Universitatea Ştefan cel Mare SuceavaFacultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării

Domeniul Filologie

LA TRADUCTION ET RETRADUCTION DE L’ŒUVRED’ALBERT CAMUS DANS L’ESPACE CULTUREL ROUMAIN

TRADUCEREA ȘI RETRADUCEREA OPEREI LUI ALBERT CAMUS ÎNSPAȚIUL CULTURAL ROMÂNESC

TEZĂ DE DOCTORATRezumat

Prof. univ. dr.Albumiţa-Muguraş Constantinescu

Doctorand,Ilişoi Mariana-Vica (Ciupu)

Suceava

2015

TABLE DE MATIÈRES

Introducerea ..............................................................................Error! Bookmark not defined.I. Traducerea, traducerea caducă, retraducerea.........................Error! Bookmark not defined.

I.1 Traductologia și dezvoltarea sa .......................................Error! Bookmark not defined.I.2 Traducerea prin prisma traductologiei.............................Error! Bookmark not defined.I.3 Teorii ale traducerii .........................................................Error! Bookmark not defined.I.4 Traducerea caducă ...........................................................Error! Bookmark not defined.I.5 Retraducerea – accepții și perspective.............................Error! Bookmark not defined.

I.5.1. Accepții ale termenului « retraducere »...................Error! Bookmark not defined.I.5.2. Perspective asupra retraducerii ................................Error! Bookmark not defined.

I.6 Concluzii parțiale .............................................................Error! Bookmark not defined.II. Receptarea și traducerea operei lui Albert Camus în spațiul literar românesc............. Error!Bookmark not defined.

II.1 Exegeții ne-traducători ai operei lui Albert Camus........Error! Bookmark not defined.II.1.1 Ion Vitner ................................................................Error! Bookmark not defined.II.1.2 Constantin Ciopraga................................................Error! Bookmark not defined.II.1.3 Nicolae Balotă .........................................................Error! Bookmark not defined.II.1.4 Romul Muntean.......................................................Error! Bookmark not defined.II.1.5 Ioan Lascu ...............................................................Error! Bookmark not defined.II.1.6 Virgil Tănase ...........................................................Error! Bookmark not defined.II.1.7 Anne-Marie Codrescu .............................................Error! Bookmark not defined.

II.2 Exegeții traducători ai operei lui Albert Camus.............Error! Bookmark not defined.II.2.1 Irina Mavrodin.........................................................Error! Bookmark not defined.II.2.2 Georgeta Horodincă ................................................Error! Bookmark not defined.II.2.3 Modest Morariu.......................................................Error! Bookmark not defined.

II.3 Traducători români ai operei lui Albert Camus .............Error! Bookmark not defined.II.3.1 Marin Preda .............................................................Error! Bookmark not defined.II.3.2 Ligia Holuță.............................................................Error! Bookmark not defined.II.3.3 Catinca Ralea...........................................................Error! Bookmark not defined.II.3.4 Laurențiu Fulga .......................................................Error! Bookmark not defined.II.3.5 Ileana Cantuniari .....................................................Error! Bookmark not defined.II.3.6 Micaela Ghițescu.....................................................Error! Bookmark not defined.

II.4 Concluzii parțiale ...........................................................Error! Bookmark not defined.III. Analiza traducerilor și retraducerilor operei lui Albert CamusError! Bookmark not defined.

III.1 Metodă de analiză traductologică și privire de ansamblu asupra strategiilor de traducereError! Bookmark not defined.

III.2 Romanul La Peste (Ciuma) – analiză comparativă a variantelor în limba românăError!Bookmark not defined.

III.2.1 Stilul descriptiv ......................................................Error! Bookmark not defined.III.2.2 Stilul diaristic .........................................................Error! Bookmark not defined.III.2.3 Stilul de cronică .....................................................Error! Bookmark not defined.III.2.4 Stilul științific.........................................................Error! Bookmark not defined.

III.2.5 Stilul oratoric .........................................................Error! Bookmark not defined.III.2.6 Concluzii parțiale ...................................................Error! Bookmark not defined.

III.3 Eseul L’Homme révolté (Omul revoltat) – analiza comparativă a versiunilor în limbaromână...................................................................................Error! Bookmark not defined.

III.3.1 Subiectivitatea traducătorului ................................Error! Bookmark not defined.III.3.2 Micro-textul ...........................................................Error! Bookmark not defined.

III.3.2.1 Epigraful ..........................................................Error! Bookmark not defined.III.3.2.2 Titlurile și subtitlurile capitolelor ....................Error! Bookmark not defined.

III.3.3 Macro-textul...........................................................Error! Bookmark not defined.III.3.4 Concluzii parțiale ...................................................Error! Bookmark not defined.

III.4 Proza scurtă - L’Envers et l’Endroit (Fața și Reversul) , L’Été (Vara), Noces (Nunta)Error! Bookmark not defined.

III.4.1 Traducerea exprimării sentimentelor în eseurile L’Envers et l’Endroit (Fața șiReversul) et L’Été (Vara)..................................................Error! Bookmark not defined.III.4.2 Dimensiunea culturală în traducerea în limba română a eseurilor Noces (Nunta) etL’Été (Vara) ......................................................................Error! Bookmark not defined.III.4.2.1 Referenții culturali algerieni ...............................Error! Bookmark not defined.

III.4.2.1.1 Referenți ai stilului de viață algerian ............Error! Bookmark not defined.III.4.2.1.2 Elementele de dialect local ...........................Error! Bookmark not defined.III.4.2.1.3 Termeni desemnând plante mediteraneene ...Error! Bookmark not defined.

III.4.2.2 Substantive proprii și aluzii culturale .................Error! Bookmark not defined.III.4.3 Concluzii parțiale ...................................................Error! Bookmark not defined.

III.5 La Chute (Căderea) – traducerea unei povestiri ironiceError! Bookmark not defined.III.5.1 Manifestări ale ironiei la Camus ............................Error! Bookmark not defined.III.5.2 Analiza transpunerii ironiei camusiene în limba română .... Error! Bookmark notdefined.

III.5.2.1 Expresiile idiomatice .......................................Error! Bookmark not defined.III.5.2.2 Repetiția ...........................................................Error! Bookmark not defined.III.5.2.3 Oximoronul ......................................................Error! Bookmark not defined.III.5.2.4 Paradoxul .........................................................Error! Bookmark not defined.III.5.2.5 Antifraza ..........................................................Error! Bookmark not defined.III.5.2.6 Zeugma ............................................................Error! Bookmark not defined.

III.5.3 Concluzii parțiale ...................................................Error! Bookmark not defined.Concluzii ...................................................................................Error! Bookmark not defined.Bibliografie ...............................................................................................................................10

Având în vedere numărul impresionant de abordări critice și hermeneutice ale operei luiAlbert Camus din punct de vedere tematic, stilistic și filozofic, considerăm că demersul abordăriitraductologice vine în completarea viziunii critice asupra ansamblului operei sale în spațiulcultural românesc.

În primul capitol, ne-am propus să realizăm o sinteză a noțiunilor cheie din domeniultraductologiei, care formează armatura teoretică a tezei noastre întrucât critica traducerii de texteliterare se sprijină pe repere teoretice din domeniul traductologiei. În primele părți ale capitoluluiam încercat să stabilim cadrul de dezvoltare și stadiul actual al evoluției traductologiei cadisciplină relativ recentă și autonomă prin intermediul unei abordări critice a principalelorabordări teoretice ale traducerii în diacronie și a concepțiilor referitoare la termenul de„retraducere”, care marchează dezbaterile actuale în traductologie. Am acordat o atențiedeosebită noțiunii de traducere caducă care constituie motivația de ordin cronologic afenomenului retraducerii pe care îl vom trata în partea a treia a tezei noastre prin referire la uncorpus alcătuit din două versiuni în limba română a romanului Ciuma. Traducerea unei operepoate deveni desuetă la un moment dat întrucât sistemul lingvistic evoluează și suferă modificări,ceea ce impune retraducerea unui text în sensul unei actualizări la normele lingvistice. Totuși,retraducerea poate marca de asemenea revalorizarea unei anumite ideologii sau concepții literare,filozofice sau sociale. Actul retraducerii este declanșat în unele cazuri de dorința de a readuce înactualitate anumite idei. Orizontul de așteptare a publicului diferă în funcție de limba și decultura sa și se schimbă cu timpul. Diferitele concepții determinate de normele sociale, estetice,etice și religioase la un moment dat creează noi perspective în traducerea unei opere. Traducereadevine astfel o rescriere care oferă posibilitatea găsirii unor noi răspunsuri și interpretări laîntrebările textului.

