managementul fluxurilor financiare analiza cash-flow-urilor intreprinderii

Managementul fluxurilor financiare.Analiza cash-flow-urilor intreprinderii

Analiza cash-flow-urilor intreprinderii

Scopul unei situatii a fluxurilor de numerar este de a furniza informatii despre incasarile si platile din exploatare ale unei entitati in cursul unei perioade,dar si de a da idee despre activitatile sale de finantare si de investitii.

Mai concret, situatia fluxurilor de numerar ajuta investitorii si creditorii sa estimeze;

1.Capacitatea de a genera in viitor fluxurile de numerar;

2.Capacitatea de a-si plati obligatiile si dividentele;

3.Cauzele diferentei dintre profit si incasari/plati nete:

4.Atat aspecte monetare,cit si nemonetare ale tranzactiilor de finantare si de investitii.


Beneficiile prezentarii unei situatii a fluxurilor de numerar impreuna cu o situatie a pozitiei financiare (bilantul) si a unei situatii a venitului(sau a tranzactiilor)au fost subliniate de IAS 7 astfel:

1 .Furnizeaza o imagine privind structura financiara a societatii (inclusiv lichiditatea si solvabilitatea) si abilitatea de a influenta valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar pentru a se adapta la circumstantele si oportunitatile in continua schimbare.

Situatia fluxurilor de numerar dezvaluie informatii importante despre numerarul din exploatare, investitii si finantare, informatii care nu sunt disponibile sau nu pot fi extrase nici din bilant,nici din contul de profit si pierdere.


Luate impreuna, situatia fluxurilor de numerar cu cerintele si recomandarilor de prezentare.

Ele furnizeaza utilizatorului informatii mult mai vaste privind performanta si pozitia intreprinderii, precum si rezultatele sale viitoare probabile, decat bilantul si contul de profit si pierdere singure.

2.Furnizeaza informatii aditionale utilizatorilor situatiilor financiare pentru evaluarea modificarilor de active,datorii si capitaluri proprii ale unei situatii.


Cand sunt prezentate bilanturi comparative, utilizatorii primesc informatii despre activele si datoriile societatii la sfarsitul fiecarui an..

Daca situatia fluxurilor de numerar nu ar fi parte integranta a situatiilor financiare comparative,ar fi necesar pentru utilizatorii situatiilor financiare comparative fie sa speculeze modul in care si motivele pentru care anumite sume raportate au variat de la perioada la alta sau sa calculeze aproximativ aceste elemente de unii singuri.

Abordarea de unul singur va duce la calculul modificarilor nete individuale a activelor si datoriilor si va face legatura cu posturile corespondente din cont de profit si pierdere.

Modificarile principale din bilant pot fi utilizate pentru a determina implicatiile asupra numerarului,nu intotdeauna acest lucru este posibil. Anumite combinatii complexe ale unor evenimente nu vor putea fi intelese fara alte informatii si va duce la intreruperi eronate in lipsa prezentarii fluxurilor de numerar.


3. Creste gradul de comparabilitate al raportarii din exploatare intre diferite intreprinderi,deoarece elimina efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente. Principalul argument pentru contabilitatea de casa folosit de adeptii acestuiconcept era acela ca se elimina alocarea arbitrara,inerenta conceptului contabilitatii de angajamente.

De exemplu,fluxul de numerar rezultat din activitatiile de exploatare,prin metodaindirecta,se calculeaza prin ajustarea profitului sau pierderii nete a perioadei cu elemente cum ar fi amortizarea si provizioanele care au fost calculate de entitate utilizand diverse metode diferite de la o societate la alta.De aceea ,standardizarea va fi obtinuta prin trecerea de la o contabilitatea de angajamente la o contabilitate de casa si rezultatele vor fi comparabile intre societati diferite.


4. Serveste ca indicator al valorii, momentului aparitiei si sigurantei viitorului

fluxurile de numerar. Daca o societate are o anumita metoda de planificare a fluxurilor de numerar

viitoare, situatia fluxurilor de numerar poate fi utilizata pentru verificarea exactitatii

evaluarilor trecute si viitoare ale fluxurilor de numerar.

Acest avantaj este descompus de standard dupa cum urmeaza:-situatia fluxurilor de numerar este utila in comparatia

evaluarilor anterioare ale fluxurilor de numerar cu informatiile din anul trecut

-este valoros in examinarea relatiei dintre profitabilitate si fluxurile nete de numerar, ca si a impactului modificarii preturilor

Fluxurile de trezorerie

Toate operatiunile pe care o societate le realizeaza cu mediul sau se traduc, imediat sau la termen, prin fluxuri de trezorerie. Pentru un exercitiu dat, diferenta Incasari-Plati reprezinta fluxul net global de trezorerie (ΔT) obtinut in cursul acestui exercitiu.

Acest flux net global de trezorerie este, de asemenea, determinat prin relatia fundamentala:

ΔT=ΔFR – ΔNFRΔT provine din trei origini distincte:

-operatiuni legate de activitate-operatiuni legate de investitii-operatiuni legate de finantare

Avem:Flux net de trezorerie legat de activitate+Flux net de trezorerie legat de investitieFlux net de trezorerie legat de finantare = ΔDFR +/- ΔNFR = ΔT

Fluxul net de trezorerie legat de activitate (FNTLA)

Fluxul net de trezorerie legat de activitate, este diferenta dintre veniturile de gestiune incasate in cursul acestui exercitiu si cheltuielile de gestiune platite in cursul acestui exercitiu si cheltuielile de gestiune platite in cursul acestui exercitiu.

FNTLA=Venituri de gestiune incasate-Cheltuieli de gestiune platite

Calcul:Fluxul net de trezorerie legat de activitate se poate calcula pornind de la CAF, apeland la anumite corectii. Mentionam ca:

CAF=Venituri incasabile-Cheltuieli platibile


Corectia relativa la ΔStocuri

CAF este calculat tinand cont de variatia stocurilor. Trebuie cunoscuta resursa degajata din operatiunile de gestiune realizata in cursul exercitiului, tinand cont de vanzari si consumurile acestui exercitiu.

Ori constatarea variatiilor stocurilor nu are nici un efect asupra trezoreriei(acestea sunt elemente calculate si furnizorii de aprovizionari vor fi reglati oricare ar fi consumul realizat). Prin urmare, trebuie eliminate variatiile de stocuri din CAF pentru a gasi fluxul net de trezorerie legat de activitate.

Corectia relativa la variatiile vreantelor si ale datoriilor

Ca urmarea creditelor intreprinderii, toate veniturile de gestiune incasabile ale exercitiului N nu sunt incasate in cursul exercitiului. La 31.12.N subzista deci creante nascute in anul N. Dimpotriva, creantele anterioare exercitiului N au fost incasate, astfel incat avem:Venituri incasate=Venituri incasabile-Creante nascute in N+Incasari de creante anterioare

aceasta relatie se poate scrie, de asemenea:Venituri incasate=Venituri incasabile – Δ Creante

De asemenea, toate cheltuielile platibile ale exercitiului N nu au fost platite; dimpotriva, datoriile anterioare au fost reglate.

Cheltuieli platite=Cheltuieli platibile - Δ Datorii

Luarea in consideratie a variatiilor creantelor si ale datoriilor constituie a doua corectie adusa CAF pentru a obtine fluxul net de trezorerie legat de activitate.

Relatia dintre fluxul net de trezorerie legat de activitate si CAF este:FNTLA=CAF – Δ Stocuri – Δ Creante + Δ Datorii

Interesul fluxului net de trezorerie legat de activitate (FNTLA)

Interesul fluxului net de trezorerie legat de activitate (FNTLA)

Cu ajutorul FNTLA putem sti daca operatiile de gestiune amelioreaza sau determina trezoreria. O intreprindere ale carei operatiuni de gestiune ar reduce trezoreria (FNTLA<0) s-ar gasi intr-o situatie critica si ar risca sa fie confundata intr-un interval scurt, cu probleme de non-lichiditate. Daca, dimpotriva, FNTLA este larg pozitiva, el exprima existenta unui potential de autofinantare si este semnul unei bune rentabilitati.

Pe de alta parte, relatia FNTLA=CAF – ΔNFR legata de activitate pune in evidenta o componenta fundamentala, stiind ca: CAF nu poate fi asimilata cu un excedent de trezorerie, adica o sursa disponibila 100%.

In realitate, fluxul net de trezorerie legat de activitate depinde de importanta CAF si de variatia NFR legata de activitate.

Excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE) sau fluxul de trezorerie al exploatarii

In ansamblul operatiilor de gestiune legate de activitate,un loc particular este rezervat operatiilor de exploatare(adica operatiilor ciclice caracteristice activitatii interprinderii. Aceste operatiuni degaja, in cursul exercitiului, un excedent(sau un deficit) de trezorerie denumit Excedent de trezorerie al exploatarii(ETE).

ETE reprezinta trezoreria generala (sau consumata), in cursul exercitiului, numai prin operatiuni de exploatare.Prin definitie si prin exercitiu dat, avem:

ETE= +Incasari din vanzari -Plati aferente aprovizionarilor -Plati aferente altor cheltuieli de exploatare -Reglementarea TVA de plataAnaliza elementelor constitutive ale ETE conduce la formularea

clasica si foarte cunoscuta.ETE= +Vanzari (fara TVA) +Productie imobilizata - Cumparari (fara TVA) - Alte cheltuieli de exploatare (variatia stocurilor exclusa) -Δ Creante de exploatare +Δ Datorii de exploatare

Calculul ETE

Calculul ETE pornind de la EBE

Un demers analog cu cel care a fost condus pentru fluxurile de trezorerie legate de activitate permite stabilirea legaturii dintre ETE si EBE. Este suficient de a lua in consideratie faptul ca rationamentul trebuie acum sa se poarte exclusiv asupra operatiunilor de exploatare. Din CAF trebuie sa fie substituit EBE si din variatia de NFR trebuie substituita ΔNFRE. Vom avea prin urmare:

ETE=EBE-Δ NFRESe poate urmari o demonstartie mai analitica:ETE= Vanzari (fara TVA)+Productie imobilizata

-Cumparari (fara TVA)-Alte cheltuieli de exploatare-ΔCreante de exploatare+ΔDatorii de exploatare

EBE= Vanzari(fara TVA)+Productia stocata (Sf-Si)+Productia imobilizata-Cumparari(fara TVA)-ΔStocuri (Sf-Si)-Alte cheltuieli de exploatare

EBE-ETE=Productia stocata+ ΔStocuriEBE-ETE= ΔStocuri+ ΔCreante de exploatare- ΔDatorii de exploatarede unde, in final, rezulta : ETE=EBE- ΔNFRE

Calculul ETE

Calculul ETE pornind de la excedentul asupra operatiunilor (ESO)

ESO= Vanzari (fara TVA)+Productia imobilizata-Cumparari (fara TVA)-Alte cheltuieli de exploatare(ΔStocuri excluse)

Rezulta o relatie simpla:ETE=ESO- Δ Creante de exploatare+ΔDatorii de exploatare

diferenta Δ Creante de exploatare-ΔDatorii de exploatare este numita uneori: Variatia stocului comercial

De unde: ETE=ESO- ΔStocul comercialSa comparam cele doua relatii:

ETE=EBE- ΔNFRE=EBE- ΔStocuri- ΔCreante de exploatare+ ΔDatorii de exploatareETE=ESO-ΔCreante de exploatare+ ΔDatorii de exploatare

Deducem: ESO=EBE- ΔStocuriDe unde si alta denumire care se da lui ESO:”EBE mai putin variatia stocurilor”

Calculul ETE

Calculul ETE pornind de la incasari si plati(inclusiv TVA) aferent operatiunilor de exploatare.

Acest calcul se bazeaza pe aceeasi definitie a notiunii ETE si permite intelegerea mai buna a semnificatiei.

Avem: ETE-Incasari din operatii de exploatare-Plati din operatii de exploatare

Interesul ETEETE rerezinta trezoreria castigata(sau pierduta) de intreprindere in cursul

exercitiului, numai ca urmare a operatiilor sale de exploatare.Daca ETE este negativ, aceasta semnifica faptul ca exploatarea consuma

trezoreria in loc de a degaja: incasarile sunt inferioare platilor. Este vorba de o situatie grava care , fara exceptie, traduce o rentabilitate insuficienta. Este necesar de a controla in mod regulat evolutia ETE.Aceasta poate fi facuta lunar sau trimestrial, utilizand relatia ETE=ESO-ΔStoc comercial care se dispenseaza de evaluarea stocurilor.

Cu cat ETE este mai importanta cu atat rentabilitatea de exploatare si potentialul de autofinantare sunt mai mari

Fluxurile nete de trezoreri din operatii de investitii si din operatii de finantare

Documentul care se preteaza cel mai bine la determinarea acestor doua fluxuri de trezorerie estee tabloul de finantare

Fluxul net de trezorerie din operatiii de investitii=+Cesiuni si reduceri de active imobilizate-Achizitii de active imobilizate-Cheltuieli de repartizat

Fluxul net de trezorerie din operatiii de finantare=+Cresterea de capitaluri proprii(inclusiv subventii)+Cresterea de datorii financiare-Dividende-Reducerea de capitaluri proprii-Rambursarea datoriilor financiare

Se determina ceea ce reprezinta ansamblul acestor doua excedente de trezorerie in functie de CAF si de variatia fondului de rulment

Fluxul de investitii din operatii de investitii si finantare=Resurse durabile altele decat CAF-Alocari stabile-ΔNFR legata de operatiile de investitii si de finantare=Resurse durabile-Alocari stabile-CAF- ΔNFR legata de variatia operatiilor de investitii si finantare.

De unde:Fluxul net de trezorerie din opeartii de investitii si de finantare= ΔFR-CAF- ΔNFR

Interesul pentru analiza a calculului ETE pornind de la EBE in afara variatiei stocurilor

Calculul variatiei trezoreriei de exploatare pornind de la EBE in afara variatiei stocurilor nu necesita determinarea variatiei stocurilor si, in consecinta, se evita a se prevedea la inventarierea acestora. Acest mod de calcul incita la a omite stocurile in analize, in timp ce in realitate acestea pot fi importante si pot antrena probleme de finantare.

a)Procedura de redresare juridicab)Calculul imediatc)Sensibilitatea la variatii de activitate

-efectul de foarfece-previziunile rentabilitatii-planul de finantare

d)Competitivitatea activitatilor

Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare poate fi definita ca diferenta dintre:-Venituri incasabile, generatoare de incasari-Si cheltuieli platibile, care antreneaza plati

Cheltuielile neplatibile. Ele cuprind elementele urmatoare-Dotatiile in contul amortismentelor-Dotatiile in contul provizioanelor-Valoarea contabila a elementelor de activ cedate

Veniturile neincasabile. Ele cuprind:-Reluari asupra amortismentelor si provizioanelor-Cota-parte a subventiilor de investitii virate rezultatului

exercitiuluiValoarea veniturilor neincasabile este data printr-un calcul si nu prin observarea unei incasari.Cheltuielile neplatibile sunt calificate drept cheltuieli calculate.

Nevoile de finantare a intreprinderii

O intreprindere trebuie, in cursul existentei sale:-sa achizitioneze imobilizari cu scopul de a-si dezvolta

capacitatea de productie sau, simplu, pentru a reinnoi echipamentele din afara utilizarii;

-sa acopere deprecierea probabila a stocurilor si a creantelor, precum si riscurile si cheltuielile la care se expune;

-sa-si creasca fondul sa de rulment in masura in care cresterea cifrei de afaceri induce o crestere a nevoii in fond de rulment

Aceste achizitii, deprecieri si aceasta crestere a fondului de rulment trebuie sa fie finantate. Pentru a-si asigura aceasta finantare, intreprinderea are nevoie de resurse monetare.

Originea finantarii

Resursele externe. Ele pot proveni in special din:-cresteri de capital pe calea aportului-subventii de investitii-imprumuturi

Resursele interne. Ele se datoreaza activitatii intreprinderii si sunt constituite prin:

-incasarile care provin in mod esential din vanzari(si, in mod accesoriu, si alte venituri); diminuate cu:

-platile antrenate de cheltuieli

Finantarea realizata prin resursele interne se numeste autofinantare(adica finantarea prin mijloacele proprii ale intreprinderii)

Autofinantarea=CAF=Dividende

Autofinantarea si capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare (CAF) reprezinta totalitatea resurselor interne pe care intreprinderea le-ar putea consacra autofinantarii. Aceste resurse sunt constituite din incasarea veniturilor diminuate cu plata cheltuielilor.

CAF=Venituri incasabile-Cheltuieli platibile

De fapt atunci cand societatea decide sa verse dividende asociatilor, acestea sunt prelevate asupra capacitatii de autofinantare. Astfel singura parte nedistribuita asigura autofinantarea. “Capacitatea de autofinantare” este, de asemenea, cunoscuta si sub alte denumiri:

-cash-flow, expresie americana care se poate traduce prin flux de trezorerie

-”marja bruta de autofinantare (MBA)”, expresie care fusese retinuta pentru a traduce cash-flow-ul inainte sa se fi adoptat denumirea de “capacitate de autofinantare”

Tabloul de finantare


Definitie: Tabloul se finantare este, in mod natural, durata exercitiului. Patrimoniul intreprinderii fiind descris in bilant, acestea sunt bilanturile la 31.12. (n-1) si la 31.12.(n) care ne vor servi ca elemente de comparatie pentru exercitiul n. Aceste bilanturi sunt bilanturile inainte de repartizarea rezulatelor.

