B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 12 - Decembrie 2014www.ittrends.ro

INTERV IU

EVEN IMENT

INTERV IU

Cristian Matieș,Cristian Matieș,Technical Manager Emerging Technical Manager Emerging Markets, Dell SoftwareMarkets, Dell Software

Pag. 12Pag. 12

Ramona Prodea,Ramona Prodea,REE Manager AMDREE Manager AMD Pag. 11Pag. 11

Cesare Capobianco,Cesare Capobianco,Vice PresidentVice PresidentApplications Sales CEE, Applications Sales CEE, OracleOracle Pag. 4Pag. 4

„În primele trimestre am avut o cotă de piață de 20%, „În primele trimestre am avut o cotă de piață de 20%, dar în trimestrul 3 am ajuns la o cotă de piață de 27%. dar în trimestrul 3 am ajuns la o cotă de piață de 27%.

Rezultatul este foarte bun dar este ca și în sport, Rezultatul este foarte bun dar este ca și în sport, uneori este mai ușor să ajungi lider decât să te menții.”uneori este mai ușor să ajungi lider decât să te menții.”

Pag. 13

Aurel NetinCountry General Manager, Lenovo RomâniaCountry General Manager, Lenovo România

www.ittrends.ro

1Nr. 12 - Decembrie 2014

Partea întunecată a Internetului

Internetul este bun sau rău? Nu-i așa că pare o întrebare stupidă? Internetul ne ajută să comunicăm cu oameni de pe toate meridianele și paralelele pământului. Datorită Internetului, Pământul a devenit un sat global. Internetul

înseamnă acces la cunoaștere, acces la resurse, egalitate de șanse. Internetul provoacă revoluții și alege șefi de state. (Mă rog, este doar un canal de comunicare pentru propaganda care provoacă revoluții și alege șefi de state, dar nu asupra acestui aspect vreau să mă opresc aici).

Nu este de mirare că: „Internetul este cheia pentru o viaţă mai bună, cred 81% dintre români. Acesta este motivul pen-tru care cei mai mulţi îl şi folosesc”, spun rezultatele unui studiu la care face referire și articolul „Internetul, speranța românilor”. Păi dacă Internetul ne dă nouă carne, brânză, lapte, ouă, ce ar putea fi rău la mijloc?

Andrew Keen recunoaște faptul că Internetul a transformat lumea în mod profund, că a schimbat din temelii industrii întregi, cum ar fi media, transporturi, sănătate, finanțe, educație și comerț. Dar se întreabă dacă aceste schimbări sunt în beneficiul societății sau nu? Andrew consideră că revoluția Internetului reprezintă un eșec enorm și își argumentează poziția în cartea The Internet Is Not the Answer, care urmează să apară în curând.

Până vom avea ocazia să o citim să ne oprim puțin asupra câtorva dintre argumentele lui:.

� În loc să redistribuie puterea și bunăstarea, Internetul a creat monopoluri ca Amazon și Google.

� În loc să creeze noi locuri de muncă, Internetul a creat start-up-uri de 19 miliarde USD ca WeChat, care are doar 55 de angajați.

� Așa cum reiese din dezvăluirile lui Snowden despre NSA, în loc ca Internetul să creeze o societate transparentă și sănătoasă, ne distruge viața privată și permite atât guvernelor cât și companiilor private să ne spioneze în permanență.

� În loc să democratizeze bunăstarea, start-up-urile de miliarde de dolari din Silicon Valley, cum este de exemplu Airbnb, cresc prăpastia dintre săraci și bogați.

� În loc să ducă la o renaștere culturală, pirateria din on-line și conținutul „gratuit” din blogosferă și din social media au decimat industria muzicală, ziarele, fotografia și editurile.

� În loc să ducă la creșterea democrației, rețele private ca Reddit și 4Chan au sporit puterea găștilor.

� În loc să ducă la mai multă toleranță, rețele sociale ca Twitter și Facebook au potențat o răspândire a rasismului, sexismului și agresiunilor.

� În loc să provoace o renaștere culturală a dus la un indi-vidualism narcisist pe rețele ca Instagram.

� Așa-numita „sharing economy” este de fapt o econo-mie egoistă condusă de antreprenori discutabili din punct de vedere etnic, cum este CEO-ul Uber, Travis Kalanick.

� Internetul ne face pe toți să „muncim” gratuit în „fabrici de date”, cum sunt Tumblr și Pinterest, care devin tot mai bogate pe baza datelor pe care noi le furnizăm despre noi, zi de zi.

Cu alte cuvinte, zice Andrew, economia digitală ne-reglementată, ne face să devenim tot mai săraci, mai lipsiți de slujbe și sporește prăpastia dintre bogați și săraci. În loc să ne ajute să cunoaștem ce fac cei pe care i-am ales, ne transformă în niște maimuțe expuse în niște cuști de sticlă. „Internetul încurajează o cultură a distracției, vulgarității și narcisismului”, mai spune el.

Andrew nu este singurul critic al Internetului. Francisco Dao, într-un articol întitulat „Comoditizarea oamenilor” spune: „Încă din momentul în care Internetul s-a extins din-colo de hotarele universităților și al agențiilor guvernamen-tale, acesta a fost văzut ca o modalitate de a conecta oamenii oriunde s-ar afla pe glob. Astăzi acest deziderat a fost realizat, doar că el are și un revers, de care se ține prea puțin seama. Accesul facil la un număr foarte mare de oameni, aproape nelimitat, ne-a transformat în comodități. Pentru oricare din-tre noi, cu excepția super starurilor, există o mulțime de alți oameni care să ne înlocuiască. În anumite situații s-ar putea spune că această ușurință de conectare ne face dispensabili”.

Să mai amintim și că neutralitatea Internetului este pusă la grea încercare în această perioadă? Și că peste 60 de com-panii foarte mari de tehnologie s-au pronunțat împotriva neutralității Internetului?

Ce părere aveți? Au sau nu au dreptate? Și dacă au drep-tate, ce este de făcut? Putem avea un Internet de pe urma căruia să beneficieze toți oamenii și nu doar un grup re-strâns de antreprenori din Silicon Valley? Urmează mișcarea „Salvați Internetul”?

Așteptăm să vă exprimați opiniile și să comentați ...unde altundeva dacă nu online :) �

romulus.maier@agora.ro

E D I T O R I A L

Romulus Maier

www.ittrends.ro

2 Nr. 12 - Decembrie 2014T E N D I N Þ E

Licitația deschisă a fost organizată de Comisia Europeană, Direcţia Ge nera-lă Informatică, Direcţia Gestio narea Resurselor şi Optimizare, Unitatea

pentru achiziţii TIC şi gestionare de con-tracte.

Consorțiul este format din IBM, Deloitte, Steria și SIVECO România. În acest pro-iect sunt implicați peste 550 de specialiști din toată Europa - manageri de proiect,

arhitecți, dezvoltatori software, specialiști web, consultanți IT etc.

Serviciile sunt adresate tuturor Directora-telor Generale ale Comisiei Europene și unui număr de agenții ale Comisiei cu sediile principale la Bruxelles, Luxemburg și Ispra. Specialiștii aleși să lucreze în acest proiect se vor ocupa de dezvoltare software, analiză și design, studii, suport tehnic și formare pen-tru utilizarea de sisteme informatice.

„Este pentru prima oară când o com-panie românească este aleasă să furnizeze servicii tuturor Direcțiilor generale din Comisia Europeană. Selecția a fost una extrem de exigentă și aș dori să le mulțu-mesc colegilor noștri care au muncit enorm pentru acest rezultat. Din 2009 participăm constant la licitațiile care au loc la Comisia Europeană și am demonstrat că avem o echipă excepțională care poate îndeplini toate cerințele beneficiarilor noștri. Acest nou contract este cel mai mare și cel mai important de până acum și sperăm să avem ocazia să demonstrăm în continuare expertiza pe care am câștigat-o în peste două decenii de muncă”, a declarat Florin Ilia, președinte și director general SIVECO Romania.

SIVECO Romania oferă din 2009 servi-cii IT instituțiilor europene. Printre con-tractele semnate se află Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei, Agenţia Executivă pentru Sănătate şi Consumatori și Direcția Generală Sănătate și Consuma-tori, Eurostat - Institutul de Statistică al Uniunii Europene, Oficiul de cooperare EuropeAid, Banca Europeană de Investiţii. Serviciile furnizate sunt de dezvoltare de sisteme financiare, management de docu-mente și conținut, aplicații administrative, sisteme informatice geografice (GIS), por-taluri web, sisteme eLearning. �

Servicii IT pentru Comisia Europeană

550 de specialiști vor lucra într-un proiect important al Comisiei Europene în domeniul IT. Contractul cadru ESP - DeSIS III se referă la „Prestarea de servicii externe pentru dezvoltare, studii şi asistență pentru sisteme informatice” și are o perioadă de desfășurare de 4 ani.

www.agora.roPRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILORCAŢIILOR

www.ittrends.ro

3Nr. 12 - Decembrie 2014

Reader’s Dig

est

Votat

de cititori

Descoperă Dell Inspiron 17 seria 7000

Procesoare Intel®

Sistem de operare Windows 8.1

Putere de desktop într-un design elegant din aluminiu forjat, cu procesoare Intel®

sistem de operare Windows

Disponibil prin partenerii Network One Distribution:www.cel.ro; www.evomag.ro; www.marketonline.ro; www.oktal.ro; www.pcgarage.ro

www.ittrends.ro

4 Nr. 12 - Decembrie 2014E V E N I M E N T

Situația nu este singulară. Un alt dome-niu încă și mai fierbinte în România este IT-ul. Există deja multe companii cu sute și chiar mii de angajați. Competiția de a crește numărul de angajați și de a le oferi condiții cât mai atrăgătoare pentru a-i putea păstra este tot mai acerbă. Viața departamen-telor de resurse umane (HR) este tot mai complicată, în toate companiile, indiferent de mărime. Nu este mai ușor nici pentru firmele de recrutare. Și competiția crește nu doar în vânzări și IT, ci în din ce în ce mai multe domenii.

Digitalizarea transformă radical din ce în ce mai multe industrii și aspecte ale vieții sociale. Tehnologia este disruptivă. Princi-pala problemă nu este absența resurselor umane, cât absența copetențelor și a cali-fi cărilor necesare unui job. Angajarea omului potrivit „sfințește” locul, erorile „ustură” la buzunar. Dar cum să adminis-trezi resursele umane? Cum să faci ordine în această mișcare browniană de pe piața muncii? Cum să ții evidența sutelor și miilor de CV-uri și să poți găsi la timp omul potri-vit pentru job-ul potrivit? Companiile vechi de recrutare și diviziile de HR din marile

corporații utilizează aplicații IT care le automatizează munca. Cele mai noi și cele mici mai puțin. Aplicațiile de administrare a capitalului uman trebuie să se ralieze și ele tendințelor momentului: să poată fi imple-mentate rapid, incremental, cu costuri mici, să utilizeze interacțiunile din rețelele so-ciale și să fie accesibile de oriunde. Cu alte cuvinte să fie în cloud, sociale și mobile.

În data de 10 decembrie, la Cracovia, la centrul de dezvoltare HCM al Oracle, am avut ocazia să particip la o conferință în cadrul căreia a fost prezentat portofoliul HCM (Human Capital Management) integrat al companiei. Au susținut prezentări: Cesare Capobianco, Vice President Applica tions Sales CEE, Oracle; Marcin Burlinski, Head of HCM Dev. Centre, Oracle; Fred Radier, Vice President Global Development, Oracle; și invitații lor Marta Ambroziak, Recruitment Lead, Accenture; și Justyna Tyborowska, Senior Director, Rusell Reynolds.

Prezentările s-au axat pe studii de piață, studii de caz și pe prezentarea soluțiilor pe care Oracle le oferă deja sau le va lansa pe piață în perioada următoare. Conform unui studiu realizat de The Economist, aproape

50% din directorii C-level afirmă că talentele de leadership și talentele în general sunt in-suficiente. Pe măsură ce viteza de schimbare a business-urilor sporește, crește și lipsa de personal cu talente și abilități adecvate.

Valoarea unui „talent de top” este de până la 12 ori mai mare decât valoarea unui an-gajat mediu. Costurile pentru pierderea unor astfel de talente sunt enorme. Pentru a găsi un astfel de talent, costul este de 2.000-4.000 euro. Dacă angajezi persoana nepotrivită te costă cel puțin 2.000 euro. 40% din noii angajați eșuează în primul an. Până în 2018, peste 600.000 de oameni vor ajunge la 65 de ani, ceea ce va face ca 3,3 milioane de oameni să ajungă la vârsta de pensionare în următorii 5 ani. HR-ul joacă un rol tot mai critic în companii, motiv pentru care 80% din CEO și CFO își doresc ca HR-ul să joace un rol cheie în planificarea strategică.

Omul, cel mai prețios capitalde Romulus Maier

În urmă cu vreo 10 ani doream să angajăm 1-2 agenți de vânzări. Am publicat un anunț pe câteva site-uri de job-uri și am primit în jur de 600 de CV-uri. Ne-a luat ceva efort să selectăm 20 de candidați pe care să îi invităm la interviu. Până la urmă am angajat un singur candidat și alegerea făcută nu s-a dovedit a fi cea mai bună. Să angajezi un agent de vânzări nu a devenit

o muncă mai ușoară nici astăzi.

Cesare Capobianco, Vice President Applications Sales CEE, Oracle

Fred Radier, Vice President Global Development, Oracle

��

(Continuare în pagina 7)

www.ittrends.ro

5Nr. 12 - Decembrie 2014

Platforma deschisă de business în cloudSoluție completă ERP&CRM&BI. Platformă pentru dezvoltare rapidă de aplicații.

Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, RomâniaTel: 0268 314446, Fax: 0368 710611

E-mail: office@bitsoftware.ro

Socr

ateC

loud

est

e o

solu

ție B

ITSo

ftw

are

SocrateCloud este platforma de business care furnizează o soluție completă și complexă de gestiune economică (ERP), gestiune a relațiilor cu clienții (CRM) și Business Intelligence, companiilor care activează în Agricultură, Telecomunicații, Servicii Profesionale, Construcții, Distribuție.Arhitectura inovatoare 100% cloud, permite partenerilor să dezvolte rapid aplicații mobile, aplicații web, utilizând platforma SocrateCloud și implicit infrastructura și procesele deja existente. SocrateCloud oferă performanță crescută, implementare rapidă și costuri reduse de deținere.

www.bitsoftware.ro

Rapoarte Standard Tablou de bord SocrateBI

Socrate ERP Socrate CRM

SocrateCloud API

Integrare Handheld & EDI��

� � �

Producţie�

Aprovizionare� Gestiune Stocuri

Istoric Clienţi|

Gestiune Comenzi�

Gestiune Servicii

�

Gestiune Financiară

Gestiune Oportunităţi Vânzare

�

Gestiune Proiecte și Timp

�

Managementul Performanţei

Mijloace Fixe Salarii Aplicaţii Mobile & Web

Gestiune Depozite Module Personalizate

Platforma de Business SocrateCloud

Află cum poți să devii Partener Autorizat

Alătură-teProgramului de Parteneriat SocrateCloud

și beneficiază de noi oportunități de creștere a afacerii.

www.bitsoftware.eu/ro/comunitate/parteneriat

Partener Autorizat

SocrateCloud

www.ittrends.ro

6 Nr. 12 - Decembrie 2014I N T E R V I U

Rep.: Danubius Exim este cel mai mare distribuitor și furnizor de service pentru echipamente fiscale din România. Anul acesta ați „serbat majoratul”. Care sunt cele mai importante repere din istoria de 20 ani a companiei?

Velin Ganev: Danubius Exim a împli-nit anul acesta 20 ani și uitându-ne spre trecut vedem o evoluție spectaculoasă din toate punctele de vedere. Putem spune că Danubius practic a crescut și s-a maturi zat odată cu economia de piață în România. Danubius a început cu 3 angajați și o cifră de afaceri care satisfăcea nevoile de funcționare ale firmei, acum avem 30 de angajați și prin externalizarea forței de vânzări am ajuns la peste 300 de distri-buitori în toată țara. Partenerul nostru Datecs avea în 1996 în jur de 30 de angajați iar acum este lider în producția de echipamente fiscale în toată Europa și un jucător major în USA. Putem spune că unul dintre momentele importante a fost obținerea avizului tehnic numărul 1 pentru casa de marcat Datecs MP500TR, conform cu OUG 28, imediat după aviza-rea primei case de marcat portabile în România. Un al doilea moment impor-tant a fost externaliza-rea forței de vânzări și dezvoltarea rețelei de dis-tribuție, iar al treilea dar nu și ultimul, intrarea companiei noastre în domeniul de plăți bancare folosind un POS bancar. Teoretic, cu aceasta din urmă am închis circuitul banilor - de la cash la banking, prin plata electronică cu cardul. Experiența dobândită în domeniul caselor de marcat ne-a ajutat foarte mult în dome-niul POS-urilor bancare, iar după această perioadă în care ne-am maturizat pe piața de POS-uri avem deschise orizonturi spre

tehnologii de neimaginat în anii 2003-2005. Următorul pas pentru noi este să venim cu soluții integrate de pay-ment, lucru care se va reali-za începând din anul 2015.

Rep.: Care sunt cei mai importanți diferențiatori care vă conferă un avantaj competitiv în fața concurenților?

V.G.: În primul rând accesul la tehnolo-gii avansate datorită partenerului nostru DATECS, care este prezent în peste 90 de țări în lume, în al doilea rând spiritul inovator și pasiunea pentru soluții care să ajute comercianții și în al treilea rând capacitatea de a spune „nu știu” și de a asculta cerințele pieței. Și nu în ultimul rând rețeaua de distribuitori bine pregătiți care pot asigura în orice zonă a țării service specializat.

Rep.: Care sunt cele mai importante provocări din piață și cum le abordați?

V.G.: Provocarea principală vine de la limitarea tehnologică impusă de legislația

în domeniul în care activăm. Este ex-trem de dificil să implementezi o

soluție în pas cu dezvoltarea tehnologică în condițiile

în care legea te oprește. Avem reglementări

tehnice, în con-tinuare, la ni-ve lul tehnolo-

giei existente în 1999. Un exemplu edifi-

cator a fost avizarea primei imprimante fiscale portabile din România la care a tre-buit să adaptăm un afișaj client. Am reușit abia după 9 luni de zile să obținem avizarea tehnică și cea de la Ministerul Finanțelor, însă pentru alte soluții similare este im-posibil. De foarte multe ori renunțăm

pur și simplu pentru că aceste bariere legislative nu sunt adaptate la avansul tehnologic. Ca să folosesc un exemplu plastic, se cere tehnologie de nivelul magnetofoanelor cu benzi, când lumea folosește MP3 playere.

Rep.: Smartphone-ul devine un fel de „portofel universal”. Ponderea plăților mobile este în continuă creștere. Ce soluții propuneți în acest domeniu?

V.G.: Este important de știut că în do-meniul echipamentelor fiscale, Danubius a avizat primele case de marcat DATECS dotate cu bluetooth, care permit conecta-rea cu toate sistemele de operare mobile, cum ar fi Android, iOS sau Windows Mobile. Acesta a fost primul pas impor-tant, al doilea este implementarea unui PinPad mobil atât la casele de marcat cât și la smartphone. Avem deja acel PinPad și sunt discuții pentru a demara implemen-tarea lui în România printr-o bancă.

Rep.: Ce ar trebui să se schimbe în legislație pentru ca echipamentele fiscale și plățile mobile să fie utilizate pe o scară mai largă?

V.G.: Folosirea echipamentelor fiscale în România este obligatorie pentru toți agenții economici care au un domeniu de activitate care implica tranzacții comerciale cu persoane fizice. Cred că vă referiți la în-registrarea tranzacțiilor pe casa de marcat.

Case de marcat, plăți mobile, perspective de reducere a evaziunii fiscalede Romulus Maier

Interviu cu Velin Ganev, Deputy General Manager, S.C. Danubius Exim s.r.l.

Surs

a fo

to: h

ttp:

//w

ww

.dan

ubiu

s-ex

im.r

o

www.ittrends.ro

7Nr. 12 - Decembrie 2014

„Pe de o parte IT-ul schimbă procesele de business și modul în care oamenii colaborează în cadrul organizației. Pe de altă parte, potențialii angajați evoluează într-o lume mobilă, socială și colaborativă. Ei vor cere, prietenilor lor și contactelor lor online, opinii despre organizația dvs. și își vor forma deja o opinie înainte de a avea fie și cea mai mică șansă să le influențați percepția direct. Odată angajați, se vor aștepta să beneficieze de aceeași accesibili-tate și ușurință de utilizare pe care o au în lumea lor socială și mobilă. Atât din inte-rior, cât și din exterior, organizațiile simt presiunea de a-și schimba modul în care interacționează, recrutează și rețin talentele de top”, a spus dl. Capobianco.

Portofoliul de soluții HCM al Oracle acoperă întreg ciclul administrării capita-lului uman. O persoană poate fi „urmărită” de la primul contact, la modul în care evoluează în carieră, la training-urile ur-mate și până la potențialul acesteia, într-un tablou de bord integrat. În următoarele luni va fi lansat înclusiv un modul de wellness.

Soluțiile HCM ale Oracle sunt utilizate în peste 200 de țări de peste 13.500

de organizații, dintre care peste 6.000 utilizează soluții SaaS și au peste 12 mili oane de utilizatori. Peste 3.000 de organizații utilizează soluțiile de salarii. Din cele peste 5 miliarde USD pe care Oracle le investește anual în R&D, peste 1 miliard USD este alocat pentru soluțiile în cloud.

Noul portofoliu HCM al lui Oracle este dezvoltat exclusiv pentru cloud și este o platformă deschisă care permite compa niilor să își extindă soluțiile și serviciile proprii de HR, inclusiv pe dispozitive mobile. Compa-niile de recrutare și departamentele de HR

pot utiliza acum soluții în cloud, sociale și mobile, fără a mai face o investiție inițială semnificativă, incremental, pe o platformă flexibilă.

Povestea dezvoltării de soluții HCM în Cracovia a început în 2006, odată cu înființarea firmei Job Partners. În 2011 Taleo a cumpărat Job Partners. În 2012 Oracle a cumpărat Taleo. În 2014 centrul de dezvoltare HCM s-a mutat într-o clădire nouă și numără în prezent peste 100 de angajați (ingineri software, testeri și ma-nageri de produs). �

��

I N T E R V I U

(Urmare din pagina 4)

Cea mai eficientă soluție este conectarea lor la un sistem informatic centralizat al fiscului, în speță la ANAF, așa cum s-a făcut de câțiva ani în mai multe țări pre-cum Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Grecia. Este foarte clar pentru mine că odată cu creșterea gradului de monito-rizare a tranzacțiilor se va diminua volu-mul de cash în piață și se va mări numărul plăților electronice făcute prin intermediul cardului sau de pe telefonul mobil.

Rep.: Ce părere aveți despre propunerea ministrului de finanțe de înlocuire a rolelor de hârtie de la casele de marcat cu un jur-nal electronic? Ce alte măsuri ar mai trebui luate pentru reducerea evaziunii fiscale?

V.G.: Propunerea Ministrului de Finanțe este așteptată de mai bine de 6 ani, de când s-a vorbit pentru prima dată de „jur nalul electronic”. De fapt renunțarea la „rola martor” și trecerea ei în format electronic ar fi o decizie naturală pentru anul 2014 și vreau să precizez că România este sin-gura țară din lume în care încă se folosește rola martor pe suport de hârtie. Până și în țări precum Zimbabwe, Malawi sau Kenya

s-a trecut la jurnalul elctronic de mai mulți ani. Cred că odată cu aprobarea acestei ordonanțe vom intra în normalitate, iar cu implementarea raportării on line la serverul ANAF se va diminua și evaziunea fiscală. Totuși, observăm că există foarte multe categorii exceptate din prevederile OUG și sperăm că autoritățile fiscale, în urma dezbaterii publice, vor realiza că și acestea pot reprezenta un risc major de eva ziune. De exemplu, la fel ca în alte țări din jurul nos-tru, autoritățile fiscale pot renunța la plafonul plăților cu cash între firme, obligân du-le în schimb să folosească casa de marcat, iar bonul fiscal poate avea rol de chitanță. Aceasta ar însemna că toate sumele se vor regăsi în casa de marcat iar fiscul, prin raportările online, poate vedea toate aceste sume practic în timp real.

Rep.: Ce planuri aveți pentru 2015? Estimați o creștere a cifrei de afaceri?

V.G.: În domeniul nostru nu se întâmplă minuni care să contribuie la creșterea cifrei de afaceri, însă ca orice întreprinzător urmărim o creștere a acesteia. Ne vom con-centra pe consolidarea noastră ca integra-

tor de soluții, prin lansarea de aplicații proprii și pe consolidarea noastră ca entitate de service la nivel național prin rețeaua nostră de service și distribuție. Vom continua, împreună cu distri-

buitorii noștri, să livrăm case de marcat DATECS cu cel mai bun

raport preț/calitate, vom dezvolta aria de servicii pentru clienții finali și

vom pregăti intrarea și pe segmentul big retail, respectiv marile lanțuri gen hiper-market și supermarket. Cel mai probabil viitorul va aparține soluțiilor informatice integrate și plănuim ca în continuare să rămânem numărul unu pe nișa noastră de piață și să abordăm domenii conexe. Vom rămâne fideli sloganului nostru: Gândește spre viitor! �

www.ittrends.ro

8 Nr. 12 - Decembrie 2014E V E N I M E N T

Fujitsu Forum 2014de Romulus Maier

P ornind de la „Human Centric Innovation”, majoritatea pre zentă-rilor s-au axat pe modul în care

Fujitsu poate ajuta angajații clienților să creeze valoare, prin intermediul co-nexiunilor mediate de tehnologie. Cu acest prilej au fost lansate multe tehnologii noi, în special în domeniul Internet of Things.

Una dintre cele mai importante tehno-logii prezentate, cu acest prilej, este „palm secure technology”, care permite identi-ficarea unei persoane prin harta venelor din palmă, la fel de unică de la persoană la persoană ca și amprentele. Fujitsu testează această soluție de ceva vreme deja și acum este în măsură să lanseze pe piață o metodă sigură de autentificare, în doi pași. Avantajul față de utilizarea ampren-telor este dată de faptul că venele nu sunt la vedere și harta lor nu poate fi copiată.

Un alt anunț important l-a constituit lansarea PRIMEFLEX pentru VMware EVO:RAIL, o suită de soluții pentru infra-structură convergentă care include „cluster in-a-box”, ca soluție de virtualizare, și pro-dusul vShape, care include server, storage și networking, într-o singură carcasă.