Am menționat câteva accepții ale termenului „retraducere”, oprindu -ne, în mod special,asupra retraducerii cu sensul de nouă traducere a unui text sursă în limba țintă, având deja otraducere precedentă în aceeași limbă. În acest sesn, am sintetizat într-o manieră criticăperspectivele traductologice cele mai pertinente cu privire la retraducere, subliniind aspecteprecum condițiile de producere, raportul cu priele traduceri și originalul, subiectivitateatraducătorului și efectul produs asupra cititorului de către textul tradus. Considerată de cătreanumiți traducători precum Henri Meschonnic, Paul Bensimon și Yves Gambier a fi mai aproapede original, lăsând să transpară stranietatea limbii și a culturii sursă, retraducerea este totdatăspațiul de maifestare a subiectivității traducătorului și este condiționată de criteriile lingvistice șisocio-culturale care impun actualizarea textului în limba în limba țintă. În plus, retraducerea serealizează și din rațiuni comerciale, întrucât multe edituri comandă o nouă traducere acapodoperelor, adaptată publicului contemporan. Este si cazul noii variante în limba română aromanului Ciuma, operă de mare importanță, distinsă cu premiul Nobel, acordat lui Camus în1957, publicat la Editura Rao în 1993.

Majoritatea primelor ediții ale traducerii operelor lui Albert Camus apar la EdituraUnivers, editură prestigioasă cu o istorie de mai bine de patruzeci de ani pe piața editorială dinRomânia. A cunoscut o perioadă de dezvoltare importantă înainte de 1990 în publicarea operelor

de literatură română și universală, aceastp editură și -a continuat activitatea activitatea fără săproducă noi ediții ale traducerii operelor camusiane. Editura Rao, orientată în mod special cătrepublicarea traducerilor publică începând cu 1993, anul fondării sale, o serie de noi ediții aletraducerilor și o retraducere, cea a romanului Ciuma, semnată de Olga Mărculescu. Un alt aspectcare ne-a atras atenția este publicarea versiunii integrale în limba română a eseului Omul revoltatîn 1994, în două variante, una aparținând Mihaelei Simion, editată la Rao, cealaltă, Ligiei Holuță,apărută la Sophia. Cu toate că textul a fost cunoscut de către publicul cititorilor din spațiulromânesc prin câteva traduceri fragmentare sau traduceri-citat, traducerea eseului nu a fostpublicată înainte de 1989 din cauza cenzurii care a marcat epoca regimului comunist.

Prin urmare, retraducerile sunt produse care se adaptatează cerințelor publicului țintă șicontextului de producere. Diversitatea condițiilor de producere a unei retraduceri face dificilăstabilirea principiilor care reglează apariția unei retraduceri. În acest sens, studiile de caz ar fimai evidente și mai revelatoare pentru procesul de apariție a unei retraduceri. Primul capitolconstituie, deci, un supor teoretic util în demersul nostru de analiză traductologică pe corpus-ultraducerii și retraducerii în limba română a romanului Ciuma și a eseului filozofic Omul revoltat.

Importanța literară și culturală precum și actualitatea operei lui Albert Camus, diversitateagenurilor pe care opera sa o înglobează și numărul traducerilor în limba română fac din analizareceptării creației sale literare în spațiul cultural românesc un aspect important în dezvoltareatezei noastre. Astfe, al doilea capitol este dedicat receptării operei camusiane de-a lungulviziunilor critice în diacronie a principalilor exegeți români, pe care i-am împărțit în douăcategorii: exegeți și exegeți-traducători având în vedere specificitatea perspectivei lor,hermeneutice pentru primii, dublată de o abordare traductologică în cazul celor din urmă. Maimulte aspecte ale tematicii operei lui Camus sunt abordate în critica literară din spațiul culturalromânesc, plecând de la tema exilului în abordarea lui Ion Vitner, cea a absurdului și a revoltei laNicolae Balotă și Romul Munteanu la spațiul închis la Anne-Marie Codrescu. Scrierile sale suntabordate și din punct de vedere stilistic în eseurile Irinei Mavrodin, Constantin Ciopraga, ModestMorariu și Georgeta Horordincă. Unitatea operei camusiene este demonstrată în exegeza lui IoanLascu care stabilește raporturile de interdependență între scrierile literare și jurnalistice ale luiCamus. O abordare biografică îî aparține lui Virgil Tănase care publică o lucrare despre viața șiopera lui Camus cu prilejul comemorării a cincizeci de ani de la moartea autorului în 2010, carealături de sărbătorirea centenarului nașterii sale în 2013 a determinat numeroase editări șireeditări.

Cel de al treilea capitol cuprinde o privire critică și un complement de istorie a traducerilorși a retraducerilor operei lui Albert Camus în limba română pe care le-am divizat în treicategorii : traduceri integrale, traduceri fragmentare și traduceri-citat, acestea din urmăconstituite datorită numărului mare de fragmente traduse de către exegeții-traducători în operelelor critice. Am analizat din perspectivă traductologică strategiile de traducere utilizate înrestituirea în limba română a operei camusiane, pe un corpus de studiu variat, având în vederediversitatea genurilor și varietatea stilistică a scrierii. Analiza noastră vizează nivelul macro-textual pentru pentru a ilustra problematica globală în traducerea unui text și neivelul micro-textual cu privire la problemele de traducere care se localizează în anumite segmente ale textului.Corpusul de traduceri supuse unei analize comparative cuprinde traducerea și retraducerearomanului Ciuma, cea aparținând lui Eta și Marin Preda, publicată în 1965 la Editura pentruLiteratură Universală și cea a Olgăi Mărculescu, editată la Rao în 1993, reeditată în 2002, 2006,2008 și 2013 și cele două variante în limba română ale eseului filozofic Omul revoltat, publicatesimultan, tradus în 1994 de Mihaela Simion, ediție apărută la Rao, și de Ligia Holuță la Editura

Sophia, Oradea. De asemenea, corpus-ul înglobează traducerea în limba română a eseurilorNoces și L’Envers et l’Endroit aparținând Irinei Mavrodin, publicată la Univers în 1968 și Vara,în traducere de Modest Morariu, apărută în 1976 la Univers. În variantele în limba română aeseurilor Nunta și Vara, am analizat transpunerea dimensiunii culturale în traducere prin analizaelementelor spațiului cultural algerian precum referirile la stilul algerian, elementele de dialect,termenii ce desemnează spațiul mediteranean, numele proprii și aluziile culturale. Traducerileoperelor Fața și Reversul și Vara sunt abordate din punct de vedere al transpunerii în limbaromână al exprimării sentimentelor, dat fiind caracterul liric al acestor srieri. Ultima traducereintegrată în corpus-ul de studiu este cea a povestirii Căderea, semnificativă din punct de vedereal transpunerii ironiei în limba țintă.

Analiza traducerilor se sprijină pe metoda comparativă care presupune evaluarea unui textsursă prin raportare la unul, două sau mai multe texte țintă și încearcă să identifice strategiile detraducere utilizate în restituirea textelor camusiane în limba română. Analiza critică a corpus-urilor bilingve, în limba franceză și română, va pune în lumină strategiile și procedeele detraducere mobilizate, soluțiile oferite în limba țintă, cazurile de intraductibilitate, de sub-traducere și supra-traducere. În această perspectivă, ne-am propus să constatăm în ce măsurătraducerea în limba română a acestor opere reprezintă o restituire adecvată a originaluluicamusian. Traducerile operei lui Albert Camus în limba română vor fi supuse unei abordăritraductologice care va conduce la identificarea soluțiilor precum corespondența, echivalența,adaptarea, adăugarea, omiterea, în funcția de alegerile traducătorilor. Astfel, am acordat o atențiedeosebită soluțiilor operate de către traducători în cadrul textelor traduse, luând în calculspecificitățile registrelor de limbă și am analizat influența la nivel de sens global al textului șiefectul produs asupra cititorului.

A traduce Camus înseamnă a-i reda textul în limba țintă păstrând caracteristicile stilului,concizia, coerența și aparenta neutralitate vizibile în romanul Ciuma și eseul Omul revoltat, darși un anumit grad de efuziune lirică prezent în eseurile Fața și Reversul și Vara, dar în acelașitimp a transmite cititorului în limba țintă amprenta și culoarea locală identificate în texteleoriginale, marcate din punct de vedere cultural, și anume Nunta și Vara, și să transpună într-omanieră adecvată stilul ironic prezent în povestirea Căderea.

