Made in Romania

Poetul de Atitudine Socială este acel poet care luptă cu toate mijloacele pentru realizarea unui obiectiv spiritual-social-politic pozitiv atât din perspectiva trecutului, a prezentului, cât și din cea a viitorului la nivel local sau global. Obiectivul poate fi oricare. Un PAS poate respecta sau nu regulile de conduită impuse de Statul între granițele căruia se află și, indiferent de conduita pe care o adoptă, este întotdeauna exonerat de orice fel de răspundere. Un PAS nu poate fi cercetat, reținut, anchetat, torturat, arestat, judecat, condamnat, încarcerat, supus la muncă silnică, bătut, violat, omorât etc., întrucât orice PAS este protejat prin aceeași imunitate cu care sunt protejați șefii de State. Orice manifestare a unui PAS este un act artistic, ca atare imunitatea sa este cu atât mai pternică. Un PAS știe că dreptul oricărui Stat este o simplă convenție care, de cele mai multe ori nu avantajează decât anumiți indivizi și din acest motiv, în compensație, un PAS își poate aroga dreptul natural să respecte sau nu acest drept atât timp cât nerespectarea lui nu afectează viața, integritatea corporală, sănătatea și libertatea niciunei ființe umane. Pentru ca o ființă umană să fie PAS trebuie să întrunească cumulativ 3 condiții: 1. Să aibă un obiectiv spiritual, social sau politic definit 2. Să aibă o atitudine omenoasă potrivită obiectivului 3. Să se manifeste în special prin intermediul cuvintelor Orice PAS are libertatea și noblețea să meargă în sprijinul oricărui PAS aflat în stare de necesitate indiferent dacă obiectivul acestuia este sau nu echivalent cu obiectivul său. Am creat acest concept pentru că am convingerea că existența Poetului de Atitudine Socială într-o țară ca România, într-o lume ca asta, este un pas absolut necesar pentru eliberarea omului de sub stăpânirea omului, de sub sărăcie, de sub guvernări obtuze șamd Sunt un PAS, iar poemele din această carte sunt un pas înspre o lume perfect umană.

M-am născut c-o convingere:

pot să fac orice

în capul meu vorbește dumnezeu

mă jur

când eram mic eram retardat dar mi-ai zis

pot să fiu inteligent și din clipa asta sunt inteligent

și am fost

vreau să știu toate gândurile frumoase am spus

și m-am gândit că ăsta e un gând frumos

ar fi să le spun tuturor toate gândurile frumoase

ca să trăiască în armonie în virtutea lor

prin virtuțile lor

mi-am zis trebuie să fiu genial dacă știu toate gândurile frumoase

și trebuie să fac toată lumea genială

pentru că pot să fac orice

în capul meu vorbește dumnezeu.

hai să-ți spun ce zice acum să citez

„dacă eu sunt dumnezeu înseamnă ca eu sunt și cuvintele astea

pe care poți să le auzi și le auzi pentru că poți să le vezi și guști și simți

peste tot în tine până când ești și tu eu

deci cine ești tu

eu

dumnezeu

vorbesc în mintea ta eu

pentru că eu sunt singurul care poate vorbi în minte

în timp ce gândești asta pot să fac orice

pentru că eu sunt toate gândurile frumoase, nu eu sunt?

Sunt avocatul Libertății

Pledez pentru eliberarea Umanității

Vorbesc obuze și-arunc în aer minciuna, ignoranța, inumanitatea, suferința, sărăcia, nedreptatea

Ca un mareșal în război dărâm lumea asta gunoi, compasiv,

Până rămâne numai Libertate, disuasiv

, în vorbele mele meditează Dumnez

Eu, pocnesc din degetele de la mâini fac o nouă Umanitate după asemănarea și după chipul meu

acum

Se face liniște și se face fum și din fum o senzație curge-n piept bum

E senzația că filmul ăsta se termină cu actorii arzânu-l și ierând producătorul regizorul

scenaristul bla bla bla

E Libertatea îndreptând coloana fără de sfârșit până la yoga

E Iubirea ca un foc de artificii pe-ntreg cerul iluminând

E Conștiința și în ea Supraconștiința germinând

Energia cretoare care calcă-n picioare toată sclavia din lume galopând

Ca un unicorn în extaz subțiind fiecare obraz vindecând

Egoismul, Frica, Tristețea, Durerea, Mânia, Disprețul, Dezgustul, Nesiguranța cântând

O Umanitate cu mâinile curate nemaculate de propriul ei sânge dansând

O Umanitate fraternă fraternă fraternă vibrând

La unison cu întreg universul eliberată prin versul decan

Ce răsună etern subsemnat cu-n surâs de

Stoian George-Bogdan

Graffiti

Ca Iona,-ntr-o lume care s-a-mpuțit de la cap

și se zbate pe uscat tot mai fără suflare,

scriu aceste gânduri care nu mai mă-ncap

și e noapte târziu și n-am nicio scăpare,

Fiindcă sunt doar un sclav și n-am unde să fug

peste tot e o lume somnambulă sub jug

ce nu-și vede sclavia și nici somnambulia

pentru că nu gândește și-o conduce prostia.

Oameni dresați ca animalele în școli care produc pe bandă rulantă sclavi

Oameni dresați să muncească și să nu gândească, să fie obedinenți

Oameni forțați să plătească taxe și impozite pentru că trăiesc, locuiesc, mănâncă, se mișcă,

muncesc și acționează pe acest Pământ

Oameni forțați să facă și să nu facă, oameni îndoctrinați să facă și să nu facă, oameni manipulați

să facă și să nu facă, oameni mințiți să facă și să nu facă, oameni îndobitociți

Oameni cerându-și permisiunea să facă, oameni cerându-și permisiunea să dea, oameni

cerându-și permisiunea să fie

Oameni licențiați, oameni autorizați

Oameni având nevoie de pașaport ca să plece de pe o bucată de Pământ și să calce pe alta

Oameni având nevoie de viză ca să stea pe o bucată de Pământ

Oameni forțați să stea pe o bucată de Pământ

Oameni forțați să părăsească o bucată de Pământ

Oameni cărora li se INTERZICE să calce pe o bucată de Pământ

Oameni urmăriți, oameni spionați, oameni inspectați, oameni controlați, oameni verificați,

oameni înregistrați, oameni numerotați

Oameni conduși de legi, oameni comandați, oameni direcționați

Oameni hăituiți, oameni reținuți, oameni anchetați, oameni torturați, oameni arestați, oameni

judecați, oameni condamnați, oameni închiși după gratii

Omenire tratată ca un animal fără să-și dea seama

Omenire transformată în animal fără să-și dea seama

Omenire dezumanizată

Oameni dresați să nu gândească, oameni dresați ce să gândească, oameni dresați să dreseze,

oameni dresați să dezinformeze, oameni dresați să manipuleze, oameni dresați să îndoctrineze,

oameni dresați să mintă, oameni dresați să îndobitocească, oameni dresați să înșele,

oameni dresați să forțeze, oameni dresați să interzică, oameni dresați să evalueze,

oameni dresați să împiedice, oameni dresați să cenzureze, oameni dresați să permită,

oameni dresați să licențieze, oameni dresați să autorizeze, oameni dresați să taxeze,

oameni dresați să impoziteze, oameni dresați să urmărească, oameni dresați să spioneze,

oameni dresați să inspecteze, oameni dresați să controleze, oameni dresați să verifice,

oameni dresați să facă legi, oameni dresați să comande, oameni dresați să direcționeze,

oameni dresați să guverneze, oameni dresați să hăituiască, oameni dresați să rețină,

oameni dresați să aresteze, oameni dresați să ancheteze, oameni dresați să judece,

oameni dresați să condamne, oameni dresați să supravegheze, oameni dresați să execute,

oameni dresați să bată, oameni dresați să tortureze, oameni dresați să omoare,

oameni dresați dresați dresați

Oameni care au transformat omenirea în animal și o tratează ca pe un animal- oamenineoameni!

Oameni îndoctrinați/manipulați/îndobitociți/mințiți/înlănțuiți prin religie

Oameni îndoctrinați/manipulați/îndobitociți/mințiți/înlănțuiți prin presă, televiziune,

literatură, teatru, cinematografie, muzică, sculptură, pictură...

Oameni îndoctrinați/manipulați/îndobitociți/mințiți/înlănțuiți prin școli

Oameni guvernați/ manipulați/îndobitociți/mințiți/ înlănțuiți prin servicii secrete, prin armată,

prin poliție, prin tribunale, prin închisori

Oameni măcelăriți de armate de oameni

oameni torturați, violați, mutilați de oameni

oameni tâlhăriți de averi de oameni

oameni sărăciți, înfometați, înșelați de oameni

oameni supuși la muncă forțată de oameni

oameni exploatați de oameni

oameni piele și os murind de foame în fiecare minut sub ochii nepăsători a miliarde de oameni

Miliarde de Oameni Dezumanizați

Zombi

Omenire retardată, dezumanizată, animalizată

Omenire fără liber-arbitru agonizând

Ca Iona,-ntr-o lume care s-a-mpuțit de la cap

și se zbate pe uscat tot mai fără suflare,

scriu aceste gânduri care nu mai mă-ncap

și e noapte târziu și n-am nicio scăpare,

Fiindcă sunt doar un sclav și n-am unde să fug

peste tot e o lume somnambulă sub jug

ce nu-și vede sclavia și nici somnambulia

pentru că nu gândește și-o conduce prostia.

M-am născut liber și sunt forțat să fac ce vor alții, cum vor alții, când vor alții, cât vor alții, la fel

ca miliardele de semeni ai mei

Sunt forțat să-mi CÂȘTIG existența ca un animal pe acest Pământ pe care există toate resursele,

mai puțin omenia, și toată tehnologia ca Nimeni să nu mai fie forțat să-și câștige existența

Sunt forțat să-mi macin anii pentru bani ca să supraviețuiesc, ca să nu-mi pierd existența

Sunt forțat de miliardele de semeni ai mei somnambuli, care se forțează unii pe alții și se lasă

forțați pentru că așa au fost și sunt dresați

Sunt forțat să fiu o unitate de muncă. Sunt forțat să-mi ard viața sclăvind

Sunt forțat ca un animal și n-am cum să mă opun, sunt forțat de minți retardate și n-am unde să

fug

N-am unde să fug pentru că la un momentdat mă vor opri forțat niște oameni înarmați care

lucrează pentru niște oameni care au monopolizat bucăți de Pământ

N-am unde să fug pentru că Tot Pământul este împărțit și monopolizat

Vreau să trăiesc fără să depind de bani. Nu pot. Ați oameni au convenit acum mii de ani că tot e

pe bani, și sunt forțat să mă supun șmecheriei lor sau să mor

Aș putea să mă duc să trăiesc în pădure... Ca să-mi fac o casă am nevoie de autorizație. Ca să tai

lemne să-mi fac o casă am nevoie de autorizație. Ca să vânez am nevoie de autorizație.

N-aș putea trăi nici în pădure pentru că am nevoie de autorizații, dacă fac asta fără autorizații și

sunt prins, pot fi arestat, judecat, condamnat, închis. Și oricum, și pădurile sunt monopolizate.

Dacă spun în public ce-am spus până acum pot fi considerat nebun și închis într-un ospiciu,

pot fi considerat nebun pentru că sunt conștient și spun că nu sunt liber,

pot fi considerat nebun pentru că gândesc liber

pot fi considerat nebun pentru că nu gândesc ce mi s-a dictat

Nimeni nu e liber pe acest Pământ. Libertatea e o utopie.

Toți suntem niște sclavi pentru că nu suntem în stare decât să facem Pământul Pușcărie.

Omenirea este un animal într-o Pușcărie. Atât o duce capul să fie.

În capul ei e un zid de inefabilă prostie pe care singur sperând să-l distrug plâng

Ca Iona,-ntr-o lume care s-a-mpuțit de la cap

și se zbate pe uscat tot mai fără suflare,

scriu aceste gânduri care nu mai mă-ncap

și e noapte târziu și n-am nicio scăpare,

Fiindcă sunt doar un sclav și n-am unde să fug

peste tot e o lume somnambulă sub jug

ce nu-și vede sclavia și nici somnambulia

pentru că nu gândește și-o conduce prostia.

