note de anatomie complete

5/12/2018 Note de Anatomie Complete - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/note-de-anatomie-complete 1/58



2

CUPRINS

NUTRIENTII .......................................................................................................... 4

Carbohidrati ............................................................................................................. 4

Lipide ...................................................................................................................... 4

Proteine.................................................................................................................... 6

CELULA ............................................................................................................... ..7

I Definitie/anatomie ......................................................................................... 7

II Fiziologie ....................................................................................................... 8

III Starea electrica a celulei .............................................................................. 10

SISTEMUL NERVOS ......................................................................................... 12

I TESUTUL NERVOS/NEURONUL/NEUROTRANSMITEREA ............. 12

Mecanismul neurotransmiterii ..............................................................................15

II SISTEMUL NERVOS CENTRAL ............................................................. 18

Organizarea generala a sistemului nervos.............................................................18

Sistemul nervos autonom (SNA) .......................................................................... 19

SISTEMUL

URINAR............................................................................................21

I ANATOMIE ............................................................................................... 23Descrierea nefronului ............................................................................................ 22

Rolurile nefronului ................................................................................................ 24

Aparatul Juxta Glomerular ................................................................................... 24

II FIZIOLOGIE............................................................................................... 27

Rolul rinichilor ...................................................................................................... 25

Functionarea

nefronului.........................................................................................25

III INSUFICIENTA RENALA ........................................................................ 27

Definitie ................................................................................................................. 27

Examinarea functiei renale .................................................................................... 28

SANGELE ............................................................................................................. 27

I DEFINITIE&CARACTERISTICI.............................................................. 27

II ELEMENTELE FIGURATE ...................................................................... 27

III PLASMA..................................................................................................... 29

IV HEMOSTAZA ............................................................................................ 29

V COAGULAREA ......................................................................................... 30

VI FIBRINOLIZA ............................................................................................ 31

VII MEDICAMENTE ....................................................................................... 32



3

SISTEMUL CIRCULATOR ................................................................................. 33

I CIRCULATIA PULMONARA SI SISTEMICA ....................................... 33

II VASELE ..................................................................................................... 34

ARTERELE .......................................................................................................... 35

I SECTIUNE TRANSVERSALA ................................................................. 35

II VARIATII STRUCTURALE ALE ARTERELOR .................................... 38

INIMA ................................................................................................................... 41

I ANATOMIE ............................................................................................... 41

Descriere................................................................................................................ 42

Nutritia cardiaca .................................................................................................... 43

II FIZIOLOGIE .............................................................................................. 44

Ciclul cardiac ........................................................................................................ 44

Debitul cardiac (DC) si parametrii sai .................................................................. 45

Frecventa cardiaca ................................................................................................. 45

Volumul bataie ...................................................................................................... 45

Automatismul cardiac ........................................................................................... 47

SISTEMUL ENDOCRIN ...................................................................................... 48

I GLANDELE SI COMPONENTA NERVOASA ....................................... 48

II MECANISME DE FEEDBACK ................................................................ 48

III GLANDELE ENDOCRINE........................................................................49

MEDICAMENTELE ............................................................................................ 51

I DEFINITII ................................................................................................... 51

II FARMACOCINETICA .............................................................................. 51

III DEZVOLTAREA MEDICAMENTELOR ................................................. 52

IV TIPURI DE STUDII CLINICE ................................................................... 52



4

NUTRIENTII

Definitie: Nutrientii sunt elemente simple care se gasesc in hrana ingerata zi de

zi, sunt utilizati de celule si contin carbon, hidrogen, oxigen si azot. Aceste

elemente simple sunt combinate in proportii diferite, formand majoritatea

nutrientilor:

- carbohidrati (glucide, zaharuri)

- lipide

- proteine

Carbohidratii (Zaharurile, Glucidele))

Contin carbon, hidrogen si oxigen; exista 2 tipuri de carbohidrati:

Carbohidrati simpli Carbohidrati cu structura complexa

Rapid absorbiti de catre tubul digestiv Hidroliza precede absorbtia intestinala

e.g. glucoza, fructoza e.g. celuloza, amidon

Glicogenul - forma sub care glucoza este stocata de organism intalnita in principal inficat si muschi

Glicemia - nivelul glucozei in sange; (glicemia „à jeun” recoltata dimineata inainte de

masa = 1 g/l = 5.55 mmol/l)

Rolul carbohidratilor - rezervor de energie

Glucoza este substratul energetic cel mai usor de folosit de catre celule

1g glucoza = 4 kcal

Lipidele

Sunt numite si grasimi si sunt formate in principal din carbon si hidrogen.

Structura lipidelor - Exista 4 tipuri de lipide:

Acizi grasi - elementul de baza este acidul arahidonic care intra in

alcatuirea membranelor celulare.

Trigliceride - abreviere TG

- o molecula de glicerol + 3 molecule de acizi grasi

- constituie o rezerva energetica

Colesterol - element structural al membranei celulare- este sintetizat in ficat



5

Fosfolipide - lipide care au cel putin o molecula de fosfat

- element structural al membranei celulare

Transportul lipidelor in sange

o Colesterolul si trigliceridele sunt insolubile si sunt transportate impreuna spre

intestin, ficat si organele care le folosesc sub forma de complexe solubile

numite lipoproteine. Aceste particule sferice, circulante au un invelis extern

format din fosfolipide si apoproteine si o parte centrala formata din lipide non-

polare. Partea proteica se numeste apoproteina si partea lipidica poate fi un

acid gras, colesterol, trigliceride sau fosfolipide.

o Chilomicronii (fig.1) – particule compuse in principal din trigliceride si

reprezinta forma principala de transport pentru lipidele din hrana. Se clasifica

in functie de densitatea lor relativa. Densitate foarte scazuta (Very low density lipoproteins VLDL)

Densitate intermediara ( Intermediary density lipoproteins IDL) Densitate scazuta (Low density lipoproteins LDL) – majoritatea

colesterolului din plasma in conditii normale

Densitate inalta (High density lipoproteins HDL) – chilomicroni ce

contin 20-50% din colesterolul circulant si care transporta colesterolul

de la periferie in ficat.

Exista o legatura stransa intre boala coronariana (fig.2) si nivelul colesterolului

plasmatic, in special nivelele de HDL si LDL.

Nivelul de LDL-colesterol este un factor predictiv pentru boala coronariana (valori

normale< 1.70 g/l sau 1.55-4.4 mmol/L).

Nivelele ridicate de HDL-colesterol exercita efect protector impotriva bolii

coronariene (valori normale: barbati: 0.30 - 0.65 g/l, 0.9-1.4 mmol/L, femei: 0.35 -

0.85 g/l, 1.2-1.7 mmol/L).

Transportul sangvin al colesterolului

apoproteina +colesterol0.35 - 0.85 g/l

apolipoproteina

LDL colesterol (apoproteina B+colesterol) HDL colesterol (apoproteina A1+colesterol)

Circula de la ficat la

celule Depoziteaza lipide in

peretele arterial

Circula de la celule la

ficat Nu depoziteaza lipide

Este non-aterogenic



p g

6

Riscul aterogenic este masurabil: LDL colesterol < 3

HDL colesterol

Rolul lipidelor: Elemente structurale ale membranelor celulare si rezerva energetica

(TG)

Energie: 1 g lipide = 9 kcal

Proteinele

Proteinele contin carbon, hidrogen, oxigen si azot (CHON).

