institutul de istorie n. iorga revista istoricaiini.ro/revista...

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

fondator N.lorga

se lifin 61-1 ---1

19121011111111,20111.0 "

Serie nou5, tomul 4. 1993

3 4martie aprilie

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

-

s: I 111-1

tt

01'r'Tit

I

;3

kirk it]1_

r

_

1,Clr

.

111.A;

4, I 4 14'

FACIA t.'_ - -

/CO

%

erktm..

t.s I

e".."

_

11/11

I

at I tAI ro.pWW1

...A.^ --

Olt

ISS5

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

IN STITUTUE DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor sef), PAUL CERNOVODEANU,VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGENDENIZE, GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU,APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU.

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.Pretul unui abonament este de 1200 lei pentru persoane fizice3000 lei pentru persoane juridice. Cititorii din strainAtate se pot abonaadres'Mdu-se la ORION SRL, Splaiul Independentei 220 A, Bucuresti,6, P.O. Box 74 19 Bucuresti, Tx 11939CBTxR, Fax (40) 13122425.

REDACTIA:

ION STANCIU (redactor sef adjunct)NAGY PIENARUVENERA ACHIM

Manuscrisele, cArtile §1 revistele pentruschimb precum i ofice corespondent& sevor trimite pe adresa redactiei revistel

REVISTA ISTORICA"

Adresa RedactieiB-dul Aviatorilor nr. 1

V 1247 Bucuresti, tel. 650.92.41.

si

www.dacoromanica.ro

EVISTAISTORICA

SERIE NOCA.

TOM IV, NR. 3-4martie aprilie 1993

SITMAlt

MENTALITATI, IMAGINI, SIMBOLURI

CECILIA IONITA. Ginduri despre muncä in antichitatea greaca. 203ILEANA CAZAN, Imaginarul medieval, simbolul si insemnul heraldic 217RADU MANOLESCU, Tendinte sincretice in opera lui Pico della Mirandola (Teologie

si filosofie crestina, filosofie clasica si araba, Cabala ebraica) 231IOLANDA TIGH1LIU, 0 imagine renascentista: Petru Cercel 235ADRIAN-SILVAN IONESCU, Portretele lui Omer Pasa 247IONEL BOTA, Mentalitati rurale la romanii din Banat (de la sfirsitul secolului al XIX-lea

pin& la 1918) 257

IMAGOLOGIE $1 PROPAGANDA

NICOLAE DASCALU, Propaganda Romaniei in Japonia in perioada interbelicala inceputul celui de-al doilea razboi mondial (1919-1942) (I) 271

STUDII DOCUMENTAREECONOMIE $1 SOCIETATE: CAPITALUL

RADU-DAN VLAD, Consideratii asupra structurii capitalului in Romania, 1864-1878 287ROBERT PAIUSAN, Criza datoriei externe in Europa sud-esticrt la cumpana secolelor

XIX XX 305

NICOLAE IORGA $1 CONTEMPORANII SAI

ANDREI PIPPIDI, Mostenirea pierduta: Mario Rogues i Nicolae Iorga 321LAJOS DEMENY, Scrisori inedite ale lui Nicolae Iorga adresate istoricului maghiar

Endre Veress 331

IZVOARE $1 METODE ISTORICE

COSTIN FENESAN, Prospectiuni si exploatari miniere in Almaj si partile Caransebesu-lui in anii 1763-1770 si topitoria de arama de la CavaranNoi descoperiri in ar-hiva Camerei Au lice vieneze 345

IRINA GAVRILA, 0 mini-baza de date utilizata in elaborarea unei monografii istorice 353

RESTITUIR1

GHEORGHE I. BRATIANU, In jurul interneierii statelor romanesti (II) 361

Revista istorica", torn IV, nr. 3-4, p. 199-414, 1993

si

. .......... . . . . .

www.dacoromanica.ro

200

V IATA STIINTIFICA

Sesiunea 5tiintifica la Academia RomânA: loan Inochentie Micu-Klein. 300 de ani dela na5tere" (Viorel Achim); Simpozion international: Literatura, arta, muzicafolclorul evreiesc in centrul 5i sud-estul Europei", Cluj, 21-23 octornbrie 1992 (EugenGlfick); Al XVIII-lea Congres International de Istorie Militark, Torino, 30 august 5septembrie 1992 (Mihat Grigore); Congres International: L'Italia tra rivoluzioni e ri-forme : 1431-1846", Piacenza, 15-18 octombrie 1992 (Stefan Ddureanu); CalAtoriede documentare 5tiintifia in Rusia (Marian Stroia)

