şw

[r-'f Y<,V.

V • ' rt^-î

I r< ,

***. M v K>*\ ••

; ; * - "i :t

->: ' !. • " -n. i

wi

vVK:r tr fa ̂ /

'U •:?

TĂQXRA 3

*v- SSjj "'t" ' ' • ••':(•&

"*ţ£. «£r\

am

If A M E R I C A " R O U M A N I A N D A I L Y -

THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI­CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.

C«1 mai răapîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada. APARE IN FI&CARE ZI AFARA DE DUMINECA.

PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO, INC.

O F F I C E : 6709-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.

TELEPHONE: CUY. LORAIN 420-B. # • -• • ——— • - ' MU'». - .''.Hirriiiii.il I :ii>rhl̂ iiwriM.iii,]i)iii<lii'»lii« / jWITOR MANAGER: C. R. PASCU

EDITOR: JULIUS E. V. 10AN0VICI. BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR. . , - t

Mărunţişuri. O telegramă din 'Budapesta ca­

re ne-a sosit azi noapte pe un fir special zice că pe Manjţra l-a a-pucat bîţiielile cari l-au ţinut o noapte întreagă cîml a «etit te-egrama că Romînii din America

au rupt cu mitropolia lui fi ^iu spre ziua l-a lovit dnmlaua. . ;

S U B S C R I P T I O N ED STATES AND CANADA .

VELAND AND EUROPA

P E R A N U M :

\d at Cleveland, Ohio, Post Office

as second class mail matte*

. > • < *v.,. <. $4.00 $5.00

Si se faci ruptura pe deplin, daci suntem

Romîni cu toţii. Actul măreţ şi strălucit caro se va săvirsi Sîmbăta viitoare ido 5p. m. cîiul preoţii si reprezentanţii parocliiilor Romîno

><loxo.v— întreaga Roihînime Ortodoxă (gr. or.) — de pe a-«' plaiuri vor şi va depuue .juramîntul do supunere către Mit-

iaKoniîna din Bucureşti, Romînia, im înseamnă numai ru-i «'.i Romînilor Americani de Mitropolia diîi Sibiiu, pîngărită

de Mandra, ci ruperea Romînilor de sub ju^ul nemilos şi barbar «>• stăpîjiirii ungureşti, al stapînirii care a căutat prin toate mij­loacele, ca după ce ne-a răpit toate bunurile pâmînteşti să lie ră­pească şi pe cele sufleteşti: — Credinţa şi Limba.

O manifestaţiune mai frumoasă şi mai înălţătoare ca aceas­tă pînă acum n'a făcut neamul romînesc de pe aceste plaiuri.

La această manifestaţie trebue să ne asociem cu toţii. Cine im poate cu trupul, cine nu poate lua parte în persoană, acela eu gîndul, cu cugetul, cu sufletul, cu întreaga lui simţire, se fie acolo unde sunt fraţii Ini, mii au putinţa şi fericirea să se ma­nifesteze. , în toate cercurile romîneşti în seara acelei zile să se con­voace o adunare în care să se manifesteze dragostea, simpatia, toată buna voinţa şi toată însufleţirea pentru actul măreţ CM re

<5Ă-ttăvîrşeşte.-"-' ^ —r--> -v-Romînii, fraţii noştri ̂ de-acasă" n'au încă putinţa se fac?

••'aceasta, faptă mii roaţă — ar faee-o sărmanii cu toată inima. Romînii „de-acasă" gem sub cea mai asupritoare stăpînire — regimul militar şw al teroarei, care caută că acum, acum cînd

iplasul Romînului nu poate pătrunde peste Oarpaţi şi în lumea ci-.vilizată, liberală şi democratică, să săvîrşească opera pusa la ţoa1e de mai multe veacuri: Distrugerea Neamului Romînesc. • (Yîmpeio de suspinuri pe cari le ia vîntul pe aripile lui şi ni le