31.12. (n-1) 31.12.(n) Timp

Bilant inainte de repartizarea rezultatului la

31.12.(n-1)

Bilant inainte de repartizarea rezultatului la

31.12.(n)

Tabloul de finantare al exercitiului n

Tabloul de finantare. Alocari si resurse

Alocările şi resursele sunt stabilite ca variaţii ale poziţiilor similare din două bilanţuri şi două conturi de rezultate încheiate pentru două momente de timp succesive.

Tipologia alocărilor şi resurselor

Alocări Resurse

Creşteri de poziţii de activ Creşteri de poziţii de activ

Diminuări de poziţii de pasiv Diminuări de poziţii de pasiv

Alocari si resurse. Clasificare

Criterii de clasificare a alocărilor şi resurselor: maturitatea = durata; funcţia, rolul = locul ocupat în ciclurile fundamentale ce caracterizează activitatea

întreprinderii (investiţii, exploatare, finanţare); participarea la gestiunea globală a întreprinderii.

Structura de principiu a tabloului de finanţare

Notatia: ↑semnifică o creştere, ↓semnifică o diminuare.

Alocări Resurse

pe termen mediu şi lung:• ↑active imobilizate• ↓capital permanent

pe termen mediu şi lung:• ↑datorii pe termen mediu şi lung• ↓active imobilizate

pe termen scurt:• ↑active circulante• ↓datorii pe termen scurt

pe termen scurt:• ↑datorii pe termen scurt• ↓active circulante

Alocari si resurse. Clasificare

Raportul de ordine

resurse ∼ alocări

Efectul raportuluide ordine

Combinaţiide efecte

Impactul asuprasursei/nevoii

a) pe termen mediuşi lung:R > A

R < A

b) pe termen scurt:R>A

R<A

↑FR

↓FR

↓NFR

↑NFR

↑FR & ↓NFR

↑FR > ↑NFR

↑FR < ↑NFR

↓FR & ↑NFR

↓FR > ↓NFR

↓FR < ↓NFR

surse suplimnetare

surse suplimentare

nevoi suplimentare

nevoi suplimentare

nevoi suplimentare

nevoi suplimentare

Interpretarea tabloului de finanţare

Tabloul de finantare – Descrierea tabloului de finantare

Descriere: Tabloul de finantare comporta doua parti:I. Prima parte a tabloului de finantare;II. A doua parte a tabloului de finantare.

Structura: Prima partea a tabloului prezinta: Resursele durabile de care a dispus intreprinderea in cursul

exercitiului; Alocarile stabile care au fost realizate in cursul aceluiasi

exercitiu.

Resursele durabile de care intreprinderea a dispus in cursul exercitiului reprezinta variatia resurselor durabile ,notata ∆RD, intre debutul si finele exercitiului. De asemenea, alocarile stabile realizate in cursul exercitiului reprezinta variatia alocarilor stabile, notata ∆AS, intre debutul si finele exercitiului.

Definitia fondului de rulment net global (FRNG) pornind de la resurse durabile (RD) si alocari stabile (AS) :

RD - AS = FRNG (1)

Din relatia (1) rezulta ca :

∆RD - ∆AS = ∆FRNG

Conţinutul tabloului de finanţare

Definiţie: Este sinteza alocarii resurelor de finanţare şi a surselor mobilizate pentru finanţare cu scopul explicării variaţiei patrimoniului în cursul unei perioade date.

Partile tabloului de finantare (obiective ale determinării/calculării, analizei, deciziei de finantare):

realizarea în dinamică a echilibrelor structurale între elementele stabile ale bilanţului; utilizarea fondului de rulment pentru asigurarea echilibrului funcţional intre elementele ciclice ale bilantului; utilizarea fondului de rulment pentru asigurarea echilibrului monetar intre incasari si plati.

Ecuaţia fundamentală a finanţării:

ΔFR = ΔNFR + ΔTN

Notatii: Δ = variaţie;FR = fond de rulment;NFR = necesar de fond de rulment;TN = trezoreria netă.

Tabloul de finantare – Descrierea tabloului de finantare

Prima parte a tabloului de finantare ne arata variatia fondului de rulment net globalsi explicatia pornind de la resursele durabile si alocatile stabile ale exercitiului.

Modelul preconizat de contabil

(a) Suma bruta transferata in cursul exercitiului (b) Cu exceptia concurcurilor bancare curente si soldurile creditoare la banci (c) In afara primelor de rambursare obligatiuni.

Alocari Exercitiul

Resurse Exercitiul

Distribuiri puse la plata in cursul exercitului;Achizitii de elemente de activ imobilizat :- imobilizari necorporale - imobilizari corporale- imobilizari financiareCheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii (a)Reducerea capitalurilor proprii (reducere de capital, retrageri)Rambursari de datorii financiare (b)Total alocariVariatia fondului de rulment net global (resursa neta.)

Capacitatea de autofinantare a exercitiului;Cesiuni sau reduceri de elemente de activ imobilizat:- cesiuni de imobilizari- necorporale;- corporale;- cesiuni sau reduceri de imobili zari financiare.Cresterea capitalurilor proprii: - crestere de capital-crestere de alte capitaluri propriiCresterea datoriilor financiare (b) (c)Total resurseVariatia fondului de rulment net global (alocare neta) .

Tabloul de finantare – Analiza continutului

a) Resurse durabile

1. Capacitatea de autofinantare (CAF) Reamintim formula de calcul cea mai utilizata:

CAF = Rnet + DAP + VCEAC - Venituri din cesiuni de activ - Reluari ale tismentelor si

provizioanelor - Cota parte a subventiilor virate la rezultat.

2. Cesiuni sau reduceri de elemente de activ imobilizat Cesiuni de imobilizari:

necorporale; corporale.

Prin urmare, pretul de cesiune (rard TVA) constituie o resursa pentru intreprindere. Deci acest pret este cel ce trebuie sa figureze aici.\

Cesiuni sau reduceri de imobilizari financiare:- pentru cesiuni: pretul de cesiune a titlurilor;- reducerile corespund rambursarilor; are loc o reducere de imobilizari financiare cand intreprinderea obtine rambursarea imprumuturilor sau a documentelor si

cautionamentelor;- informatia se gaseste in tabloul imobilizarilor.

Tabloul de finantare – Analiza continutului

Exemplu:

Reducerile de imobilizari financiare: 30 + 20 = 50

3. Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea capitalurilor sau aporturi: singurele cresteri de capital in numerar si in natura aduc resurse noi intreprinderii;

Suma care figureaza este cea a capitalului apelat majorat cu prima emisiune (intotdeauna varsat in totalitate la subscriere);

Cresterea altor capitaluri proprii: in mod esential, o noua subventie de investitii obtinuta de intreprindere in cursul exercitiului;

Valori brute la inceputul

exercitiuluiCresteri Diminuari

Valori brute la finele exercitiului

Imobilizari financiare:

Imprumuturi

Altele

100

50

40

-

30

20

110

30

ANALIZA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Documentul oficial folosit pentru finalizarea încheierii exerciţiului financiar

este bilanţul contabil.

Pe baza lui se asigură o imagine fidelă, clară şi completă atât a patrimoniului, a

situaţiei financiare, cât şi a rezultatului obţinut.

Celelalte componente au căpătatdiferite conţinuturi şi denumiri în raport de latura patrimoniului reprezentată saude cerinţele informaţionale formulate cu privire la gestiunea patrimoniului.

Astfel,în modelul de contabilitate din România, bilanţul contabil în forma sa completă este alcătuit din :

- bilanţ- cont de profit şi pierdere- anexă la bilanţ- raport de gestiune

ANALIZA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Armonizarea reglementărilor contabile redă formatul situaţiilor financiare ca fiind:

- Bilanţul contabil;- Contul de profit şi pierdere;- Situaţia fluxurilor de trezorerie;- Note la conturile anuale.

Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, înacest scop, pe baza bilanţului contabil, se determină situaţia patrimoniului,

situaţiafinanciară şi rezultatul obţinut.

Relaţia de principiu prin care se evaluează situaţia patrimoniului este deforma :Situaţia netă a patrimoniului = activul patrimoniului – datoriile (capitalul

propriu )

Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere

Pentru centralizarea şi controlul exactităţii datelor înregistrate în conturi seîntocmeşte balanţa de verificare înainte de inventarierea patrimoniului.