N OTE

385

* * Bucuregti. Materiale de istorie ,si muzeografic, vol. XI, 1992, 331 p. 193 ilustra-tii (Mihai Sorin Reldulescu); * * * Gazi Osman Paget ye Phone savunmasi (Osman PasaGaziul" 5i apArarea Plevnei), Ankara, 1986, VI 76 p. (Adrian Tertccel); * * * TheOrigins of Backwardness in Eastern Europe. ECOnontit's and Politics from the Middle Agesuntil the Early Twentieth Century, Ed. by Daniel Chirot, University of California Press,Berkeley, Los Angeles, London, 1989, IX + 260 p. (Atena Hie); * * * 7 ravel Literatureon South-Eastern Europe and the Eastern Mediterranean. 1501 19' Centuries. Short-titleCatalogue (Databank on Apple Macintosh FihMaker) , ed. by Ioli Vingopoulou RaniaPolyiandrioti, Athens, 1992, 105 p. (Nagy Picnaru); ESTHER BENBASSA, Un grandrabin sipharade en politique, 1892-1923, Presses du CNRS, Paris, 1990, 262 p. (AdrianGrecu); PAUL EVDOCHIMOV, Arta icoanci. 0 teologie a frumusetii, trad. GrigoreMoga i Petru Moga, Edit. Meridiane, BucureFti, 1992, 295 p. (Iolanda Tighiliu);HERST GOPPINGER, Juristen jadischer Abstammung im Dritten Reich-Entrech-tung und Verfolgung, C.H. Beck'sche Verlagsbuchhandlung, Miinchen, 1990, 435 p.(Betinio Diamant); ERIC J. HOBSBAWM, Nations and nationalism since 1780: pro-gramme, myth, reality (The Wiles lectures given at the Queen's University of Belfast),Press Syndicate of the University of Cambridge, Cambridge, 1990, VIII + 186p. (Mirela-Luminila Murgescu); E.A. IVANIAN, Ronal'd Rejgan, Hronika zizni ivremeni, Izd. Misli", Moskva, 1991, 413 p. (Marian Stroia) ; JEAN TULARD, Napoleonou le mythe du saiweur, Paris, 1987, 512 p. (Eugen Denize) 393

BULETIN BIBLIOGRAFIC 405

NECROLOG

t Profesorul Francisc Pall (1911-1992) (Pompiliu Teodor) 411

, -I-

M

v-

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NOUVELLE SERIE

TOME Ilre, N°8 3-4mars avril 1993

SOMMAIRE

MENTALITES, IMAGES, SYMBOLES

CECILIA IONITA, Le travail dans la mentalité de l'antiquité grecque . 203ILEANA CAZAN, L'imaginaire medieval, le symbole et le signe heraldique 211RADU MANOLESCU, Tendances syncrétiques dans l'oeuvre de Pic de la Mirandole

(Théologie et philosophie chrétiennes, philosophies classique et arabe, Cabalehébraique) 231

IOLANDA TIGHILIU, Une image de la Renaissance : Petru Cercel 235ADRIAN-SILVAN IONESCU, Portraits d'Omer Pacha 247IONEL BOTA, Mentalités rurales chez les Roumains du Banat (a partir de la fin du

XIX' siecle et jusqu'en 1918) 257

IMAGOLOGIE ET PROPAGANDE

NICOLAE DASCALU, La propagande roumaine au Japon pendant l'entre-deux-guerreset au debut de la seconde guerre mondiale (1919-1942) (I) 271

ETUDES DOCUMENTAIRESECONOMIE ET SOCIETE: LE CAPITAL

RADU-DAN VLAD, Considerations concernant la structure du capital en Roumanie,1864-1878. 281

ROBERT PAIUSAN, La crise du debit extérieur en Europe du Sud-Est, fin du XIV'et debut du XV siecles 305

NICOLAE IORGA ET SES CONTEMPORAINS

ANDREI PIPPIDI, L'héritage perdu: Mario Rogues et Nicolae Iorga 321LAJOS DEMENY, Lettres inédites, adressées par Nicolae Iorga a, l'historien magyar

Endre Veress 331

SOURCES ET METHODES HISTORIQUES

COSTIN FENESAN, Prospections et exploitations minieres au Almaj et dans les contréesdu Caransebes clans les années 1765-1770 et la fonderie de cuivre de aivtranNouvelles découvertes dans les archives de la Chambre Aulique viennoise . . . 345

IRINA GAVRILA. Une mini-base de données mise en ceuvre dans l'élaboration d'unemonographic historique 353