•«duce aici, cu toate că an perdut multe note plîngătoare din ele, sunt jalnice şi îngrozitoare. Ne piere neamul. Ni se despopuleaz; Ardealul. în locul Romînilor, de al căror soartă nu se ştie; cari dispar peste noapte ca roua 111 faptul dimineţei; apar figure sinistre, necunoscute în partea locului, ale căror limbă şi port 31U-1 cunosc munţii noştri, codrii noştri, apele şi văile noastre Rînd pe rînd pier Romînii, cari au inimă să spună că sunt Ro­mîni, ca porodiţele lui Arpad de pe pusta Segedinului şi al Deb­reţinului să le ia locul. — Romînul „de-acasă" nu poate protes ta împotriva acestor fărădelegi. Romînul de-acasă nu"poate ru­pe cu asupritorii si călăii neamului nostru. Noi am protestat, şi

* acum, Sîmbăta viitoare rupem cu ei de vecii vecilor. -- Să zicem „AMIN!"

Dar, Doamnei Neamul nostru „de-acasă44 si de aici, din păcate, datorită

"tot silniciei şi asuprirei oligarcliiei maghiare, pe tema religioas? este împărţit în două. Unii sunt ortodoxi şi alţii gr. catolici. Şi unii şi cei l'alţi buni Romîni cari sunt buni; ticăloşi cari sunt ticăloşi.... 8i Romînii gr. cat. de-acasă, au suferit şi sufer şi astăzi aceleaşi prigoniri,"aceleaşi asupriri ca şi Romînii orto­doxi. — Ce fac Romînii gr. catolici de pe aceste plaiuri?

Haideţi fraţilor să dăm inîna cu toţii! Haideţi să rupem ea toţii cu tot ce este ungur şi unguresc. *

Mitropolit din Blaj nu este pîngărită de un ticălos ca Man-gra, dar, e tot sub stăpînirc ungurească; credincioşii ei de-acasă suferă aceleaşi prigoniri, persecuţiuni şi pe capul lor tot eu aceiaşi sălbătăcie se revarsă urgia ungurească.

De pe cum Romînii ortodoxi vor rupe Sîmbăta viitoare cu asupritorii noştri de veacuri, tot aşa şi Romînii gr. cat. trebue să rupă cu ei. Altfel ar fi să dăm lumei de bănuit că nu suntem uniţi sufleteşte. Că nu suntem animaţi şi călăuziţi de acelaşi

' ideal mare şi sfînt: Desrobirea Neamului. Că nu suntem acelaşi 3»#$m, din aceiaşi tulpina. • ^ \

Să nu se zică că „nu se poate". v ^T * Totul se poate cînd omul are voinţă.'

Nu voiesc să arăt modalitatea. Eu, eu visătorul, aşi avea o ţi ; propunere care, Doamne! dacă s'ar primi, ar face o epocă în

< istoria noastră naţională, dar, n'o desvolt. JS prea îndrăzneaţă

fi Dfc-a minune, se vedem care va poiţa s&u p-opoiul acela care

va lipsi Sîmbăta viitoare de la depunerea jurămîntului şi sem­narea actului de alipire la Mi­tropolia din Rucuroşti. — Dacă v 'a lipăi unul a lui Aghiuţă se fie.

•

Divorţul ti# uft tratat de g>a-ce prin car? bărbatul să obligă se ^plătească cheltuielile războ­iului şi o indemnitate pe Vitţâ (Cleveland News). .

•Avizurile din prăvălii însoare se anunţă „Creditul Refuzat" fac pe mulţi cînd întră în prăvălie să. zică că au greşit adresa.

•

Cînd tui om vă «pune toate ne­cazurile lui îl aveţi în mină şi puteţi dispune do el după plac.

•

Inconştienţa femeii este una din calităţile ei cele mai încîn* tătoare. ;

avînd în sale nelpgH glio, iar în­voi ver, şi-a nul trecut al gii şi-a mftrtnrîl că ii iovanni şi-a sa şi, după aceea

După-ce procui^^^^^^Hnşat de mulţimea împ^^^^^^Vuşu-rătoare pentru f^^^^^Bnit o sentinţă uşoară ip^H^mnsft, a fost condamnata nvTai la 7 «ile închisoare.

