Medimond Template

Integrating Web 2.0 applications into an innovative e-learning model, desigen for lifelong learningBrezeanu I.1, Pascale L.2 Pascale L.3 1 Valahia University of Targoviste (ROMANIA) [11-point, italic]

2 Valahia University of Targoviste (ROMANIA) [11-point, italic]3Valahia University of Targoviste (ROMANIA) [11-point, italic]

E-mails [11-point, italic, separated by comas]

Abstract

The continuous evolution of informational technologies and communications (ICT) and the permanent improvements of Web 2.0 applications create increasingly more opportunities for their use in education. This work illustrates such an approach for providing specific lifelong learning programs for teachers in education (schools and colleges).

Aiming to those facts, an innovative model was developed, based on a Moodle e-learning platform usage, combined with a set of Web 2.0 applications. Those applications were selected as the most appropriate ones to improve the quality of the educational process.

The entire training and evaluating activity is carried out on this platform and revolves around the applications transformed into educational tools. The lifelong learning process has a practical purpose by carrying out, based on the individual contributions of learners (teachers in this case), a portfolio of learning units from curricular area of Mathematics and Natural Sciences, designed and developed through ICT integration and above mentioned applications..

Keywords: Continuous training, teachers, Moodle, blog, wiki, sharing, social networking.

introducere Numeroase cercetari pedagogice efectuate in ultimii ani demonstreaza rolul din ce in ce mai important pe care il joaca tehnologiile informationale si de comunicatii (TIC) in imbunatatirea proceselor de predare si invatare din scoli. Acestea permit dezvoltarea unor noi practici pedagogice atragatoare si crearea unor medii de instruire hibride, care combina activitatile obisnuite din clasa cu cele on-line [1]. Utilizarea TIC faciliteaza demersul educational al profesorilor, creste gradul de motivare al elevilor, imbunatateste atractivitatea si eficienta invatarii.

In aria curriculara Matematica si stiinte ale naturii, care include in principal discipline ca Matematica, Fizica, Chimie, Biologie, s-a dovedit utilitatea introducerii instrumentelor TIC in special pentru imbunatatirea nivelului de intelegere conceptuala al elevilor, imbunatatirea capacitatii acestora de a rezolva probleme, crearea abilitatilor de lucru in echipa, simularea unor fenomene sau procese, facilitarea accesului la experimente si instrumentatie virtual [2].

In acest context se impune o mai buna instruire a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, indiferent de specializarea de baza a acestora, pentru a cunoaste si a dobandi competente de utilizare in activitatea curenta a aplicatiilor informatice adecvate, avand ca suport Web 2.0 - generatia contemporana a Internetului. Printre mijloacele cele mai eficiente utilizate pentru atingerea acestui obiectiv, se numara si stagiile de formare profesionala continua. Prezentul articol demonstreaza utilitatea unei astfel de oferte de formare, dezvoltata in cadrul unui proiect cu finantare din fonduri europene nerambursabile, avand ca grup tinta beneficiar circa 1500 de profesori de specialitate din aria curriculara mai sus mentionata, provenind de la scoli din 28 de judete.

Provocari contemporane ale societatii informationale in educatie

Primul deceniu al secolului XXI adauga noi realizari semnificative in domeniul TIC. Astfel, se dezvolta generatii succesive ale sistemului de operare Windows si ale pachetelor software asociate, cum ar fi suita Office, se diversifica gama aplicatiilor multimedia, apar tehnologii noi pentru crearea si intretinerea paginilor Web platforma PHP, limbajele XML, Perl, VBScript, Java, JavaScript, MySQL, programele CGI, se dezvolta aplicatii privind Virtual Reality, e-commerce, e-learning, soft educational si e-books. [3]. Tehnologia de baza a Internetului, World Wide Web (WWW) a evoluat rapid, astfel incat dupa anul 2005 putem considera ca s-a facut tranzitia catre a doua generatie a sa, botezata Web 2.0 de catre parintele ei conceptual, Tim OReiley. Acesta defineste in [4] cele 7 principii de baza Web 2.0: pagina web ca platforma de servicii, internautii sunt co-dezvoltatori ai aplicatiilor, forta datelor in liber acces, valorificarea inteligentei colective, interfetele de programare simple si suple, principiul long tail, programe open source si permanent in versiune beta (Figura1).

