legenda bucuresti
DESCRIPTION
rrrTRANSCRIPT
-
5/26/2018 legenda bucuresti
1/26
STUDIU DE GEOGRAFIE UMANA
BUCURESTI SECTOR 1
-
5/26/2018 legenda bucuresti
2/26
Introducere BUCURESTI
Bucurestieste capitalaRomanieisi, in acelasi timp, cel mai mare oras,centru industrial si comercial al tarii. Populatia de peste doua milioane de
locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala dupa marimedin Uniunea Europeana.
Prima mentiune a localitatii apare in1459. In 1862devine capitalaRomaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul sceneiartistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale,arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla Micul Paris.In prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si unjudetsi esteimpartita in sase sectoare.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
3/26
ASEZARE GEOGRAFICA
Municipiul Bucuresti are o suprafata de 228 km patrati (0.8 % din suprafata
Romaniei), din care suprafata construita este de 70 % .
Orasul este asezat la 4424'49" latitudine nordica si 2605'48" longitudine
estica in sudul Romaniei la o distanta de 64 km nord de fluviul Dunarea, la 100
km sud de Carpatii Orientali, si 250 km vest de Marea Neagra.
Fig. 1. Poziionarea geografic a municipiului Bucureti peglob i n cadrul Romniei.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
4/26
Din punct de vedere administrativ, oraul este divizat n ase sectoare imsoar 23.5 km ntre extremitatea nordic i cea sudic, respectiv 20.9 kmntre extremitatea vestic i cea estic, (Gherasim C., 2005).
- SECTORUL 1
Este situat in partea de nord-vest a Municipiului, cuprins intre sectoarele 2 si 6,
are urmatoarea delimitare:
Incepind de la intersectia B-dul I.C. Bratianu cu B-dul.Carol I si B-dul Nicolae
Balcescu,
-Limita de sud urmeaza traseul: P-ta Nicolae Balcescu (exclusiv), B-dul.
Republicii (exclusiv) pina la intersectia cu Calea Victoriei, in continuare B-dul
Regina Elisabeta (exclusiv)pina la podul Elefterie.
- Spre sud-vest limita continua pe firul riului Dimbovita de la podul Elefterie
pina la Str. Mircea Vulcanescu, pe Str. Mircea Vulcanescu exclusiv pina la Calea
Plevnei, pe Calea Plevnei (exclusiv) pina la intersectia soselei Orhideelor cu
Calea Giulesti, Calea Giulesti (exclusiv) pina la Drumul Carierei, Drumul Carierei
Fig. 2. Harta administrativ a municipiului Bucureti.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
5/26
(inclusiv) pina la linia caii ferate Bucuresti-Rosiori, linia caii ferate Bucuresti-
Rosiori pina la linia caii ferate de centura.
- Limita nord-vestica urmeaza Calea ferata de centura pina la liziera vestica a
padurii Tunari.
-Spre est limita o constituie o linie conventionala care porneste de la liziera
vestica a padurii Tunari pina la Str. Vadul Moldovei (inclusiv), continua pe
aceasta Str. cuprinzind si gradina zoologica Baneasa, continua spre Sud pina la
intersectia caii ferate Bucuresti-Constanta cu Sos. Pipera. De la aceasta
intersectie limita urmeaza traseul pe Sos. Pipera (exclusiv),Calea Floreasca
(inclusiv), Str. Polona (inclusiv) pina la P-ta Alexandru Sahia (exclusiv), Str.
Xenopol, Str.Pictor Verona pina la intersectia cu Str. Pitar Mosi, Str. Pitar Mosipina la Str.C.A. Rosetti, Str. C.A. Rosetti pina la B-dul Nicolae Balcescu, B-dul
Nicolae Balcescu pina la intersectia cu B-dul Carol I (toate inclusiv).
CADRUL NATURAL
Relief
Bucurestiul este situat in Campia Romana, avand o altitudine maxima de 96.3
m si este strabatut de doua rauri, Dambovita si Colentina. Cele doua vai
formate in jurul raurilor, impart orasul in cateva zone, sub forma de platouri cu
meandre si terase. Prezenta a doua terase locale (2 - 4 m si 8 -12 m) de-a lungul
celor doua vai ofera varietate peisajului din centrul orasului.
Lunca Dambovitei a fost modificata prin lucrari de canalizare. Caracteristicilegeomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul actiunii de eroziune,
transport si depunere a cursului inferioir al raului Dambovita care strabate zona
mediana a Bucurestiului pe directia aproximativa NV-SE, precum si a raului
Colentina. Solul din centrul Bucurestiului s-a format si dezvoltat sub influenta
factorilor naturali si umani.
In zona orasului si a imprejurimilor, defrisarea excesiva din ultimele doua
secole a Codrului Vlasiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluribrune. In conditiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele doua rauri, solul a
-
5/26/2018 legenda bucuresti
6/26
devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin
erodarea humusului datorita actiunii apei de suprafata.