Structura proteinelor: elementul principal = aminoacizi.

O combinatie de aminoacizi formeaza o peptida (mai putin de 30 aminoacizi).

Proteinele sunt formate din peptide : ex. hemoglobina (Hb), albumina.

Rolul proteinelor: structural (constituenti ai membranei celulare).

Energie: 1 g proteina = 4 kcal

Fig.1 Tipuri de chilomicroni

Fig. 2 Formarea placii de aterom



7

CELULA

I DEFINITIE/ANATOMIE

Definitie "celula este cea mai mica unitate anatomica si functionala a organismului”.

Fig. 3 Celula animala



8

Componentele celulei:

a) Membrana celulara contine apa, lipide, proteine si are urmatoarele caracteristici:

limiteaza celula la exterior este semipermeabila: numai cateva elemente pot trece prin ea e.g. apa,

glucoza, lipide, cateva proteine foarte mici, oxigen, etc.

asigura schimbul de informatii dintre celula si spatiul interstitial: aceste

informatii pot fi chimice, electrice sau umorale.

contine receptori de care se leaga anumite substante specifice e.g. un

receptor de insulina se cupleaza cu insulina, permitand glucozei sa intre in

celula.

b) Citoplasma – are compozitia unui gel si contine apa (75%), lipide, proteine, vitamine,

etc.; toate reactiile biochimice necesare vietii au loc in citoplasma.

c) Organitele celulare – sunt formatiuni mici cu o specializare functionala inalta ce se

gasesc la nivelul citoplasmei: Mitocondria – reprezinta centrul de productie energetica a celulei. Energia

este stocata sub forma de molecule de adenosin trifosfat (ATP).

Mitocondria este de asemenea centrul respirator al celulei ("plamanii

celulei"): preia oxigen si elimina dioxid de carbon.

Vacuolele - permit stocarea diferitelor substante.

d) Nucleul

"Computerul celulei".

Contine informatia genetica a celulei: acid dezoxiribonucleic (DNA).

Nucleul dirijeaza anabolismul si catabolismul celular.

Grup de reactii care implica sinteza de substante = anabolism

Grup de reactii care duce la degradarea unor substante = catabolism

Anabolism + catabolism = metabolism

Nota: Un grup de celule de acelasi tip = tesut e.g. endoteliu vascular

Un grup de tesuturi care indeplinesc aceeasi functie = organ e.g. inima

Un grup de organe care indeplinesc aceeasi functie = sistem/aparat e.g. digestiv,

respirator.

II FIZIOLOGIE

Fiecare celula indeplineste o anumita functie particulara si are nevoie de energie. Aceasta

energie este obtinuta din nutrienti, in particular reprezentati de glucoza. Energia produsa

in celula este reprezentata de molecule de ATP.

Fig.4 Structura celulei



9

Explicatia figurii

1. Glucoza trece din vasele de sange in spatiul interstitial (fenomen pasiv)

2. Glucoza poate strabate membrana celulara daca insulina se leaga de receptorii de

insulina

3. Ajunsa in celula, glucoza:

- este stocata sub forma de glicogen

- este degradata in 2 molecule de Acid piruvic care pot urma calea aeroba sau

anaeroba de degradare

a) Calea aeroba de degradare a glucozei (in prezenta oxigenului)

Cele 2 molecule de acid piruvic patrund in mitocondrie, unde se degradeaza in

cadrul lantului de reactii biochimice care alcatuiesc CICLUL KREBS,

rezultand 36 molecule de ATP, apa, CO2. Calea aeroba produce o cantitate

mare de energie.

b) Calea anaeroba de degradare a glucozei ( in absenta oxigenului)

Cele 2 molecule de Acid piruvic se metabolizeaza rezultand 2 molecule de

Acid lactic si 2 molecule de ATP. Calea anaeroba produce o cantitate micade energie si determina acumularea de acid lactic, care este toxic pentru

celula.

Fig. 5 Metabolismul celulei



10

III STAREA ELECTRICA A CELULEI

Celula nu este neutra din punct de vedere electric.

Membrana celulara este polarizata datorita distributiei inegale a ionilor de o parte si de

alta a membranei.

Celula in repaus= celula polarizata

In interiorul celulei: majoritatea ioni negativi =

Anioni (acestia nu sunt difuzabili).

In afara celulei: majoritatea ioni pozitivi =

Cationi.

Celula se comporta ca o baterie si se poate

inregistra o DIFFERENTA DE POTENTIAL.

Celula in activitate = celula depolarizata

(excitata de un stimul)

Polaritatea celulei este inversata odata cu

iesirea (efluxul) din celula a ionilor de K+ sicu intrarea in celula (influxul) a ionilor de Na+

si Ca ++.

Acum se poate inregistra POTENTIALUL DE

ACTIUNE al celulei. Anionii nu se misca,

raman in celula.

Repolarizarea celulei

+++++

++

++

+++

+

++

+

+ + + +

+++

+

++

+

++

+

+++

+ + + +

++

+

++++

A

A

K

++

++

Ca

Ca

++Ca

+

+

K

K

+

+

Na

Na

+

+

Na+

++Ca

Na+

K



11

Celula revine la starea de repaus sau se

REPOLARIZEAZA.

Ionii de Ca++ si de Na+ ies din celula in mediul

extracelular iar ionii de K+ sunt reintrodusi incelula datorita unui mecanism activ numit “pompa

ATP dependenta”.

Pompele sunt structuri enzimatice prezente in

membrana celulara.

Celula reintra in starea de repaus cand este

polarizata.

A

K

++Ca

++Ca

+K+

Na+

+K



12

SISTEMUL NERVOS

I TESUTUL NERVOS/NEURONUL/NEUROTRANSMITEREA

Tesutul nervos

Definitie: "Tesutul nervos (fig.7) este format dintr-un grup de celule numite neuroni".

La nastere, tesutul nervos are intre 10 - 12,000 milioane de celule.

Celulele nervoase nu se ating si au configuratie tridimensionala.

Rolul neuronilor este de a PROCESA si TRANSPORTA informatia prin

NEUROTRANSMITEREA IMPULSULUI NERVOS.

Neuronul

Definitie neuron: "unitatea anatomica si functionala a sistemului nervos".

o Descriere: Neuronul are ca si parti componente (fig.6,8):

Fig. 6 Neuronul-structura1. Dentrite, 2. Axon, 3. nod Ranvier, 4.

Butoni terminali, 5. Teaca de mielina, 6.Cor celular, 7. Nucleu

Fig.7 Tesut nervos



13

Corpul celular contine nucleul si receptori specifici situati peprelungirile corpului celular (dendrite sau extensii ale corpului celular

ce contin citoplasma).

Axonul este alcatuit din fibre nervoase inconjurate de teaca de mielina

cu rol de a izola axonul si de o banda formata din celule schwann cu

rol protectiv si de nutritie.

Partea terminala a axonului cuprinde butonii terminali care contin

vezicule sinaptice gazduite in citoplasma. Veziculele contin

neurotransmitatori.

Nota: Un nerv contine un manunchi de axoni.

o Rolul neuronului

Neuronul proceseaza si transporta informatia din organism pe calea

neurotransmitatorilor si prin impulsul nervos care traverseaza neuronul

dinspre corpul celular catre sinapsa.

Neuronii pot fi stimulati de diferite surse.