Figura 1. Evolutia paradigmei Internet [dupa R. Muller si W. Schumann]

Sistemele de telecomunicatii au - la randul lor - o evolutie exploziva, astfel incat mobilitatea devine permanenta si absoluta, fiind obtinuta in special prin retele de calculatoare si de comunicatiile telefonice, sustinute de o infrastructura suport bazata pe fibra optica sau wireless. Ne plasam astfel in societatea informationala mobila, in conformitate cu paradigma comunicationala anyone-anywhere-anytime. Concomitent, alaturi de calculatoarele personale, se generalizeaza utilizarea altor noi echipamente informatice, in special smartphones and PC tablets, iar furnizorii de servicii Internet ofera conexiuni cu viteze de sute de Mbps.

In conformitate cu evolutiile de mai sus, educatia contemporana este supusa unor provocari serioase, carora scoala intelegand in egala masura profesorii si elevii - trebuie sa le faca fata.

Ne referim in primul rand la explozia informationala si tranzitia organizarii cunoasterii umane de la sistemul traditional (suport material de tip carte tiparita) la cel virtual (suport digital de tip e-book). Internetul genereaza o avalansa informationala fara precedent in istorie, ceea ce creaza serioase probleme, atat profesorilor, cat si elevilor. Putem vorbi de un nou tip de poluare - cea informationala, constand in dificultatea de a discerne in oceanul de date disponibile pe web.

Pe de alta parte, dispozitivele si aplicatiile informatice contemporane genereaza o noua contradictie intre generatiile de elevi si cei care-i instruiesc. Astfel, apreciem unanim ca elevii sunt nascuti digital, in sensul ca ei sunt familiarizati de la cele mai mici varste cu PC-ul, smartphone si facilitatile acestora, comunica si socializeaza cu naturalete prin aceste mijloace, prefera informatia bazata pe visual si audio, pe cand profesorii sunt imigranti in aceasta lume digitala, fiind adeseori conservatori si reticenti fata de noua lume a TIC-ului. Acesti tineri, desemnati prin termeni ca Net Generation sau Y Generation, trebuie educati asa cum au crescut, fara a-i desparti de instrumentele langa care au crescut si comunica. Ei nu sunt numai receptori de informatii, ci si producatori, folosind in acest scop retelele sociale sau aplicatiile colaborative Web 2.0. In pedagogia moderna este reconsiderat astfel conectivismul, ca teorie a invatarii valabila si aplicabila valabila de educatie prin utilizarea mijoacelor TIC.

Scoala contemporana poate apela astazi din ce in ce mai usor la o paleta larga de medii virtual de invatare, disponibile pe Internet. Acestea pot fi utilizate eficient in combinatie cu tehnicile traditionale, intr-un system blended-learning. Datorita facilitatilor oferite, sunt folosite astazi curent, mai ales in invatamantul secundar, platformele software de tip LMS (Learning Management System) de notorietate fiind Moodle.

Oferta de soft educational a evoluat de la pachetele traditionale, rigide si accesibile numai pe baza unei licente, la aplicatii flexibile, gratuite si open source, care pot fi dimensionate si configurate in functie de particularitatile mediului educational. Acestea sunt adeseori portabile, putand fi accesate de pe mai multe dispozitive (PC, smartphone, tablet PC).

