y 1 Aii'U&iuüUiBraşovu, piaţa mare Hr. 30.

Scrisori nefrancate n u se prim«so.—M anuscripte n u 8e retrimetü.

IKSERATE se p rim esc la Adm i- •Istraţfune în Brasovü şi la ur- mătirele Birouri de a n u n o iu rl:

! ln Viena: M. Dukea, Heinrtch I Schieb, Rudolf Moşie, A. Oppeliks ! Nachfolger; Anton Oppel k , J. DutiuMicrg, în B u d a p e s ta : A. V.

i Otliberger, Eckxteiu Bum u t ; în BucurescI: Agencr- ‘iaiw , Suc-

j cumle de Roum -n ie ; în H am ­burg: Karolyt & Liebnumn.

j Preţuia In s e rţ iu n ilo r u : o se riă j(t»rmond pe o colână 6 cr. şi 190 cr. tim bru p en tru o pnbli- : care. Publicări m ai de3e după j tarifă şi învoială.

Reclame pe pagina a 8-a o ieriă 10 cr. s^u 30 bani.

f ^ T T - r - K / r - f r - F a T T 3 3 3 3 r 3 T X I s - £ I 3 S n E : c : J L I V )

IlOliUa AUOllU UUiaUiiU»Pe un anii 12 fi., pe ştioi; ’- " r î 6 fl., pe tre i lun i 3 fl. N -rii de Duminecă 2 11. pe anu.

Pentm România şi străinătate:Pe u n i anii 40 franol, pe Ş^se luni 20 fr., pe tre i lun i 10 fr. N-rii de D um ineci 8 franol.

Se prenum âră la t6 te oficiale poştale din în tru şi din afară

• şi la dd. co lecto ri.

Âtenamsatull wtn Braşovăa adm inistraţiuno, p ia ţa m are. Târgul® Inului N r. SO e tag tu ’.n I .j pe unii and 10 fl., pe râs* luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu duauiu în casă: Pe unu ană 12 fl., pe 6 luni 6 po tre i luni 3 fl. Unfi asem plarti 5 cr. v. a. sâu 15 bani. AtAtu abonam en­te le c ă tă şi iaserţiun ile sun tu

a se p lăti înain te .

'Nr. 90.— AmslU LVII. BraşovtL, Sâmbătă-Dminecâ, 23 Aprilie (5 Mai) 1894.

Din c.insa sfintei sărbători de mâne, dia- I ralA eu ra apáré până Luni sóra.

In ajunult nouăloru lupte.Braşovfl, 22 Aprilie r.

Ne aflăm îl în ajunulă unoră t ile critice şi însemnate în vieţa n6stră

Inaţională şi bisericesca. De-o parte marele procesu intentată în contra

| întregului comitetu alii partidei n6s- tre naţionale, care se va începe la Cluşiu Lunia viitore, în 7 Maiu st. n., de altă parte faimosa întrebare a întroducerei căsătoriei civile obli- găt6re, asupra căreia se va începe desbnterea în camera magnaţiloră totu Luni, în 7 Maiu. ţine în încor­dare mare atenţiunea Româniioru, ca şi a celorlalte popore şi confe­siuni conloeuitore.

Suntemă aşa-deră puşi la mare încercare. Duşmanii de vecuri ai nemului românescă dintre Tisa şi Carpaţî şî-au împlântată securea în marele stejarii ala naţiunei nostre, pe care voru se-lu răstorn e la pă- mentu. Şî-au uitată însă aceşti duş­mani, că alte venturî, alţi viscoli, alte furtuni au trecută veciiri întregi peste capulu acestui falnicii stejaru alu Românismului şi nu l’au răstur­nată ; nu l’au răsturnată nici straj-

f mcerkr k>vituri mimice, rrici asprimea' timpului şi nici vechimea aniloru. Nu l’au resturnatu şi nu-lă voru răs­turna nici în viitoru, căci precum arborele sburătoritu de pietriiseîm - puternicesce şi-şi îmulţesce puterea de rodire, aşa nemulu românescă dintre Tisa şi Carpatî uni-se-va în în faţa contrarului, întări-şî-va legă­turile între sine şi va trece biruitorii printre nemilosele sburătorirî ale vrăjmaşiloru noştri, precum a trecutu prin multe altele mai mari şi mai turbate decâtă acestea.

Procesulă urejită în potriva co­mitetului partidei n6stre naţionale este o batjocură a timpului înaintată

de ac|î, avécului luminată şi liberalü, este o vătămare, pe care o simte flă- care Românii.

Dér şi aici avemu isvorulii nos­tru bogatu de mângâiere şi de în­sufleţire. Consciinţa de sine şi mân­dria naţională, de care suntă străbă­tute astăcji tóté inimile românesc!, dela vlădică şi pănă la opincă, este acelü nesecată isvoră de îmbărbă­tare şi însufleţire, care ne asigură isbénda luptei nóstre şi ne profe- ţesce cu voce tare viitorulă măreţă ală poporului română dintre Tisa şi Carpaţî. Numérósele dovecji de alipire faţă de bărbaţii noştri luptă­tori, urările ce li-se facă aeji acusa- ţiloru în călătoria loră spre Cluşiu, viulă interesă ce se arată ín tóté straturile poporului nostru dela sate, ca şi dela oraşe, faţă de luptele nós­tre naţionale, suntă totă atâtea do- vecjî strălucite, că cu câtă mai multă se íncércá contrarii noştri de-a înă­duşi şi împedeca deşteptarea cons- ciinţei naţionale în poporulă româ- nescă, cu atâtă mai multă acésta consciinţa ia aventă şi prinde rădă­cini în tóté ini mele.

Inse nici sórtea, ce o va avé în camera magnaţiloră cunoscutulă proiectă de lege privitoră la intro­ducerea căsetoriei civile obligătore, Vfâfe 'Se né ’descurajeze intru nimică. Se póte, că în camera magnaţiloră proiectulă nu va fi aşa uşoră vo- tatu, ca în camera deputaţilor. Acésta o simtă şi mamelucii guvernului, cari ţîţăe de frică văcţendă marile pregătiri, ce se facă între fruntaşii bisericei catolice, cari mână în mână cu o însemnată parte a boerimei unguresci au se desfăşure în camera magnaţiloră o luptă câtă se póte de energică şi hotărîtă în contra întro­ducerei căsetoriei civile obligătore. Sfîrşitulu acestei lupte nu se póte prevedé. Ori cum ar fi înse, noue ne rămâne mulţumirea de-a sci, că ni-amă arătată pe iaţă indignaţiunea nós-

tră şi ni-amă făcută datorinţa. Fraţii noştri dela A radu, prin marea adu­nare, ce au ţinut’o eri şi la care au luaţii parte peste cţece mii de cetăţeni români, au încununată în modulă celă mai demnă numerosele ndstre adunări de protestare din anulă tre­cută, în cari toţi ca unulă ni-amă ridicată glasulă şi amă dată dovec|î de nemulţumirea n6stră faţă cu pro­iectele bisericesc! politice ale guver­nului.

Mai rămâne acum, ca Arcliie- reii bisericei nostre de ambele con­fesiuni se-şi facă şi din a loră parte datoria în camera magnaţiloră, se-şî ridice acolo glasulă în potriva nou­lui proiectă de lege şi să protesteze în numele credincioşiloră români. Nu ne îndoimă, că archiereii biseri­cei nostre românesc! voră şi profita de ocasiune pentru de a da o nouă probă în faţa contrariloră noştri, că una suntă cu noi, uniţi suntă cu poporulă în cugete şi simţăminte şi nu esistă în sinul ii naţiunei române dintre Tisa şi Carpaţî acea ruptură şi separaţismă, de care atâtă de multă le place se vorbescă contra­riloră noştri.

Orî-carî ar fi aşa-deră eveni­mentele, ce le va aduce cjiua. de 7 Maiu şi cjiiele următore, pe noi ele nu ne voră descuraja. Unirea dintre fraţi şi trezvia consciintei na­ţionale din sînulă poporului nostru ne ofere chezeşia cea mai puternică pentru viitorea isbendă a causei nostre drepte, a căreia dobendire este aternăt6re mai pre susă de tote de hotărîrea nostră şi statornicia în luptă.

Dum neieu s’ajute!

Din B ucovina.Fraţii noştrii din Bucovina ţină

şi ei să manifesteze în contra mon­struosului procesă ală Memorandu­

lui, căci interesele Româniloru din Transilvania suntă şi ale loru. Eată apelulă publicată în fruntea 4iaru* lui „Gazeta Bucovineiu, şi pentru care numărul 51 al acestui cjiar a fost confiscată:

Frai Horii Români!

Românii din ArdealG şi Ungaria s’au plânsQ la prea bănuia nostru împ6ratQ prin unQ meraorandâ pentru persecutările şi ne- dreptăţirile, ce le facQ Ungurii. In urma plângerii acesteia cătră prea bunulti nos­tru împgratQ, Ungurii au intentatei comite­tului Roinânilorti uuft procesG, care se va pertracta la Cluşiu în 7 Maiu st. n Fiindft noi cu ei de ună sânge şi de unfi neamâ, interesele naţionale ale lorfi suntQ şi ale nostre. Pe lângă acestea văqjeudQ ce pri­mejdia aduce statului austro-ungarQ lupta crâncenă înscenată în contra naţionalităţi- lord nemaghiare din Transilvania, Societa­tea politică Concordia, află de bine, spre a esprima simţămintele de solidaritate a Românilorâ din întrega Bucovina, a reco­manda următorele:

1. Ca în Dumineca Tomei să se ţină în fiă-care comună românsscă o doxologiă cu rugăciunea: „Dumnecieu să ajute d rep ­tăţii !u

2. Ca din fiă care comună să se tri­mită o telegramă cu următorul ii înţe­leşii :

D-hn Dr. Ioanii Hat iuSibiiu.

Strada Măcdariloru Nr. 5.

Românii din comuna.............. dorescQdin incidentalii pertractării procesului Me­morandului din 7 Maiu c. n. fraţilord Ro­mâni de sub corona Ungariei, bărbăţiă, cu- ragiu şi statornicia. „Dumne4eu să ajute dreptăţii“.

Vă rugămQ a ne însciinţa prin tele­grafii despre ţinerea doxologiei şi expedia- rea telegramei susti menţionate.

3. In 7 Maiu c. n. se va ţinea în C er­năuţi o adunare generală extra-ordinară în sala Societăţii de tiră (grădina publică) la

FOILETONULU ,GAZ. TRANS.“

T o rce to rea să r a c ă .În trun ii satu trăia odată o fată or­

fană, fără tată, fără mamă, săracă fără pică de avere. Da trăia numai din torsG. p i dec]i torcea şi ţesea câte o bucată de pânză, pe care apoi o vindea bogaţilorti din satii pe bucate şi pe ce-i trebuia. In tr’o nopte s’a întemplatâ, că nu a putută durmi de locii. Şi cum lucia luna frumosa pe feres- tră în chilia ei, a vădută întrândft doi pa- iangenl, cari s?au apropiata de pânza ei ju- decându-o din tote părţile. Apoi vorbinda cu glasa de oma a disa paianginula cela alba cătră soru-sa ceanegră: De m’ar lăsa fetiţa ast săracă, eu îndată i-aşa ţese o pânză de aura.

După aceea a disa paianginula cela negru : Şi de m:ar lăsa pe mine, eu numai deeâta i-aşa ţese o pânză de arginta. Pa­ianginula cela alba i-a răspunsa la acesta: Ce folosa ar şi avea ea de pânza de aura si de arginta, densa totuşi numai o-ar vin­de şi decă fratele nostru pricoliciula ar ve­dea-o, ar arde pe săraca fetiţă. F etiţa a audita vorbele paiangeniloru şi a respunsu: Ţese ţi-mi, numai, decă voiţi, pânză de aurii

şi arginta, fratele vostru nu are să mă vadă, când oi vinde-o.

— E bine, a răspunsa paianginula cela negru, décá tu voescl, noi îţi voma ţese în fiă-care nópte câte-o pânză de aura şi una de argintu.

După aceea srau pusa la stative pa­ianginula cela negru şi au începută a ţese cu sîrguinţă. Şi-au tiasa din pântece fire de arginta, şi îndată fu gata o bună bu­cată de pânză de arginta. După ce s'a os­tenita acesta, a venita paianginula cela alba, şi-a trasa din pântece fire de a u ra ; a torsa şi a ţesuta cu sîrguinţă, pănă a că- cjuta înaintea lui pe páménta o bună bu­cată de pânză de aurii. După aceea s'a sculată şi au disa cătră fetiţa cea săracă: Décá-i vinde tu pânzele aceste, se nu spui nimenui cine ţi le-a făcuta; apoi sJa dusa.

In cjiua următore s’a dusa fetiţa în oraşa, unde a vénduta pânzele la omeni bogaţi, că săracii nici atunci nu aveau pe ce lua pânze de aura şi de argintu. Dér ori-ce orna o întelnia şi-i vedea pânzele o întreba : Cine a ţesută mâudreniile astea de pânze ? E r ea le respm idea: Eu le-am ţe­suta ! Pentru pânzele acelea căpăta ea bani mulţi si merse acasă încărcată de mâncări

bune şi de haine scumpe. Noptea er îi ve­niră paianginii şi ţesură pânze lungi şi fru- mose de aura şi de arginta, care fetiţa er le-a venduta la oraşa pe bani mulţi. Şi lu- crula acesta se întemplâ în fiă-care nopte şi fetiţa s’a făcuta aşa de bogată, în câta cei mai avuţi şi mai frumoşi feciori o pe- ţiau să o ia de muiere. Totuşi fetiţa a ră­masa în bordeiulă ei, nu se putea hotărî a-se despărţi de ela.

Odată însă s’a întemplata, că eră s’a dusa ea la oraşa, unde voia să vendă două bucăţi de pânză, una de aura si alta de arginta. Pe cale a întelnit’o una moşnega, care a întrebat’o : Unde mergi tu ? Ea-i răspunse, că merge la oraşa să vendă pân­ză de aura şi de arginta. E r moşnegula îi dise : Haid’ pănă la mine acasă, că ţi-o cumpăr eu, nu mai bate calea păn’ la oraşu. Der unde şedi? îla întreba fetiţa. Hai numai cu mine, răspunse streinula, că mintenî suntema la casa mea.

Şi s’au dusa pănă în pădure, er acolo au în trata amendoi în tr’o pesceră, unde strei­nula a legata ţepărm pe fetiţa, apoi a aprinsa una foca sdravena şi a disa cătră fetiţă : Să scii, că eu îsa pricoliciula si pe tine te voiu a rd e !

Fetiţa au4enda vorbele aceste s’a spăi- m éntata grozava şi a prinsa a plânge şi a se văeta.

Nu sciu spusu-v’am fosta, că fetiţa avea una câne, care umbla to ta cu e a ; acum încă era cu ea în pescere şi văcjendu-o cum plânge şi cum se dăolesce, eşi frumu- şela din pescere şi to ta în tr’o fugă s’a dusă pănă afară din pădure, unde în tr’o livadă frumosă erau câţi-va omeni la cosă. Aci atâta a lătrata cânele şi atâta s’a schieu- natü, pănă s’au luata omenii după ela, că nu-la mai puteau aucji. Acum cânele o lua în fugă cătră pesceră şi omenii to ta după ela pănă au ajunsa to ţi în pesceră, unde priculiciula chiar voia să ardă pe biata fe­tiţă. Dér priculiciula, când a văduta, că în tră la ela atâţia ómeni cu cóse de a umării s’a făcuta frate cu drumulü, ér ómenii deslegară pe fetiţă şi o sloboziră să mér- gă la ea acasă. Drepta, că de atunci pa- iangenii nu mai veniră la ea să-i torcă şi să-i ţesă, dér nici lipsă nu mai avea de ei, că s'a m ăritata după una feciora sdravăna şi bogata şi a, tră ita cu elü multe dile bune; ba de n*a murită şi astăcji trăesce cu ela cu tota.