Caducitatea primei traduceri în limba română a romanului Ciuma de Albert Camus,realizată în 1965 de Eta și Marin Preda, a atras necesitatea unei retraduceri, semnată de OlgaMărculescu, apărută cu aproximativ treizeci de ani mai târziu, în 1993. Una dintre specificitățilescrierii camusiane în Ciuma este caracterul diaristic pe care l-am identificat în unele pasaje încare naratorul își marchează prezența prin utilizarea persoanei I plural, formă care îl includeprintre observatorii evenimentelor provocate de flagelul ciumei și, în același timp, îlsolidarizează cu locuitorii Oranului, victime ale epidemiei. Numeroase fragmente aparținândregistrului limbajului medical apar în text, desemnând semnele epidemiei ciumei. Aceste detaliitransferă cititorul în domeniul medicinei și contribuie la crearea unui efect de veridicitate apovestirii, pe care traductorii îl reproduc în textul țintă. Nu este vorba de pasaje întregi în stil purmedical, ci de un vocabular specializat referitor la ciumă, interpolat în pasajele aparținând altorregistre, adăugând la claritatea și precizia stilului camusian. Dificultățile de traducere a acestuitip de lexic nu sunt deloc neglijabile și cer o documentare riguroasă pentru a asigura exactitateatermenilor în limba țintă. Stilul oratoric marchează de asemenea textul romanului Ciuma prindiscursul preotului Paneloux, cu acente didactice, edificatoare întrucât conține exemple, paraboleși îndemnuri. Caracterul eclectic al stilului scrierii camusiane reiese din alternanța stilurilorliterar, liric, diaristic, stilul cronicii, științific și oratoric. Remarcăm o preocupare constantă a

traducătorilor de a menține alternanța registrelor stilistice și de a nu omogeneiza textul chiardacă, pe alocuri, raționalizarea se manifestă prin suprimarea punctuației originalului șimodificarea organizării textuale, determinând astfel pierderi ritmice. Noua traducere a OlgăiMărculescu nu pare a fi constrută de la zero, ci creează aparența unei țesături textuale în jurulprimei traduceri, semnată de Eta și Marin Preda. În acest sens, mai multe soluții se regăsesc înretraducere care conține de asemenea reactualizări impuse de modificările datorate evoluțieilingvistice. Cu toate acestea, există pasaje în versiunea Olgăi Mărculescu care las să se întrevadăo percepție diferită a textului original astfel încât traducerea sa nu rămâne o simplă revizie șiactualizare a primei variante, ci este o traducere-creație, care marchează o noua viziune,impregnată de subiectivitatea traducătorului.

Cele două traduceri ale eseului filozofic Omul revoltat de Albert Camus, realizatesimultan în același an, în 1994, demonstrează că argumentul caducității nu este singura condițiecare determină realizarea unei noi traduceri. O serie de traduceri ale aceleiași opere fac dintraducere și retraducere un spațiu care privilegiază manifestarea subie ctivității traducătorului.Subiectivitatea proprie poziției traductive a Mihaelei Simion și a Ligiei Holuță este pe deplinobservabilă la nivelul traducerii titlurilor capitolelor și subcapitolelor eseului, care prezintă unnumăr mare de diferențe. De o parte, soluțiile Mihaelei Simion sunt obținute în principal printraducere literară și calc, pe de altă parte, cele ale Ligiei Holuță sunt obținute cu ajutorulexplicitării însoțite de note de subsol, dar si prin intermediul echivalenței. A traduce un textfilozofic reprezintă o misiune complexă având în vedere specificitatea discursului filozoficcaracterizat cu precădere prin organizarea logică a rețelei argumentative și caracterul abstract altermenilor care se constituie într-un aparat conceptual utilizat în text pe care traducătorul artrebui să-l redea liniar, uniform pentru a evita sensurile greșite. Menținerea sistematisemlorproprii originalului precum tipul de frază sau utilizarea anumitor moduri și timpuri este cu atâtmai importantă în transpunerea interlingvistică a unui text cu caracter argumentativ, în cazul defață eseul Omul revoltat, cu cât aceasta contribuie la reproducerea coerenței textuale în limbațintă. De asemenea, intertextualitatea și suprapunerea lingvistică și textuală sunt aspectesemnificative în redarea eseului în limba română. Strategiile de traducere ale Mihaelei Simion șiLigia Holuță marchează divergența pozițiilor lor traductive. Dacă strategia de traducere aMihaelei Simion vizează, în general, o transpunere adecvată a textului sursă, în armonie cuobiceiurile și normele lingvistice ale limbii române, cea a Ligiei Holuță privilegiazăînfrumusețarea textului prin explicitare și îmbogățire și îngreunează lectura prin inserarea unorsecțiuni de text în original alături de tradu cere, creând pasaje bilingve, pe care le considerăminadecvate în ansamblul traducerii. Versiunea Mihaelei Simion vizează o versiune adecvată lanivel de formă și sens, în timp ce cea a Ligiei Holuță este înzestrată de o expresivitate inexistentăinexistentă în textul sursă, care alterează stilul camusian. Această expresivitate ar putea să fiejustificată prin influența stilului său poetic care marchează vizibil subiectivitatea în textul țintă.Traducerile-citat ale Georgetei Horodincă și ale Irinei Mavrodin caută să păstreze organizareatextuală și încărcătura semantică a originalului. Cele două variante integrale în limba română aleeseului filozofic camusian sunt impregnate de specificitatea pozițiilor traductive și de strategiilede traducere adoptate, ceea ce nu atrage totuși păstrarea coerenței și retransmiterea rețeleiargumentative a originalului în textul țintă.

În analiza noastră a traducerilor eseurilor Fața și Reversul și Vara, remarcăm că traducereatermenilor identici care exprimă o gamă restrânsă de sentimente, sub forma unor categoriigramaticale variate, plecând de la substantive și adjective la verbe, aparținând textelor aceluiașiautor, ce se înscriu în același gen, poate ajunge la soluții distincte. Traducerea în limba română a

termenilor espoir, désespoir et angoisse și a derivaților lor este o provocare pentru traducătoriieseurilor lui Albert Camus, datorită particularităților echivalențelor în limba română la nivel desens și de registru de limbă. Irina Mavrodin încearcă să ofere o traducere adecvată în ceea ceprivește păstrarea registrului de limbă și ambianța lirică a textului, punând astfel în valoarediversitatea stilistică a limbii române. Modest Morariu utilizează o strategie care favorizeazăuniformitatea în traducerea acestor termeni. Divergența strategiilor de traducere în cazul acestordouă opera camusiane ilustrează prezența subiectivității traducătorilor în traducere. Cele douăvariante în limba română a celor două texte poartă amprenta manierii specifice a fiecăruitraducător de a citi și a interpreta textul.

Păstrarea dimensiunii culturale în traducere constituie un aspect important în traducereaunui text literar. Pentru a ilustra această problematică, am supus unei analize traductologicebazate pe paradigma culturală a lui Michel Ballard eseurile Nunta și Vara, traduse de IrinaMavrodin, respectiv, Modest Morariu. Astfel, ne-am propus să analizăm referenții culturaliconstituiți de termenii și expresiile ce desemnează plantele mediteraneene, stilul de viațăalgerian, vorbirea locală de la Bab-el-Oued, substantivele proprii și diversele aluzii culturale laspațiul mitic, literar și istoric. În acest sens, evocarea locurilor revelatoare pentru culoarea localăa orașului Oran precum cafenelele, buticurile fotografilor și pompele funebre este edificatoare șisolicită traducătorul în realizarea transferului cultural și stilistic, întrucât aceste pasaje conțin unmelanj stilistic specific stilului camusian. Dificultățile pe care le presupune traducerea vorbiriilocale de la Bab-el-Oued se regăsesc în mode vident la nivel de registru lingvistic carecondiționează alegerea soluțiilor în limba română care să producă același efect asupratraducătorului român ca asupra celui francofon. În acest caz, traducătoarea consideră că strategiade adopta tar trebui să evite restituirea textului prin intermediul unui dialect din limba țintă,precum cel moldovenesc sau transilvănean, care marchează o regiune particulară din punct devedere lingvistic și cultural și care ar adăuga conotații inexistente în textul original. Înconsecință, traducătoarea pentru soluții care nu localizează textul în spațiul cultural și lingvisticromân, păstrând neutralitatea lingvistică a textului țintă pe care îl transpune mai degrabă înregistrul argotic al limbii române. În Nunta, remarcăm o abundență de substantive comunedesemnând specificitatea vegetală a coastei mediteraneene care contribuie la crearea culoriilocale algeriene. Cele două texte sursă abundă în aluzii culturale la mitologia greacă, la literaturauniversală și la istorie. Prin strategiile de traducere adoptate în traducerea celor două texte, Nuntași Vara, cei doi traducători, Irina Mavrodin și Modest Morariu, au dat o variantă adecvată aoriginalului camusian și au reușit să păstreze specificitatea culturii algeriene în textul în limbaromână, permițând cititorului traducerii să acceadă la cultura Celuilalt.

Transpunerea ironiei din povestirea Căderea de Albert Camus în limba română constituie oprovocare majoră în procesul de traducere. Reperarea corectă a indicilor ironici, interpretarea lorși recodoficarea lor în limba țintă sunt etape necesare în construirea unui text armonios și just, încare prezența ironiei este aproape echivalentă cu cea a originalului. Strategia de traducereadoptată are ca rezultat un text coerent care conservă efectele stilistice, atmosfera și tonalitateaironice ale textului sursă și, în același timp, păstrează registrul originalului, prezervându-iautenticitatea.