Mecanismul neurotransmiterii

o Neuronii conduc un semnal electric care este denumit impuls neuronal (fig.9).

Fig.8 Alcatuirea neuronului



14

Dendritele primesc un semnal de la o sursa externa. Aceasta informatie este perceputa de

nucleu si transformata in impuls nervos.

o Impulsul nervos este propagat de-a lungul axonului pana la sinapsa, prin

fenomene succesive de polarizare si depolarizare. (fig. 10)

Fig. 9 Generarea impulsului nervos si transmiterea lui de-a lungul neuronului



15

Fig. 10 Propagarea impulsului nervos



16

Neurotransmiterea

Definitie: "Trecerea impulsului nervos

de la un neuron la altul catre un organ

efector"(fig.11-12).

D

e

s

c

r

i

e

r

e

o E

x

ista doar 2 neuroni intre sistemul nervos central si organul efector.

Fig.11 A. Neuron presinaptic, B.

Neuron postsinaptic, 1. Mitocondrie, 2.

Vezicula cu mediatori, 3. Receptor presinaptic,

4. Fanta sinaptica, 5. Receptor postsinaptic, 6.

Canal ionic Ca++, 7. Vezicula ce elibereaza

mediatorul, 8. Pompa de reabsorbtie a

mediatorului



17

o Sinapsa 1 – jonctiunea dintre neuronii 1 si 2

Alcatuita din:

partea terminala a axonului neuronului 1 presinaptic

fanta sinaptica

receptori specifici de pe dendritele neuronului 2 postsinaptic

o Sinapsa 2 – jonctiunea dintre neuronul 2 si organul efector

Alcatuita din

partea terminala a neuronului 2 postsinaptic

fanta sinaptica

receptori specifici ai organului efector Neurotransmitatorii

o Se mai numesc si neuro-mediatori chimici. Sunt substante sintetizate de

nucleu si stocate in veziculele sinaptice (fig.13,14).

o Exista 3 categorii:

Catecolamine e.g. adrenalina, noradrenalina, dopamina.

Indolamine e.g.

serotonina

Colinergici e.g.

acetilcolina

o Neurotransmitatorii realizeaza o punte de natura chimica intre primul si al doilea

neuron si intre al doilea neuron si organul efector. Pentru a crea aceasta punte si a

asigura astfel transmiterea impulsului nervos, neurotransmitatorii se leaga de

receptori specifici.

Fig. 12 Neurotransmiterea

Fig. 13 Structura

acetilcolinei

Fig. 14 Structura adrenalinei



18

o Receptorii se gasesc pe dendritele corpului celular al neuronului si au un profil

geometric particular complementar cu al neurotransmitatorilor. In urma

contactului tranzitoriu neuromediator-receptor, neuronul va fi stimulat.

o Sangele (mediu umoral) este mediul in care are loc difuzia substantelor inorganism. O substanta chimica eliberata in sange stimuleaza organe care se afla la

distanta fara de locul de producere (medicamente/hormoni) prin legarea sa de

receptori specifici.

Mecanismul neurotransmiterii

Stimulul extern este perceput de dendrite si transmis nucleului neuronului 1 unde

semnalul este analizat si procesat. La acest nivel se genereaza impulsul nervos care se

propaga de-a lungul neuronului 1 prin fenomene succesive de depolarizare si

repolarizare pana cand ajunge la nivelul sinapsei dintre neuronul 1 si 2.

Veziculele sinaptice cu neurotransmitatori sub influenta impulsului nervos trec prin

membrana celulara a axonului neuronului 1 si elibereaza neurotransmitatorii in fantasinaptica.

Neurotransmitatorii realizeaza o punte de natura chimica la nivelul sinapsei deoarece

se leaga de receptorii de pe dendritele neuronului 2. Procesul se repeta la nivelul

neuronului 2, pana cand neurotransmitatorii acestuia sunt si ei eliberati. Organul

efector executa astfel comanda data de sistemul nervos.

II SISTEMUL NERVOS CENTRAL

Organizarea generala a sistemului nervos

Fig. 15 Sistemul nervos

1. Creier, 2. Sistem nervos central SNC



19

Sistemul nervos central guverneaza relatia cu lumea exterioara.

Sistemul nervos autonom (vegetativ): guverneaza functiile vitale (control

subconstient) si este compus din 2 sisteme:

sistemul nervos simpatic (in general excitant)

sistemul nervos parasimpatic (in general inhibitor) care ofera organismului

adaptabilitate

Cele doua sisteme sunt antagoniste si complementare rezultand prin activitatea lor

o stare de echilibru.

Sistemul nervos autonom sau vegetativ (SNA) cuprinde sistemele nervoase simpatic si

parasimpatic (fig.16).

1. Analiza comparativa a sistemelor simpatic si parasimpatic

SNA are centre de prelucrare si transmitere a informatiei in trunchiul cerebral, in

maduva spinarii si nervi periferici care conecteaza aceste centre cu organele

efectoare (organe tinta).



20

Exista doar 2 neuroni intre centrul de transmitere si organul tinta.

Sistem nervos simpatic SNA Sistem nervos parasimpatic

Sinapsa 1

Acetilcolina Neurotransmitator Acetilcolina

Colinergic Receptor Colinergic

Sinapsa 2

Adrenalina

Noradrenalina Neurotransmitator Acetilcolina



21

Adrenergic Receptor Colinergic

( 1, 2, 1, 2)



22

2. Comparatie intre efectele sistemului nervos simpatic si parasimpatic la nivelul

organelor tinta

Efectele stimularii sistemelor nervoase simpatic si parasimpatic sunt antagoniste sicomplementare.

Fiecare organ efector are un numar mare de receptori colinergici si/sau alfa sau beta-

adrenergici.

Efectul fiziologic depinde de:

a) tipul de receptor stimulat la nivelul organului tinta

b) originea stimulului (simpatic sau parasimpatic)

Organ tinta Tipul de

receptor

Sistem nervos

simpatic

Tipul de

receptor

Sistem nervos

parasimpatic

Inima 1

frecventa cardiaca(tachicardie)

conductibilitate

contractilitate

excitabilitate

Colinergic

frecventa cardiaca(bradicardie)

conductibilitate

contractilitate

excitabilitate

Vase 1 2 Vasoconstrictie

Vasodilatatie

Colinergic Vasodilatatie

Artere

coronare2 Dilatatia arterelor

coronare

Plamani 2 Bronhodilatatie Colinergic Bronhoconstrictie

Rinichi 1 secretia de renina

Ochi Midriaza (dilatarea

pupilei)

Colinergic Mioza (constrictia

pupilei)

3. Medicamente care actioneaza la nivelul SNA (vegetativ):

a) Simpatomimetice:

Reproduc efectul sistemului nervos simpatic: e.g. adrenalina (vasoconstrictor

puternic)b) Simpatolitice:

Medicamente care au efect opus stimularii simpatice:

Alfa blocante: blocheaza receptorii alfa si fac imposibila stimularea lor

de catre adrenalina si noradrenalina, e.g. prazosin.

Beta blocante: blocheaza receptorii beta si fac imposibila stimularea

lor de catre adrenalina si noradrenalina, eg. atenolol/propranolol.

c) Parasimpatomimetice:

Reproduc efectul sistemului nervos parasimpatic e.g. pilocarpina (induce

mioza).

d) Parasimpatolitice:

Medicamente care se au efect opus stimularii parasimpatice e.g. atropina(induce midriaza)



23

SISTEMUL URINAR

I ANATOMIE

Fig. 17 Anatomia rinichiului



24

Nefronul

Definitie: "Nefronul este unitatea anatomica si functionala a rinichiului".