Trad, de I. P. R eteganu.

mulü şi la simţuld D-vóstré naţionalii de-a participa la acâstă adunare.

Ospeţii suntü bineveniţi.

Cernâaţt, 26 Aprilie 1894.

Pentru com itetü:

Dr. lan cu cav. de Zotta,preşedinte.

loanu Popovicî, C. Stefanovici.vicf-preşedinte. secretarii.

CRONICA POLITICĂ— (22) A prilii.

Fraţii noştri din România au aran- giată, din incidentulü procesului pentru Memorandű, numéróse adunări de protes­tare în difente oraşe ale téréi. Intre altele ni-se scrie din Rîmniculn sărată, că acolo adunarea, ce s’a ţinuta la 1 Maiu n. c., a fostű forte im posantă; întregă oraşula a luatü parte şi casele de pe tóté stradele erau împodobite cu stindarde naţionale. S’a adresată o telegramă Maiestăţii Sale R e­gelui C arolül, în care i-se atrage atenţiunea asupra celorü ce se petrecü ac}î cu Ro­mânii de sub stăpânirea ungurâscă. Tele­grama a fostü subscrisă de vre-o 150 ce­tăţeni fi’untaşî din Rímniculü săraţii, în frunte cu d-lü Iosifă Th. Oroveanu, loanü Mihăescu etc. Altă telegramă, subscrisă de aceiaşi cetăţeni, a foştii adresată d-nului Dr. Rediu în Sibiiu. Telegrama adresată d-lui Dr. Raţiu era acésta:

,Causa Vostră este a întregului neamă „românescă. Snutemă alături cu voi în cu­g e t e şi în simţiri. Ou Dumnezeu înainte „Triumfulă va fi ală Vostru“.

Acestă nevinovată telegram ă însă, după cum ni-se scrie, n ’a pututü ajunge la des­tinaţia, deórece autorităţile ungureşti la, po­runca ministrului au confiscată telegrama,

Cele mai mari adunări de protestare însă se vorü ţine Dumineca viitóre la Bu- curescl şi Iaşi. Tóté secţiunile Ligei şi tóté societăţile din ţeră vorti trimite delegaţi la aceste adunări, cart prom ită a fi din cele mai impunétóre.

*

După cum se scie, ministrulü de in­terne în tr’o vorbire a sa în camera depu- taţiloră a hotSrîtă cifra de 800,00 fl. pen­tru purtarea matriculeloru După uuü plană alü ministerului de interne, s’au pre- cisatü acuma definitivii sumele, ce vorü fi de lipsă pentru acestü seopö, adecă: ono­rară pentru atarl purtători de matricule de statü, cari ocupă şi alte oficii 180.000 fl.; onorară pentru aceia, cari nu ocupă alte oficii 127.000 fl. Le fă pentru purtători de matricule numiţi directü, unde nu potă fi încredinţaţi cu purtarea de matricule nioî persóne oficióse, nici alte persóne,110.000 fl.; léfU pentru purtători de inatri-

- ■ :______ 1.. 'ÜJ.....■■■■-—

Poesii poporale.Frunzuliţă de susaiu Tu Măruţ'o bărbată n’ai Dér guriţa cui s’o dai?Dă-mi-o mie Cu chirie,Până la sfântă Mărie,Pân’ s’or cóce pomii ’n vie.Ecă pomii, că s’au coptă Struguri via a făcută,Suntü sătulă de sărută.

*

Aseră când însera,Ună cocoşă negru cânta,Badea calu-şi înfrîna.— Ce ’nfrînec|I bade calulă Că cu min’ nu mai treci délulü, Tocmai délulü de l’ai trece Cu min’ nu ţi-i mai petrece,Chiar dólulü de l’ai sui,Cu min’ nu li'i coborî.

*

Du-te doră,Păn’ e norü,

Că décá s’a ’nsenina Mai departe te-oiu mâna,La badea, unde-o ara.Du-te doră cu carele

singuratice oficii de matricule îiOCr.uuo n. Plata inspectorilorü de matricule 60.000 fl. Totă la olaltă 787.000 fl.

»

ţMarulă sêrbescü „Branik“ publică cu litere grôse numele aceloră deputaţi sêrbï, cari au votată pentru proiectele bisericesci- politice ale guvernului: Baronulă Nicolici Fedor (Chichiuda mare), Yasile Popovici (Beşka), l<3nă Stajevici (Măhacl), Petru Luppa (St. Andrei), Ştefană Ioanovici (Uz- din), Iônü Ioanovici şi Zako Milan (Tschab- lanski). Apoi cjice numita foiă : „Tu na­ţiune ! îns0mnă-ţî bine numele lorii şi în­vaţă a i cunosce. ca şi copii tei së scie despre ei. şi së înveţe cum trebue să fiă Sêrbii ortodocşi. Dea Dumnedeu, ca na­ţiunea sêrbéscà së nu mai producă pe pă- mentă astfelă de Sêrbï!“

M eetingulu din Aradu. ,(Telegramă part, a „Gas. Trans.u)

Aradu. 3 Maiu. *) Meetingulu politico-bisericeseu alu Românii oră, care a fostu întâiu opritti de poliţia locală, s’a concesii după aceea de ministeru, înse numai pentru Ara- danT. Meetingulu s’a tinutu astăc}! în liberii pe piaţa TokOly, fiindu de faţă peste 10,000 de omeni cu ospeţî cu totu. Preşedintele adunărei a foştii Dr. Lazaru Petco. Au vorbiţii: Moi se Bocşianu, Dr. Georgiu Popa şi Yasile Mangra. Telegrame nenume- rate au sositu din tote părţile. La acestă mare adunare românescă au luata parte si Serbî. Advocatulu serbii Dr. Gavrila încă a fostu presentu. S’au datvi espresiuni puternice în- fraţirei.

Teleir. jart. a „Gaz. Trans."iibău, B Maia.*) Poporula şi in­

teligenţa română din Sëlagiu a, în- timpinatü pe George Popü de BăsescÎ, cu ocasiunea plecarei sale la Cluşiu, pretutindeni eu eMmiasmă şi cu lacrimi în ochi. Unu adeveratîi mersii trium­falii a foştii căletoria lui pană la gara din Jibău. Urări însufleţite pentru învingerea dreptăţii.

S C m S L E O I L ’E Î .23 Aprilie

Plecarea la Cluşiu. Astăcjl au ple­cată la Cluşiu membrii Comitetului parti­dei nostre naţionale pentru de a fi de faţă, ca acusaţi, în procesulu Memorandului. După

*) Telegramele aestea le-amüprimitü numai sér a târdiu după încheiarea foii.

N’aştepta căruţele, Căruţele-s0 mititele,N’o să ’ncapi dorule ’n ele.

*

Fóe verde de sibiică Când petrecă la ibovnică Nici de dracu nu mi-e frică, Nici de lupi că m’or mânca, Nici de câni că m’or muşca, Şâpte garduri sară de-odat&,Nici ună câne nu mő latră.

îfe

Fóe verde ruptă ’n cinci, Plinü e codru de vonicl La totă fagulă patru, cinci. Dér la fagulă de devale, Zace-ună bădiţă de lingóre Cu mândruţa la picióre.— Zaci bădiţă, ori te scolă, Ori mai dă-mî şi mie bolă, Să bolescă boia cu tine,Sé nu cjicî mâne, poimâne, Că ţi-i bóla dela mine.Bóla-i dela Dumnerfeu,Nu ţi-am pricinit’o eu.

*

Fóe verde de săcarft Badea-i mániosü de-aseră Că ce n’am eşită afară,

^UUIU 1X1 u d ifiu iza iUi'u api ü uiumul uufâcută însufleţite ovaţinnî din partea popo­rului, care pe la gări şi în percursulă liniei ferate i-a îutimpinatu cu căldură şi cu en- tusiaste urări de „sé trăescă!“ şi „Dum­nezeu sö ajute d rep tăţii!“ — Totă astăzi, cu trenulă accelerată, a plecată la Oluşiu şi directorulü fóiei nóstre, d-lü Dr. Aurd Mureşianu, însoţiţii de d-lü advocată Simconü Damianű.

— o —„Tristă situaţiune.“ Sub acestü titlu

fóia kossuthistă „Magyarország“, ce ne so- sescé astă-sără, publică ună vehementă ar- ticulü de fondă, în oare f}ice, că numai din comitatulă Sibiiului se pregătescă să mârgă la Cluşiu ca la 7000 de Valahi pentru a lua parte la procesulă Memorandului. Pro- v0că pe guvernă se împedece acestă adu­nare de „Valahi“ la Cluşiu şi să nu aştepte, ca „baionetele să facă ordine.“

— o —Descoperirea unui castru rom ami îu

ţe ra Bursei. D-lü Gr. G. Tocilescu, cunos- cutulă archeologă şi epigrafü románü, în voiajulü său fácutü de .sărbătorile Pascilorü în Transilvania, cu scopü de a studia limi­tele romane alutane, s’a opritü câteva dile în BraşovO, unde aşteptândfl pe geueralulü prusianü de Sarwcy, a cercetatü mai multe lucruri de im portanţă istorică şi între altele a aflată, că pe hotarulă Râşnovului se vede urma unei zidiri antice, despre care omenii nu-şl potă da semă. MercurI, în 2 Maiu, după ce a sosită num itulü generală şi d-lü inginerü Polonic, au mersü împreună cu aceşti domni şi cu d-lă profesoră loanu So- caciu, la Râşnovă, şi pe hotarulă acestei co­mune în partea despre méc^á nópte, la dis­tanţă de vr’o 2 chilm. dela Râşnovă, aprópe de Bârsă, a constatată urma unui castru ro­mană în loculă numită de locuitorii din Râşnovă „Erdenburg.“ Acéstá descoperire este de importanţă istorică deosebită, decă avemă în vedere, că pănă acuma nu s’a găsită nici o urmă romană în ţera Bârsei.

— o —România contra alcoolului (vinarsulu).

S’a trimesă tuturora domniloră prefecţi din România o circulară iscălită de d-nii Las- cavă Catargiu şi d-r Felix, cu .privire la combaterea alcoolismului din comunele ru ­rale. Printre alte disposiţiuni circulara con­ţine urm ătorele: Domnii prefecţi suntü o- bligaţl se escludă din consumaţie rachiulü făcuta din spirtü brutü şi nerafinatü. Sé intervie pe lângă consiliele comunale, ca să reguleze poliţia cârciumeloră. Să ia dis­posiţiuni, ca câreiumele din sate să se închidă de vreme sera; să nu permită jocuri de no- rocă îu cârciumi. Să nu permită cârciuma- rilorü să-şi deschidă cârciumele în filele de Dumineci şi sărbători pe timpulü oficiă- rei serviciului divinü. Sé opréscá pe cârciu- mari să venc^ă rachiu pe amanetü. — Aceste

N’am eşită, că n’am putută,M’o pusii maica la cernută,Şi mi-a (iată o sîtă desă,Să nu pota eşi de-acasă,Eu am luată una mai rară Şi am eşită păn’afară.Când era să-mi stempără doru,M’a chemată s’aprindă cuptoru,Când era la sărutatăM’a chemată la frăm ântată,Nu ţi-a fostă maică p ă c a tă !

S. Puşcăria.

Negrulu ca meşteşugaru.Pote fi în trebuinţată negrulă ca meş-

teşugară? Negrulă, care era în sclăvie îna­inte de adoptaţiunea constituţiei federale, socotesce scăparea sa, ca resultatulă celui mai mare răsboiă din timpurile nostre. In sta­tele din sudă, înaintea luării armelorn, era ună mare numără de meşteşugari negrii; ei erau ferarl îndemânate oi, căruţaşi, lem­nari, zidari, zugravi, şi cismarl. Negrulă fiindă, după propria lorii espresie, „ună li­bertină“, renunţa cu greu la ideea, cft me- eria era ună nou felă de sclăviă penti-u

mai mulţi ani.

m n x iw.use popiuaţiuuei ruraie.— o —

Defraudare. Cassierulü societăţii de navigaţiune pe Dunăre din Budapesta, cu numele Kalina Ferencz, a pusQ la busunarti 8000 fl. de ai societăţii şi a tulit’o Mariséra spre Viena, împreună cu soţia sa. Pftni acum autorităţile n’au putută da de urma „patriotului“.

— o —Manevre m ari de toninâ se vorü ţin0

în anulă acesta între Vaţă şi Loşonţă. Puno- tulă centrală între aceste oraşe este oraşuld B.-Gyarmat. Inginerii militari deja an în­cepută a lua desemne de terenii. Majesta* tea Sa va locui în timpulă manevrelorü în casa comitatului, ér archiducele Albrecht în casarma de honvedl.

— o -

Jidan ii şi anarchistii. pilele aceste a avută locă o interesantă desbatere îa ca­mera francesă. Deputatulă socialistü Jau­rès şi-a desvoltată interpelarea sa asupra subvenţiiloră, pe cari le primescă anarchiş- tii dela Jidani şi în speciala dela Rotschild. Revelaţiunile făcute de Jaurès şi dovecjile aduse cum anarchiştii primescă bani dela Jidani au făcută o mare impresiă. S’a constatată şi de astădată, că Jidanii nu dau înapoi nici dela ună mijloca, care le servesce pentru a désorganisa societatea şi pentru a-şi apăra scumpa piele.

— o —Cultura tu tunului în Bulgaria. Agri­

cultorii din Bulgaria se dau to tă mai multü la cultura tutunului, fiind-că acésta se plă- tesce mai bine decâtă aceea a grâului şi a viţei. După ultimele date statistice, stabi­lite în anulă 1891, Bulgaria a produsă 2.214.051 kilogr. de tutună cu 97.166 ki- logr. mai multă decâtă anulă 1890. Din a- céstâ cantitate 1.670.843 kilogr. s’au pre­lucrată în cele 95 de fabrici existente de cătră aproximativă 1600 lucrători, ér 214.133 kilogr. s’au exportata brută şi în stare lucrată.

— o —

Tutuiiulú In Italia. Consiimaţiunea tutunului în Italia, pe anulă 1893, a fostü de 17,186.661 chilgr. In anulă 1876 ea se ridicase la 16,978.;i52 ohlgr. Esistă déro augmentaţiune de 108,200 chlgr. pe anulö 1877. Acestă consumaţiune tradusă în ci­fre coră*punde la o încassare de 135,280.160 franci. Numita cifră represintă dér o aug­mentare de 5,798.546 franci pe anulă 1893.

— o —

Slavii diu America. In tre Slavii din America, mai alesă între Slovaci şij între Ruşii galiţianl, se lăţesce forte multă or­todoxia. Numai de curândă au trecută la ortodoxismă 700 de persóne în Pittsbourg şi 600 în W ilkesbar.