Pe măsură ce lumea devine tot mai digi-talizată, crește și impactul acesteia asupra vieților noastre. Pentru a face față noilor provocări trebuie să ne schimbăm modul de a gândi, a spus Chiseki Sagawa, Senior Vice President, Head of Platform Strate-

gic Planning Unit, Fujitsu, în pre zentarea „Managementul datelor și ino vația în cloud”. Domnul Sagawa a subliniat rolul cheie pe care Fujitsu îl are în acest proces. Fujitsu nu doar predică aceste lucruri ci le aplică și intern, digitalizându-și com-petențele. Fujitsu standardizează ex pe-riența digitală de pe tablete, smartphone-uri și notebook-uri cu cea de pe produsele, serviciile și soluțiile sale. În acest mod se obțin economii financiare și de efort și o performanță mai ridicată.

Cheia succesului o reprezintă admi-nistrarea unui mediu hibrid. Fujitsu oferă o platformă de business pentru un viitor hiper-conectat, eliminând barierele către lumea digitală.

Datorită avalanșei crescânde de date tre-buie să răspundem provocării de a controla și a organiza aceste date. Dacă dispozi-tivele pot fi interschimbabile, acest lucru nu se întâmplă și în cazul datelor. Soluția rezidă în cloud. Avem nevoie de arhitecturi

care să ne ajute să controlăm aceste volu-me imense de date. Instrumentele gratuite disponibile nu oferă suficientă securitate. Mutarea datelor dintr-un cloud într-altul este dificilă. Soluția poate fi găsită într-un mix de cloud-uri care să poată fi adaptate și controlate flexibil, așa cum este cazul soluției „DataFabric” de la NetApp, care oferă platformă și servicii consistente, un software robust de virtualizare și transport de date sigur. Fujitsu și-a reconfirmat cu acest prilej parteneriatul cu NetApp.

Vorbind despre Internet of Things, Dr. Joseph Reger, Chief Technology Officer, EMEIA, Fujitsu, a subliniat faptul că IoT este o colecție de tehnologii care sunt complementare celorlalte tehnologii de-spre care se vorbește tot mai mult în ul-timii ani, cum ar fi cloud computing, Big Data, analytics sau mobilitate. Cu toate aceste tehnologii se poate porni acum la o nouă transformare a afacerilor, denumită „digital transformation”. Aceasta presu-pune penetrarea tuturor aspectelor legate de crearea de valoare în realizarea unui produs. Produsul în sine poate rămâne analog dar toate celelalte aspecte din lanțul de valoare sunt digitalizate, prin aceasta atingându-se noi nivele de eficiență și pro-ductivitate. Pentru companiile europene, transformarea digitală este o bună oportu-nitate de a sări peste anumite etape și de a fi competitive. �

În 19 și 20 noiembrie, la ICM Mü nchen, a avut loc o nouă ediție Fujitsu Forum. Desfășurată sub motto-ul „Human Centric Innovation”, ediția din acest an a înregistrat o audiență record de 13.000 de vizitatori, din 81 de țări, o creștere cu 20% față de ediția de anul trecut. La aceste dimensiuni, Fujitsu Forum este cel mai mare eveniment organizat în Europa de o companie IT.

www.ittrends.ro

9Nr. 12 - Decembrie 2014

A D V E R T O R I A L

www.ittrends.ro

10 Nr. 12 - Decembrie 2014T E N D I N Þ E

„Salutăm iniţiativa Comisiei Europene de a recunoaşte importanţa Big Data pen-tru economia europeană în comunicarea sa recentă „Towards a thriving data-driven economy”. DIGITALEUROPE susţine inte-gral obiectivul de a dezvolta un plan de acţiune coordonat pentru a identifica opor tu nităţile Big Data şi a permite UE să concureze global în economia digitală”, se arată în document.

„Prin publicarea documentului „Making Europe Fit for the Data Economy”, DIGITAL EUROPE doreşte să facă o primă contribuţie la acest proces. În primul rând, dorim să ilustrăm oportunităţile enorme oferite de Big Data companiilor şi societăţii în general. Prin exemple concrete, am arătat cum pot datele să transforme diferite sec-toare ale economiei, astfel beneficiind în-treaga societate”.

Beneficii economiceÎn ultimul deceniu, progresul rapid în dome-niul tehnologiei de calcul, al conectivităţii globale şi capabilităţilor analitice a generat o nouă fază puternică în revoluţia IT: eco-nomia digitală. În această fază, analiza da-telor a devenit mai importantă ca niciodată ca sursă de înţelegere, inovaţie şi avantaj competitiv pentru indivizi, companii şi gu-verne. Se estimează că, până în 2020, ana-liza datelor (Big Data analytics) ar putea impulsiona creşterea economică a UE cu 1,9%, însemnând o creştere a PIB-ului de 206 miliarde de euro. Pieţele de tehnolo-gii şi servicii Big Data din Europa de Vest au previzionat o creştere de la 1,8 miliarde euro în 2013 la 5,3 miliarde în 2018. În plus, Big Data are potenţialul de a gene-ra crearea semnificativă de noi locuri de

muncă. Doar în Marea Britanie, numărul specialiştilor Big Data din cadrul compa-niilor mari se previzionează că va creşte cu peste 240% între 2012 şi 2017, se arată în documentul DIGITALEUROPE.

Analiza datelor în timp real, de la producţie până la utilizare, oferă o nouă înţelegere a maşinilor şi a proceselor de producţie. Internet of Things le permite maşinilor să comunice între ele şi să ră-spundă automat la cerinţele în schimbare ale pieţei. Cantităţile de date cu o creştere masivă ce provin din reţelele sociale, sen-zorii industriali, dispozitive electronice cu adrese IP, aplicaţiile mobile şi serviciile ba-zate pe locaţie devin active valoroase atunci când sunt combinate inteligent, folosind tehnologii big data împreună cu soluţii adecvate de asigurare a confidenţialităţii. Analiza unor astfel de seturi diverse de date le poate oferi producătorilor un feed-back important pentru deciziile lor viitoare privind producţia: de exemplu, un inginer poate folosi feedback-ul din reţelele sociale pentru a rezolva o problemă legată de cali-tate. În mod similar, producătorii cu lanţuri de aprovizionare complexe, globale, pot să acceseze acum rapid întregul istoric al unei părţi dintr-un produs, dar şi subcomponen-tele sale critice, pentru a asigura calitatea produsului şi siguranţa pe parcursul între-gului lanţ de aprovizionare, în beneficiul clienţilor şi al vânzărilor.

Plan de acţiuniComisia Europeană a făcut un prim pas important în sublinierea unor posibile ele-mente ale unui plan de acţiune UE pentru tranziţia către economia digitală a viitorului, vizând în acelaşi timp viitoarele provocări

sociale ale Europei. Potrivit DIGITAL-EUROPE, un astfel de plan de acţiune ar trebui să se axeze pe următoarele măsuri:� Să adopte un cadru UE modern, ar-

monizat şi bazat pe risc pentru protecţia da-telor, care să asigure încredere şi în acelaşi timp să permită inovaţii benefice pentru societate în economia digitală.� Să încurajeze protecţia aplicaţiilor Big

Data de atacuri cibernetice, concentrând eforturile de reglementare către infrastruc-turi cu adevărat critice. �

Europa trebuie pregătită pentru economia digitalăde Elena Andreea Liþã

Economia digitală oferă oportunităţi infinite pentru cetăţeni, com-panii şi mediu. DIGITALEUROPE, în calitate de purtător de cuvânt al industriei de tehnologie digitală din Europa, a lansat un apel către factorii de decizie de la nivelul UE pentru a crea un cadru

adecvat de condiţii care să permită economiei digitale să prospere. Deşi Big Data implică anumite riscuri care trebuie avute în vedere, atenţia ar trebui concentrată în special pe valorificarea oportunităţilor sale. În susţinerea acestui apel, DIGITALEUROPE a publicat documentul „Making Europe Fit for the Data Economy”.

În fiecare zi, producătorii livrează milioane de dis-pozitive electronice şi alte produse către clienţi din întreaga lume. Dar în condiţiile în care clienţii devin tot mai globali şi lanţurile de aprovizionare devin tot mai dependente de reţelele de parteneri, producătorii se confruntă cu o mare provocare: identificarea riscurilor privind calitatea produselor. Compania Omneo a colaborat cu Dell/Cloudera la dezvoltarea unei soluţii Big Data, accelerată de Intel, care ajută producătorii să obţină o vizibilitate de 360 de grade asupra lanţului de aprovizionare, accesând miliarde de date despre produse în mai puţin de trei secunde. Soluţia de management al datelor despre produse, bazată pe cloud, colectează date brute de producţie (precum fabrica, furnizorul, servicii de teren şi reparaţii after-market) şi apoi le transformă astfel încât pot fi căutate, analizate şi valorificate într-un singur loc. Prin introducerea unui număr de serie, producătorii pot accesa întregul istoric al unei componente şi subcomponentele critice ale acesteia, pentru a identifica şi rezolva probleme din lanţul de aprovizionare înainte ca acestea să afecteze nega-tiv clienţii sau vânzările. Clienţii Omneo raportează economii anuale între 12 şi 20 de milioane de euro fiecare, datorită acestei soluţii.

Big Data, în practică

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

11Nr. 12 - Decembrie 2014

I N T E R V I U

Rep.: AMD are un nou CEO, Lisa Su. Ce se schimbă în strategia AMD?

Alexander Belenkiy: Strategia se schimbă odată cu schimbarea leadership-ului. Această schimbare a fost însă una foarte bine pla ni-fi cată. Rory Read, fos-tul CEO, este cel care a adus-o în echipă pe Lisa. Ei au condus de fapt împreună compania. Schimbarea CEO-ului a fost pla nificată din timp. La începutul acestui an Lisa a devenit COO la AMD, ulterior s-a făcut și schimbarea la vârf și Lisa a devenit CEO și Președinte AMD. Trebuie să menționăm și fap-tul că Lisa este foarte respectată în industrie și că este un CEO vizionar.

Rep.: Ultimul trimestru, încheiat oficial la 30 septembrie, nu a fost unul foarte bun pen-tru AMD, spun analiștii. Ne putem aștepta la o revenire în Q4 și anul viitor?

A.B.: După ce noua strategie a fost aprobată și după ce ne-am repoziționat business-ul am avut 5 trimestre consecutive pe care le-am încheiat pe plus. Piața nu este foarte ușoară, până acum a mers mai bine piața de consumer, piața clasică de calculatoare începe însă să-și revină. Din aceste motive viața nu este tocmai ușoară, dar AMD s-a mișcat cu succes în piața de calculatoare și în cea de embedded. Lisa a diversificat business-ul cu succes, pornind de la cel clasic, computere și grafică și până la cel de embedded. Vom continua să ne optimizăm operațiunile, dar strategia funcționează și schimbarea CEO-ului nu înseamnă decât apli-carea strategiei anterior stabilite.

Rep.: Vă rugăm să ne dați câteva detalii de-spre anunțurile majore pe care compania le-a făcut recent. Mă refer aici la driverul Catalyst Omega și la parteneriatul încheiat cu Samsung pentru promovarea tehnologiei Free Sync.

A.B.: Aceste anunțuri vin ca urmare a strategiei noastre. Primul anunț se referă la

business-ul clasic, al doilea vine din zona de embedded. Activăm cu încredere în conti-nuare în business-ul clasic de procesoare APU și grafică. Oferim, în continuare, performanțe

grafice de top și ne di ferențiem prin aceasta de competitorii noștri. Performanțele nu depin doar de siliciu, de cipuri, ele depind foarte mult și de software, de driverele utilizate. Am in-vestit semnificativ în zona de software deoarece driverele pot aduce o creștere semnificativă de performanță. Cu noul driver Catalyst Omega utilizatorii vor obține performanțe superioare chiar și

fără un upgrade de hard.În privința parteneriatului cu Samsung,

continuăm să credem în parteneriate încheiate cu principalii jucători din industrie. Întotdea-una am mizat pe standarde deschise și pe interoperabilitate. Din acest motiv parteneria-tul încheiat cu Samsung este foarte im-portant pentru noi.

Rep.: Ce ne puteți spune despre Carrizo și despre Skybridge? Vor fi lansate în 2015? În prima jumătate a anului, mai târziu?

A.B.: Cu siguranță le vom lansa anul viitor dar nu vă pot preciza data lansării. Cu siguranță vom ține cont de ciclu rile de vânzare accelerată din piața de consumer (back to school, Crăciun etc.).

Rep.: Dacă vorbim despre piața de embedded, cum se implică AMD în Internet of Things și wearables?

A.B.: AMD consideră că piața de embedded va cunoaște o creștere semnificativă. Unul dintre atuurile noastre este piața de grafică. Ne vom concentra pe anumite nișe din piața de embedded, cum ar fi digital signage, sau table interactive, domeniu în care am câștigat recent un contract important.

Rep.: Cum apreciați piața din România? Cum se poziționează AMD pe această piață?

A.B.: Angajamentul nostru pentru piața din România este clar și îl vom păstra. Am avut

mai multe întâlniri cu partenerii din România și am fost impresionat de atmosfera pozitivă. Economia arată bine, atmosfera după alegeri este pozitivă. Țările membre UE din estul Europei o duc mai bine decât țările care nu sunt membre. Odată cu revenirea economiei cred că vor reîncepe și investițiile în IT. Business-ul AMD în România și-a revenit după perioada de criză, inclusiv datorită eforturilor depuse de echipa Ramonei Prodea. Cred că este doar începutul și că avem suficiente oportunități de a ne crește cota de piață. Avem de recuperat încă în zona guvernamentală. În celelalte țări din regiune avem contracte semnificative și în acest sector, în special în zona educației. De exemplu în Rusia în Q3 am câștigat o licitație pentru 86.000 de desktop-uri, la banca de economii SpareBank. Licitația a fost câștigată de Lenovo și de un jucător local. Lenovo a livrat 100% echipamente cu AMD, iar jucătorul local a livrat 80% dintre echipamente cu AMD. Pe total mai mult de 90% din echipamentele livrate au fost echipate cu AMD.

