Liga Națională de Hockey, NHL a fost fondată în 1917. S-au perindat mai multe echipe, însă șase au rămas active din primii ani. The Boston Bruins, Chicago Black-hawks, Detroit Red Wings, Montreal Canadiens, New York Rangers and Toronto Maple Leafs sînt supranumite “cele 6 originare”. În prezent liga NHL este alcătuită din 30 de echipe: șapte din Canada și 23 din SUA. Liga este împărțită în două conferințe: cea estică și cea vestică. Fiecare dintre ele conține două divizii. Conferința Estică are 16 echipe cu diviziile Atlantică și Metropolitană. Liga Vestică are 14 echipe din diviziile Centrală și Pacifică. În sezonul normal fiecare echipă joacă 82 de partide, jumătate acasă, jumătate în deplasare. Clasamentele ligii se bazează pe un sistem de punctaj cu două puncte pentru un meci cîștigat și unul pentru înfrîngere în prelungiri, sau din lovituri de departajare. În Playoffs ajung 16 echipe: primele trei din fiecare cele patru divizii, plus două cu cele mai mari punctaje din fiecare conferință. Campioana Playoffs cîștigă Cupa Stanley - cel mai vechi trofeu de sport profesionist din America de Nord.

LIGA NAȚIONALĂ DE HOCKEY, NHL

Noțiunile de bază ale hocheiului sînt simple: patinezi, pasezi, șut ezi și marchezi. Jucătorii se mișcă pe gheață pe patine cu lamă dublă care permit viraje bruște și accelerări rapide.

Controlul corporal, bodychecking este făcut pentru a separa adversarul de puc. Legal, aceasta se poate face folosind numai umărul sau șoldul, nicidecum cotul sau crosa, și nu din spate. În hochei se folosește un puc din cauciuc tare, gros de un inch și cu diametrul de trei inch, plat, cu marginile rotunjite.

Crosele sînt utilizate pentru a marca goluri și a pasa pucul între jucători. Cu cît mai precisă pasa, cu atît mai mare șansa de a o transforma într-un gol.

Deși există multe feluri de a lovi pucul, scopul loviturii este tot timpul același: a marca goluri.

Cea mai rapidă lovitură este slapshot-ul unde viteza pucului ajunge în mod curent la 150 km/h, uneori și mai mult.

Wrist shot, lovitura din încheietură este cea mai precisă. Jucătorii tîrăsc pucul pe gheață înainte de a-l lovi.

Snapshot-ul este ca un wrist shot, însă mai scurt. Lansarea este foarte rapidă. O simplă plesnitură din încheietură pentru a-l surprinde pe portar.

JOCUL

Țelul jocului de hochei e simplu: să marchezi mai multe goluri decît echipa adversă. Jucătorii nu au voie să introducă pucul în poartă cu piciorul sau altă parte a corpului. Pe durata timpului regulamentar fiecare echipă are cinci jucători - trei înainte, doi în apărare - plus un portar. Meciurile Ligii Naționale de Hochei, NHL au trei reprize a cîte 20 de minute fiecare. Dacă scorul este egal după 60 de minute acesta continuă cu o prelungire de cinci minute cu gol de aur, unde prima echipă care marchează a cîștigat. Dacă și după prelungire scorul este egal urmează lovituri de departajare pînă cînd o echipă dobindeste avantajul. În meciurile ligii există doi arbitri centrali și doi de linie. Aceștia opresc jocul în caz de infracțiuni sau alte situații de offside sau icing. Offside-ul este atunci cînd un jucător intră în zona ofensivă, înainte ca pucul să ajungă acolo. Icing este situația în care o echipă șutează pucul din partea ei a liniei roșii de cen-tru, dincolo de linia porții adverse. Fiecare meci începe cu un faceoff, față în față și se încheie atunci cînd un arbitru fluieră, sau cînd a fost marcat un gol.