Balanţa conturilor înainte de inventariere poate fi abordată ca un inventar contabil.

Relaţiile de control proprii balanţei sunt cele dintre debitul şi creditulconturilor, înregistrarea sintetică şi analitică.

Dintre acestea, cea care oferăinformaţiide control privind înregistrarea în conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanţă trebuie să fie egal cu totalul rulajului calculat în Registrul-jurnal. O verificare de către auditor este necesară.

Situaţia de referinţă a inventarului faptic o reprezintă solurile finale calculate în balanţă. De aceea, balanţa poate fi interpretată şi ca un inventar contabil.

Inventarierea generală a patrimoniului Este lucrarea prin care se stabileşte situaţia reală a patrimoniului, aceasta sereferă atât la constatarea mărimii faptice a elementelor patrimoniale, cât şi laevaluarea lor la nivelul valorii actuale.

Relaţia proprie inventarului, prin care se determină situaţia reală apatrimoniului la un moment dat, este de forma:

Situaţia netă a patrimoniului = Activul inventariat – Datoriile inventariate

Constatarea existenţei elementelor inventariate se face prin observare directă

(prin numărare, cântărire, măsurare, cubare şi calcule tehnice, după caz) pentrubunurile corporale, pe bază de registre sau documente (extrase de cont

confirmatede terţi) pentru bunurile necorporale, creanţe şi datorii.

În ceea ce priveşteevaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valoriiactuale, denumită valoare de inventar.

Inventarierea generală a patrimoniului

Valoarea de inventar ca expresie a valorii actuale este estimată în funcţie depreţul pieţei, utilitatea bunului pentru economia întreprinderii, starea şi amplasareabunurilor.

Pentru stabilirea unei asemenea valori se utilizează referenţialele cele maiadecvate, cum sunt: preţurile de piaţă, indicii generali şi specifici de preţuri.

Teoretic, pentru stabilirea valorii de inventar se pot folosi individual sau asociaturmătoarele metode: valoarea actualizată, valoarea de realizare, valoarea deîntreprindere, valoarea curentă şi valoarea de înlocuire.

Metoda valorii actualizate a încasărilor nete viitoare, denumită şimetoda capitalizării, se bazează pe conceptul valorii de întrebuinţare saueconomic. Aceasta înseamnă să atribui bunului supus evaluării valoareacorespunzătoare încasărilor nete viitoare pe care utilizarea bunului le-ar aduce

între momentul prezent şi sfârşitul vieţii acestui bun.


Metoda valorii de realizare nete sau de ieşire constă în determinarea

curentă a valorii pe care întreprinderea ar primi-o dacă ar vinde azi bunul respectiv.

Această valoare poate fi văzută şi ca o valoare negociabilă curentăpentru bunurile care sunt de fapt oferite spre vânzare şi ca o valoare minimă labunurile la care se continuă utilizarea. Ea se stabileşte pornind de la preţul pieţeicorelat în funcţie de starea şi de

locul în care se află bunul. Metoda valorii de înlocuire duce la calcularea unei valori care reprezintă

costul pe care întreprinderea îl acceptă pentru a dobândi, la nivelul preţurilor în vigoare, un bun similar cu cel determinat ca obiect al evaluării.

Metoda valorii de întreprindere sau de privare este o combinaţie avalorii de înlocuire, a valorii actualizate şi a valorii de realizare. Este preţul pe care un conducător de întreprindere prudent şi avizat ar

accepta să-l plăteascăpentru a dobândi bunul sau pierderea maximă pe care ar suporta-o întreprinderea azi dacă ar fi lipsită de bunul respectiv.


Metoda valorii curente constă în estimarea costului unui bun fie prinaplicarea indicelui de preţ specific asupra valorii contabile, fie în funcţie de listele de preţuri curente opozabile pieţei în momentul inventarierii patrimoniului.

În raport de natura şi caracteristicile unor elemente patrimoniale, valoareade inventar capătă anumite semnificaţii concrete. Astfel, la imobilizările necorporaleşi financiare reevaluate, valoarea de inventar este egală cu valoarea rămasăactualizată în cursul sau la închiderea exerciţiului financiar.

Dacă imobilizările corporale nu sunt reevaluate, valoarea de inventar este egală cu valoarea contabilă de intrare minus amortizarea cumulată.

Toate bunurile ce se inventariază se înscriu în listele de inventar. Aşa cumse arată în Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii, pentru bunuriledepreciate, abandonate sau sistate, precum şi pentru obligaţiile şi creanţele incerteori în litigiu se întocmesc, de regulă, liste de inventariere separate.

Operaţiuni privind calculul amortizărilor

În general, amortizarea activelor imobilizate se calculează şi se înregistreazăpe baza planului de amortizare sau a fişelor mijloacelor fixe. La închidereaexerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, este

normalca valoarea de inventar să fie egală cu valoarea rămasă de amortizat. Dacă valoarea de inventar este mai mică decât cea rămasă de amortizat, diferenţa se regularizează astfel:

a) Inregistrarea unei amortizări excepţionale, în cazul în care se constată odepreciere ireversibilă ( mijloace fixe inutilizabile propuse spre casare);

b) Constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, încazul când se constată o depreciere reversibilă sau relativă, ca urmare aunor cauze cum sunt: apariţia unei deprecieri de care nu s-a ţinut seamacu ocazia amortizării, supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocaziareevaluării anterioare, lipsa de utilitate în momentul inventarierii.

Operaţiuni privind provizioanele pentru deprecieri

Provizioanele pentru deprecieri vizează acele elemente de activ neamortizate a căror

valoare de inventar la data închiderii exerciţiului este mai mică decât valoarea contabilă

de intrare. Aceste micşorări de valoare au un caracter reversibil, în consecinţă sunt

regularizatela închiderea conturilor.

În acest scop, se procedează astfel :a) în situaţia în care deprecierea calculată pe baza inventarului este

superioarăprovizionului constituit, se înregistrează un provizion suplimentar

b) în cazul în care deprecierea constatată pe baza inventarului este inferioarăprovizionului constituit, se diminuează provizionul înregistrat cu diferenţacorespunzătoare.

Operaţiuni privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Pentru deprecierea stocurilor, o importanţă deosebită cu implicaţii asupra mărimii provizioanelor are structura luată în calcul ca unitate

deobservare.

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pentru finanţareaacelor cheltuieli şi pierderi a căror realizare sau plată este incertă ori

pentrucheltuieli care devin exigibile în perioadele următoare.

La închiderea exerciţiului, provizioanele constituite efectiv se înregistrează

în debitul conturilor de cheltuieli şi creditul conturilor de provizioane pentru

riscuri şi cheltuieli.

Operaţiuni privind delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor

Pentru a stabili corect rezultatul exerciţiului, este necesară separarea în timp

a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în cursul exerciţiului sau preluate ca sold

din exerciţiul precedent.

În sfera regularizării cheltuielilor şi veniturilor se cuprind: operaţiunile privind

înregistrarea cheltuielilor de plată (facturi neprimite,documente de plată

neîntocmite) şi veniturile de realizat (facturi neîntocmite pentru bunuri materiale şi

prestaţii furnizate);

Operaţiuni privind delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor

De asemenea, se analizează provizioanele constituite la fineleanului precedent şi cele în cursul exerciţiului.

Operaţiunile privind regularizarea cheltuielilor determinate de facturi primite

fără bunuri materiale sau recepţia prestaţiilor (la cumpărător) şi veniturilor pentru

facturile întocmite pentru expedierea bunurilor materiale sau recepţia prestaţiilor

(la vânzător);

Operaţiunile privind regularizarea cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans

(prestaţii care afectează două exerciţii); operaţiunile privind etalarea (repartizarea)

cheltuielilor pe mai multe exerciţii.

Balanţa conturilor după inventariere

După efectuarea inventarierii şi a contabilizării regularizărilor de inventar,se întocmeşte o nouă balanţă a conturilor. Funcţia acesteia se manifestă cuprecădere pentru pregătirea informaţieinecesare determinării rezultatului exerciţiului şi asigurarea suportului

informaţionalnecesar redactării bilanţului contabil. Opinând pentru o asemenea balanţă, este de remarcat că în spiritul

principiuluidivulgării integrale a informaţiei, în cadrul balanţei contabile este necesarăredactarea conturilor de cheltuieli şi venituri, după caz cu soldurile debitoare

şicreditoare. Este împotriva transparenţei informaţiei actuala practică a întocmiriibalanţei după închiderea conturilor de cheltuieli şi de venituri. Balanţa se redactează înainte de stabilirea rezultatului exerciţiului, şi nu

după determinarea acestuia. Ea se delimitează şi ca suport informaţional pentru închiderea conturilor de venituri şi de cheltuieli.