În povestirea Căderea, ironia se desfășoară sub diverse forme, atât la nivel macro-textual,căci textul în integralitatea sa este ironique, cât și micro-textual, întrucât ironia se degajă înanumite locuri în text prin intermediul unor procedee stilistice precum repetiția, oximoronul,antifraza, paradoxul și zeugma. Dificultățile de traducere ale ironiei în povestirea camusiană ținde particularitățile lingvistice și de aspectele socioculturale ale celor două limbi -cultură. Ironia

camusiană își are sursa în expresiile idiomatice, dificil de transpus în limba țintă din cauzastructurii fixe a componentei lor culturale. Întrucât acestea opun rezistență traducerii uneori,restituirea lor în textul țintă implică o traducere mai liberă față de alte f orme de exprimare aleironiei, ceea ce poate amplifica sau atenua ironia în textul țintă. Inventivitatea și creativitateatraducătoarei sunt esențiale, dată fiind complexitatea misiunii sale: a reda adecvat sensulexpresiilor și efectele ironice păstrând totodată ritmul textului. Traducerea pasajelor ce conținoximorone ar fi a priori foarte dificilă cu privire la păstrarea atmosferei ironizante a textuluisursă. Strategia de traducere adoptată persupune folosirea unei varietăți de procedee de traduceremergând de la traducerea literală, echivalența, recategorizarea, modulația până la explicitare.Acest demers vizează în același timp transferul efectelor ironice ale textului sursă construind untext coerent și armonios în limba țintă, care va permite cititorilor să sesizeze intenția ironică aautorului. Componenta culturală și specificitatea lingvistică proprii unor jocuri de cuvintesolicitaă creativitatea traducătoarei. Manifestările specifice ale ironiei precum oximoronul,paradoxul, antifraza sau zeugma sunt transpuse în traducere printr-o abundență de procedeeprecum traducerea literală, report-ul, explicitarea, recategorizarea, modulația și echivalența.Aceste alegeri rezultă din constrângerile lingvistice diverse dar și din maniera în caretraducătoarea percepe ea însăși această ironie.

Originalitatea demersului nostru rezidă într-o analiză traductologică a operei lui AlbertCamus pe un corpus reprezentativ pentru diversitatea genurilor, tematică și stilistică a creațieiliterare, constituit din cele două traduceri în limba română ale romanului Ciuma, cele douătraduceri ale eseului Omul revoltat, traducerile eseurilor Fața și Reversul , Vara și Nunta șitraducerea povestirii Căderea. Studiul comparativ al traducerilor ne-a dezvălui o problematicăvariată care atinge aspecte adesea dezbătute în domeniul traductologiei precum traducereacaducă și retraducerea, subiectivitatea și traducerea ca serie deschisă a unei infinități de varianteale aceluiași text, dimensiunea culturală și transpunerea ironiei în traducere.

La sfârșitul parcursului nostru teoretic și practic, putem constata că problematicatraductologică ce reiese din opera lui Albert Camus tradusă în limba română este abundentă și căam încercat să clarificăm în funcție de context aspecte variate ce apar în traducere. Astfel,cercetarea noastră se deschide către noi reflecții traductologice și clarificări în critica traducerilorîn limba română a scrierilor camusiene, neexplorate în teza noastră, precum piesele de teatru,care ar putea fi abordate din perspectiva particularităților de traducere ale discursului dramatic,Carnete, romanele Străinul și Primul Om, semnificative din punct de vedere al transpuneriispecificității lor narative. În același timp, considerăm că reflecțiile noastre pot constitui un punctde plecare pentru noi variante în limba română a textelor camusiane, care să pună în valoare altepercepții ale textului si viziuni diferite asupra actului de traducere.

Bibliografie

Corpus

CAMUS, Albert, 1937, L’Envers et l’Endroit, Edmond CharlotCAMUS, Albert, 1939, Noces, Edmond CharlotCAMUS, Albert, 1942a, L’Étranger, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1942b, Le Mythe de Sisyphe, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1944a, Caligula, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1944b, Le Malentendu, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1945, Lettre à un ami allemand, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1947, La Peste, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1948, L’État de siège, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1949, Les Justes, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1951, L’Homme révolté, Gallimard, ParisCAMUS, Albert, 1954, L’Été, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1956, La Chute, Gallimard, ParisCAMUS, Albert, 1957a, L’Exil et le Royaume, Gallimard, ParisCAMUS, Albert, 1957b, L’artiste et son temps, Gallimard, ParisCAMUS, Albert, 1958, L’Envers et l’Endroit, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1959, Noces suivi de L’Été, Paris, GallimardCAMUS, Albert, 1965, Ciuma, traduction en roumain d’Eta et Marin Preda, Editura pentruLiteratură UniversalăCAMUS, Albert, 1968a, Ciuma. Străinul, Editura pentru literatură UniversalăCAMUS Albert, 1968b, Exilul şi împărăţia. Nunta. Faţa şi reversul. Căderea, traduction enroumain d’Irina Mavrodin, București, Editura Minerva, coll. B.P.T.CAMUS, Albert, 1992, Străinul, traduction en roumain de Georgeta Horodincă, Editura AlbatrosCAMUS, Albert, [1993] 2013, Străinul, Ciuma, Căderea, Exilul și Împărăția , Rao, BucureștiCAMUS, Albert, 1994, Le Premier Homme, Gallimard, ParisCAMUS, Albert, 1994, Omul revoltat, traduction en roumain de Ligia Holuță, Editura Sophia,OradeaCAMUS, Albert, [1994] 2011, Fața și reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul revoltat. Vara, Rao,BucureștiCAMUS, Albert, 2003, Carnete, traduction en roumain de Micaela Ghiţescu, RaoCAMUS, Albert, 2004, Teatru. Caligula. Neînțelegerea. Starea de asediu. Cei drepți. Răscoalaîn Asturii, RaoCAMUS, Albert, 2005, Primul om, traduction en roumain de Ileana Cantuniari, RaoCAMUS, Albert, 2008, Reflecţii asupra pedepsei cu moartea, traduction en roumain de IonicaIlie, HumanitasCAMUS, Albert, 2013, Œuvres, Quarto Gallimard

Opere critice

BALOTĂ, Nicolae, 1971, Lupta cu absurdul, Editura Universal, BucureştiBARTHES, Roland, 1953, Le dégré zéro de l’écriture, Paris, SeuilCĂLINESCU, Alexandru, 1978, Perspective critice, JunimeaCIOPRAGA, Constantin, 1968, Introducere la Albert Camus, Ciuma, Editura pentru LiteraturăUniversalăCODRESCU, Anne Marie, 2001, L’espace clos chez Albert Camus, Editura Bren, BucureștiHORODINCĂ, Georgeta, 1970, Structuri libere, Editura Mihai EminescuLASCU, Ioan, 2002, Albert Camus și exigența unității , Editura Universitaria, CraiovaMAVRODIN, Irina, 1970, « Soarele negru (Albert Camus și la „pensée de Midi”) », Secolul XX,no. 7-8MAVRODIN, Irina, 1972, Spațiul continuu. Eseuri despre literatura franceză, Editura UniversMAVRODIN, Irina, 1975, Le roman français au XX-ème siècle, TUBMAVRODIN, Irina, 1977, Romanul poetic, București, Editura UniversMAVRODIN, Irina, 1980, 111 scriitori francezi (en collaboration), Editura EnciclopedicăMAVRODIN, Irina, 1981a, Histoire de la littérature française (3 volumes, en collaboration),TUBMAVRODIN, Irina, 1981b, Modernii, precursori ai clasicilor, Cluj-Napoca, Editura DaciaMAVRODIN, Irina, 1982a, Literatura franceză - Dicționar istoric și critic, București, EdituraȘtiințificăMAVRODIN, Irina, 1982b, Poietică și poetică , București, Editura UniversMAVRODIN, Irina, 1983a, Dictionnaire chronologique et critique de la littérature française,București, Editura EnciclopedicăMAVRODIN, Irina, 1983b, Histoire de la littérature française, București, Editura Didactică șiPedagogicăMAVRODIN, Irina, 1987, Punctul central, București, Editura EminescuMORARIU, Modest, 1976, prefață la Albert Camus, Eseuri, traducere de Modest Morariu,Editura Univers, București,MUNTEAN, Romul, 2000, Literatura europeană modernă, « Proza lui Albert Camus », EdituraAmarcord, TimişoaraOPREA, Ioan, NAGY, Rodica, 2002, Istoria limbii române literare. Epoca modernă, Suceava:Editura Universităţii SuceavaVITNER, Ion, 1968, Albert Camus sau tragicul exilului, Editura pentru Literatură UniversalăTĂNASE, Virgil, 2010, Camus, Gallimard, coll. Folio