*

"William

•"' CLEVELAND, OBlO, MARŢI, 5 MARTIE 1618. tssiismmbaaâmsaiamm&smaaeaesises

INFORMATIUNI Un căpitan arestat *— Căpita­

nul George T. Bailer dtiî corpul medical al armatei Canadiene, a fost arestat în 28 Februarie de autorităţile civile canadiene pen­tru că a făcut nişte declaraţiuni ofensăfoare cil privire la armata regală din Canada. Dînsul a de clarat că trupele canadiene cari erau la, front, au fost bete în ziua de Crăciun şi că, dacă ar fi ştiut asta. Germanii, ar fi putut pătrunde peste ţot locul. Crima făcută de dînsul să pedepseşte după legea canadiană cu o pe­deapsă de $5.000 şi un arest de 5 ani.

A căzut de pe im vag&n! William^Steven| a căzut în ^ua de 2y Februarie. în Fiiwllav^ OT de pe coperişul unui vagon al li-^ nici de streetcară interurbane. Dînsul să urcase acolo ea să văp-sească vagonul. -A suferit mai;

multe rane grele. *

Jertfe noi. — Cînd vor înceta oare minele de -a mai cere atîtea jertfe în vieţi omeneşti"? De da­ta acasta ni-să raportează un nou accident de mină în care, la San Antonio, Tex.# au fost ucise 9 persoane. «

* ' ~i Să seoaîă €& thnptufft. — Sfîss

Belle C. Hurford, oficiantă Ja judecătoria pentru copii din Cle­veland spunea că dînsa de aciin-colo are să se scoale mai de#tim-puriu cu o jumătate de oră în fie carp zi şi arc să meargă pînă la oficiu pe jos şi are să se reîn­toarcă tot pe jos. în felul «cesta, dînsa spunea că va cruţa 8 cenţi pe zi şi pe banii aceştia*1n fie care săptămînă îşi va cumpăra cite două mărci de cruţareVa răz­boiului, mai adaugănd cite Tin cent la una. Cuminte fată.

*

Scheidem&nn contra Kaiser-u-lui. — Deputatul socialist din Roichstag-ul german iară s'a nă­pustit, în una din şedinţele tre­cute ale Reichstag-ului, asupra Kaiser-ului. între altele a spus că Kaiser-ul alungă ori ce po­rumbi dq pace prin vorbirile sa­le. Spunea efi tonul spuselor lui Kaiser efcte neplăcut şi nepoliti­cos.

Ce biw «ă şi<« spun ai tnşifii şişit.'." . ^ ' .1

d l -r :t/„

şi poate ar fi primită cu răceală; poate că aşi fi socotit ca pro-fânator al „celor sfinte4' şi de aceia trec peste ea, cu toate că părintele V. Lucaciu într'o convorbire faţă de mai mtflte per­soane a spus că aşa c$va „S'^l

|; Pe mine nu mă interesej nrci naţională. Este vorba de Oj

tanee, care se facă un resm - nifestaţie trebue, trebue şi

Sus să avem inimile." yWA«. w Acum ori nici «dată w ele s'ar îndbina la Văsăiit I cînd este-lMi^p||̂ ^ »imţe la fel ^ '

' Lnaţi 'vEst© vorbi» && 9f1

•UTEA". lestia în partea'ei religioasă

[est a ţie naţională mare, spon-[treaga lume, şi această ma­

să se fae&d* toţiftamnii lai nuri iBtSta 4a

îittno^ oă Homînul,

Fără pline. — McComb, un o-răşel^din statul Ohio, în vecină­tate de Findlay, Ohio eu toate că are 1,200 locuitori suferă de lipsă de pîine. Singura 'brutărie din orăşel a fost silită să închidă cuptorul din cauza că nu putea căpăta făina hecesară pentru

producerea pîinei. Locuitorii sunt furnizaţi eu pîine din Pindlay şi tot aşa sunt şi cei din Jenera, O.

• Omor* 4£n gelosie. — John

Monn, de 40 ani, şi-a ipuşeat şi ucis. femeia în dimineaţa zilei 'de 2 Martie din cauza gel osiei. Dtt-pă aceea s'a sinucis pe «ine.

