 6,33 7,40 2,80 3,73 5,93 7,06
Procentaj 42,22% 49,33% 28,00% 37,33% 49,44% 58,88%
43
6.2. Interpretarea și prelucrarea datelor cercetării preliminare
În urma analizării valorilor testelor inițiale și a celor finale ale experimentului preliminar, putem
afirma cu certitudine că s-a înregistrat un progres remarcabil la toate cele trei teste.
În ceea ce privește progresul la testul Forte putem afirma că acesta a atins cifre importante, în
ideea în care de la un total de 95 aruncări marcate din 225 s-a ajuns la un total de 111 reușite (Figura
16).
95
111
85
90
95
100
105
110
115
testare inițială
testare finală
Figura 16 - Interpretare grafică test Forte – total reușite, experiment preliminar
Această creștere o putem vizualiza și din perspectiva procentajului aruncărilor marcate / cele
aruncate, astfel atingându-se valoarea de 49,33% pornind de la 42,22% (Figura 17).
42,22
49,33
38
40
42
44
46
48
50
testare inițială
testare finală
Figura 17 - Interpretare grafică test Forte - procentaj, experiment preliminar
În ceea ce privește media aritmetică, raportată la rezultatele obținute după aplicarea testului
Forte, putem afirma că aceasta se îmbunătățește de la 6,33 în cazul testării inițiale la 7,40 unități la
testarea finală a experimentului preliminar (Figura 18).
44
6,33
7,4
5,5
6
6,5
7
7,5
testare inițială
testare finală
Figura 18 - Interpretare grafică Test Forte – media aritmetică, experiment preliminar
Pentru testul de precizie (testul P), care sperăm că va deschide drumul către introducerea în
procesul de pregătire a antrenamentelor cu caracter psihologic, am putea concluziona faptul că
optimizarea valorilor reieșite ne dă speranțe pentru aplicarea experimentului de bază. Astfel, putem
conchide că valorile testării inițiale comparate cu cele finale arată o creștere semnificativă a reușitelor de
la linia de aruncări libere. Astfel, numărul de aruncări libere marcate la nivel de echipă crește
semnificativ la o valoare ce atinge 56 de aruncări marcate (testare finală) față de cele 42 reușite din
cadrul testării inițiale din totalul de 150 ale grupei experimentale (Figura 19).
42
56
20
30
40
50
60
testare inițială
testare finală
Figura 19 - Interpretare grafică test P – total reușite, experiment preliminar
Referitor la rezultatele testului P din cadrul experimentului preliminar, procentajul pe echipă este
influențat de valorile testărilor inițiale și celei finale, observându-se o creștere de la 28,00% la 37,33%
(Figura 20).
45
28
37,33
20
25
30
35
40
testare inițială
testare finală
Figura 20 - Interpretare grafică test P – procentaj, experiment preliminar
Media aritmetică a performanțelor obținute de sportivele cercetate în cazul testului P din cadrul
experimentului preliminar indică un progres de 0,87 aruncări reușite / jucătoare, atingând valoarea de
3,73 reușite (Figura 21).
2,8
3,73
2
2,5
3
3,5
4
testare inițială
testare finală
Figura 21 - Interpretare grafică test P – media aritmetică, experiment preliminar
De menționat este faptul că aceste procentaje relativ scăzute la acest test de precizie se datorează
instalației pentru diminuarea diametrului inelului prezentată anterior (Figura 22).
Figura 22 - Marjă maximă de eroare prin utilizarea dispozitivului de limitare a dimensiunii
inelului de baschet
46
Referitor la testul elaborat de Federația Română de Baschet (test FRB) ne permitem să afirmăm
faptul că acesta este unul care se potrivește mai degrabă acestui eșalon de vârstă, ci nu celui pentru care
a fost creat (categoria Under 16 și mai mare). Testul în cauză nu considerăm că este relevant din punct
de vedere al relației aruncare – efort fizic, alergarea dintre seriile de aruncări libere fiind una executată
în tempo scăzut, tip de alergare ce nu se regăsește și nu caracterizează efortul cerut de baschetul modern
mondial. Totuși, credem că acest test elaborat de federația de specialitate este aplicabil tuturor echipelor
înscrise in Campionatele Naționale de Juniori, fiind de un nivel scăzut de dificultate, implementat poate
pe motive ce nu țin de obținerea performanței.
49,44
58,88
40
45
50
55
60
testare inițială
testare finală
Figura 23 - Interpretare grafică test FRB – procentaj, experiment preliminar
Interesant este totuși faptul că cifrele referitoare la rezultatele aplicării acestui test se apropie
foarte mult de procentajele acestei categorii de vârstă în jocurile oficiale. Astfel, după aplicarea testării
inițiale și a celei finale din cadrul experimentului preliminar, în cazul testului FRB înregistrăm un proges
consistent la procentajul aruncărilor reușite / aruncate, de la 49,44% la 58,88% (Figura 23).
5,93
7,06
5
5,5
6
6,5
7
7,5
testare inițială
testare finală
Figura 24 - Interpretare grafică test FRB – media aritmetică, experiment preliminar
Valorile testărilor inițiale și finale ale experimentului preliminar în cadrul testului FRB indică ca
medie aritmetică pe jucătoare o creștere a aruncărilor fructificate de 1,13 unități, de la o performanță de
5,93 la una ce atinge valoarea de 7,06 unități (Figura 24).
47
89
106
80
90
100
110
testare inițială
testare finală
Figura 25 - Interpretare grafică test FRB – total reușite
La nivel de grupă, creșterea numărului de aruncări marcate din totalul acestora este
semnificativă, din 180 aruncări marcându-se inițial 89, iar la finalul experimentului preliminar cu 17
reușite mai mult, 106 reușite (Figura 25).
Ca notă definitorie, putem afirma că progresul obținut prin testările efectuate s-a înregistrat și
datorită implementării în procesul de pregătire a echipei supuse experimentului a metodologiei propuse,
verificând astfel prima ipoteză de lucru a experimentului preliminar.
6.3. Studiu asupra randamentului competițional în perioada experimentului preliminar
În sprijinul acestor performanțe prezentate anterior vine și statistica meciurilor din cadrul
Turneelor Semifinale și Finale ale Campionatelor Naționale de Juniori categoria U14 Feminin ediția
2011-2012, unde, de asemenea s-a înregistrat un salt spectaculos într-un timp redus. Astfel, în acest caz,
în urma analizei statisticilor jocurilor oficiale înregistrăm un progres consistent la capitolul procentajului
aruncărilor marcate / aruncate.
Analiza parametrilor urmăriți în jocurile din cadrul Turneului Semifinal ai categoriei U14
Feminin ai echipei supuse cercetării ne indică faptul că s-au concretizat 45 aruncări libere din cele 96
acordate, cu o medie pe meci de 9 reușite din 19,2 aruncări, rezultând astfel un procentaj de 46,87% al
aruncărilor libere transformate.
Performanțele atinse la finalul experimentului preliminar odată cu disputarea jocurilor din cadrul
Turneului Final U14 Feminin ne arată faptul că echipa supusă cercetării beneficiază de 98 situații de a
înscrie de la nivelul liniei de fault, concretizând 56 aruncări, media aritmetică indicând 11,2 aruncări
transformate pe meci din 19,6 încercări, procentajul reușitelor fiind de 57,14%.
Tabel 10 - Tabel comparativ procentaj jocuri inițiale / finale
Competiție Marcate Aruncate Procentaj
Turneu Semifinal 45 96 46,87%
Turneu Final 56 98 57,14%
48
Din analiza datelor prezentate în Tabelul 10 reiese faptul că la ambele turnee s-au aruncat la nivel
de echipă un număr foarte apropiat de aruncări (96, respectiv 98 aruncări), diferența dintre procentaje
fiind dată de cele 11 aruncări reușite suplimentar la competiția finală. Acest număr se traduce prin
influențarea procentajului de aruncări marcate / aruncate de la 46,87% la 57,14%, un progres remarcabil
în opinia noastră (Figura 26).
46,87
57,14
35
40
45
50
55
60
procentaj TSF
procentaj TF
Figura 26 - Interpretare grafică randament competițional experiment preliminar
Analiza progresului privind acest aspect al cercetării preliminare verifică una din ipotezele de
lucru ale experimentului preliminar, implementarea unei metodologii specializate ducând la creșterea
randamentului competițional referitor la procentajul aruncărilor libere reușite.
În încheierea analizei datelor reieșite în urma experimentului preliminar dorim să prezentăm
pentru o mai facilă reprezentare calendarul de lucru specific al acestei perioade experimentale.
Figura 27 - Calendar lucru experiment preliminar
49
6.4. Concluzii și recomandări în urma experimentului preliminar
În urma finalizării experimentului preliminar am ajuns la următoarele concluzii și recomandări
practico – metodice:
Concluzii:
1. Din răspunsurile oferite în urma aplicării metodei anchetei sub forma chestionarului reiese faptul că
foarte puțini antrenori acordă importanța cuvenită aruncărilor libere la acest eșalon.
2. Rezultatele experimentului pilot au verificat eficiența sitemelor de acționare destinate consolidării /
perfecționării aruncării libere în jocul de baschet confirmând astfel ipotezele de lucru.
3. Analiza rezultatelor experimentului preliminar și interpretarea acestora a verificat eficiența
implementării metodologiei propuse.
4. Rezultatele obținute prin testările propuse creează premise favorabile pentru organizarea și
desfășurarea cercetării de bază.
5. Referitor la partea de statistică a meciurilor, concluzionăm că aceasta reprezintă un indicator util,
complex, performant și pe deplin veridic pentru antrenorii ce doresc să-și verifice acțiunile adoptate
în procesul de pregătire.
Recomandări:
folosirea unei game variate de mijloace privind optimizarea procesului de pregătire la acest eșalon;
utilizarea în procesul de antrenament a cât mai multor aparate ajutătoare destinate învățării /
consolidării / perfecționării diverselor elemente / procedee tehnice;
utilizarea frecventă a sistemelor de acționare în vederea îmbinării factorului fizic cu cel tehnic
specific (biomecanica aruncării la coș);
evitarea în procesul de pregătire a acțiunilor de corectare excesivă din punct de vedere biomecanic
a greșelilor minore de execuție, valorificând timpul pentru a consolida / perfecționa procedeul în
sine imprimându-i astfel stilul propriu cât mai eficient;
folosirea uzuală a jocurilor cu temă, a exercițiilor bazate pe întrecere, a sistemelor de acționare ce
satisfac dorința de emulație a juniorilor;
utilizarea mijloacelor de acționare destinate consolidării aruncărilor libere în partea de warm-up și
de cool-down a lecției (partea pregătitoare și de încheiere);
urmărirea diversificării sistemelor de acționare pentru a nu crea monotonie în procesul de
pregătire;
utilizarea testelor Forte și a testului P (creație proprie) ca instrument de verificare și testare a
parametrului referitor la eficiența aruncării libere în jocul de baschet.
50
PARTEA A III – A
CONTRIBUȚII PRIVIND ELABORAREA METODOLOGIEI PERFECȚIONĂRII
ARUNCĂRILOR LIBERE ÎN JOCUL DE BASCHET
Capitolul VII
Organizarea și desfășurarea experimentului de bază
7.1. Premisele cercetării de bază
Pe lângă rezultatelor obținute în cadrul cercetarii preliminare importanța aruncărilor libere
reieșită din studiul literaturii de specialitate prezentată în partea I a prezentei cercetări, ca premise
specifice statisticii jocului de baschet vom încera să argumentăm importanța aruncărilor libere realizând
o amplă analiză statistică pe o durată ce cuprinde sezoanele competiționale 2011-2012, 2012-2013 și
2013-2014 la categoria Under 18, ultimul an de juniorat, la toate echipele participante în Liga Națională
de Baschet Feminin din aceste sezoane, parcursul campioanelor europene, reprezentativele Rusei și
Spaniei la competițiile desfășurate în Polonia, 2011 și Franța doi ani mai târziu, parcursul jocurilor de
calificare pentru naționala României de baschet feminin pentru Campionatul European din 2013, precum
și cifrele jocurilor în ceea ce privește parametrul referitor la aruncarea liberă a reprezentativei Statelor
Unite ale Americii, câștigătoarea Campionatul Mondial de Baschet din Turcia, 2014.
În analiza parametrului referitor la aruncarea liberă în jocul de baschet feminin la toate eșaloanele
urmărite în această perioadă de timp am urmărit și consemnat procentajul aruncărilor libere marcate din
totalul celor aruncate, precum și ponderea pe care o au punctele marcate de la linia de fault din numărul
total de puncte înscrise.
Astfel, în urma analizei s-a ajuns la următoarele rezultate:
Tabel 21 – Tabel centralizator pondere și procentaje aruncări libere
Echipă / competiție / an Procentaj Pondere
USA, CM, 2014 71,55% 15,00%
Rusia, CE, 2011 63,31% 17,21%
Spania, CE, 2013 71,05% 16,33%
România, 2012 67,39% 17,94%
LNBF, 2011-2012 68,56% 18,38%
LNBF, 2012 - 2013 69,29% 17,42%
LNBF, 2013 - 2014 69,83% 18,50%
TF, U18, 2011 - 2012 58,99% 16,61%
TF, U18, 2012 - 2013 56,26% 19,12%
TF, U18, 2013 - 2014 50,07% 16,72%
51
Analiza tabelului prezentat anterior indică faptul că, cel puțin la nivelul indicelui referitor la
procentajul aruncărilor libere marcate, odată cu avansarea în categoriile de performanță, acesta crește
semnificativ, limitându-se în partea superioară totuși la o valoare în jur de 71%.
Parametrul referitor la ponderea aruncărilor libere ne arată încă o dată importanța acestora în
economia jocului. În acest caz putem aduce în discuție tactica abordată de fiecare echipă atât în plan
ofensiv, cât și în cel defensiv asupra jocurilor, în funcție de punctele slabe și tari ale adversarului.
Totodată, această pondere ne poate duce la ideea că, în majoritatea competițiilor, aruncarea
liberă este unul din principalele procedee de a puncta într-un joc de baschet, știut fiind faptul că o
aruncare transformată valorează un singur punct pe tabela de marcaj. Astfel, o valoare în jur de 17% a
ponderii punctelor reușite din aruncări libere din numărul total de puncte înscrise reprezintă o treime
din procedeele utilizate pentru a marca într-un joc de baschet.
7.2. Motivele, ipotezele de lucru, obiectivele, sarcinile, importanța, etapele și metodele de
cercetare ale experimentului de bază
Principalul motiv pentru alegerea temei, după cum am precizat și în partea destinată
experimentului preliminar a constat în analiza rezultatelor și a statisticii jocurilor echipei CSU Brașov,
din cadrul Turneului Semifinal al Campionatului Național de Juniori categoria U14 Feminin, Brașov,
2012.
Important de subliniat este faptul că sistemele de acționare utilizate în metodologia propusă la
timpul respectiv și-au dovedit eficiența atât prin utilizarea celor trei teste, dar, mai ales, prin
optimizarearea randamentului competițional în ceea ce privește procentajul aruncărilor libere
transformate.
Acest lucru ne-a oferit certitudinea faptului că acestă metodologie implementată în cercetarea
preliminară poate fi îmbunătățită, experimentată și aplicată în continuare, în cazul acestui demers
experimental nefiind presați de timp și de obținerea rezultatelor ca în cazul experimentului preliminar.
Studiul literaturii de specilitate s-a constituit de asemenea într-un motiv întemeiat pentru alegerea
prezentei teme, importanța aruncărilor libere în economia jocului de baschet fiind susținută și de analiza
realizată în capitolul precedent.
Scopul principal cercetării de bază este constituit de procesul specific de eficientizare al
aruncărilor libere în jocul de baschet – eșalonul juniori, finalitatea acestui proces fiind verificarea
eventualei eficiențe a metodologiei propuse.
Obiectivul principal al cercetării este orientat către elaborarea unei metodologii novatoare
propusă în pregătirea viitorilor performeri, ca obiective generale putând aminti:
implementarea în procesului de pregătire a metodologiei experimentale propuse;
aplicarea metodologiei specializate din punct de vedere al metodei experimentului pentru a stabili în
mod obiectiv progresul, staționarea sau regresul randamentului performanței, având astfel
52
posibilitatea de a interveni în mod eficient prin măsuri de adaptare a sistemelor de acționare pe
parcursul experimentului de bază;
asigurarea continuității mijloacelor de pregătire pe tot parcursul demersului experimental;
stabilirea corelației între echilibru și performanțele individuale privind aruncările libere.
Ipoteze principale de lucru:
1. eficientizarea aruncărilor libere în jocul de baschet poate fi influențată pozitiv de aplicarea unei
metodologii specializate în conținutul pregătirii;
2. aplicarea unei metodologii specializate duce la creșterea randamentului competițional referitor la
procentajul aruncărilor libere reușite al echipelor de baschet -eșalonul juniori;
Ipoteză secundară
1. analiza corelativă a performanțelor individuale privind aruncările libere și a indicilor echilibrului
poate duce la elaborarea unor criterii referitoare la orientarea strategiei selecției secundare specifice
jocului de baschet.
Sarcinile cercetării
Demersul experimental presupune îndeplinirea unor sarcini ce au contribuit la reprezentarea
rezultatelor:
studierea bibliografiei, a literaturii de specialitate în vederea argumentării stiinţifice de bază a temei
abordate;
stabilirea premiselor şi a ipotezelor prezentei cercetări;
stabilirea scopului cercetării;
stabilirea eşantioanelor și periodizarea cercetării;
stabilirea obiectivelor şi strategiilor de acţionare în vederea consolidării / perfecționării aruncărilor
libere în jocul de baschet la eșalonul U14 – U15 Feminin;
stabilirea metodelor de cercetare și a metodologiei folosite in realizarea experimentului de bază;
implementarea metodologiei propuse;
culegerea si prelucrarea datelor cercetării;
interpretarea rezultatelor;
elaborarea concluziilor şi a recomandărilor.
Importanța practică a cercetării de bază a constat în verificarea eficienței metodologiei destinate
consolidării / perfecționării aruncărilor libere în jocul de baschet la eșalonul U15 Feminin.
Importanța teoretică a lucrării este dată de faptul că prezenta cercetare se înscrie pe linia
permanentă a preocupărilor specialiștilor din domeniu privind cercetarea din punct de vedere calitativ și
practic a jocului de baschet.