Traductologie

ARGAND, Christine, 1997, « Faut-il tout traduire ? » in Lire. Dossier – « Faut-il touttraduire ? », no. 252, pp. 38-40AWAISS, Henri, CONSTANTINESCU, Muguraș, MANOLACHE, Simona Aida, 2007, Atelierde traduction hors série. Pour une poétique du texte traduit, Suceava, Editura UniversitățiiSuceava

AWAISS, Henri, ABOU FADEL SAAD, Gina (dir.), 2005, Pour dissiper le flou, Surces/Cibles,ETIB, Beyrouth, Université Saint JoséphAWAISS, Henri, 2011, Entretien avec Muguraș Constantinescu, Atelier de traduction, no. 15,Suceava, Editura Universității Suceava, pp. 15-21AWAISS, Henri, Hardane, Jarjoura (dir.), 2010, Jean-René Ladmiral, le dernier desarchéotraductosaures, interviewé par l’ETIB, Beyrouth, École des traducteurs et d’interprètes deBeyrouth, Faculté des Lettres et des Sciences Humaines, Université Saint-Joseph, Collection« Sources-Cibles »BAIDER, Fabienne, CISLARU, Georgeta (éds), 2013, Cartographie des émotions. Paris :Presses Sorbonne NouvelleBALAȚCHI, Raluca-Nicoleta, 2012, « Style et registre de langue en traduction » dans Écho desÉtudes Romanes, vol VIII/no. 2, L’Institut d’études romanes de la faculté des Lettres del’Université de Bohême du Sud, České BudějoviceBALAȚCHI, Raluca-Nicoleta, 2012, « Défis de traduction d’un genre : l’autobiographie » inAtelier de traduction, no. 18, Suceava, Editura Universității SuceavaBALAȚCHI, Raluca-Nicoleta, 2012, « Madame Bovary en roumain ou un siècle de(re)traduction » in Atelier de traduction, no. 17, Suceava, Editura Universității SuceavaBALAȚCHI, Raluca-Nicoleta, 2012, « Le traducteur comme sujet traducteur », Actelecolocviului Journées scientifiques internationales « Créativité et expressivité du/en français »,no. 3, Sibiu, Editions Universitaires Lucian Blaga, pp. 203-212BALAȚCHI, Raluca-Nicoleta (dir.), 2013, Atelier de traduction, no. Hors série, Actes de laTable Ronde à Participation Internationale « Subjectivité et traduction », Suceava, le 30 mai2013, Editura Universității SuceavaBALAȚCHI, Raluca-Nicoleta, HĂISAN, Daniela, 2013, « Le rôle des revues detraductologie dans l’histoire et la critique des traductions », in Atelier de traduction, no. 19,Editura Universității SuceavaBALIBAR-MRABTI, Antoinette (éd.), 1995, Grammaire des sentiments. Langue française. 105BALLARD, Michel (dir.), 1990, La traduction plurielle, Lille, Presses universitaires de LilleBALLARD, Michel, 1992, Le Commentaire de traduction anglaise, Paris : Nathan UniversitéBALLARD, Michel, 1992, De Ciceron à Benjamin. Traducteurs, traductions, réflexions, PressesUniversitaires de Lille, LilleBALLARD, Michel (éd.), 1995, Relations discursives et traduction, Lille, PUL (collection« Étude de la traduction »)BALLARD, Michel, 1997, « Créativité et traduction » in Target, 9 :1, pp. 85-110BALLARD, Michel, 1998, « La traduction comme conscience linguistique et culturelle :quelques repères » in Europe et Traduction, Arras, Co-édition d’Artois Presses Université etPresses de l’Université d’OttawaBALLARD, Michel, 1998, « La traduction du nom propre comme négociation » in Palimpsestesno. 11, Traduire la culture, Paris, Presses de la Sorbonne NouvelleBALLARD, Michel, 2001, Le Nom propre en traduction, Paris : OphrysBALLARD, Michel (éd.), 2001, Oralité et Traduction, Arras, Artois Presses Université(collection « Traductologie »)BALLARD, Michel, 2003, Versus : la version réfléchie. Repérages et paramètres, volume I,OphrysBALLARD, Michel, 2004, Versus : la version réfléchie. Des signes au texte, volume II, Ophrys

BALLARD, Lichel, 2004, « Les décalages de l’équivalence » in Correct/Incorrect, étudesréunies par Michel Ballard et Lance Hewson, Arras, Artois : Artois Presses UniversitéBALLARD, Michel, EL KALADI, Ahmed (éds.), 2003, Traductologie, linguistique ettraduction, Arras, Artois Presses Université (collection « Traductologie »)BALLIU, Christian, 2005, Les confidents du sérail, Les Interprètes Français à l’EpoqueClassique, ETIB, collection Sources/Cibles, BeyrouthBARBU, Sorin, IONESCU, Tudor, LASCU, Gheorghe, 1992, Practica Traducerii Literare(Domeniul francez), Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-NapocaBASSNETT-McGUIRE, Susan, 1980, rééd. 1991, Translation Studies, London: RoutledgeBELL, Roger, 1991, Translation and Translating : Theory and Practice, Londres : LongmanBELL, Roger, 2000, Teoria și practica traducerii, traducere de Cătălina G., PoliromBENJAMIN, Walter, 1971, « La tâche du traducteur » in Mythe et violence, trad. M. deGandillac, Denoël, ParisBENSIMON, Paul, 1990, Palimpsestes no. 4 Retraduire, « Présentation », Publications de laSorbonne NouvelleBENSIMON, Paul, 1990, « Présentation » in Palimpsestes. Retraduire no. 4, Paris, Presses de laSorbonne Nouvelle, pp. IX-XIIBENSIMON, Paul, COUPAYE, Didier (dir.), 1998, Palimpsestes no. 11, Traduire la culture,Paris, Presses de la Sorbonne NouvelleBENSIMON, Paul, COUPAYE, Didier (dir.), 2004, Palimpsestes no. 15, Pourquoi donc toutretraduire ?, Paris, Presses de la Sorbonne NouvelleBENVENISTE, Émile, 1974, Problèmes de linguistique générale, Paris : GallimardBERMAN, Antoine, 1984, L’épreuve de l’étranger, Essais, Paris : GallimardBERMAN, Antoine, 1995, Pour une critique des traductions : John Donne (œuvre posthume),Bibliothèque des idées, Paris : GallimardBERMAN Antoine, 1990, « La retraduction comme espace de traduction », in BENSIMONPaul, COUPAYE Didier, (dir.), Palimpsestes no. 15 Pourquoi donc tout retraduire ?, Paris,Presses de la Sorbonne NouvelleBROWER, Reuben Arthur, 1959, On Translation, New-York : Oxford University PressCARY, Edmond, 1956, La traduction dans le monde moderne, Genève, GeorgCATFORD, J.C., 1965, A Linguistic Theory of Translation, Londres, O.U.P.CAZE, Antoine, 2006, « La Pensée Etrangère : quelques orientations pour un programme derecherche », in Le texte étranger, travaux 2004-2006, sous la direction de Claire Joubert, Paris,Université Paris 8 Vincennes-Saint-Denis, Série, Travaux et documentsCHARRON, Marc, 2014, « Entretien avec Muguras Constantinescu » in Atelier de traduction,no. 21, pp. 13-33CHARTIER, Delphine, LAUGA-HAMID, M.-CL., 1995, Introduction à la traduction.Méthodologie pratique (anglais-français), Toulouse, Presses Universitaires du MirailCHESTERMAN, Andrew, 2000, Memes of Translation, Amsterdam/Philadelphie, BenjaminsCHETRARIU, Andreea-Anca, 2013, La pratico-théorie chez Irina Mavrodin, EdituraUniversității SuceavaCHEVALIER, Jean-Claude, DELPORT, Marie-France, 1995, L’Horlogerie de saint Jérôme.Problèmes linguistiques de la traduction, Paris : L’HarmattanCHEVREL, Yves, 2010, « Introduction : la retraduction – und kein Ende », in KAHN, Robert,SETH, Catriona, La Retraduction, Publication des Universités de Rouen et de Havre, pp. 11-20