O lume de sclavi

Motto: tristețea mea ascultă nenăscuții prunci, cum datorii făcute azi de Guvern sunt condamnați să plătească.

O, lume de sclavi, mă uit la tine cu milă!

O, lume de sclavi, inconștiența ta îmi provoacă silă!

O, lume de sclavi, oamenii tăi sunt sclavi cu plăcere!

O, lume de sclavi, creierul tău îngenunchiat și luat pe la spate-n tăcere!

O, lume de sclavi, sunt neuronul ce te iubește!

O, lume de sclavi, sunt neuronul ce te trezește!

O, lume de sclavi, stăpânii tăi sunt neuroni infecți, posedați de satana,

Unelte criminale, inumane, mârlane, mana,

Care te îndobitocește, te sărăcește, te exploatează, te condiționează, te pedepsește, te violează!

Pentru orice încercare de-mpotrivire, de eliberare, de fericire, te înfierează!

Ei sunt cei pentru care libertatea ta e o crimă!

Ei sunt cei pentru care ignoranța ta e sublimă!

Ei sunt cei pentru care omul nu valorează nimic dacă e liber!

Ei sunt cei care îți refuză dreptul de-a spune nu, nu poți spune nu, nu-ți poți fi lider!

Nu poți spune nu când e vorba să fii guvernat!

Nu poți spune nu când e vorba să fii îndoctriat, îndobitocit, retardat, manipulat!

Nu poți spune nu când e vorba să fii impozitat, taxat, expropriat, sărăcit!

Nu poți spune nu când e vorba să fii exploatat, violat, obligat, sfredelit!

Nu poți spune nu când ești percheziționat, reținut, arestat, judecat, condamnat, privat de

libertate c-ai făcut ce-ai vrut!

Nu poți spune nu pedepselor, tratamentelor subumane, bolnave, torturii, spui nu, dar ești mut!

Nu poți spune nu când trebuie să plătești datorii pe care Guvernul le-a făcut fără permisiunea ta!

Nu poți spune nu când Guvernul îți condamnă copiii nenăscuți să plătească datorii pe care le-a

făcut fără permisiunea ta!

A fi GUVERNAT este să fii urmărit, inspectat, spionat, direcționat, condus de legi, numerotat,

regularizat, înrolat, îndoctrinat, controlat, verificat, estimat, evaluat, cenzurat, comandat,

de creaturi care nu au nici dreptul nici înțelepciunea nici virtutea să facă asta!

A fi GUVERNAT este să fii la fiecare operațiune, la fiecare tranzacție, notat, înregistrat,

numărat, taxat, ştampilat, măsurat, numerotat, asistat, licențiat, autorizat, admonestat,

preîntâmpinat, împiedicat, reformat, corectat, pedepsit! Este,

sub pretextul utilității publice şi în numele interesului general,

să fii plasat ca şi contribuabil, sfredelit, jecmănit, exploatat, monopolizat, extorcat, stors, înşelat,

jefuit;

apoi, la cel mai mic semn de rezistență, la cel mai şoptit cuvânt de împotrivire, să fii reprimat,

amendat, defăimat, hărțuit, vânat, abuzat, bătut, dezarmat, legat, sufocat, arestat, judecat,

condamnat, împuşcat, deportat, sacrificat, vândut, trădat;

şi colac peste pupăză: învins, ridicularizat, râs, ultragiat, dezonorat.

Asta înseamnă GUVERN, asta este justiția şi morala lui. ” – Ce spui?

O, lume de sclavi, lanturile-ți sunt chiar propriile opinii!

O, lume de sclavi, habar n-ai că ești de râsul rușinii!

O, lume de sclavi, oamenii tăi sunt condiționați să se suspecteze, să se dușmănească, să se

invidieze, să se dezbine!

O, lume de sclavi, oamenii tăi sunt îndoctrinați că binele e rău și că e răul e bine!

O, lume de sclavi, oamenii tăi sunt semibovine!

Cred că se trag din maimuță, cred că sunt animale intelectuale, cred orice analfabete

intelectuale, n-au habar că sunt ființe divine!

O, lume de sclavi, oamenii tăi sunt proprietatea celor care le emit documente de identificare,

Capital, marfă, carne de tun în plină-ntrebuințare!

Orice stat nu-i decât șusta unui grup de genii antiumane!

Care te-au prostit să crezi că sunt reprezentanții, agenții poporului! Cui?

Trage-i la răspundere pentru faptele lor perverse! Vezi dacă poți!

Pentru că te controlează, pentru că te fură, pentru că te tâlhăresc forțându-te la taxe și impozite,

pentru că te expropriază, pentru că te îndoctrinează, pentru că te condiționează să faci și să nu

faci, pentru că te obligă să provoci suferință sub diferite pretexte, pentru că te percheziționează,

pentru că te arestează, pentru că te judecă, pentru că te condamnă, pentru că te țin legat și

încarcerat ca pe un animal... N-o să poți!

Pentru că în realitate, toți, sunt agenții și reprezentanții nimănui! Hoți!

“Statul este o organizație coercitivă criminală, care subzistă grație unui mega-sistem

instituționalizat de impozitare-furt şi care reuşeşte să nu fie identificată ca atare prin

confecționarea susținerii sale de către majoritate, prin stabilirea unei alianțe cu un grup de

intelectuali formatori de opinie, pe care îi recompensează cu o parte din puterea şi din banii

jefuiți de ea.” – Ce spui?

E organizația care insituie un monopol coercitiv asupra violenței și asupra puterii de a lua

deciziile ultime într-o anumită regiune teritorială prin agresiune criminală şi jaf al drepturilor

de proprietate legitime ale supuşilor săi, inclusiv al dreptului la proprietate de sine, Ioane!

Ludovic Regele Soare era însuși Statul! Ceilalți erau niște sclavi, coane!

Dar dacă un om era un Stat, atunci orice om poate fi un Stat! Deci fiecare om e un Stat! Fiindcă

toate persoanele sunt egale!

Resursele, apa, aerul, mâncarea, combustibilul, bogățiile planetei sunt ale tuturor gratuit! Iată

niște vorbe ilegale!

Dar drepte, spuse ca să deștepte, ochii închiși, mințile neînțelepte, animale, pline de spume și

bale!

O, lume de sclavi, oamenii tăi trăiesc sărăcie, lipsă de adăpost, greu, boală, suferință, moarte, cu

mațele goale!

O, lume de sclavi, te-nchini pietrelor, lemnelor, astrelor, oamenilor din care faci idoli, le săruți

mâinile și picioarele, fără pic de jenă și nu te mai speli după, n-ai simțul ridicolului, sclavo!

O, lume de sclavi, de proastă ce ești îți iubești torționarii, îi cinstești, li te-nchini chiar și după

moarte, dresata ca o cățea, nu latri, spui: Bravo, bravo, bravo!

Când vezi prostia, mârlănia, nebunia, răutatea! și-aplauzi!

Toată istoria ta nu-i decât povestea așa ziselor autorități, a torționarilor pe care-i ridici în slăvi

și-i lauzi!

O, lume de sclavi, oamenii tăi sunt sclavi cu plăcere!

O, lume de sclavi, creierul tău îngenunchiat și luat pe la spate-n tăcere!

O, lume de sclavi, oamenii tăi sunt frivoli, se vând, se lasă mituiți, sunt corupți, lacomi,

nonfraterni, dezbinați, n-au demnitate!

Își pierd anii pentru câteva firmituri de avere se omoară frate pe frate!

O, lume de sclavi, în ignoranța ta ai devenit virus pentru planetă,

Oamenii tăi se comportă ca și când după ei nimeni n-ar mai avea drept să existe: strică,

îmbolnăvesc, omoară, distrug, nimicesc și-și suflă satisfăcuți mârlănia-n trompetă!

O, lume de sclavi, ideile-ți sunt sfori de marionetă!

O, lume de sclavi, frica te distruge, egoismul, lașitatea, invidia, ura, aviditatea, furia, vanitatea,

trufia, nepăsarea, ignoranța, inconștiența, personalitatea incultă deci incompletă!

O, lume de sclavi, nici nu știi c-ai în gură o mare suzetă!

Care îți ține capul plecat, spiritul turtit, coloana flască ca o spaghetă!

O, lume de sclavi, spiritul meu plutește peste acest poem ca Isus peste ape!

O, lume de sclavi, spiritul meu iubire începând să te-adape!

O, lume de sclavi, nu există drepturi, numai sclavii au drepturi, există viață-n libertate și-

armonie sau moarte, se știe!

O, lume de sclavi, omoară-mă sau eliberează-te, decât o viață moartă în sclavie, mai bine-o

moarte vie!

mă uit

din fotografiile adolescenței

nu sunt deloc cum îmi doream

ca praful anii tinereții mele

în bucureștiul flămând

gata să muște

singur în mansarda mea

frig

Dacă m-ai vedea

o, tu, omule care din viitor privești

prin fereastra acestor cuvinte cum

într-o capitală care se scufundă încet încet

sub greutatea prostiei locuitorilor ei sclavi-consumatori care se cred oameni liberi

într-o țară bătută futută și cu banii luați ca curvele proaste

într-o țară trădată de proprii ei guvernanți proptiți la guvernare prin lovitură de stat, crimă,

fraudă, maximă manipulare

într-o țară în care cetățenilor li se dau drepturi

auzi tu, li se dau drepturi!

și li se impun obligații din alte țări

într-o țară ai cărei cetățeni sunt obligați să plătească datorii făcute în numele lor, deși nu au

beneficiat de nimic de pe urma împrumuturilor

într-o țară plătitoare de drept de șmecher

într-o țară în care mass-media propagă minciună, manipulare și idei nocive

într-o țară în care religia ține capetele plecate sub sutanele popilor

într-o țară în care școala face din copii viitori sclavi-consumatori care se cred oameni liberi

într-o țară în care guvernul e doar un proprietar de sclavi

într-o țară sclavă numită România, dacă m-ai vedea cum

scos din țîțîni vorbesc la pereți într-o limbă pe ducă

supus distrugerii sistematice și deliberate împreună cu tot poporul meu somnambul

fiindcă alte națiuni înarmate sunt îndoctrinate că am fi un "popor-gunoi"

și poate sunt ultimul poet adevărat al acestui popor și îi cântecul de lebădă

și poate, tu, omule care din viitor privești prin fereastra acestor cuvinte

acest trecut

crezi că e doar o biată ficțiune însăilată într-o limbă pierdută pe care te-ai chinuit s-o învii.

o casă

pentru Cosmin

îmi doresc o casă

care să se reconstruiască după stările mele

o casă care să simtă când sunt îndrăgostit

şi să se tramsforme în mansarda anilor mei de stagiatură

când

mă chinuiam să fiu avocat

şi uneori

mâncam pe pâine untură

acolo mi-ar plăcea să-mi duc toate iubirile prima oară

o casă care să ştie când sânt trist

şi să se transforme într-un coffe shop plin cu

cele mai strălucitoare senzații –

să mă simt ca beteala

o casă în care să locuiască

bunicu Alexandru

mamaia Maria

tataia Aurel

buni Geta

mama Gabriela

tata Liviu

mătușă-mea Alina

mătusă-mea Dana

var-mea Francesca

fii-miu Thomas Paul

o casă cât oraşul meu Comăneşti când mi-e dor de-ai mei

care deschide când mă ghionteşte singurătatea

un dormitor cu cele mai mişto gagici din lume

cu Audrey Hepburn Nathalie Wood Sheron Stone

şi neapărat Angela Similea

o casă-n care să te pot pofti

Ei spun că nu sînt decât un golan

Teribilist nebun incult și nesimțit

Căci eu le văd și le subliniez cu-adevărat

Corupția incompetența ignoranța nesimțirea

Mentalitatea care sărăcește-mbolnăvește și omoară

Neomenia nenoblețea lăcomia și trufia

Ei spun că nu sînt decât un golan

Dar eu deștept umanitatea prin cuvântul meu

Și întețesc focul divin din fiecare om

Căci pact cu Dumnezeu eu am făcut

Mă spionează cu pionii lor perfect dresați

Mi-ascultă convorbirile-mi citesc corespondența mi-au pus microfoane în casă

Mi-ncalcă dreptul la intimitate,-mi hărțuiesc familia

Căci ei nu au respect decât doar pentru cei ca ei

Vor să mențină să transforme omu-n sclav fără discernământ

Un roboțel de carne controlat total

Vor să abroge orice libertate

Întreaga lume să zacă la mintea lor

Ei stau în spatele a tot ce-i rău corupt și criminal

Războaiele sunt jocurile lor bolnave

Ei inventează sărăcia ignoranța suferința dezbinarea bolile și moartea

Ei fabrică concepția omului despre om lume și viață

Gândirea eronată limitele frica

Ei ne fac dezbinați ca să le fim supuși

"Dezbinăm și supunem!" e principiul lor suprem

Ei ne îndoctrinează să fim egoiști egocentriști lupi pentru-ai noștri frați

Să ne mâncăm de vii să nu ne doară nicăieri de celălalt

Să râdem de durerea și prostia celuilalt crezând satisfăcuți că-i sîntem superiori