•

A primit ? afle arest pentru că şir* ucdfl «umanUil. — Jennie Ma­ntaua, de 22 «ţni, din

TJeis de e*plo»iune, Thomas, de 37 ani. din iSteuben-ville, Ohio şi Richard MeKever, de 30 ani, din Bergholz, Ohio lucrau în o mină de eărbnni dela Bergholz, Ohio, o dinamită care a explodat, înainte de vreme a u-cis pe Thomas şi a fî»nit greu pe MeKever. / 1

I - - * - ' » • • • - j y • — Şi-a terminat vorbirft». —

ly Sunday, renumitul predicator, şi-a terminat predicile lui de 8 săptămîni în Washington,''în sea­ra de 3 Martie. De aci va merge la Baltimore, iar în 10 Martie a. e. va pleca la Chicago. Duminecă noaptea, cele 15.000 persoane, eare-1 ascultau au salutat pe bina de pe care vorbea ipe ministrul şi doamna McAdoo, cari veniseră să asiste împrcţM eu ădmiralul Grayson.

»

Voiţi un teatru frumos? Teatrul „Coloniajl" din Cleve­land, Ohio este în stare «ă vă ofere în saptămîna viitoare ceva de tot frumos. Renumita trupă „San Carlo Grand Oipera Compa­ny", din Baltimore, Md. va juca la teatrul „Colonial" din oraş. Programul este ales ca pe sprin­ceană, din cele mai clasice, ope­re. Cei-ce au luat parte iarna tre­cută la jocul frumos al acestei trupe, credem, nu vor pregeta nici acuma, âă-şi reuiokscă ©u-noştinţele.

My Mty-Tva idgl La cu vin tul my country, „ţa­

ra mea" inima romînului pri­beag se înmoaie, se deschide, în-duioşază şi 6u gândul departe, depante înspre locuri iubite, în

alunei foLjjime, sau a unei jte'eflfe1 cîtîrT-^

di^>, SH-f aline dorul de ţară, de ••sat, de părinţi, de frate sau soră, nevastă sau copii; care să-1 cu­tremure. să-l înfioreze şi să-i um­fle sufletul şi inima de mîngăie-.re sufletească, de curagiu şi nă­dejde în viitor,' care să-i toarne în suflet putere şi curagiu cu ca­re înarmat pînă în dinţi, se poată munci liniştit, Se lupte şi se bi­ruie greutăţile vieţii lui de om pribeag şi apoi aşa, biruitor şi o-ţelit se reîntoarcă ân ţara sa, în satul său, la^uirinţi, frate, soră, nevastă «au c^ii, ii|^e apoi, ca înviat din nou, pătruns de fiorul dulcei revederi a 'locurilor iubite, a ţărei, satului, părinţilor, frate-liti, sorei, nevestei sau copii, eu în<loit curagiu şi putere de mun­că să se pună, pornească la mun­că şi luptă a "irui şi învinge şi acolo greutăţile cari l-au scos o-dată din ţară şi pe cari, dacă nu le va pune sti<b picioare cu pu­terea voinţei lui de fer, ipoatc să-1 gonească din ţara 'lfri, din nou — Romînu'l pribeag cu gîn-dul la ţaTft, învălnit şi legănat în căldura locurilor iubite şi ai lui dragi, aşa de dulce^şi domol, ca legănat de'tm vînt uşor, cu ini­ma piină de durere şi amar, tri­mite ţărei sale un cusvirot drept, tin salut iubit; un cîntec dulce, dulce tainic, eîntec jalnic dei „Fie pîinea cit de rea Tot mai 'bine 'n ţara meiţi — Şi măilaiul cît de rău^" -Tot mai "bine 'n satul meu..."

Dar apoi din ce în ee tot ttiai jalnic şi mai perdut, pSnă aproa­pe «tîns: ' „Ţara. mea, ţară frumoasă r , Cine-amar din tini mă scoasî, C 'am trăit şi rău şi ibinl

şi soarelui ^cînd se «propie pare că-i pare rău că tre-

Ră apună, ̂ eă tre<bue să se [>artă de'raiul de pe pămînt, nunţii Snalţi şi de codrii bă-

de brazi; de oamenii papi-î şi tp'lini de viaţă de prin sa­

tele îngropate în pomi.şi de câm­piile frumoase pline de pace şi J^rmee dulce ale ţărei Romîneşti.