Producerea urinei are loc in nefron care este alcatuit din glomerul si o serie de tuburi. Exista aproximativ 1.2 milione de nefroni/rinichi.

Cateva mii de nefroni formeaza impreuna piramida lui Malpighi.

Rolurile nefronului

I Filtrare: trecerea unei substante din sange in urina primara

II Reabsorbtie: trecerea unei substante din urina primara in sange.

III Excretie: trecerea unei substante din sange in urina pentru a fi excretata.

Fi 18 Al t i f l i



Fig 18 Alcat irea nefron l i

A & P



26

Aparatul juxtaglomerular

Este format din partea initiala a tubului contort distal si arteriola aferenta a glomerulului

(fig.19).

La acest nivel, celulele arteriolei aferente sunt modificate structural si se numesc celuleleaparatului juxtaglomerular, avand rol in secretia de renina.

In mod similar, celulele tubului contort distal sunt modificate si formeaza macula densa.

Aceste celule sunt sensibile la concentratia de Na+ din urina care se afla in tubul contortdistal. Macula densa stimuleaza celulelele aparatului juxtaglomerular care secreta renina.

De asemenea, celulele aparatului juxtaglomerular pot fi stimulate sa secrete renina si de

catre:o stimularea receptorilor 1 de catre sistemului nervos simpatic

o baroreceptorii care sesizeaza scaderea tensiunii arteriale si apoi stimuleaza prinsistemul nervos simpatic celulele aparatului juxtaglomerular.

Fig. 19 Aparatul juxtaglomerular



27

II FIZIOLOGIE

Rolul rinichiului

Principalul rol al rinichiului este sa filtreze sangele (sa indeparteze ureea, metabolitiimedicamentelor, alti produsi ai catabolismului) si sa formeze urina.

Rinichii ajuta de asemenea, la mentinerea unei stari de echilibru care se numestehomeostazie si la reglarea tensiunii arteriale.

Functionarea nefronului

a) Filtrarea glomerulara

Sangele sosit la nefron prin arteriola aferenta este filtrat prin peretii capilarelorglomerului.

1,000 de litri de plasma sunt filtrati pe zi, dar numai 180 de litri trec pringlomerul. Acesta este ultrafiltratul sau urina primara (nu contine elemente

figurate ale sangelui si proteine e.g. albumina).

Din cei 180 de litri de ultrafiltrat care se produc pe zi, se formeaza 1,5 litri de

urina pe zi.

In tubul renal, fenomenul de reabsorbtie si excretie modifica volumul sicompozitia urinei definitive.

b) Reabsorbtia

In tubul contort proximal se reabsoarbe glucoza in proportie de 100% pana cand

nivelul sangvin al acesteia este intre 1.6 si 1.8g/l. Aceste valori constituie pragulpentru reabsorbtia glucozei.

In tubul contort distal are loc reabsorbtia ionilor de Na+ in schimbul excretiei

ionilor de K+ si H+ sub influenta hormonului numit aldosteron (secretat de

cortexul glandei suprarenale).c) Secretia

Are loc de-a lungului intregului tub renal (e.g. secretia ionilor de K+ din tubul

contort distal).

In concluzie, mentinerea functiei renale presupune:

a) o perfuzie renala corespunzatoareb) integritatea nefronilor

III INSUFICIENTA RENALA

Definitie: "Este o insuficienta a functiei renale caracterizata de alterarea si

reducerea progresiva a numarului de nefroni functionali. Rinichiul nu mai poateproduce o cantitate suficienta de urina si nu-si mai poate indeplini rolul sau de



28

purificare a sangelui. In consecinta, in sange se acumuleaza reziduuri ale

metabolismului."

Examinarea functiei renale

a) Analize sangvine: creatinina, uree, acid uric.

Creatininina este un produs al metabolismului muscular care depinde de:o masa musculara

o functia renala

Valori normale barbati: 8 - 13 mg/l

femei: 6 - 10 mg/l

Nivelul creatininei creste in insuficienta renalab) Analize urinare

Se masoara clereance-ul creatininei.o Definitie: "clereance-ul reprezinta cantitatea de substanta excretata de

rinichi dintr-o unitate de volum plasmatic intr-un minut." (ml/min)

o Clerance creatinina - valori normale = peste 60 ml/min

o In insuficienta renala, clereance-ul creatininei scade.



29

SANGELE

I DEFINITIE&CARACTERISTICI

Sangele este format din elemente figurate celulare si plasma.

Volumul mediu al sangelui: barbati 5 -6 litri

femei 4 - 5 litri

Temperatura 37 - 38 C pH 7.3 - 7.45

II ELEMENTELE FIGURATE ALE SANGELUI

Fig. 20 Formarea elementelor figurate ale sangelui



30

Leucocitele

Rolul lor este de a asigura apararea organismului

Numar: 4 - 6,000/mm3 sange

Leucocite

Trombocitele

Rol in hemostaza

Numar: 200 - 300,000/mm3 sange

Prostaglandinele

Polinucleare

Neutrofile

Eosinofile

Basofile

Mononucleare

Limfocite

Monocite

Fig. 21 Elementele figurate ale sangelui,

de la stanga: eritrocit, trombocit,

Eritrocitele

Au rolul de transport de oxigen si dioxid

de carbon

Durata de viata = 120 zile

Numar: 4 - 5 milioane/mm3 sange

Fig. 22 Eritrocite sau globule rosii



31

Sunt substante eliberate prin distrugerea membranei celulare si deriva din acidul

arahidonic

Au rol in reglarea tensiunii arteriale

Celulele endoteliale elibereaza prostaciclina (PGI2 = vasorelaxant si antiagregant

plachetar)

Trombocitele elibereaza tromboxan A2 (TxA2 = vasoconstrictor si agregant plachetar)

III PLASMA

Definitie Sangele fara elementele figurate

Compozitie Fluid transparent galbui

Plasma reprezinta 55% din sange

Este formata din 91.5% apa, restul de 8.5% reprezinta saruri minerale, nutrienti, gazedizolvate, resturi de metabolism, hormoni, vitamine, fibrinogen, proteine plasmatice.

pHSangele este neutru, pH 7.35 - 7.45

IV HEMOSTAZA

Definitie "O serie de fenomene fiziologice care se declanseaza in momentul aparitiei unor leziuni ".

Mecanism Hemostaza are 3 faze:

1. adeziunea plachetara (Fig. 23)

2. sinteza de enzime plachetare (Fig. 24)3. agregarea plachetara (Fig. 25)

Fig. 23 Adeziunea plachetara



32

Agregarea plachetara este un fenomen reversibil.

Trombocitele opresc agregarea cand celulele endoteliale secreta o substanta antiagreganta

si vasodilatatoare numita PROSTACICLINA.

V COAGULAREA

Dureaza cateva minute

Definitie

Coagularea implica o serie de fenomene fiziologice in urma carora se formeaza un cheag numit

trombus (fig. 26).Coagularea consta in: Transformarea fibrinogenului solubil in fibrina insolubila care intra in compozitia cheagului.

Mecanism Factorii coagularii sunt prezenti sub forma inactiva in sange: a, c, e, protrombina,

fibrinogen.