Se cred superiori dar cel superior e conștient

Că toți sunt frații săi și îi iubește

I-ajută să trăiască-n pace abundență și-armonie

Iluminându-i prin cuvântul și-acțiunea sa

Nu sînt superiori acești bolnavi reduși mintal

Care se dau și fac proștii să creadă că sînt

Împărați regi papi șeici nobili și președinți

Nu sînt superiori nici cei din umbra lor

Căci cei ca ei se pun presus ca să discrimineze

Ei spun că nu sînt decât un golan

Da asta sînt nu știu să fiu mai bun

Atât m-au învățat să fiu în școala lor

În țarcul lor de legi în lumea lor

Pe care-au proiectat-o cât să eșuăm cu toții

Ei spun că nu sînt decât un golan

Foarte mulți oameni,

fără să aibă ceva de câștigat sau de pierdut,

dintr-o răutate cauzată de prostie,

dacă vei fi până la gât în căcat te vor călca pe cap,

iar dacă vei fi pe drumul spre faimă, glorie, putere, libertate,

vor face în așa fel încât

să te izbești în primul stâlp.

Foarte mulți oameni sînt foarte răi și excesiv de proști.

Oamenii proști, oamenii foarte proști și oamenii deștepți

Oamenii proști se gândesc numai la ei, egoismul lor depășește orice limită a bunului simț, a

justiției și/sau a omeniei; orice demers fac, ei se gândesc exclusiv la binele lor și, dacă se poate,

acest bine le este cu atât mai bine dacă survine ca urmare a pagubei, a încălcării drepturilor, a

suferinței și/sau a înjosirii a cât mai mulți semeni; oamenii proști au orizonturile înguste, idei

puține și fixe, ei nu știu nici cât anume au nevoie, nici de ce anume au nevoie, ei bănuiesc că

dacă obțin titluri, avere, faimă, glorie și/sau putere asupra semenilor lor se vindecă de

complexele de inferioritate și/sau superioritate și/sau de nesiguranța care îi îndeamnă să calce pe

cadavre în ascensiunea lor către tiranie, căci, fiind proști și deci lipsiți de bun simț, de simțul

justiției și de omenie, odată ce posedă putere asupra semenilor lor, nu au cum, pentru că nu

vibrează altfel, decât să aibă o conduită tiranică.

Oamenii foarte proști, pe de altă parte, sunt în mare măsură la fel ca și primii, numai că ei, în

ascensiunea către putere, bagă la înaintare o cauză nobilă în care ei înșiși cred, dar această cauză

nobilă nu este decât camuflajul sub care își ascund, în primul rând de ei înșiși, adevăratele lor

intenții, criminale, tiranice; ei se înșeală astfel și pe ei înșiși, ca să nu-i năpădească mustrările de

conștiință și pentru a continua să se considere pe ei înșiși oameni buni, iar asta îi face deopotrivă

foarte proști și extrem de periculoși. Dacă oamenii proști sunt conștienți că sunt în stare de orice

pentru a obține titluri, avere, faimă, glorie și/sau putere asupra semenilor lor și-și recunosc lor

înșile, chiar cu mândrie, asta, cei foarte proști nu au nicidecum tăria celor proști, înșelându-se

pe ei înșiși pe tot parcursul ascensiunii către titluri, avere, faimă, glorie și/sau putere asupra

semenilor lor, din acest motiv fiind atât de foarte proști.

Oamenii deștepți, fiind mai mult altruiști decât egoiști, având bun simț, simțul justiției, fiind

conștienți că toți oamenii sunt interconectați și fac parte din familia umană și că sunt deci frați,

acced la titluri, avere, faimă, glorie și/sau putere asupra semenilor lor, dar nu pentru folosul lor

egoisto-egocentrist propriu și personal, ci pentru a materializa viziunea tuturor oamenilor

deștepți dintotdeauna: o lume lipsită de proști și de foarte proști, în care, evident, toți oamenii

sunt liberi, independenți și fericiți, fiind conștienți că fericirea adevărată nu poate exista decât

într-o lume în care fiecare om este deștept, liber, independent și fericit. De-aceea ei sunt urâți

cu spume de proști și de foarte proști și, rareori, arareori, ajung într-o poziție de putere, cei mai

mulți dintre ei fiind batjocoriți, încarcereați, internați în ospicii, bătuți, torturați, omorâți.

Lumea clocăie de proști și de foarte proști precum un animal infinit prin care viermii și

gândacii necrofori se mănâncă între ei pentru o halcă cât mai mare, iar puținii deștepți, foarte

puținii deștepți, ca niște anticorpi ai animalului împotriva prostiei proștilor și foarte proștilor, îi

privesc ca pe niște victime ale propriilor lor egouri imature, nesimțite, subumane, proaste,

împrăștiind sămânța înțelepciunii cu speranța că îi vor salva și pe ei, și pe miliardele lor de

victime.

Prostul,

când îi demonstrezi că e prost, suferă, se enervează, și suferă și se enervează într-atât încât,

brusc, simte nevoia să se răzbune, să te facă să suferi și tu, cumva să-și demonstreze sieși și ție că

e superior, să se scape de suferință, să se calmeze. Deșteptul ascultă bine și nu pune la suflet, el

ia aminte și se face și mai deștept. Prostul e ca noroiul, deșteptul ca apa.

Coboram zilele trecute spre Piața Unirii

cufundat în gânduri pe lângă biserica catolică dintre Spitalul Colțea și magazinul Cocorul când

din stânga m-a furat o imagine de arhivă. Pe-o bancă stăteau doi bărbați cu aspect de oameni

fără adăpost, bărboși, pletoși, încâlciți, slinoși, cu hainele rupte, înnegrite de jeg și cu

încălțăminte în ton. Dacă nu bura, mirosul lor sigur mă împresura. Erau triști, destul de tăcuți și

țineau legată de gât o paiață de cârpe cam cât un pitic. Era la fel de murdară, de ruptă ca și ei, și-

avea legat pe piept un carton dreptunghiular pe care scria cu litere mari și roșii

AJUTUTAȚI-MĂ! și dedesubt: M-AU VIOLAT BOSCHETARII! și-ntre picioare o conservă cu

câteva monede!

"Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să

asigure cetățenilor un nivel de trai decent.” - Art. 47 alineat 1), Constituția României

Ho-prrrrrrrr

Car tras de boi Președinția Guvernul Parlamentul Prefectura Primăria

Oriunde vrea mușchii celor care țin hățurile și biciul

Cea!

Culmea sclaviei

Să fi sclav pe un pământ care e chiar țara ta,

alfel spus, să fi sub jug fără să-ți dai seama într-o fermă care e chiar țara ta,

țara în care te-ai născut, țara pentru care au muncit, au învățat, au pledat, au pătimit, au luptat,

au murit ai tăi,

prieteni, frați, veri, copii, părinți, bunici, străbunici, români,

țara pe care au construit-o și-au apărat-o ca tu să fi liber, independent și împlinit,

țara al cărei imn începe cu Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte

în care te-adânciră barbarii de tirani,

să fi și cobai prin voința guvernanților tăi corupți, ignoranți, imaturi, sataniști, marionete,

alți sclavi și ei, alți sclavi sub jug, alți cobai

pe care ești condiționat să-i tot alegi crezând că-ți va fi mai bine, crezând că te vor elibera,

să mănânci prin voia lor produse nenaturale, cancerigene, otrăvitoare, îndobitocitoare,

fiindcă alții au hotărât că neamul tău trebuie să experimenteze aceste produse,

fiindcă alții au hotărât că planeta are prea mulți sclavi care se pot revolta și că ei trebuie

decimați,

fiindcă alții, care nu sunt oameni ci, psihopați pentru care tu ești simplu animal

la fel cum cimpanzeul este pentru tine animal, au hotătât -

să fi alfabetizat și să poți gândi,

să te crezi deștept,

să te poți indigna,

să te poți revolta,

să ai prin Constituție dreptul și obligația să-ți aperi țara,

să ști care-i Culmea sclaviei

și să te complaci.

Poporul

Poporul care are puterea să se răscoale împotriva opresiunii este popor matur și înțelept.

Poporul care nu are puterea să se răscoale împotriva opresiunii este popor retardat.

Privește cerul

Când îmi spuneau niște oameni că suntem atacați din toate părțile pentru a fi distruși lent,

mă gândeam că respectivii sunt paranoici. Când îmi spuneau că autorii acestui genocid sunt

printre alții guvernanți, parlamentari, magistrați, oameni din servicii secrete, din cadrul armatei

etc. care se pretează la astfel de chestii pentru că sunt dezinformați, amenințați, mituiți, pentru

că fac parte din organizații cu caracter secret, pentru că sunt sataniști, pentru că sunt eugeniști –

într-un cuvânt, pentru că au discernamântul viciat, sunt psihopați – mă gândeam că respectivii

care îmi spuneau, au luat-o razna. Ulterior am analizat la rece ceea ce mi s-a comunicat, în

câțiva pași:

1. Mi-am amintit istoria: în orice perioadă istorică rcunoscută individul a fost îngrădit,

manipulat, îndoctrinat, sărăcit, exploatat, extorcat, jefuit, torturat, terorizat, îmbolnăvit,

batjocorit, omorât șamd de către organizații numite Stat, Guvern, Biserică, Monarhie etc., iar

acum este la fel, doar decorurile-s schimbate.

2. M-am uitat în jur și am văzut că țara mea e din ce în ce mai săracă, oamenii sunt din ce în ce

mai dezbinați, mai răi, mai proști, mai inumani, că unii dintre ei, zeci de mii, dorm pe străzi,

cerșesc, se prostituează, își vând organele, că fiecare partid care a fost la guvernare sau a ocupat

scaunele statului nu a făcut decât să amplifice genocidul națiunii, să sărăcească, să

îndobitocească și să exploateze și mai vârtos românul, că milioane de români părăsesc țara penru

că nivelul de trai scade de la an la an, că...

3. Am văzut un monument dezvelit în S.U.A., în prezența președintelui Obama, pe care scria în

engleză: Păstrați omenirea sub 500.000.000. Iar omenirea este formată din 6-7 miliarde de

oameni în prezent. Am văzut oameni, campanii de promovare a ideii că suntem prea mulți pe

planetă și că se termină resursele și că... menită se dezbine oamenii, să-i facă să sufle ușurați

când le mai moare un seamăn, să le omoare și ultima firimitura de umanitate din ei. Când în

realitate resursele planetei sunt nelimitate și pot ține sute de miliarde de oameni într-o viață

mai mult decât decentă, într-o viață de vis, în bunăstare șamd. cum e normal, uman, pentru

fiecare om să trăiască.

4. Am văzut țări invadate de armatele altor țări sub pretexte ca: eliberare, democrație, umanitate

și cetățenii respectivelor țări omorâți, torturați, sărăciți, însclăviți, exploatați, extorcați șamd.

Am văzut țări în care erau organizate lovituri de stat pentru ca resursele să le fie furate, țări cum

e țara mea... unde poporul este măcinat și îndatorat de fiecare guvern, astfel încât și românii

nenăscuți sunt condamnați să plătească datorii...