Din punct de vedere litologic, zona Bucurestiului face parte din tipul de campie
joasa cu terase, caracterizata prin prezenta numeroaselor terase desfasuratede-a lungul raurilor ce o dreneaza, zona alcatuita din depozite exclusiv
cuaternare reprezentate prin loess si depozite loessoide
Clima
Desi este asezat intr-o zona de clima temperata, Bucurestiul este afectat de
masele de aer continental, provenite din zonele invecinate. Curentii de aerestici dau variatii excesive de temperatura, de pana la 70C, intre verile
calduroase si iernile geroase. Estul si sudul orasului au toamne lungi si
calduroase, ierni blande si primaveri timpurii. Media anuala a temperaturii in
Bucuresti este in jur de 10 - 11C .
Cea mai inalta temperatura medie anuala s-a inregistra in anul 1963, de 13.1 C
si cea mai mica, in anul 1875, de 8.3 C. Din observatiile si analizele efectuate,
rezulta ca Bucuresti-ul are ani alternativi cu temperaturi joase (1973, 1977,1979) si ridicate (1976, 1978, 1980).
Cea mai friguroasa luna este ianuarie , cu o medie de - 2.9 C iar cea mai
calduroasa este iulie cu o medie de 22.8 C. In general, variatiile de
temperatura dintre noapte si zi sunt de 34 - 35 C, iarna si de 20 - 30 C, vara.
Cea mai inalta temperatura, de 41.1 C a fost inregistrata in data de 20 august
1945 si cea mai joasa temperatura, de -30C, in ianuarie 1888.
Zona centrala, avand cea mai mare concentrare de cladiri, strazi inguste, largi
bulevarde si cateva zone verzi, are o temperatura medie anuala de 11 C, vant
sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %, mai mica decat in alte zone si cea mai lunga
perioada de vegetatie, de 220 zile fara ger, pe an.
Zona mediana care cuprinde vechea zona industriala cu mici fabricute, gari
(Gara de Nord este cel mai mare nod feroviar), este definita printr-un grad
mare de poluare, zile cu ceata, ploi abundente, cateva zile insorite, avand o
-
5/26/2018 legenda bucuresti
7/26
temperatura medie anuala sub 11 C si un volum de precipitatii de 600 mm pe
an.
Noua zona residentiala (Baneasa, Floreasca, Tei, Pantelimon, Balta Alba,
Berceni, Drumul Taberei), are o temperatura medie anuala de 10.5 C, cuvanturi puternice uneori , cu un grad scazut de poluare comparativ cu centrul,
un grad de umiditate in jurul valorii de 77%, cu frecvente aparitii ale cetii, si un
volum de precipitatii sub 550 - 600 mm pe an.
Zona periferica este influentata de constructiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafete
verzi si mari zone industriale; aceasta zona urbana este in mare masura expusa
vantului, valurilor de caldura si de frig, dar cu contraste mici, o umiditate
ridicata si aer curat. Volumul precipitatiilor este sub 500 mm pe an.
ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICA
Sector 1
n 1926 a fost adoptat Legea de Organizare a Municipiului Bucureti, prin care
acesta era mprit n patru sectoare: Galben, Negru, Albastru i Verde. Aceast
organizare a funcionat pn n 1936, cnd au fost aduse modificri n felul cum
erau conduse sectoarele. Primria Sectorului 1 a fost prima care i-a finalizat n
1936 cldirea proprie. Construit ntr-un stil neoromnesc, ea cuprindea 50 de
birouri, o sal mare de marmur pentru consiliu sau pentru festiviti, precum
i turnul cldirii, cu o nlime de peste 57 de metri. Dup 1944, Bucuretiul a
rmas cu doar trei sectoare, i anume sectorul 1 Galben, sectorul 2Negru, i
sectorul 3 Albastru. Ulterior, n anul 1950, Marea Adunare Naional a
Republicii Populare Romnia a stabilit o nou mprire teritorial-administrativ, n regiuni, raioane, orae i comune. Sectorul 1 corespundea
raioanelor I.V. Stalin i Grivia Roie. Dup reforma administrativ din 1968,
cele opt raioane au devenit sectoare, iar n 1979, din acestea au rmas doar
ase, aceast form pstrndu-se pn n zilele noastre.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
8/26
POPULATIA
1. Evolutia numerica si densitatea
Populatia si densitatea la nivelul Municipiului Bucuresti (1990-2006).