Etapele și stategiile cercetării de bază au urmărit:
stabilirea ipotezelor de lucru;
53
stabilirea grupei experimentale;
stabilirea grupelor de control;
stabilirea metodelor de testare;
realizarea testării inițiale;
implementarea în procesul de pregătire a metodologiei propuse;
realizarea testării intermediare;
analiza rezultatelor reieșite din testarea intermediară;
testarea finală a loturilor de subiecți;
intabularea și analiza rezultatelor competiționale;
formularea concluziilor și a recomandărilor.
Metodele de cercetare utilizate în experimentul de bază au fost:
studiul bibliografiei, constând în analiza literaturii de specialitate, considerând că aceasta trebuie să
fie o preocupare permanentă a fiecărui formator;
observația, utilizată pentru o dirijare corespunzătoare a tuturor activităților de instruire;
experimentul pedagogic, descris în cele ce urmează;
metoda statistico – matematică, permitându-ne validarea rezultatelor;
metoda convorbirii, constând în discuții purtate cu subiecții cercetării referitoare la importanța
aruncărilor libere și în vederea asigurării unui feed-back referitor la aplicarea metodologiei propuse;
metoda grafică, folosită pentru a reda cât mai sugestiv interpretarea și prezentarea rezultatelor
cercetării.
Concluziile cercetării de bază sunt centrate pe ipotezele de lucru pe care le confirmă, și anume,
prin elaborarea și implementarea unei metodologii specializate procentajul aruncărilor libere în jocul de
baschet – eșalonul juniori se eficientizează, randamentul competițional privind acest aspect al jocului
îmbunătățindu-se considerabil.
7.3. Stabilirea eșantioanelor, periodizarea, locul și modalitatea de aplicare a testelor
cercetării de bază
Prezenta cercetare cuprinde un număr de 38 subiecți, 14 găsindu-se în grupa experimentală,
baschetbaliste legitimate la CSU Brașov Under 14 și Under 15, născute în intervalul 1998-2000, 14
sportive făcând parte din grupa de control externă, componente ale formației ACS Champions București
și 10 din grupa de control internă, componente ale echipei aceluiași club brașovean, dar la o categorie
de vârstă superioară, U16 și U17 Feminin.
54
Periodizarea cercetării de bază
Variabila independentă a fost utilizată de conducătorii experimentului în vederea consolidării /
perfecționării aruncării libere în jocul de baschet la eșalonul juniori. Această variabilă îmbracă forma
unei metodologii proprii, originale și novatoare, iar variabila dependentă vizează rezultatele obținute de
grupul experimental în urma aplicării modelului operațional propus în raport cu cele de control.
Prezenta cercetare este de tip experimental, iar testele s-au realizat cu următoarea succesiune:
testare inițială grupă experimentală și grupă control internă;
test retenție grupă experimentală;
testare inițială grupă de control;
testare intermediară grupă experimentală;
testare grupă experimentală - Platforma de echilibru;
testare finală lot experimental și grupă de control internă;
testare finală grupă de control;
înregistrarea cinematică finală a traiectoriei mingii în cadrul aruncării libere.
Randamentul competițional referitor la tema cercetată s-a realizat prin analiza datelor jocurilor
disputate în cadrul Turneelor Semifinale si celor Finale ale Campionatelor Naționale de Baschet Juniori.
Aceste repere sunt:
Turneu Semifinal U14, Brașov;
Turneu Final U14, Alexandria;
Turneu Semifinal U15, Dej;
Turneu Final U15, București;
Turneu Final U16, Alexandria.
Locul desfășurării cercetării de bază
Experimentul propriu-zis a avut loc la sala de sport a Colegiului Național Grigore Moisil din
Brașov și în sala de sport a Universității Transilvania din Brașov în momentele în care sistemele de
acționare din cadrul metodologiei au impus acest lucru. Aplicarea testelor pentru grupul de control
extern desfășurându-se în sala sport a Colegiului Tehnic de Aeronautică din București.
Descrierea, periodizarea și modalitatea de aplicare a testelor în cercetarea de bază
În elaborarea instrumentelor de testare am luat în calcul particularitățile de regulament pentru
acest eșalon de vârstă (Under 15 Feminin) și condițiile de efort în care se execută procedeul studiat.
În testare a fost introdus și un test elaborat de Federația Română de Specialitate, dar aplicat doar
de la categoria U16 Masculin și Feminin în cadrul Sistemului Național de Verificare al Federației
Române de Baschet.
55
Pentru un indicator exact și precis al nivelului acestui procentaj la momentele inițiale și finale ale
perioadei experimentale am decis ca toate cele trei teste să le aplicăm de două ori, în aceeași lecție de
antrenament, luând în considerare media aritmetică dintre rezultatele obținute, în următoarea succesiune:
testul Forte;
testul P;
testul FRB;
testul FRB;
testul P;
testul Forte.
Explicația pentru această abordare a testelor constă în faptul că primul test, denumit de noi testul
Forte conține o accentuată componentă de ordin fizic, unde eforturile sunt complexe ca și durată,
complexitate, volum și intensitate. Aruncările libere din conținutul acestui test se realizează după
eforturi variate, specifice și nespecifice, în condiții regulamentare, având la dispoziție 5 secunde de la
înmânarea mingii de către examinator. Am recurs ca acesta să fie testul cu care începem și cel cu care
terminăm urmărind ca să ne apropiem cât mai mult de cerințele de efort ale baschetului modern în jocul
oficial.
Testul P, al preciziei dar și al inițierii în tehnici de concentrare și canalizare a atenției a fost
aplicat în condițiile în care inițial jucătoarelor le-au fost oferite indicații precise asupra cerințelor
acestuia, dar și asupra metodelor de liniștire, de calmare și armonizare a mentalului cu fizicului.
Menționăn faptul că testul Forte și testul P sunt creație proprie, indicând precizia aruncărilor
libere în jocul de baschet în condiții de efort fizic și psihic, precum și faptul că s-au utilizat aceleași teste
ca în cazul experimentului preliminar, descrierea acestora regăsindu-se în partea a II-a a tezei.
Verificarea eficienței modelului operațioanal se realizează prin compararea rezultatelor la cele 3
teste, la momentele de început și de sfârșit ale experimentului de bază, dar și prin contorizarea statisticii
meciurilor ce mărginesc aplicarea acestuia.
7.4. Realizarea testărilor și interpretarea rezultatelor grupei experimentale
Rezultatele testării inițiale în cazul testului Forte ne indică faptul că experimentul pornește de la
un număr de 102 aruncări marcate dintr-un total de 210 încercări / echipă, cu o medie / jucătoare de 7,28
reușite, reieșind un procentaj de 48,57% al aruncărilor libere transformate.
Referitor la rezultatele aplicării testului P, putem certifica faptul că la nivel de echipă se regăsește
un procentaj de 34,28% al aruncărilor fructificate, cu o medie / sportivă de 3,42 aruncări reușite din cele
10 încercate. Din totalul de 140 aruncări efectuate la nivel de echipă au fost transformate 48.
56
În cercetare se pleacă de la o valoare inițială a testului elaborat de federația de specialitate de
6,92 aruncări realizate / jucătoare, iar la nivel de grup din cele 168 aruncări, 97 au fost reușite,
procentajul la acest capitol fiind 57,73%.
Menționăm faptul că, la interval de 4 zile de la testarea inițială s-a realizat testul de retenție,
valorile obținute oferindu-ne certitudinea că datele înregistrate la testarea inițială nu sunt întâmplătoare
și au o certă valoare semnificativă pentru cercetarea ce va urma.
Testarea intermediară s-a realizat în condiții similare celei inițiale, fixând totodată performanțele
referitoare la tema abordată odată cu începerea perioadei competiționale.
Performanțele grupului experimental obținute la testele utilizate în prezenta cercetare indică în
cazul testului Forte un total de 115,5 reușite la nivel de echipă, o medie pe subiect de 7,96 aruncări
marcate și un procentaj de 53,09% al aruncărilor fructificate. Testul P ne arată la acest moment al
experimentului de bază faptul că din cele 140 aruncări acordate / grup s-au concretizat 52,5, această
valoare impunând o medie / sportivă de 3,75 unități și un procentaj de 37,50%. Referitor la testul FRB,
performanțele obținute sunt cu mult peste medie, 104 aruncări fructificate dintr-un total de 168
conducându-ne spre o medie aritmetică de 7,42 aruncări marcate și un procentaj de 61,90%.
Testarea finală din cadrul experimentului de bază s-a realizat cu o săptămână înaintea începerii
Turneului Final al Campionatului Național de Baschet Juniori, categoria Under 15 Feminin.
Analiza rezultatelor testării, la nivel de grup, ne conduce spre formularea următoarelor concluzii
formulate pe fiecare test în parte, susținute fiind și de prezentarea performanțelor din punct de vedere
grafic:
102
111,5
129
80
100
120
140
testare inițială
testare intermediară
testate finală
Figura 31 - Rezultate grup experimental - test Forte, total reușite
Totalul aruncărilor înscrise se regăsește pe un trend ascendent, pornind de la o valoare de 102 în
cazul testării inițiale, la una de 111,5 la cea intermediară încheind experimentul de bază cu 129 aruncări
reușite la testarea finală (Figura 31).
57
7,28
7,96
9,21
6
7
8
9
10
testare inițială
testare intermediară
testate finală
Figura 32 - Rezultate grup experimental - test Forte, medie aritmetică
Media aritmetică a reușitelor la nivel de subiect crește de la 7,28 în cazul testării inițiale, la 7,96
în cea intermediară, la testarea finală înregistrându-se o valoare de 9,21 unități (Figura 32).
48,57
53,09
61,42
45
50
55
60
65
testare inițială
testare intermediară
testate finală
Figura 33 - Rezultate grup experimental - test Forte, procentaj
Procentajul în ceea ce privește testul Forte este inevitabil influențat pozitiv de această creștere a
performanțelor sportivelor, atingând 61,42%, pornind de la o valoare de 48,57% (Figura 33).
48
52,5
61
45
50
55
60
65
testare inițială
testare intermediară
testate finală
Figura 34 - Rezultate grup experimental - test P, total reușite
48 aruncări fructificate reprezintă punctul inițial al performanțelor atinse în cazul acestui test (test
P). Testarea intermediară indică o valoare de 52,5 reușite, iar cea finală 61 aruncări transformate la nivel
de echipă (Figura 34).
58
3,42
3,75
4,35
3
3,5
4
4,5
testare inițială
testare intermediară
testate finală
Figura 35 - Rezultate grup experimental - test P, medie aritmetică
Media reușitelor pe fiecare sportivă în cazul performanțelor atinse la testul P se modifică în cazul
celor trei testări, atingând pe rând valorile de 3,42, 3,75 și 4,35 (Figura 35).
34,28
37,5
43,57
30
35
40
45
testare inițială
testare intermediară
testate finală
Figura 36 - Rezultate grup experimental - test P, procentaj
Procentajul din cadrul testului P este influențat pozitiv, acesta prezentând o îmbunătățire de la
34,28%, la 37,50% (testare intermediară), atingând valoarea de 43,57% la testarea finală (Figura 36).
97
104
119
90
100
110
120
testare inițială
testare intermediară
testate finală
Figura 37 - Rezultate grup experimental - test FRB, total reușite
Din cele 168 aruncări ale grupului experimental s-au marcat în cazul testării inițiale a testului
FRB 97, 104 în cazul celei intermediare iar la cea finală 119 unități (Figura 37).
59
57,73
61,9
70,83
50
55
60
65
70
testare inițială
testare intermediară
testate finală
Figura 38 - Rezultate grup experimental - test FRB, procentaj
Valorile testului FRB în ceea ce privește procentajul la nivel de grup crește de la 57,73% la o
performanță de 70,83%, în cazul testării intermediare valoarea fiind de 61,90% (Figura 38).
6,92
7,42
8,5
6
7
8
9
testare inițială
testare intermediară
testate finală
Figura 39 - Rezultate grup experimental - test FRB, medie aritmetică
În cazul mediei aritmetice putem afirma că aceasta ia valoarea de 6,92 la testarea inițială, ajunge
la 7,42 la cea intermediară și se oprește la 8,50 în urma testării finale a testului elaborat de federația de
specialitate (Figura 39).
Referitor la performanțele individuale atinse de subiecții cercetării putem concluziona
următoarele aspecte pentru fiecare test în parte:
în cazul testului Forte (Figura 40):
o toți subiecții cercetării de bază prezintă progres;
o subiectul 9 și subiectul 10 înregistrează cel mai scăzut salt, de doar 0,5 unități, la polul opus
subiectul 7 optimizându-și performanțele cu 4 aruncări reușite, atingând borna de 12,5
unități, cea mai mare valoare a prezentului studiu;
o performanța minimă cu care se pornește în cercetarea de bază este de 5,5 aruncări
transformate;
o media aruncărilor libere reușite crește de la 7,28 la 9,21 unități.
60
referitor la testul P (Figura 41):
o progresul este prezent la majoritatea sportivilor, excepție făcând subiectul 11 ce prezintă o
constanță a rezultatelor, cea mai notabilă evoluție fiind tot în cazul subiectului 7 ce
progresează cu 2 aruncări, înregistrând cea mai mare valoare, 7 aruncări fructificate;
o raportat la grup, media aritmetică a performanțelor înregistrate prezintă o ușoară creștere de
la 3,42 în cazul testării inițiale la 4,35 unități la testarea finală a experimentului de bază.
în privința testului elaborat de federația de specialitate (Figura 42):
o toți sportivii prezintă progres;
o 5 subiecți evoluează ca performanță cu o aruncare marcată, subiectul 7 înregistrând și la acest
capitol cel mai mare progres, optimizându-și valorile obținute de la 7,5 la 10,5 aruncări
transformate, această cifră fiind și cea mai ridicată la acest capitol;
o performanțele minime atinse în testările inițiale și finale sunt de 6,5, respectiv 7,5 aruncări
reușite, cu o medie aritmetică de 6,92, respectiv 8,50 aruncări libere fructificate.
Ca și notă constatativă în urma prezentării rezultatelor experimentului de bază putem afirma că
progresul obținut la toți indicii testelor aplicate în cercetare poate fi datorat și implementării
metodologiei propuse, prima ipoteză de lucru fiind confirmată.
61
7,57,58
7,58
9
7,5
8,5
11
8
9
10,5
88,5
10
7,5
10
12,5
6,5
7,5
8,58 8
8,5
7 77,5 7,5
8
9,5
7,58
9,5
5,56
77,5
8
9,5
6,5
7,58
3
5
7
9
11
13
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 5 Subiect 6 Subiect 7 Subiect 8 Subiect 9 Subiect 10 Subiect 11 Subiect 12 Subiect 14 Subiect 15 Subiect 16
testare inițială testare intermediară testare finală
Figura 40 - Interpretare grafică test Forte, cercetare de bază grup experimental
3 3
4
3,5
3
4
3 3
3,5
5,55,5
6,5
4,5
5
5,5
5
5,5
7
2,5
3
3,5 3,5
4
4,5
4
4,54,5
3 3 3
3,5
4 4
2
3
3,5
2,5
3
3,5
2,5
3
4
1,5
3,5
5,5
7,5
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 5 Subiect 6 Subiect 7 Subiect 8 Subiect 9 Subiect 10 Subiect 11 Subiect 12 Subiect 14 Subiect 15 Subiect 16
testare inițială testare intermediară testare finală
Figura 41 - Interpretare grafică test P, cercetare de bază grup experimental
7
7,5
9
7
7,5
9,5
6,5
7
8
7,5
8
9
6,5
7,5
8,5
7,5
8
10,5
8
8,5
9
7
7,5
8
7
8 8
6,5
7
8
7 7
8
6,56,5
7,5
6
6,5
7,5
7
7,5
8,5
5
7
9
11
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 5 Subiect 6 Subiect 7 Subiect 8 Subiect 9 Subiect 10 Subiect 11 Subiect 12 Subiect 14 Subiect 15 Subiect 16
testare inițială testare intermediară testare finală
Figura 42 - Interpretare grafică test FRB, cercetare de bază grup experimental
62
7.5. Realizarea testărilor și interpretarea rezultatelor grupelor de control
Testările grupei de control externă s-au realizat în sala de sport a Colegiului Tehnic de
Aeronautică, București. Menționăm că aceste probe au fost susținute de 14 sportive, valorile
performanțelor atinse de grupa de control externă din cadrul experimentului de bază neindicând un
progres semnificativ în ceea ce privește indicii urmăriți în demersul operațional.
Astfel, la testul Forte din totalul celor 210 aruncări efectuate, la testarea inițială s-au marcat la
nivel de echipă 94, iar la cea finală 99,5, cu un progres de 5,5 unități, influențând media aritmetică a
grupului de la 6,71 la 7,10 reușite. Ca și procentaj, putem discuta despre o creștere de doar 2,62
procente, atingând valoarea finală de 47,38%.
Și performanțele obținute la testul de precizie ne arată o creștere nesemnificativă din punctul
nostru de vedere, de 3,5 aruncări reușite dintr-un total de 140, cu un procentaj inițial de 29,28% ce atinge
la testarea finală valoarea de 31,78%.
În cazul testului FRB, valorile obținute sunt ușor semnificative, în ideea în care media aritmetică
a aruncărilor marcate / jucătoare crește de la 6,03 la 6,78 reușite, indicând un procentaj final de 56,54%,
cu 6,25% superior celui reieșit din testarea inițială. Creșterea acestor valori este influențată în mod direct
de progresul obținut la nivel de echipă în ceea ce privește numărul de aruncări fructificate, 84,5 la
testarea inițială și 95 unități la cea finală.
Grupa de control internă înregistrează la testele aplicate în experimentul de bază performanțe ce
se înscriu în limita normalității pentru această etapă a pregătirii. Astfel, în ceea ce privește testul Forte,
numărul total de aruncări marcate la nivel de grup crește de la 73 la 83,5, influențând valoarea
procentajului ce atinge 55,66%, media pe jucătoare îmbunătățindu-se cu 1,05 unități, cea inițială fiind
7,30. Valorile testului P indică de asemenea o ușoară optimizare a performanțelor, procentajul reușitelor
atingând valoarea de 39,50%, numărul de aruncări fructificate crescând de la 34,5 la 39,5. Testul FRB,
prin cotele performanțelor subiecților întărește trasa evolutivă a baschetbalistelor, prin cele 9 aruncări
marcate suplimentar, acestea determinând creșterea procentajului aruncărilor reușite de la valoarea de
57,91% la 65,41%.