Formarea „dopului” plachetar declanseaza o cascada de evenimente ce implica factorii de

coagulare.

Fig. 24 Sinteza de enzime

plachetare

Fig. 25 Agregarea plachetara



33

VI FIBRINOLIZA

Definitie

"Fibrinoliza cuprinde o serie de fenomene fiziologice care contribuie la dezintegrarea cheagului

de fibrina".

Fibrinoliza consta in transformarea plasminogenului in plasmina (fig. 27).

Mecanism Factorii fibrinolizei exista sub forma inactiva in sange.

Formarea trombusului declanseaza o serie de evenimente care activeaza factorii

fibrinolizei.

Fig. 26 Etapele coagularii sangelui



34

Rolurile plasminei:

scade transformarea fibrinogenului in fibrina, limitand astfel dezvoltarea cheagului

descompune fibrina in compusi solubili, iar restul chegului este tratat de organism ca

reziduu si este fagocitat de leucocite

Concluzii

In organismul sanatos, agregarea si dez-agregarea plachetara, coagularea si fibrinoliza se

desfasoara intr-un echilibru permanent.

Coagularea in exces determina obstructia vaselor, fenomen denumit tromboza.

Deficientele procesului de coagulare duc la hemoragii.

VII MEDICAMENTE

Fig. 27 Mecanismul fibrinolizei



35

Clasele de medicamente care pot influenta aceste procese:

Antiagregant plachetar e.g. aspirina.

Anti-coagulant e.g. heparina (IV), calciparina (subcutanat), anti-vitamina K (oral).

Fibrinolitice e.g. streptokinaza, urokinaza (medicamente foarte puternice utilizate numai

in situatii de urgenta, in spital, utilizate sub protocoale stricte) Anti-fibrinolitice

Cateva definitii:

Tromb: un cheag sangvin stationar cauzat de coagularea sangelui in inima, artere sau

vene.

Tromboza: obstructia unui vas de catre tromb.

Embol: o substanta care circula o data cu fluxul sangvin pana cand cauzeaza obstructie

prin blocarea unui vas de sange. Poate fi o substanta solida sau particule gazoasecirculante in sange.

Embolism: obstructia vaselor de catre un embol.



36

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator cuprinde:

O retea = vase

O pompa = inima

I CIRCULATIA PULMONARA SI SISTEMICA

Fig. 28 Schema circulatiei sistemice si pulmonare



37

Sistemul circulator cuprinde CIRCULATIA PULMONARA si CIRCULATIA

GENERALA (SISTEMICA) (fig.28)

Inima are doua parti (dreapta si stanga) care in conditii normale nu comunica intre ele

Circulatia sistemica transporta oxigen si nutrienti la tesuturi si preia de la acestea produside metabolism si dioxid de carbon

Prin circulatia pulmonara se face schimbul de gaze care are loc in plamani (transporta

CO2 la plamani/transporta O2 de la plamani)

II VASELE

Arterele – Sunt vase care pleaca de la inima si ajung la periferie divizate in vase mai

mici numite arteriole. Venele – Aceste vase vin dinspre periferie catre inima. Sunt formate prin unirea mai

multor venule.

Capilarele – Formeaza o colectie de vase mici situate intre arteriole si venule. La nivelul

lor se realizeaza schimburile de nutrienti si gaze dintre sange si tesuturi (fig.29).

o Capilarele au doua proprietati esentiale.

Semipermeabilitate – retin proteinele plasmatice

Rezistenta – forta opusa de vas fluxului sangvin

Fig. 29 Capilare



38

ARTERELE

I SECTIUNE TRANSVERSALA

Arterele au trei straturi: intima, medie si adventice (fig.30).

o Intima are in alcatuire celule endoteliale: Roluri:

bariera – stopeaza accesul substantelor din sange in peretelevasului

metabolic – secreta substante cu rol important in reglareacirculatiei sangelui

Celulele endoteliale sunt sustinute de fibre de colagen.

Fig. 30 Sectiune transversala prin artera



39

o Media – are in alcatuire elemente cu functii particulare.

Fibre de colagen - rol de sustinere

Fibre de elastina - confera vaselor elasticitate si transforma unda sistolica

in unda de puls; elasticitatea este asigurata de proteina numita elastina si

determina complianta arteriala (parametru al circulatiei arteriale) care

reprezinta capacitatea arterelor de a-si adapta volumul la variatiilepresiunii sangvine

Celulele musculare netede:

responsabile de contractia musculara

stimulate de sistemul nervos vegetativ simpatic si parasimpatic

confera arterelor un tonus arteriolar bazal

Contractilitatea este asigurata de proteinele contractile: actina,

miozina.

Intensitatea contractiei este influentata de: dimensiunea lumenului

rezistenta pe care o opune vasul fluxului de sange =

rezistenta periferica (RP)

Vasoconstrictie Vasodilatatie

dimensiunea lumenului dimensiunea lumenului

RP RP

Mecanismul stimularii celulelor musculare netede

Chimic = substante chimice din sange sau substante vasomotoare secretate deendoteliu

e.g. vasoconstrictoare - tromboxan A2- factor de contractie derivat endotelial (EDCF)

- angiotensina II

- adrenalina- noradrenalina

vasodilatoare - prostaciclina (PGI2)

- factor de relaxare derivat endotelial (EDRF) = Nitric Oxid

- trombina- factorul natriuretic atrial (ANF)

- bradikinina



40

Nervos = Sistem nervos vegetativ (simpatic sau parasimpatic)

(Rolul canalelor de calciu)

Etapele contractiei celulelor musculare netede

Cand celulele musculare netede sunt stimulate de sistemul nervos simpatic, Na si Capatrund in celula.

Calciul formeaza o punte intre filamentele de actina si miozina scurtandu-le si in acest fel

are loc contractia.

Calciul intra in celulele musculare netede prin canalele de calciu care se gasesc in treistari diferite:

o Status 1- in repaus = tonus arteriolar bazal

Calciul intra in cantitate mica si celulele musculare netede nu sunt nici contractate nicirelaxate, ele se afla in tonus arteriolar bazal.

o Status 2 - excitatie = contractie.

Fig. Contractia celulelor musculare netede



41

Calciul intra in celule in cantitate mare si celulele se contracta.

o Status 3 – perioada refractara = vasoplegia

Calciul nu mai intra in celule si acestea se relaxeaza.

o Vasoplegia = vasodilatatie extrema.

o Vasoconstrictia determina o rezistenta pe care o opune vasul fluxului sangvinnumita rezistenta periferica. In contrast, vasodilatatia reduce rezistenta periferica.

o Adventicea Tunica externa a arterelor.

Contine vase de sange care asigura irigarea vaselor sangvine avand rol de

nutritie si protectie si fibre nervoase care asigura inervarea vasului.

II VARIATII STRUCTURALE ALE ARTERELOR

Structura tunicii medii este diferita in functie de dimensiunea lumenului.

Dimensiunea

lumenului

Structura mediei Functie

Dimensiuni mari, vase

"capacitative"celule musculare netede

fibre elastice +++

colagen

Elasticitate +++

Transmite unda de pulsRegularizeaza fluxul sangvin



42

Artere cu calibru mic si

arteriolecelule musculare netede +++

fibre elastice

colagen

Contractie +++

Adapteaza fluxul sangvin in

functie de necesitatile deirigare a organelor

Arteriolele sunt responsabile

de rezistenta periferica Imbatranirea arteriala incepe la 15 ani.