Negrii au construita unu mare nu­m ără de poduri, cari trecă peste diversele cursuri de apă în Mississipi. In cele mai multe state din Sudă, nu era lucru rarii să vetji lucrători albi şi negrii lucrândă în aceleaşi ateliere şi la aceleaşi construcţiunl. Albii nu s’au opusă nici odată de a lucra împreună cu negrii. Din contra, locuitorii stateloră de Sudă, cunoscendă calităţile loră, le dedeau ocupaţiuni egale cu acelea ale albiloră.

E forte naturală ca negrulă să fiă obiectulă îngrijirei acelora, cari au contri­buită la emancipaţiunea sa, ca şi ală ace­lora, cari au fostă stăpânii loră şi trăescă cu ei. Liberarea recentă a negriloră le-a aprinsă desgustulă pentru meserie, uitândă că prin restrângerea libertăţii loră pentru câţl-va ani, li se va desvolta talentulă, de- venindă ast-felă ună lucrătoră de valore. In tote oraşele din Sudulă Arnericei, ne­grulă a fostă dată pentru lucrări, der ei înaintau cu greu din causa disgu«tului ce simţiau. Pentru ca elă să devină bună lu­crătorii , trebue să ’i se dea mai înteiii instrucţia necesară. Pen tru acestă scopii locuitorii Statului Mississipi şi-au dată tote silinţele să-I cultive fără nici o cheltuială. S tatulă contribue cu mulţi bani la crearea

Nr. 9 0 -1 8 9 4 . GAZETA TRANSILVANIEI. Pagna 3.

Hotărîrile Curieiîn procesuln Memorand ului.

In urma cereri loră de utilitate înaintate de membrii comitetului par­tidului naţionalii în contra liotărîri- lorii aduse de tribunalulü reg. din Cluşiu în causa p r o c e s u lu i M e- m o r a n d u lu i, Curia reg. în şedin­ţele sale dela 19 şi 20 Martie n. a adusü în acéstá afacere urmátórea:

H o tă iîr e .Punctulă primü alü cererii de nuli­

tate a lui Dr. Ioanu. Nichita se respinge, punctulü alü doilea însă se admite, partea, privi tőre la acusată a hotărîrii de sub n r. 8804/93 se nulifică, şi în urma acesta -se sistézá procedura mai departe în contrasa..

Celelalte cereri de nulitate îndreptate în contra hotărîrii tribunalului de -sub nr. 8640/93 şi cele deliberate împreună cu acésta, precum şi în contra hotărîrii de sub nr. 238/94 se resp ingă ; ér cererile de nu­litate în contra hotărîriloră tribunalului de sub nrii 8716, 8814, 8699 şi 8706 din 1893 se respingü.

M o tiv e .I. Cu privire la Dr. Ioanu Ni chita:

]. Stabilirea faptului, că óre învolvă în sine fapta acusaţiloră crima, ce li-se atribue? aparţine exclusivă în sfera de ac­tiv itate a curţii eu ju ra ţi şi în casulü de faţă — celü puţină în urma nexului — competenţei curţii eu ju ra ţi din C luşiu; de aceea a şi trebuită să se respingă punctulă prim ă ală cererii de nulitate a acestui acusată:

2. In tr’aceea acestă acusată susţine în fasiunea sa de sub Nr.. prot. 190, că alegerea sa în com itetulă de '25, alegere făcută fără de scirea lu i , n ’a prim it’o, acéstá hotărîre a sa a adus’o în tirnpă de 48 óre la cunoscinţa presidentului comite­tului, comitetulă a şi .acceptat’o şi prin ur­mare nici n’a fostă membru ală acelui co- m itetă, la şedinţele aceluia nu a fostă che- matü, la acelea n’a luatü parte şi n ’a con­lucrată cu nimică la compunerea şi răs­pândirea M emorandului, şi acéstá afirmare a sa pare a o confirma acea împrejurare, că cu to tă alegerea sa, dovedită sub nr.. prot. 187, nu figurává între membrii şi răs- pânditorii ară taţi de Eugenă Brote sub numărulă prot. 3 ; alte îm prejurări agrava- tóre însă nu s’au ivită peste to tă în contra sa, prin urmare nu se póte susţine nici acésta, că acestă acusată ar fi comisă vre-o faptă ce ar aparţine delicteloră circumscrise în §-ii 171 şi 173 ai cod. p., séu décá ar fi comisă atarl fapte pe teritorulă ce cade sub obligamentulă regulamentului de pressă nr. 1498/71 cu ună ană, ér pe teritorulă obligămentului art. X V III 1848 cu sése lunî mai nainte de ascultarea ordinată în2 Octomvre 1893, din causa expirării ter-

unui colegiu pentru (construcţia trăsuriloră, lemnărie, fierărie şi alte ramuri, care au celă mai mare succesă pe lângă elevi.

Negrulă are f orte m ultă talentulă imi- ta ţiu n il; elă e forte supărăciosă şi capa­bilă atunci de orl-ce escese. Americanulă, care cunosce istoria ţării sale n’ar trebui să uite, că W ashington dedea cea mai mare însem nătate acestei cestiunl psihologice pri- vind’o ca basă fundamentală a instituţiu- niloră Stateioră-Unite.

In sudă se vede în fiă-care (li pute­rea im itativă a n eg rilo ră : femeia ’şl însu- şesce cu înlesnire modele dameloră mari ale societăţii; unele chiar suntă cusătorese forte bune. Inimiciţia ce arată lucrătorulă albă în Nordă contra lucrătorului negru de la Sudă, împiedecă pe acestă din urmă de a cunósce bine meseria, pe care nu o póte învăţa în oraşele din Nordă şi Vestă. Totă nom adă ca şi lucrătorulă albă, negrulă nu ’şl póte esercita meseria de câtă în pro- priulă său stată. Încă mai multă, modulă său e economică de a trăi, clima întări- tóre care’I permite de a se mulţumi cu ună adăpostă destulă de simplu, preocu- paţiunile electorale politice, to tu lă în tr’ună cuventă tinde a depărta spiritulă negrului de scopulă fixă ală ocupaţiunei, afară de

mimului hotărîtă pentru atarl delicte prin §-ul 45 ală regulamentului citată, respec­tive prin §-ulă 28 ală articolului de lege mai susă am intită, nu se pote pedepsi.

Din care causă partea referitore la acestă acusată, din hotărîrea nr. 8304/93 a tribunalului regescă, este a se nimici.

11. Cu privire la Dr. Ioanu Batiu.

3. Decisiunea sub nr. 8640/1893 ne- fiindă hotărîtore asupra procesului în sen­sulă §-lui 89 din regulamentulă de afacere, forma aceleia nu pote fi atacată.

4. Legalitatea regulamenteloră de pressă pusă în vigore pe teritoriulă ju ­riului de pressă ală Cluşiului — nu pote fi trasă la îndoială ; pentru că acelea au fostă aduse din partea miniştriloră de re- sortă (de justiţie şi interne) în cadrultt re­sortului loră şi în urma plenipotenţei in­dicate în acelea.

5. Nu se pote primi nici scusa scosă din dreptulă petiţionării, pentru-că actisa nu s’a in ten tată din causa petiţionării, ci din causă că s’a comisă delictulă de agi­tare circumscrisă în §-ii 171 şi 173 ai co­dului penală prin răspândirea aceleia în formă de tipăritură, şi pentru-că şi drep­tu lă petiţionării nefiindă încă regulată în .modă legală, numai aşa se pote exercia, dacă nu lovesce în vre-o lege existentă.

6. îm prejurarea, că acusatorulă pu­blică nu a insinuată acusă în contra tutu- roră m embriloră conterenţei ţinute în dilele de 20 şi 21 Ianuarie 1892, nu pote servi de pedecă, ca acusatulă să nu fiă trasă la răspundere pentru fapta sa.

7. După-ce obiectulă acestei acuse nu este delictulă circumscrisă în §-ulă 24 ală regulamentului de pressă, precum acesta apare din punctulă 3 — nici pe basa acesta nu i-se pote ataca cerculă de ac­tivitate a juriului de pressă.

8. F iindă acusa îndreptată în contra delictului de agitare şi nu în contra exce­sului circumscrisă în §-ulă 24 ală regula­mentului de pressă — deliberarea cestiunii prejudiciale este cu to tu lă de prisosă.

9. După ce loculă principală de unde s’a răspândită concade cu loculă unde a apărută, «pe basa § 3 din procedura de presă, nu se pote provoca obiecţiune de competenţă. Că fapta acusatului cuprinde în sine delictulă insinuată, se ţine de cer- •eulă de aotiaitate ală juriului de presă.

10. a) Hegulele procedurii de presă în tr’adevără nu oferă ceva deosebită oca- siune spre .a putea însinua cerere de pres­c rie re ; după ce însă eventuala prescriere în întrega decurgere a acestei procedere este de a -se observa din oficiu, forte co­rec tă a purcesă tribunalulă regescă, când în cestiunea acesta a hotărîtă ex offo, şi încă în acelă sensă, că prescriere nu este la mijlocă, pentru-că răspândirea tipăriturii s’a începută numai in Iunie 1892 şi încă

lucrările agricole. In locă de a lăsa să con­tinue certele raseloră create pentru sclă- vie ună sfertă de secolă după nimicirea ei, to ţi omenii de stată ară trebui se se unéscá, pentru a ridica situaţia morală şi m aterială a vechiului sc lavü; acésta ar per­mite celă puţină să-şi caute o meserie in­dustrială. Desfiinţarea sclăviei a costată totuşi pe guvernă sute de mii de vieţi o- menesci şi bilióne de franci. Ast-felă cu greu se înţelege, cum se póte face că maxi­mum de libertate, care se întelnesce sub sőre, só aibă în guvernăm entă ast-felă de divergenţe pentru crescerea şi educaţiunea unei rase, pe care o privesce ca inferioră rasei anglo-saxone, séu rasei latine. A tre ­cută ună sfertă de secolă de la liberarea negrului şi totuşi politica americană pare, că se preocupă cu soluţiunea marei pro­bleme a înaintării morale şi materiale. De- părtendă tóté piedecilei, prejudecăţile şi réua voinţă, e sigură, că tinerii negrii voră puté deveni dibaci în diferite meserii. Ast- felă ei voră dobândi repede fericirea, şi res- pectulă de sine însu-şl.

nici dela acestă tirnpă n’a trecută ună ană pănă la ordinaţiunea dată în 18 Maiu 1893, de a asculta pe acusată ; acea împregiurare însă, că mai multe principii fundamentale din tipăritura acusată au fostă dem aim ul- te-orî esprimate fără involarea pedepsirii, nu-i asigurézá nepedepsirea acestei nouă tipărituri, şi nici începutuiă prescrierii nu se póte pune pe tim pă mai depărtată.

b) Scusa basată pe cercetabilitate nu­mai atunci are locă, décá este vorba de responsabilitate gradativă-, despre acesta dér în casulă de faţă cu a tâ tă mai puţină se póte vorbi, cu câtă cei interesaţi suntă în aceeaşi calitate învinuiţi.

11. L a tribunalele regesei în urmă § 92 ală regulamentului din afaceri penibile, numai pertractarea finală şi referada afa- ceriloră revidiate în sensulă art. V I . : 1883, este publică, celelalte tó té suntă de a se discuta în şedinţă închisă.

In faţă cu acestea a devenită datină, că numai în hotărîrile aduse sub controla publicităţii, se amintesce expresă caracte- rulă publică*

D upă ce însă decisiunea referitore la presenta cerere de nulitate era să se aducă în şedinţă înch isă : acestă caracteră ală şe­dinţei n’a fostă de lipsă să fiă accentuată expresă! Dér de altmintrelea accentuarea caracterului şedinţei nici nu formézá for­m alitate esenţială, nici nu stă în legătură cu cestiunea competenţei.

12. Obiecţiunea de interesare, nu se póte identifica eu obiecţiunea de compe­tenţă, şi pe lângă aceea faţă cu ju ra ţii nici nu e permisă eserciarea obiecţiunii de in­teresare, decâtă numai prin dreptulă de re- ieptare, ér faţă cu membrii tribunalului de presă, numai din motive legale şi nu sub masca obiecţiunii de competenţă, se póte esercia.

IU . Cu privire la George Popii de Başesci.

13. Amăsurată dateloră procedurii, răspândirea tipăriturii acusate, elementulă principală ală delictului, numai în luna lui Iunie 1892 s’a începută şi a durată celă pütinű pănă în tim pulă perchişiţiunii do­miciliare efectuite în 24 Decemvre a ace­luiaşi a n ă ; şi dela tim pulă acesta pănă la data de 18 Mai 1893 a ordinului de a fi ascultată acusatulă, nu s’a petrecută nici 6 luni, din care causă obiecţiunea prescrie­rii nu se póte lua în consideraţiune.

14. Cu deosebire nu se póte considera obiecţiunea de prescriere şi din motivulă, că aceea a fostă întreruptă nu numai prin insinuarea actului de acusă în sensulă §-lui 108, ci şi prin cercetarea ordinată în contra acusatului.

15. Că „obiecţiunea de com petenţă“ era de făcută în tim pulă cercetăriloră, în decisiunea insinuată nu se con ţine : aşadâră cererea de nulitate scósá din acesta % fără temeiu.

16. Este necorectă şi afirmarea aceea a acusatului, că competenţa este regulată prin locuinţa acusatului; pentru-că la aceea ca cinosură servesce loculă unde a fostă comisă delictulă şi cu deosebire — în ca­sulü acesta — dependenţa.

IV. Cu privire la Dimitrie Comşa şi V. la Dr. Daniilu Barcianu

17. După ce obiectulă acusei îlă for­mézá delictulă comisă prin răspândirea Me­morandului, ca tipăritură, şi ciscumscrisă prin §§ 171 şi 173 ai codului penală, şi nu excesulă indicată prin § 24 ală regulamen­tului de presă, cerculă de activitate ală ju ­riului de presă e fără índoélá.

VI. Cu privire la Niculae Cristea:

18. După ce cererea de nulitate şi po- siţia în procesă este identică cu a Drului Ionă E aţiu : motivele aduse sub 3 —12 sunt de a se aplica şi aici.

VII. Cu privire la lulîu Coroianu:19. Este de a se considera motivulă

de sub 17.VIII. Cu privire la Patriciu Barba:

20. Obiecţiunea adusă cu privire la cualificarea faptului acusată, este răstur­nată prin motivulă adusă sub 17.

21. Aceea însă, că delictulă insinuată comisü de' acusatulă, prin răspândirea re­

cunoscută şi de densulă, cade în cerculă de activitate ală j uraţiloră.

22. Procedura în contra lui, ca acusată, s’a făcută în modulă legală.

23. In urmă în chestia prescrierii, şi cu privire la acestă acusată au valóre mo­tivele auduse sub 10 a).

IX . Ou privire la Teodorii M ihali:24. Legiloră din codulă penală este

supusă fiă-care cetăţână şi de sub ordina- ţiunile acelora nu se póte subtrage nime­nea sub cuventă, că este membrulă vre­unui partidă politică.

25. „Memorandulău fiindă tipăritură separată, în privinţa prescrierii numai îm- pregiurarea acésta póte servi de directivă şi nu aceea, că asemenea enunţări s’au fă­cută mai ’nainte pe alte căi. Ast-felă pu- nibilitatea faptului, care formézá obiectulă acusei, în sensulă motiveloră aduse sub10 a) şi. potrivite şi aici, nu se póte nimici.