Bucureti Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6
A 1 2 3 4 5 6 7
A n u l / 1990
Populaia
Densitatea -
locuitori/km.p
2127194
8938
329702
4710
410535
12829
408400
12012
291478
8573
278633
9288
408446
10749
A n u l / 1995
Populaia
Densitatealocuitori
/km.p
2054079
8631
248745
3554
391581
12237
407869
11996
323061
9502
270561
9019
412262
10849
A n u l / 2000
Populaia
Densitatealocuitori
/km.p
2009200
8442
230465
3292
381815
11932
404812
11906
321018
9442
269311
8977
401779
10573
A n u l / 2001
Populaia
Densitatealocuitori
/km.p
1996814
8390
226522
3236
381444
11920
405175
11917
320470
9426
269139
8971
394064
10370
A n u l / 2002
-
5/26/2018 legenda bucuresti
9/26
Populaia
Densitatealocuitori
/km.p
1934449
8128
233815
3340
364433
11389
395565
11634
299863
8820
277037
9235
363736
9572
A n u l / 2003
Populaia
Densitatealocuitori
/km.p
1929615
8108
230814
3297
362609
11332
394228
11595
300502
8838
278585
9286
362877
9549
A n u l / 2004
Populaia
Densitatealocuitori
/km.p
1927559
8099
231508
3307
361403
11294
393323
11568
300144
8828
280670
9356
360511
9487
A n u l / 2005
Populaia
Densitatealocuitori/km.p
1924959
8088
229238
3275
360750
11273
393226
11565
299414
8806
282935
9431
359396
9458
A n u l / 2006
Populaia
Densitatealocuitori
/km.p
1931236
8114
228912
3270
361212
11288
394908
11615
299673
8814
284706
9490
361825
9522
-
5/26/2018 legenda bucuresti
10/26
ECONOMIA
Bucuretiul este cel mai mare centru economic al Romniei. n anul 2010
capitala a realizat aproximativ 22,7% dinProdusul Intern Brut al Romniei i
mpreun cujudeul Ilfov25,3% conform datelor instituiilor de specialitate, iarPIB/locuitor cu 240% mai ridicat decat media naional.
n Bucureti se regsete cea mai mare parte dintre ramurile economice
specifice Romniei excluzndagricultura.ncepnd cu domeniulserviciilor i
terminnd cuconstruciile.ntreprinderile constructoare de maini (utilaj
greu,utilaj siderurgic,petrolier,mainiiutilaje
agricole,locomotive,vagoane,avioane ielicoptere,autobuze).
Industrieelectrotehnic,electronic,mecanic fin,optic.ntreprinderi
chimice,demateriale de construcie,deprelucrare a lemnului.Bucuretiul este
un importantnod feroviar,rutier iaerian.
Turismul
Atracii turistice - obiective i locuri de interes
Sectorul 1 se bucura de o mare varietate a obiectivelor turistice, fie ca estevorba despre monumente arhitectonice sau ale naturii. Acestea din urma suntreprezentate de parcuri, care au o suprafata totala de 1,65 km2, cele maicunoscute fiind Parcul Bazilescu, Parcul Sfanta Maria, Stadionul Tineretului,Herastrau, Cismigiu, Kiseleff, Bordei si Parcul Garii de Nord.
In Bucureti Sectorul 1 existafoarte multe muzee i locuri ce merita vizitate:
Casa Memoriala George Calinescu, Institutul National de Arheologie, MuzeulAviatiei, Muzeul George Enescu, Muzeul Theodor Aman, Muzeul Victor Babes,Muzeul Cailor Ferate Romane, Muzeul Colectiilor de Arta, Muzeul LiteraturiiRomane, Muzeul Memorial Cornel Medrea, Muzeul Militar National, MuzeulNational al Hartilor si Cartilor Vechi, Muzeul National de Arta, Muzeul Nationalde Geologie, Muzeul Naional de Istorie Naturala Grigore Antipa, MuzeulNational al Satului Dimitrie Gusti, Muzeul Teatrului Naional, Muzeul TaranuluiRoman, Muzeul Zambaccian, Observatorul Astronomic al Municipiului BucurestiAmiral Vasile Urseanu.
Si la capitolul cladiri i monumente istorice sectorul 1 este deosebit de
http://ro.wikipedia.org/wiki/Produsul_Intern_Bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilfovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilfovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilfovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agriculturahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serviciilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Construc%C8%9Biile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Construc%C8%9Biile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_greu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_greu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_greu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_siderurgic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrolierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99inihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99inihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99inihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaje_agricole&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaje_agricole&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Locomotive&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vagoane&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Avioanehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elicoptere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Autobuze&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mecanic%C4%83_fin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mecanic%C4%83_fin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mecanic%C4%83_fin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Optic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Optic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Optic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chimice&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Materiale_de_construc%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Materiale_de_construc%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Materiale_de_construc%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prelucrare_a_lemnului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prelucrare_a_lemnului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nod_feroviar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rutierhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aerian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aerian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rutierhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nod_feroviar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prelucrare_a_lemnului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Materiale_de_construc%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chimice&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Optic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mecanic%C4%83_fin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Autobuze&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elicoptere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Avioanehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vagoane&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Locomotive&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaje_agricole&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaje_agricole&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99inihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Petrolierhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_siderurgic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_greu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_greu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Construc%C8%9Biile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serviciilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Agriculturahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilfovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Produsul_Intern_Brut -
5/26/2018 legenda bucuresti
11/26
generos cu turistii: Ateneul Roman, Academia Romana, Cercul Militar,Biblioteca Centrala Universitara, Casa Oamenilor de Stiinta, Palatul Kretzulescu,Casa Vernescu, Casa Cleopatra Trubetzkoi, Casa Dissescu, Casa Monteoru,dar i Gara de Nord sau Arcul de Triumf.