Ramona Prodea: Dacă vă mai amintiți, în urmă cu cca. 7 ani a fost vorba despre un pro-

iect de cca. 500.000 de PC-uri pentru educație. La momentul respec-tiv AMD reușise sa se impună în jumătate din cantitatea respectivă. Din păcate proiectul a picat. Noi credem că există oportunități semnifica-tive și în România. Poate

că valorile vehiculate atunci nu au fost rea-liste, dar oportunități există. Să amintim doar faptul că parcul de calculatoare din instituțiile de învățământ este învechit și ar trebui înlocuit.

Acordăm o atenție sporită și canalului de parteneri pe care îl sprijinim prin programele noastre.

Rep.: Ce creștere vă propuneți pentru anul viitor?

A.B.: Noi credem că piața din România va crește cu un singur digit, deci cu până la 10%, dar în mod clar va fi o creștere, iar noi ne pro-punem să creștem peste creșterea pieței și să ne adjudecăm noi cote de piață. �

Vom continua să investim în piața din Româniade Romulus Maier

Despre strategia AMD, poziționarea pe piață și modul de abordare a pieței românești, ne-au vorbit Alexander Belenkiy, VP Sales and General Manager Eastern Europe and Turkey, AMD și Ramona Prodea, REE Manager AMD.

Alexander Belenkiy

Ramona Prodea

www.ittrends.ro

12 Nr. 12 - Decembrie 2014I N T E R V I U

Rep.: La RoCS 2014, ediția cu numărul XX, ați susținut o prezentare cu un ti-tlu edi ficator „How to Make the Big Data Small” care adresează metode de simpli-ficare ale proceselor de integrare a date-lor și ne-ați dat ca reper în special Dell Boomi, soluția inovatoare Dell Software, construită exclusiv pe baza tehnologiei cloud. Ne puteți spune mai multe despre ce reprezintă la ora actuala Dell Boomi?

Cristian Matieș: Dell Boomi este în primul rând o soluție gândită să exploa-teze întregul potențial al cloud-ului, pen-tru organizații de toate mărimile – de la mici companii, până la corporațiile de nivel global. Ce face Dell Boomi mai exact? Este o platformă de integrare iPaaS care potențează capabilitățile cloud pentru a interconecta în cloud toate aplicațiile de ma nagementul datelor folosite de o com-panie. Jucători SaaS de renume, printre care Netsuite, Taleo și NASDAQ folosesc Dell Boomi pentru a obține mai multă eficiență în procesele lor de lansare pe piață, în creșterea vânzărilor și în elimi-narea provocărilor asociate cu integrarea volumelor mari de date.

Rep.: Dell a achiziționat multe compa-nii de software în ultimul timp pentru a-și extinde portofoliul de soluții, printre care Quest, SonicWALL, KACE și nu în ultimul rând Boomi. Cum stau lucrurile la nivel de integrare? Ce plus-valoare aduce Boomi în structura firmei mamă?

C.M.: Dell Boomi este acum un business unit integrat Dell, la circa 4 ani de la achiziția sa în noiembrie 2010. Din punct de vedere al integrării, în ansamblu, strategia de achiziție Dell se explică foarte simplu. Ai cel mai bun hardware din lume, dar ca să-l folosești la adevărata valoa-re, îți trebuie resurse pentru a-l integra cu aplicațiile performante pe care vrei să

le rulezi, cu soluțiile de ultimă generație de stocare și arhivare a datelor s.a.m.d. Practic, așa s-ar traduce demersul Dell din ultimii ani – ne-am dorit să adăugam mai multă valoare, să venim cu soluții complet integrate hardware-software, funcționale

si flexibile, care să se plieze pe fiecare sta-diu de dezvoltare al companiilor client. Ne mândrim și cu faptul că Dell Boomi a fost poziționat în ianuarie 2014 ca soluție lider în Gartner Magic Quadrant pentru integra-re enterprise iPaaS.

Rep.: Ce ne puteți spune despre zona de Data Discovery? Care sunt soluțiile de referință Dell Software în acest moment?

C.M.: Soluția de referință pentru noi este Toad Business Intelligence Suite, un pa-chet de softuri dedicate care se pot integra perfect pe arhitecturile IT și BI existente la companiile client. Noi adăugăm astfel mult mai multă inteligență la ceea ce există

deja, nu suntem pe principiul rip&replace. Prin Toad BI Suite, compus din Toad Intelligence Central, Toad Data Point și Toad Decision Point, experții în analiza datelor pot, indiferent de competențele lor tehnice, să acceseze ușor și sigur, date cu un conținut crescut de relevanță și să ex-ploreze astfel întregul potențial al funcției de business intelligence.

Rep.: La nivel de România, ne puteți spune câte ceva despre proiectele imple-mentate până acum?

C.M.: Pe plan local, soluțiile Dell Soft-ware sunt accesibile prin intermediul Q-East Software, care are statut de Master Distributor atât în țară, cât și în Moldova, Bulgaria și Regiunea Adriatică, și de Support Providing Partner în România, Moldova și Bulgaria. Q-East Software derulează proiecte foarte mari, atât în mediul privat, cât și în sectorul public, pe partea de replicare și interconectare de baze de date la nivel de agenții guvernamentale și instituții ale statului, care implică mari cantități de date. Prin proiectele dezvoltate, încercăm să aliniem sistemele informatice de stat cu soluțiile IT de ultimă oră, spre beneficiul direct al utilizatorilor finali și implicit al plătitorilor de taxe și impozite.

Rep.: Ca și previziune pe 2015, consi-derând că marii jucători IT își constru-iesc centre de date în diverse regiuni ale lumii, credeți că vom vedea în curând și un centru de date Dell în Romania?

C.M.: Tot ce vă pot spune este că România reprezintă pentru Dell Software o piață importantă, strategic vorbind, cu atât mai mult în actualul context geopolitic și i se va acorda toată atenția necesară și în perioada următoare, prin know-how, customer service dedicat și soluții de ultimă generație propuse companiilor și sistemului de stat. �

Dell Boomi, o platformă de integrare în cloud a tuturor aplicațiilor companiei Interviu cu Cristian Matieș, Technical Manager Emerging Markets, Dell Software.

CrCrCrCriisisiiii tititiananan MMMMMatatttieieieieș,ș,ș,șș TTTTTTTTTTTTecececececchnhnhhhhnnh icicici alalalalal MMMMMManananannnagagagaagagererererererrrr EmEmEmEmmmmmmererergigigig ngnngngng MMMarararararkekekekkekk tststststs,, DeDeDeDeDellll SSSSofoofofo twtwtwwarararaareeeeee

www.ittrends.ro

13Nr. 12 - Decembrie 2014

I N T E R V I U

Rep.: Lenovo continuă să crească. A încheiat Q2 din 2014-2015 cu 10,5 mi-liarde USD, cifră de afaceri, cu o cotă de piață de aproape 20% la PC-uri... Care este secretul? De ce Lenovo continuă să crească în timp ce competitorii nu o duc foarte bine?

Aurel Nețin: Cred că este o combinație de factori. În primul rând este vorba de-spre o strategie foarte bine pusă la punct, lansată în 2009 și denumită „protect and attack”. Strategia este publică, nu este nici un secret. În fiecare an protejăm ceea ce am realizat și atacăm segmente noi de business, teritorii noi etc. Pe de altă parte vorbim despre calitatea produselor, care continuă inovația care există în ADN-ul Lenovo și nu în cele din urmă despre oa-meni. Lenovo este o companie cu ținută înaltă și promisiunile trebuie respectate. Lenovo este și o companie ambițioasă și oamenii ei își regăsesc motivația de care au nevoie.

Rep.: În următorul trimestru, vă veți menține cota de piață? Veți crește?

A.N.: La nivel mondial bătălia se dă între 3 mari jucători. Distanțele dintre aceștia sunt mici. Desigur noi încercăm să ne protejăm poziția de lider și să o consolidăm. Atunci când diferențele sunt de câteva puncte procentuale, diferențele de la un trimestru la altul nu pot fi foarte mari. Atunci când diferența este de doar 1-2 procente, un contract important dintr-o anumită regiune poate schimba balanța.

În România am reușit să atingem o cotă de piață la care nu ne gândeam la începu-tul anului. În primele trimestre am avut o cotă de piață de 20%, dar în trimestrul 3

am ajuns la o cotă de piață de 27%. Rezul-tatul este foarte bun dar este ca și în sport, uneori este mai ușor să ajungi lider decât să te menții.

Pe PC-uri, în România suntem pe locul 1 pe primele 3 trimestre, destul de clar și nu cred că vom avea surprize nici în trimestrul al 4-lea. Creșterea la nivel global ne ajută, dar foarte mult depinde și de echipa locală. În trimestrul trecut Lenovo s-a situat pen tru prima dată pe primul loc în SEE. Suntem pe primul loc în Bulgaria, de câteva trimestre, pe primul loc în Ungaria. În Slovacia avem o cotă de piață de 41%. Ceea ce spune multe despre succesul nostru. Oamenii fac diferența, dar trebuie să ai și produse și o strategie.

Rep.: În domeniul smartphone-urilor Lenovo era pe locul 4 la nivel global. După finalizarea achiziției Motorola, a trecut pe locul 3. Pe piața din România ați intrat destul de recent pe acest segment. Cum vă situați în acest domeniu?

A.N.: În România am lansat smart-phone-urile la sfârșitul lunii august, la sfârșitul anului calendaristic vom împlini 4 luni pe piață. Ne vom îndeplini planul sta-bilit pentru acest an fiscal. Piața se mișcă surprinzător de bine, mult mai bine decât piața de tablete. Suntem în grafic cu ceea ce ne-am propus, deși până acum nu am reușit să vindem pe piața locală prin cei 3 mari operatori de comunicații, în schimb vindem foarte bine prin Digi Mobile. Sunt convins că în 2015 oportunitățile vor fi și mai mari. Se vor încheia niște parteneriate la nivel regional și ne va ajuta foarte mult și finalizarea achiziției Motorola.

Rep.: Se simte o plafonare pe piața de tablete?

A.N.: Creșterea acestei piețe s-a calmat. Piața crește în continuare dar nu la fel de mult ca anul trecut.

Rep.: Prin achiziționarea diviziei de servere x86 de la IBM, Lenovo își consolidează poziția și pe piața de servere. Ce planuri aveți pentru România?

A.N.: Achiziția ar fi trebuit să se fina-lizeze la 1 decembrie, dar din anumite mo-tive care țin de integrarea pe alte piețe, fina-lizarea a fost amânată cu o lună. Achiziția a fost finalizată în octombrie, dar integrarea echipelor va fi finalizată până la 1 ianuarie.

Rep.: După finalizarea achiziției Moto-rola Mobility și a diviziei de servere x86 de la IBM sunteți pe locul 3, la nivel global, pe ambele piețe. Președintele Lenovo afirma însă că aveți ambiții mai mari și că țintiți spre locul 1. Cum comentați?

A.N.: Am afirmat deja că Lenovo este o companie ambițioasă. Da, vizăm foto-liul de lider. Noi credem că există o piață foarte bună de enterprise, pe care IBM aduce deja o excelență în privința servere-lor, o experiență de peste 20 de ani și este recunoscută pentru calitate și excelență de mulți ani de zile. În plus vom prelua cca. 2.500 de ingineri de la IBM și niște cen-tre de cercetare și dezvoltare. Lenovo vine cu economii de scară, suntem prezenți în peste 160 de țări, lucrăm numai prin parte-neri și mai venim cu un excelent lanț de aprovizionare, cu excelență operațională și cu inovație. Cred că avem toate ingredi-entele necesare ca să devenim lideri și pe această piață. �

Lenovo Experience, strategie de liderde Romulus Maier

Aurel Nețin, Country General Manager, Lenovo România

Aurel Nețin, Country General Manager, Lenovo România, ne-a vorbit despre poziția Lenovo pe piață, strategie, noile achiziții și planurile de viitor ale companiei.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

14 Nr. 12 - Decembrie 2014I N T E R V I U

Rep.: IBM vorbește despre „The New Era of Smart”, referindu-se la Big Data, analytics, mobile, cloud computing, cognitive computing. Ce oportunități oferă IBM companiilor în acest nou context?

Carsten Wengel: Oferim o multitudine de soluții. IBM are o lungă istorie în ceea ce privește analiza datelor, istorie începută cu 100 de ani în urmă când IBM a lansat cartelele perforate. Acum când sunt dispo-nibile tot mai multe date și volumul aces-tora crește exponențial întrebarea care se pune atât în sectorul public cât și în cel privat este cum putem beneficia mai mult de pe urma acestor date și cum putem fo-losi perspective asupra acestor date care să ne creeze un avantaj competitiv. IBM oferă software, produse și soluții care ajută la analizarea în mod eficient a datelor. Cum ar fi de exemplu analizarea datelor dintr-un data warehouse cu instrumente extrem de rapide, pentru a realiza predicții, de exem-plu, despre comportamentul clienților. Se poate vedea unde anume pierde bani o companie, unde sunt lipsuri în ceea ce privește eficiența. Avem o paletă uriașă de soluții software atât în domeniul da-telor, dar și în zona serviciilor. Ajutăm în special industriile care lucrează cu foarte multe date, cum ar fi asigurările, sau servi-ciile financiare, sau serviciile de asistență socială, să își stabilească o manieră efi-cientă de a combina datele din diferite surse, de a le stoca într-un data warehouse și de a face predicții. Aceste servicii sunt oferite de divizia noastră de consultanță și cred că în acest domeniu vom vedea o im-plicare tot mai mare, inclusiv în România.