26. In privinţa obiecţiuniloră cu res­pectă la dreptulă petiţionării, suntă a se considera de directivă cele cjise sub 5.

27. In contra recursului de nulitate scosă din împrejurarea aceea, că nu li-s’au in tentată procesă tuturoră :membriloră dela conferenţa din 20 şi 21 Ianuarie 1892, are valóre m otivarea de sub 6.

28. Reconsiderarea recursului de nuli­tate, basată pe altă cualificare a faptului încriminată, este îndeajunsă argum entată prin motivulă de sub 17.

X. Cu privire la Dr. Gavrilu Triponu:

29. Afirmarea aceea a recursului, ca şi când cercetarea încă nu ar fi finită nu atinge de locă întrebarea competenţei.

80. Provocarea generală la recursulă de nulitate a consoţiloră acusaţl, în sensulă § 95 din procedura judiciară, nu se póte lua în considerare.

31. Acusatulă în insinuarea sa n ’a fă­cută obiecţiune de prescriere, şi

32. Obiecţiune de cercetabilitate, din care causă enunciaţiunea tribunalului cu privire la tim pulă de prescriere cu nr. 8640/93, la acestă acusată nu se referescă.

33. Nu se ţine de acusată şi nu atin­ge cestiunea cercului de activitate şi a com­petenţii întrebarea, óre că referitoră la alţi acusaţl trecut-au terminii amintiţi şi că in­sinuările loră s’au deliberată?

34 Cu privire la marginile de a face critică legiloră, de directivă servescă cele am intite sub 24.

35. In contra obiecţiunii de prescriere amintite în presentulă recursă, au valóre afirmările de sub 10 a).

36. Póte să servésca de basă „Me- m orandulău la constatarea delictului de agi­tare? deliberarea acestei întrebări cade în cerculă de activitate ală juraţiloră.

XI. Cu privire la Aurefu Suciu,XII. Mihailu Velicin,XIII. Dr. Iuliu Teren tiu Mer a şiXIV . Gavriilă Lazaru de Pur careţi:

37. După ce obiectulă acusei presente îlă formézá delictulă de agitare, comisă prin răspândirea în formă de tipăritură şi cir­cumscrisă prin §§-ii 171 şi 173 ai codului penală, şi fiindă toţi acusaţii în asemenea măsură interesaţi, în contra cercetabilităţii obiecţiune nu se póte face.

38. Cu privire la obiecţiunea de pres­criere suntă de a se vedé motivele de sub13.

39. In causa obiecţiunei de compe­tenţă, de directive servescă cele amintite sub 16.

40. In sensulă celoră dise sub 37, cerculă de activitate ală juriului de presă e fără índoélá.

X V. Cu privire la Alexandru F ilip :

41. In privinţa obiecţionării la cestiu­nea de competenţă, scosă din dreptulă po- tiţionării — au valóre cele sub 5 dise.

X VI. Ou privire la lónű Duma:

42. Că recursulă de nulitatate, înte­m eiată pe obiecţiunea în contra competen­ţei juriului de presă, — este nebasată, apare evidentă din motivele aduse sub 17.X V II. Cu privire la recursulă de nulitate,

Pagina 4 OAZETA. TRANSILVANIEI. Nr. 90 1894.

insinuaţii în contra dccisiunii nr. 8716/03 a lui Iuliu Coroianu:

43. Acestă recursă de nulitate a tre­buită s& fiă refusată, pentru-că denegarea din motivă valorabilă a citării m artoriloră şi omeniloră de resortă nu se ţine între disposiţiunile liotărîtore asupra procesului în contra cărora se dă — locă înaintea de- 'cisiunii finale cererii — juste, în sen»ulă §§ 28 şi 104 ai regulamentului judiciară, şi amSsuratu usului legală.

X V IIL Cu privire la rr cur suia insinuaţii incontra dccisiunii nr. 8814/93 a lui

Teodorii Mihali.44. Acestă recursă a fostă de a se

refusa, pentru-că în contra decisiunii, ce a denegată citarea de martori, în sensulă celoră clise în 43, apelă nu se pote face.

X IX . Cu privire la Rubinii Patifa :45. Insinuarea acusatului, după for­

mă şi cuprinsă este de a se considera de petiţiune apelativă şi pentru aceea din mo­tivele decisiunii forului I. judiciară sub nr. 8699/93, cu a tâ tă mai vîrtosă este de a se refusa, pentru-că în privinţa cestiuniloră de competentă si prescriere nu s’au adusă ar­gumente, care ex offo s’ar fi. pu tu tă lua în consideraţiune. Ast-felă noulă recursă din aceleaşi cause trebuia să fiă refusată.

X X Cu privire la Ionii Mimteanu :46. După cum apare din scrisorea de

referare, insinuările de sub nr. 8701 şi 8706/93 au fostă recursuri înaintate în con­tra decisiunii, ce a liotărîtă pertractarea finală, care s’au reînapoiată sub uumftrulă din susă, m otivată încă acolo.

In contra acestorxi liotărîrl a insinuată acum Ionii M unteană recursă de nulitate însâ fără motivare şi fără s6 fi aclusă scri­sorile amintite, din care causă insinuarea ca ne apta pentru orl-ce procedură mai de­părtată, în sensulă §-ului 95 din regula- m entulă afaceriloră judiciare se refusă.

B u d a p e s t a , 20 Martie 1894.

Czorda JBodog m. p. Dr. Szekcy F. m. p.pi-eşedinte. referenţii.

B ogăţia în F rancia .0 dovadă eminentă despre uimitorea

prosperitate, ce se constată eji cu c]i în Francia, este şi resultatulă ultimului împru­muta contractata de oraşulă Parisă în in- teriorula ţârii, oraşolft aîa cărui consiliu comunala este compusă numai din radicali şi socialişti, prin urmare s’ar putea presu­pune o ore-care neîncredere din partea pu­blicului, care îşi pl aşeză banii în obliga­ţiuni de a-le oraşului. Capitala Franeiei s'a adresată cjilele trecute publicului ca să-i împrumute 200 milione franci. După „Figarou, resultatula împrumutului este ur- m ătoru la:

Num^rula obligaţiuniloră emise de oraşa şi oferite publicului în schimbula ba- nilora ceruţi, a fosta de 558 235, er publi- cula a subscrisă 49,894,000 obligaţiuni. Suma totală a primei rate, ce fiă-care sub- scriitora trebuia se depună în momentulă subscripţiei, se urcă la 49,411,75 fr.; atâtă cerea oraşulă, er publiculQ a vSrsată la lo­curile de subscripţiă ună miliardă şi cinci milione de franci. Din cele 588,235 obli­gaţiuni ale oraşului Parisâ, 220,282 sunta declarate, ca nereductibile, er 367,953 ca reductibile, aşa încâtă fiă-care subsoriitoră mare va căpăta numai 7 în locă de 1000 subscrise.

„Figaro^ îşi esprimă mulţumirea de acesta resultată prin următorele cuvinte : „Aceste cifre deşteptă în noi o mândriă le­gitimă : ele doveclescă vitalitatea străluci- tore a ţârii nostre, munca sa fără pregetQ, reservele mereu crescânde ale baniloră economisiţi, de care nu s’a sciuta, precum şi bogăţia totă mai mare a Franeiei.“

CONVOCARE.DespărţSmentulă I Făgăraşu a lu reu-

niunei înveţătoriloră rom. gr. or. din dis- trictulă Făgăraşului, îşi va ţine prima adu­nare generală din acestă ană, Duminecă în1 Maiu st. v. în comuna Sona, la care sunt

poftiţi a participa toţi membrii, precum şi alţi binevoitori, amici ai causei şcolare.

Epitropiile parochiale suntă îndato­rate & provede pe învăţătorii cu diurne de1 fl. şi j>auşală de călâtoriă potrivită.

Obiectele: 1. După servieiulă divină, celebrata la 8 ore, şi invocarea Ducliului sfântă, deschiderea şedinţei şi constatarea membriloră p resenţl; 2. încasarea tacseloră restante : 3. încasarea tacseloră curente ;4. Tractarea cetitului în an. II-lea, pe basa bucăţei de cetire „Raculă şi Yulpea“ din abecedarulă de I. Popescu, prelegere prac­tică de Ionă Ciungara; 5. Divisiunea cu cifre decimale, pentru anulă ală V, prele­gere practică de Georgiu Buzulescu; 6. Des­crierea cartofiloră, prelegere practică de Nicolae Sparclieză; 7. Gimnastica în şco- lele poporale, prelegere practică de Nico­lae Ludu; 8. Teme insinuate din îndemnă p rop riu ; 9. liaportu lă casariului; 10. Pro­puneri diverse; 11. Includerea şedinţelora.

Făgăraşu, 13 Aprilie 1894.

Nicolau Aronu, Ionii Bercscu,preşedinte. secretara.

Ouéle de PascI şi ouéle în genere.Se vorbesce despre originea ou-

lelorö roşii.Intre altele se 4*ce» c& aceste

ouă voru se însemneze cum că oulu este origina a orî-ce în natură ; adecă că nimicii n u ' se naace, decâtu din ou.

Fenicianii se închinau la Crea- toru, închipuită sub forma unui ou, ca şi cum aveau convingerea aces­tei legi stabilite în timpurile ultime, ca adecă nimicii nu se nasce, decátü dintr’unö ou.

Fenicianii credeau, că iubirea şi genulü omenescu erau eşite dintr’unu ou ouatö nóptea.

Romanii, ca şi cum ar ü avutű o stimă deosebită pentru puterea nu­tritivă a oueloiu, le mâncau, ca şi noi, mai înainte de alte bucate.

După o altă versiune, ouele roşii dau însemnătate circumstanţei urmátóre: ouele fiindö oprite în timpula postului de 40 adecăa Pascilorö, aceste oué, ca se se potă mânca trebuiau se fiă binecu­vântate, ceea ce se făcea la biserică ; după acésta bine-cuvéntare ouele deveneau unb obiectú de bucuriă pen- tru mărirea, căreia ele se mai şi co­lorau şi de preferinţă in roşu.

Ca espresiune a unei asemenea bucurii, ouele roşii se schimbau în­tre vecini, între amici, aşa după cum so obicinuesce şi astăcjî.

Ouele roşii ne dau ocasiunea se vorbi mu despre acestu fructö, care este origina universală a tuturoru iiinţelori) depe ^lobü; se-lu eunós- cemü din punctulü de vtdere alö constituirei lui, din acela alö servi- ciilorü lui nutritive şi din acela ce interesézá igiena.

Oulö de pasere, despre acesta voibimü, se compune din părţile ur­mátóre.

1. Gălbinuşulu, într’o parte a că­ruia se vede o pată, adecă o parte mai închisă, care se numesce pată germinativă.

2. Membrana vitelina, adecă ope- liţă forte subţire, care acopere găl- binuşul; când acestă peliţă se spar­ge, gălbinuşulu se scurge; alt-felü elő stă globulosű pe farfurie.

3 . Albnşulii oului, unü stratu de alburaină curată şi lichida, care în- cunjură gălbinuşulii.

4. O peliţă fină şi albă, care îm­bracă stratulö de albumină şi căp- tuşesce cqja oului.

5. Cója oului.Aceste părtî sie oului de pasăre

nu se forméza, decâtu una după alta şi nu íntr’unü singuru locă. In ade- văru, mai întâia se formâză gălbi­nuşulu în organulu paserei, numitö ovaru, şi în care une-ori vedemu în­

tr’o găină mulţime de găîbinuşurî de diferite mărimi.

Oulö plécá din ovaru, ca găl- binuşu şi în drumulu seu âe eşire, pănă este ouatu, se complecteză, mai întâiu cu albuşulu şi peliţa lui, şi în urmă de totü, tocmai când trece prin cea din urmă porţiune a ma­ţului grosu alu paserei, se acopere şi de ccije.

Rolulu fisiologicu alu tuturorö acestorö părţi ale oului nu este ace­laşi.

In adeverö, din pata germina­tivă începe mai întâiu tormaţi unea puiului, apoi vasele acestuia de sân­ge, care li aducu hrana, se ínt'ndö în totü restulö gălbinuşului şi alö elbuşului şi din cari se trage hrana puiului zămislite, pănă acesta este în stare se crepe cója şi să iesă în lumea esteiioră.

In modulu acesta trebue a con­sidera gălbinuşulu oului numai în­tr’o pâiticică a lui, destinată ca să dea nascere puiului, ér totö rema- sulu gălbinuşului, precum şi' albuşulQ întregu numai ca unö depositu de hrană pentru puiulü abea íncaputö se tiaéseá.

Aş^ fiindü, se înţelege de sine, cum că puterea hrănitore a oului este însemnată şi că acesta se ga- sesce în t6tă mărimea gălbinuşului şi a albuşului.

Rolulu peliţei albuşului şi alö cójei oului este curatü protectivu ; fără acesta şi mai aleşii, iară cóje, ouele paserilorü nu s’ar putea con­serva nici o cji.

GălbinuşulQ oului este o subs­tanţă grasă şi care conţine, pe lân­gă acésta, şi puciósa séu sulfu.

Când oulü este ţinuţii la căl­dură, cum este şi atunci, când a fostű sub cloşcă, puciósa din gâlbinuşQ se descompune şi dă nascere unui gazü nu mi tű acid sulfuric, care şi dă mi- rosuUi urîtu alü oului clocitű şi alu apelorű de puciósá. Albuşulii oului este albumină curată şi topită, o substanţă, care ia cea mai mare par­te la formaţiunea cárnurilorű nóstre, pentru aceea este şi forte nutritivă.

Gălbinuşulu în stomacu şi mai alesü în maţe n’are trebuinţă de actö de mistuire, căci elu numai se to- pesce şi ast-felü trece îndată şi les­ne din stomacü şi maţe. în sânge.

Acesta se petrece când gălbi­nuşulu nu este intăritu prin căldură.

Albuşulu este tocmai îo acea stare în care albumina trebue să ajungă prin mistuire, pentru ca se pótá fi sorbită în sânge. Ia modulu acesta albuşulu întră în sânge d’a dreptulu fără se mai necesite aotfi de mistuire.

Nu inse este acelaşi lucru, décá albumina este întărită prin căldură, prin care la temperatura de 60° se ínchégá, aşa cum se vede în oulu rescoptu.

In acestu casu albuşulfi, ca şi gălbinuşulii răscoptu, au necesitate de actu de mistuire, şi decă rescó- cerea este mare, de actü de mistuire puternică.

Ouăle de PascI suntQ în acestă stare prin urmare lórte greu de mistuitö, şi cu atátü mai greu, cu câtfi cei ce au postitű 6 săptămâni mănâncă lăcomesce multe ouă.

Din acésta causă suntu mulţi cari petrecü sărbătorile Pascilorö, avéndö turburări de stomacü, indi­gestie.

Acesta indigestie, în multe ca­şuri se amestecă cu unu feliu de otră­vire, care provine din substanţele cu cari s’au coloratu ouăle.

In adeveru, substanţa cea mai inocentă, băcanulü, unu iemnu roşu, din care se scóte o zemă roşie şi cu care se colorau ouăle altă dată, astăzi e înlocuită cu anilină, subs­tanţă fórte otrăvitore şi cu alte subs­

tanţe de altă colőre, cari suntu si­milar© anilinei.

Tóté aceate substanţe au o pu­tere mare de pătrundere prin cója oului, ast-felu că multe oue au şi chiar albuşulii, în mare parte colo- ratű cu anilină.

