notiuni de limba germana

12
ALFABETUL GERMAN VOCALE CU UMLAUT Li tcra Semn fonctic Se pronun^a Exemple in germana Sunetul asemanator sau j corespunzator in Ib. romanu 1 a [e:] _iLL__ c lung, dcschis e scurt. Tnchis Madchen Mar/ mese i verde i o [o| jcc| 6 lung. Tnchis o scurt. deschis schon /wolf, mochte , u iy:| Jxl - u lung. Tnchis u scurt. Tnchis gruBen Euro _ i DIFTONGII Diftong_ Semn fonetic Se pronun^a: Exemple: au . [aoj a scurt urmat de o Tnchis, scurt Haus ei ai 1*1 a scurt urmat de e Tnchis. scurt ein, weirj, kiein Mai ! cu [01 o scurt urmat dc o TnrViK cmrl deutsch, heute ; au [0] ca eu din deutsch Fraulein Litera, grupul de Semn fonetic Se pronunja Exemple Tn Ib. Sunetul asemanator A a (a) B b (be) C c (te) D d (de) E e (e) F f (ef) G a o (ghe) H h (ha) I i (i) J J (lot) K k (ca) L 1 (el) M m (em) N n (en) o o (o) P P (pe) Q q (cu) R r (er) S s (es) 6 (es tet) (Litera B exisia numai ca literii mica). T t (te) U u (u) V v (fau) W w (ve) X x (ics) Y y (iipsiion) Z z (tet) A a O o U u Termenul Umlaut denumeste alternan^ele vocalicc: a - a o - 6 u - u

Upload: fatu-andra

Post on 07-Dec-2014

70 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: Notiuni de Limba Germana

ALFABETUL GERMAN

VOCALE CU UMLAUT

Li tcra Semn fonctic Se pronun^a Exemple in germana Sunetul asemanator sau j

corespunzator in Ib. romanu •

1 a [e:]

_ i L L _ _ c lung, dcschis e

scurt. Tnchis Madchen

Mar/

mese i verde i

o [o|

jcc| 6 lung. Tnchis o

scurt. deschis schon

/wolf, mochte ,

u iy:|

Jxl - u lung. Tnchis u

scurt. Tnchis

gruBen

Euro

_ i

DIFTONGII

Diftong_ Semn fonetic Se pronun^a: Exemple:

au . [aoj a scurt urmat de o Tnchis, scurt

Haus

ei ai 1*1 a scurt urmat de e

Tnchis. scurt ein, weirj, kiein Mai

!

cu [01 o scurt urmat dc o TnrViK cmrl

deutsch, heute ;

au [0] ca eu din deutsch Fraulein

Litera, grupul de Semn fonetic Se pronunja Exemple Tn Ib. Sunetul asemanator

A a (a)

B b (be)

C c (te)

D d (de) E e (e) F f (ef) G a

o (ghe)

H h (ha) I i (i)

J J (lot)

K k (ca)

L 1 (el)

M m (em) N n (en) o o (o) P P (pe) Q q (cu) R r (er)

S s (es) 6 (es tet) (Litera B exisia numai ca literii mica). T t (te) U u (u) V v (fau) W w (ve) X x (ics) Y y (iipsiion) Z z (tet)

A a O o U u Termenul Umlaut denumeste alternan^ele vocalicc:

a - a o - 6 u - u

Page 2: Notiuni de Limba Germana

litere germana sau corespunzator Tn : Ib. romana

ch [c] machen, auch §ah, ahtiat

[x] ich, Madchen Mihnea

ck [k] c dupa o vocala

scurta Ecke co»

ie [i:J i lung dar

pronun^at i scurt

Tn:

vier, sie, Liebe

die, vieleicht,

Viertel, vierzehn,

vierzig

-ig final [x] ca ch din ich zwanzig

h [h] h - la Tnceputul haben, Haus han

cuvantului;

d a r : mtre vocale

si mtre vocala §i consoana nu se

pronun^a: marcheaza o

vocala

gehen, sehen fahren,

Uhr. Ohr

lunga anterioara

(h - ortografic)