CHEVREL, Yves, MASSON, Jean-Yves, 2012, « Avant propos », Histoire des traductions enlangue française, XIXe siècle, sous la direction d’Yves Chevrel, Lieve D’Hulst, ChristineLombez, Paris, VerdierCHUQUET, Hélèn, PAILLARD, Michel, 1987, Approche linguistique des problèmes detraduction anglais-français, Paris : OphrysCHUQUET, Hélène, NITA, Raluca & VALETOPOULOS, Freiderikos (éds), 2013, Dessentiments au point de vue : études contrastives. Rennes : Presses Universitaires de RennesCONSTANTINESCU, Muguraș, 2000, Convorbire cu I. Mavrodin despre Traducerea ca« nesfârșită urcare a muntelui » in România literară, no. 39CONSTANTINESCU, Muguraș, 2001, « Bătălia cîștigată de Patrick Rimbaud », RomâniaLiterară, 31CONSTANTINESCU, Muguraș, 2001, « Un roman de Yann Apperry », România Literară, 48-22CONSTANTINESCU, Muguraș, 2002, Pratique de la traduction, Suceava, Editura UniversitățiiSuceavaCONSTANTINESCU, Muguraș, 2005, La traduction entre pratique et théorie, Suceava, EdituraUniversității SuceavaCONSTANTINESCU, Muguraș, 2007, « La traduction de la littérature de jeunesse en tant quedialogue interculturel à Hanoi », Atelier de traduction no. 8, Suceava, Editura UniversitățiiSuceavaCONSTANTINESCU, Muguraș, 2007, « Istrati, autotraducteur en quête d’identité culturelle »,Atelier de traduction, no. 7, Suceava, Editura Universității SuceavaCONSTANTINESCU, Muguraș, 2008, « Culture populaire et culture savante chez PanaïtIstrati », Panaït Istrati sous le signe de la relecture (coord. CONSTANTINESCU, Muguraș,STEICIUC, Elena-Brândușa), Suceava, Editura Universității Suceava, pp. 135 -145CONSTANTINESCU, Muguraș, 2008, « La traduction du langage religieux dans l’œuvre dePanaït Istrati », Atelier de traduction no. 10, Suceava, Editura Universității Suceava, pp. 51-67CONSTANTINESCU, Muguraș, 2009, « La traduction littéraire en Roumanie au XXIe siècle :quelques réflexions », Meta : journal des traducteurs, Volume 54, numéro 4, pp. 871-883CONSTANTINESCU, Muguraș, 2009, « Un couple controversé : l’original et sa(ses)(re)traduction(s) : le cas d’un récit de Balzac », Concordia discors vs Discordia concors,Researches into Comparative Literature, Contrastive Linguistics, Translation qnd Cross-CulturalStrategies, Suceava, Editura Universității Suceava, pp. 139-147CONSTANTINESCU, Muguraș, STEICIUC, Elena-Brândușa (coord.), 2011, Atelier detraduction, Dossier – La traduction caduque, retraduction et contexte culturel (en diachronie) I,no. 15, Suceava, Editura Universității SuceavaCONSTANTINESCU, Muguraș, 2012, « L’altérité dans le texte : entre report et emprunt, entreoccasionnel et durable » in Palimpsestes, no. 25 (sous la direction de Catherine Delesse),Inscrire l’altérité : emprunts et néologismes en traduction, Paris, Presses Sorbonne Nouvelle, pp.184-202CONSTANTINESCU, Muguraș, 2013, Pour une lecture critique des traductions. Réflexions etpratiques, L’Harmattan, ParisCONSTANTINESCU, Muguraș, BALAȚCHI, Raluca-Nicoleta, 2014, Critique des traductions.Repères théoriques et pratiques, Casa Cărții de Știință, Cluj-NapocaCORDONNIER, Jean-Louis, 1995, Traduction et culture, Paris, Hatier Didier, LAL

CRISTEA, Teodora, 2000, Stratégies de la traduction, Bucureşti : Editura Fundaţiei Româniade MâineDECIU, Andreea, 1999, « Traduttore, traditore » in România literară, no. 44DELESSE, Catherine (dir.), 2012, Palimpsestes no. 25, Inscrire l’altérité : emprunts etnéologismes en traduction, Paris, Presses Sorbonne NouvelleDELISLE, Jean, 1982, L’analyse du discours comme méthode de traduction, Ottawa, Presses del’Université d’OttawaDELISLE, Jean, 1993, La traduction raisonnée. Manuel d’initiation à la traductionprofessionnelle de l’anglais vers le français, Ottawa, Presses de l’Université d’OttawaDELISLE, Jean, LEE-JAHNKEE, Hannelore (éd.), 1998, Enseignement de la traduction ettraduction dans l’enseignement, Ottawa, Presses de l’UniversitéDELISLE, Jean, 1999, Portraits de traducteurs, Ottawa/Artois, Les Presses de l’Universitéd’Ottawa/Artois Presses UniversitésDELISLE, Jean, 2000, La traduction en citations, Préface par Henri Meschonnic, Les Presses del’Université d’OttawaDELISLE, Jean, 2002, Les traducteurs dans l’histoire, Les Presses de l’Université d’OttawaDELISLE, Jean, 2002, Portraits de traductrices, Ottawa/Artois, Les Presses de l’Universitéd’Ottawa/Artois Presses UniversitésDELISLE, Jean, 2007, Les traducteurs dans l’histoire (dir.), préface par Jean-François Joly,deuxième édition, Ottawa, Les Presses de l’Université d’OttawaDERRIDA, Jacques, 1997, « Qu’est-ce qu’une traduction relevante ? » in Treizièmes assises dela traduction littéraire, Arles, 1977, Actes Sud, AtlasDOINAȘ, Ștefan-Augustin, 1974, « Traducere ca recreare a operei », Orfeu și tentația realului,București, EminescuDUMAS, Felicia, 2010, Dictionnaire bilingue de termes religieux orthodoxes, roumain-français,Dicționar bilingv de termeni religioși ortodocși, român-francez, Doxologia, IașiDUMAS, Felicia, 2013, « Critique(s) de la traduction : l’objectivité subjective » in Atelier detraduction, no. 19, pp. 25-38DUSSART, André, 2005, « Faux sens, contresens, nonsens… un faux débat ? » in Meta : journaldes traducteurs, volume 50, numéro 1, marsECO, Umberto, 2002, Dire quasi la stessa cosa, Bompiani (Traduction de Myriem Bouzaher,Dire presque la même chose, 2006, Paris : Grasset)ESCARPIT, Denise (dir.), 1985, « Attention ! Un livre peut en cacher un autre… Traduction etadaptation en littérature d’enfance et de jeunesse » in Nous voulons lire ! (Pessac), collection« Cahiers du CERULEJ », no. 1GAMBIER, Yves, 1994, « La retraduction, retour et détour » in Meta : journal des traducteurs,volume 39, numéro 3, pp. 413-417GAMBIER, Yves, 2011, « La retraduction : Ambiguïtés et défis », Enrico MONTI et PeterSCHNYDER, Autour de la retraduction, perspectives littéraires européennes, Orizons,collection UniversitéGARNIER, Georges, 1985, Linguistique et traduction, Caen, ParadigmeGENETTE, Gérard, 1982, Palimpsestes. La littérature au second degré, Paris, SeuilGOUADEC, Daniel, 2002, Profession : traducteur, Paris : La Maison du DictionnaireGREIMAS, A.J., 1970, Du Sens, Paris, SeuilGROSSMANN, Francis, TUTIN, Agnès (éds), 2005, Sémantique des noms et adjectifsd’émotions. LiDiL. 32