Structura mediei Consecinte functionale

Vase mari densitatea colagenului

raportul elastina/ colagen

dimensiunea lumenului

hipertrofia celulelor

musculare netede

complianta (elasticitatea)

capacitatea de a amortiza undade puls

Viteza undei de puls

afectarea organelor tinta

Vase mici remodelare cardiovasculara

lumenul raportul media/lumen

PR Tensiunea arteriala

abilitatea de a distribui sange laperiferie riscul de ischemie.

scade dilatarea sub presiune risc de hemoragii.

Ateromul a) Definitie "Infiltrare de carbohidrati si lipide intre intima si medie cu distrugerea

progresiva a intimei. Aceste depozite formeaza placa de aterom."(fig.31) Placa de

aterom se formeaza in sectiunea principala a arterelor si la bifurcatii.

b) Consecinte: Arterele se rigidizeaza si isi pierd elasticitatea ceea ce duce lacresterea rezistentei periferice.

c) Consecintele ateromului

Obstructie partiala si totala

Obstructie partiala Obstructie totala

Fig. 31 Placa de aterom



43

Scade fluxul sangvin

ISCHEMIE

(aprovizionare cu sange insuficienta)

La nivel celular:

nutrientii

02 (hipoxia)

Celula sufera

Flux sangvin = 0

ISCHEMIE ACUTA

La nivel celular:

Nutrienti = 0

O2 = 0 (Anoxia)

Moarte celulara (necroza)

d) Ateroscleroza: consecinte viscerale

Organ Obstructie partiala

(suferinta)

Obstructie totala

(necroza)

Inima Angina

diferite grade

foarte dureroasa

Infarct de miocard

(IMA)

Creier Insuficienta cerebrala Accident vascular cerebral total (AVC)

Membruinferior

Claudicatie intermitenta (durere

in timpul mersului)

Necroza(afecteaza doar extremitatile)

Rinichi Insuficienta renala Insuficienta renala

Fig. 32 Embolie – migrarea unei portiuni din placa de aterom in sange



44

e) Factorii de risc ai aterosclerozei

Factorii de risc sunt legati de stilul de viata si varsta. Ateroscleroza este in multe

cazuri urmarea unor factori de risc predispozanti care actioneaza in acelasi timp.

hipertensiune +++ fumat

stil de viata sedentar

dislipidemie obezitate

diabet

ereditate

stress

medicatia predispozanta

f) Tratament

Nici o terapie medicamentoasa nu este capabila sa inlature placa de aterom; se folosesc

vasodilatatoare care amelioreaza fluxul sangvin

In anumite cazuri interventia chirurgicala este posibila: angioplastie, by-pass.

Tratamentul de baza consta in preventia sau tratamentul factorilor de risc.

INIMAI ANATOMIE

Inima este situata in mijlocul cavitatii toracice. Este un muschi impartit in doua: partea stanga si partea dreapta separate intre ele printr-

un sept; in mod normal cele doua parti nu comunica intre ele

Inima este o pompa care colecteaza sangele in atrii si il pompeaza apoi in exterior prinventricule.



45

Descriere

Muschiul cardiac are 3 invelisuri de la exterior la interior (fig.34):

endocard

miocard

pericard

Fig. 33 Inima

Fig. 33 Inima



46

a) Endocardul

- inveleste la interior camerele inimii- este alcatuit din celule endoteliale

- are fibre de sustinere de colagen subendocardic

b) Miocardul

- strat muscular care asigura contractilitatea inimii- cuprinde celule musculare specifice numite miocite sau celule miocardice

- aceste celule au cateva proprietati

se contracta

sunt autonome

conduc impulsul nervos

manifesta excitabilitate- unele dintre aceste miocite sunt mai specializate ca altele si responsabile

de automatismul cardiac (contractarea inimii intr-o maniera secventiala, continua) si constituie

tesutul nodal (initiaza si distribuie impulsuri astfel incat miocardul se contracta si se relaxeazaintr-o maniera secventiala) (fig.35)

- Proteinele implicate in contractia miocitelor sunt actina si miozina

c) Pericardul - invelisul extern al inimii

- sac fibroseros cu peretii dubli

Fig. 35 Tesutul

nodal

i



47

Nutritia cardiaca

Atunci cand creste nevoia inimii de nutrienti si oxigen, coronarele se dilata – dilatatie

coronariana.

Nota: Rezerva coronariana = fluxul coronarian in timpul efortului maxim – fluxul coronarian

in repaus

Rcor = Qcor max - Qcor repaus.

Cele trei straturi

ale inimii sunt

aprovizionate cu nutrienti

si gaze de catre arterelecoronare. (fig.36)

Arterele coronaresunt prima ramificatie a

aortei.

Fig. 36 Circulatia coronariana



48

II FIZIOLOGIE

Datorita proprietatilor sale contractile, inima asigura distributia sangelui in organism

printr-o succesiune de contractii numite SISTOLE si de relaxari numite

DIASTOLE.

Ciclul cardiac (fig.37)

Poate fi impartit in trei parti

1. Sistola atriala

o Contractia simultana a atriilor drept si stang

o Sangele este pompat in ventricului stang si drept dupa care, valvele tricuspida si

mitrala se inchid

2. Sistola ventriculara

o Contractia simultana a celor doua ventricule

o Sangele este pompat in aorta din ventriculul stang si in artera pulmonara dinventricului drept, dupa care valvele aortice si pulmonare se inchid

3. Diastola generala

o Intreaga inima se relaxeaza

o Umplerea atriala

o In cantitate mica umplere ventriculara

o Umplerea pasiva datorita relaxarii inimiio Umplerea arterelor coronare

o Inima este alimentata cu sange numai in timpul diastolei

Fig. 37 Ciclul cardiac



49

Debitul cardiac (DC) si parametrii sai

Definitie "Volumul de sange pompat in artera aorta de ventriculul stang/min".

5 l/min (persoana sanatoasa de 75 kg).

DC = Volum bataie (VB) x Frecventa cardiaca (FC)

Frecventa cardiaca (FC)

Definitie "Numarul de cicluri cardiace/minut".

= ritmul cardiac

= puls

In repaus = 60 - 80 batai/min.

Frecventa cardiaca depinde de SNV (sistem nervos vegetativ):

o stimularea de catre sistemul nervos simpatic creste FC

o stimularea de catre sistemul nervos parasimpatic scade FC

In timpul efortului, FC creste = tahicardie fiziologica (adaptarea inimii la efort); Inima se

contracta mai mult si are nevoie de mai mult sange pentru aprovizionarea cu nutrienti si

O2 (vasodilatatie coronariana).

Volumul bataie (VB)

Definitie "Volumul de sange expulzat in aorta 0 data cu fiecare contractie a ventriculului stang". VB = 70 ml (approx.)

Acest volum poate depinde de: a) contractia ventriculului stang

b) presarcina

c) postsarcinaDefinitie presarcina: "Presiunea care afecteaza ventricului stang la sfarsitul diastolei,

dependenta de intoarcerea venoasa". (fig.38)

Influentata de:

o distensibilitatea (elasticitatea) ventriculului stang

o intoarcerea venoasa

o volemie (cantitatea de sange) din patul vascular

Definitie postsarcina: "Forta care se opune ejectiei sangelui din ventriculul stang in arteraaorta". (fig.39)

Este reprezentata in special de rezistenta periferica, forta care se opune curgerii sangelui

in vase.