63
7.6. Interpretarea rezultatelor grupelor cuprinse în experimentul de bază în urma aplicării
testelor
Din punct de vedere tabelar, performanțele grupei de control raportate la cele experimentale pot
fi prezentate astfel:
Tabel 30 - Rezultate testări grupă experimentală / grupe control, Test Forte
Total Medie aritmetică Procentaj
Gru
pă
exp
eri-
men
tală
Testare inițială 102/210 7,28 48,57%
Testare finală 129/210 9,21 61,42%
Progres 27 1,93 12,85%
Gru
pă d
e
con
trol
exte
rnă
Testare inițială 94/210 6,71 44,76%
Testare finală 99,5/210 7,10 47,38%
Progres 5,5 0,39 2,62%
Gru
pă d
e
con
trol
inte
rnă
Testare inițială 73/150 7,30 48,66%
Testare finală 83,5/150 8,35 55,66%
Progres 10,5 1,05 7%
Optăm în cele ce urmează pentru prezentarea grafică a valorilor obținute cu precizarea că în cazul
indicelui referitor la totalul reușitelor vom prezenta comparativ doar performanțele atinse de grupa de
contrul externă și cea experimentală, în acest caz numărul de încercări fiind identic, datorită numărului
de subiecți componenți.
9499,5 102
129
70
80
90
100
110
120
130
grupă de control externă grupă experimentală
testare inițială
testare finală
Figura 43 - Interpretare grafică a performanțelor obținute la testul Forte a grupei experimentale
și a celei de control externă – total aruncări reușite
Analiza acestor valori ne arată faptul că, la testul Forte, grupa de control externă are un progres la
aruncări reușite la nivel de echipă de 5,5 aruncări, cea internă de 10,5 aruncări față de cele 27 ale grupei
experimentale (Figura 43).
64
6,717,1
7,28
9,21
7,3
8,35
6
7
8
9
10
grupă de control externă grupă experimentală grupă de control internă
testare inițială
testare finală
Figura 44 - Interpretare grafică a performanțelor obținute la testul Forte a grupei experimentale
și a celor de control – media aritmetică
Transformate în indicatori reprezentând media aritmetică, la nivel de individ, cifrele menționate
ne precizează faptul că grupa de control externă progresează cu 0,39 unități, cea internă cu 1,05 și cea
experimentală cu 1,93 unități (Figura 44).
44,76
47,3848,57
61,42
48,66
55,66
40
45
50
55
60
65
grupă de control externă grupă experimentală grupă de control internă
testare inițială
testare finală
Figura 45 - Interpretare grafică a performanțelor obținute la testul Forte a grupei experimentale
și a celor de control – procentaj
Ca procente, putem puncta faptul că îmbunătățirea procentajelor aruncărilor libere transformate
se materializează într-un progres de 2,62% la grupa de control externă, 7% la cea internă și în 12,85
procente la cea experimentală (Figura 45).
În tabelul următor vom prezenta peformanțele grupelor de subiecți din cadrul experimentului de
bază privind testul P.
65
Tabel 31 - Rezultate testări grupă experimentală / grupe control, Test P
Total Medie aritmetică Procentaj
Gru
pă
exp
eri-
men
tală
Testare inițială 48/140 3,42 34,28%
Testare finală 61/140 4,35 43,57%
Progres 13 0,93 9,29%
Gru
pă d
e
con
trol
exte
rnă
Testare inițială 41/140 2,92 29,28%
Testare finală 44,5/140 3,17 31,78%
Progres 3,5 0,25 2,5%
Gru
pă d
e
con
trol
inte
rnă
Testare inițială 34,5/100 3,45 34,50%
Testare finală 39,5/100 3,95 39,50%
Progres 5 0,50 5%
4144,5
48
61
30
40
50
60
grupă de control externă grupă experimentală
testare inițială
testare finală
Figura 46 - Interpretare grafică a performanțelor obținute la testul P a grupei experimentale și a
celei de control externă – total aruncări reușite
Grupa de control externă înregistrează un progres în ceea ce privește numărul total de aruncări
libere reușite de 3,5, iar grupa supusă experimentului ajunge de la o valoare de 48 aruncări marcate la 61
aruncări fructificate (Figura 48).
2,923,17
3,42
4,35
3,45
3,95
1,5
2,5
3,5
4,5
grupă de control externă grupă experimentală grupă de control internă
testare inițială
testare finală
Figura 47 - Interpretare grafică a performanțelor obținute la testul P a grupei experimentale și a
celor de control – media aritmetică
66
În cazul testului P, media aritmetică a grupei experimentale înregistrează cea mai mare valoare,
4,35, îmbunătățindu-se cu 0,93 unități. În schimb, grupa de control externă evoluează la acest parametru
cu 0,25 unități, iar în cazul grupei de control internă se constată o creștere de 0,5 unități, atingând la
finalul perioadei experimentale performanța de 3,95 (Figura 47).
29,28
31,78
34,28
43,57
34,5
39,5
25
30
35
40
45
grupă de control externă grupă experimentală grupă de control internă
testare inițială
testare finală
Figura 48 - Interpretare grafică a performanțelor obținute la testul P a grupei experimentale și a
celor de control – procentaj
Procentual, progresul grupei de control externă este de 2,5%, al grupei de control internă 5
procente, iar al celei supuse experimentului 9,29%.
Referitor la testul FRB, valorile obținute în experimentul de bază de grupele supuse cercetării
sunt redate în tabelul de mai jos (Tabel 32).
Tabel 32 - Rezultate testări grupă experimentală / grupe control, Test FRB
Total Medie aritmetică Procentaj
Gru
pă
exp
eri-
men
tală
Testare inițială 97/168 6,92 57,73%
Testare finală 119/168 8,50 70,83%
Progres 22 1,58 13,1%
Gru
pă d
e
con
trol
exte
rnă
Testare inițială 84,5/168 6,03 50,29%
Testare finală 95/168 6,78 56,54%
Progres 10,5 0,75 6,25%
Gru
pă d
e
con
trol
inte
rnă
Testare inițială 69,5/120 6,95 57,91%
Testare finală 78,5/120 7,85 65,41%
Progres 9 0,9 7,50%
67
84,5
95 97
119
70
80
90
100
110
120
grupă de control externă grupă experimentală
testare inițială
testare finală
Figura 49 - Interpretare grafică a performanțelor obținute la testul FRB a grupei experimentale și
a celei de control externă – total aruncări reușite
Grupul experimental înregistrează o îmbunătățire a totalului aruncărilor marcate la acest test cu
22 unități. Grupa de control externă își optimizează valorile cu 10,5 reușite suplimentare față de testarea
inițială, aceste valori subliniind progresul mai mare decât dublu al grupei asupra căreia s-a realizat
experimentul de bază.
6,03
6,78 6,92
8,5
6,95
7,85
5
6
7
8
9
grupă de control externă grupă experimentală grupă de control internă
testare inițială
testare finală
Figura 50 - Interpretare grafică a performanțelor obținute la testul FRB a grupei experimentale și
a celor de control – media aritmetică
Media aruncărilor concretizate / sportiv din grupa experimentală înregistrează cel mai mare
progres, de 1,58 unități, ajungând la o valoare de 8,5 aruncări reușite. Performanțele grupei de control
externă și celei interne sunt de 0,75, respectiv 0,9 unități (Figura 50).
50,29
56,54 57,73
70,83
57,91
65,41
40
50
60
70
grupă de control externă grupă experimentală grupă de control internă
testare inițială
testare finală
Figura 51 - Interpretare grafică a performanțelor obținute la testul FRB a grupei experimentale și
a celor de control – procentaj
68
13,1 procente este progresul grupei supuse experimentului, 6,25% este cel al grupei de control
externă și 7,50 al grupei de control internă, atingând valori maxime ca 70,83%, 56,54%, respectiv
65,41% (Figura 51).
Din analiza datelor prezentate anterior, precum și din interpretarea rezultatelor cercetării de
bază obținute de grupele de control în raport cu cea experimentală, putem concluziona faptul că
metodologia propusă își dovedește eficiența, prima ipoteză a experimentului de bază fiind confirmată.
7.7. Prelucrarea și interpretarea statistico-matematică a rezultatelor experimentului de
bază
Pentru analiza variabilelor investigate privind interpretarea statistico - matematică a
performanțelor subiecților am folosit soft-ul IBM SPSS Statistics, varianta 20.
În prima fază a prelucrării valorilor reieșite din cadrul experimentului de bază a grupului
experimental am verificat veridicitatea datelor și gradul de normalitate al acestora.
Tabel 33 – Date descriptive – testare inițială și finală ale grupului experimental
Teste Nr.
sportivi Media
Eroare
standad
Abaterea
standard Simetrie Boltire
Teste Forte inițial 14 7.28 0.12 0.46 -0.893 -0.22
Test Forte final 14 9.21 0.39 1.47 0.658 0.46
Test P inițial 14 3.42 0.27 1.01 0.738 -0.12
Test P final 14 4.25 0.25 0.95 0.925 -0.18
Test FRB inițial 14 6.89 0.11 0.44 -0.27 -0.32
Test FRB final 14 8.42 0.23 0.87 1.06 0.86
Tabel 34 - Test de normalitate - Kolmogorov-Smirnov grup experimental
Statistic df Sig.
Test Forte inițial 0.390 14 0.000
Test Forte final 0.138 14 0.200*
Test P inițial 0.186 14 0.200*
Test P final 0.246 14 0.021
Test FRB inițial 0.238 14 0.031
Test FRB final 0.260 14 0.011
.
Din analiza valorilor prezentate în tabelul precedent (Tabel 34) putem afirma aspectul conform
căruia condiţia de normalitate a distribuţiei este îndeplinită în cazul testului Forte final și a celui P inițial.
69
După această etapă am verificat gradul de normalitate și veridicitate a performanțelor grupelor de
control internă și externă. Astfel, putem prezenta în cele ce urmează datele descriptive ale grupelor de
control din cadrul experimentului de bază (Tabel 35).
Tabel 35 – Date descriptive - testare inițială și finală ale grupelor de control
Teste Nr.
sportivi Media
Eroare
standad
Abaterea
standard Simetrie Boltire
Grupe de control test Forte inițial 24 6.95 0.16 0.80 -0.532 0.518
Grupe de control test Forte final 24 7.67 0.21 1.02 -0.197 -0.789
Grupe de control test P inițial 24 3.18 0.09 0.48 0.073 -0.869
Grupe de control Test P final 24 3.50 0.15 0.73 -0.089 -0.400
Grupe de control test FRB inițial 24 6.41 0.20 1.02 -0.197 -0.789
Grupe de control test FRB final 24 7.29 0.21 1.06 -0.159 -0.649
Tabel 36 - Test de normalitate Kolmogorov-Smirnov grupe de control
Statistic df Sig.
Test Forte de control inițial 0.187 24 0.029
Test Forte de control final 0.166 24 0.086
Test P de control inițial 0.199 24 0.015
Test P de control final 0.168 24 0.079
Test FRB de control inițial 0.135 24 0.200*
Test FRB de control final 0.142 24 0.200*
Valorile menționate în tabelul de mai sus (Tabel 36) indică faptul că în cazul testelor Forte final,
P final, FRB inițial și final ale grupelor de control condiţia de normalitate a distribuţiei este îndeplinită.
Menționăm faptul că am folosit în analiza statistico-matematică a datelor reieșite din
experimentul de bază testul Kolmogorov – Smirnov deoarece acesta poate fi folosit când condiția
normalității este încălcată.
În prelucrarea datelor s-a optat pentru analiza cu teste neparametrice deoarece în prezenta
cercetare există un număr relativ scăzut de subiecți (14, respectiv 10) dar și din cauza prezenței unor
anumite rezultate cu variabile anormale.
70
Tabel 37 – Date descriptive - testare inițială și finală ale grupei experimentale
Nr subiecți Medie Abatere standard Minimum Maximum
Test Forte inițial 14 7.28 0.46 6.5 8.0
Test Forte final 14 9.21 1.47 7.0 12.5
Test P inițial 14 3.42 1.01 2.0 5.5
Test P final 14 4.25 0.95 3.0 6.0
Test FRB inițial 14 6.89 0.44 6.0 7.5
Test FRB Final 14 8.42 0.87 7.5 10.5
Tabel 38 - Comparaţia mediilor grupului
Teste Medie Z p ≤ 0.05*
Test Forte iniţial 7.28 2.20 0.000
Test Forte final 9.21 1.91 0.001
Test P inițial 3.49 1.67 0.008
Test P final 4.25 1.89 0.002
Test FRB inițial 6.83 2.17 0.000
Test FRB final 8.42 2.20 0.000
Această diferenţă dintre grupuri s-a realizat cu ajutorul testului One Simple Kolmogorov –
Smirnov, analiza exponenţială, în vederea comparării mediei variabilelor analizate, în cazul în care
regula de normalitate a distribuţiei este încălcată, observându-se diferenţe semnificative între toţi
parametrii analizaţi.
În continuare vom prezenta analiza şi interpretarea datelor în compararea celor două echipe de
baschet studiate (grupe de control).
Tabel 39 - Rezultate descriptive diferenţe grup
Echipa Număr Subiecţi Medie Rang Suma Rangurilor
Test Forte inițial grupe
de control
Echipa 1 14 10.18 142.50
Echipa 2 10 15.75 157.50
Total 24
Test Forte final grupe
de control
Echipa 1 14 9.25 129.50
Echipa 2 10 17.05 170.50
Total 24
Test P inițial grupe de
control
Echipa 1 14 8.71 122.00
Echipa 2 10 17.80 178.00
Total 24
71
Test P final
grupe de control
Echipa 1 14 9.14 128.00
Echipa 2 10 17.20 172.00
Total 24
Test FRB inițial grupe
de control
Echipa 1 14 9.82 137.50
Echipa 2 10 16.25 162.50
Total 24
Test FRB inițial grupe
de control
Echipa 1 14 9.39 131.50
Echipa 2 10 16.85 168.50
Total 24
Tabel 40 - Rezultate diferenţe grup
Teste Mann-Whitney U Z p ≤ 0.05* r
Test Forte inițial grupe de control 37.50 -1.94 0.056 -
Test Forte final grupe de control 24.50 -2.70 0.006 -
Test P inițial grupe de control 17.00 -3.24 0.001* -
Test P final grupe de control 23.00 -2.81 0.005 -
Test FRB inițial grupe de control 32.50 -2.22 0.026 -
Test FRB final grupe de control 26.50 -2.57 0.009 -
Analiza datelor cuprinse în tabelul precedent (testul Mann-Whitney) indică prezența unor
diferențe între cele două loturi la nivel de test final ale grupelor de control, certificând faptul că grupa de
control internă formată din cele 10 sportive prezintă performanțe superioare grupei de control externă, ce
are în componență cele 14 sportive bucureștene (Tabel 40).
După prelucrarea datelor din punct de vedere statistico-metodic am ajuns la următoarele
concluzii:
programul de lucru elaborat prezintă semnificații statistice;
diferenţele dintre grupurile de sportive (echipa 1 vs echipa 2) implică o perspectivă diferită a
antrenamentului în jocul de baschet;
diferenţele dintre grupuri la toţi parametrii evaluaţi indică o schimbare pozitivă, însă ce trebuie
analizată ulterior pe un număr mai ridicat de sportivi;
diferenţele statistice pot fi observate în timp real; la testul Forte inițial grupe de control, nu se
raportează o diferenţa semnificativă, p = 0,56, însă la toate celelalalte diferenţa este semnificativă;
interesant de observat, cea mai mare diferenţă se observă la test P inițial grupe de control, ce indică o
diferenţă semnificativă încă din startul experimentului; la comparaţiile între grupuri diferenţa
statistică creşte, cu excepţia acestui parametru, la testul P.
72
Menționăm faptul că interpretarea statistico-matematică a fost realizată cu ajutorul d-nului
cercetător Moșoi Adrian, post-doctorand, căruia ținem să-i mulțumim pe această cale.
7.8. Analiza corelativă între performanțelor individuale privind aruncările libere și a
indicilor echilibrului
Am abordat această direcție în cercetarea noastră deoarece se înscrie pe linia preocupărilor
permanente a cercetătorilor în domeniu referitoare la obținerea performanței sportive.
Este cunoscut faptul că echilibrul / păstrarea acestuia în condiţii obişnuite se realizează sub formă
reflexă de către sistemul muscular şi cel nervos, în cazul modificării rapide a unor poziţii sau micşorării
ale poligonului de susţinere însoțite sau nu de ridicarea C.G. faţă de suprafaţa de sprijin, menţinerea
echilibrului solicitând o activitate conştientă şi o atenţie mărită din partea sportivilor.
Echilibrul reprezintă o condiţie indispensabilă motricităţii, îndeplinind o funcţie de bază în
practica statică şi dinamică a omului, asigurând stabilitatea poziţiilor şi orientarea mişcărilor pe
coordonatele spaţiale.
Una din ipotezele secundare ale prezentei cercetări a fost îndreptată către relația dintre echilibru
și reușita aruncărilor libere în jocul de baschet la eșalonul juniori. Astfel, s-a pornit în cercetare cu
presupunerea conform căreia se pot elabora criterii specifice privind strategia de selecție secundară pe
baza unei analize corelative a indicilor referitori la echilibru și a performanțelor în ceea ce privește
reușita aruncărilor libere.
În prezentul studiu, ne propunem să cercetăm eventuala conexiune dintre jucătoarele componente
ale grupului experimental cu performanțe deosebite în ceea ce privește procentul de aruncări libere
reușite și indicii superiori referitori la echilibrul acestora. În această idee, am testat toți subiecții echipei
supuse experimentului cu ajutorul platformei de echilibru, la sfârșitul perioadei de cercetare, intabulând
datele obținute alături de cele reieșite din cele 3 probe.
Testările specifice s-au realizat cu Platforma de echilibru tip PEV07, aparat aflat în folosința
Centrului de Cercetare pentru Calitatea Vieții și Performanță Umană, cu sediul în Brașov, b-dul Eroilor
nr. 29, Departamentul nr. 22 de Calitate a vieții si Performanță Umană din cadrul Institutului de
Cecetare Științifică Produse High-Tech pentru Dezvoltare Durabilă aparținând Universității
Transilvania din Brașov.
Exerciţiul COR4, impus subiecților cercetării este format din patru faze care durează un timp
determinat (în cazul testării nostre 20 secunde). Din cele 4 faze ale exercițiului am înregistrat parametrii
referitori la lungimea traseului corespunzător fazei de reechilibrare, codificat P4. Această alegere s-a
materializat datorită observațiilor realizate conform cărora faza de reechilibrare a exercițiului este
identică din punctul nostru de vedere cu finalitatea execuției procedeului studiat, în baschetul juvenil,
lipsa forței specifice execuției aruncărilor libere imprimând uneori corpului sportivilor un dezechilibru
73
spre direcția înainte.