C'înkl ceteşti această scriere, un­de Regina scrie despre mînă^ftiri şi călugării lor bătrâni, aşa fiţi cade de bine la inimă ca**şe~poţi fi călugăr şi tu; departe de lu­mea zgomotoasă de la sate şi mai cu seamă de la oraşe, se trăeşti lîn singurătate, în pace şi linişte şi de unde neconturbat de nimeni se ajuţi pe săraci şi sh trimiţiNja lume voiibă bună de ''pace, de iu­bire frăţească şi de iubirea dea-iproaipelui.

C^înd ceteşti unde «serie despre viaţa pribeagă , a ciobanilor ro­mîni, prectiîm şi despre cîinii şi oile lor, a*»a ţi-se pune un greu pe inimă de viaţa artificială de la oraş şi din tot suletul tău se poţi ai zbura în pribegia lor, a eiobaniilor, ca toilănit pe vre-un dîinb de iarbă verde, de fîn san flori... — oil]e să-ţi pască, vîn­tul să te bată şi fluerul să-ţi cîîn-te colea dulce: „Pe-un picior de

ORAŞUL CLEVELAND. BIROUI/DE IMteRARE AL ORAŞULUI

Bacă nu vorbeşti bine enjrtezeşte şi ai ceva năcazuri* M lipsă de informâţiuni şi «laturi despre court, intrare în lucru, accidenta industriale, ai cev^ năcas cu stăpînii casei, încetăţenire, şcolile de seara, agenţi, plată, ori cu alte năcazuri, mergi la: (1-34)

BIROUL DE IMIGRARE AL ORAŞULUI. şi ̂ tceia vor vorbi pentru tine. îţi vor ajuta. Er vorbesc toate limbile. Şi ei nu îţi cer nici o plată, (Adv.)

ţBRANZARIE ROMANEASCAf Fabricăm exclusiv brînieturi romîneşti de toate felu-

rile, prin mijlocele cele mai sistematice şi higienice. CAS- ? • CAVAL, URDA, BRîNZA DE BRAILA; BATUTA, etc. J ^ ^ Furnizăm cantităţi ori cît de mari. Trimitem în toate păr- ̂ T ţlle Statelor Unite cu preţuri moderate. Adresaţi-vă: ^ % Mountain Cheese Co., Lempster, N. H. 4» HOJ^HO»OHOî5KD«OHOHC«CWC»0*OHOîOK)KO»CMO^HOttOHOWO»OaOHOH

MUZICA DESTEAPTA-TE ROMANE f Compusă din 14 jiersoane cari cîntă cele mai frumoase §

-A

Dar aedm e vai de min#.

poutry'% #yşra mea'4 60-te titlul unei cărţi scrisă de mi­loasa noastră Regină Maria a Ro­mâniei şi în care, Doamne, ce de inimă, fnfctlHeţitor de ide^ce, du­ios ţi tainic «'ri« ea, frumoasa şi «buna îlogină Maria a Romînici de»pre ţara «a; d&pre (mănăstiri­le pacinice dfe prin văile şi pădurile ucmbri sel Bondkriî şi bărt>oşi şi şi o!

fnMnoa-ifţi din ele

ţiei^ani

ţigani dfllee,

•im

plai pe-o gură de raiuK — se mai priveşti la munţii albiţi de mioare şţi legănat de un dulce farmec de' raze de soare şi eer caild; scăldat în parfumiVl recovi-tor de iarbă verde şi flori, să fi om fericit, o clipa tnăcar şi âtp'oi măcar să mori, nu-ţi pare rău, că ştii că mori în ceasul fericirei, în ţara ta şi pe păim^ntul ipe care îl cunoşti, de care cu greu teîai despărţit, care mereu, mereu te chiarnă şi în taină îţi şopteşte că pe el să şi mori. . Tar cînd ceteşti unde Regina

scrie* despre Ţigani, despre naîtu-'ra, obiceiurile, portul... sărăci^ Şi toate ijii'zeriile lumei legate de ei ea seaiufl de oaie, te coprinde o puternică părere de rău, că kle ee eşti sărac, de ce nu ai avere, hani, prin urmare şi timp, ca «se poţi ajuta şi SCoat# din mizerie şi întuncrec 3a lumină şi viaţă umană; acel neam HÎe oameni des-preţuiţi, vagabonzi nenorociţi ce vecinie umblă din loc în l«oc-, îţi