50

Fig. 38 Presarcina Fig. 39 Postsarcina



51

Automatismul cardiac

Inima izolata din corp si mentinuta intr-un lichid nutritiv se contracta: automatismul

cardiac.

In miocard, exista un grup de celule specializate care sunt capabile sa genereze si sa

conduca impulsul nervos (celulele tesutului nodal). (fig.40)

40

Impulsul nervos:

o este initiat de nodulul sinoatrial = pacemaker-ul inimii

o se poate inregistra in cadrul electrocardiogramei (fig.41)

Fig. 41 Electrocardiograma

Fig. 40 Tesutul nodal

Parametrii inimii:

o Cronotropism – frecventa cardiaca

o Batmotropism – excitabilitate

o Dromotropism – conductibilitate

o Inotropism - contractilitate



52

SISTEMUL ENDOCRIN

Sistemul endocrin regleaza si mentine functiile organismului prin sinteza si eliberarea

unor mesageri chimici numiti hormoni. Principalele domenii de control si integrareinclud raspunsul la stress si ranire, cresterea si dezvoltarea, absorbtia nutrientilor,

metabolismul energetic, balanta apei si a electrolitilor, reproducerea, nasterea si lactatia.

Sistemul endocrin este compus din glande care elibereaza hormonii in sange si sunt

transportati pe aceasta cale la organele tinta. Sistemul endocrin cuprinde: epifiza,

hipofiza, hipotalamusul, tiroida, paratiroidele, timusul, suprarenalele, ovarele, testiculelesi pancreasul.

Glandele endocrine au o retea bogata sangvina prin care hormonii sunt pusi in circulatie.

Hormonii afecteaza metabolismul organelor tinta in sensul cresterii sau descresterii

activitatii lor. Aceste schimbari in activitatea organelor sunt necesare pentru mentinereahomeostaziei (un mediu intern, stabil).

I GLANDELE SI COMPONENTA NERVOASA

Glandele sunt de doua tipuri. Glandele endocrine care nu au canal glandular si

elibereaza hormonii direct in sange. Glandele exocrine precum glandele sudoripare, careau canal glandular ce le leaga de organul tinta.

Sistemele endocrin si nervos sunt strans legate intre ele si formeaza impreuna sistemul

neuro-endocrin.

Centrii nervosi din creier controleaza activitatea sistemului endocrin. Hipotalamusul estecentrul principal de control al sistemului endocrin si trimite semnale catre glanda hipofiza

care in schimb elibereaza hormonii necesari organismului.

II MECANISME DE FEEDBACK

Multe glande endocrine sunt coordonate de sistemul nervos prin feedback. Exista douamecanisme de feedback: negativ si pozitiv. Feedbackul negativ scade deviatia de la un

nivel ideal normal si este important in mentinerea homeostaziei. Majoritatea glandelor

endocrine se afla sub mecanism de control prin feedback negativ.

Mecanismul feedbackului negativ actioneaza precum un termostat. De exemplu, daca

temperatura camerei in care se afla termostatul creste (deviatia de la valoarea normala,

ideala), acesta detecteaza schimbarea si determina pornirea aerului conditionat care scade

temperatura camerei. Cand temperatura atinge valoarea la care este setat termostatul

(valoarea normala ideala), aerul conditionat se opreste. Un exemplu de feedback negativ este reglarea nivelului sangvin de calciu. Glandele

paratiroide secreta parathormonul care regleaza nivelul sangvin de calciu. Daca nivelul

calciului scade, glandele paratiroide vor fi influentate de aceasta scadere si vor elibera ocantitatea mai mare de parathormon. Parathormonul stimuleaza eliberarea calciului din

oase si creste reabsorbtia renala a calciului, in final nivelul calciului in sange creste. In

schimb, daca nivelul de calciu creste prea mult, glandele paratiroide reduc productia de



53

hormon paratiroidian. Ambele raspunsuri sunt exemple de feedback negativ pentru ca

efectele sunt negative (opuse) stimulului.

Mecanismele de feedback pozitiv sunt implicate in procesele care sunt autocontrolate si

nu necesita ajustare continua. Feedbackul pozitiv creste deviatia fata de o valoare ideala

normala

Spre deosebire de feedbackul negativ care mentine nivelul hormonilor intr-un intervalstrict, feedbackul pozitiv este rar utilizat pentru a mentine homeostazia organismului. Un

exemplu de feedback pozitiv este intalnit in momentul nasterii. Hormonul ocitocina,

declanseaza si stimuleaza contractiile uterine la nastere. Cand copilul se deplaseaza sprevagin, receptorii din stratul muscular al uterului trimit mesaje catre centrii nervosi din

creier si se produce astfel ocitocina. Ocitocina este transportata de sange la uter si

stimuleaza muschii sa se contracte mai puternic (o crestere fata de nivelul normal alcontractiei). Contractiile se intensifica pana cand copilul este expulzat. Cand presiunea

asupra receptorilor scade, ocitocina nu se mai produce si contractiile inceteaza.

III GLANDELE ENDOCRINE

HIPOFIZA

Regleaza multe functii cheie si are un lob anterior (adenohipofiza) si un lob posterior

(neurohipofiza). Adenohipofiza sub comanda hipotalamusului secreta 7 hormoni:

• hormon ce asigura secretia de hormoni tiroidieni (TSH)

• hormon adenocorticotrop ce stimuleaza productia de hormoni a glandelor suprarenale (ACTH)

• hormon stimulator pentru foliculi ovarieni si ai spermatogenezei (FSH)

• hormon luteinizant, declansator al ovulatiei si al secretiei de hormoni testiculari (LH)

• prolactina (PRL)

• hormon somatotrop (STH) • hormon stimulator pentru melatonina (MSH)

Hormonii TSH, ACTH, FSH si LH stimuleaza activitatea altor glande endocrine. Ca

raspuns, celelalte glande endocrine elibereaza alti hormoni care actioneaza asuprametabolismului. De exemplu, TSH secretat de hipofiza stimuleaza glanda tiroida care

produce hormonii tiroidieni ce inhiba eliberarea calciului in sange.

Alti hormoni secretati de adenohipofiza au rol important asupra metabolismului. ACTH

actioneaza asupra glandei corticosuprarenale care produce hormonii glucocorticoizi. FSHsi LH regleaza diverse caracteristici sexuale.

Prolactina si hormonul de crestere nu afecteaza anumite organe specifice, ci actioneaza

asupra unor tesuturi. Prolactina ajunge la nivelul glandelor mamare unde, in cazulmamelor care alapteaza, stimuleaza lactatia. Hormonul de crestere stimuleaza sinteza

proteinelor si diviziunea celulara in tesutul osos. Gigantismul apare atunci cand exista un

exces de hormon de crestere in timpul copilariei.

Corpul celular al neuronilor din hipotalamus secreta hormonul anti-diuretic (ADH) siocitocina. Acesti hormoni sunt transportati prin axoni in neurohipofiza. Aici sunt stocati

pana cand sunt eliberati in sange. ADH actioneaza la nivelul rinichilor, mentinand un

nivel constant de apa al organismului. Acest nivel este atins prin cresterea reabsorbtiei



54

apei cand nivelul acesteia in organism este scazut. Ocitocina stimuleaza lactatia la

mamele care au nascut si determina contractiile uterului in timpul nasterii.