În acest context, s-a alcătuit un clasament al performanțelor obținute de jucătoare după
algoritmul: se vor acorda un număr de puncte identic cu cel al numărului de coșuri înscrise în cadrul
testărilor experimentului. Considerăm că acest sistem ne ajută în departajarea subiecților în funcție de
performanțele individuale atinse. În acest clasament al subiecților cercetării s-au introdus valorile
obținute de aceștia după testarea cu Platforma de echilibru.
Din analiza datelor obținute, precum și a interpretării posturogramelor subiecților cercetării
putem afirma cu certitudine faptul că ipoteza secundară conform căreia sportivii cu procentaj crescut în
ceea ce privește procentajul aruncărilor libere transformate prezintă indici ai echilibrului superiori este
relevantă, existând din punctul nostru de vedere o relație concretă în acest sens. Astfel, considerăm că
este oportună premisa luării în considerare a unor criterii specifice privind selecția secundară de în
baschetul feminin pornind de la această observație.
Capitolul VII
Analiza randamentului competițional referitor la aruncările libere în perioada experimentului de
bază
Perioada desfășurării experimentului de bază este cuprinsă între lunile iulie 2012 și mai 2013.
Așa cum am prezentat anterior, aceastei perioade de timp i se suprapune perioada competițională a
subiecților cercetării, reprezentată de jocurile oficiale din cadrul Campionatului Național de Baschet
Juniori, categoria U15 Feminin.
Analiza randamentului competițional a grupului experimental se va opri asupra parametrului
referitor la procentajele aruncărilor libere reușite în meciurile oficiale disputate.
Competiția rezervată eșalonului U15 Feminin debutează la începutul lunii noiembrie a anului
2012 și se finalizează în luna mai a anului 2013. Reprezentarea grafică a perioadelor experimentului de
bază și a sistemului competițional o prezentăm în cele ce urmează:
Figura 54 - Perioadă experiment de bază și sistem competițional
Pentru a putea realiza o analiză concretă a randamentului competițional referitoare la procentajul
aruncărilor libere în cadrul experimentului de bază propunem extinderea perioadei până la data
74
desfășurării Turneului Final al Campionatului Național de Juniori U14, adică să pornim în prezenta
analiză din momentul finalizării experimentului preliminar.
În sprijinul propunerii nostre putem sublinia faptul că jocurile preliminare ale competiției U15 în
majoritatea lor au fost cu adversari mult inferiori valoric echipei supusă experimentului (vezi rezultate
jocuri oficiale – turneu 1 și turneu 2), mărginirea prezentei analize realizându-se cu două turnee finale,
unde condițiile de adversitate și încărcătura emoțională se regăsesc la limite superioare.
În aceste condiții, jocurile preliminare ale competiției rezervate categoriei U15 Feminin le vom
considera rezultate intermediare în ceea ce privește randamentul competițional specific temei abordate.
Rezultatele ce vor fi consemnate în prezentul studiu vor consta din media procentajelor
referitoare la aruncările libere transformate în cadrul meciurilor disputate laTurneului Final U14,
jocurilor preliminare U15 și al întrecerilor din cadrul Turneului Final U15 Feminin.
Echipa supusă cercetării termină jocurile din cadrul Turneului Final U14 cu un total de 56
aruncări marcate din 98 aruncate, având o medie de 11,2 reușite pe meci, procentajul aruncărilor
transformate la această competiție fiind de 57,14%.
Din analiza specifică a jocurilor preliminare U15 Feminin reiese o medie a procentajelor
aruncărilor libere reușite de 59,31%.
Perioada experimentului de bază se finalizează cu jocurile din cadrul Turneului Final U15
Feminin din mai 2013, la care grupul experimental reușește un procentaj de 63,93%, fiind liderul detașat
al tuturor echipelor înscrise în competiție la acest capitol.
57,14
59,31
63,93
55
60
65
mai 2012 noiembrie decembrie 2012 mai 2013
procentaj
Figura 55 – Interpretare grafică randament competițional grupă experimentală experiment de
bază
Analiza valorilor obținute de grupa experimentală în perioada experimentului de bază privind
randamentul competițional ne indică faptul că echipa se regăsește pe o pantă ascendentă, optimizându-și
performanțele de la o valoare de 57,14% a procentului de aruncări libere reușite la un procent de 63,93%
(Figura 55).
75
Ca notă definitorie putem afirma faptul că această optimizare a performanțelor obținute de
grupul experimental privind procentajul aruncărilor libere reușite a fost influențată pozitiv și prin
implementarea în procesul de pregătire a echipei a metodologiei propuse, verificând astfel a doua
ipoteză a experimentului de bază.
Capitolul IX
Aspecte ale metodologiei Perfect Shot
Metodologia proprie, creată în vederea consolidării / perfecționării aruncării libere în jocul de
baschet am denumit-o Perfect Shot (traducere engleză = aruncarea perfectă). Programul Perfect Shot
conține sisteme de acționare caracteristice antrenamentului modern de baschet, atingând din punctul
nostru de vedere toți factorii implicați în reușita aruncării libere.
Din punct de vedere al tehnicii de execuție, menționăm faptul că, odată însușită tehnica de
aruncare (partea biomecanică) se merge până la consolidarea procedeului eliminând ușor, neagresiv,
erorile grave de mișcare. Este delicat și greu de decis momentul pasului spre perfecționare, dar antrenorii
școalii sârbe de baschet, prin modelul impus de federația țării vecine ne încurajează să facem acest pas
cât mai devreme în instruirea juniorilor, valorificând timpul prețios spre a nu mai face corectarea
procedeului până la perfecțiune din punct de vedere tehnic. Greșelile de execuție vor fi trecute astfel cu
vederea, un cot în afara liniei de aruncare, poziția adoptată a trunchiului necorespunzătoare, înclinarea
sau extensia acestuia față de axa optimă, neîntinderea brațului de aruncare suficient facând parte
integrantă din acest moment din stilul propriu de aruncare al viitoarei performere.
Totuși, în conținutul metodologiei Perfect Shot am insistat pe adoptarea unor poziții inițiale
comode dar corespunzătoare cerințelor aruncării libere, punând accent pe indici ai echilibrului stato-
dinamic, pe repartizarea egală a masei corporale pe ambele membre inferioare în condiții de echilibru
instabil, câștigat sau recâștigat în urma unor diverse acțiuni motrice.
9.1. Conținutul metodologiei Perfect Shot
Metodologia propusă de noi are în componență sisteme de acționare destinate exclusiv lucrului
membrelor superioare, exerciții destinate preciziei de aruncare, realizate în condiții de efort variat ca
intensitate, complexitate, volum, în condiții limitative în ceea ce privește asimilarea de informații a
analizatorului vizual, în condiții de prezență a diferiților agenți externi perturbatori, sisteme de acționare
pentru imprimarea unei traiectorii optime pentru reușită, jocuri tactice cu temă, realizând astfel un
program complet de consolidare / perfecționare a aruncărilor libere.
76
9.2. Modalitatea de implementare a metodologiei Perfect Shot
Implementarea în procesul de antrenament a metodologiei experimentale Perfect Shot s-a realizat
în perioada experimentală și a constat în inserarea în conținutului planului săptămânal de pregătire a cel
puțin unei lecții de antrenament special creată în acest sens.
Ca și poziționare în planul săptămânal, programul Perfect Shot s-a desfășurat cu precădere în
zilele de sâmbătă sau duminică, în funcție de calendarul competițional al federației de specialitate.
Caracterul antrenamentelor a fost determinat în primul rând de perioada de pregătire, de
încărcarea antrenamentelor din această perioadă și de obiectivele generale și specifice ale pregătirii
grupei experimentale. Astfel, cele 40 lecții de antrenament special create privind optimizarea eficienței
aruncărilor libere în jocul de baschet la nivel de juniori au o durată cuprinsă între 45 și 120 minute, cu
intensitate și complexitate variată, având deseori caracter de revenire psiho-motorie a viitoarelor
performere, dar și caracter predominant fizic, tehnic și psihologic.
Menționăm faptul că în ceea ce privește modalitatea de lucru privind grupa experimentală s-a
aplicat uneori principiul individualizării, eliminând și corectând erorile grave de tehnică specifică, planul
de lucru regăsindu-se la Anexe.
77
Concluzii și propuneri în urma experimentului de bază
În urma finalizării experimentului de bază am ajuns la următoarele concluzii:
1. Programul Pefect Shot și-a dovedit eficiența prin îmbunătățirea performanțelor în ceea ce privește
aruncarea liberă în jocul de baschet – eșalonul juniori;
2. Eficacitatea metodologiei implementate se reflectă în progresul înregistrat prin testările realizate și
în indicii specifici ai randamentului competițional al grupului experimental;
3. Instrumentele de testare special create sunt un mijloc obiectiv de cuantificare a performanțelor
atinse de subiecții cercetării;
4. Implementarea cu succes a programului Perfect Shot duce la optimizarea abordării jocului de
baschet din punct de vedere tactic.
Finalizând experimentul de bază propunem următoarele aspecte:
1. Implementarea conținutului programului Perfect Shot în pregătirea loturilor naționale de juniori;
2. Introducerea programului Perfect Shot în programele naționale de pregătire ale Federației Române
de Baschet;
3. Diseminarea rezultatelor cercetării de bază în mediul academic și sportiv pentru ca rezultatele să
poată fi publice, programul operațional putând fi implementat la nivelul oricărei echipe de juniori;
4. Adoptarea în bateriile de teste ale Federației Române de Baschet a testelor originale create de noi,
testul Forte și testul P;
5. Folosirea uzuală a jocurilor cu temă, a exercițiilor pe bază de întrecere, a sistemelor de acționare
ce satisfac dorința de emulație a juniorilor;
6. Utilizarea mijloacelor de acționare destinate consolidării aruncărilor libere în partea de warm-up și
de cool-down a lecției (partea pregătitoare și de încheiere);
7. Urmărirea diversificării sistemelor de acționare pentru a nu crea monotonie în procesul de
pregătire;
8. Utilizarea frecventă a sistemelor de acționare în vederea îmbinării factorilor antrenamentului
sportiv cu cel tehnic specific (biomecanica aruncării la coș);
9. Utilizarea în procesul de antrenament a cât mai multor aparate ajutătoare;
10. Folosirea unei game variate de mijloace privind optimizarea procesului de pregătire;
11. Evitarea în procesul de pregătire a acțiunilor de corectare excesivă din punct de vedere biomecanic
a greșelilor minore de execuție, valorificând timpul pentru a consolida / perfecționa procedeul în
sine imprimându-i astfel stilul propriu cât mai eficace viitorului performer.
78
Capitolul X
Concluzii în urma perioadei experimentului preliminar și a celui de bază
Concluziile la care am ajuns după finalizarea perioadei experimentale le prezentăm în funcție de:
performanțele atinse la nivel de grup experimental prin utilizarea testelor propuse;
randamentul competițional specific temei studiate al echipei supusă cercetării;
rezultatele obținute la nivel de subiect în prezentul studiu.
10.1. Analiza evoluției rezultatelor testărilor grupei experimentale în perioada
experimentului preliminar și al celui de bază
Pe baza datelor reieșite din experimentul preliminar și cel de bază, putem prezenta sub formă
tabelară, pentru fiecare test în parte performanțele atinse de grupul experimental pe întreaga durată a
cercetării (Tabel 47).
Tabel 47 - Rezultatele testărilor din cadrul experimentului preliminar și a celui de bază
Legendă:
T.I.E.P. = testare inițială experiment preliminar
T.F.E.P. = testare finală experiment preliminar
T.I.E.F. = testare inițială experiment final
T.i.E.F. = testare intermediară experiment final
T.F.E.F. = testare finală experiment final
Forma grafică a performanțelor obținute la fiecare test în perioada experimentului se prezintă
astfel:
T.I.E.P. T.F.E.P. T.I.E.F. T.i.E.F. T.F.E.F.
Aprilie 2012 Mai 2012 Iulie 2012 Noiembrie 2012 Aprilie 2013
Total 95 / 225 111 / 225 102 / 210 111,5 / 210 129 / 210
Test F
orte
Media aritmetică 6,33 7,40 7,28 7,96 9,21
Procentaj 42,22% 49,33% 48,57% 53,09% 61,42%
Total 42 / 150 56 / 150 48/140 52,5 / 140 61/140
Test P
Media aritmetică 2,80 3,73 3,42 3,75 4,35
Procentaj 28,00% 37,33% 34,28% 37,50% 43,57%
Total 89 / 180 106 / 180 97/168 104 / 168 119/168
Test F
RB
Media aritmetică 5,93 7,06 6,92 7,42 8,50
Procentaj 49,44% 58,88% 57,73% 61,90% 70,83%
79
6,33
7,4 7,28
7,96
9,21
6
8
10
aprilie 2012 mai 2012 iulie 2012 noiembrie 2012 aprilie 2013
medie aritmetică
Figura 57 - Interpretare grafică grup experimental Test Forte, medie aritmetică
Analiza datelor referitoare la valorile obținute la testul Forte pe parcursul perioadei
experimentale ne indică faptul că cercetarea a demarat cu o medie a aruncărilor libere reușite / sportivă
de 6,33 unități, ajungând la sfârșitul perioadei experimentale să atingă valoarea de 9,21, înregistrând un
progres de 2,91 aruncări reușite / subiect (Figura 57).
42,2%
49,3% 48,6%
53,1%
61,4%
40%
50%
60%
70%
aprilie 2012 mai 2012 iulie 2012 noiembrie 2012 aprilie 2013
procentaj
Figura 58 - Interpretare grafică grup experimental Test Forte, procentaj
Această creștere se reflectă inevitabil și asupra procentajului raportat la grup. Astfel, în luna
aprilie a anului 2012, grupa experimentală înregistra un procentaj al aruncărilor fructificate la acest test
de 42,22%, un an mai târziu acesta atingând valoarea de 61,42% (Figura 58).
80
2,8
3,733,42
3,75
4,35
2
3
4
5
aprilie 2012 mai 2012 iulie 2012 noiembrie 2012 aprilie 2013
medie aritmetică
Figura 59 - Interpretare grafică grup experimental Test P, medie aritmetică
Referitor la performanțele atinse de grupul experimental la testul de precizie (test P), putem
afirma faptul că valorile obținute sunt situate pe un trend ascendent, în intervalul aprilie 2012 – aprilie
2013 obținându-se un progres la nivel de jucătoare de 1,5 aruncări libere transformate atingând la
testarea finală din cadrul experimentului de bază valoarea de 4,35 unități (Figura 59).
28,0%
37,3%34,3%
37,5%
43,6%
20%
30%
40%
50%
aprilie 2012 mai 2012 iulie 2012 noiembrie 2012 aprilie 2013
procentaj
Figura 60 - Interpretare grafică grup experimental Test P, procentaj
Parametrul referitor la procentajul aruncărilor transformate la nivel de grup experimental indică
de asemenea o creștere de la un procent de 28% la debutul experimentului preliminar la unul de 43,57%
în cazul testării finale a experimentului de bază (Figura 60).
81
5,93
7,06 6,927,42
8,5
5
6
7
8
9
aprilie 2012 mai 2012 iulie 2012 noiembrie 2012 aprilie 2013
medie aritmetică
Figura 61 - Interpretare grafică grup experimental Test FRB, medie aritmetică
După un an în care metodologia Perfect Shot a fost implementată în programul de pregătire,
sportivele înregistrează un progres individual de 2,6 aruncări fructificate, atingând la testul elaborat de
federația de specialitate (test FRB) performanța de 8,5 aruncări concretizate (Figura 61).
49,4%
58,9% 57,7%61,9%
70,8%
45%
55%
65%
75%
aprilie 2012 mai 2012 iulie 2012 noiembrie 2012 aprilie 2013
procentaj
Figura 62 - Interpretare grafică grup experimental Test FRB, procentaj
În ceea ce privește procentajul obținut în urma testului Federației Române de Baschet, acesta se
îmbunătățește considerabil, 49,40 procente fiind valoarea cu care am pornit cercetarea, ajungând la una
peste 70%, un progres remarcabil din punctul nostru de vedere.
Analiza performanțelor realizate în urma aplicării testelor noastre subliniază încă o dată
eficiența metodologiei propuse. Astfel, cifrele obținute la sfârșitul perioadei experimentale sunt net
superioare celor înregistrate la testarea inițială din cadrul experimentului preliminar, confirmând încă
o dată prima ipoteză a cercetării preliminare și a celei de bază.
Suntem datori să menționăm faptul că se constată totuși o ușoară scădere a tuturor performanțelor
dintre testarea finală a experimentului preliminar și testarea inițială a celui de bază, între lunile mai și
iulie 2012, scădere ce o putem argumenta prin faptul că s-a intrat într-o scurtă perioadă de vacanță de 3
săptămâni, în acest timp Brașovul fiind gazda Festivalului Național de Baby și Minibaschet, activitate în
care au fost implicați din punct de vedere organizatoric toți baschetbaliștii clubului, indiferent de vârstă,
82
fapt ce evidențiază importanța consecvenței pregătirii specifice în procesul de antrenament la acest
eșalon.
10.2. Analiza randamentului competițional al grupei experimentale de-a lungul
experimentului preliminar și a celui de bază
Considerăm că este necesar să realizăm o analiză corespunzătoare a indicilor urmăriți în prezenta
cercetare și în jocurile oficiale disputate, acest aspect oferind valoare reală prezentului studiu.
Randamentul competițional poate fi cuantificat prin diverși parametri, poate, unul din cei mai
importanți în economia meciurilor fiind abordat în cercetarea de față.
Astfel, am optat să prezentăm procentajul referitor la aruncările libere marcate din cadrul
jocurilor oficiale disputate în cadrul Turneului Semifinal Under 14, Brașov, aprilie 2012, Turneului Final
U14, Alexandria, mai 2012, Turneului Semifinal U15, desfășurat la Dej în luna martie 2013 și a celui
Final pentru Under 15 feminin desfășurat la București în anul 2013. Aceste competiții s-au disputat în
perioada experimentală, constituindu-se totodată într-un indicativ real, cuantificabil și de necontestat
privind tema studiată.
Important de menționat este faptul că am înregistrat aceleași date și un an mai târziu, după
finalizarea perioadei experimentale, la competiția finală a Campionatului Național de Juniori Under 16
Feminin, ajungând la concluzii ce vor fi prezentate în cele ce urmează.