În ceea ce privește cloud computing, IBM a investit în acest an 1,2 miliarde USD în centre de date care să ofere servicii în cloud. Am achiziționat companii, cum ar fi Softlayer, care oferă infrastructură

optimizată pentru aplicații „born-on-the-cloud”. Dacă privim evoluția pieței, în perioada care va urma peste 50% din investiții vor fi în cloud. Din această perspectivă cred că am făcut investițiile necesare la momentul potrivit.

Când vorbim despre cloud, trebuie să vorbim în mod necesar și despre securi-tate. Și în acest domeniu IBM are un por-tofoliu bogat de produse și servicii care ne permit protejarea datelor critice, criptarea lor astfel încât să nu poată fi citite de per-soane neautorizate și o protecție împotriva atacurilor din exterior.

În ceea ce privește „sistemele de angaja-ment” (systems of engagement), așa cum le numim noi, în zona în care aplicațiile mobile se întâlnesc cu rețelele sociale, aș putea menționa parteneriatul pe care IBM l-a încheiat cu Apple, în cadrul căruia combinăm pe de o parte avantajele pe care le aduce Apple în zona ușurinței de utilizare (customer usability) și accesului foarte ușor la aplicații, cu expertiza pe care IBM o are în zona aplicațiilor industriale. Împreună vom realiza aplicații (apps) care să fie relevante pentru diferite industrii. De exemplu vom realiza apps pentru zona de Supply Channel Management care să acce-seze cotații de bursă, stocuri, mărfurile care intră în companie, cele care ies. Gândi-ți-vă la un director financiar (CFO) care să poată consulta toate aceste informații prin intermediul unei aplicații integrate, pen-tru a lua decizii. Alte aplicații vor permite îmbunătățirea performanțelor unui call center, să analizeze ce informații circulă pe rețelele sociale și care este impactul lor asupra brand-ului etc. Vorbim deci despre o gamă largă de servicii și soluții pe care le oferim și care acoperă multe aspecte, adre-sând diferitele provocări și obiective ale clienților noștri. Din această perspectivă

răspundem unor nevoi reale din piață și majoritatea efortului de cercetare se concentrează pe aceste subiecte.

Rep.: Cum pot beneficia companiile de pe urma acestor tendințe și cum pot câștiga un avantaj competitiv?

C.W.: În aceste vremuri poți câștiga un avantaj competitiv dacă te situezi în prima linie în privința adoptării noilor tehnologii. Valoarea pe care o aduce cloud compu tin g-ul este dată de modul flexibil de consum. Costurile cu infrastructura pot fi eficientizate, iar investițiile pot fi făcute în mod consistent pe măsura creșterii veniturilor. Vorbim așadar despre un model în care investițiile sunt corelate cu performanțele de business, așa că poți fi mai flexibil și mai competitiv.

Cu cât știi mai multe despre clienții tăi, sau despre cetățenii tăi – informații pe care aceștia sunt de acord să le împărtășească – cu atât mai precis le poți oferi servicii personalizate. Eu cred că vremurile mar-ketingului de masă au apus. Atunci când primești un mesaj adresat către toată lumea, de obicei îl ignori, pentru că nu este relevant pentru tine. Preferăm mesaje care ne sunt direct adresate în concordanță cu nevoile noastre specifice. Companiile care vor oferi în premieră astfel de servicii per-sonalizate, vor câștiga cotă de piață. Trăim într-o lume extrem de competitivă, așa că este esențial să folosești tehnologia și să beneficiezi de tot ceea ce aceasta îți poate oferi.

Lideri în „noua eră smart”Prezent la IBM BusinessConnect 2014, Carsten Wengel, PHD, VP Sales, IBM CEE, a avut amabilitatea să ne vorbească despre „Noua Eră Smart”, parteneriatele anunțate recent de IBM și despre noi produse și servicii care vor fi lansate în curând pe piață.

de Romulus Maier

Carsten Wengel, PHD, VP Sales, IBM CEE

www.ittrends.ro

15Nr. 12 - Decembrie 2014

I N T E R V I U

Rep.: Mobilitatea și rețelele sociale ne schimbă modul de viață. Există voci care afirmă că munca nu mai este un loc (de muncă) ci este ceea ce ai de făcut. Cum putem stabili o demarcație între muncă și viața privată?

C.W.: Ați atins un subiect sensibil. Am citit recent un articol din The Economist în care se vorbea despre faptul că dispo-nibilitatea noastră de 24 de ore pe zi schimbă complet modul de a munci. În urmă cu 5-10 ani directorii executivi erau mândri că lucrează 16 ore/zi. Disponibili-tatea ne ajută să stăm mai puține ore la birou și să petrecem mai mult timp cu familia. Desigur putem fi deranjați acasă pentru a rezolva o problemă sau alta. Dar aceasta este o problemă legată de modul în care ne adaptăm tehnologiei și ne auto-disciplinăm. Mercedes Benz, de exemplu, a stabilit o regulă conform căreia angajații

care sunt în concediu să nu primească e-mail-uri. Mesajele sunt stocate și sunt livrate acestora doar după ce se întorc din vacanță. În mod special în SUA se observă o tendință de revenire la programul de muncă de la 9:00 la 17:00. Datorită progresului realizat în comunicații, nu mai sunt nece-sare ședințe de 1-2 ore. Cu noile soluții și dispozitive mobile poți fi mai eficient.

Rep.: IBM a anunțat recent programul IBM Global Entrepreneur. Despre ce este vorba? Va fi disponibil și în România?

C.W.: Noi avem mai multe programe pentru antreprenori și acesta este cel mai nou. L-am lansat în urmă cu 2 săptămâni. Start-up-urile, de regulă, nu dispun de un capital prea mare pe care să-l investească înainte de a porni un business. Cloud com-puting-ul este o oportunitate pentru acest

tip de companii, deoarece se nasc în cloud și pot oferi servicii imediat. Prin programul IBM Global Entrepreneur putem investi într-o idee de afacere bazată pe serviciile de cloud oferite de IBM, oferind gratuit aceste servicii în limita unei valori de 120.000 USD, dacă respectiva idee de afaceri se califică prin respectarea anumitor criterii. În plus, oferim acestor companii acces la cunoștințele pe care le avem în industrie și posibilitatea de a avea acces la comunități de oameni de afaceri care se află într-o situație similară. Programul este disponibil și în România.

Rep.: Înafară de parteneriatul cu Apple, IBM a anunțat parteneriate cu SAP, Twitter, Microsoft. În ce constă aceste parteneriate?

C.W.: Încheierea acestor parteneriate este o decizie strategică. Chiar dacă suntem o companie mare, cu o cifră de afaceri de 100 de miliarde USD, nu le putem face pe toate

singuri, avem nevoie să colaborăm și cu alte companii, pentru a crea noi servicii, noi soluții și noi piețe. Din acest motiv suntem mult mai deschiși la parteneriate. Colabo-rarea cu SAP poate începe imediat, soluțiile lor rulând deja în cloud. În parteneriatul cu Apple ne concentrăm pe ușurința de utilizare și pe infrastructura lor ca front-end (iPhone, iPad) pentru a crea business apps, enterprise apps pentru anumite in-dustrii. Aceste aplicații vor fi disponibile în următoarele 18 luni. Practic schimbăm modul în care oamenii vor lucra în viitor prin intermediul acestor tehnologii.

Rep.: Veți rămâne doar la parteneriatul cu Apple, sau vom vedea și un parteneriat cu lumea Android?

C.W.: Am anunțat parteneriatul cu Apple, dar aceasta nu înseamnă că aceste aplicații

nu vor fi disponibile și pe platformă Android sau pe alte platforme. Aplicațiile pe care le realizăm sunt neutre în ceea ce privește platforma. Ceea ce am anunțat este faptul că Apple și IBM colaborează pentru dezvoltarea acestor aplicații.

Rep.: Cum analizați informațiile de pe rețelele sociale?

C.W.: Avem diverse soluții software care monitorizează rețelele sociale. Putem depista și analiza tendințele, discuțiile care se poartă pe un anumit subiect, putem face data mining sau text mining pe acestea. Avem, de exemplu, un instrument care se cheamă Brand Monitoring care oferă feed-back în ceea ce privește percepția despre o persoană sau companie. Putem detecta ast-fel o situație de criză legată de un anumit brand și să transmitem o avertizare înainte ca situația să devină critică, să se acutizeze. Desigur că percepția asupra brand-ului tre-buie corelată și cu percepția persoanelor care nu sunt active pe rețele sociale și pen-tru aceasta trebuie efectuate studii de piață clasice. Dar într-o lume în care ponderea rețelelor sociale crește tot mai mult, un ast-fel de instrument devine din ce în ce mai puternic. În 2015 numărul de smartphone-uri va crește de la 2,8 miliarde la 4,5 miliar-de, iar dacă Facebook-ul ar fi o țară deja ar avea mai mulți locuitori decât China și numărul utilizatorilor continuă să crească.

Rep.: IBM a anunțat recent IBM Verse, „e-mail-ul care ne înțelege”. Despre ce este vorba? Cum lucrează IBM Verse?

C.W.: Dacă privim la sistemele tradi ționale de e-mail, în esență acestea sunt de fapt niște spreadsheet-uri. Cine, ce a spus, când? Desigur și în acestea se pot face căutări, dar de regulă ai nevoie de 4-5-6 click-uri până găsești ceea ce cauți, iar sistemul este static. IBM Verse nu mai folosește termenul de e-mail și combină sistemul clasic de e-mail cu rețelele sociale. Ca tendință, vedem cum comunicarea prin mail-ul tradițional decade iar comunicarea prin intermediul rețelelor sociale este în creștere. Datorită lui IBM Verse cele două lumi nu mai trebuie tratate în mod separat. Atunci când primești un e-mail poți răspunde printr-un comentariu, la care poți conecta mai multă lume, dacă dorești ca mai multă lume să ia parte la acea conversație. �

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

16 Nr. 12 - Decembrie 2014e H E A L T H

Privitor la Africa, putem spune că acest continent, după Revoluție, a apărut mai puțin în presa românească în comparație cu spațiul acordat lui înainte de Revoluție. Lumea africană este o lume aparte care are problemele ei. O problemă principală cu care se confruntă țările africane este lipsa infrastructurii. Începând de la lipsa apei, drumurilor și până la lipsa electricității, totul face ca orice dezvoltare, în orice do-meniu, să fie problematică. În Europa, noi luăm ca un lucru obișnuit existența electricității care este un pre-requisite pen-tru orice sistem informatic medical. Cred că nici nu ne-am gândit măcar că n-ar exista. O luăm ca ceva obișnuit, care face parte din viața cotidiană. Însă în Africa, existența electricității este problematică, nu este un lucru dat. Am fost invitat de câteva ori ca lector în universități africane. Și a fost destul de exotic să desfășor laboratoare cu studenții de informatică, fără electricitate, cu ei grupați în jurul mai multor laptop-uri care aveau baterie. Pentru marile unități școlare, spitalicești, există generatoare, insa nici acestea nu merg foarte bine și uniform.

Din studiile pe care le-am citit despre Africa, din anumite teze de master în domeniu cu studenți de acolo a rezultat că în general informatizarea spitalelor acoperă doar momentul curent al actului medical, în sensul că nu se păstrează în timp istoricul pacienților pentru folosirea ulterioară a acestor informații. Conec-tarea informatică a unităților medicale la nivel regional sau național: nici nu se pune problema, însă preocupari există. Ca

și concluzii pentru România. Ca și model nu avem ceva de luat. Însă ar fi ceva im-portant de punctat. Africa este un spațiu liber din punct de vedere al bussiness-ului, companiile românești de profil ar avea un spațiu destul de mare în acest continent, în acest domeniu, unde informatica medicală este de-abia la începuturile ei, cu mult în urma Europei. Deci, similar cu domeniul educației, şi cu alte domenii în care Româ-nia din păcate nu mai profita de legăturile tradiționale pe care le are cu țări de pe acest continet, și aici ar fi un spațiu mare de manevră pentru companiile românești, care pot oferi lucruri de calitate la prețuri mai avantajoase comparativ cu țările vestice.

Daca ar fi să vorbim despre țările dez-voltate, deși există preocupări serioase pentru integrarea regională și națională a sistemelor informatice medicale în marile puteri economice ale lumii – America, Canada, Australia, Germania, Franța, Olanda, Anglia, etc., din diferite motive (dificultăți legislative, o mare diversitate a modelelor de sănătate din diferite state federale – SUA, etc.) nu s-a reușit peste tot crearea unui sistem național de informatică medicală. Toate statele dezvol-tate însă pun accentul pe folosirea stan-dardelor medicale în domeniu pentru in-tegrarea informatică. Olanda a reușit prin folosirea la scară națională a standardului ANSI HL7 crearea unui sistem național informatic medical. Un scenariu tipic este următorul. Pacienții – care au carduri de sănătate – de multe ori călătoresc dintr-un oraș în altul. Dacă în timpul unei călătorii

un pacient are o problemă, se duce la un medic dintr-un alt oraș care pe baza car-dului acesează informația din istoricul pacientului văzând și ce istoric de boli și tratamente are, o corelează cu simptome-le curente și poate prescrie o medicație corespunzătoare. Un astfel de model este recomandabil și pentru România.