j Ni i Jahr. jetzt ianuarie

j - Tn cuvintele de origine straina Journalist jurnaiisl

oh m f Physik, Phantasie finca, i'antezie

q 1 kv] cv Quadrat cvartet

, s [2] z - la inceputul sehen. Museum .. i zapada

cuvantului. mainte de vocala. Tntre vocale

ss [sl s - marcheaza o ess en masa

vocala scurta anterioara

sch [1 i § Schule, schlafen 5 coal a

st iftj st - la Tnceputul stehen, StraRe §trand

cuvantului

sp flpl sp - la Tnceputul sprechen, spat ^pagat

cuvantului

B [s] s - sta dupa o gruBen

vocala lunga

- ifiainte uc ^^ o »

111UUL

consoana

! - la sfarsjtul GruB

i cuvantului

Litera, grupul de Semn fonetic Se pronunfJi Exemple in Ib. Sunetul asemanator

litere germana SKCOrespunzator in

Ib. romana

Page 3: Notiuni de Limba Germana

V [f] f - in cuvintele de Vater, viel fea

[v] ongme germana v - in cuvintele de

Universitat, varde

origine straina November |

w [v] v wer, was, wo.. •d

Woche

y [y! ii ca m grufien Physik

Z [ts] t zwei, zahlen tasi

tz [ts] t - dupa vocale Platz EW

scurte

SUBSTANTIVUL

Formarea femininului

Din multe substantive masculine se formeaza, cu ajutorul sufixului -in, substantive feminine.

exemple: der Tanzer - die Tanzerin

der Schiiler - die Schulerin (elevul - eleva)

In limba eermana toate substantivele sc scriu en maiuscula ! Substantivul ca pane dc vorbire arc gen, numar $i ca/,.

1. Genul

Gcnul natural poate i'i dour mascuiin ^.i fcminin. dar din punct dc vedcre grammatical dcnsebim trci gcnuri: - mascuiin dcr Mann

- feminin die Frau - neutru das Kind

a) Genul gramatical nu corespunde intodcauna genului natural: exemplu: Madchen (fata)- gen natural = feminin

dar: das Madchen - gen gramatical - neutru

b) Genului gramatical din iimba romana nu ii corespunde Tntotdeauna aceiapgcn gramatical In limba germana.

exemplu: cartca - gen gramatical feminin In limba romana

dar: das Buch - Lien Dramatical neutru in limba eermana

2. Numarul In limba germana, ca si in limba romana. substantivul are singular si plural.

(3. Cazul - vezi : Curs rapid de Ib. germana - pentru intermefci)

Page 4: Notiuni de Limba Germana

Substantivele masculine terminate in -e i§i pierd acest e odata cu adaugarea sufixului -in.

exemplu: der Rum an e - die Rumanin

Dar: 1. der Deutsche - die Deutsche 2. ein Deutscher - eine Deutsche

Art. hotarat Art. nehotarat Art. nehotoegat

S i n g u l a r

masculin der Mann - barbatul ein Mann - un barbat kein Mann -«ei un barbat

feminin die Frau - femeia eine Frau - o femeie keine Frau - oici o femeie

neutru das Kind - copilul ein Kind - un copil kein Kind -aici un copil

ARTICOLUL

Articolul este partea de vorbire care ne da informapi despre genul gramatical, numarul si cazul substantivului pe care il precede

In limba germana exista trei tipuri de articole:

1. Articolul hotarat; der ptr. masculin

die ptr. feminin das ptr. neutru

2. Articolul nehotarat: ein ptr. masculin

eine ptr. feminin ein ptr. neutru

3. Articolul nehotarat ncgat: kein ptr. masculin

keine ptr. feminin kein ptr. neutru

Substantive compuse

Substantivele compuse sunt formate din: cuvant determinativ + cuvant de baza exemplu: der

Apfel + der Kuchen = der Apfelkuchen

Articolul substantivuiui compus este eel al cuvantului de baza.

Cuvantul determinativ poate fi:

substantiv: die Schokolade + das Eis = das Schokoladeeis verb: schlafen (a dormi) + der Wagen = der Schlafwagen adjectiv: rot + der Wein = der Rotwein

Un substantiv compus poate I'i alcatuit si din mai mult decat doua cuvinte. exemplu: die Bu^ru'Jteste!!e Si in acest caz articolul estc determinat de catre

ultimul substantiv (substantivul de Iwa).