Analiza rezultatelor înregistrate în cadrul Turneului Semifinal Under 14 Feminin au constituit
punctul de pornire în realizarea demersului operațional, procentajele obținute de grupa experimentală
(46,87%) fiind cu mult sub așteptările și cerințele întregului colectiv tehnic al CSU Brașov.
Turneul Final al eșalonului Under 14 Feminin gazduit de Alexandria în 2012, reprezintă în
studiul de față momentul în care experimentul preliminar se finalizează.
Procentajul net superior al aruncărilor libere realizate la această competiție reprezintă, pe lângă
rezultatele testelor aplicate la acel moment, un indicator edificator al eficienței modelului operațional
implementat în procesul de antrenament al grupului experimental, creând astfel premisele organizării
cercetării de bază.
Întrecerea de la Dej, rezervată categoriei Under 15 Feminin, făcând parte din Turneul Semifinal
al Campionatului Național de Juniori indică o medie de 13,2 aruncări transformate pe joc la nivel de
echipă, dintr-un total de 21,6. În cele 5 jocuri, echipa supusă cercetării beneficiază de 108 aruncări
libere, fructificând 66, reieșind un procentaj de 61,11%.
Perioada experimentală se finalizează cu Turneul Final U15 din mai 2013, la care grupul
experimental reușește un procentaj de 63,93%, fiind liderul detașat al tuturor echipelor înscrise în
competiție la acest capitol. Acest aspect subliniază încă o dată eficiența metodologiei Perfect Shot,
verificând a doua ipoteză a experimentului preliminar și a celui de bază.
83
La interval de un an după finalizarea experimentului, măsurat la același tip de competiție, în
cadrul jocurilor Turneului Final al Campionatului Național de Juniori Under 16 Feminin, eveniment
găzduit de Alexandria, procentajul scade dramatic, de la 63,93% la 53,23%.
Acest regres îl putem explica prin lipsa de continuitate a aplicării programului Perfect Shot în
procesul de antrenament.
46,87%
57,14%
61,11%
63,93%
53,23%
45%
50%
55%
60%
65%
aprilie 2012 mai 2012 martie 2013 mai 2013 mai 2014
procentaj
Figura 63 - Interpretare grafică randament competițional
Ca o notă constatativă asupra indicilor referitori la aruncările libere în jocurile oficiale
prezentați, putem afirma faptul că de-a lungul perioadei experimentale, procentajele referitoare la tema
abordată în cercetare, la principalele turnee disputate în cadrul Campionatului Național de Juniori,
eșalonul U14 și U15 Feminin, sunt în creștere semnificativă.
O valoare în aprilie 2012 de 46,87%, reprezentând punctul de pornire în demersul experimental,
ajunge, un an mai târziu să atingă 63,93%, procentaj ce se apropie și chiar este superior marilor echipe
la nivel de înaltă performanță, această creștere, de peste 17 procente datorându-se în mare parte
procesului de pregătire în care a fost implementat programul Perfect Shot.
Concluzionând, în urma datelor privind randamentul competițional raportat la aruncările libere,
putem afirma cu certitudine faptul că metodologia Perfect Shot și-a dovedit eficiența prin evoluția
procentajului aruncărilor libere reușite în intervalul de timp analizat.
10.3. Analiza randamentului competițional referitor la aruncările libere în perioada
experimentului preliminar și a celui de bază al grupei experimentale în raport cu echipele adverse
participante la competiție
Pentru a sublinia eficiența metodologiei Perfect Shot, considerăm că randamentul competițional
privind aruncările libere raportat la echipa supusă cercetării trebuie prezentat în contextul competițional,
realizând în acest subcapitol o analiză comparativă a indicilor referitori la aruncările libere a tuturor
echipelor participante la Turneele Finale U14 și U15 Feminin.
84
Analiza realizată asupra jocurilor din cadrul Turneelor Finale ale Campionatelor Naționale de
Juniori, sezoanele 2011-2012 și 2012-2013, categoria Under 14 și Under 15 Feminin, desfășurate la
Alexandria și București un an mai târziu, se oprește asupra procentajului la nivel de echipă a aruncărilor
libere reușite și a ponderii acestora din numărul total de puncte în raport cu celelate echipe participante
la întrecerea organizată de Federația Română de Baschet.
Am ales să realizăm această analiză doar în cadrul jocurilor disputate în cadrul Turneelor Finale
deoarece considerăm că aceste meciuri sunt echilibate din punct de vedere valoric, încărcate de
competitivitate și emotivitate, dar și prin argumentarea referitoare la propunerea de schimbare a
sistemului competițional la eșalonul juniori ce se regăsește la subcapitolul referitor la propuneri.
Această analiză se constituie de fapt intr-un indicator real al performanțelor atinse de subiecții
cercetării la parametrul referitor la aruncările libere în jocurile oficiale.
Tabel 54 – Pondere și procentaj aruncări libere, Turneu Final U14 Feminin, 2012
sursa http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u14/statistici-echipe/?season_id=17253
Echipă AL
marcate
AL
aruncate
Total
puncte Procentaj Pondere
1 MC Sport Cluj Napoca 59 92 282 64,13% 20,92%
2 CSU Brașov 56 98 248 57,14% 22,58%
3 CSȘ Alexandria 53 102 380 51,96% 13,94%
4 CSȘ Bega Timișoara 52 106 254 49,05% 20,47%
5 BC Valbon Arad 49 108 262 45,37% 18,70%
6 ACS Champions București 35 80 235 43,75% 14,89%
7 U 4 You Cluj Napoca 24 68 193 35,29% 12,43%
8 CSȘ Sibiu 41 123 183 33,33% 22,40%
Medie 46,12 97,12 254,62 47,48% 18,11%
Total 369 777 2037
În ceea ce privește ponderea punctelor marcate din aruncări libere, putem spune că acesta este
influențată pe de-o parte și de stilul, modul de abordare, sau chiar filozofia / concepția de joc a fiecărei
echipe, dar și de prezența pe suprafața de joc a jucătorilor cu talie, aceștia fiind puși mai des în situația să
execute aruncări libere datorită sistemului de apărare specific vârstei.
Totuși, putem afirma că valoarea ponderii punctelor reușite în urma transformării aruncărilor
libere este una importantă în economia jocului, cifră ce este foarte apropiată de performanțele echipelor
prezentate anterior (vezi premisele cerecetării de bază).
La întrecerea finală a aceastei categorii de vârstă statisticile jocurilor indică un procentaj al
reușitelor de la nivelul liniei de aruncări libere de 47,48%, cu o pondere de 18,11% (Tabel 54).
85
Tabel 55 – Pondere și procentaj aruncări libere Turneu Final, U15 Feminin, 2013
sursa http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u15/statistici-echipe/?season_id=76653
Echipă AL
marcate
AL
aruncate
Total
puncte Procentaj Pondere
1 CSU Brașov 78 122 329 63,93% 23,70%
2 LPS Galați 74 137 308 54,01% 24,02%
3 U 4 You Cluj Napoca 59 120 208 49,16% 28,36%
4 CSȘ Bega Timișoara 75 164 266 45,73% 28,19%
5 ACS Champions București 65 143 256 45,45% 25,39%
6 LAPI Dej 105 240 291 43,75% 36,08%
7 CSȘ Alexandria 60 142 317 42,25% 18,92%
8 CSȘ Sibiu 73 185 239 39,45% 33,33%
Medie 73,62 156,62 276,75 47,00% 27,24%
Total 589 1253 2214
Analiza datelor prezentate în Tabelul 55 ne îndreptățește să afirmăm în primul rând că efectele
implementării metodologiei Perfect Shot sunt pozitive, grupul experimental fiind lider la competiția
finală a Campionatului Național de Juniori ediția 2012-2013 la capitolul referitor la procentajul
aruncărilor libere reușite cu o cifră ce se apropie și chiar o depășește pe cea a marilor echipe de
performanță angrenate în competiții rezervate senioarelor (vezi premise cercetare de bază).
În ceea ce privește ponderea punctelor reușite din fructificarea aruncărilor libere raportată la
numărul total de puncte înscrise putem afirma după examinarea datelor prezentate în tabelul anterior că
este superioară mediei analizei statistice a echipelor din diverse eșaloane valorice prezentată în
subcapitolul referitor la premisele cercetării de bază. Această valoare poate fi argumentată prin creșterea
în intensitate și agresivitate în ceea ce privește faza de apărare a jocului.
Echipa supusă cercetării încheie anul competițional 2012-2013 odată cu participarea la Turneul
Final al Campionatului Național de Juniori rezervat eșalonului U15 Feminin, unde înregistrează o
pondere a aruncărilor libere transformate de 23,70% din totalul punctelor marcate, și un procentaj al
reușitelor de la linia de aruncări libere de 63,93%, poziționând astfel echipa pe primul loc la acest
parametru al jocului de baschet la acest eșalon (Tabel 55).
În ceea ce urmează dorim să prezentăm și să analizăm evoluția / involuția echipelor participante
la Turneele Finale ale Campionatelor Naționale de Juniori U14 și U15, edițiile 2011-2012 respectiv
2012-2013 la parametrii ce vizează aruncările libere, constituind astfel contextul competițional al
experimentului nostru (Figura 64, Figura 65).
86
51,96
42,25 43,7545,45
35,29
49,16
33,3339,45
49,0545,73
57,14
63,93
20
30
40
50
60
CSȘ
Alexandria
ACS
Champions
U4Y Cluj
Napoca
CSȘ Sibiu CSȘ TimișoaraCSU Brașov
TF 2012 TF 2013
Figura 64 – Interpretare grafică procentaje aruncări libere echipe participante T.F. 2012 și 2013
13,94
18,92
14,89
25,39
12,43
28,36
22,4
30,54
20,47
28,19
22,5823,7
5
15
25
CSȘ
Alexandria
ACS
Champions
U4Y Cluj
Napoca
CSȘ Sibiu CSȘ TimișoaraCSU Brașov
TF 2012 TF 2013
Figura 65 – Interpretare grafică pondere aruncări libere echipe participante T.F. 2012 și 2013
În urma analizei datelor prezentate anterior putem concluziona următoarele aspecte:
în contradicție cu obiectivele antrenamentului sportiv, găsim două echipe la care valoarea indicelui
reprezentând procentajul aruncărilor libere reușite este în scădere: alături de CSȘ Bega Timișoara
(49,05% - 45,73%), chiar echipa campioană, CSȘ Alexandria înregistrează o involuție la 51,96%
(2012) la 42,25% (2013) (Figura 64);
echipa bucureșteană Champions (grupa de control din cadrul experimentului de bază) se situează
foarte aproape de media valorilor obținută de cele șase formații, atât în 2012, cât și un an mai târziu,
în 2013, atingând 43,75%, respectiv 45,45%, obținând o creștere nesemnificativă din punctul nostru
de vedere (Figura 64);
CSȘ Sibiu își îmbunătățește procentajul aruncărilor libere marcate cu peste șase procente, dar este
mult sub media celorlalte echipe, atingând 39,45% (Figura 64);
U4You Cluj Napoca reușește cea mai spectaculoasă creștere, de la 35,29% la Turneul Final din
2012, la 49,16% la cel din anul 2013, explicată prin valoarea inițială inferioară a performanței la
acest indicator al jocului de baschet (Figura 64);
87
echipa supusă cercetării, CSU Brașov, înregistrează cea mai bună performanță, atingând valoarea
de 63,93% procentaj la aruncările libere transformate (Figura 64);
interesant este faptul că media procentajelor echipelor analizate crește nesemnificativ, cu doar
1,57%, atingând valoarea de 46,80%;
referitor la numărul de aruncări realizate, putem afirma că este în creștere semnificativă odată cu
avansarea în sistemul competițional, de la categoria Under 14 la Under 15; astfel dinamica jocului,
agresivitatea crescută a apărării, dar, poate și modificările de regulament (posibilitatea ca în sfertul al
III-lea șa fie practicată apărarea tip „zonă”) dau posibilitatea jucătoarelor să aibe mai multe aruncări
libere pe parcursul jocurilor; în acest context putem vorbi de valori ce ating 577 aruncări încercate în
2012 și ajung în 2013 la 876, cu aproximativ 35% mai mult, numărul celor marcate crescând evident
de la 261 la 410;
singura formație al cărei număr de aruncări libere acordate nu crește cu cel puțin 20% este grupul
supus experimentului, fapt ce denotă același mod de a aborda partidele, aceeași partitură tactică
și/sau concepție de joc; această afirmație este întărită și de constanța valorilor referitoare la
ponderea punctelor reușite din fructificarea aruncărilor libere din totalul de puncte marcate,
22,58% la Turneul Final desfășurat în 2012 și valoare de 23,70% înregistrată la Turneul Final din
2013;
ponderea aruncărilor libere înregistrează creștere însemnată în dreptul fiecărei formații, fapt ce
subliniază încă o dată importanța prezentului studiu (Figura 65).
Ca și concluzie finală în urma datelor referitoare la randamentul competițional privind
aruncările libere în raport cu celelalte formații participante la întrecerea rezervată juniorilor, putem
afirma cu certitudine faptul că metodologia Perfect Shot și-a dovedit eficiența în acest scop.
10.4. Analiza performanțelor obținute de subiecții cercetării la testele din cadrul
experimentului preliminar și al celui de bază
Din analiza valorilor consemnate anterior, putem afirma faptul că subiecții cercetării și-au păstrat
în mare parte de-a lungul perioadei experimentale clasificarea în funcție de performanțele reușite în
urma aplicării probelor de verificare din cadrul cercetării.
Astfel, suntem în măsură să prezentăm și să analizăm clasamentul privind valorile performanțelor
sportivelor obținute la testele propuse din cadrul experimentului preliminar și a celui de bază.
Cifrele obținute de fiecare subiect, în perioada studiului experimental, mai precis valorile testării
inițiale din cadrul experimentului preliminar și cele ale testării finale a experimentului de bază sunt
prezentate sub formă tabelară în ceea ce urmează:
88
Tabel 58 – Tabel centralizator cu rezultatele subiecților în perioada experimentului
Legendă: T.I.E.P. = testare inițială experiment preliminar T.F.E.B. = testare finală experiment de bază
Test Forte Test P Test FRB
Subiecți T.I.E.P.
aprilie 2012
T.F.E.B.
aprilie 2013
T.I.E.P.
aprilie 2012
T.F.E.B.
aprilie 2013
T.I.E.P.
aprilie 2012
T.F.E.B.
aprilie 2013
1 Subiect 1 6,5 8 3 4 6 9
2 Subiect 2 7,5 9 3 4 7 9,5
3 Subiect 3 7 11 2,5 3,5 6 8
4 Subiect 4 6 - 2 - 5 -
5 Subiect 5 7 10,5 3,5 6,5 7 9
6 Subiect 6 7,5 10 3,5 5,5 6 8,5
7 Subiect 7 6,5 12,5 4 7 6 10,5
8 Subiect 8 6 8,5 2,5 3,5 8 9
9 Subiect 9 6,5 8,5 3 4,5 6 8
10 Subiect 10 6 7,5 4 4,5 6 8
11 Subiect 11 5,5 9,5 2 3 5 8
12 Subiect 12 6,5 9,5 3 4 7 8
13 Subiect 13 4,5 - 2 - 4 -
14 Subiect 14 5,5 7 2 3,5 5 7,5
15 Subiect 15 6,5 9,5 2 3,5 5 7,5
16 Subiect 16 - 8 - 4 - 8,5
Medie 6,33 9,21 2,8 4,35 5,93 8,5
90
Urmând să analizăm evoluția componenților grupei experimentale raportată la performanțele
obținute la fiecare test, cu mențiunea că vom analiza doar subiecții ce au participat la întreaga perioadă
experimentală, putem afirma umătoarele aspecte:
în cazul testului Forte:
o toți subiecții înregistrează progres evident, îmbunătățindu-și media aruncărilor libere
transformate cu 2,88 unități;
o evoluția cea mai semnificativă o regăsim la subiectul 7, a cărui valoare inițială a fost 6,5 iar
cea finală 12,5 reușite, urmat fiind de subiectul 11 și subiectul 3 ce-și îmbunătățesc
performanțele obținute cu 4 aruncări frunctificate atingând 11 respectiv 9,5 aruncări libere
marcate;
o la polul opus, subiecții 10 și 2 au cea mai redusă creștere, de 1,5 aruncări transformate;
o valoarea minimă inițială este 5,5, cele mai multe aruncări reușite fiind înscrise de subiectul 7,
12,5, iar cele mai puține de subiectul 14, 7 aruncări.
referitor la testul P:
o se constată progres la toți componenții grupei experimentale, media aruncărilor libere
specifice caracteristicilor acestei testări crescând de-a lungul experimentului de la 2,8 la 4,35
reușite;
o se înregistrează un progres de 3 aruncări transformate în cazul subiecților 5 și 7, atingând
performanța de a marca la testarea finală a experimentului de bază 6,5 respectiv 7 aruncări
din totalul de 10 ale testului;
o evoluția cea mai redusă o are subiectul 10, de doar 0,5 coșuri înscrise, fiind secondat la acest
capitol de subiecții 8 și 11 ce-și îmbunătățesc valorile cu o reușită, atingând în testarea finală
a experimentului de bază 3,5, respectiv 3 reușite;
o se constată faptul că referitor la testarea inițială performanța minimă atinsă este de 2 aruncări,
iar în cazul testării finale cea maximă este de 7 aruncări marcate (subiectul 7).
în ceea ce privește testul FRB:
o toți subiecții cercetării înregistrază progres la aruncările libere transformate, media aritmetică
crescând de la 5,93 la 8,5 reușite;
o cea mai mare creștere se constată tot la subiectul 7, ce obține o performanță de 10,5 aruncări
libere reușite dintr-un total de 12 prevăzute de acest test, fiind cea mai mare valoare obținută;
o în partea inferioară la acest capitol regăsim o îmbunătățire de o reușită în cazul subiectului 8
și 12;
o la testarea inițială valoarea minimă obținută este 5 aruncări realizate.
91
Ca notă finală, în urma analizării datelor referitoare la performanțele individuale ale
subiecților cercetați putem afirma faptul că progresul înregistrat la aruncările libere este influnțat
pozitiv de metodologia propusă.
Ierarhizarea subiecților cercetării o vom realiza alcătuind un clasament al performanțelor
obținute de jucătoare după algoritmul prezentat anterior (Tabel 59). Menționăm că valoarea luată în
calcul este cea finală, reprezentată de media aritmetică a testărilor din cadrul aceluiași test. Considerăm
că acest sistem va facilita departajarea subiecților în funcție de performanțele individuale atinse.