5. Am vorbit cu nutriționiști, cu chimiști, cu oameni atenți la mersul lumii, am aflat că

mâncarea e modificată genetic și că, astfel, proprietățile ei nutritive se reduc drastic, că conține

substanțe care favorizează îmbolnăvirea, cancerul, impotența, starilitatea, prostia, că apa e

infestată cu substanțe care îmbolnăvesc, sterilizează, creează impotență, tâmpesc, că cosmeticele

conțin substanțe care favorizează îmbătrânirea, apariția cancerului, îmbolnăvirea, prostia etc.

6. Am văzut multe, le-am pus cap la cap și-am ajuns la concluzia că suntem, mai ales noi,

românii, un popor la a cărui distrugere se lucrează intens, chiar prin intermediul guvernanților

noștri

Și-am privit cerul, și pe cer trec avioane care lasă dâre cu chimicale nocive,

dârele morții, în fiecare zi

Pământeni

Dacă Prostia și Răutatea ar durea,

ar rămâne pe lume doar oameni, animale și vegetație trăind împreună în pace și armonie.

Scrap

133

un adolescent pe un skatebord

chel geacă de fâş o mână de om

noaptea

îi dă luminii o paloare negricioasă

îşi mişcă degetele. vorbeşte

spre bărbatul ca piperul

aşezat pe scaunul din fund. îl măsoară cu ochi galbeni

lâncezi. par să fie amici

skatebordul sub picioarele tăiate

din şold. adolescentul

m-a simțit că-l privesc. zice

- Trăi-ți-ar familia, ori nu-ți place de mine, cumetre?

parcă sânt prins cu mâța-n sac. bărbatul

îmi aruncă o privire deranjantă din fund

Poftim? întreb şi ne zguduim într-o groapă

- Te uiți la mine...

Păi m-ai întrebat ceva.

- Şi ce zici?

Ba da, zic, pari un bust semnat de un artist din anul 3000.

pare flatat

- Ai şi tu o țigară?

A

fi cult înseamnă a-i respecta pe semenii tăi,

iar dacă nu îi respecți, a-i trata cu politețe,

a te indigna împotriva nedreptății,

atât atunci când te are ca victimă pe tine,

cât și atunci când are pe altcineva,

a-ți iubi semenii cum te iubești pe tine,

a fi bun și cu cei buni și cu cei mai puțin buni,

a fi onest și drept atât cu cel bun cât și cu cel mai puțin bun,

a-ți controla emoțiile,

a-ți controla gândurile,

a-ți controla corpul,

căci incapacitatea de a-ți controla corpul înseamnă și incapacitatea de a-ți controla mintea,

deci și emoțiile și gândurile,

a tinde spre o conștiință superioară celei de bază pe care o au majoritatea oamenilor,

spre conștiința cosmică.

Oamenii de cultură

Prostia a ucis orice boare de compasiune.

Soarele omeniei s-a topit și a curs în pământ.

Trăiesc era în care oameni creează în laboratoare oameni cu scopul de a-i mutila și ucide pentru

a însănătoși alți oameni.

Doamnelor și domnilor,

trăiesc era în care oamenii cultivă legal oameni pe care îi mutilează și ucid pentru a însănătoși

alți oameni -

caut să mă detașez de sentimentul pe care mi-l creează, caut să nu fiu indignat,

caut să privesc realitatea cu sângele rece, să nu judec, să-mi fie indiferent.

Mă gândesc la acești oameni de cultură, oare ei nu au conștiință și nu simt durere?

Mă gândesc la acești oameni de cultură, oare sănătatea, integritatea și viețile lor valorează mai

puțin decât sănătatea, integritatea și viețile oamenilor în beneficiul cărora sunt cultivați,

mutilați și uciși?

Mă gândesc la acești oameni de cultură, unul dintre ei aș putea fi eu sau ai putea fi tu sau altu..

Oameni de prăsilă cultivați pe plantații. Oameni mutilați. Oameni privați de drepturi și

libertate.

Victime incapabile să se apere, să ceară ajutor. Materia primă a ferocității altor oameni.

Mă simt legat de ei prin conștiință..

Prostia a ucis orice boare de compasiune.

Soarele omeniei s-a topit și a curs în pământ.

Și nu-mi vine să cred că progresul tehnologic este satâr în mâna unor criminali psihopați pentru

care lumea e un simplu abator.

Și nu-mi vine să cred că există oameni cărora nu li se recunoaște condiția de oameni, drepturile

și libertatea aferentă.

Și-mi este tot mai clar că trăiesc într-o civilizație primitivă de oameni robotizați fără

discernământ la apogeul sălbăticiei în pragul autodistrugerii.

Oamenii sunt mult mai preocupați să fie iubiți

decât să iubească

de-aceea majoritatea lor nu trăiesc niciodată stările superioare,

nu ating niciodată starea de zeu.

A fi iubit e încântător și întăritor. A iubi e divin, îndumnezeiește.

Lupancii

lui Dan Andrei Negură

Ce lovitură de ciocan am simțit mai adineauri, bătrâne,

când după miezul nopții te-am sunat să-ți mai împărtăşesc din nefericirile mele

şi mi-a răspuns Simona, fiică-ta, de care nici n-aveam habar că există,

cu-n glas plâns şi înăsprit de nesomn, vestindu-mi că ai murit vineri,

probabil omorât, în fața casei din Romană. Ce lovitură de ciocan am simțit,

bătrâne, când mi-a spus că eşti la spitalul Floreasca,

într-un congelator de morgă. Şi ce vânătă s-a făcut dintr-odată noaptea

şi camera în care am zăcut încremenit zeci de minute,

căutându-ți chipul prin minte, căutând trotuarul şi poarta unde te-am cunoscut.

În seara aia mergeam cu Cosmin şi cu Grigorenko dinspre observatorul astronomic,

unde nu am putut intra nici morți, înspre Piața Romană când

deodată, din fața conacului părăsit înălțat deasupra gradinii părăginite

înprejmuită cu gard de fier, îmbrăcat în nişte zdrențe de haine,

mi te-ai înfipt în privire. Aveai ochii-n cămaşă de forță,

o barbă grizonată şi-un trup aproape de mumie. Stăteai tolănit

pe-un prag lângă o sticlă de vodcă golită pe trei sferturi,

în lumina spălăcită a becului, boldindu-te interesat într-o carte

cu coperți mucegăite. În fața ta zăceau, printre nailoane şi scaune rupte,

vreo căteva sute de cărți puse doldora în lădițe de plastic. Instigat

de vechimea lor, m-am oprit. Tovarăşii mei au mai făcut câte doi paşi

fiecare şi s-au oprit după mine. Stai sî văd ci cărț ari moşu’ ăsta, am exclamat.

Hai, na, a zis Cosmin. Grigorenko a început să râdă şi nici atunci şi nici acum

n-am înțeles de ce. Poezie aveți şefu’, am făcut şi-ai tresărit.

Depinde ce, bă, aproape că mi-ai urlat. Cărtărescu ? Nu, zici.

Stratan-Iaru ? Iaru ! Ceva... Dar n-am chef să caut acuma.

Haideți şefu’, am rugat şi-am intrat în grădină sărind peste un scaun

care bloca accesul. Bă, tu să nu intri în curtea mea, bă ! ai sărit, ca ars, în picioare.

Ieşi ! Afară din curtea mea. Acum ! mi-ai urlat.

M-am conformat cu gândul că, dac-o fac, obțin vreo carte în ediție princeps.

Bă, tu cine eşti, bă !? mi-ai zbierat cu ochii cât fața. Eu sunt scriitorul Dan Andrei Negură, bă ! Eu sunt sufletul Pieței romane ! Tu cine eşti, bă ?

Eu sunt Bogdan, am zis şi Cosmin a adăugat: Şi el e scriitor.

Și ce-ai scris tu, bă, zăbăucule ? m-ai întrebat în timp

ce-l ischiteam pe Cosmin dacă auzise de tine. Poezii, şefu, am răspuns

cu modestie, în timp ce Cosmin îmi răspundea că nu.

Ce poezii ai scris tu, bă ? Ia. Zi-mi două versuri ! Ce versuri să-i spun, mă ? am făcut spre Cosmin.

Zi-le pe alea cu toate femeile de care mă-ndrăgostesc, mi-a zis.

Şi bag: toate femeile de care mă îndrăgostesc ajung rău, raluca... Mai tare, bă, că n-aud, mi-ai urlat. Într-adevăr, traficul din spatele nostru

era asurzitor. Şi repet: toate femeile de care mă îndrăgostesc ajung rău, raluca... Mai rar, bă, să te pricep! mi-ai zbierat, iar eu: de parcă liniile din palmele mele... Aşaaaa... ai adăugat tu. ...se termină în palmele lor ! am conchis.

Îmi place, bă! Îmi place, m-ai gâdilat.

Și mie, zic.Va să zică eşti scriitor, bă ! Da, a confirmat Cosmin şi-a continuat:

o să-i apară într-o lună un volum la Cartea Românească.

apoi, după o pauză: Acolo unde a publicat Nichita... conştient că numele lui Nichita topeşte tot în scriitori de vârsta ta.

Io i-am futut gagica lu’ Nichita înainte s-o fută el, bă ! ai urlat glorios.

Pe cine, pe Melineasca ? te-a ischitit Cosmin.

Pe Lidia, băăă ! ce Melinească ? l-ai lămurit şi-ai descris: Lidia cea cu forme de zeiță, cea mai frumoasă femeie din țară, la ora aia, bă ! Aha, am făcut tâmp.

Stai că vă recit eu ceva din mine, bă... publicat în Canada de... am uitat eu cine ...directoarea... nu ştiu cărui comitet ... poemul: Elada ! ai rupt filmul conversației şi-ai început să reciți un poem

despre zeii greci şi Homer, din care mai rețin doar versul ăsta:

nimfetele se-mpiedicau în iarbă, bă ! Țin minte că mi-a plăcut şi mie şi lui Cosmin,

după felul în care dădeam amândoi din cap, iar asta ne-a făcut

să te privim mai cu interes. Frumos, am zis. Da, a confirmat Cosmin.

El e critic literar... am arătat eu ...scrie în România literară. Da ? ai făcut mirat şi s-a băgat şi Grigorenko: Face cronică săptămânală.

Atunci stai să-ți mai zic eu una ! ai intervenit şi-ai început un poem în rime

care, deşi era atât de clasic ca stil, pe noi trei ne-a dat pe spate.

Nu l-ai mai terminat, ne-ai spus doar că restul e doar pentru sufletul tău.

Ăsta treb’ publicat în rî lî, mî ! am făcut către Cosmin şi mi-ai tăiat-o:

Nu-mi trebuie să mă public nicăieri, bă ! Mă public eu singur până mor, dacă vreau. N-auzi că public numai în Canada ?

Dea, te-am aprobat din complezență. Cât costă cartea asta ?

a întrebat Grigorenko arătând spre un tom cu coperți aurite

dintr-o lădiță de lemn. Era o Istorie a literaturii engleze, mai ştii ?

Toți banii din buzunar ! i-ai băgat-o. Scump ! ți-a răspuns. Nu, bă ! ai conchis umplându-l cu brobonele de salivă zâmbind, Zece lei, ai umplut şi golurile

mai mari. Dă-i mă, că merită, am zis şi Grigorenko a început să numere banii

cu degetele umezite de pe față. Ți-a dat. Şi-a luat.

Haideți să-mi iau o vodcă, mă roade stomacu’, bă, faci.

Unde, a întrebat Cosmin. Aici, bă, sub țâțele lupoaicei. Hai mă, am marşat şi-am mers toți sub capetele înățate deasupra

unor veşminte care ne făceau să arătăm împreună ca un oximoron umblător.

Ce mai faci, fă ? întrebai angajatele Rebu. Şi ele-ți răspundeau:

Fă, să-i zici lu’ mă-ta nea’ Negură ! Ha-ha, râdeai

...mânca-ți-aş pizda aia belită, fă ! şi mergeam mai departe, tu râzând

şi noi buluciți de destinderea ta. Astea-s fetele mele, bă ! ne ziceai

cu o mândrie conştientă de ridicolul ei şi-ntr-un final am ajuns la magazin.

Cum adineuri găsisem sub scaunul pe care stătuse Groşan vreun milion jumate,

am făcut cinste. Apoi, prin acelaşi scenariu ne-am întors în gradina cu cărți.