Cei ce mănâncă ouăle acestea, şi suntu mulţi lacomi, potiî avea turburări în sănătate chiar serióse.

Este grea falsificarea ouelorö; la noi nu se pomenesce de aşa ceva, în străinătate inse s’a produsă oue artificiale.

Cu tote acestea, irauda tota gă- sesce unu mijlocii şi acesta consistă în faptulu că negustorii de oué nu vondü acestö producţii animalű de câtu în timpulü când ouele suntfl •cumpe, fácéndü cu acesta ca con­sumatorii, pe timpulű ouelorö sé aibă oué scumpe, ér în epoca când găinele nu prea oue, se le aibă vechi, stricate.

Vîn4etorii véndö celö puţinO oué stricate amestecate cu ouă próspete.

Consumatorulü dér trebue se scie a descoperi frauda şi pentru acésta elu nu dispune de câtu de tnijlócele urmátóre:

1. Se va privi prin ou, íntr’unü locu închisu, în fata unei luminări; oulö próspétö este t» ansparentö, a* decă lasă se trécá lumina prin elfi.

2. Ouli\ fiindö mai greu de câta apa, cade la fundu; oueie de 8 4 ‘le plutescu chiar.

Este sigurö că oulö, care cade la fundű íntr’unö vasu, în care este apă conţinendu a (]ecea parte din jumătatea ei sare, este próspetu.

Când unü ou se mişcă de sine în apă, elü are íntr’énsulu puiu viu.

Greutatea mijlocie a unui ou de găină este 50—60 grame; prin urmare 12 oue trebue să cântărâscă minimumu 660 grame. Este bănuela că celö puţinfi unele din ouă nu suutö próspete.

Unü ou conservatü la aeru, perde în fiă-care di 3—5 centigrame din greutatea lui, prin evaporaţiunea apei din elő.

Pentru constatarea oueloru, ar fi mijloculű celö mai bunö se le spargemö ; acidulö sulfuricö puturosu îndată ne va trăda stricăciunea ou­lui, însă practica acesta nu se face pe pieţe.(„Ap. Săn.u) M.

întrebări şi răspunsuri.— E óre adevărată, că e mai bine

pentru unii copilă sé aibă bólele obicinuite ale tinereţei, de câtă sé risce se le contrac­teze mai taréjul?

— Acesta e o credinţă populară ne­potrivită cu ideile moderne ale liigienei şi ale medicinei preventive. Ceea-ce e mai bine este, sé se evite bólele în tote caşu­rile şi la totă versta.

Bólele copilăriei lasă adese-orl urme în to tă timpulă vieţei şi de aceea e bine sé ferimă pe copii.

*— Cum se scotă corpurile streine din

gâtă ?— Décá române în gâtă una corpă

stréina, o bucată de carne de esemplu, e ună mijlocă forte lesne ső’la scotemă. A- nume trebue sé suflămă puternică în ureche. Acésta excită o puternică acţiune reflexă, în care tim pă corpulă streină e scosă clin tracliee.

*

— Ore numai boîa e contangiosă?— Buna sőnátate esercită în jurulă

ei o adevérata contagiune. U nă bărbată, o femeie, ună copila, care suntă sénátosi facă, ca acei cari suntă lângă ei sé beneficieze de atmosfera sénátósá ce-i încunjură.

Mulţi bolnavi au fostă scăpaţi prin aflarea unei inteligenţe sánétóse în tr’ună corpă de asemeni sánétosil lângă ei şi de asemeni mulţi alţii au m urită din causă

j>r. yu iö5f4. GAZETA TRANSILVANEI. Pagina 5

Iii n’au avutü unü amicü sánőtosü, care jé-i ajute se trécá cri sa bóléi.

Din aceste motive e bine ca îngriji­torii de bolnavi şi doctorii sé fii sănătoşi. Ei potü face mai multü bine bolnavilorü irin propria lorü sănătate, speranţă şi cu- ajü, de cátü cu doctorii.

— Cam póte să-şi dea séma unü fu- lătortt de cantitatea de nicotină ce-i întrăi gară, pe când fumézá o ţigară ?

— Să-şi umple gura de famü şi sé-lü scă binişorii p rin tr’o batistă. Atunci apare batistă o pată cenuşie, mirosindü întoc-

li ca tutunulü din pipă.Acea pată e nicotină, pe care ori ce

niítorü o absórbe pe când fumeză.

— Ce e m órtea?— Mórtea e paralizia centrelorü ner-

e vitale, lipsa de respiraţiune, lipsa de iulaţiune a sângelui.

— Cum putemü cunósce după limbă, sine-va e sánétosü ?

— Limba unei persóne sánétóse e cu- ., umedă şi roşiă puţintt ; când limba e ■dară, uscată séu prea roşie, persona e îavă.

Când cine-va are în timpulü friguri- limba m urdară şi respiraţia rea, e bine

nestece în gură o bucată de lemnü de lü, care provocă scuipatulü şi curăţă

— Pentru cine e neapératü necesară >rea pe ţărmuM m ărei?

— Petrecerea lângă mare e bună pen- scrofuloşi. P rin acestü cuvéntü se în- şfl bolnavii supuşi scurgerilorü de ochi, pleópele roşii, cu scurgeri de urechi.

Unü scrofulosü este unü turbeculosü; se-ori elü are la suprafaţă, ceea ce mai iu ar avea în organele adânci! Diateza fulosă, e din fericire modificată prin jrea dela mare.

Adevăratula mijlocü de a împiedeca scrofuloşi de a deveni fisici, e de a-i

„ T ine la reacţiunî vii, desü repetate ; să înăsprima suprafaţa făcându-o ast-felü mai puţina simţitore la schimbările de tempe­ratură. La mare, reacţiunile suntü de obi- ceiu v i i : véntulü, aerulü marinü, baia hi- droterapică, tóté acestea suntü de natură a întări sângele.

(„A.m. Progr. Rom.“)

Laptel e .

IILaptele eunütrupü (corpü) cur-

gaciosü (fluidfi), care e compusű din apă, zăharu, caşO, (c&seină), urdă (albumină) şi sare. La vacile albe apa cuprinde partea cea mai mare din lapte, cam 85 din o sută de părţi, caşulâ 10, urda 4. ér sarea şi jzâharulu o parte. La bivoliţele ne­gre şi oî, laptele e mai grasü şi cu* jprinde apa numai 80 părţi din o gută, ér celealalte părţi suntü gră­sime şi zăharu.

Décá se lasă laptele cáte-vaóre la récóre, grăsimea se adună deasupra iui sub forma de smântână. din care .apoi se póte scóte adeverata graşi

— untulü. Cu câtii suntü mai largi la gura vasele, îa cari stă lap­tele, şi cu cátü e mai récorosü lo- •culo, cu atâtă se adună smântână mai multă. Dér nu totü-déuna se aduuă laptele pentru smântână, câte odată după nmlsü se baga chiagü în elú, după care sa adună de se face caşu, ér din acesta după aceea se dos- pesce brânză.

Brânza, de pe care nu se ia smentâna din lapte, a© face mai grasă şi mai bună, ér decă se smântânes- ce laptele înainte de a se băga chia- gulü în elü, aceea remâne mai sé- racă şi mai sfermiciosă.

Grăsimea laptelui se póte vedea mai bine la mulsü, când se ridică

sub formă de spumă şi se lipescep© păreţii vasului, în care se mulge; ea este ca nisce globuleţe mici, cari câte unulü nici nu se potü vedea cu ochii liberi, pănă nu se adună mai multe la-olaltă.

Precum sângele în plumâni, ve- nindü în atingere cu serulü, îşi ca- petă colórea roşiă, aşa şi laptele în ugerulü animalelorü fétate îşî capelă colórea albă, ce o vedemü când llü mulgem ö.

Ugerulü vacilorü şi bivoliţelorfi e compusü din dóré părţi: partea dinainte şi partea dinapoi, avéndü fiă-care câte doue ţîţe. Inlăuntrulfi ugerului are o ţesătură ca şi plumâ- nile, formata din mai multe beşicuţe şi celule (găurele), ca şi fagurulü al- binelorü bunáóra, care pregătesce laptele. Cu cátü ugerulü e mai mare, cu atâtO ţesăturile acelea suntü mai bine desvoltate şi potü lucra laptele mai bine. De aci ne putemü esplica şi pricina (causa), pentru ce vacile cu ugerele mare, dau cel fi mai multü şi mai bunü lapte.

Laptele, care se mulge îndată după fetare, se numesce curastă (colastră), şi are cölóre cam galbină, gustü săraţii, şi fertü se adună. Acela e de mare însemnătate pentru nou născuţii, de-óre-ce prin acela li-se cu­răţă rânza şi maţele de materiile ré- şin6se, ce se află în ele încă înainte de e fi fetaţi. La facerea caşului seu pentru alegerea smântânei, curasta nu numai că nu e bună, dér e chiar stricaciósa.

Cu cátü vacile suntü mai de cu- réndü fétate, cu atatú au laptele mai subţire, şi din contră cu cátü suntü fctate mai de multü, cu atâta au laptele mai grosü. Grosimea laptelui mai atâr­nă şi dela soiulü, modulü de nutrire şi versta (etatea) vacilorü. Vacile ti­nere prin urmare vorü da unü lapte mai subţire, ca cele mai betrâne; totü aşa şi cele nutrite cu iérba.

Vacile cele mai bune de lapte au cam următorele însuşiri: capü micu, corne lucii, mici şi ascuţite, spinare dréptá, şolduri depărtate unulü de altulü, ugerü mare şi aşe­zaţii mai multü înainte spre fóle, decátü índérétü spre picióre, pérulü luciu, pielea mólé, ér pérulü de pe partea dinapoi a ugerului se stéeín réspérü.

O vacă bună de lapte, déca se gonesce, şi ín anulü următoriu dă lapte dela 8— 10 luni. Doue luni înainte de fétare se lasă vaca sé aterpescă. Décá nu se gonesce pănă e fătată, atunci se mulge şi mâu- zata. Vacile mânzate dau lapte mai puţinO, dér mai grasü şi mai nutri* torü.

Vacile, cari umblă preste veră la păşune dau unü lapte mai bunü ca cele nutrite în grajdü; preste iernă îuâă vacile adăpostite în graj­duri bune şi cálduróse, dau unü lapte mai bunü şi mai multü, ca fiindü ţinute afară.

Vacile fétate, dér prinse şi la jugü, când «e ostenescü, nu au lapte aşa bunü de mâncare.

IIICa cele mai multe trupuri (cor­

puri), aşa şi laptele e supusü unorü stricăciuni. Mulsü dela vaci înăduşite séu bagatü în vase nespălate bine şi neopărite, laptele odată se serbe- 4esce şi înăcre8ce. De aceea pe tim­pulü călduriloril mari laptele dulce nu se póte tinó timpü índelungatű, decátü la o recóre mare, séu fér- béndu-se.

Afară de laptele sarbédü şi ína- critü se mai află laptele aşa numitü mucosü (filandrosö), care se mulge mai cu séma dela vacile bolnave de recelí, séu muşcate de şerpi veninoşi şi nevestuice. Acestü lapte nu este de locü bunü de mâncare, de-óre-ce

smentâna lui a apucatü putrezire şi póte altoi şi în trupulű omului aceea bóla de putrec[ire si înveninare.

Lapte roşu încă se mulge câte­odată dela vacile fétate. Unii din plugarii noştri cjicö atunci, că le-au sţricatCi strigoile, cari iau grăsimea laptelui; acesta ínsé nu este adeve- ratü, de-óre-ce s’a adeveritü prin mai multe cercetări, că laptele se póte înroşi prin ruperea unorü ţâsături (ce­lule) din lăuntrulfi ugerului, când se tiage prea tare de ţîţe la mulsü, seu páscéndü vacile frunc(e de arine şi ste- jarü, séu laptele cânelui şi o altă buru- énáde prin locurile moraştin0se numi­tă garancă, cari tóté acestea Încă potü produce înroşirea laptelui.

Laptele albastru încă se póte Zice, că nu e tocmai sánétosü , ci bolnavii. Albăstrimealapteluise arată mai cu séma la vacile tinere şi de curéndü fétate, cari adecă încă nu s’au curăţiţii deplinü de curastă. Al băstrimea mai vine şi dela nutrirea vacilorü cu iérbá pe timpuri umede şi ploióse, precum şi dela récirea re­pede a apei şi a aerului.

I. Georgeseu

Despre gunoiü.de I. Georgeseu.

Cum se gunoiescă locurile, séu agrii?— Pentru ce faceţi gunoiulü dusü pe

locuri grămădiore aşa mici, bade Tomo ?— Pentru ca să nu se usce de totü

pănă arámü loculü, d-le învăţătorii!— Bine, bade T om o! dór atunci tre­

bue făcuţii din to tü carulü de gunoiü o grămadă, care pe de-asupra trebue aco­perită cu pământii, ca să nu se usce de sóre şi vânturi, pănă la aratü. Mai bine fa­cem Ü, bade Tomo, déca risipimü gunoiulü din carü, şi când am gunoitü loculü totü, ne apucámü şi arámü loculü îndată, ca se ajungă gunoiulü încă umedü sub brazdă, „unde are să lucre“, cum cjiceţi D-Yóstre.

— Ore care gunoiu este mai bunü, d-le învăţătom , celü próspetü séu celü pu- treditü ?

— Gunoiulü próspétü nu e bunü, bade Tomo la sămănăturile de tom nă: la grâu şi săcară, fiindü că conţine nisce ciuper- cuţe de bureţi, din care se desvoltă tăciu­nele în grâu si cornele în săcară, elil este bunü însă la sămănăturile de p rim ăveră: la cucuruzii, crumpene, ovăsil şi altele.

Gunoiulü dela oi, cai şi măgari, fiind mai caldü, bade Tomo, e bunü în pămân­turile mai r e c i : lutóse sóu argilóse ; guno­iulü dela boi şi vaci e bunü în pământurile városé şi násipóse, ér celü de porci şi bi­voli e mai bunii în pământurile grase, séu liumosă.

— Am fostü mai deunădî în pădure după unü carü de lemne, d-le învăţătorii, şi aşa cucuruzii şi grâu am védutü în ograda pădurarului de acolo, deşi loculü se arăta lutosü şi sterpü, íncátü pe la noi numai în locurile cele bune de pe lunci am mai védutü asemenea b u ca te ; am şi íntrebatü pe páduarulü, cum a pututü prăsi elü nisce bucate aşa bune în loculü acela rău ? „D’a- poi uite, îmi dise elü, când e tómna şi pri- mávéra bună, mai coborü cu carulü frunde de arboii şi páméntü de celü grasü din pădure: mai punü vitele să zacă pe elü, alte nu-i facü nimicü, bade T om o!“ — Vi­tele, i-am réspunsü eu, şi pe la női le punü omenii pe locurile mai depărtate de satü, dér holdé frumóse, aşa cum védü la D-Ta, totü nu se facü. Pe semne pămentulii acela grasü din pădure îţi face D-Tale holdele aşa frum óse!

Ore mai gunoescü omenii şi ín tra ltü felii, d-le învăţătorii?

— Gunoescü, bade Tomo ! décá arámü locurile pănă încă e iarbă séu mirişti pe ele, încă le ajută, ca şi gunoitulü, căci m ateria organică séu azotulü, cu care se nutrescil semănăturile, ajungéndü sub brazdă, îmbunătăţesce páméntulü şi-la face mai roditorü.