Cea mai substantiala provocare relativa la utilizarea TIC in educatie il reprezinta, cu certitudine, diverse familii de aplicatii Web 2.0. Blogurile, softurile de elaborare colaborativa a continuturilor de tip wiki, site-urile pentru distribuirea continuturilor multimedia, folksonomy, tags bookmarking, cloud computing, dar mai ales retelele sociale sunt instrumente puternice, aflate la dispozitia profesorilor pentru a putea fi inserate in suporturile educationale din sistemul de predare-invatare-evaluare. Foarte multi elevi cunosc si utilizeaza aceste aplicatii in activitatile recreative, astfel ca le este foarte usor sa le acceseze ca si medii numerice de invatare.

Profesionalizarea cadrelor didactice prin formare continua. Modelul ProwebProfesionalizarea cadrelor didactice prin formare continua. Obiective si activitati ale proiectul Proweb

Sunt numeroase experientele care au demonstrat ca TIC au caracteristici care le fac instrumente cu puternic potential motivational, iar acest potential poate si trebuie sa fie utilizat in activitatile pedagogice. Totusi, integrarea TIC intr-o clasa necesita reconsiderarea rolului profesorului, care - pe de-o parte - trebuie trebuie sa redirectioneze o mare parte a surselor de informatii spre Internet si aplicatiile sale Web 2.0 - iar pe de alta - sa accepte a se transforma intr-un moderator, animator si ghid al clasei de elevi, pentru a-i sustine pe acestia in achizitia de cunostinte si formarea de noi competente prin intermediul acestor instrumente [3].

Cadrele didactice care intentioneaza sa utilizeze noile facilitati oferite de TIC trebuie sa parcurga un proces specific de profesionalizare, care include cunoasterea celor mai potrivite aplicatii informatice pentru invatamant, familiarizarea cu folosirea acestora, dobandirea abilitatilor de elaborare a materialelor didactice care sa integreze noile mijloace de invatare.

Stagiile de formare profesionala continua reprezinta un mijloc foarte potrivit pentru atingerea acestor obiective. Aceste stagii trebuie concepute si desfasurate in conformitate cu noile cerinte impuse in educatie de knowledge society. Diferentele intre formarea continua traditionala si cea contemporana sunt prezentate in Tabela 1, asa cum au fost ele identificate in [5].

Tabela 1. Caracteristici ale profesionalizarii cadrelor didactice prin formare continua

Oferta actuala de formare continua din tara noastra penduleaza intre domenii supralicitate si arii tematice insuficient dezvoltate [5]. Cu toate ca modulele pentru utilizarea TIC sunt destul de numeroase, continutul acestora nu depaseste de obicei faza de initiere in domeniu sau se refera la aplicatii educationale perimate sau foarte simple, fiind formale, conventionale si ineficiente. De aceea, profesorii, care in majoritate au disponibilitate pentru a invata sa utilizeze la clasa TIC, nu sunt totdeauna multumiti.