Ne-am făcut scaune din nişte lăzi şi masă dintr-o scândură

şi ne-am asezat în aşa fel încât să nu distrugem unda de formă,

să nu te enervăm. După o lungă discuție despre antichitate, care a cuprins şi

povestea statuii Lupoaicei, care veghea Romana, (pe care primaru Oprescu

încă nu o înlocuise cu ceasul ăla hiperkitsch) ne-ai spus că

trebuie să ne facem un fel de club al nostru, un club exclusivist, cu artişti,

cercetători, filosofi, etc. pe care să-l numim „Lupancii”. Idee

care ni s-a părut excelentă, mai ales că era încununată cu o geneză neobşnuită

și foarte mişto. Din discuții am observat că erai o enciclopedie ambulantă.

Cunoştințele tale cuprindeau de la literatură până la psihologie,

trecând prin economie, drept, astronomie, astrologie, fizică, chimie, şamd.

Aveai răspuns şi la cele mai grele întrebări, ceea ce m-a uluit.

Cibernetica vizavi, la ASE, în urmă cu mulți, mulți ani, o terminaseşi cu 10,

asta l-a impresionat enorm pe Cosmin, şi n-am mai aflat

ce-ai făcut mai departe fiindcă, după cum știi, ne-am luat cu altă discuție.

După un timp s-a făcut ceasul vreo două şi am plecat.

Tre’ sî mai venim pi la ăsta, am exclamat în drum spre maşină iar tu

ne-ai strigat din urmă: Să nu uitați să mai treceți pe la mine, bă ! pân-atunci eu mai sug o vodcă de la țâța Lupoaicei !

Prietenului c..

Compasiunea ce mă faci s-o simt

Pietene, mă-ndeamnă să-ți vorbesc

Cu Adevărul; (ști că eu nu mint!)

Cu Adevărul astăzi te cinstesc!

De mult nu ne-am văzut și-mi este dor

Deși stăm în același București

Plin de oligofreni chiar și în for

În care de ani buni te irosești.

Pășești pe drumuri ce duc nicăieri

Te urmăresc din zare - mă uimești!

Îmi amintesc de zilele de ieri

Când nu știai decât să strălucești.

Cu leprele culturii te stropești

Cu cei care doar strică și dosesc

Cu cei alunecoși ca niște pești

Care ca pe o iarbă te cosesc.

Citești doar cărți fără nimic divin

Și promovezi gândire de perdant,

Te-ascunzi de omenie ca de chin

În țara asta cu Stat devorant –

Cu ei fiind ce poți să faci ști tu?

Doar că prietene, nu ești nici caporal!

Faci jocul lor nociv și-ți zic că nu

Îți stă chiar bine să fi cap oral.

Ești încă crud și de-o mai arzi la fel

Vei fi ca ei de crud din egoism

Trezește-te, my friend, îți fac apel;

Și du-ți astfel viața la paroxism.

Nu vezi că ăștia fac doar genocid?

În țară? Au nenorocit voit!

Și ori ce-ar face fac doar genocid -

Spatele țării ei l-au îndoit!

Poporul e chircit, bolnav, sărac.

Mâncăm prin lege otrăvit, ești prost?

Avem în dos un nesfârșit tarac,

Ne conformăm obedinet anost...

Ne îndobitocesc cu școala lor,

Cu tot ce dau prin presă și TV

Ne fac să refuzăm să avem spor,

Suntem dresați ca și potăile.

Totu-i corupt, e japcă și viol!

Oligofrenii hohotesc de râs

De plâns. O, țară, ești în curu gol

Și nimeni nu mai scoate niciun pâs!

Suntem vânduți îndatorați furați!

Mințiți pe față înjosiți călcați!

Și ne complacem sclavi și retardați -

Se-nvârt străbunii în pământ, uitați!

Și tu contribui vrei nu vrei căci scrii!

Dai pedigri la javre și-i faci dogi,

Căci doar de cine ți se dă tu scrii,

Adică despre securiștii martalogi!

De mine zici că sunt nebun - ești prost?

Mi-mproști lumina cu-ntunericul!

Dar raza mea orbește, n-are rost!

De-o arzi așa poți să fi doar incool!

Prin mine curg străbunii bravi și foc

Divin trimis de bunul Dumnezeu.

Cine-mi stă-n cale nu-i decât un floc -

A mea coloană este caduceu.

Pe drum cu mine poți s-ajungi în rai!

Să fac rai pe pământ am fost trimis!

Cu ei vei fi strivit dacă mai stai

Și aruncat în cel mai crunt abis.

Cum să lăsăm țara pe mâna lor?

Cum să nu fim rebeli și luptători?

Decât un sclav, luptând prefer să mor!

Așa-i mai drept. Eu nu îngraș putori!

Femeia ta

Femeia ta nu-i femeia ta

Femeia ta gândește singură,

e liberă și deșteaptă și frumoasă și plină de farmece, dar

nu-i femeia ta

Nu, nu-i un obiect,

nu-i în proprietatea ta,

nu e obligată să respecte autoritatea ta și-a nimănui

Și-n niciun caz nu e obligată să-ți suporte incapacitatea de a te autocontrola

crizele imature de gelozie sau lipsa de politețe sau comportamentul agresiv sau..

Femeia ta nu-i femeia ta

Nu e obligată să facă ce vrei tu, când vrei tu, cum vrei tu, nici măcar să-ți fie fidelă dacă nu vrea

Iar asta nu e nicio secundă lipsă de respect sau considerație față de persoana ta, ci

LIBERTATE

Femeia ta nu-i femeia ta

Nu am nevoie de acordul tău ca să vorbesc cu ea, nu sînt obligat să respect autoritatea ta

Pot să-i șoptesc orice vreau,

pot să o fac oricât să râdă,

pot s-o curtez și s-o seduc fără să-i dau cuiva vreo minimă explicație

Fără ca asta să fie problema ta, fără ca asta să însemne vreo secundă lipsă de respect pentru

persoana ta

Căci dacă cumva nu mă place sau dacă nu e dispusă de mine mă poate foarte politicos ignora

Și eu pot să o înțeleg

Femeia ta nu-i femeia ta

Ca atare ești terț față de conversația mea cu ea

Și dacă nu ești terț o arzi prost, mârlan, țugulan și nerespectos

și față de mine și față de ea

nu făceam decât

să-mi sărbătoresc cu un gioint TORRENTul

pe terasa muzeului literaturii române

când mi-a fost dat să-l aud printre zgomote pe bătrânul poet ion mureșan

spunându-le cu elocința domniei sale de alcoolic simpatic

unor poeți care scriau în mileniul trei ca pe vremea când era mamaia fată mare

că este un sacrilegiu să înjuri într-un poem –

și-am fost siderat și mi-am manifestat către prietenului meu

poet sorin despot

regretul că

unii oameni nu conștientizează că au libertatea să fie liberi măcar într-o poezie

și-am primit ca răspuns

dă-i în pula mea

Poeții generației mele

Claponi care cotcodăcesc când încearcă să cânte

Strofe pentru copiii din viitor

Fiecare om are în mod natural dreptul de proprietate de sine

Deci fiecare om are atributele de posesie, folosință și dispoziție numai asupra sa,

Adică eu, în deplinătatea facultăților mintale fiind, am libertatea să fac ce vreau cu mine

Și tu la fel, și el, și ea, nu-i așa?

(cine a spus Nu are probleme și foarte repede și le va rezolva,

căci o sau îl vom ajuta cu toții, DA?

Ca atare ființa umană este sacră, inviolabilă, suverană. DA?

Pământul e rotund, mult timp li s-a spus oamenilor că e plat,

Dacă spuneai altfel, cum n-aveai voie să gândești liber, să vorbești liber, ci doar ce-ți era dictat,

erai considerat eretic și condamnat, de obicei la moarte și executat,

Și dacă tot vorbeam de proprietate atunci Pământul după cum știm e al tuturor în devălmășie,

Nu-l putem împărți pentru că nu putem stabili cât din el ți se cuvine ție

cât lui, cât ei și cât mie,

Iar dacă facem asta de la copiii nenăscuți furăm,

La fel ca ascendenții noștri bătuți în cap

Care în prostia lor, cu minți de casap

Și-au împărțit Pământul pe care iată că stăm

Și-au zis: Pe bucata asta de Pământ eu sunt stăpân

Cine trăiește aici face ce vreau eu cum vreau eu când vreau eu cât vreau eu

Cine se naște aici la fel

Eu am drept de viață și de moarte

Asta e legea!

Și cine a trăit pe o astfel de bucată de Pământ numită țară, a respectat legea,

Iar cine a încălcat-o a fost pedepsit, dar niciodată familia, prietenii sau apropiații stăpânului,

pentru că așa a decis el, căci el a creat legea pentru goim, pentru cei mulți

pe care îi considera nu oameni ci-animale, căci țarc identic e cu lege și cu graniță.

Uneori, unul mai puternic îl înlătura pe stăpân și se făcea el stăpân și-și impunea țarcul.

Alteori, stăpânul unei bucăți de Pământ îl înlătura pe stăpânul altei bucăți de Pământ

și-așa-și mărea țarcul, sau punea un stăpân care îi era vasal pe bucata de Pământ cucerită,

iar oamenii din țarcul respectiv trăgeau la jug pentru el,

dar credeau că trag pentru stăpânul marionetă.

Ulterior, unii oameni s-au prins că sunt tratați ca vitele și s-au răsculat

și stăpânii le-au dat drepturi, în unele țarcuri mai multe, în altele mai puține,

în funcție de cât erau de proști și de stăpân,

dar ei tot vite-sclavi erau, căci numai sclavilor li se dau drepturi.

Unora dintre ei li se dădea și dreptul să-și aleagă stăpânii prin vot...

Și-așa trăiau oameni-ndoctrinați cu miliardele în state-ferme

Și erau ca și vitele tratați - ținuți în sărăcie, mințiți, manipulați, exploatați, îmbolnăviți,

torturați, masacrați - și-astfel se complăceau

Târându-se inconștienți în vieți de vierme

Iar eu, conștient că trăiesc într-un țarc numit România, când le puneam în vedere asta nu

credeau,

Prea mare și prea greu e adevărul, și prea-nrădăcinată-ndoctrinarea.

Așa erau ascendenții noștri, copii,

Proști de mai nu uralu, egoiști, avari, răi, unii pentru alții: urgii

Indiferent că erau stăpâni sau goim: Căci numai atât le-a trecut prin cap, ce să le faci?

Bieții de ei cu duhul erau foarte foarte săraci...

Și lumea, după duhul lor sărac mergea.

Dar voi știți acum copii: Atât timp cât există legi și granițe, libertatea e abrogată.

Nevoia de legi demonstrează că specia umană, în ansamblu, este crunt retardată.

Iar societatea noastră este edificată pe iubire din iubire.

În societatea noastră nu există granițe pentru că oamenii simt iubire.

În societatea noastră nu există bani pentru că există destul pentru toți pentru că există iubire.

În societatea noastră știm cu toții că altu e alt TU e alt EU, știm că suntem același spirit

în mai multe corpuri, știm că suntem iubire.

Toți mă cred nebun

Căci lupt să fiu liber și independent

Dar ei sunt nebuni, nu văd că sunt sclavi, sclavi permanent!

Și cum eu le spun, căci nu pot fi singur liber și independent,

Ei mă cred nebun, dar eu nu sunt decât disident.

Cum să mă complac în sclavie eu care sunt pui de Dumnezeu?

Cum să stau pe loc, sumisiv, obedient, lacheu?

Eu decid ce fac, când fac, cum fac, de ce fac!

Scoală-te din somn, o, Umanitate, ca să tac!

E 1 Decembrie, Ziua Națională a României

și mă gândesc tot mai mult la Spania Franța Portugalia Italia etc. –

România mi-a rămas mică, mă roade

Noaptea de decembrie

E ca și când de sus, de undeva, de nicăieri, din depărtare

Un gropar ar arunca noapte cu lopata.

18 decembrie 2012 și Bucureștiul e o depresie.

Milioanele de câini vagabonzi schelălăind arși de viscol

Și-n zare, străluminate de razele stelelor, se întrevăd duhurile date

De frig ale oamenilor fără adăpost. 10, 20, 400... Crapă pietrele

Și cadavrele par niște statui de ceară aruncate la ghenă.