GUILLEMIN-FLESCHER, Jacqueline, 1981, Syntaxe comparée du français et de l’anglais.Problèmes de traduction, Paris : OphrysGUIDÈRE, Mathieu, 2010, Introduction à la traductologie, penser la traduction : hier,aujourd’hui, demain, Bruxelles, De BoeckHAMON Philippe, 1990, « L'ironie », in BERSANI Jacques et al, (dir.), Le grand atlas deslittératures, Paris, Encyclopaedia Universalis, pp. 56-57HARDIN, Gérard, PICOT, Cynthia, 1990, Translate. Initiation à la pratique de la traduction,Paris: DunodHARKINS, Jean & WIERZBICKA, Anna (eds), 2001, Emotions in Crosslinguistic Perspective.Berlin : Mouton de GruyterHĂISAN, Daniela, 2014, « La retraduction : miroir magique, boîte catoptrique ou kaléidoscope.Poil de Carotte et les sept versions roumaines » dans La retraduction en littérature de jeunesse/Retranslating Children’s Literature, Recherches comparatives sur les livres et le multimediad’enfance no. 7, P.I.E. Peter Lang, BruxellesHEWSON, Lance, MARTIN, Jacky, 1991, Redefining Translation. The Variational Approach,London, RoutledgeHEWSON, Lance, 2004, « Sourcistes et cibliers » in Correct/Incorrect, études réunies parMichel Ballard et Lance Hewson, Arras, Artois Presses Université, pp. 123-134HEWSON, Lance, 2004, « L’adaptation larvée : trois cas de figure » in Palimpsestes, De la lettreà l’esprit : traduction ou adaptation ? no. 16HEWSON, Lance, 2012, « Équivalence, leurre, divergence » in Camille Fort et Florence Lautel-Ribstein (dir.), Des mots aux actes, no. 3, Jean-René Ladmiral, une œuvre en mouvement,Perros-Guirec : Anagrammes, pp. 257-270HÖLDERLIN, Friedrich, 1967, Œuvres, trad. Philippe Jaccottet, La PléiadeHOLMES, James S., 1970, The Nature of Translation, Essays on the Theory and Practice ofLiterary Translation, La Haye-Paris, MoutonHUBERT, Nyssen, 1998, « Les trois portes de la traduction », in Lioure Françoise (Etudesrassemblées par), De la traduction. Sur les chemins de Saint-Jérôme, CRLMC Centre deRecherches sur les Littératures Modernes et Contemporaines, Clermont-FerrandHUMBOLDT, Wilhelm von, 1796, « Lettre à Schlegel », cité par Berman, 1984, dans L’épreuvede l’étranger, Paris : GallimardHURTADO ALBIR, Amparo, 1990, La notion de fidélité en traduction, Paris : Didier (collection« Traductologie »)IONESCU, Gellu, 1981, Orizontul traducerii, Bucuresti, Editura UniversIONESCU, Tudor, 2000a, Traductologie sau Traductosofie, Noul Continent, 1-4IONESCU, Tudor, 2000b, Călătorind spre capătul traducerii, Limbaje și comunicare , IV,SuceavaIONESCU, Tudor, 2003, Știința sau/și arta traducerii, Limes, Cluj-NapocaJAKOBSON, Roman, 1973, « Aspects linguistiques de la traduction », Essais de linguistiquegénérale, Paris, SeuilJAKOBSON, Roman, 1981, Essais de linguistique générale, Paris : Editions de MinuitJEANRENAUD, Magda, 2006, Universaliile traducerii – Studii de traductologie, EdituraPoliromJEANRENAUD, Magda, 2012, La traduction - là où tout est pareil est rien n’est semblable,Samuel Tastet Editeur

KAHN, Robert, SETH, Catriona, La Retraduction, 2010, Publications des universités de Rouenet du HavreKATAN, David, 1999, Translating cultures. An Introduction for Translators, Interpreters andMediators, Manchester : St Jerome PublishingLADMIRAL, Jean-René, 1971, « Le discours scientifique » in Revue d’Ethnopsychologie,t.XXVI/no. 2-3, pp. 153-191LADMIRAL, Jean-René, 1987, « Sourciers et ciblistes », Revue d’esthétique, no. 12, ÉditionsPrivatLADMIRAL, Jean-René, 1981, « Éléments de traduction philosophique » in Langue française,no. 51LADMIRAL, Jean-René, 1994, Traduire : théorèmes pour la traduction, Paris, GallimardLADMIRAL, Jean-René, 2005, « Formation des traducteurs et traduction philosophique » inMeta : journal des traducteurs, volume 50, no. 1, pp. 96-106, Les Presses de l’Université deMontréalLADMIRAL, Jean-René, 2010, « La traductologie que j’ai développée est une réflexion quis’appuie essentiellement sur mon propre travail de traducteur » - entretien avec MugurasConstantinescu, Atelier de traduction, no. 14, Suceava, Editura Universității Suceava, pp. 15-30LADMIRAL, Jean-René, 2011, Autour de la retraduction. Perspectives littéraires européennes,« Nous autres traductions…nous sommes mortelles », OrizonsLADMIRAL, Jean-René, 2014, Sourcier ou cibliste, Paris, Les Belles LettresLARBAUD, Valéry, 1986, Sous l’invocation du Saint Jérôme, Paris : GallimardLAURIAN, Anne-Marie, SZENDE, Thomas (éds.), 2001, Les mots du rire : comment lestraduire ? Essais de lexicologie contrastive, Berne/Berlin/Francfort-sur-le-Main, Peter LangLAVAULT, Elisabeth, 1985, rééd. 1998, Fonctions de la traduction en didactique des langues,Paris: DidierLE BLANC, Charles, 2009, Le complexe d’Hermès. Regards philosophiques sur la traduction,Ottawa, Les Presses de l’Université d’OttawaLEDERER, Marianne, 1994, La traduction aujourd’hui. Le modèle interprétatif, Paris: HachetteLEFEBVRE, Jean-Pierre, 2009, « Retraduire (propos décousus…) » in Traduire no 218, (Detraduction en retraduction), pp. 7-11L’HOMME, Marie-Claude, 2005, « Sur la notion de terme », Meta : journal des traducteurs, vol.50, no. 4, Presses de l’Université de Montréal, pp. 1112-1133LIEVOIS, Katrien, SCHOENTJES, Pierre, 2010, « Traduire l’ironie » in Lievois, Katrien,Schoentjes, Pierre, (dir.), Linguistica Antverpiensia. New series – Themes in Translation Studies.Translating Irony, no. 9/2010, Anvers, Academic & Scientific Publishers, pp. 11-23LOMBEZ, Christine (dir.), 2011, Retraductions- De la Renaissance au XXIe siècle, CécileDéfaut (Editions), Nantes, Horizons comparatistesLUNGU-BADEA, Georgiana, 2007, Scurtă istorie a traducerii. Repere traductologice,Timișoara, Editura Universității de VestLUNGU-BADEA, Georgiana, 2005, Tendințe în cercetarea traductologică, Timișoara, EdituraUniversității de VestLUNGU-BADEA, Georgiana, 2004, Teoria culturemelor, teoria traducerii, Timișoara, EdituraUniversității de VestLUNGU-BADEA, Georgiana, 2003, Mic dicționar de termini utilizați în teoria, practica șididactica traducerii, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare

LUNGU-BADEA, Georgiana, ȚENCHEA, Maria, 2008, Un capitol de traductologie. Studii deistorie a traducerii românești , Timișoara, Editura Universității de VestLUNGU-BADEA, Georgiana, 2013, « Traductions transfuges, oulipotentielles » inTranslationes, no. 5, Centre d’Etudes ISTTRAROM-TRANSLATIONES, Timișoara,Universitatea de VestLUNGU-BADEA, Georgiana, 2013, De la méthode en traduction et en traductologie, Timișoara,EurostampaLUNGU-BADEA, Georgiana, 2013, Idei și metaidei traductive românești (sec. XVI-XXI),Timișoara, EurostampaMANOLACHE, Simona-Aida, 2003, « L’anaphore vide en français et en roumain à travers latraduction », Meridian critic, Analele Universității Ștefan cel Mare SuceavaMATHIEU, François, 1997, « Retraduire nos jeunes classiques » in Translittérature, no. 13,Dossier « Traduire pour la jeunesse »MATHIEU, François, 1997, « Etats des lieux » in Translittérature no. 13, Dossier « Traduirepour la jeunesse »MAVRODIN, Irina, 1990, « Retraduire Dickens », table ronde, in : Septièmes Assises de latraduction littéraire, Arles, Actes Sud, pp. 76-80MAVRODIN, Irina, 2001, Cvadratura cercului, București, Editura EminescuMAVRODIN, Irina, 2004, Operă și monotonie , Craiova, Editura Scrisul RomânescMAVRODIN, Irina, 2006, Despre traducere: literal şi în toate sensurile, Editura ScrisulRomânesc, CraiovaMAVRODIN, Irina, 2009, Partea și întregul. Eseuri sau obsesii fragmentare, Craiova, EdituraScrisul RomânescMAVRODIN, Irina, 2012, Jucătorul de șah. Eseuri de poietică/poetică , Iași, Editura TimpulMAVRODIN, Irina, 2012, Échiquier. Essais de poïétique/poétique, Iași, Editura TimpulMARTENS, David, 2010, « Au miroir de la pseudo-traduction. Ironisation du traduire ettraduction de l’ironie », in Lievois, Katrien, Schoentjes, Pierre (dir.), Linguistica Antverpiensia.New Series - Themes in Translation Studies. Translating Irony, no. 9/2010, Anvers, Academic &Scientific Publishers, pp. 195-212MESCHONNIC, Henri, 1999, Poétique du traduire, VerdierMESCHONNIC, Henri, 1970, Les cinq rouleaux, Paris : GallimardMESCHONNIC, Henri, 1973, Pour la poétique II, Paris : GallimardMESCHONNIC, Henri, 1973, Pour la poétique III, Paris : GallimardMESCHONNIC, Henri, 1978, Pour la poétique V, Paris : GallimardMESCHONNIC, Henri, 2004, « Le rythme, prophétie du langage » in Palimpsestes no. 15,Pourquoi donc retraduire ?, Paris, Presses de la Sorbonne NouvelleMESCHONNIC, Henri, 2005, « Sur la poétique du traduire », entretien avec MugurasConstantinescu, Atelier de traduction, no. 3, Dossier : La traduction entre pratique et théorie,Suceava, Editura Universității Suceava, p. 9-12MONTI, Enrico, SCHNYDER, Peter, 2011, Autour de la retraduction, perspectives littéraireseuropéennes, Paris, Orizons, coll. UniversitésMOUNIN, Georges, 1955, Les Belles Infidèles, Paris : Editions des Cahiers du sudMOUNIN, Georges, 1963, Les problèmes théoriques de la traduction, Paris : GallimardMOUNIN, Georges, 1964, La machine à traduire. Histoire des problèmes linguistiques, LaHaye, MoutonMOUNIN, Georges, 1969, La communication poétique, Paris, Gallimard