Prezentam in continuare rezultatele cercetarilor noastre privind dezvoltarea i implementarea unor instrumente inovative pentru dobandirea competenelor de utilizare a TIC n activitatea didactic din invatamantul preuniversitar. Obiectivul general al cercetarilor l-a constituit imbuntirea formrii profesionale continue a cadrelor didactice preuniversitare. Ca obiective specifice s-a urmarit conceptia, elaborarea, acreditarea si furnizarea unor programe de formare profesional continu a cadrelor didactice din nvmntul preuniversitar si imbuntirea nivelului de pregtire profesional al acestora n domeniul tehnologiilor informaionale i de comunicaii.Cercetarile au tinut cont de rezultatele anterioare obtinute in astfel de programe, in special de studiul efectuat in cadrul proiectului Edutic [7]. Din raspunsurile profesorilor formati in acest program, privitoare la beneficiile utilizarii TIC in activitatea la clasa, a rezultat un coeficient de apreciere de 1.7 (pe o scala de la 5 la 1) privind eficienta acestora pentru mai buna intelegere a continuturilor predate si de 1.6 privind cresterea apetitului pentru invatare al elevilor. Totusi, numai 20,5% din cei chestionati considera ca utilizarea TIC imbunatateste ansamblul procesului de invatare si numai 15% ca imbunatateste nivelul de cunostinte al profesorilor. In ceea ce priveste sistemul de formare continua de tip blended learning, profesorii chestionati apreciaza avantajele evidente ale acestuia, constand in flexibilitatea pregatirii in timp si spatiu, posibilitatea utilizarii Internetului si multimedia pentru ameliorarea calitatii invatarii, facilitarea accesului la resurse si servicii on-line, colaborari si schimburi la distanta, reducerea costurilor formarii. In aprecierea calitatii unor astfel de sesiuni de formare, studiul din [7] releva - pe o scala de satisfactie de la 1 la 5 - coeficienti de satisfactie ridicati din partea beneficiarilor, in egala masura pentru activitatile de formare face to face, cat si pentru cele on-line (4.3-4.5). De asemenea, este foarte bine apreciat accesul la platforma de e-learning Moodle (4.3-4.4).Modelul de formare continua conceput a fost implementat in cadrul proiectului Retea de formare continua a cadrelor didactice pentru a utiliza multimedia, instrumentatia virtuala si Web 2.0 in aria curriculara Matematica si Stiinte ale naturii (Proweb), finantat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritara 1 - Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere, DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor umane in educatie si formare profesionala. Proiectul, avand o durata de 18 luni, este in derulare. Beneficiarii formarii continue sunt1500 de cadre didactice preuniversitare, localizate in 28 de judete.Proiectul Retea de formare continua a cadrelor didactice pentru a utiliza multimedia, instrumentatia virtuala si Web 2.0 in aria curriculara Matematica si stiinte ale naturii (Proweb) are din aria curricular Matematica i tiintele naturii (fizic, chimie, biologie), prin la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare. Obiectivele specifice sunt: elaborarea, acreditarea i furnizarea,; pentru 1500 de cadre didactice preuniversitare din aria curricular Matematica i tiinele naturii, localizate in 28 de judete.

Activitatile proiectului, cu durata de 18 luni, sunt finantate din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritara 1 - Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere, DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor umane in educatie si formare profesionala. Activitatile sunt conforme cu obiectivele si vizeaza in principal: dezvoltarea i acreditarea programelor de formare profesionala continua, elaborare de curriculum, suporti de curs si activitati aplicative pentru aceste programe; conceptia, implementarea si ntreinerea unui portal informatic inovativ dedicat proiectului, constituit dintr-o platforma e-learning suport pentru formare (gazda Moodle, continand resurse educationale si un sistem de management al formarii, pentru evaluare si comunicare), un set de instrumente virtuale (soft multimedia, aplicatii educationale specifice, aplicatii web2.0), baza de date a grupului tinta, sistemul de management al documentelor aferente formarii, pagina web a proiectului; desfasurarea formarii cadrelor didactice din grupul tinta, utilizand resursele educationale inovative create in proiect si formatori in majoritate provenind din mediul universitar; selecie i managementul grupului int; pilotarea utilizrii de catre formabili a instrumentelor didactice inovative create prin proiect si sustinerea de catre acestia a unor lectii demonstrative utilizand competente dobandite si setul de instrumente instrumente IT de pe portal; organizarea unui concurs si premierea realizatorilor celor mai bune lectii demonstrative; realizarea unui studiu de impact privind utilizarea instrumentelor inovative TIC, aplicate prin proiect; workshops pentru schimbul de bune practici pe tematica formrii profesionale continue inovative de tip e-learning si blended-learning si a integrarii TIC in procesul educational); crearea unei reele virtuale pe specificul utilizarii TIC la disciplinelor din aria curriculara vizata; asigurarea vizibilitatii proiectului, publicitate si diseminarea rezultatelor; achizitii de echipamente, materiale si servicii pentru implementare proiectului.