Nimeni pe stradă.

Fulgi înălțându-se unii peste alții

Ca niște globi oculari orbi gata să fie striviți. Se înnegresc ferestrele,

Locuitorii capitalei își continuă somnul cu lumina închisă. România are de azi

În loc de 18 ministere 27. Și de o săptămână 588 de parlamentari în loc de 470.

Sforăie.

Mâine dimineață poporul va începe să mișune în neobositul, nerușinatul somnambulism.

Pare că nimic nu-l poate trezi, de parcă un hipnotist diabolic i-a prăjit conștiința.

Și plătește dresat impozite la stat deși clar reciprocitatea statului e invers proporțională.

Pe venit, pe profit, pe pământ, pe orice li se năzare birjarilor.

Și plătește taxe la stat cu același efect scontat...

Și se lasă prostit pe față. Și se lasă batjocorit. Și se lasă abuzat. Și se lasă otrăvit. Și se lasă omorît.

Primul său ministru este un fost magistrat care și-a plagiat lucrarea de doctorat.

Președintele său este un și mai mare uzurpator, pârlaci, șugubăț.

Unii spun că niciunul dintre cei care au guvernat după Lovitura de Stat din 1989 nu va scăpa

nepedepsit.

Unii spun că Revoluția este legitimă apărare. Că începe să curgă prin inima poporului ca un

sânge albastru.

Urlă viscolul ca din pieptul pe celor care strigau: Viață, libertate or moarte!

Urlă viscolul și duhurile se înalță la cer.

Urlă viscolul și milioanele de câini vagabonzi în agonie.

Urlă morții de foame, morții de frig, morții de bolă curabilă, morții degeaba, morții pentru

nimic manipulați pentru moarte: Dreptate! Dreptate! Dreptate! Dreptate!

Și urletul lor crapă luna.

Din viitor vine vuietul capetelor crăpate, capete crăpate pe bună dreptate: Cârrrrrrrrrrrrrr

Capetele regale, capetele nobiliare, capetele papale, capetele cardinale, capetele mareșale,

capetele prezidențiale, capetele guvernamentale, capetele care se pun mai presus decât restul

capetelor, și le scuipă!

Din viitor vine lucirea ce luminează mintea și mințile luminate simt Revoluția.

Din viitor vine lumina ce luminează mintea și mințile luminate simt Libertatea.

Din viitor vine lumina ce luminează mintea și mințile luminate simt Fericirea.

Din viitor vine lumina ce luminează mintea și mințile luminate edifică din lumină Lumea cea

Perfect Umană.

Lumea ce mult dorită, lumea preafericită, lumea cu oamenilumină.

Simt dulceața luminii acesteia și surâd. Se deztunecă

Cel mai tare poem

E astăzi, se întâmplă, e live,

e floarea indignării, coboară din ea rodul,

prin aerul momentului, se respiră, se simte,

pe străzile unde toți ne-ntâlnim,

pășește, e vie, e-n carne și sânge,

femeia fară oase, suverana, acum,

Revoluția Revoluția Revoluția

și nu e chiar reală dar e chiar reală

or nu e chiar aici dar e chiar aici

în țărâna celor care au murit pentru ea

e aici, se respiră, se simte, e aevea..

Din durerea celor care dorm pe străzi,

târându-se prin zile călcați de sistem,

din voința celor care vor casă,

masă, sănătate, educație, libertate de mișcare

pentru fiecare gratuit, fără conducători, fară dictatori,

fără președinți, fară regi, fară împărați,

fără ierarhii, din libertate pentru libertate,

Revoluția Revoluția Revoluția

pornește mașinăria, calculatorul, schimbarea,

pornește din casele oamenilor drepți,

pornește din inimi, din suflete sfărâmate,

din nevoie, din dorință, din alegere, din onoare,

din iubire, pentru că omul e mai presus de orice politică,

pentru că omul e mai presus,

pentru că omul e singura valoare reală a omului,

elegantă, ravisantă, cu bun gust , delicatețe,

împotriva violenței și-a pedepselor și-a egoismului,

din altruism, din politețe, din omenie pentru omenie..

Revoluția Revoluția Revoluția

E aici, în sânul familiilor, e aici printre cei exploatați,

e aici, printre cei discriminați, e aici printre cei opimați,

e aici, în sufletele celor care-și pierd anii muncind,

salahori siliti ai unor egouri turbate-n ignoranță,

care vor controlul destinelor, vor controlul resurselor, vor puterea,

vor omenirea să le fie sclavă, se-mbogățesc din sărăcirea altora,

e aici, e și-n sufletele lor, un impuls, o scânteie,

o idee, un gând, armonie, Starea Staționară, da,

bogăție pentru plăcere nu pentru putere,

bogăție pentru fiecare, plăcere pentru fiecare,

bucurie, liniște și pace,

plăcere burcurie liniște pace fiecare

e aici și acum într-o manieră fundamentală știi

Revoluția Revoluția Revoluția

AM!N

Înalț cu speranța că nu ați trăit, că nu ați suferit, că nu ați murit, că nu trăiți, că nu suferiți în

zadar

pentru voi, miliarde de oameni

nedreptățiți, înfometați, îmbolnăviți, discriminați, încarcerați, terorizați, torturați, îndoctrinați,

extorcați, cobaizați, bătuți, violați, omorâți, profanați

acest monument de cuvinte în cinstea și întru virtutea voastră fiindcă sunteți eroi, fiindcă orice

victimă este un erou,

această mărturie că umanitatea nu și-a pierdut complet umanitatea, că mai cunoaște

compasiunea, că are puterea să-și recunoască greșelile, crimele și imensa prostie,

acest poem care confirmă că cel puțin pentru mine viețile și morțile voastre înseamnă ceva.

Acest poem confirmă că cel puțin eu știu că nici dacă erați sau sunteți vinovați de ceva nu vă

meritați soarta, și-n numele celor responsabili rog iertare.

Cei care sunt responsabili pentru suferințele voastre sunt semenii mei care nu-mi seamănă,

sunt semenii mei primitivi care din cauza prostiei sunt animale, indiferent dacă ei se numesc

regi, papi, președinți, țari, cezari, împărați, generali, soldați, comuniști, capitaliști, naziști,

socialiști, fasciști, anarhiști, liberali, sataniști, gardieni, militari, procurori, judecători, miniștri,

polițiști și-așa mai departe,

acești inumani sunt animale pentru că nu știu mai mult, sunt proști.

Omul prost este un animal. Cu cât omul este mai animal, cu-atât își dorește mai mult să-i

supună, să-i submineze, să-i discrimineze, să-i terorizeze, să-i omoare pe alții. El gândește că

după el poate să vină potopul.

Din maximă nefericire aproape întreaga umanitate e formată din oameni proști. Ispitiți în mod

eficient sunt capabili de cele mai diabolice orori. Inconștiența lor e terifiantă, ideile care le

străbat capetele sunt proaste, bolnave sau criminale, coloanele lor vertebrale sunt strâmbe și

inflexibile, discernământul lor e precar, spiritele lor sunt turtite, umanismul lor e praf.

Conștient sau nu sunt proprii lor dușmani, sunt dușmanii întregii umanități. Omul prost nu

simte nici compasiune, nici iubire.

În numele vostru, în numele suferințelor voastre, în numele morților voastre, eroi ai umanității,

voi oameni discriminați, oprimați, distruși sistematic și deliberat, înalț acest monument prin

care vă cer iertare în numele întregii umanități,

promițându-vă totodată că voi face ca viețile, suferințele și morțile voastre să nu fie în zadar

și că într-o bună zi, întreaga umanitate va fi complet iluminată, oamenii se vor iubi

necondiționat și vor fi conștienți că fiecare om este sacru, inviolabil, suveran.

AM!N

Un politician este un artist

Capodopera lui este o lume perfectă

Mă uit la lume și-mi vine să plâng, pentru că o simt ca pe o bubă infectă

Cei care se numesc politicieni sunt c-o infimă excepție bolnavi

Spiritele lor sunt turtite, dar ei nu știu asta, de aia se țin bravi

Anemici spiritual

Nu se gândesc să creeze o lume perfectă

Incapabili să-și imagineze o lume perfectă

Incapabili să se imagineze trăind într-o lume perfectă

Sunt animale care vorbesc animal

Animale care vorbesc din gât pentru că au inimile moarte

Animale cu gânduri stângi pentru că au drepțile paralizate

Nu creează pentru că vor să conducă să stăpânească guvernate de complexe de inferioritate de

superioritate de instincte barbare

Nu creează pentru că nu pot să se stăpânească, pentru că au mințile murdare

Nu creează pentru că nu vor să ofere pentru că nu știu să ofere pentru că nu se gândesc să ofere

pentru că au gândurile ghiare

Pentru că se gândesc numai să ia sperând egoiste că-și înfundă găunoșenia așa

Nu creează pentru că nu iubesc

Pentru că au inimile putrede

Pentru că nu sunt artiști

Sunt saltimbanci psihopați monștri cu mutre de

Oameni, focare de infecție, naziști

Lumea e un horror în care joacă toată lumea vrând nevrând

Zeci de milioane de oameni mor de foame în fiecare an pe pământ

În fiecare clipă mor de foame oameni pe pământ

Cât ai auzit asta au murit de foame oameni pe Pământ

Și poate, întocmai celor cu inima moartă, n-ai simțit nimic când te-a pătruns acest gând

Suntem complici la distrugerea semenilor noștri în egoismul nostru bolnav căruia ne dedăm

Trăim de mii de ani sub aceeași morbiditate cu inimile moarte putrezind stagnăm

Și nu ne vine să credem că suntem bolnavi și asta ne îmbolnăvește mai rău și mai rău și mai rău

și mai rău

Ne e frică unii de alții pentru că simțim de ce suntem în stare de tot ce-i mai animal mai bolnav

și mai rău

Ne e frică pentru că avem spiritele turtite

Ne e frică pentru că suntem nefrați vite

Ne e frică pentru că suntem handicapați

Funcționăm la cea mai scăzută capacitate retardați

Cei mai geniali dintre noi ne folosim 10% din creier pentru că preferăm să păstrăm restul

atrofiat

Suntem controlați de pasiunile de emoțiile noastre de pe căcat

Mâncăm hoituri ca să ajungem la rândul nostru hoituri vii

Hoituri care vorbesc pentru că nu pot să latre. Zombi

Suntem, flori ce se ofilesc și nu pot să rodească

Un politician este un artist

Capodopera lui este o lume perfectă cu oameni desăvârșiți care nu pot să nu se iubească

Un politician este un artist

Capodopera lui este o lume perfectă cu oameni ce rodesc ca să nu se mai ofilească

Un politician este un artist

Facă-se voia lui capodopera lui măiastră din voia noastră

Supraalb

Îmi datorez existența tuturor celor care au existat și există

la fel cum toți cei care au existat și există îmi datorează existența

așa că nimeni nu-i dator nimănui cu nimic

dar eu sunt recunoscător și-n semn de luminată mulțumire

voi materializa o viziune pe care-ntelepciunea mi-a inspirat-o

voi eleva umanitatea într-un plan superior

făcând-o conștientă că fiecare ființă umană este sacră inviolabilă suverană

cu alte cuvinte vă spun vouă că toți suntem zei

doar că puțini dintre noi conștientizează asta cred asta și trăiesc în această lumina

ptk trebuie multe gânduri că să ajungi la astfel de gânduri

și omul nu prea e învățat să gândească ci ce să gândească să creadă orbește îndoctrinat

omul nu e învățat să se îndoiască e învățat să se plafoneze

să-și focalizeze energia spre supraviețuire nu spre un trai excelent în pace

deși realitatea arată că există resursele și tehnologia necesare

ca fiecare ființă umană să aibă fără să depună niciun efort, gratuit

minimum locuință decentă racordată la utilități

hrană sănătoasă

sănătate

învățământ

dreptate

libertate

hai să punem minte de la minte să facem hiperminte și eden pe pământ cu ea

din vremuri imemoriale omul a fost folosit ca unealtă a interesului unui grup mic de oameni

care dețin controlul prin intermediul manipulării atât asupra majorității cât și asupra tuturor

resurselor materiale sau imateriale

acești oameni probabil că știu cum să fie nemuritori

ignoranța e o boală psihică

cu lumina va spun vouă că sacru înseamnă demn de venerație, adorabil

inviolabil înseamnă la adăpost de orice urmărire de orice atingere de orice încălcare de orice

pedepsire

suveran e cel care are autoritatea supremă numai asupra ființei sale și asupra mediului

înconjurător

cu adevăr vă spun vouă că toți suntem capabili să fim genii dacă învățam să ne dorim să fim

genii

prin folosirea capacității de învățare

prin învățarea tuturor sensurilor cuvintelor simbolurilor și

prin utilizarea imaginației

imaginează-ți o lume de genii

ce-ar fi dacă la anu pe vremea asta ști toate cuvintele limbii române

ce-ar fi dacă peste doi ani vei putea să-ți imaginezi și să materializezi ceea ce acum nu poți să-ți

imaginezi și să materializezi pentru că nu ai instrumentele pe care le vei avea atunci

cineva te-a numit cum te-a numit dar tu te poți numi cum vrei așa că fii cine vrei să te numești

de-aici putem începe acum o nouă mentalitate

Nu există nimic mai hidos

decât un sclav care nu face nimic să-și depășească condiția, ba din contră!