Revista istoricl", toni IV, nr. 3-4, p. 199-414, 1993r

. . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

202

RESTITUTIONS

GHEORGHE I. BRATIANU, Sur la constitution des Etats roumains (II) 361

VIE SCIENTIFIQUE

Session scientifique a l'Académie Roumaine: loan Inochentie Micu-Klein. Le 300e anni-versaire de sa naissance" ( Viorel Achim); Symposium international La littérature,l'art, la musique et le folklore juifs au centre et dans le sud-est de l'Europe", Cluj, 2 123 octobre 1992 (Eugen Gliick ) ; Le XVIII' Congrès International d'Histoire Militaire,Turin, 30 aoat 5 septembre 1992 (Mihai Grigore) ; Congres International: L'Italiatra ri /oluzioni e riforme: 1831 1846", Piacenza, 15-18 octobre 1992 ( 5tefan Delureanu);Voyage de documentation scientifique en Russie ( Marian Stroia) 385

NOTES

* Bucarest. Materiels d'histoire 'et de musiographie, vol. XI, 1992, 331 p. + 193illustrations ( Mihai Sorin Rddulescu ) ; * * Gazi Osman Pa,sa ye Plevne savuninasi(Osman Pacha Le Gazi" et la defense de Plevna). Ankara. 1986, VI + 76 p. (AdrianTertecel) ; ,,** TheOrigins of Backwardness in Eastern Europe. Economics and Politics fromthe Middle Ages until the Early Twentieth Century, Ed. by Daniel Chirot, University ofCalifornia Press, Berkeley, Los Angeles, London, 1989, IX + 2 60 p. (Atena Ilie) ; * *Travel Literature on South-Eastern Europe and the Eastern Mediterranean. 1504-19thCenturies. Short-title Catalogue (Databank on Apple MacintoshFile:Maker), ed. by lollVingopoulou Rania Polycandrioti, Athens, 1992, 105 p. (Nagy Pienaru ) ; ESTHERBENBASSA Un grand rabbin sepharade en politique, 1892-1923, Presses du CNRS, Paris,1990, 2 02 p. (Adrian Green); PAUL EVDOCHIMOV, L'art de l'icdne. Une theologie dela beautd, trad. Grigore Mona et Petru Moga, Edit. Meridiane, Bucarest, 1992, 295 p.( Iolanda Tighiliu); HERST GOPPINGER, Juristen jiidischer Abstammung im DrittenResch-Entrechtung und Verfolgung, C.H, Beck'sche Verlagsbuchhandlung, München,990, 435 p. ( Betinio Diamant) ; ERIC J. HOBSBAWM, Nations and nationalism

since 1780: programme, myth, reality (The Wiles lectures given at the Queen's Universityof Belfast), Press Syndicate of the University of Cambridge, Cambridge, 1990, VIII +186 p.( Mirela-Luminila Murgescu); E. A. IVANIAN, Ronal'd Rejgan, Hronika sista ivremeni, Izd. Misli", Moskva, 1991, 4 13 p. (Marian Stroia) ; JEAN TULARD,Napoleon ou le mythe du sauveur, Paris, 1987, 512 p. (Eugcn Denise ) 393

BULLETIN BIBLIOGRAPHIQUE 405

NECROLOGUE

f Le Professeur Francisc Pall (1911-1992) ( Pompiliu Teodor) 411

www.dacoromanica.ro

ME1VTALITATI, SIMBOLURI

GINDURI DESPRE MUNCA IN ANTICHITATEAGREACA

CECILIA IONITA

Oamenii n-au cunoscut nicicind o virsta de aur". Vocabula reprezintadoar proiectarea unui ideal de neatins intr-un trecut imaginar. Prea ne estegreu pe acest pamint, dar in adincul casetei zeiesti, deschise de imprudentulEpimetheu, ramasese totusi Speranta. Notiune prea vaga. S-o asociem unuidat care are pciate sansa sd fie acceptat ca avind un gir al realului.Acum ne este greu, dar odata, in departarea timpurilor, ne-a fost bine. Ingradinile paradisiace dulceata fructelor te imbia la tot pasul; izvoarele itiofereau o apa proaspata datatoare de sanatate. Voiosi, pamintenii isi impar-teau intre sine belsugul, ca oameni de treaba" citim in mitul hesiodic 1Via-ta era o permanenta incintare, iar moartea cobora pe nesimtite, adincindu-1pe om intr-o visare blinda care se incheia brusc si fara dureri. Dar a aparutPacatul si ne-am trezit in malaxorul cu dinti de fier al vietii adevarate. Nu,imaginarea virstei de (cur n-a fost o minciuna! Era doar conturul Sperantei.Ceea ce a existat o -data ar putea sa revina . De ce nu? La inceput, Foameteaera.stapina. $i Foametea era Moarte". Cumplitul adevar razbatea din texte

legende stravechi 2, $i Platon sintetizeaza prozaic iertata sa-mi fie blas-femia expresiei: Faxa brand, viata este cu neputinta 3:Ca sa infruntam foame-tea, ca sä aminarn sorocol mortii, trebuia sa muncim, alta cale nu exista. Ceivechi stiau ca oamenilor niciodata nu le-a fost usor. $i CU cit ne adincirn maimult in timp, cut atit viata.se arata a fi fost mai aspra. Prin gura porcaruluiEvrimah, Homer infiereaza Cumplita foame blastamata, care/Amar mai chi-nuies.te biata lume,/Ca pentru ea corabii se-narmeaza/5i mari strabat si-aducnenorocire/La neprieteni'f 4. Iar Thucydide, referindu-se la strabunii grecilor,coboriti din nordul intunecat in tara care se numeste acum Elada", arata