REGULILE JOCULUI

Există patru arbitri în jocurile din liga NHL. Cînd un jucător încalcă una din regulile jocului, primește o pedeapsă din partea unui arbitru. Pedepsele se dau pentru faulturi corporale precum lovitură din spate, lovitură cu cotul și pentru bătăi. Pedepsele se mai dau și pentru faulturi cu crosa precum impunsaturi sau secerari, acroșări, țineri, lovituri din spate și lovitură cu crosă ridicată. De asemenea pedepsele se mai dau pentru alte infracțiuni cum ar fi întîrzierea jocului, jucător în plus pe gheață și atitudine nesportivă. Dacă echipa jucătorului care a comis infracțiunea se află în posesia pucului, arbitrul va fluiera oprirea jocului și aplicarea pedepsei. Dacă echipa jucătorului care a comis infracțiunea nu are pucul, arbitrul va ridica mîna pentru a arăta întîrzierea aplicării pedepsei. Penalizările standard au două minute iar jucătorii stau în boxa de pedeapsă. Pe durata unei penalizări, echipa adversă are un jucător în plus, situație de superiori-tate, Power Play. În cazul penalizarilor minore, superioritatea, Power-Play-ul se încheie dacă echipa în avantaj marchează.

Lovitură din spate A ține mânerul crosei cu două mîini pentru a blocă forțat un adversar. Cot ridicat A folosi cotul extins pentru a lovi un adversar. Crosă ridicată Orice contact făcut cu crosa deasupra umerilor adversarului.

Ținere A folosi brațele pentru reținerea forțată a adversarului.

Acroșare Folosirea crosei pentru acrosarea adversarului. Abatere gravă Penalizările de 10 minute se dau de obicei pentru atitudine nesportivă excesivă. Durități O mișcare de lovire, cu sau fără mănușă care țintește voit capul adversarului. Sau, incăierări minore ce nu merită pedepse majore pentru nici unul din jucători.

Slashing Orice lovitură puternică cu crosa asupra corpului, miinilor sau crosei adversarului, fără intenția de a juca pucul.

Piedică Folosirea crosei, a genunchiului, miinii sau cotului pentru a cauza împiedicarea sau căderea adversarului.

Atac în forță Situația în care un jucător plonjează într-un adversar, sau îl urmărește pentru a-l blocă violent.

PENALIZĂRI

Meciurile ligii NHL se joacă pe o suprafață de gheață de 200 pe 85 de picioare. Ringul e înconjurat de o mantinelă. Jucătorii stau pe bănci pe o parte a acesteia, pe cealaltă parte fiind situate boxele de pedeapsă. Linia de centru împarte ringul în două părți. Liniile albastre desemnează zona defensivă a fiecărei echipe. Aria dintre liniile albastre se numește zona neutră. La capetele ringului o linie roșie extinde suprafața gheții. Aceasta este linia porții. Dacă pucul trece legal de această linie în poartă, s-a marcat un gol. Careul porții -colorat în albastru- este domeniul portarului. Aria din spatele plasei porții marcată de linii roșii se numește trapez. Portarul poate juca pucul în această zonă, dar va fi penalizat dacă îl trece în afara trapezului. Există nouă locuri diferite pentru faceoff. Fiecare repriza începe cu un faceoff la cen-trul terenului. După fiecare gol un nou faceoff are loc la centru. Există două cercuri faceoff în fiecare zonă defensivă, precum și 4 puncte faceoff în zona neutră.

SUPRAFAȚA DE JOC

În hochei există șase poziții: trei atacanți cu două extreme și un centru, doi apărători și un portar. Jucătorul din centru este cel angajat în faceoff-uri și acoperă mijlocul terenului, la ambele capete ale ringului. În general, el acoperă distanțe mai mari decît ceilalți jucători deoarece joacă atît în apărare, cît și în atac. Jucătorul de centru este flancat de aripile stingă și dreapta care joacă de-a lungul mantinelei. Aceștia sînt, în general marcatorii. Apărătorii joacă în spatele atacanților și au rolul de a-i opri pe adversari. În zona defensivă, ei “curăță” spațiul din fața porții, acoperă spațiile din colțuri și degajează pucul în afara zonei; în ofensivă ei se situează în mod normal puțin dincolo de linia albastră. Scopul portarului este de a preveni pucul să intre în poartă. Acesta rămîne în careul său pe durata meciului și poartă un echipament diferit de al celorlalți jucători pentru a fi protejat cît mai bine de șuturile la poartă.