Astfel, algoritmul propus determină prezentarea următoarelor date:
Tabel 59 – Tabel centralizator clasament performanțe subiecți
Experiment preliminar Experiment de bază
Subiecți Total puncte Subiecți Total puncte
1 Subiect 7 42 Subiect 7 50
2 Subiect 5 39 Subiect 3 47,5
3 Subiect 2 37 Subiect 5 47
4 Subiect 6 36,5 Subiect 16 43,5
5 Subiect 10 35 Subiect 6 43
6 Subiect 1 34,5 Subiect 12 41
7 Subiect 12 34,5 Subiect 2 40,5
8 Subiect 9 34 Subiect 9 39,5
9 Subiect 3 32 Subiect 1 38,5
10 Subiect 8 31,5 Subiect 8 38
11 Subiect 4 29 Subiect 11 37,5
12 Subiect 11 29 Subiect 15 36,5
13 Subiect 14 27 Subiect 14 32
14 Subiect 13 26 Subiect 10 29,5
15 Subiect 15 24 Subiect 4 -
16 - - Subiect 13 -
Din tabelul prezentat anterior, se distind următoarele aspecte:
subiectul 7 își păstrează poziția fruntașă în clasamentul întocmit după criteriile noastre;
majoritatea baschetbalistelor își mențin poziția în clasament; excepția majoră constă în valorile
subiectului 10 care înregistrează totuși un progres, dar incomparabil mai mic ca al celorlalți
coechipieri; acest fapt se datorează programului școlar ce impune absentarea de la două poziții de
antrenament / săptămână;
92
toate sportivele se regăsesc din punct de vedere al performanțelor obținute pe un traseu
ascendent;
din cei 9 subiecți poziționați în partea superioară a clasamentului, 6 se regăsesc la ambele momente
ale experimentului în această parte a ierarhiei;
în partea inferioară a clasificării, regăsim majoritatea sportivelor atât la testarea inițială din cadrul
experimentului preliminar cât și la cea finală a experimentului de bază, explicația fiind vârsta mai
mică (născute în anul 2000) și durata pregătirii.
Capitolul XI
Propuneri privind optimizarea pregătirii în jocul de baschet
11.1. Aspecte privind propunerea de modificare a sistemul competițional la eșaloanele
juniori - baschet feminin
Sistemul competițional național al tuturor întrecerilor baschetbalistice este reglementat de
Federația Română de Baschet. Aceasta, prin Comisia de Competiții realizează metoda / metodele de
desfășurare privind sistemul competițional. La eșalonul juniori, întrecerea este stabilită de regulamente
specifice fiecărei categorie, cuprinzând informații despre fazele competiționale, durata acestora, modul
de desfășurare și întrecere (etape, turnee), condiții de talie (dacă este cazul), locurile de desfășurare, dar
și informații conexe despre bateriile naționale de teste, datele și locațiile acestora, probe și bareme etc.
Analizând rezultatele complete ale echipei supuse cercetării, CSU Brașov în sezoanele 2011-
2012, 2012-2013 și 2013-2014, la eșaloanele U14, U15 și U16, din punct de vedere al numărului de
jocuri oficiale, în condițiile în care în fiecare sezon echipa s-a calificat la Turneele Finale ale competiției,
reies următoarele cifre: în întrecerea rezervată jucătoarelor de până la 14 ani s-au consemnat 19 jocuri
oficiale, la U15, 22 meciuri, iar la Under 16 un număr de 35 jocuri.
Din punctul nostru de vedere numărul de meciuri oficiale este redus, acest fapt datorându-se
programului competițional și a celui școlar încărcat.
Totodată, am dori să aducem în discuție numărul de jocuri oficiale echilibrate valoric al echipelor
participante, în acest caz realizând o analiză prin prisma rezultatelor pozitive ale echipei supuse
cercetării.
Astfel, ne permitem să putem ierarhiza jocurile echilibrate după următoarele criterii: o diferență
de scor de minim 20 puncte în favoarea propriei echipe, sau una de minim jumătate din totalul punctelor
adversarului, considerând jocurile din cadrul Turneului Final și meciurile pierdute ca fiind echilibrate.
Analizând rezultatele competiționale după aceste criterii ajungem la următoarele date, cuprinse în
tabelul de mai jos:
93
Tabel 63 – Jocuri oficiale CSU Brașov, sezoane 2011-2012, 2012-2013, 2013-2014
U14, 2011-2012 U15, 2012-2013 U16, 2013-2014
Echilibrate 2 7 10
Neechilibrate 12 10 20
Jocuri T.F. 5 5 5
Total jocuri 19 22 35
În accepțiunea noastră, progresul în ceea ce privește randamentul competițional începe cu
procesul de antrenament și se finalizează cu jocuri oficiale cu adversari apropiați ca valoare sau chiar
superiori.
Nimănui nu-i este de ajutor un meci care se termină cu un scor total disproporționat. În cazul
acestor jocuri dispare în rândul participanților emulația, capacitatea de concentrare, condiția de
autodepășire și mobilizare, stabilitatea psihică și emoțională, antrenorii aflați în dificultate cautând scuze
iar ceilalți soluții tehnice pentru a-și respecta adversarul.
Din acest considerent putem emite în ceea ce urmează o propunere de schimbare a sistemului
competițional al Campionatelor Naționale de Baschet Juniori.
Astfel, suntem de părere că ar trebui create trei grupe valorice, Elite, Pro și Pleasure,
reprezentând trei întreceri distincte.
La începutul campionatului antrenorii echipelor ar trebui sa fie realiști și să înscrie echipele în
grupa valorică corespunzătoare. În acest sistem competițional majoritatea jocurilor vor fi echilibrate, din
acest aspect având de câștigat sportivii pe de-o parte, întrecându-se cu parteneri apropiați ca valoare,
antrenorii ce ar trebui sa adopte măsurile corespunzătoare situațiilor de joc apărute, dar și oficialii
jocurilor.
Grupele tip Pleasure (tradus, = plăcere), pot funcționa după criteriul geografic și pot avea în
componență Cluburile sau Asociațiile Sportive private, care au ca obiectiv sportul de masă, adoptând
criteriul financiar pentru a se putea auto-susține. În aceste grupe Pleasure, echipele fiind apropiate ca
distanță geografică pot oficia jocul arbitrii locali, nefiind necesară deplasarea cu o zi înaintea meciului,
realizându-se astfel și economii financiare. În acest tip de întrecere se pot programa meciuri o singură
dată pe lună, aplicând chiar modelul țărilor nordice în care nu se ține scorul.
Echipele înscrise în grupele Pro și Elite pot retrograda și promova în baza unui coeficient relativ
simplu de calculat pentru sezoanele viitoare. În acest caz, distanțele geografice fiind mai mari, propunem
ca sistem de desfășurare turneele.
Competiția Pro ar putea reuni la start echipe ce-și propun să facă pasul către performanță,
propunând ca sistem de desfășurare grupe pe criteriu geografic, etape tur-retur (dacă numărul de echipe
este însemnat), Turneu Semifinal și Turneu Final. Ca și specificație de regulament, propunem ca
sportivii de reală valoare ce activează în această grupă valorică, în cazul în care echipa din care fac parte
94
nu promovează în eșalonul superior să fie declarați liber de sarcini, putându-se transfera fără a se plăti
grila sau orice altă condiție impusă către formații din întrecerea Elite.
Ca și număr de echipe participante, în cazul competiției Elite, acesta se poate limita la 12, cele
opt echipe participante la Turneul Final din ediția precedentă fiind înscrise din oficiu (cu aprobarea
acestora). Celelalte patru echipe se pot înscrie în această grupă eventual prin acordarea pe criterii de
performanță / manageriale a unor wild-card-uri emise de Federația Română de Baschet, și / sau prin
clasarea pe locurile fruntașe în întrecerea inferioară valoric.
Ca și sistem compețițional se pot realiza înainte de Turneul Final două grupe de șase echipe, care
se vor întâlni fiecare cu fiecare în șase turnee de sală, gazdă fiind cu rândul fiecare echipă, unui turneu
fiindu-i necesar ca timp de desfășurare un weekend, cu etape programate de vineri până duminică,
calificându-se la competiția finală primele patru echipe. Efortul financiar al cluburilor în acest caz este
chiar mai redus decât în cazul etapelor tur-retur, până la Turneul Final având câte cinci deplasări, în
fiecare având două nopți de cazare și trei de masă. Baremul pentru arbitraj propunem să fie suportat de
echipa gazdă a turneului.
Ca și caracteristici specifice optăm ca până la eșalonul U17 să fie interzisă apărarea tip „zonă”,
toate tipurile de „capcană”, „ajutor” și „zonă - pressing”, desăvârșind astfel relația 1:1 a sportivilor, atât
din punct de vedere ofensiv cât și defensiv, creând acestă bază solidă de cunoștințe pe care antrenorul o
poate exploata, specialiștii americani denumind-o sugestiv fundamentals.
Din punct de vedere al minutelor jucate / sportiv / meci se poate fixa un număr variabil, în funcție
de componenții echipei, excepție făcând meciurile Turneului Final. Astfel, în cazul în care echipa are în
componență 10 jucători (număr minim), propunem ca numărul minim de minute / jucător / joc să fie 12,
acesta scăzând proporțional cu creșterea numărului de sportivi atingând următoarele valori: pentru 11
baschetbaliști un număr minim de 11 minute / jucător / meci, și 10 minute în cazul prezentării la joc a 12
jucători.
Referitor la obligativitatea sportivilor cu talie impusă de normele F.R.B. suntem de părere că
aceasta ar trebui eliminată din regulament, aceasta constituind totuși o bonificație pentru îndeplinirea
condițiilor de promovare a baremelor testelor elaborate de federația de specialitate la nivel de echipă.
În acest sistem competițional, selecția pentru loturile naționale se poate realiza fără eforturi mari,
sportivii valoroși fiind concentrați în mare măsură în această întrecere tip Elite. Astfel, se pot delega de
Federația Română de Baschet la turneele propuse de noi ca observatori de joc chiar antrenorii federali,
aceștia putând analiza evoluția sportivilor în condiții de adversitate sporită și emotivitate ridicată,
cunoscându-le astfel valoarea.
“Actorii secundari”, antrenorii, organizatorii turneelor, oficialii și arbitrii prinși în acest sistem
competițional vor evolua și ei căpătând experiență din punct de vedere tehnic și managerial.
95
Ca și o finalitate a celor prezentate, propunem supunerea dezbaterii problematicii
modificării sistemului competițional al juniorilor în Adunarea Generală a Federației Române de
Baschet.
11.2. Aspecte privind propunerea de realizare a unui dispozitiv acustic destinat
perfecționării aruncărilor libere
Determinând trasa ideală a mingii către coșul de baschet în cazul aruncării libere la eșalonul U14,
U15 și Under 16 Feminin, înscriindu-ne pe linia preocupării permanente a cercetătorilor în domeniul
echipamentelor sportive, am încercat să creăm un dispozitiv ajutător destinat învățarii / consolidării și
ulterior perfecționării procedeului tehnic studiat în prezenta cercetare, aruncarea liberă.
Încercarea de a inventa acest dispozitiv vine în sprijinul antrenorilor și tehnicienilor jocului de
baschet din întreaga lume.
Inițiativele în acest scop au fost timide și niciuna nu s-a îndreptat în zona pe care o vom analiza.
Cercetătorii din domeniu au reușit să întocmească tabele matematice precise conținând viteza mingii,
masa acesteia, accelerația la lansarea mingii, unghiul de lansare, abateri standard, marje de eroare,
posibilitatea mingii de a trece prin inelul de baschet după ce-l atinge șamd.
Din motiv ce țin de procedura de atribuire a Brevetului de Invenție a autorităților române nu
suntem în măsură în acest moment să prezentăm schița prototipului realizat.
Ca notă constatativă, propunem realizarea dispozitivului Acustic Ideal Shot și studierea
influenței sale asupra procesului de învățare motrică în antrenamentul baschetbaliștilor juniori.
11.2.1. Studiu privind determinarea traiectoriei mingii în aer la aruncarea liberă în jocul de
baschet prin studiu cinematic
Acest studiu s-a realizat în principal pentru a identifica soluții privind realizarea dispozitivului
propus.
Analizând literatura de specialitate precum și traiectoria mingii în aer în drumul ei către coșul de
baschet, aruncată fiind în urma executării aruncării libere, putem afirma că în accepțiunea noastră există
5 factori determinanți pentru reușită:
înălțimea de la care se eliberează mingea;
unghiul de lansare a mingii;
forța de împingere a mingii;
punctul cel mai înalt al traiectoriei;
unghiul de intrare al mingii în coș.
96
Locul înregistrărilor a fost sala Colegiului Național Grigore Moisil Brașov, în cadrul lecțiilor
de antrenament ale grupei experimentale, obiectivul fundamental fiind determinarea cinematică a
traiectoriei ideale a mingii pe tot parcursul zborului acesteia către coșul de baschet în urma aruncării
libere transformate. Menționăm faptul că aruncările libere reușite în care mingea a atins inelul cel puțin
o dată nu au fost contabilizate, înregistrate sau supuse analizei.
Din punct de vedere tehnic, traiectoria mingii în zborul ei către inelul de baschet în urma
aruncării libere a fost înregistrată cinematic cu ajutorul următorului echipament:
cameră video model Fastec Trouble Shooter 1000ME (Figura 75);
trepied;
masă;
scaun;
laptop cu conexiune la camera video;
soft cameră video;
3 benzi pentru delimitarea distanțelor, marcate la interval de 20 cm, două dintre ele dispuse vertical
și una orizontal.
Măsurile în cadrul înregistrărilor sunt:
d1= 9,45 m., distanța dintre obiectivul camerei și linia de aruncare la coș;
d2 = 2,22 m., distanța de la sol la obiectivul camerei;
d3 = 2,90 m., distanța de la linia de aruncare la backround (perete);
d4 = 1,81 m., distanța dintre sol și marginea inferioară a benzii marcate orizontale;
d5 = 4,30 m., distanța de la marginea superioară a benzii marcate orizontale și punctul de prindere a
celor verticale;
d6 = 2,70 m., distanța dintre benzile marcate verticale, la marginile interioare;
d7 = 0,13 m., lățimea benzilor marcate.
Menționăm faptul că poziționarea aparaturii video s-a realizat perpendicular pe linia de aruncare,
raportată la centrul acesteia (Figura 74), camera video model Fastec Trouble Shooter 1000ME
înregistrând traiectoria mingii cu 60 cadre / secundă, precum și că s-a utilizat o singură minge de baschet
feminin, aprobată de Federația Română de Baschet, model Molten GM6 (Figura 76).
Din punct de vedere grafic, înregistrările realizate pot fi prezentate astfel:
97
Figura 74 - Amplasare aparatură înregistrare cinematică
Figura 75 - Cameră video model Fastec Trouble Shooter 1000ME
Figura 76 - Minge utilizată în înregistrările cinematice
Determinarea traiectoriei mingii de baschet în cazul aruncării libere a sportivelor ce constituie
grupul experimental s-a realizat cu ajutorul soft-ului Kinovea (Figura 77), specializat pe analiza video a
mișcărilor corpului uman. Spre deosebire de celelalte soft-uri utilizate în domeniul sportiv, cel utilizat
este furnizat în mod gratuit de producător, ușor de utilizat, având aceleași opțiuni de analiză ca celelalte
produse existente, fiind de un real folos cercetătorilor și specialiștilor din domeniul sportiv.
98
Figura 77 - Soft Kinovea, utilizat în determinarea cinematică a
traiectoriei mingii de baschet
În cele ce urmează vom prezenta chinograme reprezentând traiectoriile aruncărilor libere ale
subiecților cercetării din perioada experimentului de bază, imagini de pe care se poate determina cu
ușurință reperele matematice privind traiectoria fiecărei aruncări libere (Figura 76 și Figura 77).
Menționăm faptul că traiectoriile au fost înregistrate pentru a putea observa eventualitatea
stabilirii unei trase comune ideale a zborului mingii către coșul de baschet a grupei experimentale,
analiza video a acestora infirmând această presupunere.
În urma analizării traiectoriilor ideale înregistrate la nivel de subiect am verificat instrumentele
de testare, putând preciza cu acuratețe modelul matematic al aruncărilor libere al fiecărui subiect al
grupei experimentale, aceste date având convingerea că le vom putea folosi într-un studiu ulterior
prezentei teze.
99
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3
Subiect 4 Subiect 5 Subiect 6
Subiect 7 Subiect 8 Subiect 9
Subiect 10 Subiect 11 Subiect 12
Subiect 13 Subiect 14
Figura 78 - Reprezentare grafică a traiectoriei mingii (1)
100
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3
Subiect 4 Subiect 5 Subiect 6
Subiect 7 Subiect 8 Subiect 9
Subiect 10 Subiect 11 Subiect 12
Subiect 13 Subiect 14
Figura 79 - Reprezentare grafică a traiectoriei mingii (2)
101
Contribuții personale privind valorificarea și implementarea
specifică a cercetării
Elemente de noutate și originalitate
Abordarea prezentei teme își are originea în dorința perfecționării profesionale în domeniul
activității sportive dar și din constatarea privind existența unei crize acute de rezultate notabile a tuturor
echipelor reprezentative românești de baschet manifestată la toate eșaloanele de vârstă și sex.
În urma demersului experimental, realizat în perioada 2011 – 2013, în calitate de antrenor și
cadru didactic cu specializare baschet, am urmărit identificarea unei metodologii destinate eficientizării
aruncărilor libere. Cercetarea a fost realizată la una din echipele feminine pe care le antrenam în acea
perioadă aparținând Clubului Sportiv Universitar Brașov, rezultatele demersului experimental fiind
verificate prin intermediul celor 3 teste prezentate în lucrare, dar și cu ajutorul statisticilor jocurilor
oficiale, parametrul urmărit fiind cel al procentajelor aruncărilor libere, instrumente de măsură pe deplin
veridice, concrete, acestea fiind documente oficiale ale Federației Române de Baschet.
Importanța experimentului este dată de faptul că rezultatele obținute demonstrează eficiența
mijloacelor specifice utilizate, acestea putându-se utiliza în cadrul Cluburilor Sportive Școlare, a
Liceelor cu Program Sportiv, a diverselor asociații sau cluburi private, dar mai ales în procesul de
pregătire al loturilor naționale ale României sau în cel al programelor derulate de federația de
specialitate (Anexa 10).