Page 5: Notiuni de Limba Germana

P l u r a l

masculin die Manner - barba^ii Manner - (niste barbati) keine Manner

feminin die Frauen - femeile Frauen - (niste femei) keine Frauess - !

neutru die Kinder - copiii Kinder - (ni§te copii) keine Kinder - ]

La plural: a) Articolul hotarat este die pentru toate genurile. b) Articolul nehotarat nu are forme de plural! c) Articolul nehotarat negat este keine pentru toate genurile.

Forraele der, die, das pot mdeplini §i functia de pronume demonstratifracesta, aceasta, acesta.

Wann 1st der Zug in Bra§ov? Der i s t schon seit einer Stunde in Brasov.

Ccl mai des esre folosit pronumele demonsirativ das impreuna cu verbul

'ronumcle dcmonstrativ das este invariabil: poate Tnlocui substantive de*»ce gen 5! numar1

Das ist meine Freundin Heiga. Das ist mem Vaier. Ist das der Zug naeh Berlin '? Das sind meine Kinder.

Aceasta este prietena rnea, Helga. Acesta este tatal meu. Acesta este trenul spre Berlin? Acestia sunt copiii mei

PRONUMELE

Pronumele este partea de vorbire care inlocuieste un substantiv.

PRONUMELE PERSONAL

Cu ajutoru! pronumeleui personal ne putem refei atat la persoane. cat si la l«srri.

Deosebim trei persoane:

sngucvr: pers.I ich - eu

Sie - dumneavoastra la pers.III distingem trei genuri: er - el

Page 6: Notiuni de Limba Germana

Plural : pers.I wir - noi pers.II ihr - voi

la pers.III plural exista o singura forma pentru toate genurile, spre deosebire de limba romana: sie - ei, ele

Atentie!

a) Nu confundati pronumele de politete Sie (dvs.) cu pronumele sie - ei, ele (pers. Ill plural!) Se conjuga la fel: Was machen Sie ? Ce faceti dumneavoastra ?

Was machen sie Ce fac ei (ele) ? ! Dar: pronumele de politete Sie (dvs.) se scrie intotdeauna cu majuscula!

b) Si pers. Ill feminin singular sie (ea) are aceea§i forma cu pronumele de politic Sie §i cu pers. Ill plural sie (ei, ele) dar se conjuga diferit:

Was macht sie ? Ce face ea ? Was machen Sie ? Ce face^i dumneavoastra ? Was machen sie 9 Ce fac ei ?

W Pronumele es se foloseste:

1- Ca pronume personal:

- mlocuic§te orice substantiv de genul neutru: Das Kind schlaft .Es ist miide. Copilui doarme. (El) estc obosit.

-- Ca pronume impersonal: a- cu verbeie impersonale:

Es regnct. - Ploua. Es schneit. - Ningc.

b- Tn afirmatii despre vreme:

Es ist kalt. ~ Este Trig. Es ist warm. - Este cald.

c. in expresii impersonale: Es ist dunkel. - Este Tntuncric

PRONUMELE POSESIV

Fiecarui pronume personal ii corcspunde un pronume possesiv:

Singular: (Plural ,• vezi Curs rapid de Ib. germana - pentru intermediari)

ich —> mcin du —> dein

Sie —> Ihr

Page 7: Notiuni de Limba Germana

Posesor Obiect posedat la s i n c u a r: la p 1 u r u 1 : 1

masculin fder Vater)

feminin (die Mutter)

neutru (dasKind)

die El tern •

ich mein Vater meine Mutter mein Kind meine Ellern

du dein Vater deine Mutter dein Kind deine Ellern

or sein Vater seine Mutter sein Kind seine El tern

sie ihr Vater ihre Mutter Ihr Kind ihre Eltern

es sein Vater seine Mutter sein Kind seine Eltern

Sie Ihr Vater Ihre Mutter Ihr Kind Ihre Eltern

Atentie!

Nu confunda Sie cu Ihr: Ihr se traduce in limba romana prin (al) dvs.: 1st Ihr Familenname Berger ? - Numele dvs. de familie este Berger?