-vine se dai totuvl ^e ai ţii să fi «tu ţigan, şi, ca cel întâlnit în o seairă de vară de Regina în pnaful dru­mului, cu vioara sub bărbie, fără atenţie pentru ori ce alta şi cîn-ta — se cânţi şi tu ; se cînţi şi tu ; se cânţi bolţii de sus, stelelor cari vin una cîte una, sîe eînţi firei ta­le care cere că se oî>nţi, se eînţi inimii tare, care însă <rm s'a tre­zit, se eiînţi siifleit«riui tău pe ca­re n.u-1 "poţi pătrunde... ,

Hei, Romiliilor din America, iată de ce nu e bine ea se trecem eu vederea şi isă, nu cumjpă rătin şi cetim <e'artea: My country,. Ţa­ra mea, scrisă în englezeşte de Regina l^aria a României şi tra­dusă în romîneşte de ilu-strul pro­fesor universitar Nico>tăe Tor.ga şi care ©arte s'a-retipărit şi» apă­rut în editura ziarului „America", unde se află şi de vnnzare numai cu 30 eenţi {bucata şi din cari bani jumătate. 15 cenţi, sunt pen­tru „Crucea Roşie Română'' ca­re este menită a veni în ajutorul acelor fraţi ai noştri cari luptă şi mor pentru eliberarea Airdealu-lui nostru iubit de sub jugul hu­nilor asupritori; cari lupta şi mor pentru idealul nostru naţio­nal, care j e o Romiînie Maire, li­beră şi independentă, care să co-prindă toate plaiurile locuite de Romîni, astfel ca limba — scum­pa noastră lhnbă rotmânească să nu mai fie subjugată nimenui pe întinsul pământului, ' -

Iată de ce, «ou», c&nd «iarul „America" în numărul său de la 12 Ianuarie a. c. din nou face apel la fie care romîn din Ame­rica, ca se cumpere şi cetească a-ceasită carte frum)oa^% nu pot ca să nu zic: nu poate fi r^nmiîn ade­vărat şi cu durere de neam acela nomîn din America; care nu fce-

'^teşte şi nu procură aceasta car­te, dacă şi nu pentru el, pentru urmaşii lui, sau pentru un frate, prieten sau cuwosicut de prin ce­le lagăre ale armaitci Statelor fi­nite de aieii ca şi de dianeolo din ţara fraţilor Francezi, sau cutărui prisoner rotmn în Rusia, Italia şi de ţpTin alte ţări, ea să o aibă şi g& poată ceti toţi, astfel »a cînd trâmbiţa biruinţei Va striga în tot pământul şi cuAwntul: Ro­mîni din toalte colţurile înmei, aţi f<*t ttiftni »trăinului, MtSizi în­să nu îhai «unteţi. Idealul noiatru naţional »'& realizat. fariM t«MA Am

cîntece naţionale şi Americane, atît la petrecerile Socie­tăţilor şi a Parochiilor cît ^ la Cununii şi Botezuri. — La § caz de lipsă venim şi 7 persoane. — Cea mai bună şi cea g mai veche muzică. — Scrieţi sau telefonaţi la (1-4)* g

simionduca 1 4809 ST. CUUR (STOP 49), CLEVELAND, OHIO. S

Phone: Central 6365-W. 9 )K0B0*O5O!K}K0K0ÎK3S{0SO5O80K0BO!C0ÎO30H0B033l

Uniunea Soc. Romîne de Ajutor şi Cultură. -Cea mai veche şi mai puternibă Organi*aţitine romîneasbd

din America. SEDIUL IN ALLIANCE, 0&20, 734 .SO. LIBERTY STREET.