Metodologia propusă de noi poate fi oricând îmbunătățită, completată sau modificată în direcția
eficientizării și standardizării procesului de antrenament sportiv, mijloacele de acționare folosite
încercând să rezolve o veche problemă a baschetbalistului senior român, înlăturarea gravelor carențe de
ordin tehnic și inevitabil îmbunătățirea nivelul calitativ al sportivului.
Nota de originalitate în direcția verificării eficienței rezultatelor aplicării metodologiei Perfect
Shot este dată de crearea și aplicarea celor 2 teste (test Forte și test P) în acest scop, dar și prin
propunerea de norme specifice, constituindu-se astfel într-un indicator eficient al performanțelor atinse
la capitolul aruncări libere în jocul de baschet (Anexa 3, Anexa 4).
Înscriindu-ne pe linia permanentă a cercetătorilor din domeniu în vederea obținerii performanței,
în prezenta lucrare am realizat și o analiză corelativă a performanțelor referitoare la eficiența
aruncărilor libere cu indici ai echilibrului măsurați cu ajutorul Platformei de echilibru PEV07 în
vederea studierii oportunității de a introduce criterii specifice în strategia de selecție secundară în jocul
de baschet, ajungând la concluzia că observațiile noastre sunt susținute de realitate.
Propunerea de schimbare a sistemului competițional a întrecerilor rezervate juniorilor, precum
și cea de de realizare a dispozitivelor novatoare Acustic Ideal Shot și Visual Ideal Shot subliniază încă
102
o dată elementele de noutate și originalitate ale tezei, acestea fiind susținute cu argumente și
raționamente clare, reale și de necontestat.
Referitor la analiza statisticii echipelor feminine câștigătoare ale principalelor competiții
internaționale (Campionate Mondiale și Europene), a parcursului echipei României privind calificarea la
Eurobasket 2012, a tuturor echipelor Ligii Naționale de Baschet Feminin și a Turneelor Finale ale
Campionatelor Naționale de Juniori U18, U16 și U15 în perioada 2011-2014 putem afirma că aceasta se
constituie poate în principalul motiv privind importanța studierii aruncărilor libere în jocul de baschet.
În această perioadă experimentală diseminarea rezultatelor cercetării s-a realizat prin intermediul
diverselor conferințe și publicații specifice domeniului, din cele 7 articole științifice 5 fiind la acest
moment publicate, alte 2 primind acceptul spre tipărire.
Activitatea științifică specifică temei studiate în perioada studiilor doctorale o putem prezenta
astfel:
Premii și distincții:
Premiul special pentru cea mai originală temă de proiect, Sisteme operaționale privind perfecționarea aruncărilor
libere în jocul de baschet, Olimpiada Tinerilor Doctoranzi, Cluj Napoca, 16.03.2013;
Articolele științifice:
Aspecte privind optimizarea procentajelor aruncărilor libere în jocul de baschet – junioare U 14, Psysical Education
and Sports in the Benefit of Health, Analele Universității din Oradea fascicula Educație Fizică și Sport, Oradea, 2014,
pp. 76 – 84
Testul Forte – Instrument pentru verificarea programului operațional privind optimizarea procentajelor aruncărilor
libere în jocul de baschet – junioare Under 14, Achievements and prospects in the field of ahysical education and sports
within the interdisciplinary European education system, Revista Gymnasium, nr. 2, vol. XV, pp. 111 – 120, Bacău, 2014,
pp. 111-132
Verificarea eficienței programului operațional privind optimizarea procentajelor aruncărilor libere în jocul de baschet
prin testul de precizie, International Scientific Conference Introspective Connections on Human Movement Sciences,
Târgu Mureș, Buletinul Universității Transilvania din Brașov, 2015, pp. 15-22
Studiu asupra importanței reușitei aruncărilor libere în jocul de baschet feminin, Buletinul Universității Transilvania din
Brașov, 2015, pp. 23-29
Influența unei metodologii specializate destinate perfecționării aruncărilor libere în randamentului competițional în
jocul de baschet la eșalonul U14-U15, Psysical Education and Sports in the Benefit of Health, Oradea, 2015
Brevete de invenție:
Dispozitivul Acustic Ideal Shot
103
Bibliografie
Bibliografie în limba română
1. Achim Şt., Planificarea antrenamentului, Editura ExPonto, București, 2002, p. 93
2. Apolzan D., Fotbal – 2010, Editura Aladin, București, 1998, p. 88
3. Balint L., Teoria educaţiei fizice şi sportului, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2004, p. 22, 88 – 91
4. Balint L., Teoria învățării motrice, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2009, p. 5, 17, 19, 23, 60, 63, 65, 66-72,
73
5. Bârsan M., Fotbal. Probleme generale de tehnica jocului, I.E.F.S., București, 1980, p. 106
6. Cătănescu C, Dezvoltarea capacității coordinative în jocul de baschet la debutanți, Teză doctorat, Pitești, 2007, pp.33-
38
7. Chicomban M., Tohănean D., Baschet – Tehnica și tactica jocului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2009, p.
37, 39-40, 75
8. Ciorbă C., Baschet. Curs grafic, Editura Pim, Iași, 2006, p. 46
9. Ciucurel M., Elemente de psihologie a sportului, Edit. Universitaria, Craiova, 2006, pp. 44
10. Cojocaru V., Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregătirii, Editura Axis Mundi, București, 2002, p. 9
11. Colibaba Evuleţ D., Bota I., Jocuri sportive. Teorie şi Metodică, Editura Aldin, București, 1998, p. 78, 79, 89, 90-91,
303-304
12. Demeter A., Bazele fiziologice şi biochimice ale dezvoltării calităţilor motrice, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1983,
p. 67, 277, 278, 287, 289
13. Dragnea A., Antrenamentul Sportiv. Teorie şi metodologie, A.N.E.F.S., București, 1993, p. 11
14. Dragnea A., Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică București, 1996, p. 9, 61, 253, 135
15. Dragnea A., Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică București, 2002, p. 155
16. Dragnea A., Teodorescu Mate S., Teoria sportului, Editura Fest, București, 2002, p. 55-56, 155-159, 192, 194-197,
284, 301, 535, 537
17. Drăgan I., Selecția medico-biologică în sport, Editura Sport-Turism, București, 1979, p. 118-122
18. Drăgan I., şi colab. Selecţia şi orientarea medico-sportivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, p. 52
19. Droșescu P., Anatomia, Curs intern Facultatea de Educație Fizică și Sport, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași,
2010, pp. 77-88
20. Enoiu R., Baschet de la teorie la practică, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2008, pag 5, 188, 151-152
21. Epuran M., Psihologia sportului, Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, București, 1968, p. 46
22. Epuran M., Metodologia cercetării activităţilor corporale, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1992, p. 24
23. Epuran M., Metodologia cercetării activităţilor corporale în educaţie fizică şi sport, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 1995, p. 88
24. Epuran M., Holdevici I., Tomiţa F., Psihologia sportului de performanţă. Teorie şi practică, Editura F.E.S.T.,
Bucureşti, 2001, p. 111, 177.
25. Fleancu J., Conceptul de dezvoltare a calitățlor motrice și evaluare tehnico-tactică în baschet, Editura Universitaria,
Craiova, 2007, p. 10, 11, 12-13, 80, 117
26. Gagea A., Cercetări interdisciplinare în cultură fizică și sport, Editura Ministerului Administrației și Internelor,
București, 2006, pp136-137
104
27. Ghețu R., Aspecte teoretice și practice în antrenamentul juniorilor în baschet, Editura Universitaria, Craiova,
2012, p. 12
28. Goraşcenco A., Povestca L., Cercetarea părţilor componente ale eficacităţii activităţii competiţionale a
baschetbaliştilor, Probleme actuale privind perfecţionarea sistemului de învăţământ în domeniu culturii fizice, Chişinău,
1999, p. 135 – 136
29. Haba (Făgăraș) Pia S., Studiul biomecanic al aruncărilor la coș în jocul de baschet, Teză doctorat, Universitatea
Transilvania, Brașov, 2011, p. 25-30
30. Hrișcă A., Predescu T., Învățarea jocului de baschet, Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică si Sport,
Editia a II-a, București, 1968, p. 20-21, p. 50
31. Hrişcă A., Negulescu C., Colibaba-Evuleţ D., Curs de baschet. Tehnica şi tactica individuală, Ministerul Educaţiei şi
Învăţământului - Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti, 1977, p. 317-337
32. Hrișcă A., Predescu T., Dîrjan C., Baschet la copii și juniori, Editura Sport-Turism, București, 1985, p. 39, 40, 41
33. Ionescu Bondoc D., Bazele antrenamentului sportiv. Note de curs, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2008, p. 4,
5, 73, 74
34. Iliescu A., Biomecanica exercițiilor fizice și sportului, Editura Sport-Turism, București, 1975, p. 5, 198
35. Jurcă C., Mitran M., De la talent la profesionalism, Revista Antrenorul, Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti,
2003, p. 35-36
36. Lippi M., Tendinţe în atac, revista Antrenorul Nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004, p. 6-7
37. Marcu Ghe., Curs baschet, I.E.F.S., Brașov, 1993, p. 19, 20
38. Matveev L.P., Novicov A.D., Teoria şi metodica educaţiei fizice, Editura Sport -Turism, Bucureşti, 1980, p. 88
39. Mitra Ghe., Mogoş A., Metodica Educaţiei Fizice Şcolare, Editura Sport - Turism, București, 1980, p.462
40. Moldovan E., Aspecte ale teoriei și metodicii jocului de baschet, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2006, p. 27,
72, 100
41. Motroc I., Fotbalul la copii şi juniori, Editura C.N.E.F.S., Bucureşti, 1989, p. 77
42. Motroc I., Curs de specializare, A.N.E.F.S., București, 1999, p. 91
43. Mușat M., Pop H., Învățați baschet fără profesor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, p. 37
44. Negulescu C., Baschet. Baze teoretice şi metodice în practica jocului de performanță, Editura Fundației România de
Mâine, București, 2002, 25, 71, 116
45. Netolitzchi M., Rolul agilității în dezvoltarea baschetului feminin, Sesiunea internațională jubiliară de comunicări
științice, Brașov, 2008, p. 177
46. Netolitzchi M., Antrenamentul sportiv în baschetul feminin de performanță, Sesiunea internațională jubiliară de
comunicări științice, Brașov, 2008, p. 181, 182
47. Nicu A., Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, București, 1993, p. 255, 259, 263
48. Onu I., Fiziokinetoterapia în ruptura de menisc, Curs intern, Piatra Neamț, 2014, p. 14
49. Păcuraru A., Dragu M., Studiu cu privire la influenţa jocurilor de mişcare în dezvoltarea calităţilor motrice la
disciplina volei la elevii din ciclul gimnazial, Noi evoluţii educaţionale sportive, manageriale, kinetoterapeutice şi de
timp liber în context european, Braşov, 2009, p.127
50. Ploeşteanu C., Antrenamentul diferenţiat în pregătirea de forţă viteză, Editura Camera Naţională a Cărţii, Chișinău,
2005, p. 7
51. Popescu F., Antrenament sportiv, Editura Fundației România de Mâine, București, 2010, p. 9, 11, 12, 27
52. Popescu F., Baschet. Curs de bază, Editura Fundației România de Mâine, București, 2010, p. 95-96
53. Popescu F., Pregătirea fizică în jocurile sportive, Editura Fundației România de Mâine, București, 2012, p. 25
105
54. Popescu F., Baschet în tehnologie IFR, Editura Fundației România de Mâine, București, 2012, p. 92, 99, 100
55. Prescorniţă A., Îndemânarea şi relaţia ei cu celelalte calităţi motrice, Conferinţa internaţională de comunicări
ştiinţifice, Preocupări actuale de optimizare a activităţii E.F.S. de performanţă, Galaţi, 2002, p. 69-70
56. Prescorniţă A., Antrenamentul sportiv. Viziune Integrativă, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2004, p. 14, 96,
109
57. Prescorniţă A., Teoria şi Metodica antrenamentului sportiv, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2004, p. 29
58. Raţă G., Aptitudinile în activitatea motrică, Editura EduSoft, Bacău, 2006, p. 9
59. Rădulescu M., Cojocaru V., Ghidul antrenorului de fotbal. Copii şi juniori, Editura Axis Mundi, Bucureşti, 2003, p.
77
60. Rădulescu M., Fotbal. Tehnica. Factor prioritar, Editura Răzeşu, București, 2007, p. 107, 110
61. Roşculeţ N., Fotbal. Probleme de joc și antrenament, Editura U.C.F.S., București, 1979, p. 35
62. Rusu F., Baciu A., Şanta C., Teoria și metodica antrenamentului sportiv – Note de curs, Universitatea Babes Bolyai,
Cluj-Napoca, 2009, p. 83
63. Roman Ghe., Evoluția componentelor fundamentale ale jocului, Editura Napoca Star, Cluj, 2004, p. 11
64. Șiclovan I., Teoria educaţiei fizice şi sportului, Editura Sport-Turism, București, 1979, p. 164
65. Sotiriu R., Handbal. Antrenament – Teorie şi Metodică, F.R.H., București, 1998, p. 54
66. Stănculescu G., Milenco I., Analiza notaţională în fotbal, Conferinţa ştiinţifică Probleme actuale privind perfecţionarea
sistemului de învăţământ în domeniul culturii fizice, Chişinău, 1999, p. 210
67. Stănculescu V., Sistemul tridimensional de pregătire în fotbal, Institutul National de Cercetare pentru Sport, 2002, p. 7,
20
68. Şufaru C., Studiu privind folosirea în lecţia de educaţie fizică la clasele a IX-a a jocurilor pregătitoare pentru învăţarea
jocului de handbal, Revista de informare olimpică, Olimpya, (9), Braşov, 2009, p. 44-48
69. Şvarţ V.B., Hruşcev S.B., Aspecte medico-biologice ale orientării şi selecţiei, Editura C.N.E.F.S., Bucureşti, 1986, pp.
53-60
70. Teodorescu L., Predescu T., Vasilescu L., Baschet. Teorie. Tactică. Probleme de metodică, Editura Sport-Turism,
București, 1979, p. 77, 78
71. Vasilescu L., Baschet - antrenament, exerciţii, jocuri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999, p. 11
72. Vlad R., Posesia- armă cu două tăişuri, Revista Antrenorul nr. 2, F.R.F., București, 2004, p. 35
73. Voinea M., Psihopedagogia sportului, Curs intern, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2013, p. 3
Bibliografie internațională
74. Anohin P.K., Biologie et neurophysiologie du reflexe conditione, Editura Mir, Moscova, 1975, p.112
75. Adrian M., House G., Sporting Miscues (Part Two). Strategies 1(2), 1987, pp. 13-15
76. Alexander M., Way D., Mechanics of the basketball free throw, Manitoba: University of Manitoba, 2014, p. 66
77. Bagnara A., Attenzione e progressi mentali nello sport, in Sds rivista di cultura sportiva, II, 1983, p.31
78. Ball R., The basketball jump shot: a kinesiological analysis with recommendations for strength and conditioning
programs, National Strength and Conditioning Association Journal, 11(5), 1989, pp. 4-5.
79. Blazevich J.A, Sports Biomechanics. The Basics, 2010, pp 44-45
80. Booher D.A., Elementary free throw shooting - a systematic teaching approach, Journal of Physical Education,
Recreation and Dance (9), 1990, pp. 14-16
81. Brancazio P. J., Physics of Basketball. American, Journal of Physics, 49(4), 1981, pp. 356-365
106
82. Fukui T., Kim S., Takahshi M., Hip and knee moment during trunk flexion, extension, lateral flexion and
rotation in standing, Annual Meeting of Japanese Society for Orthopaedic Biomechanics, Showa University, Japan,
2002, pp. 11
83. Gablonsky M.J., Lang A., Modeling Basketball Free Throws, SIAM Review, vol. 47, Societatea pentru Industrie și
Matematică Aplicată a S.U.A., pp. 775-798
84. Gayton W., Cielinski K., Francis-Keniston W., Hearns J., Effects of preshot routine on free throw shooting,
Perceptual and Motor Skills, Volumul 68, 1998, pp. 317-318
85. Hamilton G.R., Reinschmidt C., Optimal trejectory for the basketball free throw, Jurnal of Sport Science, 15(5),
1997, pp. 491-504
86. Hartley J.W., Fulton C., Mechanical analysis of the jump shot, Athletic Journal, 51(7), 1971, pp. 92, 95
87. Haskell D.M., When shooting free throws, a player's body and mind must work as one if the shot is to be successful,
Athletic Journal, 66(1), 1985, pp. 30-31, 54
88. Hayes D., Intra-individual variability in selected components of the basketball free throw, Fifth Biennial Conference of
the Canadian Society for Biomechanics, University of Ottawa, 1988, pp. 22-33
89. Hess C., Analysis of the jump shot, Athletic Journal, 61(3), 1980, pp. 32
90. Hopla D., Basketball Shooting, Human Kinetics, 2012, pp. 35-36
91. Juhasz M., Effect of ball size on shooting characteristics of junior basketballers in comparison to adults, The
Australian Journal of Sport Sciences, 2(2), 1982, pp. 16-21
92. Kozar B., Vaughn R.E., Lord R.H., Whitfield K.E., Dve B., Importance of free throws at various stages of
basketball games, Perceptual and Motor Skills, 78(1), 1994, pp. 243-248.
93. Kozar B., Vaughn R.E., Lord R.H., Whitfield K.E., Basketball free-throw performance: practice implications.
Journal of Sport Behavior, 18(2), 1995, pp. 123-129.
94. Krause J., Pim R., Coaching Basketball, New York. Professional Publishing, 2002, pp. 225-226
95. Lam K., Maxwell P., Masters W., Analogy Versus Explicit Learning of a Modified Basketball Shooting Task,
Performance and Kinematic Outcomes, Journal of Sports Sciences, 27(2), 2009, pp. 179-191
96. Coaching Association of Canada, Level I Theory Program, Ottawa, 1980, pp. 111-112
97. Martin T.P., Movement analysis applied to the basketball jump shot, Physical Educator, 38(3), 1981, pp. 127-133
98. Meyer D., Litzenburger F., Make those free throws, Athletic Journal, 55(10), 1974, pp. 12-13
99. Miniscalco K., Kot G., Survival Guide for Coaching Youth Basketball, Human Kinetics, 2009, pp. 49-50
100. Oddsson L., Co-ordination of a simple voluntary multi-joint movement with postural demands: trunk extension in
standing man, Acta Physiol Scand, 134(1), 1988, pp. 111
101. Okubo H., Hubbard M., Dynamics of the basketball shot with application to the free throw, Journal of Sport Sciences,
24(12), 2006, pp. 1303-1314
102. Paye B., Paye P., Youth Basketball Drills, Second Edition, Champain, Illinois, Human Kinetics, USA, 2013. p, 181
103. Penrose T., Blanksby B., Film analysis: Two methods of basketball jump shooting techniques by two groups of
different ability levels, Australian Journal for Health, Physical Education and Recreation, 68(3), 1976, pp. 14-23.