•— Inţelegil acum, d-le învăţătortt, pentru ce s’a făcuta mai bunü cucuruzulü

în locurile din mirişti, arate de tomnă, ca ’n cele arate numai odată primăveră.

— In ţ0ra franţuzescă plugarii mai gunoescü locurile şi cu cenuşă de pe la fabrici, varii, sare şi altele, ér acum mai de curéndü au aflatü o m ateria numită gi- simentil, care întrece gunoiulü dela vite în multe privinţe.

— N’am vrutü să crec]ü pe Petru Ol­teanului, d-le învăţătortt, care a venitü mai deunădl din Ţera-Românâsca când mi-a povestitü, că la boerulü, la care a lucratü elü peste vérá, au dusü şi varü stínsü şi sare pe locuri şi le-au făcutü grămădiore. bună-oră cum facemü noi gunoiulü vite- lorü, apoi le-au risipitü şi au grápatü lo­culü, ca să se împrăscie peste totă supra­faţa lui.

— Da, aşa este, bade T om o! căci e destnlü, ca ín tr’unü locü să lipséscá varulü séu sarea şi bucatele să nu se mai facă: de aceea unii plugari harnici mai îmbună- tátescü páméntulü încă şi am estecándu-lü; celü lutosü cu de celü városü séu násiposü. Ce cugeţi, bade T om o! sé nu mai guno- éscá omenii locurile, mai face-s’ar bucatele?

— Asta am văcjut’o la Petru Oltea­nului, d-le învăţătorii! Pănă a fostü elü dusü în ţâră, aşa ri. s’au sérácitü locurile de tare, íncátü pe când eu seceramü de pe loculü de o găletă séménáturá câte 20 clăi, de câte 20 snopi, pe atunci pe la ale lui abia se punea pe jum ătate în lolü de o gálétá.

— Câte cară de gunoiü duci D-Ta, bade Tomo, pe loculü de o găletă sămă- nătură ?

— Precum e şi loculü, d-le învăţă- to rü ! décá loculü e de totü séracü, ducü câte 15—20 de cáré, cum se potü duce cu doi bői buní séu patru cai, ér décá loculü nu-i cliiar séracü de totü, atunci ’şl ducü numai pe jum étate. Mai bine-i aduce mai puţinii gunoiü la locü şi ín totü anulü, de­cátü odată multü şi numai la patru cinci ani. Eli am aflatü acum la b0trâneţe, d-le m vétátorü, că nici unü lucru de alü plu­garului nu se plătesce aşa bine ca gunoi­tulü, căci după cum c]ice d icétórea: «.décá duci gunoiu la locü, apoi îţi dă Dumne- cjeu norocü“.

— De bună sémá, bade Tomo ! Décá prin culesulü séu recolta grâului ridicámü în totü anulü de pe loculü de o gálétá sémé­náturá la o 100 de chilograme m aterii nu- tritóre. prin culesulü crumpenelorü la o 130 chgr. şi prin cositulü fénului la o 150 chgr.. atunci de sine urmézá, că şi páméntulü sérácesce dela unü timpü, décá nu ’lü mai gunoimü, după cum cjice altă dicőtóre: r din saculü, care totü i-ai şi num ai pui nimicü, odată dai de fundü“.

O răp ire ro m a n tică .piarele din Londra aduefi urmátórele

aménunte interesante privitóre la răpi­rea unui ténérü de cătră o princesă in­diană:

Angelo Barberis din Palermo, alft că­rui tată a fostü italianü, ér ma ma - s a en- glesă, devenise şi ela englesü, căci din fra geda copilăriă, de când era de 9 luni, a fostü dusa la Londra.

E la e acum una tenăra de o rară frumseţe.

Acum 6 luni a venitü în Londra o princesă indiană. Find-că ea avea ne­voie de vre-o câte va giamantane nouă, de aceea a chiematü la dénsa pe unü fa- bricanta de cufere. Barberis, care se o- cupa cu industria giamantanelora, s’a dusü ela acasă la princesă, însoţita de doi u- cenici, cari aveau cu dânşii cele mai fru- móse şi mai scumpe cufere din prăvă­lia lui.

Princesă a aruncata o privire indife­rentă asupra cuferilora, dér apoi a arun cată o privire plină de foca spre tenerulft lucrătora. Ea fu fermecată de capula acesta superba, de ochii mari negri şi espresivî, de mustăţile dese, ale cărora vîrfuri ascu­ţite par’ că pătrundeau ca nisce săgeţi îu inima ei.

Ca s0’şl păstreze demnitatea, ea a tre ­buita sé afle unü pretextü, ca să vacjă în

E C C l T C l v i l I J L .

Pag. 6. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 90-1894.fiă-care rji pe frumosulil lucrătorii, förá sé dea ómenilorü ceva de bănuita.

Ast-felü ea comanda în fiă-oare cji câte unö geamantanü la fabricantö. Acésta a durattt 8, c|ile şi în urmă princesa véc}ú bine că nu póte face din otelulü în care locuia unö muzeu de geamantane. De aceea a trebuita sé inventeze unü altü mijlocü, ca sé potă vedea pe Barberis. Femeile din India suntii forte hotărîte. Princesa s’a ho- fcáríta sé răpâscă pe frumosulü fabricantü. Ea poseda unii yacht propriu ancorata în íluviulü Tamisa.

Sub pretexta, că trebue sé arete chi- pulü cum trebue sé fie aşecjate cuferile, ea l’a ademenita în corabie şi, pe când elü se afla în cabina de bagaje, yactulü s’a pusü în mişcare.

Barberis a începută sé facă gălăgie, dér i-s’a spusO, că nu se face decâtO o mică manevră. Când Barberis s’a suitü pe borda, yactulü era deja cu multe mile departe de uscata şi princesa ílü privia cu mândria unei ínvingétóre, ce era,

Aici trebue sé adaugemü, că prin­cesa era urîtă de totü. E a avea cam vre-o 50 de ani, pérülü ’i era unsü, coiórea feţii arămie, statura îi era mică şi slabă <ii ochii îi sticleau, ca ai unei vulpi flă­mânde.

Pe luciul0 mării princesa a declarata amorü tenorului bárbatü. Ea ílü iubea cum nu se iubesoe, decátü în ţâra sélbaticilorü. JSa i-a făgăduitei sé-lü ducă în ţâra ei, un~ de-lu va luá de b&rbatü. Barberis ínsé n ’a fostă încântata de loca de aceste de- daraţiun l amoróse. Elü protesta, înjura, ameninţa spunendti, că vrea cu orl-ce preţti sé ajungă la uscatö. Dór în za- darü. Princesa ílü supraveghea cjiua şi nóptea; ea îi spunea, că vrea sö’lü aibă numai pentru densa şi că acum era în pu ­terea ei.

Trece o lunü — o lună plină de chi­nuri şi suferinţe pentru Barberis.

— Ce vréi cu mine ? întreba elü ade- se-ori pe princesă.

— Ce sé vréu ? Sé fii bărbatulă meu. Te iubescü şi vreau sé te facü bogata, cum »icî unü rege nu e în lume.

*— t)é r eú üu te iubescü! De ce m’ai nenorocita ?

— Astea-sü glume. Câud vei vedea castelele mele pline cu comori scumpe ; când vei vedea lăcjile aurite pline cu diamante şi rubine, n ’o sé ţi pară réu....

Conversaţia asta se repeta aprópe în fiă-care (}i.

Dér celü puţina, décá Barberis s’ar fi mângâiata cu mâncarea şi cu beutura. De locü. La masă nu se servi a decâta orezü fíertü, ardeiatü şi piperata grozava. Vinü nu i-se da de locü. Tánérulü nostru se afla în tr’o stare desperată.

Furtunile pe maré, la timpü anumita, nu se întâmplă numai în romane. In tim- pulü cálétoriilorü a isbucnitü o furtună vio­lentă. Corabia princesei era în mare pri­mejdie cu atátü mai vírtosü, că apa pă­trunsă în unele cabine şi stinsese foculü din cazane. Matrozii desperaţi au arboratü sté- gurile, cari se ridică în timpü de primejdiă şi fâlfăirea acestorü steaguri a fostü obser­vată de o corabiă englesă.

Cápitanulü acesteia şi mai mulţi ma­trozi s’au dusü cu bărcile pe bordulü yac- tului aflata în primejdie. Nu se întâmplase yactului stricăciuni. Mai întâiu s’a scosü cu ajutorulü pompelorü apa de prin cabine. Când pompele au fostü duse ér spre co­rabia englesă, Barberis a săritti de-odată în barca de salvare şi a istorisita căpitanului cele întâmplate.

Cápitanulü s’a bucuratü, că a pututü scăpa pe tenérulü ouiti dintr’o astfelü de închisore şi l’a dusü la Londra.

Barberis şi-a aflatü prăvălia aprópe de totü jefuită. Acum cu ajutorulü auto- rităţilorfl englese, elü vrea sé dea în jude­cată pe princesa indiană pentru răpire şi pentru pagube causate în urma acestei «ăpirl.

Barberis fusese rănitfl odată la umérü.

de o femeiă gelosă. Altă dată o cântă- reţă francesă era aprope sg stropâscă cu vitriol 0 pe frumosul a tenâra totă din causa geloşi ei.

mn/TE dk to ate .Oulfi ro şu ş i eo co şu ltt d ela Înviere i

Se scie că, Christosü a fostü restignitü abia cu o c]i înainte de diua Pasceloră evreescî, adecă Vineri.

Obiceiulü Evreilorü era, ca la Pasc! sé mănânce ca mâncare favorită a ~ lorii pască, unü felü de pâne, în care sé pune o ulti íntregü cum se găsesce cu cója sa. Pasca se cunósce în poporti.

Evreii afară de acésta, mai mâncau la Pastele loră mielü friptü cu păpădîfe, dreptü salată. E r cei ce nu găseau carne de mielü, mâncau carne de pasére, parte băr- bătescă neprihănită, adecă cocoşi, răţoi, gâscanl.

După ce Christosü a. fostü pusü în morméntti ca mortti, şi era rjiua Pascilorü, Fariseii fruntaşi, se găseau to ţi la o masă banchetándü, aşa spune tradiţiunea popu­lară. Cine-va întră la dânşii şi le spune cam speriatü, „Christosü restignitulă şi mortulă nu s’a mai găsită ac]i în mormentă, ér ai séi, spună, că a înviatüu.

Atunci Fariseii dârjt, strigară, în c o ră : Când cocoşulti ésta, (aveau unü cocoşă pe masă fiertă şi pregătită ca mâncare) când cocoşulu ésta, va striga, cum e acum, ună cucurigu, şi când aceste albe oué, roşii sé vorü face, atunci credemă că a putută în­via C hristosă!

De-odată, o bătaie neaşteptată din aripi, şi ună puternică cucurigu, s’au d e! Cocoşulă cântase. Dér bătândă din aripi, ca sé cânte, tóté mutrele fariseiloră „le stropise cu zémá ferbinte“, şi d’atuncl fe­ţele evreiloră, (|ice legenda, rémaserá cu pestrulă pe obrazü; ér când se treziră bine, ce vécjurá pe m asă? Tóté ouéle din pască şi depe masă se roşiseră. Aşa dér dovada cerută li-se dedese. Ouéle se roşescă ]a Paşti, căci oulă represintă forma rotundă ä páméntului, şi p’acestă păm entă Ta spă­lată Christosă cu sângele séu.

Maria Magdalena pentru a dovedi lui Tiberiu, ímpératuto timpului, ímpé- ra tă ală Romaniloră, că Christosă a fostă ucisă şi a înviată, ’i presentâ monarchului mai multe oué roşii. Din cele mai vechi timpuri există oué roşii, şi’n tóté ţerile. Pretutindeni, în paiaţă şi’n bordei s’au fă­cută oué roşii colorate din deosebite subs­tanţe, pănă când acestă lucru a ajunsă acum o artă.

(„Gaz. Tőranilorü“.)❖

S u p erstiţiu n i Ia E sch im o şi.

Ilustrulü exploratorii Nelson în opera s a : Vmia Eschimoşiloru, spune între altele şi despre superstiţiunile acestorü omeni.

Ast-felă Eschimosulă nu dă ajutoră nici odată unui omă înecată, numai de téma, că demonulă apei se va supéra, că ’i se ia din ghiare o victimă, care ’i aparţine. Totă din astă causă o personă nu póte lua nici odată numele unui mortă. Decă cine­va are to tă acelaşi nume, atunci títéfeu-e se-lă schimbe oâtă mai de grabă şi decă m ortulă avea numele unui animală, alü unei plante, cuvântulă, care arată acelă objectă, trebue sé fiă schimbată.

De aci se esplică pentru ce ună Es- ohimosă nu spune nici odată unui streină, cum îlă chiamă.

*Poporului c e lu m ai «amatorii d e tea tru ,

Dintre tóté popórele, Japonezii suntü poporulă, căruia îi place grozavă de multă representaţiile teatrale şi ca probă e că piesele loră nu ţină sé se sfârşescă în doué- trei césurí ea la noi, căci spre esemplu una din cele mai mari piese ale loră : „Cru­cificarea lui Sogoro“, se* începe la 7 dimi- nâţa şi de-abia la mieriul ü nopţii se ter­mină cele 14 acte din care e compusă. In timpülü representaţiei e interdisă cu desé- vârşire sgomotulü.

Artiştii JaponesI, decă n’o fi vre-o glumă, mergü pănă a se sacrifica artei, cum bună-0ră a găsită de cuviinţă cele- brulă loră tragediană (?) Lara Kiri, care, spre a ajunge culmea naturalului în jocă s’a sinucisă cu spada, r£mânândă bine în- telesü, sé continue joculü pe lumea cea­laltă.

*

Unu p re fec ţii In c ă m a şă .

Mai cjilele trecute la Florenţa, în tim- pulü solemnităţii distribuirei premiilorü la elevii şcolelortt comunale, unü micü acci- dentü s’a íntémplatü.

în momentulü, în care prefectulü con­tele Capitelli, trebuia sé ia cuvéntulü, elü s’a descheiatü la pardisiu ca sé se desbrace de elü spre a puté ave gestulü mai liberü. Dér, în iuţâla mişcărei, elü scóse şi haina de pe dénsulü şi unü momentO ínaltulü funcţionaro apăru în ochii mulţimei . . . în vestă. Primarulü atrase imediatü atenţiu­nea prefectului care se îmbrăca de grabă.

Unü publicü mai puţinti educatü ar fi rísü, din contră toţi au aplaudatü ín tr’unü chipü forte curtenitorü.

Şi contele Capitelli, care este unü omü de spiritü, nu s’a turburata pentru aşa puţinü lucru.

Elü a ínceputü discursulü séu cu úr­in átórele cuv in te :

— Aceste aplause aşa de graţiose vé scutescü, domnilorO, de a-ml mai acorda altele, după ce vé voiu fi vorbita.

*B arba la C hinezi.

In generala, Chinesii au forte puţină barbă încă şi mai puţine fire în mustăţi. Ei ţina ínsé, cu atátü mai multa la barbă şi la mustăţi cu câta au mai puţină. U1- timulti ímpératü Hienfung avea 37 de fire în fiăcare m ustaţă; bárbierulü séu avü ne­norocirea în tr’o 4i sé-i smulgă unulü din aceste f ire ; ímpératulü, căruia firele dela m ustaţa profanată astfelü, nu-i mai ieşea la socotélá, se înfuria în tr’atâta, íncátü toţi curtenii credură că s’a íntémplatü vre-o nenorocire de statü. In scurtü bárbierulü, fü condamnata a ave capul ü táiatü şi ese- cuţiunea se şi făcu.