1. Forma pronumelui posesiv este determinata de posesor:

Singular: Plural :( vezi Curs rapid de Ib. Germana - pentru interrnediari)

ich —> mem du —> dein er -> sein sie -> ihr es —» sein

Sie -> Ihr

In limba germana pronumele posesiv atributiv sta in fata substantivului, spre deosebire de limba romana:

meine Freundin - prietena mea

2. Terminable pronumclui posesiv sunt determinate de genul, numarul §i cazul obiectului posedat;

Page 8: Notiuni de Limba Germana

ADJECTIVUL

In limba germana adjectivul poate sta:

1. In unna verbului (ca nume predicativ) mtr-o forma neschimbata, spre deoebire de limba romana:

exemplu: Irina este frumoasa. Irina 1st schon. Thomas este frumos. Thomas 1st schon.

2. In fata substantivului (ca atribut) - intre articol si substantiv - dar cu forma schimbata

S i n g u l a r

Articol hotarat: Articol nehotirat:

masculin der schone Mann ein schoner Mara

' feminin die schone Frau eine schone Fran

neutru das schone Kind ein schb'nes Kind

Adjectivul atributiv se acorda in gen, numar si caz cu substantivul pe care il deterina..

singular:

VERBUL

Conjugarea verbelor la prezent.

In Ib. germana majoritalea verbelor au la infinitiv terminata -en. (Celelalte terminatii sunt: -ein - lachein - a zambi

§i -ern - sich crinnem)

1. Eliminam terminatia -en s.i obpnem radacina verbului. 2. Acestei radacini ii adaugam urmatoarele terrninatii:

la singular: la

pers I. -e pers II. -st pers III. -t

pers I. -en pers.II. -t pers. Ill - en

pers I. ich mache pers II. du machst

pers I. wir machen pers.II. ihr machl

sie macht es macht

Sie (dvs.) machen

Page 9: Notiuni de Limba Germana

Das Verb haben - verbul a avea

Verbe compuse cu particula separabila.

anrufen - a suna aussehcn - a arata ausgehcn - a iesi ausrichten - a transmhe zuriickkornmen - a se Tntoarce

La acestc verbe particula se separa de verb si se trece pe ultimul ioc in propo/Jtie:

Ich rufe dich heutc Abend an. Deine Freundin siehl sehr gut aus. Andreas ticht hcutc mil Helga aus.

*~ x

Verbc care E§i modifica vocala din radacina la pers. II. si III. singular:

e —» i: sprechen. ^e^_e_n,_ru;jirnen,_e-sscri, trcffcn

Das Verb sein verbul a fi Verbul sein (afi) se conjuga neregulat:

ich bin du bist er ist sie ist es ist

wir sind ihr seid sie sind Sie sind

er = el sie = ea es = el (neutru) Sie (cu majuscula) = pronumele de pafite^e dvs.

ich habe du hast er hat sie hat es hat

wir haben ihr habt wir haben

Sie (dvs.) haben

singular:

I. ich sprcche II. du sprichst III. er spricht

sie spricht

plural:

wir sprechen Ihr sprecht sie sprechen

Sie sprechen

e —> ie; schen

ich sehe du siehst er sie hi sie siehi cs sicht Sie sehen

wir schen ihr scht sie Scucn

Page 10: Notiuni de Limba Germana

ich weiB du weiBt er weifi sie weifi es weiB Sie wissen

wir wissen ihr wifit sie wissen

Das Verb wissen. Verbul wissen - a sti - se conjuga neregulat:

a -» a: fahren I. ich fahre II. du fahrst III. er fahrt sie fahrt es fahrt Sie fahren

wir fahren ihr fahrt sie fahren

VERBE MODALE

Verbele modale miissen, konnen, mogen

Verbelc modale exprima atitudinea subicctului fa$ de o ac|iune. In

limba romana nu exista verbe modale. In limba germana verbcle

modaie sunt:

miissen - a trebui sollen - a trebui (dar, spre dcosebire dc miissen exprima o rccomandare) konnen - a putca diirfen - a avca voie mogen - a dori (ich mochtc - as. dori) (ich mag - imi place) wollen - a vrea