TIROIDA

Tiroida are doi lobi conectati printr-un istm si este situata in partea de jos a gatului, inspatele laringelui. Tiroida produce trei hormoni:

• Tiroxina (T4)

• Triiodotironina (T3)

• Calcitonina

T3 si T4 sunt numiti colectiv hormoni tiroidieni si sunt produsi in foliculii tiroidieni

(structuri sferice). Hormonii tiroidieni influenteaza rata cresterii, a metabolismului,dezvoltarea muschilor si a scheletului. Hormonii tiroidieni cresc sensibilitatea sistemului

cardiovascular la actiunea sistemului nervos simpatic. Acest efect ajuta la mentinerea

unei frecvente cardiace normale.

Celulele parafoliculare (celule C, situate intre foliculii tiroidieni) produc calcitonina care

scade nivelul sangvin al calciului. Glandele paratiroide sunt situate in spatele glandei tiroide si secreta hormonul

paratiroidian (PTH). PTH creste nivelul sangvin al calciului prin stimularea eliberariicalciului din oase si prin stimularea ratei de absorbtie a calciului in tubul digestiv si

rinichi.

GLANDELE SUPRARENALE

Glandele suprarenale sunt situate deasupra rinichilor. Fiecare glanda are o parte corticala,

externa (corticosuprarenala) si o parte medulara, interna (medulosuprarenala).

Corticosuprarenala secreta glucocorticoizi, precum cortizon, mineralocorticoizi si o

cantitate mica de estrogeni si androgeni responsabili pentru unele caractere sexualesecundare.

Glucocorticoizii cresc nivelul sangvin al glucidelor prin cresterea gluconeogenezei(sinteza de glucoza pornind de la aminoacizi). Aceasta actiune asigura aprovizionarea cu

glucoza a organismului in conditii de stress. Mineralocorticoizii, precum aldosteronul,

determina cresterea Na-ului in sange prin stimularea rinichilor in sensul cresteriireabsorbtiei Na din sange.

Medulosuprarenala este formata din tesut nervos si secretia sa este controlata de sistemul

nervos vegetativ. Medulosuprarenalele elibereaza adrenalina si noradrenalina, care crescnivelul de glucoza si acizi grasi din sange. Acesti hormoni cresc de asemenea frecventa

cardiaca, forta contractiilor inimii si provoaca vasoconstrictie. Aceste efecte pregatesc

organismul pentru "lupta sau fuga", activitati psihice instantanee care il fac pe individ sagandeasca repede, sa lupte din greu sau sa alerge.

OVARELE SI TESTICULELE

La nivelul ovarelor se sintetizeaza estrogenul si progesteronul. Estrogenul este implicat informarea ovulului si in pregatirea uterului pentru implantarea ovulului fecundat.

Progesteronul prepara sanul pentru lactatie si impreuna cu estrogenul regleaza ciclul



55

menstrual. Testiculele produc hormonul numit testosteron. Testosteronul este necesar

spermatogenezei, dezvoltarii organelor genitale externe si a caracterelor sexualesecundare.

MEDICAMENTELE

I DEFINITII

Medicament – un principiu activ care se afla intr-o anumita forma farmaceutica

(galenica).

Principiu activ – o substanta naturala sau sintetizata chimic care are proprietati curative

sau preventive. Forma farmaceutica (galenica) – forma in care principiul activ este administrat: e.g.

tablete, sirop, capsula, etc.

Forma secabila – divizibila in ½.

Excipienti – substante naturale sau sintetizate chimic care insotesc principiul activ in

forma sa farmaceutica.

Clasa terapeutica – cuprinde medicamente cu mod de actiune asemanator.

Administrare – po (per os, oral), iv (intravenos), sc (subcutan)

Dozaj – frecventa de administrare od (o data pe zi), bid (de doua ori pe zi), tid (de trei ori

pe zi)

II FARMACOCINETICA

Farmacocinetica = Studiul transformarilor pe care le sufera medicamentul in organism o data cu

administrarea sa

Absorbtie – pentru administrarea orala: trecerea substantei active din intestin in sange prin

mucoasa intestinala.

Distributie: in organism, la tesuturile tinta

Metabolism: - posibile transformari in organism

- 99.9% = metabolizare hepatica prin circuitul enterohepatic

Eliminare: urinara, hepatica, intestinala, sub forma modificata sau nemodificata

Pro-medicament: medicament a carui molecula trebuie sa fie metabolizata de organismpentru a deveni activa.

Peak plasmatic: concentratia maxima a principiului activ in plasma, obtinuta dupa o

singura administrare.

Fig. 43 Profilul farmacocinetic

al unui medicament in organism



56

Biodisponibilitate: reprezinta procentul din medicament care ajunge in circulatie fata de

cantitatea ingerata; este influentata de alimente si alte medicamente administrate concomitentcare pot scadea biodisponibilitatea unui medicament.

T½ (timp de injumatatire): timpul necesar pentru scaderea concentratiei plasmatice de lanivelul de peak plasmatic, la jumatate. Valoarea T½ a unui medicament este utila in alegerea

intervalului de dozare astfel incat sa nu produca peak-uri plasmatice excesive (nivele toxice)

sau nivele scazute, ineficiente ale concentratiei medicamentului intre administrari.

Clearance: cantitatea de medicament eliminata dintr-un anumit volum de plasma intr-un minut.Clearance-ul si nu timpul de injumatatire este un indicator important al abilitatii ficatului si

rinichiului de a elimina medicamentul. Clearance-ul poate fi utilizat pentru planificarearegimului de dozare. Importanta in tratamentul medicamentos este atingerea concentratiei

plasmatice constante (steady-state) in cadrul intervalului de dozare. Steady-state se atinge cand

rata de intrare a medicamentului in circulatia sistemica este egala cu rata de eliminare.

Pasaj hepatic: Medicamentele ajung la ficat inainte de a patrunde in circulatia sistemica. Unele

medicamente sunt inactivate la nivelul ficatului si acest lucru trebuie luat in considerare cand sedezvolta un medicament.

III DEZVOLTAREA MEDICAMENTELOR

1. Dezvoltarea moleculelor

2. Studii pe animale – studii pre-clinice, experimentale (de laborator) in vivo si in vitro

3. Studii pe pacienti – studii clinice

Fig. 42 Dezvoltarea medicamentelor



57

IV DIFERITE TIPURI DE STUDII CLINICE

1. Deschise: cand atat medicul cat si pacientul stiu ce medicatie primesc.

2. Controlat: medicamentul este comparat cu placebo sau cu alt medicament (un altprincipiu activ) (placebo poate avea un important efect psihologic si sunt necesare

supravegheri atente).3. Placebo: substanta fara principiu activ in aceeasi forma farmaceutica ca si medicamentul

cu care se compara.

4. Simplu orb, controlat: pacientii nu stiu daca iau placebo sau medicamentul activ, inschimb doctorii cunosc medicatia loturilor de pacienti din studiu.

5. Dublu orb, controlat: nici pacientii, nici doctorii nu stiu cine ia placebo si cine ia

tratament activ, dar exista un comitet care centralizeaza datele.

6. Randomizat: distributia aleatorie a pacientilor, astfel incat cele doua loturi sa aibastructuri cat mai omogene.

7. Incrucisat: pacientii care primesc placebo sau alt produs, pot primi in anumite momenteale studiului medicamentul activ sau vice versa.



58

note de anatomie complete

Documents