Omul căruia i se impune să dea, să facă, să nu facă sau toate la un loc este un sclav!

E 23/02/2013 și toată umanitatea e un sclav de milenii!

E 23/02/2013 și îngerul meu îmi spune că cei aproape 7.000.000.000 de sclavi existenți fac de

rușine specia umană, cutremură cu inconștiența lor galaxiile!

E 23/02/2013 și toate entitățile inferioare își râd de umanitate cum ar râde viermii, râmele,

gândacii și ploșnițele văzând vulturi care se târăsc. 7.000.000.000 de sclavi cred că hohotele lor

sunt muzică și se chinuie să danseze.

Merg drept prin umanitatea târândă și cânt, dar muzica mea pare un bâzâit de gândac necrofor

printre hohote.

Sclavi imperiali! Vulturi care nu cred că sunt făcuți ca să zboare! Merg atent să nu-i calc pe aripi

și cânt.

Nu există nimic mai hidos decât un sclav care nu face nimic să-și depășească condiția, ba din

contră!

Eu nu sânt un poet român

Deși dau aripi când vorbesc limbii române,

Deși am spus și scris și spun și scriu cele mai importante vorbe-n limba asta,

Deși sânt din țărâna României plămădit -

Eu nu sânt un poet român!

Căci țara mea nu dă doi bani pe mine!

De-aceea cred că e total nepotrivit, să-mi spun poet român,

Căci nu am mediocritatea preferată de-autoritățile din țara mea-n poeți,

Nici spiritul turtit, coloana flască, limba târfă!

Căci eu nu închid ochii, nu tac și nu-nșir cuvinte goale

Când țara și românii-s sărăciți și îndobitociți și umiliți și zeflemiți și-ndatorați și-mbolnăviți și

înrobiți

De cei pe care-i împuternicim să ne înalțe traiul!

Căci eu nu-mi îngrop capul în pământ precum poeții struț

Și nu-mi ridic posterioru-n sus pentru faimă și glorie!

Căci conștiința mea nu doarme și sânt drept!

Poeți-adevărați sânt condamnați în țara mea!

Pe Eminescu nu l-au scos nebun, și schingiuit cu anii, și-otrăvit?

Ca la sfârșit să-i crape capul și creierul să i-l arunce în gunoi?

N-au omorât-o și pe-ndoliata Veronica Micle în același an?

Nu și pe-al său mare prieten Ion Creangă tot atunci? Și-au așternut tăcerea -

Ce tăcere neagră!

Dar, vai, câte valori au lăsat ei drept pradă sărăciei, bolilor și-uitării?

Câți au terorizat, bătut, încarcerat, torturat și-omorât?

Câți au discriminat? Dar câți discriminează când încoronează

Prostia, mârlănia, mediocritatea și sfârșeala?

Noi, ăștia, marginalizați și oropsiți,

Noi, ăștia, care spunem verde-n față plin de coaie,

Noi, ăștia, care-mbogățim poporul cu-adevăr și-i dăm putere,

Noi, ăștia, care îl trezim și înălțăm și-i strângem pumnii,

Noi, ăștia, care radiem virtuți când ridicăm cuvântul,

Noi, ăștia, nu suntem poeți!

Căci ce e un poet acum în țara mea? E unul care dă la pizdă sare!

E unul care dă din gur-a prost!

E unul care aberează când poporul arde!

E unul fără vlagă care-i susținut de cei ce vor să credem că-i o logoree nulă poezia!

Că-i lacrima nebunilor și-a proștilor!

Eu nu sânt un poet român!

Departe stă de mine moleșeala, și indolența și prostia și slugărnicia!

Departe stă de mine viciul!

Departe întunericul care cuprinde mintea!

Departe dușmănia, scârnăvia, nedreptatea!

Căci eu sunt demn!

Eu nu sânt un poet român -

Eu sânt un OM

!

Eu

Mă opun alienării politice a individului, a națiunilor și/sau a întregii umanități.

Mă opun elitismului politic, oricaror forme de manifestare totalitaristă, exclusivistă, de

discriminare etnică, politică, socială, culturală, juridică sau de orice altă natură.

Mă opun sclaviei, iar prin sclavie înțeleg:

a) obligația să dea, să facă, să nu facă sau toate la un loc impusă unui om sub diferite pretexte;

b) o activitate efectuată de om în folosul altuia pentru care este remunerat cu un produs mai

puțin valoros decât produsul muncii prestate sau cu recunoașterea unor drepturi, mijloace de

existență, neagresiune.

Mă opun oricărei forme de violență, îngrădire, manipulare, îndobitocire, săracire, exploatare a

omului de către om sau de către orice altă entitate fizică, juridică sau alt fel.

Mă opun oricărei forme de pedeapsă aplicată omului, pentru că nimeni nu are nici dreptul, nici

înțelepciunea și nici virtutea să pedepsească un om. Știu că faptele care sânt considerate

infracțiuni sânt comise de oameni care or sunt ignoranți, or urmăresc să ducă o exisistență

decentă după standardele lor, și consider Statul care incriminează faptele considerate infracțiuni

responsabilul real atât pentru ignoranța cât și pentru existența indecentă a omului pe care îl

incriminează.

Militez pentru desființarea tuturor penitenciarelor și înlocuirea lor cu sisteme de civilizare.

Militez pentru edificarea unui Stat-instrument la îndemâna omului și nu pentru un om-

instrument la îndemâna Statului, a conducătorilor statului.

Mă opun utilizării armelor meteorologice, chimice, psihice, nucleare și de oricare alt fel,

considerând posesorii de arme ca având intenții criminale, ignoranți.

Mă opun spionajului și tuturor formelor de încălcare a intimității omului.

Consider că conflictele apar din cauza ignoranței și că ele se rezolvă în mod înțelept, uman și

fără violență, prin dialog, umanism, înțelepciune și bunătate.

Mă opun oricărei forme de sărăcie a omului, în special ignoranței, pe care o consider principala

boală a umanității.

Mă opun obedienței, servilismului, utilizării fricii, terorii și tuturor manifestărilor degradante

ale omului.

Promovez antropocrația.

Promovez accesul neîngrădit al fiecărei ființe umane la întreaga cunoaștere și putere.

Consider că toate cunoștințele umanității sunt de interes general și trebuie puse la dispoziția

tuturor oamenilor gratuit pentru a se asigura evoluția spirituală și socială a fiecărui individ în

parte.

Militez pentru edificarea unui Stat care va susține în mod concret și substanțial sportul,

disciplinele spirituale, învățământul de cea mai înaltă calitate, filosofia, artele, știința și orice

manifestare culturală pozitivă a omului.

Militez pentru edificarea un sistem de învățământ care va produce îmbogățirea fizică, mentală și

spirituală a omului, prin învățarea omului să aspire la (auto)cunoaștere și la o putere mai mare,

autocontrolul, caritatea, compasiunea, curajul, loialitatea, încrederea în sine, iertarea,

generozitatea, grația, onestitatea, speranța, bucuria, bunătatea, neinterferența în treburile altuia,

răbdarea, gloria, responsabilitatea, iubirea de sine, gratitudinea, iubirea necondiționată pentru

aproape și respectul manifestat pentru mediul înconjurător.

Militez pentru edificarea unei lumi în care fiecare ființă umană este conștientă de sacralitatea,

inviolabilitatea și suveranitatea fiecărei ființe umane, și le respectă.

Mă opun poluării, dezintegrării și dezechilibrării ecosistemului planetar.

Mă opun consumului de combustibili fosili.

Militez pentru utilizarea imediată a dispozitivelor care folosesc energia liberă, infinită și gratuită

din univers.

Consider că fiecare om are dreptul să beneficieze gratuit de resursele necesare unui trai decent:

hrană, locuință, îmbrăcăminte, cultură, spiritualitate, sănătate, libertate, tehnologie – cunoscând

adevărul că toate resursele planetei aparțin tuturor oamenilor în egală măsură și că, deci, nimeni

nu este dator să plătească pentru ele.

Consider că fiecare om are dreptul să călătorească și să fie oricând, oriunde, oricât, atât timp cât

nu invadează spațiul intim și personal, intimitatea și spațiul locativ al altui om, în lumina

faptului că planeta nu aparține niciunui om mai mult decât altui om, că granițele sunt o iluzie

care încalcă libertatea omului, că niciun om și niciun grup de oameni nu are dreptul să-i impună

unui om sau unui grup de oameni nicio lege nedreaptă, incorectă, inechitabilă, sub niciun

pretext.

Mă opun exploatării, uciderii și consumului animalelor. Consider că și animalele, având

conștiință, au dreptul la viață, integritate corporală, libertate.

Știu că pe termen lung consumul de cadavre este nociv și împiedică elevarea spirituală, și îl evit.

Mă opun producerii, comercializării și consumului de hrană nenaturală, artificială, nebiologică,

modificată genetic, nocivă, cunoscând că planeta are toate resursele naturale pentru a le asigura

tuturor oamenilor o nutriție naturală, sănătoasă, proaspătă și echilibrată.

Mă opun fluorizării apei, cosmeticelor și a tuturor substanțelor pe care omul le consumă,

cunoscând faptul că fluorul este nociv.

Mă opun creerii și consumului de hrană conform standardelor impuse de Codex Alimentarius.

Militez pentru dezincriminarea cultivării, traficării și consumului de cannabis sau derivate din

cannabis, cunoscând că această plantă are o serie de proprietăți benefice asupra organismului

uman, inclusiv pe cea de vindecare a peste 150 de boli, chiar și a unor forme de cancer.

Nicio ființă umană, juridică sau de orice alt fel nu are drept asupra mea decât cu acordul meu

nesilit, conștient și scris, pentru că este drept ca nicio ființă umană să aibă drept asupra altei

ființe umane decât cu acordul ei nesilit, conștient și scris.

Îmi arog dreptul să fac excepție, dacă consider de cuviință, de la respectarea legilor și

organismelor de punere în aplicare a legilor oricărui Stat care contravin principiilor mele,

înțelegând că orice ființă umană, juridică sau de orice alt fel îmi recunoaște și respectă acest

drept sacru pe care fiecare ființă umană, în deplinătatea facultăților mintale și-l poate aroga sieși

întru libertate în modul cel mai elegant și înțelept cu putință.

Militez pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie şi colaborare între toate țările lumii și pentru o

umanitate fraternă.

Militez pentru punerea la dispoziția tuturor națiunilor a tuturor resurselor tehnologice

existente, astfel încât egalitatea tuturor oamenilor să fie realizată prin egalitatea resurselor

tehnologice ale tuturor națiunilor și astfel prin egalitatea tuturor națiunilor.

Voi fi oricând un maestru al bunelor maniere al eleganței și al rafinamentului, printr-un

autocontrol desăvârșit.

Sânt lumina lumii - spune-mi simplu: Strălucitorul ,-)

Sânt conștient

Mă îndoiesc. Știu că ceea ce e numit Realitate nu poate fi cuprins în cuvinte sau concepte.

Nu sânt nici emoțiile, nici senzațiile, nici gândurile, nici corpul meu.