Concluziile acestui articol sunt simple. O primă concluzie/recomandare este aceea de a nu pierde din vedere țările mai puţin dezvoltate ca noi unde există potențial pentru mediul de afaceri românesc. O altă componentă de interes este continuarea dezvoltării sistemului informatic medical din România înspre unul completat inte-grat la nivel național, prin folosirea stan-dardelor în domeniu, în vederea integrării sistemului medical românesc în cel al Uniunii Europene (cu celelalte țări ale EU) care este în stadiul de creare. �

Africa, Europa, America - Ce putem învăța pentru România?de Nicolae Goga

În momentul scrierii acestui articol m-am întrebat ce ar putea fi de folos pentru cititorii Agora să cunoască în domeniul vast al informaticii medicale. Și m-am gândit că ar fi binevenită o incursiune în modele informatice medicale pe glob, în zonele din afara țării noastre. Deci vom vorbi în acest articol despre locuri mai exotice: Africa și mai dezvoltate - Europa de Vest, America, ca la sfârșit să vedem ce ni s-ar potrivi și nouă.

Dr. Nicolae Goga, Cercetãtor Senior Univer sitatea din Groningen, Olanda (part-time), Lector Politehnica București, FILS, 2 docto rate, 50 articole, deținător a IEEE Merrits Awards, 2010, US (http://www.rug.nl/fwn/nieuws/fwn-Actueel/kortNieuws/kort nieuwstabel/EmergingTechnologyAward), co-autor a 10 standarde ISO/IEEE 11073, membru al comitetului general ISO/IEEE 11073 și unul din fondatorii HL7 România

www.ittrends.ro

17Nr. 12 - Decembrie 2014

T E N D I N Þ E

Pentru anul 2015, Gartner punctează câteva direcții extrem de interesante, dar, cu siguranță, despre unele dintre ele am auzit încă de la finalul anului 2013 sau chiar mai demult.

� Continuăm să vorbim despre o lume hiper-tehnologizată, un fapt accentuat de folosirea tot mai avansată a terminalelor mobile (smartphone-uri), care oferă alternative multiple utilizatorilor, în diverse contexte. Cu siguranță, tehnologia telefoanelor inteligente a depășit zona need to have și se îndreaptă vertiginos, de ceva timp, spre nice to have. Așadar, chiar și industria software poate fi pusă sub semnul luxului tehnologic, prin utilizarea în masă și constantă a device-urilor avansate care oferă mii de funcționalități, prin aplicații complexe sau, de ce nu, prin cele mai simple module, care să faciliteze accesul la informație.

- Acesta este și motivul pentru care se așteaptă o creștere semnificativă a consumului de wearables (device-uri purtabile), care să fie dotate cu mai multe ecrane conectate atât în spații publice, cât și în cele individuale. Cu siguranță, în acest segment, experiența de utilizare și crearea unui sistem intuitiv pentru utilizator au o importanță sporită.

� Internet of Things (IoT) va continua să se extindă, fiind vizate produsele și serviciile digitale. Accesul la toate acestea va fi facilitat de continua dezvoltare a sistemelor tehnologice și a capacității de a accesa punctele-cheie de oriunde.� Printarea 3D – Costurile serviciilor de printare 3D vor scădea

mult în următorii 3 ani, astfel încât va crește piața imprimantelor dedicate, reducând semnificativ costurile de achiziție ale acestora. Avantajele clare pe care le punctează Gartner pentru acest seg-ment sunt date de creșterea numărului de produse dedicate con-sumatorilor finali, la prețuri mai mici, prin reducerea costurilor de design sau de multiplicare rapidă.

� Date de tip Analytics despre lumea Internet of Things� Tehnologiile inteligente� Arhitectura Cloud/Client� Aplicații software dedicate - Metodologiile de dezvoltare de tip agile dedicate programării în

vederea creării infrastructurii sau aplicațiilor software.� Platforme web scalabile- Gartner anticipează o creștere semnificativă a companiilor care vor

gândi și vor crea aplicații și infrastructuri asemănătoare tehnolo-giilor folosite de Google, Amazon sau Facebook. În acest sens, se va pune accent pe scalabilitatea proiectelor comerciale, pe mi-grarea în cloud și pe dezvoltarea aplicațiilor software dedicate.

� Securitatea datelor

Care sunt tendințele pentru piața locală?O confirmare a poziționării țării noastre pe harta tehnologiei este dată de faptul că cele mai multe dintre tendințele anunțate de Gartner se regăsesc în lista de obiective locale despre care se vorbește în România în ultimii ani. Dovadă stau și numeroasele start-up-uri care s-au lansat local și care încep să fie recunos-cute la nivel global, ce promovează atât device-uri purtabile, cât și soluții software complete, dedicate companiilor, cu rol în orga-nizare, gestionare și management.

Canalele digitale asupra cărora se va concentra atenția specialiștilor în marketing și comunicare rămân cele dedicate So-cial Media (YouTube, LinkedIn și Instagram au înregistrat creșteri semnificative ale numărului de utilizatori), Google (AdWords). De asemenea, vom vorbi tot mai des despre capacitatea brandurilor de a se promova prin conținut („brands are publishers”), având în vedere permanent experiența consumatorilor. Și pentru că toate acestea au nevoie de o permanentă monitorizare și analiză, specialiștii în marketing își vor întoarce tot mai mult privirea spre instrumente de tip software care să ofere date complexe despre campanii, măsurarea reacțiilor sau anticipare.

Jason Miller, Senior Manager, Content Marketing în cadrul LinkedIn le lansează marketerilor provocarea de a lua în conside-rare tot mai mult ideea de a scrie cod, pentru a putea înțelege și implementa strategii integrate de marketing.

Indiferent de direcția aleasă, relevanța tacticilor este esențială pentru fiecare companie în parte. �

IT Trends 2015. Planuri, strategii, tendințede Alex andra Roată

Anticiparea unor trenduri și implementarea strategiilor pe termen mediu și lung, conform unor experiențe anterioare, pare să fie un fenomen valid la final de an, atunci când pre-siunea bugetelor pare să facă loc relaxării încasărilor. Cu toate acestea, publicațiile de profil din domeniul IT mizează pe importanța planificării noului an în funcție de trenduri,

anticipări sau de rezultate clare desprinse din statistici.Alexandra Roatã

www.ittrends.ro

18 Nr. 12 - Decembrie 2014O P I N I I

Valul de pasiuni generat de recenta cam-panie electorală a repus pe tapet, cu inten-sitate, o temă mai veche: dreptul de a vota (în particular cel al cetățenilor din diaspora) și accesibilitatea votului, limitată din mo-tive practice. Soluția creșterii numărului de români care pot vota este, susțin unii, introducerea numărătorii electronice auto-mate și a votului prin corespondență - atât în formă clasică, cu buletine de hârtie ex-pediate prin poștă, cât și prin Internet. N-am să analizez aici dezbaterea propriu-zisă – care, folosită cu inconștiență ca armă politică, a luat forme ce amintesc periculos de Germania anilor ‚30 – dar voi formula câteva subiecte de reflecție pentru cititori, membri ai societății civile românești și, în majoritate, familiari cu domeniul Tehnolo-giei Informației.

Caracteristica comună a acestor trei sisteme de vot electronic este aceea că funcționarea lor afectează întreaga națiune, indiferent dacă, în practică, alegătorul le folosește sau nu. Deci, merită atenție!

În cazul oricărui sistem dedicat de numărare a voturilor asistat de calculator, problema fundamentală este cea a încre-derii pe care alegătorii o pot avea în re-zultatele pe care el le furnizează. Ar trebui ca unui număr relativ mare de observatori independenți, programatori cu suficiente cunoștințe tehnice, să i se poată oferi acces direct pentru a verifica și certifica acțiunile programului de numărare. Acest lucru pre-supune ca observatorii – care nu, nu pot fi ofițeri „specialiști” ai serviciilor secrete, tocmai din motivul transparenței și al în-crederii acordate de public! - să poată citi codul-sursă (textul) programului și să aibă

acces la forma sa compilată care rulează pe mașina de vot, chiar în momentul votării (altfel, de unde putem fi siguri că progra-mul ce se execută este chiar acela al cărui text îl putem analiza?). Rămân întrebări care, pentru orice inginer, nu au un răspuns credibil: cum putem citi codul-sursă dacă programul de vot nu este Software Liber (sau măcar opensource)? Și cum putem asigura, în mod practic, accesul liber, dar în deplină siguranță, al unui număr mare de observatori pe mașinile de vot, chiar în momentul votării?

Cele spuse mai înainte se aplică indife-rent dacă votarea se face la secție, în ca-bina de vot, printr-un sistem electronic (fără buletin de hârtie și ștampilă) sau de la distanță, prin Internet. Fără sistemul de verificare descris, eventualele fraude electorale devin imposibil de detectat, fiindcă ele nu lasă nici o urmă materială.

În cazul votului prin corespondență (fie cu buletin de hârtie trimis prin poștă, fie exprimat prin Internet), incertitudinea crește și mai mult. Nu avem nici măcar garanția că cetățeanul care trimite votul este, într-adevăr, subsemnatul Cutare. Oficiile Poștei Române nu sunt birouri notariale, în care să se poată identifica o persoană dincolo de orice dubiu juridic, iar cei care folosesc certificate digitale califi-cate știu că ele pot fi nu doar furate, împru-mutate sau compromise prin deconspirarea parolei sau interceptare, ci și „sparte” prin metoda bruteforce, dacă există un interes suficient de mare. Un avantaj competitiv în atacurile prin forță brută au aceia care dețin putere de calcul sporită, uneori super-computere, adică tocmai instituțiile suscep-

tibile a se ocupa cu interceptările în masă și cu supravegherea electronică a populației. Alții propun realizarea identificării alegă-torului prin caracteristici biologice (am-prente, cod retinian, ADN, etc.), dar vă imaginați cât de „liberă” ar fi o societate în care toți cetățenii ar fi amprentați, polițienește? Un coșmar orwellian, demn de O mie nouă sute optzeci și patru...

La alegeri, libertatea conștiinței celui care votează este la fel de importantă ca și identitatea sa. În cabina de vot, alegătorul este singur și nesupus nici unei presiuni externe, dar cum se poate asigura liber-tatea aceasta în cazul unuia care votează la distanță? Închipuiți-vă simple neînțelegeri în familie, pe teme politice, un angajat silit de împrejurări să voteze de la birou, în prezența șefului, un militar în prezența co-mandantului, votul organizat „la comandă de partid” sau cel contra „punguțe electo-rale” ilegale. Sunt ușor de imaginat nume-roase situații, foarte plauzibile, în care votul nu poate fi exercitat conform voinței libere a cetățeanului...

Anonimatul și lipsa posibilității votu-lui multiplu sunt alte două surse de în-grijorare. Nu voi spune prea multe, dar înțelegeți că sistemul electronic propus ar trebui să știe dacă ați votat, dar nu și cu cine ați votat (Dvs., nominal). �

Gânduri despre votul electronic: când democrația se opune libertății...de Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro>

Motto: „Acolo unde e minciună nu poate fi libertate. Alegeri libere vor fi în România numai în ziua când nimeni, fie el om sau formațiune politică, nu va câștiga de pe urma unei minciuni. Înțeleg prin asta că trebuie să vină ziua și pentru noi, românii, când oamenilor politici le va fi rușine să întrețină ignoranța alegătorilor și să profite de ea.” Majestatea Sa Regele Mihai I al României

Rãzvan Sandu

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

19Nr. 12 - Decembrie 2014

O P I N I I

Imediat ce românul își face cont de Feisbuc și află cum e cu Like-ul subit devine specialist și în votul electronic și cripto-grafie, pe lângă fotbal, mașini și politică. Cel mai des aud că „dacă am ajuns să avem semnătură electronică și să facem

plăți electronice de acasă, de ce nu putem vota electronic, că doar nu e vorba de bani”.

În primul rând, cele două exemple sunt exact opusul votului, ce se dorește a fi secret, în sensul că semnătura electronică tocmai aia se chinuie să demonstreze că TU EȘTI ACELA care a făcut ceva, pe când votul se chinuie să ascundă faptul că TU ai votat cu cineva anume. La plăți situația e și mai strictă, în sen-sul că fiecare dintre cele două conturi, de unde pleacă și unde ajung banii, ține o evidență foarte strictă și în oglindă, cine și cui a plătit, în contul destinație nu pot ajunge decât exact atâția lei câți au plecat din contul sursă, pe când la voturi, în condițiile în care sunt anonime, începi să te întrebi dacă cele un milion de voturi din urna cutare provin de la persoane reale sau nu, pentru că sursa votului este menținută anonimă.

Mergând mai departe, să presupunem prin absurd că la un moment dat, într-un acces de sinceritate, toți românii ar fi dispuși să voteze pe față, fără cabine cu perdeluță, iar votul lor să fie public și opțiunea lor înregistrată și disponibilă oricui pentru verificare, pe net.

Imaginați-vă că vă duceți la vot și vă legitimați cu cardul de identitate, despre care cei din comisie, dacă nu vă cunosc per-sonal, va trebui să presupună că nu este falsificat. Reamintesc tuturor că falsificarea unui buletin este perfect posibilă, atunci când dispui de sume suficiente de bani, așa cum s-a demonstrat că și obținerea frauduloasă a unui carnet de conducere n-a fost o problemă. Votați pe un dispozitiv și opțiunea dumneavoastră apare instantaneu pe 20 de situri web publice, cu CNP-ul, adresa și numele dumneavoastră. Probabil că mulți ar spune că sistemul n-ar putea fi fraudat, în sensul că eu nu pot vota decât o dată, pot verifica întotdeauna că votul nu mi-a fost alterat de cineva, a fost luat în considerație, numărătoarea pe opțiuni este bună, 1+1 dă 2 întotdeauna, deci toată lumea e fericită. Oare?