In ea rari de Moarte nraaţll atHalnl capătă ba beneficiu de $MO.Oib * Ia caaurl de accidente grare. perderea ml picior aan al nnel ntlVM,

ntnbrnl capătă nn ajntor de IHOI.OO. Perderea călcllulol de In glcml In mu ne bocoteţte de accident (Mt fl

•e plăteşte cu (600.00. . Perderea a patra degete IM *MI e, tfelnâ aa eeeeteţte #1- accident *r«t 'ţ$

•e plăteşte ca $600.00. ta eaiail d# accidente aşeare atafcinl eapătă an beneficia de $366.0§m Perderea anal ockla «na fnatătate din laba plclornlal. ae consideră ea

aeeldent aşor 'şl ie plăteşte ca 9SM.M. Perderea deştului mie ae plăteşte ea eel tneliw ea |IKMi

lelalte ca elte $50.00. la ena de perderea a patfa «eftete ie la • tfrial (a |e* de e deaa Htm*

tură ae aeeoteşte ea aeeldent gmv şl ae plăteşte ca $600.00. Din beneficiul de moarte, etnd meştenltorll direcţi nn ae află pe Mb(i

•iert, nn ae poate cheltui peatra tnaaormtntare mal mult ca $120.00. Pe lin ară nceate njutoare date de Uniune* Societăţile In «are npnrţlne au

membra dan njutoare In cm ie boală pe tUnp de şâae laai. ftd tAM ette «6.00 ̂ pe aăptămtnă şl trei lanl |c Jamătnte. AteMfe atat*«fre vtthal. Gmtâm Societăţi dna şl mal malt.

fHfEiEiniiiiHfiinyHiaiiiiBiiSiHjrîEiEfssmziMBnBnuBiEnui

HAINE FĂCUTE LA COMANDA d« la «18.00 la $35.00. ' Satisfacţie garantată. De asemenea curăţim şi călcăm $ hainele. Telefonează că venim acasă la D-ta.

2 MANHATTAN TAILORSf A • ALLIANCE, OBlO. (1—4) * •>

.OOOOOOCXXJOOOOOOOOCXJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXXXXXXXDOObOOOO

O BANCA BUNA

i'J.r;

•' 1 ' : ) •

Dec. 27-1916 RESURSE

$2,527.051.51

% Aii-Banea este

deschisă Sîm bată seara de la 6.30 pînă .

. la 8.30

tâ viitoare nn «i nH ̂ Hitfîîr? l/î Ca

SINGURA BANCA CARETLATEŞTE 4% INTERESE DHÎ ZIUA DEPUNERII

La această Bancă puteţi depune de la un dolar în sus, pentru care sumă eţi primi un bilet de Bancă, prin-care se dovedeşte toate sumele întrate şi eşite.

Sîmbătă seara dl Lppea va fi la dispoziţie ca vă dea toate înlesnirile pentru a vă rezolva toate afacerile în lim­ba noastră romînească şi veţi căpătă un portofel geatifi. EBENH. WILOOTT, Freşed.

ROY SAHM, Seoretar. THE (1)

State iSavlng&Trust / n. DIN Co. ZIUA

9 EAST MAKKET STREET ^EPU INDIANAPOLIS, IND. — NERII

oooooooooooooocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx»

,V

n ii r>i^

E R I C A " CCL MAI RASPANDIT ZIAR.

Cti fatepm dclal Attgort itonxl „AMERICA'' a de­venit cel mai t&upSftdit tiar din toat* ilarele romîneşti

i din Statele Unite. Ziarul „AMXElC .̂" ate pMM 13,000 de abonaţi, afa­

ră de cititorii eafi cumpără «iartd cn nmnărul. i Ziarul „AXXStlOA" l^nd Cel m&i răspîndit ziar, a

deventtmijloonl eel mai tai de ttclamă pentrn ori ce ne-gnstor romîn. ̂

r Rexervaţi-vă im loc pantrii «n mnnnţ Si xiarnl „AME-rR10A«S dae& voiţi ae fiţi

Rfmlamft «te fi voiţi se progresaţi.

rt tu

progre-H aşteptaţi oa deia A1