Metodologia formarii si rezultatele obtinute Metodologia formarii si rezultatele proiectului

Pentru dezvoltarea pachetului de formare continua Proweb au fost parcurse doua etape: pe de-o parte - elaborarea de curriculum, suporti de curs si activitati aplicative, pe de alta parte - conceptia, implementarea si ntreinerea unui portal informatic inovativ. Portalul include o platforma e-learning Moodle, suport pentru resursele educationale de formare (http://moodle.proweb.ssai.valahia.ro/), un sistem de management pentru evaluare si comunicare, un set de instrumente virtuale (soft multimedia, aplicatii educationale specifice, aplicatii web2.0), baza de date a grupului tinta, sistemul de management al documentelor aferente formarii si pagina web a proiectului.Pachetul de formare continua oferit prin proiect este constituit din doua module (programe) acreditate, fiecare cu durata de 89 ore: modulul M1 (Abordari moderne in didactica ariei curriculare Matematica si stiinte ale naturii) contine disciplinele D1.1 (Fundamente psihopedagogice ale utilizarii TIC in formarea profesionala continua a cadrelor didactice) si D1.2 (Tehnologii si aplicatii multimedia/hypermedia pentru educatia moderna). Modulul M2 (E-educatie in cadrul ariei curriculare Matematica si stiinte ale naturii) contine disciplinele D2.1 (Aplicatii educationale web 2.0. in aria curriculara Matematica si stiinte ale naturii) si D2.2 (Instrumentatie virtuala si software educational). La finalul formarii, participantii primesc certificate de absolvire si 50 de credite profesionale transferabile.

Formarea la fiecare din cele patru discipline este de tip blended-learning, continand activitati face-to-face si activitati on-line. Activitatile face-to-face constau in prelegeri teoretice sustinute de formatori titular de curs si activitati practice in laboratorul de informatica, sustinute de asistenti formatori. Activitatile on-line se se desfasoara pe platforma educationala a portalului creat prin proiect si sunt tutorate de asistentii formatori. Evaluarea se face in doi pasi: evaluarea intermediara (pe disciplina), care consta in analiza portofoliilor cursantilor, incarcate on-line pe platforma educationala a portalului si evaluarea pe program (modul), constand in predarea si sustinerea unui portofoliu final. Grupul tinta este organizat in 28 serii de predare la nivel de judet pentru prelegerile teoretice si in 63 de grupe, pentru activitatile practice.

Dupa finalizarea formarii propriu-zise, o parte din absolventi, individual sau in echipa, vor proiecta, pregati si sustine (la clasa in cadrul activitatii didactice curente sau la activitati metodice) lectii demonstrative, bazate pe scenarii didactice inovative, apeland la cunostinte dobandite in timpul formarii si la instrumente IT de pe portalul proiectului. Aceste lectii vor fi postate pe portal, constituindu-se ca o baza de resurse educationale specifice ariei curriculare, cu liber acces pentru alte cadre didactice. Scenariile didactice vor fi inscrise intr-un concurs cu premii.

Principalele rezultate ale cercetarilor vizand elaborarea acestui model educational sunt: conceptia, dezvoltarea si acreditarea a doua programe de formare continua, configurarea ca suport educational a unui portal informatic bazat pe platforma Moodle, furnizarea formarii unui numar de 1500 cadre didactice, realizarea si multiplicarea manualului formarii, realizarea unei baze de date cu resurse educationale in acces liber, ,realizarea si sustinerea de catre formabili a 200 de lectii demonstrative, constituirea unei retele virtuale a utilizatorilor noilor mijloace educationale,

Principalele rezultate ce se obtin prin derularea activitatilor proiectului Proweb sunt: destinate cadrelor didactice din aria curriculara Matematica si stiinte ale naturii; selectarea si formarea unui grup tinta de 1500 profesori, certificarea a cel putin 1470 dintre acestia; configurarea unei platforme educationale Moodle suport pentru oferta de formare; multiplicarea in 900 de exemplare a unui manual continand suportul de curs si realizarea a patru tutoriale on-line pentru aplicatii practice; realizarea si sustinerea de catre formabili a 200 de lectii demonstrative; realizarea unei baze de date cu resurse educationale in acces liber; organizarea a trei workshops si participarea cu 7 articole la conferinte de profil; realizarea unui studiu de impact si distribuirea acestuia pentru diseminare; constituirea unei retele virtuale pentru schimb de bune practice privind formarea continua specifica; realizarea si distribuirea de materiale pentru diseminare, vizibilitate si publicitatea proiectului.