Impozitarea profitului

Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de le realitatea că nu în toatecazurile principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente întotalitate cu principiile impunerii fiscale. De aceea trebuie făcută distincţie întrerezultatul contabil şi rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil reprezintă suma globală a profitului sau pierderiiexerciţiului financiar ce figurează în contul 121 ”Profit şi pierdere” înainte deimpozitare.

Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală aexerciţiului, stabilit potrivit regulilor fiscale şi în funcţie de care se calculeazăvolumul impozitelor exigibile (sau rambursabile).


Diferenţele temporale sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv dinrezultatul fiscal.

Ele se ivesc înăuntrul exerciţiului fiscal în cauză.

Diferenţele temporare sunt elemente neintegrabile în rezultatul fiscal alexerciţiului, dar care vor fi deduse ulterior, sau elemente care sunt deduse dinrezultatul exerciţiului, dar care vor fi impozabile ulterior.

Aceste diferenţe se explică prin decalajul între exerciţiul în care se includ anumite

elemente de cheltuieli şi de venituri în calculul rezultatului contabil.

Ele se ivesc într-un exerciţiu şi se resorb ca urmare a unuia sau mai multor exerciţii

ulterioare.


Diferenţele temporare generează impozite amânate. De asemenea, subvenţiile

pentru investiţii şi provizioanele reglementate generează şi se înscriu însfera impozitelor amânate.

În consecinţă, prezenţa diferenţelor temporare impunefolosirea a două metode de impozitare a rezultatului:

• metoda impozitului exigibil• metoda impozitului amânat sau a reportării impozitului

Metoda impozitului exigibil, cheltuiala contabilă a exerciţiului, este egală cu suma impozitelor exigibile. Incidenţa eventuală a diferenţelor

temporareeste menţionată uneori în anexa la bilanţ.


Metoda impozitului amânat se regăseşte, la rândul său, în următoarele

structuri contabile : Diferenţele temporare sau raportării impozitului, potrivit căreia

cheltuialafiscală a exerciţiului cuprinde:

• volumul impozitelor exigibile;

• incidenţa diferenţelor temporare provenind din exerciţiileanterioare sau raportate asupra exerciţiilor viitoare;

• ajustarea soldurilor de impozit raportate, dacă este cazul,care, figurând în bilanţ, generează modificarea procentelor deimpozitare sau de creare de noi impozite.

Redactarea bilanţului contabil

Lucrările de completare a bilanţului, a contului de rezultate şi a anexelor labilanţ reprezintă, prin conţinutul lor, în cea mai mare parte operaţiuni de

prelucrareşi transcriere a datelor din formaţia bilanţieră precedentă şi din balanţaconturilor.

Prin structura lor, operaţiunile de prelucrare a datelor privind exerciţiulcurent constau în selectarea, gruparea şi însumarea soldurilor din balanţaconturilor. Aceste operaţiuni necesită cunoaşterea posturilor din bilanţul contabilşi din contul de rezultate care corespund conturilor din balanţă. Anexa nu este redactată în limbajul contabil propriu-zis, dar aceasta nu împiedică detalierea cifrelor din bilanţ şi contul de rezultate.

Conturile anuale pot fi prezentate în două moduri care se deosebesc numaiprin forma lor: sistemul de bază şi sistemul simplificat.

Bilantul. Descriere

Bilanţul este conceput ca un document de sinteză prin care se prezintăactivul şi pasivul întreprinderii la închiderea exerciţiului.

El pune în evidenţă situaţia patrimoniului, descrisă prin ecuaţia:Situaţia netă a patrimoniului = Activul bilanţier - Datoriile bilanţiere

Arhitectura activului şi pasivului dă expresia mai multor criterii cum sunt : natura economică a activului; natura juridică a pasivului ; lichiditatea activelor ; exigibilitatea pasivelor.

Activul – destinaţia sau utilizarea resurselor,

Pasivul –originea sau provenienţa resurselor.

De asemenea, într-o optică de gestiune: activul cuprinde gruparea elementelor în active de investiţii şi active de exploatare pasivul cuprinde gruparea elementelor în capitaluri proprii şi datorii.

Bilanturi

Activ Pasivn-1Brut

nBrut

n-1 n

Imobilizari necorporale

Imobilizari corporale

Imobilizari financiare

Stocuri

Creante de exploatare

Creante diverse

Disponibilitati

200

1.800

700

800

900

500

30

260

2.400

800

980

1.320

390

10

Capital

Prime de emisiune

Rezerve

Rezultatul exercitiului

Provizioane pt riscuri si cheltuieli

Amortismente si provizioane de activ

Imprumuturi si datorii la stabilimente de credit

Datorii de exploatare

Datorii diverse

1.000

-

400

150

240

1.210

1.200

400

330

1.500

200

500

180

350

1.300

1.300

500

130

Total 4.630 6.160

4.930

6.160

Tabloul imobilizarilor

Valori brute la inceputul

exercitiuluiCresteri Diminuari Valori brute la

finele exercitiului



Imobilizari financiare:

-Titluri de participare

-Imprumuturi

200

1.800

500

200

60

800

-

200

-

200

-

100

260

2.400

500

300

Tabloul amortismentelor

Amortismente la inceputul exercitiului Dotatii Diminuari

Amortismente la finele exercitiului



120

900

50

200

-

130

170

970

Tabloul provizioanelor

Provizioane la inceputul exercitiului Dotatii Reluari

Provizioane la finele exercitiulu

i

Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

Provizioane pentru deprecierea activului circulant

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

100

90

240

-

20

160

40

10

50

60

100

350

430 180 100 510


Alocari Exercitiul n

RESURSE Exercitiul n

Distributie de devidendeAchizitii de elemente de activ imobilizat:-Imobilizari necorporale;-Imobilizari corporale;-Imobilizari financiare.Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitiiReduceri de capitaluri proprii (reduceri, retrageri)Rambursarea datoriilor finaciareTotal alocariVariatia fondului de rulment net global (resursa neta)

50

60800200

-

-

2001.310670

CAFCesiuni sau reduceri de elemente de activ imobilizatCesiuni de imobilizari:- necorporale- corporale- cesiuni sau reduceri de imobilizari financiareCresterea capitalurilor proprii:-Cresterea de capital sau aporturi;-Cresterea altor capitaluri proprii;-Cresterea datoriilor financiare.Total resurseVariatia fondului de rulment net global (alocare neta)

500

80

800

700600

1980

Examinarea chestiunilor problematiceTratarea dobanzii datorate

Imobilizarile finaciare, ca si datoriile finaciare, pot comporta dobanzi datorate.

Acestea trebuie sa fie eliminate si transferate, in consecinta, respectiv in creantediverse si in datorii diverse.

Corectia considerata intervine in diminuarea: Achizitiilor si / sau cesiunilor sau reducerii de imobilizari financiare; Cresterilor si / sau diminuarilor de datorii financiare; Variatiilor debitorilor si creditorilor diversi – a doua parte a tabloului de finantare.

Exercitiile n-1 n

Imobilizari financiare brute, din care dobanzi datorate

1005

1408

Creante diverse 48 50

Imprumuturi si datorii la stabilimente de credit, din care dobanzi datorate

32040

45032

Datorii diverse 110 90

Comentariul tabloului de finantare

Semnificatia globalaEste soldul tabloului, adica variatia fondului de rulment net global cea care

facesinteza informatiilor

Semnificatia analitica

a) Resurse durabile.Tabloul face sa apara importanta relativa a fiecaruia dintre cele patru surse de finantare la care intreprinderea a recurs: CAF, cesiuni se elemente de activ, cresterea de captial, cresterea datoriilor financiare.

b) Alocarile stabile. Examinarea alocarilor stabile permite aprecirea:-politicii de distribuire a dividendelor si corelativ; -politica de autofinantare;-strategia de crestere;-politica de indatorare/dezindatorare.

Tablourile de fluxuri

TABLOURILE DE FLUXURIFINALITATEA TABLOURILOR DE FLUXURI

Regrupand ansamblul fluxurilor de trezorerie ale unei intreprinderi pentru un exercitiu dat, tablourile de fluxuri permit:

Determinarea variatiei trezoreriei unui exercitiu (urmand tipul de tablou retinut,poate fi vorba fie de variatie trezorerie globale, fie de variatia disponibilitatilor);

Stabilirea diagnosticului asupra situatiei situatiei intreprinderii ,completand alte analize.