Sectorul 1 al capitalei ncnta sisejurul oricarui fotograf, avand un amestecunic de cladiri frumoase care adapostesc diferite institutii, muzee, restaurantesau chiar unitati decazare,multe dintre hotelurile cu traditie din aceasta zona aBucurestiului fiind amenajate n cladiri istorice, de un farmec aparte.Desi este mai degraba o destinatie pentru turismul de afaceri decat pentrupetrecerea unuiconcediu,sectorul 1 din Bucuresti le ofera tuturor vizitatorilorsai numeroase motive pentru a zabovi pe stazile sale, pentru a se aseza la unadin cafenele cochete sau pentru a lua parte la manifestarile culturale si
muzicale organizate cu diverse ocazii n diferite locatii din sector, cum suntPiaa Universitatii, Piata Revolutiei sau Piata George Enescu. Sectorul 1 mai estecunoscut i pentru targurile specializate organizate mai ales n weekend peBulevardul Kiseleff, unde sunt expuse spre vnzare att produse alimentaretraditionale, cat si obiecte de artizanat. Ocazional, zona este inchisa traficuluirutier pentru a le oferi bucurestenilor i nu numai un loc inedit de promenadain inima orasului, in special pe timp de vara.
Transporturile
Sistemul de metroueste furnizat de Metrorex i are patru linii: M1, M2, M3 i
M4. n total, are o lungime de 63 km i 45 de staii, cu o distan medie de 1,5
km ntre staii. Este printre cele mai rapide forme de transport din oras.
Transportul de suprafata este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport
Bucureti (RATB), i include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze,tramvaie i metrouri uoare. Reeaua RATB este printre cele mai dense dinEuropa, fiind a patra cea mai mare de pe continent i transportnd 2,3 milioanede pasageri pe zi pe 105 linii de autobuz, 18 de linii de troleibuz i 25 de linii detramvai. n schimb, sistemul este deseori foarte ncrcat, fiind frecvent utilizat.Ca i cu metroul, sistemul RATB trece printr-o faz de rennoire, caracterizatprin convertirea liniilor de tramvai n linii demetrou uor,i achiziionareavehiculelor noi, mai ales pentru autobuze.
n Bucuresti exista si un transport bine dezvoltat cumicrobuzecare asiguralegatura dintre oras si localitarile din jur ele fiind o alternativa la transportul
public.
http://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toatehttp://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toatehttp://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99orhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99orhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99orhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99orhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Microbuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Microbuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Microbuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Microbuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99orhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99tihttp://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toatehttp://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toatehttp://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toate -
5/26/2018 legenda bucuresti
12/26
La nceputul anului2008existau 9500 taximetre autorizate n Bucuresti.
ORASUL SI ZONA DE INFLUENTA
Sectorul 1 este ,,stapanit de clanurile GEMENII si SADOVEANU
Clanul GEMENI:
Gemenii, spaima Chitilei i a sectorului 1 sunt specializai n furturi de mainide lux. Chiar dac au mai pierdut teren o dat cu arestarea a apte dintre ei n2009, printre care i Ilie Alexandru (Sandu Geamnu) i Vasile Nicolae (Nicos),Gemenii nu au fost teri de pe hart. Interlopii au fost acuzai n ianuarie 2009de tentativ de omor, dar dup o lun au fost pui n libertate.
Zonele de influen ale acestui clan sunt Chitila, zona Bucuretii Noi i Giuleti,dar nu numai.
Una dintre victimele celebre ale acestei grupri este George Becali, acruimain a fost furat de sgeile Gemenilor anul trecut n luna ianuarie, darrecuperat la scurt timp de patronul din Ghencea, dup urmriri ca-n filme pestrzile Capitalei. n final, oamenii lui Becali au recuperat Mercedesul furat,
dup ce au dat-o la pace cu oamenii Gemenilor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008 -
5/26/2018 legenda bucuresti
13/26
Pe lng furturile de maini, Gemenii se mai ocup i cu recuperrile. n urmaunei astfel de aciuni, devenit celebr (cazul portbagajul), lui Marian,geamnul lui Sandu, i-au czut 18 ani de nchisoare. Dintre cei patru frai careformeaz nucleul grupului, doar Sandu este liber n prezent. Gheorghe
Geamnu are un mandat de opt ani pentru tlhrie, iar Petre este arestat nBelgia pentru omor.
Clanul SADOVEANU:
Clanul lui Sadoveanu, cunoscut i sub numele de clanulBelgienilor este condus
de Cristian Mitrache, alias Sadoveanu. Acesta i locotenenii si, VasileMitrache (pentru prieteni Studentu), Barbu Mitrache, zis Nicson, i IonMitrache, mai cunoscut sub numele de Caleea sunt renumii pentru activitatealor infracional care variaz de la trafic de carne vie, proxenetism, i rpiripn la furturi de maini i din locuine, tlhrii i trafic de droguri. Nu preasunt infraciuni n Codul Penal pe care aceast familie de igani s nu le fi comis.Ei acioneaz in Ilfov, mai ales n zona Tunari.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
14/26
FIZIONOMIA ORASULUI
Sectorul 1 include cartierele:Aviatorilor,Aviaiei,Bneasa,BucuretiiNoi,Dmroaia,Domenii,Dorobani,Gara de
Nord,Grivia,Victoriei,Pajura,Pipera,Primverii,Chitila,i o mic partedinGiuleti.