*P entru fem ei.

Ce crede o femeă: Că la 16 ani a fostü o frumuşică dom nişoră; Că ar fi avutü multe pârtii strălucite, décá ar fi voitü; Că tóté amicele ei suntü decátü dânsa mai bétráne cu 5 ani; Că are o inimă forte bună; Că bárbatulü ei ar fi multti mai avutü, decă ar asculta de poveţele sa le ; Că bărbaţii în genere se ocupă prea multü de frumuseţea cutăreia seu cutăreia; Că sócra e persona cea mai nesuferită din lume; Că copiii ei suntü mai frumoşi, de­cátü ai d-nei X séu Z ; Că ar vrea sé scie décá bárbatulü ei se duce totdéuna numai acolo unde-i spune.

Oálerxa.a.r'CLl'ü. s é p t e m a n e i . APRIL. a r e 3 0 t j i l e . PRIER.

ţ ) i l e l eC ă l e i i d . Iul. T . Călend. Gregor.

Dum.LuniMarliMer»JoiVin.Saut.

24 1 S. Sava 91 Eli«.25 f S. ap. Marou26 S. m. Vasiliu27 S. Sim. fr. D-l .j28 S. ap lasou S. M,29 Ss. 9 t u u o e u i o i .

3 0 S. apost. Iacob

6 iO t t U d . H r l ' U i .

7 Sanislav8 Arch JM chail9 Ş .p .G ^org .N .

1 0 I s i d o r

11 A d . d f

12 M. Paucraţiu

C u rsu l la b u r sa din tfien a .Din 2 Mai 1894.

Renta ung. de aura 4 °/0 • • . 119.15Renta de coróne ungü. 4% • • 95.10Impr. căii. fer. ung. în aurü 4ya% . 127.30impr. căii. fer. ung. în argint 4 72u/o 102.—Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 123.50Bonuri rurale ungare . . . . . 95 90Bonuri rurale croate-slavone. . . 95 50Imprum. ung. cu premii . . . . 152.50LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin. 143 75Renta de hârtie austr. . . . . 98.55Renta de argmt austr, , . , . 98.40Renta de aur auf»tr. , , . . . 120.15L f»surî din 1860 ............................. 146.50Acvii de-»Ie B?tucei •fe-iisu-o-ungar-ă , 999.—

Ac^ii de-ale Bftncei ung d« credit. . 42425- Ac^ii de-ale Bincei austr. de credit. 353.40N apoleoudorl....................................9.92'/2Mftrcl imp. a;er.................................61.15L ndon (lire sterlinge)...................... 124.90Rente de corone austr..................... 97.90

Cursului p ie ţe i Bra^ovfi.Din 3 Mai 1894.

Bancnote rotn. Curnp 9.85 Vend Argint român. Cump. 9 80 Vend. Napoleon-d’orI Cump. 9.88 Vend. Galbeni Cump. 5.85 Vend.Ruble rusesrl Cump. —.— Vând. Mărci germane Cump. 60 80 Vend. Lire turcesc! C'iim>. —.— Vend. Scris. fonc. Albina 5% —•— Vâ

9.9a9859,92590

Bursa de mărfuri din Budapesta.din 1 Mai n. 1894.

S e m i n ţ e

< ■ *.5 ®

"2 i 0 ® 0 —

Preţulii p«> 100 chilogr

ttel« 1

Grnu Băniţ-îneseii Grâu dela Tisa Grâu d« Pesta Grâu de Albs-re^al» Grâu de Râcska Grâu ung. de aordti

808080808080

7.857.407.407.40 7.45

7.557.50 V.ttO7.50 7.5)

ifemlnţ« rechi ori Don#.

íotulfi

-J «3 • O'S « i 3S

O a,

Preţul ă per100 ofciljj:

tűin pUnü

SöcarÄOvzCiOrzüOrzüOvésüCucuruitúCucuruRÜCucuruziHirit^câ

nutreţul de vinars de ber«

bănâţ.altü woiíi

n n

70-72 •30—«2 62 M

H9.ll757H

5 555.H/S 6.557.906. <5

4 95

8.90

r>70 Ö>i

7 40 9.- 7 35

5Í05

430

ProitnotediT. * •> i o I fi

Oi

Hfiin. <i* tril.

Oleu de rup. Oleu d&. in Una. de porc

SiAniiiiM

SeuPrun«

nLictaiii

NuciGogoşi

nMiere

CeariSpirt t

Luţerna un^ur. f'ranowsil

roţ'iirafinKtft dupiu

deladela ţ^răsventttAa f a m a t4

din Bosnia iu buţl din Serbia în saci slavonii noii binĂţenescii din Ungaria ungur escl serbescf brutag a lb iu â s trM C u ra ta de Eosenau brutaDrojdiuve spirt

leltt pânăRŐ.-

f»T.—B5.—

î>2 — ti —5.f 0 b»

52-2*152.7?

47.50:48.- ii>,— 50.-

8.P.018 75

18 FîO 18 7 12.25 12.501

82.—152.

83.155

Preţurile cerealeor din piaţa Braşovu.Din 4 Mai st. n. 189 i

■ótura téu 1Calitatea.

Valuta uns-

triaoá.greutatea 1 fi. er.

i E . . L. j eel mai írumos I 6 I'.

)>kilă

100 kil.

Séoar&

Orsift

G râul mijlociu . .\ mai slaba .

Grâu uiestecata . . i frumtSsă.V mijlociă f frum oşi mijlociu

^ ( frumosCOv$sfi mijlociu Cucuruzii .M ă l a i u ......................M arsâre.................Linte .....................F a s o l e .....................Sâmenţâ de inQ . . Sâmânţă de cânepăC a r to f i ......................Măz£ric>he . . . . Carnea de vită . Carnea de porcii Carnea de berbece S^u de vită prdspgtf> Sâu de vită topitu

54 I 80! 3 ! 803 j 40} 3 — i332

33 6 94

105 1

2333

8rM40;70!

60 f 50

201

48!&2Í

Terguiu de rîmătorl din Steinbruch.

La 27 Aprilie n. 1894

Starea r î m ă t o r i l o r f l a fosta de 170,173 capete, la 28/9 Aprilie au întrattt 2433 capete şi au eşita 8159 râmânândO 1» 26 Aprilie ună numără de 175,899 capete.

Se noteză m arfa : unguriscă veche, g r e a dela 47. — cr.- pănă- ist' 48 .— cr,

[tiu w . IC* tJKJ. t 2 ™ . J - _ . - .

Ö— or. p#nă Ir 5 0 — cr. u ş 6 r ă dela R- cr. pănă Ia 5 0 — cr.

Marfă ţerănescă g r e a dela 47 pănă Iii 48 — or. de m i j 1 o o ü dela 4 7 l/2 or. Nui Ia 48.— or. u ş ó ră dela 4772 or* Luă ia 48 V2 cr.

Cursulű i o s u r i l o r ü p r i v a t »din 1 Mai 1894

I üurnp. vUtt'lí1 Basilica l0.50 t l .« 0Hi CTeditA . . . . 19‘*.20 200 —B iClary 40 il. ni. c. ■jVivig. pe D u n ă re

58.75 59.50142/5 143.50

h j Insbruck . . . . 2 7 .- 29 .-j Krakau . . . . 25.60 26.20IJ Laibach 2 5 .- 25.6011Buda . . . . »3.50 64.50I | PalŐy . . . . 58.40 59.—IjCrncra ro ş ie a u s tr . 18.50 19.—1 dto UUR. . 12.60 13.—] dto ita l. 13.— 13.50|j Rudolf . . . . 22 75 23.35jjSalm . . . . 74.— 75.—i Saíiburg . . . . 27.— 27.50llSt. Genois 70 50 71.50[ Stamslau . . . . 43.50 45.—[| Trieitin© 4 ,/1°/0 100 rn. c. 145.— 146.—I dto 4% 60 70.— 71.—Wftldstein 50.— 53.W indischgrat* . — .—

[Sârbesc! 3"/» 39.— 40.—dto de 10 traxi cl — .— — .—

Banca h. ung. 4% 129.25 129.75

V a l o r i SI Bl M-Rentă română perpetuă 1875 5% 101.—

j Renta română amortisabilă . . 5°/fi 84.-- 95 >/4

102.Vjd t t o ...............................* 4°/,,

R eiit« rom. (rurale convertite) 6%>ObJig de stată C. F. Române 6°/o

idem idem . . . . 4% --- —i lmprumutulă Openheim 1866 . 8°/o -- •--1 lmprumutulă Oraş. Bucurescl . 5% - ....

idem idem din 1884 Ó'Vnidem idem din 1890 5% 83.—

| Impr. or. R. eu prime Loz. fr. 20 — —Credit fonciară ruralii . . . . 77» •

idem idem . . . . 57« 92.74Credit Fonc. Urb. din Bucurescl 77« 102.—

idem idem . . . . 0 7 .» l S v ’idem idem . . . . &7o 87 —Credit Fonc. Urban din laşi. . 57o

10 fr7 9 ' /*

Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 275.- •V . N . —.—

Banca Naţion. uit. div. 84.4*> 500 1490.—Dacia-România uit. div. 35 lei 200 —.—Naţionala de asig. uit. div. 36 lei 200 —Banca Rom. uit. div. fr. 12.— . 500 —.—Soc. Rom. de Constr. uit. div. 15 1. 250 —.—Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 —. —

Soc. Rom. de Hârtie uit. 00 100Soc. de Reas. uit. div. 16 1. aur 200 —.—Societ. de Constr. uit. div. . . — —.—Societ. de Hârtie uit. div. . . — — . —

20 franci a u r ............................... — 20.206Banca Naţion. a României . — — . —

Scompt............................................... 5 0 /0

Avansuri pe e f e c t e ..................... « 7 0mausuri r>* Tjneour? 6n/„

Proprietarii: D n . A u r e l M u r e ^ i a n u .Redactori! responsaMltl' G r e g o r i u M a i o r fi.

Ir. 4205-1894.

PUBLICAŢIUNE.Miercuri Îii 16 Maiu a. c. înainte de

}>nlm]u la 10 ore, se va ţine la oficiultL [orăşenescQ economica o pertractare scrip- nristică de efecte asupra n6uei încliirierî

durată de 6 anî (29 Septemvrie 1894 Ipănă la 29 Septemvrie 1900) a mai joşii

îintiteloră obiecte.Reflectanţii se invită, ca cela multa

Ipănă la 10 ore înainte de prânzii a amin- Ititei c|ile sâ’şî aşternă Ja oficiulii orăşenesca, fia care se află şi eondiţiunile de închinare, ■ofertele scripturistice, timbrate, închise şi prov64ute cu vadiulQ seu în bani gata s6u în hârtii de preţa de 10% din chiria anuală oferată.

în ofertă are s6 se amintescă obiectulfi pentru oare se oferă, mai departe chiria

oferată în cifre şi litere şi în fine dechia- raţiunea, că eondiţiunile de închinare îi suntü cunoscute şi că oferentulü se supune lorü, necondiţionata.

Obiectele de închiriata sunta urmă- tórele:

1. Magazinula de bucate în pórta târgului cailorü.

2. Magazinula în porta stradei orfa- nilora.

3. Prăvălia nr. 9 de sub podula bă- tuşilora dimpreună cu pivniţele aparţi- nétóre.

4. Şatra de pe promenada de susa.5. Cârciuma din £>tejerişa.6. Grădina dela casarma Lazaretului.7. Casa orăşenâscă Nr. 3 din prundula

roz'elora (sub buciuma).B r a ş o v a, 24 Aprilie 1894.

3—3 Magistratulu orăşenescu.

g-atis. A căi Io» a f-

JL5 S E M S A T IEfacű orológele debusunar

O r i g i n a l (* o lc l in r e i t io i i lo i i* . d eG e n f acuma mventatü. Aceste orológe lu­crat« admirabila d« eiegantü uu se potü deo- webi nici de specialişti, de cele de »ură curata. CapacuriJe fórte frunr-osö eis^late, nu-şl p^rdtl fasonulQ şi pentru mer«Q regulaţii 80 garan- teză în scrisii pe terminű de 3 ani. ^ ‘/ P r e ţ u l i i u n u i o r o lo g iu O i i . 1

Lanţuri de Goldinâ cu carabino de sigu ranţă, fason sportU ui krol séu p a n t e r ă cu 1 fi. 50 cr. So dă la fiâ-ear» orologiu u q Q tocQ

ceste orológe d ja suntü introduse la cei mM mulţi anaploisţ« ai rate austro ungare. Se potü procura esolusiva prin depoulü centralö :

X 4a\3-B. ALFRED FISCHER, Wlena I Adlergasse 12.

A t X X t X t l l l t t X I I I I X t XI

# * * * * * ¥ * *

H * * # * * *

¥ * * # * *

L3GE3GE3GE3EBOGODintre ttfte hârtiile pentru ţigarete

este recunoscută de cea mai bună hârtia de ţigarete veritabilă fran ţuzesc»

» Le Gloria“iab rica ţiun ea d-lorii

J OSI FÜ JBARDOU&FILSîn PERPIGNAN—PARIS.

60 medalii de aurii, 16 diplome de onóre mari, I 20 diplome „Hors Concours

„ L e Gloria“ este hărtia , care în fineţă şi b u n ă ta te în trece tó té celelalte h a itii de c igarete ce esistă.

„L e (J lo ria* este num ai a tu nci veritabilă , décá fiă-care cărticică portă firma IOSIFU BARDOU & FILS.

„L e 01 o r ia “ se efectuézá cu m arg inele ne tede séu cres­ta te (perforate.)

„L e G lo ria “ se efectuéza şi ca tuburi şi adecă în tr ’o ca lita te ne în trecu tă de fină.

„L e G lo ria “ este de căpS tatu în Braşovu la tó té m arche- tăn iile şi băcăniile en-gros, precum şi la fiă care deb itan tü mai bunű de tu tun ü . ig.—52.

y t a i u l in lu m e s u n iu

INELELE mele GOLDINcari costă, H. 1 .5 0 câte tmul'1.

Aceste inele suntă c a d e a u r ii , nu le potă dinstinge nici onjonii de specialitate, fasonn moderna, eleganţii şi flnfl. Inelele Gol­din suntii forte durabile, potă garanta în scrisii, că voru păstra lucitilă aurului 5 ani.

Nr. 142. N. LI2.Inelul» Goldln, cavalierű f l I C A Inelu Goldin, Marquis,

Jiamantű artificialii cu topaa a aur Imitat.

Nr. 67. Nr. 112Inel Qoldin, de pecetluitei, A | c Inalu Goldtn, ou îml-

en imitaţia a-r.etlst *■• taţie de tirchesu.

Inele de lofodnă, « II. 1.90 erMăsura se se ia cu o f#şiă de hârtie, trirni- ţindu-o cu rambursă poştală.

Să să f*1 reşcă de cumpărare de imitaţii, care se oferă cu preţuri mai ieftine, da»’

.suntii fără nici o val6re. Cine vrea să se ferescă de pagubă se se adreseze comanda direct t i ; la

ientralu depouALFRED FISCHER.

3 - 6 VIENA, A d lerg a ssc Nr. 12.