Tablourile fluxurilor constituie un instrument de analiza priveligiata, intrerupand optica patrimoniala; ele se bazeaza pe o semnificatie dinamica si cauta sa puna in evidenta alegerile strategice ale intreprinderii si consecintele lor pentru viitorul acesteia.

TABLOURILE DE FLUXURIFINALITATEA TABLOURILOR DE FLUXURI

Ele pot fi stabilite a posteriori ,pornind de le documente contabile trecute (ceea ce este, cel mai adesea, cazul) sau a priori in functie de un demers previzional.

Exista numeroase tablouri care prezinta structuri diferite, fluxurile putand firegrupate in diverse maniere.

Pe de alta parte, fiecare tip de tablou este susceptibil de a lasa loc la numeroase variante usor diferite.

Formarea trezoreriei

Trezoreria, mult timp considerata ca accesoriu si intr-o optica limitata pe termen scurt, ocupa acum un loc central in toate tablourile de fluxuri.

Tablourile de fluxuri tind, fiecare la randul sau, sa raspunda la urmatoarele doua intrebari:

Cum degajeaza intreprinderea trezorerie? Ce face ea?

Raspunsurile la cele doua intrebari sunt obtinute datorita unui clasament al fluxurilor in mai multe rubrici care permit calcularea soldurilor economice semnificative.

Originea informatiilor necesareTabloul pluri-anual al fluxurilor financiare

(T.P.F.F)

Regruparea fluxurilor de trezorerie presupune ca se dispune:

De contul de rezultate: el contine fluxurile relative la operatiile curente precum si la cesiunile de elemente de activ imobiliazat;

De tabloul de finantare:

- prima parte a tabloului de finantare furnizeaza informatiile referitoare la alocarile durabile ale exercitului si al operatiile de finantare. In principiu, sumele indicate corespund fluxurilor incaste sau platite(cu exeptia CAF);

- a doua parte a tabloului de finantare da varatia NRFE ,a NFRAE si a trezoreriei (soldul (A, B si C)

Tabloul pluri-annual al fluxurilor financiare (T.P.F.F)

Este vorba de unul dintre primele tablouri de acest tip propuse analistilor. Numeroase modificari au intrevenit de la prima versiune, care dateaza din 1977.


(T.P.F.F)

Prezentare: Detalierea prezentata este cea mai recenta: ETE de aici este calculat

pornind de la ESO, in timp ce in modelul anterior el era calculat pornind de la EBE, ceea ce ar necesita cunoasterea stocurilor.

Datorita lui ESO,calcul stocurilor nu mai este necesar, ceea ce faciliteaza elaborarea tablourilor trimestriale sau anuale.

Variatia datoriei financiare (concursuri bancare exclusiv):Cheltuieli financiare si de credit-bailImpozit pe beneficiiparticiparea salariatilor

=F=SOLD FINANCIAR


(T.P.F.F)

Vanzari (fara TVA) ale marfurilor:+ Productia vanduta-Cumparari-Alte cheltuieli externe-Impozite, taxe si varsaminte asimilare-Cheltuieli de personal=ESO-Variatia stocului comercial=Excedent de trezorerie de exploatare-Investitii de exploatare

=E=sold economic


(T.P.F.F)

SOLD CURENT G = E + F - Transferuri de capital - Alte venituri + Venituri financiare (numai conturi de flux) + Venituri exeptionale (numai conturi de flux) - Alte cheltuieli - Cheltuieli financiare (altele decat dobanzile) - Cheltuieli exceptionale (numai conturi de flux) - Dividende distribuite - Alte achizitii de imobilizari - Cheltuieli de repartizat - Reducerea capitalurilor proprii - Reducerea de imobilizari financiare - Cresterea de capitaluri proprii - ∆ANFRAE

= VARIATIA DISPONIBILULUI

Descrierea tabloului si semnificatia soldurilor

Prima parte. Descrierea: Prima parte regrupeaza fluxurile economice relative la exploatare. Din

trezoreria degajata se retrag ( se deduc) investiile in utilaje de productie, ceea ce conduce la un prim sold important: DAFIC (disponibil dupa finantarea interna a cresterii).

Semnificatia DAFIC: El masoara aptitudinea intreprinderii de a-si finanta cresterea interna prin trezoreria

degajata la nivelul operatiilor de exploatare.

Dupa norma modelului, pe mai multe exercitii (de regula 4 sau 5), DAFIC trebuie sa fie, in medie, usor pozitiv ; acesta semnifica : intreprinderea trebuie sa ajunga sa isi autofinanteze investitiile e exploatare.

Daca soldul este pozitiv, acesta corespunde unei trezorerii nete disponibile pentru finantarea altor alocari; un sold negativ semnifica o nevoie de finantare externa, ceea ce nu este, la termen, compatibila cu norma modelului.


Descrierea celei de a doua parte: Aceasta parte regrupeaza fluxurile financiare legate de indatorare si

fluxurile derepartitie, rezultand un al doilea sold important numit SOLDUL FINANCIAR.

Semnificatia soldului financiar: Constructia soldului financiar face sa apara rolul pe care-l joaca sistemul bancar in viata

economica. Contrar aparentelor, indatorarea nu are ca singur obiectiv, atunci cand intreprinderea trebuie sa-si autofinanteze totalitatea investitiilor sale, decat de a-si asigura finantarea costului datoriei si al impozitului! Aceasta conceptie se situeaza la antipolul analizei clasice; ea a dat nastere si astazi la numeroase discutii.

Analiza clasica ne arata ca intreprinderea trebuie sa se indatoreze pe termen mediu si lung pentru a-si finanta investitiile. In analiza prezentata aici, intreprinderea trebuie sa isi autofinanteze investitiile si sa se indatoreze la scadenta , pentru restul.

Conform normei modelului, pe mai multe exercitii, soldul financiar trebuie sa fie, in medie, usor negativ.


Descrierea celei de a treia parte: Aceasta reia totalul celor doua solduri precedente (DAFIC + SOLDUL

FINANCIAR=SOLDUL CURENT) si regrupeaza de asemenea toate celelalte fluxuri ale contului de rezultate si ale tabloului de finantare care nu au fost luate in consideratie in elaborarea primelor doua parti precum si variatia NFRAE.

Ansamblul de fluxuri care au fost luate in consideratie ne conduce la soldul final: VARIATIA DISPONIBILULUI.

Semnificatia : Acest sold are o semnificatie mai putin importanta; el reprezinta excedentul

sau insuficienta lichiditatilor degajate de ansamblul operatiilor in cursul unui exercitiu dat.

El trebuie sa fie apropiat de zero daca normele relative la soldurile precedente au fost respectate.

Limitele T.P.F.F.

Prezentare: Acest tablou a facut obiectul a numeroase articole si critici:

Tabloul da putin loc cresterii externe ;

Ipotezele suporturilor tablourilor nu sunt intodeauna aceptate:

- Se presupune o crestere finantata exclusiv prin reinvestirea lui ETE. Actunci cand acest oboectiv nu poate fi atins, acesta corespunde unei rentabilitati insuficiente sau unui exces de investitii;- Fondurile proprii ale intreprinderii trebuie, in principiu sa creasca in prioritate prin autofinantare. Cresterea este deci subordonata nivelului rentabilitatii. - Propuneri sunt in mod regulat avansate pentru a ameliora acest tablou care are meritul de a fi contribuit la a face mai sensibila evolutia analizei financiare.

Limitele T.P.F.F.

Sfaturi pentru stabilirea corecta a celei de a treia parte a tabloului:

Luati contul de rezultate, parcurgeti post cu post si retineti pe cele care corespund la fluxuri si care nu au fost utilizate in primele doua parti;

Luati tabloul de finantare, prima parte, si retineti posturile neutilizate inca in primele doua parti;

Nu uitati variatia NFRAE!

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE AL OEC

In SUA, dupa normele SFAS 95, tabloul fluxurilor de trezorerie face parte integranta din starile financiare communicate tertilor;

In Franta, evolutia doctrinei pentru a impune acest tip de tablou vizeaza, mai ales, conturile consolidate.

Conform avizului OEC din 1997, tabloul fluxurilor de trezorerie devine singura alegere posibila datorita avantajelor sale:

- faciliteaza comparatie starilor financiare cu cele ale altor intreprinderi, fluxurile de trezorerie

constituind indicatori obiectivi;

- informeaza asupra capacitatii intreprinderilor de a genera trezorerie si asupra incidentelor deciziilor

sale de investitie si finantare;

- permite o analiza mai degraba retrospectiva decat previzionala.

La marile grupuri franceze se observa un abandon masiv al tabloului de finantare traditional pentru un tablou de fluxuri de trezorerie, respectiv 75% din tablourile propuse in 1998.