Cartierul Aviatoriloreste amplasat n sectorul 1, n partea de nord aCapitalei, foarte aproape de centru. La nord se aflaparcul Herastru, pebulevardul Constantin Prezan, la sud cu Piata Victoriei, la vest cu cartierulGrivia, pe bulevardul Ioan Mihalache, in est se limiteaz cucartierulDorobanisi cartierul Primverii.
Cartierul Aviatorilor este cunoscut ca o zon select a Capitalei. Estepractic o zon de protocol, preferat de ambasade i armat.n acest cartier sepot gasi policlinici private, pub-uri i restaurante de elit, show-room-uri demaini de lux.
Cartierul Aviaieiapartine sectorului 1 al Bucuretiului construit dupanul 1980, format din blocuri cu 3 i 4 etaje. Casele care au existat inainte deanul 1980, au fost drmate pentru a face loc blocurilorconstruite pentru
personalul din cadrul armatei, poliiei i aviaiei.
Cartierul Bneasase ntinde se afla in sectorul 1 al capitalei si se intindepe o suprafa de circa 25 ha.
Prin Cartierul Baneasa se gaseste de una dintre cele mai importanteartere de circulaie ale Capitalei, oseaua Bucureti Ploieti, care asiguraccesul ctre Drumul Naional 1,Aeroportul BneasaiAeroportul Otopeni se
gsete i Bneasa Shopping Center, cel mai mare parc comercial din ar -cumagazine din lanuri internaionale precum Ikea, Metro, Carrefour i BneasaShopping Mall. n apropiere se afl un magazin Selgros i numeroareshowroom-uri.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aviatorilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avia%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avia%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avia%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/D%C4%83m%C4%83roaiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C4%83m%C4%83roaiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C4%83m%C4%83roaiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Domeniihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Doroban%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Doroban%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Doroban%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Grivi%C8%9Ba_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Grivi%C8%9Ba_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Grivi%C8%9Ba_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Victoriei_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Pajura_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Piperahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83veriihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83veriihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83veriihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chitilahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chitilahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giule%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giule%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giule%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giule%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chitilahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83veriihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piperahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pajura_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Victoriei_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Grivi%C8%9Ba_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Doroban%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Domeniihttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C4%83m%C4%83roaiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Avia%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aviatorilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1 -
5/26/2018 legenda bucuresti
15/26
CartierulBucurestii Noise gaseste in zona de nord a capitale. Esteun cartier numai de case si multa verdeata, o zona ideala pentru odihnasi relaxare. Nicolae Bazilescu - avocat si profesor la Facultatea de Drept inanul 1898 cumpara mosia Maicanesti-Grefoaicele (apartinand de comunaBaneasa din acele vremuri). Bazilescu parceleaza terenul si scoatejumatate din loturi la vanzare, la preturi foarte mici, Cealalta jumatatefiind donata primariei. Pana in anul 1913, 1.423 de familii si-au cumparatterenuri aici, majoritatea oameni saraci care si-au construit casemodeste. Acestei noi asezari i s-a dat numele de Bucurestii Noi.
Cartierul Dmroaia este amplasat n sectorul 1 al Capitalei, mai exact inpartea de Nord. Este un cartier format din case dar se gasesc si blocuri, putinela numar. Arhitectura acestui cartie este una aparte.
Cartierul Domenii din Bucurestia aparut in perioada interbelica si eraocupat de catre elitele orasului. Casele din zona Domenii se bucura de o
arhitectrura (Stilul Art Deco) rara nu numai in Bucuresti, ci in toata Romania,
O data cu aparitia locuintelor de lux in partea veche, cartierul Domenii adevenit o zona de top a Capitalei.
Cartierul Domenii este un cartier alcatuit numai din case, cu loturi greu decomasat, ceea ce a impiedicat dezvoltarea blocurilor. Imobilele nou construitein acest cartier sunt de inaltime mica, alcatuite din demisol, parter si patruetaje.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
16/26
Cartierul Dorobantieste amplasat in sectorul 1 al Bucurestiului mai exactintre PiataVictoriei, Piata Aviatorilorsi Piata Romana.
Plimbandu-ne pe Calea Dorobanti, vom observa ca este impartita in treisectiuni.
O prima sectiune se afla intre Piata Lahovarisi intersectia cu sos. Stefancel Mare/Iancu de Hunedoara, aflandu-se constructii vechi construite spresfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea.
Aceste constructii marete au fost construite pe suprafete mari de teren,apartinand familiilor bine vazute ale Bucurestiului. In aceste constructii,astazi sunt institutii, ambasade sau resedinte ale corpului diplomatic.
A doua sectiune este cuprinsa intre sos. Iancu de Hunedoara/Stefan cel
Maresi Piata Dorobanti.A treia sectiune si ultima incepe din Piata Dorobanti si se termina in Piata
Charles de Gaulle. Ultima sectiune cuprinde constructii realizate in jurul anilor1940, 19501989, dar si dupa 1990. Intre anii 1960 si 1970 a fost construitacladirea in care astazi isi are Televiziunea Romana (TVR) sediul.