Problema pare în regulă doar atunci când e privită din partea individului, care își poate verifica votul dat, însă nu are ab-solut nici o idee dacă restul de 11 milioane de oameni care s-au prezentat la vot și-au verificat și ei opțiunea, lucru care, evi-dent, nu se va întâmpla niciodată. Problema și mai complicată este aceea de a verifica dacă nu cumva din cei 11 milioane de cetățeni listați pe acele situri web cu opțiunile lor, doar 10 mili-oane sunt oameni reali și restul de un milion (voturile care au decis alegerea) sunt persoane fictive, cu CNP aparent în regulă,

cu o adresă aparent reală. Câți dintre noi am avut curiozitatea să verificăm dacă pe liste, printre vecinii de bloc, nu cumva mai e trecută și o altă persoană de care n-am auzit niciodată, la un apartament care nici nu există în bloc?

Evident, aici e posibil ca cineva de la biroul de evidență informatizată a populației să se simtă jignit și să protesteze, spunând că așa ceva nu se poate petrece niciodată, rămânând ca noi să-i credem iarăși doar pe cuvânt, deoarece nu vom putea niciodată verifica din exterior. Bâlbâiala penibilă petrecută la referendumul din 2012, când instituțiile statului n-au reușit să ajungă la o concluzie comună privind numărul de oameni care încă își mai duc traiul prin România și care ar trebui să fie înscriși pe listele de vot, e un argument că această verificare a „registrului votanților” ar trebui să fie punctul de plecare în re-forma modului de vot și, dacă trebuie undeva folosită informa-tizarea, aici ar trebui să fie începutul, dar cu deschiderea largă a datelor către societatea civilă. Faptul că distribuția și utilizarea cărților de alegător, acțiune începută cândva, a fost abandonată cam dubios de repede, pune sub semnul întrebării sinceritatea autorităților în privința eliminării căilor de fraudare.

Dincolo de problemele tehnice și de polemica specialiștilor privind tehnologiile, votul electronic sau prin corespondență nu trebuie să fie forțat de un entuziasm exagerat, întreținut artifi-cial pe rețelele sociale.

Argumentele că „în alte țări votul electronic a început să fie introdus” nu sunt valabile într-o Românie în care DNA-ul descoperă cam târziu și „cu uimire” că prin Agenția Națională de Retrocedare a Proprietăților (unde au fost numiri politice), anumite personaje cu strânse legături cu clasa politică iau prin retrocedări dubios de rapid aprobate despăgubiri cam la fel de mari cât o tranșă de împrumut FMI. La noi, îndoiala că regis-trul votanților poate fi și el alterat, prin voință politică din sfere înalte, este încă perfect justificată.

Eu consider că votul electronic va putea fi pus în discuție în momentul în care, pentru mai mult de 4 ani consecutiv, guver-nul și parlamentul vor avea în sondaje peste 75% cotă de încre-dere, iar principalul obiectiv al metodei alese va trebui să fie nu confortul alegătorului ci siguranța cât mai mare că rezultatul votului nu poate fi viciat. �

constantin.teodorescu@mozartrocks.ro

Constantin Teodorescu

Hâc ... și totuși … eu cu cine votez?

„Ori de câte ori suntem în îndoială, trebuie să alegem calea prin care greșim mai puțin.” - Aristotel «

www.ittrends.ro

20 Nr. 12 - Decembrie 2014L O R E D A N A ’ S V O I C E

Sărbători şi promoţii tot anul. Cine cumpără în afara lor?

E decembrie şi în mod sigur toţi aţi văzut vitrinele decorate pentru Crăciun de multă vreme. În caz că nu ştiţi exact de când, pot să vă spun eu: de dinainte de 15 noiembrie în unele locuri. Recunosc că mă

amuză adesea să constat că nu a venit ziua mea (toamna, 17 noiembrie) şi unele vitrine sunt împodobite deja cu decoraţiuni specifice Crăciunului, iar în hypermarketuri sunt deja expuse globuri, instalaţii şi alte produse similare, alături de cadouri (mai ales pentru cei mici).

Promoţiile sau reducerile au început şi ele de mult timp. Şi nu doar cele de Crăciun sau Moş Nicolae, pentru că înainte, în noiembrie, a fost Black Friday. Şi aici este altă discuţie.

În mod normal, Black Friday se serbează în ultima zi de vineri a lunii noiembrie. Acum ceva timp însă (nu mult) câteva companii au „furat” startul şi au organizat o ediţie

a lor cu o săptămână înainte. Evident, aceste companii nu erau deloc mici, magazinele în cauză fiind cunoscute şi căutate, o forţă care le-a permis să aibă o ediţie de reduceri cu o săptămână în avans.

Aţi zice, poate, că ar fi trebuit să fie... „taxate” de piaţă, de celelalte companii şi chiar de clienţi. Cu toate acestea, ofertele fiind bune, perioada de reduceri în avans a avut succes, astfel că în anul următor au fost şi mai multe companii care au intrat în acest joc al reducerilor în avans, iar în anul următor şi mai multe. Şi da, nu mã refer doar la România.

Dar acestea nu sunt singurele perioade cu promoţii sau campanii de reduceri. Să nu uităm că imediat după Anul Nou avem nişte sfinţi de sărbătorit şi că nici nu trece bine luna ianuarie că, în februarie, avem ofertele şi produsele specifice pentru Sfântul Valentin. Autentică sau nu, bună sau nu, sărbătoarea a prins şi se organizează târguri dedicate sărbătorii, se decorează vitrine şi se fac promoţii cu produse de tot felul, nu doar în formă de inimioară.

Urmează, inevitabil, zilele de 1 şi 8 martie, alte prilejuri pentru oferte speciale (şi cadouri de luat).

Primăvara este şi anotimpul în care creştinii au sărbătoarea Paştelui, precedată de Florii. Din nou se fac multe oferte, multe reduceri şi multe cadouri. Apoi se apropie vara, aşa că, pe rând, podusele de iarnă şi apoi cele de primăvară sunt

vândute la preţuri mici pentru a lăsa loc colecţiei de vară. Se fac şi reduceri la vacanţe şi produse de sezon.

Vine apoi, iar, toamna cu ale sale sărbători, inclusiv cu luna noiembrie şi Black Friday. Şi aşa mai departe.

Să nu uităm nici de site-urile care oferă, întreg anul, tot felul de cupoane sau produse în sistem outlet – preţuri mici pentru produse de la firme cu nume cunoscute.

De-a lungul timpului am auzit tot felul de păreri: am auzit oameni spunând că dacă nu îţi permiţi să îţi iei ceva la preţul de listă, atunci nu meriţi să îl ai. Ideea lor era că fiecare trebuie să se întindă doar atât cât îi permite plapuma şi că nu orice produs este pentru toată lumea. Alţii, din aceeaşi pătură socială, consideră că oricine îşi poate lua ce doreşte, chiar şi în perioadele de reducere, însă că pentru a fi la modă anumite produse trebuie luate atunci când apar, altfel nu mai eşti „în tendinţe”, ci porţi ceva „depăşit”. În mod clar, depinde şi de produsele în cauză, dar să nu uităm de achiziţia telefoanelor noi în momentul lansării, indiferent de preţ, la fel a unor tablete sau laptopuri, a mobilei din casă şi aşa mai departe.

Pe de altă parte, unii dintre cei cu posibilităţi mai reduse sau cu grijă mai mare pentru bani spun că se pot îmbina foarte bine achiziţiile făcute în perioadele de reduceri cu cele la preţuri de listă, în funcţie de posibilităţi şi, mai ales, de priorităţi. De pildă, dacă o persoană doreşte să îşi schimbe frigiderul, fără a fi o urgenţă, poate aştepta până descoperă o promoţie foarte bună cu o reducere care să o avantajeze, pe când cineva care îşi face casă nouă şi are nevoie urgent de un frigider va lua în acel moment produsul pe care îl consideră a fi cel mai bun pentru nevoile sale şi cu preţul cel mai avantajos pe moment.

Ţinând însă cont de multitudinea perioadelor de reduceri, la produse din variate categorii, nu doar la unele specifice (cum sunt cele pentru vacanţele de la mare, de exemplu), întrebarea care se pune este: câţi oameni mai cumpără în afara perioadelor de reduceri dacă nu sunt presaţi? Cu alte cuvinte, dacă nu trebuie sau nu vă doriţi în mod special să luaţi ceva într-un anume moment, preferaţi să aşteptaţi o perioadă cu reduceri sau luaţi la preţ de listă (mai ales dacă ne referim la produse mai costisitoare)? �

loredana@prwave.ro

Violeta-Loredana Pascal

Din sărbătoare în sărbătoare până la... victoria finală: preţul cel mai bun pentru produsele dorite.«

www.ittrends.ro

21Nr. 12 - Decembrie 2014

T E N D I N Þ E

Discuția organizatã de IBM Cloud în cadrul European Social Chat a avut ca principală temă „Predictions for Cloud Computing in 2015”, iar moderatori au fost o serie de experți și personalități pre-cum: Stefan Ried- vicepreşedinte şi analist Forrester Europe, Bo Nielsen – Cloud Ser-vices Lieder ITS Europe IOT, Paul Are Killie – CEO CloudWalker şi David Holliday – IBM Cloud sales leader for CEE.

Cum era și firesc, într-un asemenea fo-rum, pe lângă discuțiile care au gravitat în jurul direcțiilor de evoluție ale cloudului în 2015, au mai fost abordate o serie de subiecte, de la starea cloudului în 2014, creșterea ratei de adopție a cloudului, confidențialitate, dezvoltarea soluțiilor de cloud hybrid, până la popularitatea Open-Stack și influența în creștere a standardelor bazate pe open-source.

Ce e important de reținut privind abor-darea Forrester în analiza tendințelor Cloud, este faptul că spre deosebire de unele definiții clasice, precum cea oferită de NIST, larg adoptate în comunitățile tehnice și academice, specialiștii de la Forrester pun accentul pe latura aplicativă care ține de facilitatea „pay-per-use”, derivată direct din valența OPEX a oricăror servicii de utilități.

Astfel, analiza Forrester legată de prin-cipalele direcții de evoluție ale Cloudului în 2015 pornește de la premisa că schimbările dinamice care au loc pe piața tehnologiilor și soluțiilor cloud trebuie să fie asimilate de mediile de business cel puțin tot atât de rapid, ceea ce de multe ori e imposibil în condițiile normale. Iată pe scurt, princi-palele tendințe discutate pe forum:

Platformele de managementul struc-turilor de cloud hibrid se vor matu-riza. Forrester crede că în 2015 companiile mari vor fi nevoite să învețe să folosească

tot setul de instrumente disponibile pen-tru a pune la dispoziția dezvoltatorilor resursele oferite de cloud, renunțând la practicile de creare a unor bariere artificiale între cloudul public și cel privat.

Structurile administrate de cloud privat vor pierde din teritoriu.  Modelele de administrare la distanță,  bazate pe soluții on-premise nu fac decât să sporească numărul de provocări, ale căror efecte vor depăși valoarea beneficiilor. Stefan Ried – vicepreședinte și analist Forrester Europe apreciază că în Europa va mai exista încă o perioadă de entuziasm pentru soluții de cloud privat administrate de furnizor, pre-cum OpenStack on premise.

Solutiile SaaS dezvoltate pe verticale industriale vor lua amploare.  Forrester crede ca în anul care vine furnizorii de soluții SaaS vor putea beneficia cât mai mult de dezvoltarea pe verticală, pe măsură ce organizațiile vor avea tot mai multă nevoie de flexibilitatea și adaptabilitatea serviciilor furnizate în Cloud.

Vendorii SaaS se vor orienta către hibrid.  Forrester estimează că vendorii de soluții SaaS focalizați pe dezvoltări de cloud public multi-tenant vor începe sã ofere tot mai multe modele hibrid care mai pot include și implementări on-premise.

Războiul prețurilor pentru soluțiile de stocare în Cloud se va anima. Companiile care vor înțelege cel mai rapid că soluțiile clasice de backup online nu corespund unor evoluții sustenabile de business vor putea să evite mult mai ușor neplăcerile și pierderile de date. În 2015 soluțiile de backup online vor evolua către modelul disaster-recovery-as-a-service (DRaaS), lărgind considerabil șansele de asigurare a continuității în business, pe lângă benefi-ciile clasice de Securitate.

Aplicațiile back-office vor avea nevoie de interfețe REST.  Dezvoltatorii care vor dori să atribuie interfețe API aplicațiilor nu vor putea integra serviciile care comunică prin interfețe REST. Dar înainte de a aștepta un upgrade REST pentru API, companiile vor avea nevoie să înlocuiască serviciile enterprise cu soluții de management pentru API.

Breșele de Securitate în Cloud vor fi inevitabile,  atâta vreme cât vor exista erori de management și lipsă de instruire, iar directorii informatici ai beneficiarilor nu vor negocia responsabilitățile de data governance și căderi de date cu furnizorii de servicii cloud.

Containerele Docker își vor consolida poziția.  Furnizori importanți precum Google și eBay au anunțat strategii legate de Docker, iar Forrester apreciază că alții le vor urma cât de curând exemplul.