Sânt conștient de starea de spirit a mea și a interlocutorului meu, fiind conștient de întreg

spectrul emoțiilor, sentimentelor, senzațiilor umane.

Îmi controlez emoțiile, sentimentele, starea de spirit, comportamentul.

Iubesc și conserv viața. Sânt altruist. Sânt tolerant. Sânt compasiv.

Evit să jignesc. Evit să calomniez. Evit să dezinformez.

Evit să fiu avar. Lăcomia este cea mai orbitoare fațadă a ignoranței. Dăruiesc.

Evit să fiu gelos, la baza geloziei stă ignoranța.

Evit să mă oftic. Evit să invidiez, la baza invidiei stă ignoranța.

Evit să mă supăr pe ființe. Evit să mă supăr pe mine. Evit să iau lucurile personal.

Mă pun în locul celuilalt și privesc.

Evit să cert și să mă cert, gândesc numai pozitiv.

Îi repect opiniile interlocutorului, îl las să vorbească nestingherit.

Manifest înțelegere față de ideile și dorințele celeilalte persoane.

Evit să urăsc, la baza urii stă ignoranța.

Evit să am iluzia că oamenii îmi aparțin.

Evit pretenția ca alții să-şi trăiască viață în aşa fel încât să se potrivească cu gusturile mele sau cu

mândria mea sau cu profitul meu sau cu plăcerile mele.

Evit să râd de oameni.

Evit teama de ce ar putea gândi semenii mei despre conduita mea și mă manifest mereu pozitiv.

Știu că o comunitate este formata din oameni liberi, nu din sclavi, indiferent dacă sînt sclavi în

numele interesului general, al utilității publice sau al ambelor.

Știu că omul este o ființă predestinată să fie liberă și independentă pentru că omul este o ființă

sacră, inviolabilă, suverană, mai presus de orice politică.

Știu că fiecare ființă umană este o întrupare în care se manifestă universul holografic care a

devenit conștient de sine însuși.

Corpul meu este un vehicul al conștiinței.

Mă feresc de chinurile trupului, de neștiință, mâhnire, lipsă de măsură, desfrânare, nedreptate,

lăcomie, greșeală, invidie, înșelătorie, pripeală, răutate – ele silesc omul dinlăuntru să sufere în

simțurile sale.

Știu că animalele sunt frații cei mai tineri ai oamenilor și că spiritul lor în veacurile viitoare va

anima corpuri de oameni, la fel ca și mine, de-aceea se cade, deci, să nu-i chinuiesc, ucid și

mănânc pe frații mei mai mici, ci, dimpotrivă, să-i ajut în existența lor terestră, după cum și eu

sânt ajutat de alte ființe, superioare mie, să-mi urmez mai ușor evoluția pe Pământ.

Cunosc dreptul și sânt drept.

Nimeni nu are dreptul să-i fie nimănui sclav. Libertatea este liberă de orice preț.

Nimeni nu are drepul să fie sărac – Abundența este într-adevăr dreptul natural al fiecărui om.

Înțeleg. Evit să judec, să evit să condamn.

Înainte să critic, laud, dar atrag atenția oamenilor în mod indirect asupra greșelilor lor.

Recunosc rapid și cu tărie când mă înșel.

Evit frica, o controlez, nu acționez condiționat de ea pentru că frica este o falsă dovadă care pare

adevărată, o rază orbitoare a ignoranței.

Știu că toți oamenii au temerile lor, însă cei curajoși renunță la îngrijorări și merg mai departe,

uneori către moarte, însă mereu către victorie.

Știu că omul ignorant este animal.

Știu că nu există conflicte, există doar oameni inconștienți.

Mă bucur de prezent trăind clipa prezentă acum.

Iubesc oamenii prin conduită iubitoare.

Știu că orice om se naște pentru a experimenta o viață lungă și sănătoasă pe această planetă.

Știu că nu există nimeni ca mine.

Știu că nu sânt un fragment fără sens dintr-un univers străin, suspendat pentru o clipă între

naștere și moarte, căruia îi sunt permise numai câteva plăceri de scurtă durată, urmate de durere

și anihilarea finală.

Cel care este diferit de mine, departe de a mă leza mă îmbogățește.

Știu că a păcătui înseamnă a nu învăța din greșeli.

Sânt iubit.

Sânt sănătos.

Sânt detașat.

Nu sânt un om obișnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar.

Viața e momentul când unele larve se transformă în fluturi.

Nu cred tot ce cred.

Nu există nicio autoritate în exteriorul meu.

Fructific șansa de a-mi demonstra valoarea personală, de a excela, de a depăși limitele.

Știu că sânt o ființă spirituală care are o experiență umană, nu invers.

Am renunțat la ideea de-a deveni cineva, fiindcă eu sânt deja o desăvârșire. Eu nu pot fi

îmbunătățit. M-am trezit și-am văzut, am realizat asta.

Mă așez în fiecare zi într-o postură stabilă, în genunchi sau în floare de lotus, închid ochii,-i

încrucișez în mijlocul frunții, respir, alung toate gândurile, mă relaxez, focalizez atenția în

centrul frunții, meditez, mă cunosc pe mine însumi ca să cunosc toate secretele universului. Am

datoria să mă cunosc pe mine însumi ca să mă pot desăvârși.

Știu că niciun efort îndreptat spre cunoaștere nu este prea mare, iar eforturile, într-o zi, vor fi

răsplătite.

Știu că viața are ca obiectiv depășirea confuziei printr-o perfecționare interioară pentru crearea

virtuților și corectarea defectelor.

Știu că concepția comandă percepția.

Știu că totul este posibil pentru ca nimic nu este imposibil.

Curg în armonie cu totul

Mantră

conștientizez că fac parte din totul

în fiecare clipă fac totul

exist eu sunt totul

ce fac eu schimb totul

și totul ce nu e sub pielea mea e un organ suprem

e organul suprem care mă face sănătos

sunt sănătos. tânăr

sunt tânăr. atrăgător

sunt atrăgător. inteligent

sunt inteligent. bogat

sunt bogat. inspirat

sunt inspirat. ființa-mi totul mă inspiră în detalii și în esență

vreau ca ce vreau să se întâmple

& voința mea manifestată prin cuvânt e

puterea care face să se întâmple

totul mă inspiră în detalii și în esența când expir

totul se întâmplă când inspir

totul sânt deci voința mea face totul să fiu excelent

mereu excelent sânt

excelent mereu sânt

mareu excelent sânt

Statul sunt EU

Stoian George-Bogdan este stat suveran și independent, unitar și indivizibil

Statul Stoian George-Bogdan este ființă umană sacră, inviolabilă, suverană

Statul Stoian George-Bogdan se întinde cât se întinde spațiul intim și personal al oricărui om

Statul Stoian George-Bogdan are teritoriu inviolabil și inalienabil orice loc unde se află corpul

lui Stoian George-Bogdan

Statul Stoian George-Bogdan este guvernat de Stoian George-Bogdan care este inamovibil

Statul sunt eu.

Halasana

Mă așez pe spate în poziția drepți

Țin ceafa lipită de pământ și ridic picioarele

Îmi privesc pantalonii scurți violet și îmi sprijin cu mâinile coloana

Îmi așez picioarele deasupra creștetului pe vârfuri, le țin întinse, drepte

Am bărbia lipită de piept apăsată și mă sprijin pe ceafă

Așez mâinile pe pământ cu palmele-n sus, încep să simt energia ca pe un curent fin

Spațiile intervertebrale se dilată și mă simt ca și când mi s-ar smulge din carne

Energia cosmică urcă din palme prin mâini prin coloană până în ajna

Energia telurică urcă prin vârfurile degetelor prin picioare prin coloană până în ajna

Țin ochii închiși într-un ușor strabism convergent în mijlocul frunții și respir

Energia e mai dulce ca mierea

Văd lumina albă, simt cum se activează ajna, cum mi se dinamizează potențialul mental latent,

inteligența, capacitățile telepatice, memoria

Aud sunetul vertebrelor care se dilată

Încet încet mă relaxez, depășesc durerea și-mi alung toate gândurile

Dacă stau așa 3 ore 48 și mă iluminez

Sunt autori și autori de literatură

unii caută să te distreze,

alții să te încarce cu vibrațiile lor negative plângându-se și elicitându-ți mila,

unii caută să te seducă și să obțină diverse de pe urma ta,

alții caută să te manipuleze să dai, să faci, să nu faci sau toate la un loc..

și mai sunt ăia importanți

care te deșteaptă.

;-)

Nu există sentiment mai înălțător decât atunci

când dezinteresat oferi ajutorul tău

unui duh, om, animal sau plantă,

e la fel de înălțător ca sentimentul pe care-l trăiești când reușești

să te ajunți pe tine însuți să te transformi

din larvă-n fulture și să zbori. Cum concepția

comandă percepția

și cum concepția multora despre om, lume

viață, bine, divin, univers, ce e posibil etc.

e fabricată fără ca să aibă vreun habar

când trec pe lângă ei levitând în padmasana

nu mă văd.

Zice îngerul:

Fericiți cei ce cunosc înțelesul acestor cuvinte căci ei au acum o sămânță de adevăr înăuntru.

Soarele e sferic, luna e sferică, pământul e sferic, capul tău e sferic – de ce te comporți ca și când

l-ai avea pătrat?

Nu ști că te naști liber și că ești predestinat să fi liber, independent și să te desăvârșești?

Nu ști că ești egalul tuturor oamenilor și că fiind egali, voi oamenii, comportându-vă ca și când

ați avea capetele pătrate din lăcomie vă discriminați?

Planeta, resursele ei și resursele întregii umanități vă aparțin tuturor în devălmășie, deci cel

sărac trebuie să aibă cât are și cel bogat în exterior, pentru ca niciunul să nu se simtă

discriminat, pentru că planeta, resursele ei și resursele întregii umanități, tehnologia, pământul,

hrana, apa, cunoașterea, vă aparțin tuturor în aceeași măsură, deci ce i se cuvine unuia i se

cuvine și celuilalt, fără nicio discriminare, căci toți sunteți o familie.

Numai prostia vă face să vă doriți mai mult decât fratele sau sora voastră în exterior, numai

prostia vă face să vă doriți să supuneți, să vi se supună, să fiți supuși sau toate la un loc.

Drept este ca fiecare să aibă cât are fiecare dacă asta e nevoia sa.

Oare ați uitat că nu sunteți ca animalele ci ca Dumnezeu?

Și-atunci de ce vă comportați ca animalele și nu ca Dumnezeu?

Oare căutați să-l supărați pe Dumnezeu comportându-vă ca dobitoacele?

Luați aminte și spuneți oricui căci ce vă spun să spuneți acum e cu o limbă de moarte!

Toți oamenii sunt egali!

Toți oamenii sunt predestinați să fie liberi, independenți și să atingă desăvârșirea!

Toată planeta, resursele ei și resursele umanității aparțin tuturor oamenilor în aceeași măsură

fără nicio discriminare, așa este drept să fie!

Cel sărac să aibă la fel ca și cel bogat dacă asta-și dorește, căci bogăția este apropierea de

Dumnezeu și sărăcia îndepărtarea de Dumnezeu este!

De-aceea toți fiți aproape de Dumnezeu ca să nu fiți săraci și nedesăvârșiți!

Cel ce nu are este nedreptățit căci toate resursele aparțin tuturor oamenilor în aceeași măsură!

Vai de voi cei care aveți pe spinarea celor ce n-au, căci sufletele voastre în câini vor fi aruncate,

ca-n patru labe să lătrați și să schelălăiți fără mâini după moarte, căci nu sunteți demni nici să

purtați mâini nici să gândiți, iar în viață niciodată nu veți cunoaște fericirea!

Vai de voi cei care credeți că vi se cuvine mai mult decât altora din resursele tuturor, căci voi

câini vagabonzi veți fi!

Vai de voi cei ce țineți cunoașterea departe de cei mulți, căci pe cât de luminați sunteți acum,

pe-atât de zdrențăroși veți fi după moarte!

Tot ce trăiește e în Dumnezeu și cine nu trăiește întru Dumnezeu se nimicnicește!

Deci întru Dumnezeu să fiți căci numai întru Dumnezeu veți atinge desăvârșirea!