Cartierul Dorobanti dispune de toate utilitatile (canalizare, gaz metan,electricitate, apa, etc.
Cartierul Gara de Nord este amplasat in sectorul 1 al Capitalei, in jurul garii
cu acelasi nume. Este impartit in doua zone: prima zona este cuprinsa
intre Bulevardul Dinicu Golescu, Soseaua Orhideelor, Calea Plevneisi stradaWiting; iar a doua zona este cuprinsa intre Calea Grivitei, Soseaua NicolaeTitulescu, Bulevardul Al. I. Cuza, Bulevardul I Ghe. Duca. Suprafata acestor zoneeste de aproximativ 35 ha fiecare si sunt unite prin constructia Pietei Garii deNord.
Fiind punctul cheie al transportului feroviar, in cartier se pot gasi: patru
centre comerciale (Carrefour Orhideea, Bricostore, Media GalaxyiIDM), douaspitale (Spitalul MilitariSpitalul CFR Witting), cinci hoteluri de diversecategorii.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
17/26
Cartierul Grivita este amplasat in sectorul 1 al Capitalei.
Cartierul Grivitadin zilele noastre s-a dezvoltat in jurul unor ateliere.Atelierele CFR Grivita fiind o companie romaneasca care se ocupa cu reparareade material rulant. La inceput trebuia sa asigure reparatii si piese doar pentru
trenurile cu traseu prin Bucuresti, dar cu trecerea timpului aceasta a devenit ocomponenta de baza pentru intreaga industrie feroviara din Romania.Principalul client al Atelierelor CFR Grivita este operatorul feroviar de stat CFRCalatori.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
18/26
ZONE FUNCTIONALE
Analiza zonelor functionale ale Sectorului 1
-
5/26/2018 legenda bucuresti
19/26
Prin metoda analizei, vom descrie zonele functionale ale sectorului I din
Bucuresti.O zona functionala este definita ca parte din teritoriul unei
localitati avand limite determinate si functiuni bine precizate.Functiunile
caracteristice ale unei zone din cadrul perimetrului construibil al unei
localitati, pot fi fundamentale (de productie, de locuit) sau decomplementare (de circulatie si transport, de dotari, spatii verzi, etc).
Zona centralaeste reprezentata de servicii specifice de interes national, o
parte a zonei rezidentiale de lux, zonele culturale, turistice si istorice.
Incepand cu mijlocul celor doua razboaie mondiale si ajungand pana in
zilele noastre, centrul o parte importanta a sectorului 1, cunoaste o foarte
mare dezvoltare urbanistica.Astfel s-a accentuat de-a lungul timpului un
contrast intre centrul ( unde se afla sediul ministerelor, Banca Nationala,restaurant, teatre, cinematografe,blocuri,etc) zonele de lux si zona periferia
cvasirurala (curezonanta mai mult industriala si ocupata in mare parte de
case).
O parte din principalele strazi ale centrului sunt : Kiseleff, b-dul Aviatorilor,
b-dul Nicolae Balcescu, b-dul Gheorghe Magheru, Calea Victoriei,
Kogalniceanu etc , o parte dintre ele facand parte din axele prin care este
impartit sectorul, respective: axa nord-sud si axa est-vest.
Zona rezidentiala interna- reprezinta zona mai noua, atat cartierelor cat
si a strazilor( Exemplu: Cartierul Floreasca). Fiind in imediata apropiere a
zonei centrale,majoritatea constructiilor fiind noi, majoritatea
ansamblurilor sunt locuinte rezidentiale de lux, cu exceptia cartierului
residential Piperace se afla in zona periferica a sectorului.
Zona industriala interna- este compusa atat din zone rezidentiale cat si
din putine zone industriale. Aceasta parte a sectorului cuprinde
intersectarea celor doua axe stradale principale, fiind dezvoltata zona
transporturilor, influentand astfel fluxul populatiei din zona periferica inzona centrala.
Marea zona rezidentiala- este distribuita aproape de partea rezidentiala
interna cat si de partea periferica a orasului. Aceasta este defapt a-doua
zona cel mai intens populata, prima fiind zona periferica, dar aici
intalnindu-se cea mai multa populatie activa. In aceast areal intalnim
numeroase scoli, parcuri si totodata de aici incep cele mai multe si recente
constructii dupa anii 1990 , dupa cum am mai precizat , in special sedii de
biroruri si spatii comerciale.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
20/26
Zona periferica complexa- cumprinde in primul rand cea mai populata
zona, fiind reprezentata atat de cele mai multe ansambluri de locuinte
coletive cat si individuale. Industria este in minoritate in aceasta zona,
majoritatea cladirilor industriale transformandu-se in cladiri de birouri.
Una din cele mai semnificative parti industriae acestui sectorsunt:Platforma industriala Laromet si Platforma Romaero. O parte din
marile hangare ale Romaero, ce se regasesc in partea nordica a sectorului ,
gazduiesc avioane si elicoptere. Importanta majora a acestei zone din punct
de vedere economic si commercial o reprezinta, Aeroportul Aurel Vlaicu.Acesta reprezinta un nod important de transport, comunicatie si flux al
populatiei, atat cu localitatile din tara cat si cu celelalte tari.