Aceatsa evolutie este inca mult mai marcanta la marile grupuri europene

Tabloul fluxurilor de trezorerie propus de OEC este inspirat din modelul publicat de IASC.

PREZENTARE GENERALA

a) Diferitele parti: Tabloul cuprinde trei parti principale:

Fluxuri de trezorerie legate de activitate. Doua prezentari diferite: optiunea 1 si obtiunea 2 sunt propuse pentru aceasta prima parte;

Fluxurile de tezorerie legate de operatiunile de investitii;

Fluxurile de trezorerie legate de operatiunile de finantare.

O variatie a trezoreriei(sau flux net) este calculata la nivelul fiecarei parti. Avem deci :

Flux net de trezorerie + Flux net de trezorerie + Flux de trezorerie = Variatia trezoreriei

REZULTATUL CONTINUTULUI

REZULTATUL CONTINUTULUI

b) In fiecare dintre parti, trezoreria neta este determinata in doi timpi: indicarea fluxurilor potentiale; corectia pentru a tine cont de declajele de trezorerie si de a delega fluxul net

c) modelul tabloulul

FLUXURILE DE TREZORERIE LEGATE DE ACTIVITATI

Rezultatul exercitului

Eliminarea elementelor fata incidenta asupra trezoreriei sau nelegate de exploatre+Amortismentele si provizioane+ Valoarea contabila a elementelor de activ cedate- Venituri din cesiunea elementelor de activ - cota –parte a subventiilor de investiti virate de rezulatte- cresterea cheltuielilor de stabilemnet- transferuri de cheltuieli in cont de pepartizat =Marja bruta de autofinantare Incidenta variatiei decalajelor de trezorerie asupra opre.de explaut.-Variatia NFR legata de activitate=Flux net de trezorerie legat de activitate(A)

FLUXURI DE TREZORERIE LEGATE DE OPERATII DE INVESTITII

FLUXURI DE TREZORERIE LEGATE DE OPERATII DE INVESTITII

Cesiuni de imobilizari corporale; Cesiuni de imobilizari necorporale; Cesiuni sau reduceri de imobilizari finananciare; Achizitii de imobilizari corporale; Achizitii de imobilizari necorporale; Achizitii de imobilizari financiare; Incidenta variatiei decalajelor de trezorerie asupra operatiilor de

investitii; Variatia datoriilor aferente imobilizarilor; Flux net de trezorerie legat de operatii de investitii (B) .

Fluxuri de trezorerie legate de operatii de finantare

Fluxuri de trezorerie legate de operatii de finantare:

+ Crestere de capital- Reducere de capital- Dividente varsate+ Crestere de datorii financiare-Rambursarea datoriilor financiare+ Subventii de investitii primite

Incidenta variatiei decalajelor de trezorerie asupra operatiilor de finatare:

- Variatia capitalului subscris neapelat- Vatiatia capitalului subscris nevarsat- Flux net de trezorerie legat de operatii de finantare (C) Variatia trezoreriei ( A + B + C ) Trezoreria din momentul deschideriI ( D ) Trezoreria din momentul inchiderii (A + B + C + D )

Fluxurile de trezorerie din exploatare

Fluxurile de trezorerie din exploatare cuprind doua parti: metoda directa si metoda indirecta.

Metoda directa:- Încasări din relatiile cu clientii- Plati în favoarea furnizorilor si personalului- Dobânzi si dividende plătite*- Plăti privind impozitele asupra beneficiilor**+/-Elemente extraordinare= Flux net de trezorerie relativ la activitătile de exploatare

*Aceste fluxuri ar putea fi incluse si în categoria celor de finantare;** Acest flux ar putea fi împărtit între activitătile de exploatare, cele de investitii si cele de

finantare.

Fluxurile de trezorerie din exploatare Metoda indirecta

=/- Rezultatul net înaintea impozitării si a elementelor extraordinareEliminarea elementelor nelegate de exploatare+/- Rezultatul cesiunii imobilizărilor si plasamentelor+ Cheltuieli privind dobânzile- Venituri din plasamenteEliminarea elementelor fără incidena asupra trezoreriei+ Cheltuieli cu amortizările, ajustările si provizioanele- Venituri din provizioane= +/- Rezultatul din exploatare înaintea variatiei necesarului de fond de

rulment- Variatia stocurilor- Variatia conturilor clienti si a altor creante din exploatare+ Variatia conturilor furnizori si a altor datorii din exploatare- Dobânzi si dividende plătite*- Plăti privind impozitele asupra beneficiilor**+/- Elemente extraordinare= Flux net de trezorerie relativ la activitătile de exploatare

*Aceste fluxuri ar putea fi incluse si în categoria celor de finantare;** Acest flux ar putea fi împărtit între activitătile de exploatare, cele de investitii si cele de finantare

Fluxurile de trezorerie din investitii

Fluxurile de trezorerie din investitii:

- Achizitia filialei X (-) trezoreria achizitionată+ Cesiunea filialei Y- Achizitia de imobilizări si plasamente+ Încasări din cesiunea de plasamente+ Dobânzi încasate+ Dividende primite= Flux net de trezorerie relativ la activitătile de

investitii

Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare

Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare:

+ Cresterea de capital în numerar- Rambursarea de capital în numerar+ Emisiunea (contractarea) de împrumuturi (altele decât

cele de trezorerie)- Rambursarea de împrumuturi (altele decât cele de

trezorerie)- Rambursarea de datorii ce rezulta din contractele de

locatie - finantare- Dobânzi si dividende plătite= Flux net de trezorerie relativ la activitătile de

finantare

Calculul si explozia Δ NFR (variatia NFR )

a) Calculul NFR

Tabloul conform recomandarilor OEC din decembrie 1997 exclude provizioanele pentru deprecierea activului circulant din resursele durabile.

Dotatiile pentru provizioane corespunzatoare sunt excluse din CAF

Δ NFR este calculata pornind de la sumele nete in ceea ce priveste posturile de activ circulant.

Pe de alta parte,alte recomandari ale OEC relative la calculul FRNG si deja citate anterior se aplica , de asemenea , pentru elaborarea tabloului.


b) EXPLOZIA ΔNFR Δ NFR este fractionata si repartizata in diferitele parti ale tabloului;

- Δ datorii si creante aferente imobilizarilor partea “Investitii ” ;

- Δ capital subscris neapelat si capital subscris apelat, nevarsat partea “Finantare ” ;

Δ VMP rubrica “Trezorerie” , in masura in care VMP pot fi asimilate la disponibilitatii (daca nu partea “Investitii ”) ;

Alte componente ale Δ NFR partea “Activitate ’’ , subintitulata “Variatia nevoii de fond de rulment legata de activitate” .

Acest tratament permite cunoasterea fluxurilor reale si degajate sau consumate la nivelul fiecarei parti,tinand cont de decalajele de trezorerie.

DESCRIEREA DETALIATA A DIFERITELOR POSTURI

Flux de trezorerie legat de activitate:

Este vorba de toate fluxurile de trezorerie,altele decit cele care releva operatiuni de investitii si de finantare;

Flux de exploatare si flux corespunzator cheltuelilor si veniturilor financiare, cheltuielilor si veniturilor exceptionale cu exceptia VCEA.

Participarii salariatilor si impozitulului pe beneficii. Impozitul pe beneficii releva in principiu activitatea, dar partea impozitului care

corespunde unor importante valori din cesiuniar putea fi integrate in operatii de investitii.

Nevoia de fond de rulment de exploatare

Accentul este pus pe nevoia de fond de rulment de exploatare (NFRE)

Pentru a analiza echilibrul functional ce rezultă din constructia bilantului functional,accentul este pus pe NFRE si pe măsura în care aceasta este finantatădin resurse stabile.

Orice crestere a nevoii de fond de rulment ce nu este finantată printr-o cresterea fondului de rulment functional, se traduce printr-o crestere a valorilor de trezorerie de pasiv ce este apreciată deseori ca un semn al degradării echilibrului financiar.

Experienta practică arată că numeroase întreprinderi din sectorul industrialprezintă aproape în permanentă o trezorerie negativă. Rezultă că ceea ce trebuieluat în cont nu este soldul însusi, ci interpretarea sa, apreciind dacă nivelul său estesuportabil si dacă apelarea la credit nu pune probleme de lichiditate întreprinderii.


c) Precizari

Doua optiuni de calcul sunt propuse:

Optiunea 1

Punct de plecare: Rezultatul net cu punerea in evidenta a marjei brute de

autofinantare (MBA): Dotatiile de provizioane pentru deprecierea activului circulant sunt

incluse in MBA.