104. Reilly R., Paging Dr. Barry, Sports Illustrated, 105, 2006, p. 124
105. Rist C., Underhanded achievement, Discover, 21(10), 2000, pp. 34-36
106. Silverberg L.M., Tran C.M., Adams T.M., Optimal Targets for the Bank Shot in Mens Basketball, Journal of
Quantitative Analysis in Sports, 7(1). 2011, pp. 122-127
107. Showalter D., Coaching Young basketball, 5th Edition, American Sport Education Program, Champain, Illinois, Human
Kinetics, USA, 2012, p.77.
107
108. Tran C.M., Silverberg L.M., Optimal release conditions for the free throw in men's basketball,
Journal of Sport Sciences, 26(11), 2008, pp. 1147-1155
109. Vaughn R. E., Intra-individual variability for basketball free throws, International Symposium of Biomechanics in
Sports, 11th, University of Massachussetts, Amherst, 1993, pp. 33
Bibliografie electronică
110. http://workoutlabs.com/exercise-guide/jumping-jacks/, accesat 08.07.2014, ora 9:56
111. http://www.frbaschet.ro/regulamente/Probe_si_Norme_de_control_2012.pdf, accesat 08. 07.2014, ora 9:52
112. http://www.basketballhoopsonline.com/Spalding_Basketball/Training_Aids.htm, accesat 08.07.2014, ora 9:18
113. http://en.wikipedia.org/wiki/Wolfgang_von_Klug, accesat 5.04.2013, ora 4:09
114. http://dexonline.ro/definitie/performanta, accesat 6.07.2013, ora 17:17
115. http://dexonline.ro/definitie/randament, accesat 6.07.2013, ora 17:18
116. http://www.fiba.com/pages/eng/fc/FIBA/ruleRegu/p/openNodeIDs/897/selNodeID/897/baskOffiRule.html, accesat
12.12.2014, ora 12:43
117. http://www.frbaschet.ro/documente/download/Regulamentul_Oficial_Jocului_de_Baschet_2012.pdf, accesat 16.05.2013,
ora 16:54
118. http://dexonline.ro/definitie/biomecanica, accesat 30.06.2013, ora 13:11
119. http://ro.wikipedia.org/wiki/Biomecanic%C4%83, accesat 30.06.2013, ora 13:13
120. http://en.wikipedia.org/wiki/Jacob_B._Winslow, accesat 30.06.2013, ota 14:32
121. http://www.pinterest.com/pin/539306124097927082/, accesat 17.08.2014, ora 22:47
122. http://www.ccabaschet.ro/Strategia_sfarsitului_de_joc.html, accesat 22.09.2013, ora 23:06
123. http://www.frbaschet.ro/federatie/, accesat 28.08.2014, ora 13:58
124. http://www.ziare.com/ion-tiriac/stiri-ion-tiriac/tiriac-despre-situatia-neagra-asportului-romanesc-1089441, accesat
4.04.2013, ora 17:44
125. http://ro.scribd.com/doc/97533972/Carte-p-popescu-Neveanu-Dictionar-Psihologie, accesat 16.12.2013, ora 15:27
126. http://en.wikipedia.org/wiki/Rick_Barry accesat 14.04.2013, ora 11:44
127. http://despreindemanare.blogspot.ro/, accesat 20.09.2013, ora 14:49
128. https://www.youtube.com/watch?v=9Yf1RMtXE5Y, accesat 02.03.2014, ora 17:12
129. http://jeremiahstanghini.com, accesat 18.07.2013, ora 18:17
130. http://www.donnamaria.ro/suport/Aplic/Echilibru/Manual_PE_ro.pdf, accesat 12.07.2013, ora 17:24
131. http://www.casinor.ro /documente/conceptul% 20hup.pdf, accesat 12.07.2013, ora 17:33
132. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u14/statistici-echipe/?season_id=17253, accesat 23.06.2012, ora 16:33
133. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u14/?season_id=17253#mbt:17-303$f&stage=86403, accesat 23.06.2013,
ora 21:45
134. http://www.ccabaschet.ro/Licentiere_licenta_C.html, accesat 23.06.2013, ora 23:17
135. http://www.eurobasket.com/Russia/basketball-National-Team.asp?women=1&Year=2011, accesat 21.08.2014, ora 23:08
136. http://www.eurobasket.com/Spain/basketball-National-Team.asp?women=1&Year=2013, accesat 21.08.2014, ora 23:52
137. http://www.usbasket.com/USA/basketball-National-Team.asp?Women=1&Year=2014 , accesat 22.08.2014, ora 10:07
138. http://www.eurobasket.com/Romania/basketball-National-Team.asp?Women=1& Year=2012, accesat 22.08.2014, ora
11:44
139. http://www.totalbaschet.ro/categorie/Liga-Na%C5%A3ional%C4%83-de-Baschet-Feminin~44/Statistici, accesat
23.08.2014, ora 07:52
108
140. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/liga nationala-de-baschet/statistici-echipe/?season_id=71673,
accesat 23.08.2014, ora 9:06
141. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/liga-nationala-de-baschet/statistici-echipe/?season_id=88119, accesat
23.08.2014, ora 10:55
142. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u18/statistici-echipe/?season_id=17163, accesat 16.08.2014, ora 6:12
143. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u18/statistici-echipe/?season_id= 6043, accesat 16.08.2014, ora 7:31
144. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u18/statistici-echipe/?season_id=88059, accesat 16.08.2014, ora 9:07
145. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u14/?season_id=17253#mbt:17-303$f&stage=86403&team=21702, accesat
13.06.2013, ora 19:18
146. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u15/?season_id=76653#mbt:17-303$f&stage=136461&team=21496, accesat
14.09.2013
147. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u14/?season_id=17253#mbt:17-303$f&stage=84203&team=21702, accesat
13.06.2013, ora 19:01
148. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u15/?season_id=76653#mbt:17-303$f&stage=134521&team=21496, accesat
14.06.2013, ora 23:25
149. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u16/?season_id=87991#mbt:17-303$f&stage=155923&team=36843, accesat
05.05.2014, ora 22:37
150. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u14/statistici-echipe/?season_id=17253, accesat 13.06.2013, ora 21:51
151. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u15/statistici-echipe/?season_id=76653, accesat 25.12.2013, ora 17:28
152. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u15?season_id=76653#mbt:17-303$f&team=21496:$p&0=1, accesat
15.01.2015, ora 9:06
153. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u14/?season_id=17253#mbt:17-303$f&team=21702, accesat 15.01.2015, ora
10:10
154. http://www.frbaschet.ro/campionat-feminin/u16/?season_id=87991#mbt:17-303$f&team=36843, accesat 15.01.2015, ora
10:17
155. http://www.pansportmedical.ro/recuperare/articole/structura_biomecanica_articulatie_genunchi.html, accesat
19.03.2014, ora 23:49
156. http://totalbaschet.ro/categorie/Liga-Na%C5%A3ional%C4%83-de-Baschet-Feminin~44/Statistici, accesat 10.10.2011,
ora 13:22
Eficientizarea aruncărilor libere în jocul de baschet categoria U14-U15 prin
implementarea unei metodologii de instruire specializată
Conducător științific: Doctorand:
BONDOC IONESCU Dragoș OANCEA Bogdan Marian
REZUMAT
Cercetarea realizată în cadrul prezentei lucrări evidențiază o nouă orientare a
procesului de pregătire specifică jocului de baschet, prin implementarea unei metodologii
specializate destinate consolidării și perfecționării aruncărilor libere.
Noutatea domeniului de cercetare constă în elaborarea unui program operațional
novator menit să contribuie la standardizarea procesului de antrenament sportiv, dar și
propuneri privind modificarea sistemului competițional baschetbalistic al juniorilor,
realizarea unui dispozitiv în vederea obținerii automatismelor specifice în jocul de baschet,
crearea a două instrumente de testare a performanțelor privind aruncarea liberă, dar și
elaborarea de criterii științifice necesare strategiei de selecție secundară specifică acestei
discipline sportive.
Teza de doctorat este alcătuită din trei părți, cuprinzând 11 capitole.
Prima parte, cea a fundamentării temei în literatura de specialitate abordează din punct
de vedere teoretic subiecte ca antrenament sportiv, învățare motrică, jocul de baschet și
aruncarea liberă în acest joc sportiv. Elementul tehnic studiat este amănunțit analizat în
prezenta cercetare din punct de vedere biomecanic, fizic, tehnic, tactic, psihologic, dar și
matematic (unghiuri, forțe, distanțe etc). Literatura studiată a autorului tezei este cea
autohtonă, dar cuprinde o serie de peste 30 publicații apărute după anul 2010 ale literaturii
americane.
Partea a II-a a lucrării este destinată experimentului preliminar, în care sunt verificate
instrumentele de cercetare, rezultatele constatate oferind premisele cercetării de bază.
Experimentul de bază este inclus în partea a III-a a tezei, orientat către verificarea
eficienței metodologiei propuse. Validarea rezultatelor se realizează cu ajutorul a două teste
creație proprie și a analizei randamentului competițional pe baza statisticii oficiale a jocului,
documente oficiale ale Federației Române de Baschet.
Concluziile tezei de doctorat constau în analiza rezultatelor cercetării referitoare la
performanțele atinse la testele utilizate raportate la grupul experimental și la interpretarea
randamentului competițional al acestuia, prezentându-se contextul activității de performanță
sportivă.
Propunerile și recomandările din prezenta cercetare subliniază încă o dată preocuparea
autorilor privind activitatea de cercetare științifică în domeniul în care activează, al
antrenamentului sportiv. Astfel, se propune:
implementarea metodologiei create la nivelul loturilor naționale ale României sau în
cadrul programelor derulate de Federația Română de Baschet;
adoptarea ca instrumente de testare a celor două probe originale;
modificarea sistemului competițional la juniori în vederea creșterii valorice a sportivilor;
realizarea unui dispozitiv în scopul standardizării și eficientizării procesului de
antrenament specific;
introducerea în procesul de selecție secundară a unor criterii științifice bazate pe relația
performanță – capacități coordinative.
Cuvinte cheie: metodologie, aruncări libere, baschet, antrenament
Streamlining free throws in the game of basketball U14-U15 category by implementing
a specialized training methodology
Scientific leder: PhD candidate:
BONDOC IONESCU Dragoș OANCEA Bogdan Marian
ABSTRACT
The research conducted in this paper highlights a new orientation process specific
training basketball game by implementing a specialized methodology for strengthening and
improving free throws.
Novelty field of research is to develop the PhD of an operational program innovative to
contribute to the standardization process of sports training, and proposals to change the
system competitive basketball junior, commissioned a device to obtain automatism specific
basketball game, creation two instruments on the free throw performance testing, and
developing the necessary scientific criteria specific secondary selection this sport.
The thesis is composed of three parts, comprising 11 chapters.
The first part, the rationale theme in literature addressing the theoretically topics like
sports training, motor learning, and the free throw basketball game in this sports game.
Technical data element is seen in research in biomechanics, physical, technical, tactical,
psychological, and math (angles, strength, distances etc.). Literature studied the author's
thesis is native, but covers a range of over 30 publications published after 2010 of American
literature.
Part II of the paper is intended preliminary experiment, the research instruments are
checked, the results of basic research findings providing the basis.
The basic experiment is included in Part III of the thesis, focused on checking the
effectiveness of the proposed methodology. The validation is performed using two tests of
their own creation and competitive performance analysis based on official statistics of the
game, the official documents of the Romanian Basketball Federation.
The conclusions of the thesis is to analyze research results on the performance
achieved relative to tests used in the experimental group and the interpretation there of
competitive yield, presenting the context of the work of athletic performance.
The proposals and recommendations of this research underlines once again the concern
of the authors on scientific research in their field of work, the sports training. Thus, it is
proposed:
• implementation methodology established at the national teams of Romania or under
programs implemented by the Romanian Basketball Federation;
• adoption as tools for testing the two original samples;
• change the junior athletes competitive system to increase their value;
• create a device to standardize and streamline the process for specific training;
• the inclusion of secondary selection criteria based on scientific performance relationship –
coordinative abilities.
Key words: methodology, free throws, basketball, training
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume Oancea Bogdan Marian
Adresă Bdul Griviței nr. 54, bl. 9, sc. A, ap. 2, Brașov, Brașov, 500177, România
Telefon 0723 227 180
E-mail [email protected] [email protected]
Naţionalitate română
Data naşterii 25 aprilie 1980
Sex masculin
Experienţa profesională
Perioada Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Perioada Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Perioada Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Educație și formare
2007-prezent Asistent universitar Predare proces învățământ Universitatea Transilvania din Brașov, bdul Eroilor 29, Brașov Educație 2009-prezent Antrenor baschet Predare proces instructiv CSU Brașov, Colina Universității 1, CS Transilvania Brașov, bdul Muncii 22, Brașov Club sportiv 2004-2007 Manager Conducere complex sportiv SC Can SRL, bdul Griviței 73-75, Brașov Activități sportive recreaționale
Perioada Calificarea / diploma obţinută
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Nivelul în clasificarea naţională
Perioada
Calificarea / diploma obţinută Numele şi tipul instituţiei de învăţământ
Nivelul în clasificarea naţională
Perioada Calificarea / diploma obţinută
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Nivelul în clasificarea naţională
Perioada
Calificarea / diploma obţinută Numele şi tipul instituţiei de învăţământ
Nivelul în clasificarea naţională
2002-2003 Certificat DPPD Facultatea de Psihologie Atestat predare în sistemul de învățământ 1999-2003 Diplomă de Licență – Facultatea de Educație Fizică și Sport Facultatea de Educație Fizică și Sport Profesor Educație Fizică și Sport 2004-2005 Diplomă de masterat – antrenament sportiv Universitatea Transilvania din Brașov Profesor de Educație Fizică și Sport – aprofundare studii antrenament sportiv 2011-prezent Studii doctorale – performanță sportivă Universitatea Transilvania din Brașov - Școala Doctorală Interdisciplinară Doctorand
Perioada Calificarea / diploma obţinută
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Nivelul în clasificarea naţională
Perioada
Calificarea / diploma obţinută Numele şi tipul instituţiei de învăţământ
Nivelul în clasificarea naţională
Perioada Calificarea / diploma obţinută
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Nivelul în clasificarea naţională
Perioada
Calificarea / diploma obţinută Numele şi tipul instituţiei de învăţământ
Nivelul în clasificarea naţională
2002-2003 Certificat DPPD Facultatea de Psihologie Atestat predare în sistemul de învățământ 1999-2003 Diplomă de Licență – Facultatea de Educație Fizică și Sport Facultatea de Educație Fizică și Sport Profesor Educație Fizică și Sport 2004-2005 Diplomă de masterat – antrenament sportiv Universitatea Transilvania din Brașov Profesor de Educație Fizică și Sport – aprofundare studii antrenament sportiv 2011-prezent Studii doctorale – performanță sportivă Universitatea Transilvania din Brașov - Școala Doctorală Interdisciplinară Doctorand
Aptitudini şi competenţe personale
Limbă maternă română
Limba(i) străină(e) cunoscută(e) engleză
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie
Discurs oral Exprimare scrisă
x Foarte bine x Foarte bine x Foasrte bine x Bine x Bine
Competenţe şi abilităţi sociale Integrare rapidă în grupuri sociale noi, persoană comunicativă, sociabilă
Competenţe şi aptitudini organizatorice Spirit de echipă, practic, dinamic, înteprinzător
Competenţe şi aptitudini tehnice Pasionat mecanică
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului
Utilizare avansată pachet Office
Competenţe şi aptitudini artistice Caracter puternic, spirit creativ
Alte competenţe şi aptitudini Disponibilitate program prelungit
Permis de conducere Categoria B
Informaţii suplimentare Referințe: prof.univ.dr.Neamțu Mircea – Decan FEFSM prof.univ.dr. Moldovan Elena – Director Departament Performanță Motrică
31.08.2015
Curriculum vitae Europass
Personal Information
Last Name / First Name Oancea Bogdan Marian
Adress Brașov, 54 Griviței street, 500177, Romania
Phone 0723 227 180
E-mail [email protected] [email protected]
Nationality romanian
Date of birth April 25 1980
Sex male
Proffesional experience
Period Occupation or held position
Main activities and responsabilities Employer’s name and adress
Business type or sector
Period Occupation or held position
Main activities and responsabilities Employer’s name and adress
Business type or sector
Period Occupation or held position
Main activities and responsabilities Employer’s name and adress
Business type or sector
Education and Training
2007-present Assistant Lecturer Physical Education and Sport teaching Transilvania University of Brașov, 29 Eroilor street, Brașov Education 2009-present Basketball Coach Basketball Training Process CSU Brașov, 1-st Colina Universității street, CS Transilvania Brașov, 22 Muncii street, Brașov Sports Clubs 2004-2007 Manager Sports center manager SC Can SRL, 73-75 Griviței street, Brașov Recreational sports
Period Qualification / Awarded diploma
Name and type of educational institution National clasification level
Period
Qualification / Awarded diploma Name and type of educational institution
National clasification level
Period Qualification / Awarded diploma
Name and type of educational institution National clasification level
Period
Qualification / Awarded diploma Name and type of educational institution
National clasification level
2002-2003 DPPD Certificate Psychology Faculty Education teaching certificate 1999-2003 License Diploma Physical Education and Sport Physical Education and Sport teacher 2004-2005 Masters Degree – sports training Transilvania University of Brașov Physical Education and Sport teacher – further study 2011-prezent Doctoral studies – sports performance Transilvania University of Brașov – Interdisciplinary Doctoral School PhD
Proffesional competence and
skills
Native romanian
Known foreign language english
Self evaluation Understanding Speech Writing
Listening Reading conversation Oral speech Writing
x Very good x Medium x Very good x Medium x Medium
Social skills and competences Fast integration in new grups, comunicative and sociable person
Organisational skills and competence Team spirit, practic, dynamic
Tehnical skills Mechanics passionate
PC skills Office - advanced
Artistics skills Strong character, creative spirit
Other skills Overtime avaibility
Drivind licence B category
Additional information References: prof.univ.dr.Neamțu Mircea – FEFSM Dean prof.univ.dr. Moldovan Elena – Departament of Motric Performance Director
31.08.2015