Spatiile verzi-Sectorul 1 aresuprafata cu cele mai multe spatii verzi,
numit "zona verde" a capitalei. Aici intalnim cele mai multe parcuri.Casele,
blocurile, institutiile publice, fiecare au printre cele mai mari suprafete
verzi din tot Bucurestiul. 10 parcuri se intind in aceasta zona printre care:
Parcul Herastrau, Parcul Cismigiu, Parcul Kiseleff, Parcul Bazilescu si Parcul
Plevnei, etc. Cel mai mare parc al Bucurestiului este Parcul Herastrau, cu ovarietate floristica mare: plante ornamentale, tei, castani, stejari, plopi,
salcami, brazi argintii, brazi Tuia,etc. Pe de alta parte, parcul Cimigiu are o
suprafata considerabil mai mica, insa este cea mai veche i mai frumoasa
gradina publica a orasului, fiind proiectata dup modelul gradinilor
englezesti de arhitectul vienez Carl Friederich Wilhelm Mayer.
In nordul sectorului,mai exact in partea de nord-est, limita traverseaza
Padurea Tunari.Intalnim de asemenea pe aceasta suprafata Padurea
Mogosoaia si Padurea Baneasa. Relieful plat de campie al sectorului este
strabatut de raul Colentina, cu meandre largi ce au favorizat amenajarea
lacurilor : Straulesti, Grivita, Herastrau, Floreasca.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
21/26
Situaia spaiilor verzi n municipiul Bucureti n intervalul 1989
2008.
Pn la nivelul anului 1989, spatiile verzi conform datelor oficiale au
prezentat o continua crestere, totodata sfarsitul acestui an reprezentand si
perioada de maxima dezvoltare a acestora, 21,9 mp.cap/loc, la 01.01.1990
(Muja S., 1994). Dupa aceasta perioada, odata cu schimbarea regimului
politic, spasiile verzi au prezentat un interes total diferit fata de functia pe
care o au, acestea transformandu-se ntr-o component secundara a
acestui oras, reducandu-se la jumatate n mai putin de 12 ani. Acest
fenomen a avut la baz mai muli factori:
1 ) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor ce erau ocupate
de spatii verzi;
2 ) Retrocedarea terenurilor ce faceau parte din categoria spaiilor
verzi;3 ) Vanzarea unor suptafete de teren ce faceu parte din categoria
spatiilor verzi.
Acetifactori s-au mentinut pe toata aceasta perioada de dupa anul
1989, cu influiente negative majore n prima jumatate a acesteia, apogeul
fiind atins n anul 2001 cand s-a inregistrat cea mai mica valoare a
suprafeelor spatiilor verzi din tot acest interval de timp, 1989 - 2008.
Dup anul 2001, situatia ncepe sa se stabilizeze, nregistrandu-se
chiar si o crestere nu foarte mare, insa cu oscilatii frecvente de la un an la
altul .Cresterea se datoreaza unor amenajari noi de spatii verzi facute n
special n sectorul aliniamentelor stradale si datorita reamanajarilor unor
foste spatii verzi lasate n degradare. Celalalt factor care a dat si continua sa
dea aceste oscilatii frecvente contrar cresterii, este dat de persistenta
fenomenului de retrocedare si schimbarea categoriei de folosinta a
terenurilor ocupate de spatii verzi.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
22/26
0
5000000
10000000
15000000
20000000
25000000
30000000
35000000
1989 1995 2001 2005 2006 2008
Evoluia spaiilor verzi (mp)
Spatiile
verzi (mp)
0
2000000
4000000
6000000
8000000
10000000
12000000
14000000
Parcuri i grdini Aliniamente stradale Spaii verzi din cuprinsul
ansamblului de locuine
Situaia statistic a spaiilor verzi publice din municipiul
Bucureti
mp
Fig. 3. Evoluia spaiilor verzi n municipiulBucureti n intervalul 1989 2008. Sursa: P.
M. B.
Fig. 4. Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe
categorii de folosin, din cadrul municipiului
Bucure ti n anul 2008. Sursa: P. M. B.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
23/26
Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, dinmunicipiul Bucureti,n anul 2008
Denumire Suprafa (mp) Ponderea %Parcuri i grdini 6674021 27,96%
Aliniamente stradale 4270584 17,89%
Spaii verzi din cuprinsulansamblurilor de locuine
12920808 54,14%
TOTAL 238654131 100%
Fig 5. Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din municipiul Bucureti, n anul 2008.
Sursa : Primria Municipiului Bucureti.
Evoluia spaiilor verzi n intervalul 1989-2008.
Sector 1989 1995 2001 2005 2006 2008
1 7396345 2755556 2345809 2806239 3295500 2224302
2 7067591 5992670 3521422 3556967 3556967 3548467
3 6548758 3911448 4124000 5610000 6015400 5973400
4 4607116 3064086 2838805 2891753 1870913 4050000
5 5283140 3411710 2144255 1932874 1783627 1783627
6 3809287 3700722 2804981 3959600 3333500 3333500
Total 34712237 m 22836192 m 17779272 m 20757433 m 19855907 m 24729413 mFig 6. Evoluia spaiilor verzi n intervalul 1989-2008.