MOUNIN, Georges, 1976, Linguistique et traduction, Bruxelles : Dessart et MardagaNEWMARK, Peter, 1981, Approaches to Translation, Oxford: Pergamos PressNEWMARK, Peter, 1988, A Textbook of Translation, New-York – Londres, Prentice HallInternationalNIDA, Eugene A., 1964, Toward a Science of Translating, Leyde, E.J. BrillNIDA, Eugene A., TABER, Charles R., 1969, The Theory and Practice of Translation, Leyde,BrillORTEGA, Gasset, 1983, « Mizeria și splendoarea traducerii » in Cahiers roumains d’étudeslittéraires – La traduction, no. 1OSEKI-DEPRE, Inês, 1999, Théories et pratiques de la traduction littéraire, Paris : ArmandColinOUSTINOFF, Michaël, 2001, Bilinguisme d’écriture et autotraduction. Julien Greene, SamuelBeckett, Vladimir Nabokov, Paris : L’HarmattanOUSTINOFF, Michaël, 2007, La traduction, « Que sais-je ? », Paris, PUFPAGNOULLE, Christine (éd.), 1992, Les Gens du passage, Université de LiègePEETERS, Jean, 1999, La Médiation de l’étranger : une sociolinguistique de la traduction,Arras, Artois Presses UniversitéPENTELEICIUC, Annemarie A., 2010, « La traduction – un pari sur le possible », Meridiancritic, Analele Universității Ștefan cel MarePERGNIER, Maurice, 1978, rééd.1993, Les Fondements sociolinguistiques de la traduction,Lille, P.U.L.PYM, Anthony, 1998, Method in Translation History, Manchester: JeromePYM, Anthony, 2010, Translation and Text Transfer. An Essay on the Principles of InterculturalCommunication, Peter Lang, 1992, édition révisée Tarragona: Intercultural Studies GroupRAGUET, Christine (dir.), 2004, Palimpsestes, no. 15, Pourquoi donc retraduire ?, Paris,Presses Sorbonne NouvelleRAGUET, Christine (dir.), 2005, Palimpsestes no. 16, De la lettre à l’esprit : traduction ouadaptation ?, Paris, Presses Sorbonne NouvelleRAGUET, Christine (dir.), 2008, Palimpsestes no. 21, Traduire le genre grammatical, Paris,Presses Sorbonne NouvelleRAGUET, Christine (dir.), 2009, Palimpsestes no. 22, Traduire le genre femmes en traduction,Paris, Presses Sorbonne NouvelleREFFET, Michel, 1971, « La traduction : propositions de mise en place pédagogique » in Leslangues modernes, no. 5-6, pp. 37-44REISS, Katharina, 2001, La Critique des traductions, ses possibilités et ses limites, traduit del’allemand par Catherine Bocquet, Arras, Artois Presses UniversitéREISS, Katharina, 2009, Problématiques de la traduction, avec une préface de Jean-RenéLadmiral, Paris, AnthroposRICOEUR, Paul, 2004, Sur la traduction, Paris, BayardSAAD, Gabriel, 2004, Traduction : l’auberge de l’étranger. Le livre de l’hospitalité, Paris,BayardSCURTU, Nicolae, 2012, « Întregiri la biografia lui Laurențiu Fulga » în Contribuții de istorieliterară, vol. 2, Editura Ars Docendi, p. 212-219SELESKOVITCH, Danica, 1968, L’interprète dans les conférences internationales, Paris :Didier

SELESKOVITCH Danica, LEDERER Marianne, 1984, Interpréter pour traduire, Paris : DidieréruditionSENECAL, Didier, 1997, « Des cancres plutôt inspirés », in Lire. Dossier – « Faut-il touttraduire ? », no. 252, pp. 42-44SKIBINSKA, Elzbieta, « La retraduction, manifestation de la subjectivité du traducteur », inDoletiana, revista de traducció literatura i arts, no. 1/2007,http://webs2002.uab.es/doletiana/English/Doletiana1-e/Doletiana1e.htmlSTEICIUC, Elena-Brândușa, 2009, « Un défi au temps : Irina Mavrodin » in Meridian critic,Analele Universității Ștefan cel Mare, Seria: Filologie, B. LiteraturăSTEICIUC, Elena-Brândușa, 2011, « Traduction et retraduction de la littérature québécoise enRoumanie » dans Atelier de traduction no. 16, Editura Universității SuceavaSTEINER, George, 1975, After Babel. Aspects of Language and Translation, Oxford : O.U.P.TABER, Charles R., 1972, « Traduire le sens, traduire le style », in J.R. Ladmiral, pp. 55-63ȚENCHEA, Maria (éd.), 1999, Études de traductologie, Timișoara, Editura MirtonȚENCHEA, Maria, LUNGU-BADEA, Georgiana, 2008, Dicționar contextual de terminitraductologici, Timișoara, Editura Universității de VestVANDENDORPE Christian, 2001, « Notes sur la figure de l’ironie en marge de La Chuted’Albert Camus », Revue canadienne d’études rhétoriques, vol. 12, pp. 43-63VERMEER, Hans, 1996, A skopos Theory of Translation (Some Arguments for and against),HeidelbergVINAY, Jean-Paul, DARBELNET, Jean, 1958, La stylistique comparée du français et del’anglais, Paris : DidierVINAY, Jean-Paul, 1968, « Enseignement et apprentissage d’une langue seconde », in A.Martinet, pp. 685-728VITNER, Ion, 1968, Albert Camus sau tragicul exilului, , Editura pentru literatura universală,Bucureşti

Dicționare

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, 1995, Îndreptar ortografic, ortoepicși de punctuație, Ediția a V-a, Univers Enciclopedic, BucureștiAcademia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, 2005, DOOM. Dicționarortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București,Editura Univers EnciclopedicAcademia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, 2009, DEX. Dicționarulexplicativ al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura UniversEnciclopedic GoldInstitutul de Lingvistică și Istorie literară « Sextil Pușcariu », 2005, Dicționarul cronologic alromanului tradus în România de la origini până la 1989, Editura Academiei RomâneREY-DEBOVE, Josette, REY, Alain (dir.), 2008, Le Nouveau Petit Robert de la languefrançaise 2008, Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, Paris :Dictionnaires Le Robert

Sitografie

CONSTANTINESCU, Muguraş, 2010, « Les Traductions dangereuses (sur-traduction et sous-traduction) », Les liaisons dangereuses : Langues, traduction, interprétation, Beyrouth, URL :http://www.youscribe.com, pages consultées le 5 juin 2014Dictionnaire Larousse, http://www.larousse.fr/GUIDÈRE, Mathieu, 2010, Introduction à la traductologie. Penser la traductologie : hier,aujourd’hui…, De Boeck, URL : http://books.google.ro, pages consultées le 6 mai 2014GUILLEMIN-FLESCHER Jacqueline, 2003, « Théoriser la traduction », Revue française delinguistique appliquée 2 (Vol. VIII), URL: www.cairn.info/revue-francaise-de-linguistique-appliquee-2003-2-page-7.htm, pages consultées le 15 juin 2014PODEUR, Josiane, « La traductologie entre descriotion et évaluation », Repères DoRiFTraduction, médiation, interprétation, volet no. 1, juin 2013,http://www.dorif.it/ezine/ezine_articles.php?id=66, pages consultées le 17 mars, 2014SKIBINSKA, Elzbieta, « La retraduction, manifestation de la subjectivité du traducteur », inDoletiana, revista de traducció literatura i arts, no. 1/2007,http://webs2002.uab.es/doletiana/English/Doletiana1-e/Doletiana1e.html, consulté le 15 juin2014http://www.crispedia.ro/Interviu cu Ileana Cantuniari, Newsletter no. 22, Septembrie 2009,http://www.traducembine.ro/newsletter/no22/interviu.html, page consultée le 22 juin 2015http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ileana-cantuniari-cred-ca-a-fi-traducator-impune-nu-doar-o-gimnastica-intre-doua-limbi-dar-si-un-anume-spirit-curios-as-putea-spune-de-interes-si-tinerete-sufleteasca-de-stelian-turlea-12645546Interviu cu Micaela Ghițescu, Newsletter, 22 septembrie 2011, no. 33,http://www.traducembine.ro/newsletter/no33/interviu.html, pages consultées le 20 novembre2013