Verbele modale formeaza un predicat compus impreuna cu un verb la infinitiv. In propozitia afirmativa verbul modal sta pe locul II si formeaza un cadru verbal cu un verb la infinitiv care sta pe ultimul loc:

tocul.II -altimul joe Wir mochten im Sommer nuch Frankreich fahren. Monika kann. heute nicht ins Theater gehen. Radu muS von 9.00 bis 17.00 Uhr arbeiten.

miissen - a trebui - exprima o constrangere exterioara. o necesitate. Irina muB in die Schule gehen.

mogen - (ich mochte) - as dori ~ exprima o dorinta Se traduce in Ib. romana prin conditional optativ - as dori

Ich mochte ins Kino gehen.

Page 11: Notiuni de Limba Germana

Atentie !

In propozitia principala verbul la infinitiv se afla intotdeauna pe ultimul loc!

Das Modalverb mogen - Verbul modal a dori

ich muB du muBt er muB sie muB es muB Sie miissen

wir miissen ihrmuBt sie mlissen

+ verb la infinitiv:

konnen- a putea - exprima o posibilitate, o abilitate Ich kann Ski fahren

- poate avea §i sensul de a §ti: Anita kann gut Deutsch.

Verbele modaie se conjuga nereguiat §i formeaza un predicat verbal compHcu un verb la

infinitiv.

Das Modalverb miissen - verbul modal a trebui

ich mochte du mochtest er mochte sie mochte es mochte Sie mochten

wir mochten ihr mochtct sie mochten

4- verb la infmiliv: san + substantiv:

Hanfell spiclen cinBs(o inghe^ata)

Das Modalverb konnen - verbul modal konnen - a putea

Verbul konnen se conjuga nereguiat si formeaza un predicat verbal composai inr'initivul unui verb.

! In propozipa principals verbui la infinitiv sta intotdeauna pe ultimrffae!

a) propozipile afirmative:

Silvia aeht heute in di^1 ."srhulf- - Silvia merse astazi la o . . . . <̂ pl

Heute geht Silvia in die Schuie. - Astazi Silvia merge la

b) propozi|ii interogative introduse prin cuvmte interogative: Wohin seht Silvia ?

ich kann du kannst er kann sie kann es kann Sie konnen

wir konnen ihrkonni + sie konnen

(Deutsch) sprechen heutc nicht in die Schuie gehen.

Page 12: Notiuni de Limba Germana

Ora um Der Film begimt um 20.00 Uhr.

Momentele zilei

am

Am Morgengehc ich ins Biiro. Am Nachmitbg spielc ich

FuUbalL d a r : In derNacht !

Ziua am

Am Mittwodbgehe ich ins Theater

Luna im Im August isles warm.

Anotimpul im Im Sommer&hre ich ans Meer.

Anul 1 1998 mochteKwir nach Frankreich

faferen.

ANTONIME

PREPOZITIILE

2. Verbul sta pe locul I in:

a) propozi^ii interogative neintroduse printr-un cuvant interogativ:

Geht Irina heute in die Schule ?

b) in propozi|ii imperative:

Geh in die Schule!

Propozitie afirmativa Ich bin Anita Schneider. Mein Name ist Muller. Ich heifie Andrei. Sabine ist 19 Jahre alt. Ich wohne in Bukarest. Ich komme aus Rumanien. Ich fahre nach Italien.

Propozitii interogative introduse prin cuvinte interogative Wer sind Sie ? Wie ist Ihr Name ? Wie heiBen Sie ? Wie alt ist sie ? Wo wohnen Sie ? Woher kommen Sie ? Wohin fahren Sie ?

Propozitie irterogativa totala Sind sie Fran Serin eider ? 1st Ihr NameMUller ? Heifien Sie Muller ? 1st sie 19 Jafrealt? Wohnen Siein Bukarest ? Kommen Skaus Rumanien ? Fahren Sie inch Italien ?

schon – haBlich diinn – dick lang – kurz groB – klein breit – schmal kalt - warm

gut - schlecht neu - ait jung – alt spat – friih verheiratet – ledig billig – teuer