DESPRE POZIȚII

Faceoff are loc la începutul fiecărui meci, al fiecărei reprize și la reluări de joc. Arbitrul aruncă pucul între crosele celor doi adversari care luptă pentru posesia acestuia. La începutul fiecărui meci sau reprize, sau după un gol, faceoff-ul are loc la centrul terenului. Un jucător din fiecare echipă ia parte la faceoff, în general jucătorul de cen-tru. Ceilalți jucători se poziționează de o parte și în spatele celui din faceoff. Dacă unul sau amîndoi jucătorii din faceoff nu sînt situați corect, dacă patinele sau crosele nu stau pe gheață, dacă unul dintre jucători a intrat ilegal în cercul de faceoff, atunci arbitrul va cere înlocuirea jucătorului ce a comis infracțiunea cu altul din echipa sa. Faceoff-ul se încheie cînd pucul a atins gheața.

FACEOFF

10. John Tavares nu e cel mai rapid jucător, dar compensează aceasta prin mânuirea crosei, prin pase și prin șuturi. 9. Anze Kopitar nu primește atenția cuvenită, dar este o forță în apărare și în atac. 8. Ca apărător, Drew Doughty e bun la toate și păstrează ce e mai bun pentru Play-offs. 7. Combinația dintre statură și îndemânare a lui Evgeni Malkin este aproape incredibilă. Cînd joacă, este de neoprit. 6. Ryan Getzlaf - un pic de răutate și multă indeminare - o combinație perfectă pentru hochei. 5. Henrik Lundqvist este în capul clasamentului ca cel mai bun portar. De aceea e supranumit “Regele”. 4. Nimeni nu umple plasa porții cu goluri precum Alex Ovechkin. 3. Steven Stamkos patinează ca vîntul și șutează ca din tun.

2. Janathan Toews e poreclit “Captain Serious”. Cu două Cupe Stanley și două med-alii de aur olimpice nu glumește cînd e vorba de a cîștiga. 1. Există mulți pretendenți, însă cînd e vorba de Sidney Crosby, el rămîne băiatul de aur al hocheiului, “Sid the Kid”.

CEI MAI MARI JUCĂTORI AI LIGII NHL

ÎN PREZENT

10. Eddi Shore a fost unul dintre cei mai duri apărători și unul dintre primele staruri ale ligii. 9. Bobby Hull teroriza portarii cu slapshot-ul său mortal. 8. Jean Beliveau a jucat la un nivel înalt cu o prezență demnă de o mare personalitate. 7. Doug Harvey era un jucător calm, care făcea totul apărîndu-se. 6. Cei mai mulți îl numesc pe Mark Messier cel mai mare conducător de joc din isto-ria hocheiului. 5. Maurice “The Rocket” Richard a fost primul jucător care a marcat 50 de goluri într-o etapă; el rămîne un simbol francofon. 4. Mario Lemieux a uimit publicul prin naturalețea cu care a jucat. 3. Gordie howe a jucat și marcat pînă la 50 de ani; de aceea este poreclit drept “Mr. Hockey”. 2. Bobby Orr, numărul 4, a schimbat fața jocului cu stilul său de a ataca din poziție defensivă. 1. Wayne Gretzky a marcat cele mai multe goluri în toată istoria ligii NHL. Cel Mare (cum e denumit) are și cele mai multe goluri asistate.

CEI MAI MARI JUCĂTORI DIN

ISTORIA LIGII NHL

Cupa Stanley este trofeul dobîndit anual de echipa cîștigătoare în playoff-ul ligii NHL a finalei Cupei Stanley. Montreal Canadiens a cîștigat de 23 de ori cupa Stanley, de 10 ori mai mult decît următoarea clasată, Toronto Maple Leafs. Între 1951-1960, Montreal a ajuns în finala cupei în fiecare ediție, câștigând de cinci ori la rînd din 1956 pînă în 1960. Între 1965 și 1979 montrealezii au mai cîștigat cupa de 10 ori iar de atunci încă de două ori, în ‘86 și ‘93. Mai recent a fost mult mai greu ca o singură echipă să domine. New York Islanders a cîștigat consecutiv cupa în 1980, ’81, ’82 și ‘83 Edmonton Oilers a cîștigat cinci cupe între 1984 și 1990, însă o singură echipă, anume Detroit Red Wings a cîștigat de atunci de două ori la rînd cupa, în ‘97 și ‘98. Astăzi doar două echipe pot fi considerate dinastice: Los Angeles Kings și Chicago Blackhawks. Regii din Los Angeles au cîștigat de două ori cupa în ultimele trei ediții, în vreme ce Chicago a cîștigat-o în 2010 și 2013.

CELE MAI BUNE ECHIPE