—<■*în moda esactă ş: probaţii lucrate, scutite în contra în­gheţului, efectuesce cu pre­ţurile cele mai ieftine şi cu garanţiă, pe mai mulţi ani

Ohistavii Bielz,Braşov!, " X m S S “ Nr. ÎL3—4

Invenţia cea mai nouă.2 | pentru BĂRBAŢI,

caii în urma pScatelora tinereţelora (Onanie) s£u viaţa escesivă s?au ener­vata ori suferă de puluţiune, este de celâ mai sigurâ efectu aparatula de vindecare (portativâ în buzunarâ) şi pa­tentata în Austro-Ungaria şi Franţa, pentru propria îutrebuinţare. Testimo­nii dela profesori renumiţi, mii de scrisori, prin care se mulţămescft recomandă pentru înbuinţarea apara tului.

Broşuri se trimită contra 0 cr în mărci poştale g r a t i s de inventatoralu şi mcdiculu specialistă

Dr. ALTMANN KAROLY,aj . b - .b V îe j|a > Y„y, Mariahilferstrasse 70

r Tîrgulu Inului ITr. 28, Casa Safrano.Am onóre a aduce la cunosciinţa on. publicü c ă

\ Ű Ű Ü Q Q 0 Q í 3 Q 0 ű Q Q Q Q 0 Q Q 0 £ 3 Q Ű E 3 0 0 Q Ű 0 Q Q t

Hagasia de confecţiuni pentru dameam red a t’o D om nului Ig n a tz W einberger, încependu din 9 0 Februarie Cm şi de atti îna in te ţ i ai unâ depositii CU firma m ea proprie care e cu m uitu mai m are şi cu m ăr­furi mai line precum cu confecţiuni indigene şi din s tre in ăta te , cele mai nouă şi mai de gustâ modele, aşa încâtfi în t6 tă p ri­v in ţa şi ori şi când potu satisface pretensiile s tim aţilo ră mei m uşterii.

T o to d ată am on6re a arecom anda depositulu pen tru aesonulu

meu

pm a?® râ şi<>are conţine jaq u ctc , gulere, flcliuuri, m antale şi m antale de pldi» şi grav ii.

A trag â în deosebi a ten ţia asup ra veştm intelor^ pentru copii şi fe tiţe şi asupra m antalelor» , pe care to tdeu na le ţinQ în cantitate mare şi le vendu cu preţurile faliricei* Co­m ande efectuesu punctualâ şi după m ăsură în restim pu de 3 <Jile.

R ugându sprijinulu on. publicil me recom andutu totă stima

N P ."Goldmann ,11—12,373 l la ^ a s ia T îr fn lu In u lu i 98, Cana Safrano . gr

I

\

99 V a t r a »F O A I E I L U S T R A T A . F A M I L I E

su b red actiu n ea» - l o r I . C I V I C I , I . l i . C l l i u a i J L E ş i G . i O K B K .

Acestă revistă ilustrată este dirigiată de unii dintre cei mai apreţiaţi scriitori români cu menirea de a oferi Onor. publică cetitorii română, c e le m a l bune s c r ie r i ale ce- lorü mai talentaţi scriitori români din tó té p ărţile lo cu ite de R om âni.

Trebuia în sférsitú. o fóie, care se ocupe ună locă de cinste pe masa iie cărei famiii român esi.

Nu va fi cruţată nici e jertfă pentru ajungerea acestui scopű; grija de căpetenie fiindü a nu lăsa se se streoóre îq acestă revistă nimică nepotrivită cu tradiţiile némuluí nostru şi cu moravuri e familiei.

Cele mai bune n u vele , rom an e , p o v estir i, p o e s ii etc, orig in a le şi a le ­s e , voră ocupa primulü locü şi numai întâmplătorii în alü 2-lea rendű traducţiunl. Tóté insă in cea ra i curată, mai alé^á şi mai frumosă românescă.

Artele, ştiinţa, recensiunile theatrale şl musicale, noutăţile literare, evenimentele însemnate,partea variată şl humoristică, tóté işi vor avó colonele speciale reservate in acâstă fóie, cu competinţă şi cu onestitate redactate.

Nici viaţa casnică nu va fi neghgiată. Sfaturi bune din punctul de vedere ală educaţiu- nei, higiénéi, imbrăcăminţil, a traiului economicü, felurite îndrumări folositore economiei casei, vorü fi trat te cu multă grijă.

Ilust aţiunile -»*oră fi alese pe câtă e cu putinţă din istoria némului nostru, copii după tablourile artiştiloră noiştrl şi a celorü străini, vederi felurite din ţara nostră .*i de pretutin­deni unde locuescü Români.

în aceste condiţiunl se va present0* onor. public români fóia ilustrată pentru familieV A T R A “ CA UNÚ mArgAritarü alű literaturei nóstre naţionale, sí vá

apare de 2 ori pe lună, adecă 24 fascicule pe anii de câte 4 cóie 4° mare, tipărită cu îngrijire pe hârtie velină.

Preţulă abonamentului pe uni t anü este: pentru Austro-Ung*ria: C o r o n e 94 . pentru ţările Uniuim L»tine F r . 94 . — Véndarea cunumérulü C o ro n e 1 .10 , (Austro-tingaria, F r. f .lO . (Ţerile Uniunel-Latine).

iy şi SeSubsemnatulü Vó rogă să primiţi cu simpatie apariţia acestei publicaţiuni î'oinâneştl

ö-i asiguraţi continuitatea prin bine voi torulil D-Yóstre sprijină, abonându-Ve la ea.

Cu deosebită sti'ră:370,2;î—30

C . S F K T E A , L ib rar-ed itor .—B u cu resc l.

*•. Ganz seid, bedruckte Foulards 75 kr.fotvie s c h w a r z e , w e is s e mtb fa rb ig e Seibenftoffc von 45 Fr. bis ft. 11.65 per ITTeter — glatt, geftreift, farriert, getnufterf, Damaftc ctc. (ca. 2 ^ 0 oerfdj. (Dual. uttb 2 0 0 0 verfcij. färben, I>effins etc.), porto* uni> jollfrei in bte IPofynung an prirate, tttufter umgcfyenb. Briefe Foften \ 0 Fr. uub PostFartcn 5 Fr. Porto nacij ber Sdju>et3.

S e i d e n - F a b r i l i ( i . H e n n e b e r f (K. u. K. ijoßief.) Z ü r i c h .

Cheque-Conto1 a. p o s t ă ,

n Nr. 505« rv |

Eæ G m n œ F gG G s a

INSTITUTÜLÜ d e CKEDITC ŞI DE ECONOMIÏ

„ALBINA66F IL IA L A B R A Ş O V 0 ,

Recomandăm P. T. public pentru plasare de capitale

t e i i i f î l i £@ ii§ii>i>® d i § 0|0ale “ A lb inei“ inst. de cred. şi econ. în S ib iiu .Acelea sunt emise în bucăţi â, fl. 1000 şi fi. 500 şi se fructifică cu

netto 5°/o fără n ici uu îi scădeinent.Cuponii de interese s6 răscumpără la jum ătate de anti la 1 Ianuarie

şi 1 Iulie la cassele institutului din Sibiiu şi BraşOYă şi la „Pester ung. Commerzial-Bank“ în B u d a p e s t a f ă r ă n i c f u n u s c ă d e m â n t ş i l i b e r d e o r i c e p r o v i s i u n e .

Pentrn fructificarea pnnctuala şi resccniperarea scrismlor tociare garanîeză:L TttnflsHIo rare ii» Kensulu lrpcel prntrn serliuri fwnciare

iJjJUUCwlAwj din anulu suntu menite eselugiv pentrueoperirea «letentoriI«»ru de «irriwuri fondare ţl meeurate prin intabuiare in eărţile funduare in favorulu acelora, asupra că­rora *e emit scrisuri fonciare până la maximum -/s a valorei de preţuire, ceea ce «se confirma prin controla Comitetului de «upravegliiare pe fiă-eare scris fonciar emis.

Scrisia.rile fondare efer d.eci o sig-\a.i*a.33.ţă, xaasii 3xa.o.re ca şi pia-pilară,.

2. Fondulti de garanţie de fl. 200,000prescrisu de leţ?ea amintită pentru mai mare sipuranţă a deten- toriloru de scrisuri fotaciare, care fondu e detaţatu din capita- Iul îi de aeţiuni alu institutului.

S T'fliX cealaltă avere a institutului inelusive fondulti de■ L U V & reservă.

Scrisurile fonciare de 5°j0 ale „ALBINEI“ atât cu privire la siguranţa lor absolută, cât şi ca una din chârtiele indigene cele mai fructifere se reco­mandă deci de sine pentru plasarea de capitale, de bani pupilari, fonduri publice şi private etc. şi le vindem pe cât ajunge provisiunea lor în cursul de marfă al bursei din Budapesta-

La cumpărarea unei cantităţi mai mari le oferim în cursul mijlociu.

„ A L B I N A “institut de credit şi de economii

6 3 —* F I L I M . A B R A Ş O V .

Apa minerala de Borszék (Borviz)regele tuturorü apelorü minerale.

Pentru e^celent^l** «ale proprie'ă\I a la egpowiţia n,,îv‘irsa\&din BnHan^-ta. Viena. TriVft si P*ri90 medalia de argintü şi aurü şi diplo 1118 de distincţiune. — D n oan<*a t onţiMntul'*i abnudet.tQ d ■> ac ido (mrtio- nicö, liberft şi seuiilegatfi este « ugura c*r*. s* pote transport* tărl de a «of'-ri vr* - > scădere în putere n g st'-lc ci b^n* *i în facilitat-a ei re coritóre. Se póte aplica cu pf-fitü tórr* bunft . ea APĂ VINDICĂTORE la anemie, nerrositat.e, la conturbărî de degestiune şi în generalii la ori ce perturbaţiunî interne.

Prin gustul* oelü plăontfi şi bogatulft conţinuţii mineralö acésti apă a -Z E ie s te c e itS b CUL v i i n j l o leocnoscutft <a o b ă u t u r a pl i oută şi r e o o r i t ó r e s upe r i o r * . a l torf t ap«' m i n e r a l e .

Se află de vânzare în UNICULÜ DEP0SITÜ principaliial subacrişilorCi, acesta apă escelentă şi iodi ină,

atâtu din i s v o r u l ü „principalU“ câtu şi „Kossuth" en gros şl cu «letali,

ca preţiă. ccrLT7’erLa*bii‘u..Accentuândo, e h n u m a i în d e p o u lii n o s tru se potii căpăta

sticle provecjute cu etichete şi conţinuţii nefalsifteatu, despre ceea ce se garantéza,

Administraţia generală a apelorü minerale dela Borszék

LÁZÁR si VERZÁR4301 -1 0 B S A N O m .

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o oo o0 Vestite în totă lumea sunt hârtiile de ţigară o

„LES DERNIÈRES CARTOUCHES Si LOHENGRÏN“gdin Fabrica Braunstein F rè re s . P a ris §

6 5 B o u l e v a r d E z e l m a n © 5 - IX Firma Braunstein Frères vinde numai produsele propni, din fabrica Sf q lorü de hârtie în Gassicourt (S. & 0.) în Francia. q |0 Produsele acestui stabilimentü măreţii, întocmită după principiile cele mai q q moderne suntü unü triumfă alu industriei de hârtie. QQ Unü depositd atû fabricei pentru Yêndare de hârtie şi tuburi de ţigarete se află în Wiena^ I., Scliottenring 95. j

0 H â r t i a n o s t r u veritabilă franţusască p r e mnr, şt t u l i u r i de ( i^ a r e t e J 0 fabricate diu hârtie „ I jC S d e r n i è r e s c a r t o u c h e s ^ ia «are pe fiă-oare car- Ç Q tona este firma. „BRAUNSTEIN FRÉRESU se vinde 111 to te niarch^tâm ile, şi în Q; 0 to te traficele reg. ung. de t» tun . 135,20—* bo o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o a

Numere singuratice i à 5 cr. se potü eumpôra in din .Gazeta Transilvaniei* librăria Nicolae Ciurcu.

#

outăţî în s to fe de lână!|*C e le m a i n o n e stofe tle lâ n ă P e p it a nenumărate va­

rietăţi, lăţime îndoită j^er metru 4S 05, 90 cr.d e t tO ţ 120 otm. laţii per metru îl. 1.65. 1.75j 1.90, 2 80 etc.

calitate fină şi bună.M a i u g ’a r n ^ lânfi curatA 120 ctrn. lata per metru fl. 1 25.l$ ia g O lia lu -M a m ^ a r ttţ lână C.rată 120 ctm. lata per

luetru fi. 1 45. 1 85S to fe -C re jie ce le m a i m o d e rn e , colori elegante, lâ- ă

tuirafâ, lâţiuie îndoită dela fl. 1 05 în susG.Sto fe de v a r ă c*ele m a ! m o d e rn e , desinuri de gusto,

120 otm. la tin e p^r metru dela fl. 1.10 în susO.

Sto fe de lâ n a c u ra t ă eele m a i m o tle rn e , în tote dese-Muuril«? ş' colorile p< sibil°, iSţime îndoita pe** metru 52 65, 80, 88, cr. fl. 15, 1.30, 1.60, 1.75, 2 . - , 2 10, 2 60, 2.80 3 — etc. etc.

P o d e li de I n s l i r u c k v e r ita b il i i , în tote colorile, lână curată 120 ctm. latu per metru fl. 1 30.

M iOdeil de s t i r i a , lâna curată 130 ctm. lato per metru fl. 1.10Slirall î mătase curată în tóté colorile per metru 78 cr.P e p it a Stofe, de m&*as-< dela fl. 1 25 în susil.J lă t & s ă r i i , forte frumóse vérgnte, compuse din colori splen­

dide per méter fl 2 30.P o n g is d e s in a te , cu c^le mai noué de^emnurl per. metru 75 cr. fl. 1.20.

3s/£a,re a.sortina.ent*Ci d.e c e le m a â n o~aé sto fe d.e Ib.a,ine c u oca-sia. c o n fo r m a ţie i.P r e t u r i f o r t e i e f t i n e .

IDeposit-u. de aan.ăxfvojâL

L E S S I TVíena, VI., Mariahilferstrasse Nr. 83.

SuLteran, ZPartere, Ivdleranin s i etag'i'u. p r im ü .l ie v a n t in e . în desenurile 4cele mai frumó^e per metru 19,

22 26 28. 30. 32 m 40 «-r.A t la s i i s a t in ii f r a n ţ u z e ş t i i , fórte exquisitû per meterü

40, 58 er,J f lo n sse lin e fra n ţu K e se ii, în desinnil spleud de per me­

tru 50, 55, 60 er.

B a t is t e e n g l. a jo u r , per metru 35, 42, 55, 58, 65, 85, or. etn.

Z e p ll ir - C r e p e , calitate engl. desenurl moderne, şi oolorl frum6se, se pote spăla fără a perde ool6ree, per metru 35, 46, 48, 52, 55, 65, 70, 72, 78 cr. etc.

S t o f e d .e m o d ă f i n e d i n s e s o n u t r e c c i t i o . c u p r e ţ u r i f o r t e e c ă c i / a . t e .S o l i d i t a t e r e c u n o s c u t a .

Pentru p rov in cie s e tr im etu g r a fisu ş i fra n co m o str e ş i ju rn a le ilu stra te .

•{Noutăţi în s to fe de spă latu lTipografia A. Mureşianu, Braşov.