Concluzii si directii viitoare de cercetare

Cu toate ca activitatile din proiectul Proweb sunt inca in plina desfasurare, se poate trage concluzia ca oferta de formare continua prezentata cadrelor didactice a provocat interesul acestora. Un indiciu il constituie faptul ca la program s-au inscris 1500 de profesori, fata de estimarea initiala de 850. Derularea programului de formare a confirmat faptul ca proiectarea didactica a acestuia a fost bine facuta, cu toate ca unii formabili, mai ales din invatamantul primar, au intampinat unele dificultati la debutul activitatilor, datorita lipsei unor competente de baza in IT. Familiarizarea cu specificul formarii on-line pe platforma Moodle, noutate absoluta pentru multi formabili, s-a facut totusi rapid. Alegerea aplicatiilor informatice pentru activitatile practice s-a dovedit a fi adecvata obiectivelor formarii, cu exceptia disciplinei D2.2, unde unele softuri necesitau resurse de calcul considerabile si erau dificil de instalat, asa ca au fost inlocuite. Concursul pentru elaborarea lectiilor demonstrative a starnit emulatie in randul cursantilor. In alcatuirea grupui tinta am intalnit dificultati la inscrierea profesorilor debutanti si a celor din mediul rural. In schimb, nu am putut face fata solicitarilor din partea invatatorilor. Formatorii s-au adaptat cu relativa usurinta specificului formarii blended-learning, cu toate ca unii din suportii de formare furnizati au trebuit sa fie revizuiti, pentru adaptarea la acest specific.

In ceea ce priveste directiile viitoare vizate pentru ofertele de formare continua in domeniul TIC destinate profesorilor, echipa de specialisti formatori de la universitate efectueaza cercetari privind cateva tehnologii emergente in educatie, posibil a fi incluse in proiectele viitoare, asa cum au fost ele identificate in [6]. Ne referim in principal la: Cloud Computing, ca solutie de facilitare a colaborarii on-line dintre profesori si elevi si de diminuare a necesarului de resurse IT ale scolii; Mobile Technology, pentru utilizarea smarphones si a altor dispozitive mobile in educatie, solutie mai ieftina, accesibila si cu infrastructura mai simpla decat retelele de calculatoare; Gaming, pentru exploatarea rolului productiv al jocurilor in experimentare, explorare, descoperire didactica; Open Content, vizand elaborarea de catre scoli a continuturilor educationale imbogatite si prezentate in formate noi, altele decat cele clasice, gratuite, modulare, dinamice, ubicue; Learning Analytics, pentru masurarea, proiectarea, analiza si productia de rapoarte despre procesele invatarii, utilizand datele inteligente si tehnologiile data mining; Personal Learning Environments, constand in constructia unui sistem - obtinut din sinergia tehnologiilor digitale cu tehnicile de instruire - care sa permita elevului sa-si construiasca propriul sistem de invatare.

Acknowledgement

This work was funded through the project ProWeb - A Network for Teachers Continuous Professional Development in order to Use Multimedia, Virtual Instrumentation and Web 2.0 in the Curricular Area of Mathematics and Natural Sciences (POSDRU/157/1.3/S/141587), developed in the frame of the Sectoral Operational Program for Human Resources Development 2007-2013. The support offered by the Ministry of Education and Scientific Research, through the Managing Authority for the Sectoral Operational Program Human Resources Development, as responsible for the management of European Social Fund in the fields of human resource development, through the project mentioned above, is gratefully acknowledged.

REFERENCES PAGE 6