La Microsoft, Cloudul va deveni do mi-nant în faţa produselor on-premises. Grație lui Satya Nadella, care se dove dește un sârguincios adept al tehnologiilor Cloud, Microsoft va putea sa genereze venituri mai mari din vânzările de servicii cloud decât cele din aplicațiile tradiționale, afirmă Forrester.

Ce se va mai întâmpla în 2015? Ușor de ghicit, mai greu de estimat. Nu putem decât să așteptăm, să observăm și să analizăm în ce măsură aceste tendințe identificate de Forrester Research se vor transforma sau nu în realitate… �

Pulsul Cloudului în 2015 după Forresterde Radu Crahmaliuc

Recent am avut ocazia să particip la cea mai interesantă, mai intensă și mai interactivă întâlnire în Cloud despre Cloud, din experiența mea de cloudmaniac… Grație platfor-mei CrowdChat am avut posibilitatea ca timp de o oră sa discut simultan cu 123 de oameni și să citesc - asta da provocare – peste 230 de comentarii la cele câteva subiecte ridi-

cate de moderatori sau la întrebările participanților.

Radu Crahmaliuc

www.ittrends.ro

22 Nr. 12 - Decembrie 2014

Într-un proces continuu de îmbunătățire a serviciilor oferite, Class IT este prima companie din România care a lansat o aplicație mobilă de suport IT - EaseeHelp Mobile - pentru clienții săi, oferindu-le acestora un nou mod de a interacționa cu echipa de suport.

Ce impact are o aplicație mobilă asupra utilizatorilor, dar și asupra deprtamentului IT?Pentru utilizatori, o aplicație mobilă se aliniază preferințelor de comunicare ale acestora și aduce valoare adăugată în procesul de trimitere a cererilor de suport IT. Oriune s-ar afla, utilizatorul poate se-siza, simplu și rapid, incidentul IT pentru care așteaptă rezolvare. Pentru echipa de suport, aplicația mobilă oferă o mai bună organizare și gestionare a problemelor IT primite de la clienți. Interacțiunea cu utili-zatorul este simplificată, iar cererea aces-tuia este soluționată mult mai rapid și efi-cient, datorită unei productivități ridicate.

Beneficiile aplicației EaseeHelp Mobile� Simplitate și rapiditate în trimiterea

cererilor IT, oriunde s-ar afla utilizatorul� Posibilitatea de a trimite fotografii ale

problemei IT și locația incidentului� Urmărirea în timp real a stadiului

rezolvări cererii Primul pas pentru a utiliza aplicația este

introducerea numărului de telefon al uti-lizatorului, prin intermediul căruia  vor fi recunoscute identitatea acestuia și compa-nia din care provine. Prin funcția „Where’s my tech” aplicația oferă informații privind locația tehnicianului și estimează timpul în care acesta va ajunge la sediul beneficia-rului. Utilizatorul poate urmări în timp real stadiul ticketului său – în cât timp a fost preluat și rezolvat sau care a fost soluția oferită, cât și istoricul ticketelor introduse. La final, acesta poate oferi feedback pri-vind modalitatea de soluționare a proble-mei semnalate.

Datorită rolului activ pe care îl joacă informația tehnologică în interiorul com-

paniilor și a influenței în dezvoltarea afa-cerii, este esențial ca interacțiunea să fie simplificată și să devină o parte integrantă a suportului IT oferit de firmele specia-lizate. Sistemele moderne sau aplicațiile mobile devin astfel unelte valoroase, care oferă o altă dimensiune suportului IT tradițional, prin eficiență și productivitate crescute.

Aplicația EaseeHelp reprezintă o valo-rificare a potențialului serviciilor de suport IT și este, totodată, un instrument simplu de interacționare în timp real. Aplicația a fost dezvoltată integral intern și poate fi descărcată gratuit din PlayStore. În curând, aceasta va fi disponibilă și în AppStore, pentru sistemele de operare IOS. �

T E N D I N Ţ E

de Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

www.agora.rooffice@agora.ro

12 februarie - � „Software Defi ned Data Centers & Infrastructure Management”

19 martie - � „Critical indrastructures & Data Security”

Roadshow IMM-uri� ianuarie - Sibiu� ianuarie - Alba� februarie - Iași� februarie - Suceava� martie - Craiova� martie - Vâlcea� aprilie - Timișoara� aprilie - Deva� mai - Maramureș

� mai - Bistrița� iunie - Ploiești� iunie - Galați

Roadshow Administrație Publică Locală (APL)� februarie - Cluj� februarie - Craiova� martie - Iași� aprilie - Constanța

Calendar 2015

Cum poate ajuta o aplicație de suport IT atât utilizatorii, cât și departamentul IT?

Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

Modalitatea tradițională de a apela la suport IT, prin telefon sau e-mail cunoaște o transformare decisivă, în sensul că furnizorii de servicii IT au nevoie de o aliniere la o tendință în creștere, aceea de mobilitate a utilizatorilor. O aplicație mobilă de suport IT se dovedește a fi o resursă valoroasă și importantă în sectorul serviciilor IT.

www.ittrends.ro

23Nr. 12 - Decembrie 2014

E V E N I M E N T

În ziua de 12 decembrie 2014 a avut loc la sediul Insitutului de Cercetare Dezvol-tare în Informatică ICI București evenimen-tul PPP4Broadband INFODAY & Training la care au participat reprezentanți din mediul public și privat precum Asociația Operatorilor de Telecomunicații din Româ-nia, Asociația Română pentru Industria Electronică și Software, Institutul Național de Studii și Cercetări pentru Comunicații București, Omnilogic, firme de consultanță, Autoritatea Națională pentru Protecția Con-sumatorilor, Consiliul Concurenței, Centrul pentru Pregătire în Informatică București, CERT-RO și universități. Evenimentul re-prezintă încheierea cu succes a proiectu-lui PPP4Broadband din cadrul Programu-lui Operațional Transnațional Sud-Estul Europei Apel 4, proiect care s-a desfășurat în 2013 și 2014 și în care au participat 12

echipe de specialiști din 9 țări, Slovacia, România, Slovenia, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Ungaria, Austria și Grecia pen-tru abordarea decalajului de bandă largă în zonele rurale din sud-estul Europei prin intermediul parteneriatului public privat.

Evenimentul INFODAY s-a desfășurat în același timp în toate cele 9 țări și a avut ca scop prezentarea rezultatelor acestui pro-iect concretizate în 81 modele de partene-riat public privat pentru broadband și ghi-duri de utilizare în 10 limbi, instrumentul de tip portal, cele 4 zone de test pentru care sunt deja în lucru contracte de investiții în curs de realizare în Grecia, România, Mace-donia și Slovenia, 9 centre naționale de excelență în parteneriat public privat pen-tru broadband, o rețea extinsă a centrelor de excelență din cele 9 țări cu partenerii din cele 4 zone pilot.

După încheierea finanțării în decembrie 2014, timp de 2 ani, centrele de excelență PPP4Broadband funcționează ca puncte de informare, consultanță și suport online pentru actorii publici și privați din cele 9 țări participante, fiind operate de echipele instituțiilor partenere care au realizat pro-iectul PPP4Broadband. �

Bucureşti, 28.11.2014

ASOCIAŢIA INVESTITORILOR PE PIAŢA DE CAPITAL, cu se-diul în Bucureşti, Str. Splaiul Unirii, nr. 223, etaj 1, ap. P3, sector 3, cod 030136, a finalizat proiectul intitulat „Performanţa pe piaţa de capital prin dezvoltarea tehnologiei şi acces la in-ternet broadband”, având codul SMIS: 40988, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contrac-tului de finanţare 1910/311/30.05.2014 încheiat cu Ministerul Societăţii Informaţionale.

Valoarea totală a proiectului a fost de 105.400 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă de 68.590 lei.

Activităţile proiectului au fost derulate în perioada 02.06.2014 – 28.11.2014, ca urmare a semnării în data de 30.05.2014 contrac-tului de finanţare cu cu Ministerul Societăţii Informaţionale - Or-ganimul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale.

Proiectul a fost implementat la punctul de lucru: Strada Rubinu-lui nr. 17C, Bragadiru, Ilfov pe o durată de 6 luni.

Obiectivul proiectului a constat în dezvoltarea activităţii şi creşterea eficienţei operaţiunilor organizaţiei prin dotarea cu infrastructură TIC şi prin creşterea accesului la Internet, acesta fiind îndeplinit în totalitate.

Rezultatele proiectului au fost atinse în totalitate. Indicatorii de rezultat au fost indepliniţi în conformitate cu

cererea de finanţare şi au costat în: realizarea unei conexiuni la internet broadband, conectarea a 5 calculatoare conectate la in-ternet broadband, precum şi utilizarea unei conexiuni la internet Broadband.Detalii suplimentare puteţi obţine de la:Nume persoană contact: Ghenadie GandraburaFuncţie: Manager ProiectTel. 0726744214, Fax: 0213209243; e-mail: ghenadieg@yahoo.com

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”-co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

«Investiţii pentru viitorul dumneavoastră»

Performanţa pe piaţa de capital prin dezvoltarea tehnologiei şi acces la internetComunicat de presă pentru finalizare proiect POS CCE

PPP4Broadband INFODAY & Training

www.ittrends.ro

24 Nr. 12 - Decembrie 2014

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.roMarina Enache, Events Managermarina.enache@agora.roAndreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru arot@idgrup.roConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comCristian Ivănuș cristian.ivanus@neurosoft.roDaniel Cruceanu daniel.cruceanu@daxor.roMihai Nadăș mihai.nadas@tss-yonder.comMonica Muscă monica.musca@gmail.comRadu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.roVioleta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2014 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

Revista IT Trends este disponibilă şi online la adresa: http://issuu.com/agoramediaUtilizatorii de dispozitive Android pot descărca aplicația de la adresa: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.issuu.android.app

A D V E R T O R I A L

București, 12 decembrie 2014

P roiectul „Cashless” este o premieră în România. Pentru imple-mentarea acestuia s-au unit, într-un careu de elită, nume impor-tante de pe piața de profil din România: McDonald’s, BRD Groupe

Société Générale, ACROM și Asseco SEE. Construcția acest uia a început de la ideea diversificării și optimizării

metodelor de plată în restaurantele McDonald’s. Pentru simplificarea demersurilor, s-a impus folosirea infrastructurii existente: casele de marcat, imprimantele pentru bonurile fiscale și rețeaua de comunicație, astfel încât soluția să funcționeze în orice restaurant McDonald’s.

În acest fel, până la sfârșitul anului 2014, se vor instala peste 400 de terminale la care clienții McDonald’s iși vor putea utiliza card-urile bancare, indiferent de tehnologia acestora: magnetice, cu chip sau contactless. Cardul nu mai ajunge în mâna casierului, clientul intro-ducându-l singur în terminal, respectându-se în acest fel normele PCI DSS (Payment Card Industry Data Security Standard), iar tranzacția se desfășoară în deplină siguranță și fără erori. Tehnic, PIN Pad-urile sunt într-un VLAN separat, datele ajungând din restaurant, printr-o infrastructură de comunicație redundantă, la sediul McDonald’s, iar de acolo printr-o linie dedicată la BRD. Bonurile fiscale și chitanțele bancare se tipăresc pe aceeași imprimantă, eliminându-se intervenția casierului și riscul de apariție a defectelor de listare.

Marea încercare și provocare în același timp în implementarea soluției, a fost punerea cap la cap a aplicațiilor care rulează pe casele de marcat și pe PIN Pad-uri, cele două reușind „să se înțeleagă” perfect între ele. Interfața realizată de ACROM împreună cu Asseco SEE a fost punctul nodal al proiectului, validarea acesteia efectuându-se prin zeci de ore de programare, simulări și teste realizate într-un laborator ce a replicat 1:1 infrastructura unui restaurant.

Rezultatul a fost pe măsura așteptărilor și eforturilor depuse de fiecare membru al echipei. În felul acesta, într-un restaurant McDonald’s, plata

cu orice fel de card nu va depăși de acum încolo 3 secunde, mai puțin decât ai zice „Big Mac”. Succesul proiectului în ansamblu, generează o experiență nouă, pe care o încearcă clienții McDonald’s și ilustrează un exemplu de colaborare perfectă în realizarea unui plan ambițios.

Despre Asseco SEEAsseco SEE SRL (România), este unul dintre cei mai importanți

furnizori de echipamente, soluții, servicii, sisteme IT integrate și dezvol-tator de aplicații bancare din țară. Compania este componentă a grupu-lui regional Asseco South Eastern Europe, cu sediul în Polonia. Grupul de firme Asseco SEE reunește unele dintre cele mai mari companii de IT din zona de producție și implementare a propriilor soluții și servi-cii software în regiunea Europei de Sud-Est (Serbia, Croaţia, Româ-nia, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Bulgaria, Republica Moldova, Kosovo, Albania, Bosnia-Herțegovina) și Turcia. Acestea oferă soluții IT&C pentru diverse verticale industriale, inclusiv sectorul financiar, cel al plăților, administrației publice și telecomunicațiilor. Din octombrie 2009, acțiunile Asseco Europa de Sud-Est (Asseco SEE) au fost listate la Bursa din Varșovia. Grupul Asseco SEE are aproape 1.400 de angajati în 13 țări. Mai mult de 10 bănci din cele 15 cotate ca fiind cele mai mari din sud-estul Europei sunt deja clienți ai Asseco SEE. �

Asseco SEE și BRD Groupe Société Générale parteneri în proiectul de implementare a soluției de plată „Cashless” în restaurantele McDonald’s din România