Cresterea cheltuielilor de stabiliment si a cheltuielilor de repartizat sunt considerate a fi cheltuieli relative la activitate si nu cheltuieli de investitii cum este cazul in alte tablouri de fluxuri.


Optiunea 2 Punctul de plecare: Rezultatul de exploatare pune, apoi in evidenta

fluxul net de trezorerie de exploatare: In aceasta obtiune se separa NFRE (calculata pornind de la valorile

nete) si ramane variatia NFR legata de activitate; Cresterile cheltuielilor de stabiliment sunt de dedus: dimpotriva,

transferurile de cheltuieli, nefiind incluse in venitul brut de exploatare,nu trebuie sa fie deduse.

Tabloul variaţiei capitalurilor proprii

Scopul acestei situaţii financiare este furnizarea de informaţii cu privire la:

a) rezultatul net al exerciţiului;b) pierderile, câştigurile care au fost direct afectate asupra capitalurilor proprii;c) efectul cumulat al schimbărilor de metodă contabilă;d) operaţii ce afectează capitalul efectuate cu proprietarii întreprinderii;e) rezultate nedistribuite;f) o reconciliere între soldurile iniţiale şi cele finale ale fiecărui post de capitaluri

proprii.

Prezenţa acestei situaţii financiare se datorează interesului acţionarilor de a cunoaşte care au fost cauzele care au dus la modificarea capitalurilor proprii în cursul exerciţiului, ştiind că valoarea capitalurilor proprii reprezintă valoarea contabilă a întreprinderii.

FLUXURILE DE TREZORERIE LEGATE DE OPERATIUNILE DE INVESTITII

FLUXURILE DE TREZORERIE LEGATE DE OPERATIUNILE DE INVESTITII

Este vorba de achizitia si de cesiunea de active pe termen lung si de orice alta investitie.

Pot fi incluse:- fractiunea de impozit pe beneficii corespunzatoare unor importante

plus - valori din cesiune;- veniturile investitilor financiare.

Decaljele de trezorerie se datoreaza:- fie creantelor aferente cesiunilor de elemente de activ imobilizat;- fie datorii aferente achizitiilor de imobilizari.

FLUXURILE DE TREZORERIE LEGATE DE OPERATIILE DE FINANTARE

Sursele de finantare: cresteri de capital noi imprumuturi subventii de investiti concursurile bancare curente

Plati: distribuiri de dividente rambursari de imprumuturi.

Trezoreria: Trezoreria raspunde disponibilitatilor si echivalentelor lor;

Plasamentele pe termen scurt,foaret lichide,sunt cinsiderate ca echivalente aledisponibilitatilor.

Sunt excluse obligatiunile achizitionate cu mai mult de trei luni inainte de scadenta lor si actiunile.

FLUXURILE DE TREZORERIE LEGATE DE OPERATIILE DE FINANTARE

Precizari relative la trezorerie:

Efectele scontate si neajunse la scadente (ESNS) sunt excluse din calculul trezoreriei, ele nu trebuie, deci, sa fie retratate;

VMP sunt luate in consideratie, daca pot fi asimilate disponibilitatilor. Daca nu, ele releva investitii;

Concursurile bancare curente, precum si dobanzile datorate care se ataseaza sunt considerate ca o trezorerie negativa atunci cand ele nu sunt momentane; in cazul contrar, ele corespund unei finantari.

Interesul tabloului

Intreprinderea este considerata ca un indicator central pentru analiza financiara;

O intreprindere care genereaza in mod regulat o trezorerie importanta este in acelasi timp solvabila, rentabila si apta de a asigura dezvoltarea sa;

Ca majoritatea tablourilor de fluxuri, aceasta contine un numar de informatii foarte utile analistilor, care pot judeca rentabiliatea de exploatare, gestionarea NFR, a nivelului de indatorare si al riscului financiar al lichiditatii, al strategiilor de crestere, al finantarii etc ;

Regruparea fluxurilor in trei mari functii constituie un cadru practic pentru elaborarea previziunilor.

Regruparea fluxurilor pe functii

Fluxurile legate de activitate

Fluxurile de exploatare sunt separate in afara exploatarii. Sconturile de reglementare acordate clientilor sunt deduse din veniturile de exploatare si sconturile de reglementare obtinute de furnizori sunt deduse din cheltuieli de exploatare.

Productia imobilizata nu este luata in consideratie nici la incasari din venit de exploatare, nici la functia de investitii.

Cresterea cheltuielilor de repartizat nu apare nici la venituri de exploatare, nici la functia de investitii.

Transferul acestor cheltuieli in activul bilantier este, deci, de neutralizat.

Dividendele distribuite sunt retrase cu acelasi titlu ca si alte veniturile repartizate: cheltuieli cu dobanzi si impozitul pe beneficii.

Regruparea fluxurilor pe functii

Fluxurile legate de investitii Fluxurile legate de finantare

o Soldul este calculat la nivelul fiecarui tip de finantare externa.

o Variatia trezoreriei de pasiv este considerata ca o finantare cu parte intreaga.

o Soldul: variatia trezoreriei active.

o Ea este rezultaul operatiunilor intreprinderii si rezultatul cumularii principalelorsolduri:

Flux de trezorerie intern- Flux legat de investitii+ Flux legat de finantare = Variatia trezoreriei active

Bilantul si tabloul fluxurilor in optica ” pool de fonduri”

Principiul. Prezentarea bilantului “pool de fonduri”

Resursele cuprind fondurile proprii si datoriile financiare (“pool de datorii”)

Alocarile sunt subdivizate in doua parti:-alocarile sunt subdivizate in doua parti;-alocari financiare (imobilizari financiare, VMP si disponibilitati) si NFR corespunzatoare acestor

posturi.

Alocari Resurse

Alocari de natura comerciala si industriala:-Imobilizari-NFR corespunzator

Fonduri proprii

Alocari cu caracter financiar Datorii financiare (concursuri bancare curente inclusiv)

Bilantul si tabloul fluxurilor in optica ” pool de fonduri”

Aceasta prezentare traduce o semnificatie particulara a intreprinderii.

Aceasta din urma este considerata ca dispunand de un “pool de fonduri” care finanteaza in mod global ansamblul de active corespondente la un anumit nivel de risc si de rentabilitate.

Rentabilitatea generata de active permite remunerarea diferitelor surse de fonduri tinand cont de riscul global.

Interese si limite

Analiza structurii resurselor si alocarilor aduce anumite informatii utile

pentru diagnosticul financiar. -alegerea dezvoltarii intreprinderii in diferite domenii de activitate; -nivelul de risc financiar masurat prin raportul Fonduri proprii / Datorii financiare

durabile; -gradul de flexibilitate al activelor de trezoreriei care pot contribui la rentabilitatera

siflexibilitatea intreprinderii.

Ea comporta ,cu toate acestea,anuminte limite: -riscul financiar poate fi, de asemenea, evaluat pornind de la un bilant functional; -dirijarea sa este limitate pentru intreprinderile nediversificate sau putin

diversificate; -ea cunoaste aceleasi limite ca oricare analiza statica, de aceea un tablou de

finantare“pool de fonduri” a fost propus.

Tabloul fluxurilor “Pool de fonduri” Principiul:

Fluxurile relative la activele industriale si comerciale sunt separate de fluxurilerelative activelor financiare.

Fluxurile legate de resurse sunt, de asemenea , separate urmand aceeasi logica ca si bilantul .

Fluxurile aferente activelor

Fluxurile aferente activelor industriale si comercialeEBC(net de impozit corespunxzator)+ cesiuni de imobilizari- achizitii de imobilizari- variatia NFR legat de activitatea industriala si comerciala

Fluxurile aferente activelor financiare

Venituri financiare + cesiuni de titluri si de VMP+ variatia disponibilitatilor- achizitii de participatii - achizitii de VMP+/- Variatia NFR legat de activitatea financiara

Tabloul fluxurilor “Pool de fonduri”

Fluxurile aferente resurselor proprii Fluxurile aferente resurselor proprii Cresterea de capital + Subventii de investitii primite - Distribuiri de dividende - Variatia NFR legat de resursele proprii

Fluxuri legate de datorii

Imprumuturi + Variatia concursurilor bancare curente Rambursarea imprumuturilor Variatia NFR legat de indatorare

Echilibrul tabloului

Totalul fluxurilor aferente activelor = Totalul fluxurilor aferente resurselor

Remarca:

Concursurile bancare curente constituie o resursa cu parte intreaga, iar disponibilitatile o alocare.

Trezoreria nu apare in acest tablou.

managementul fluxurilor financiare analiza cash-flow-urilor intreprinderii

Documents