2Sursa: Primria Municipiului Bucureti
1
La suprafaa total din anul 2008 s-au adaugat i suprafeele: gradinii Botanice, parcului Politehnica i cea aspatiului verde aferent Palatului Parlamentului.
05
10
15
20
25
30
35
1989 1995 2001 2005 2006 2008
Suprafa(%)
Evoluia procentuala suprafeelor ocupate cu spaiiverzi n municipiul Bucureti n intervalul 1989 - 2008
Sector 1
Sector 2
Sector 3
Sector 4
Sector 5
Sector 6
Fig. 7 . Evoluia procentual a suprafeelor ocupate cu spaii verzi nmunicipiul
-
5/26/2018 legenda bucuresti
24/26
Daca analizam evolutia spatiilor verzi la nivel de fiecare sector n parte,se pot observa diferente majore de la unul la celalalt att din punctul de vedereal evolutiei suprafetelor de spatiu verde al acestora, cat si al fluctuatiilor
majore pe care acestea le-au suferit n perioade foarte scurte de timp, perioadede 5-6 ani, Poate cel mai bun exemplu n acest caz, este cel al sectorului 1,unde se poate observa scaderea brusca a suprafeelor de spatiu verde n numai6 ani la mai putin de jumatate din suprafata pe care o prezenta la nivelul anului1989. Dup acest interval oscilatiile sunt semnificative ca suprafata exprimatan metri patrati, dar mici n comparaie cu perioada 1989-1995.
Aceasta scadere brusca se poate datora n mare parte extinderii masivepe care a suferit-o oraaul n cadrul acestui perimetru. Dezvoltarea noilorcartiere rezidentiale a dus la pierderea a multora dintre supreafetele ocupate
cu spatii verzi.
-
5/26/2018 legenda bucuresti
25/26
BIBLOGRAFIE:
Carti:
Chiriac D., Hum Cristina, Stanciu Mariana, 2009, Spaiile verzi O problem a urbanizrii actuale, Revista Calitatea vieii,
XX, nr. 34, p. 249270.
Grigorescu, Ines (2010), Modificrile mediului n aria metropolitan a Municipiului. Bucureti, Editura Academiei Romne,
Bucureti
Surse electronice:
http://ebucuresti.info.ro/
http://bucuresti.org.com.ro/
http://www.pmb.ro/
http://www.ratb.ro/
http://www.metrorex.ro/
http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SECTORULUI-1-BUCURESTI/191936/
http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/resource/comunicat%20date%20provizorii%20rpl%202011%20bucuresti.pdf
http://www.primariasector1.ro/
http://timetv.ro/wp-content/uploads/2013/01/cartiere-periculoase-bucuresti.jpg
POZE
Fig. 1. Poziionarea geografic a municipiului Bucureti pe glob i n cadrul Romniei. Sursa: www.globalcom.ro
Fig. 2. Harta administrativ a municipiului Bucureti. Sursa:www.globalcom.ro
Fig. 3. Evoluia spaiilor verzi n municipiul Bucureti n intervalul 1989 2008. Sursa: P. M. B.
Fig. 4. Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din cadrul municipiului Bucureti, n anul 2008.
Sursa: P. M. B.
Fig 5 Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din municipiul Bucureti, n anul 2008. Sursa
:Primria Municipiului Bucureti.
Fig 6. Evoluia spaiilor verzi n intervalul 1989-2008. Sursa: Primria Municipiului Bucureti
Fig. 7 . Evoluia procentual a suprafeelor ocupate cu spaii verzi n municipiul .
http://ebucuresti.info.ro/http://ebucuresti.info.ro/http://bucuresti.org.com.ro/http://bucuresti.org.com.ro/http://www.pmb.ro/http://www.pmb.ro/http://www.ratb.ro/http://www.ratb.ro/http://www.metrorex.ro/http://www.metrorex.ro/http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SECTORULUI-1-BUCURESTI/191936/http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SECTORULUI-1-BUCURESTI/191936/http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/resource/comunicat%20date%20provizorii%20rpl%202011%20bucuresti.pdfhttp://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/resource/comunicat%20date%20provizorii%20rpl%202011%20bucuresti.pdfhttp://www.primariasector1.ro/http://www.primariasector1.ro/http://timetv.ro/wp-content/uploads/2013/01/cartiere-periculoase-bucuresti.jpghttp://timetv.ro/wp-content/uploads/2013/01/cartiere-periculoase-bucuresti.jpghttp://www.globalcom.ro/http://www.globalcom.ro/http://www.globalcom.ro/http://www.globalcom.ro/http://timetv.ro/wp-content/uploads/2013/01/cartiere-periculoase-bucuresti.jpghttp://www.primariasector1.ro/http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/resource/comunicat%20date%20provizorii%20rpl%202011%20bucuresti.pdfhttp://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SECTORULUI-1-BUCURESTI/191936/http://www.metrorex.ro/http://www.ratb.ro/http://www.pmb.ro/http://bucuresti.org.com.ro/http://ebucuresti.info.ro/ -
5/26/2018 legenda bucuresti
26/26