. . Hesiod, Mienci si zile, traducere din limba greac4 de St. Bezdechi, Studiu introductivde Ion Bann Edit. $tiintifick Bucuresti, 1057, versul 115. Vezi 0 A. Moret, Le 1Vil et la clvi-lisatian égypticnne, Albin Michel, Paris, 1937, p. 153.

2 Vezi Eduard Meyer ,Histoire de l'Antiquité, tome III, Librairie orientaliste Paul Geu-thner, Paris,. 1926, p 140-141, 'passim; Emil Condurachi, Curs de Istorza Oricnturus Antic,Universitatea.Bucnresti, 1977, .p. 97, passim; Ion Bann, Filozofia Orientutui antic, vol. I,.Mcsopotamia, Egipt, China, Edit. Stiintifica, Bucuresti, 1967, p. 118-119, passim.

. 3 Platon Oeuvres,. coniplitcs, La Ripublique, 369 cd; 559 b, J3ibliotheque de Ia.Gallimard, 1950, Traduction et notes par Leon Robin avec la collabnration de M. J. Mo-

reau; vezi i nota 1 la p. 1160 a editiei.4 Horner, Odiseca, in romaneste de G. Murnu, Studiu introductiv i comentarii de D.M.

Pippidi,. Edit. dostat rentru literatna i art8, Buoureti 1956, NAIL-382-366.

Revista istoria", torn IV, nr. 3-4, p. 203-216, 1993

IMAGINI,

Ple-iade,

si

. .

www.dacoromanica.ro

204 Cecilia Ionitã 2

ca oamenii aveau parte de un trai anevoios, ducindu-si viata de azi.pe miinesi fiecarc nu cultiva pamintul decit ca sa-si scoata hrana zilnica, tar prisos

de bunuri nu aveau si pomi nu sadeau", cad nu stiau cind aveau s5. Irinaaltli mai puternici sa-i prade" 5. Platon are in vedere timpuri si mai indepartatecind,.prin cuvintul lui Protagora, infatiseaza vulnerabilitatea micilor.colecti-vitatt umane in fata cruntelor incercari ale vietii: La inceput, oamenn trataudispersati; nu existau cetati", atacul fiarelor salbatice nu putea fi stavtlit.Daca, prin muncile desfdsurate, Ii asigurau de bine, de rau o existentaprecara, ei nu aveau putinta de a face razboi fiarelor, caci nu stapineau mcaarta politica, arta organizarii in cetate, iar arta razboiului este doar o partea artei politice. In acele vremuri de tehnica primarä eistigarea plinil Cu sudoa-rea frunfii" era un adevarat blestem.

Desigur, nici un document nu ne va spune explicit ca in mod delibe-rat munca a fost impinsa catre cei adusi in nenorocire prin sortn unut räz-bot nefericit sau ca urmare a altor intimplari crude petrecute intr-un inceputde lume. 0 marturie directä i deslusitä nici nu poate exista, dar cá asa staulucrurile ne-o dovedeste o istorie milenara. Marturiile au pierit in adincul tun-purilor. Au ramas doar cioburile. Dar, cum a spus cineva, cindva, clobulsinguri e nemuritor". Iar fiind nemuritor, el nu poate fi inlaturat. Trebute s5.71respectam, sa-1 luam in seama. Caci ce sint miturile, daca nu admirabile mozal-curi construite cu maiasträ migalä din cioburi de simtire, gindire, credmte,spanne si sperante ale unei omeniri Mituite? In acceptia unei morale tirzn,faptele neplacute" s-au trezit imbracate in faldurile enigmatice ale miturilor,in haina frumoasa a unor legiuiri divine sau chiar umane. 0 ideologie pietri-ficat 5. acredita ideea ca cei puternici i avuti sint de nastere aleas i, ca atare,indreptatiti sa-i subjuge pe cei de jos". In miturile sumeriene, puterniculeste si intelept /si/ stapin al intelepciunii" 7, iar din vechile scrieri chinezeaflarn a oamenii bogati i vestiti" fusesera plamaditi din lut /de miinilezeiteir, iar cind divina faptura a obosit a continuat sä scufunde o fringhiein lutul moale si inform zamislindu-i pe toti cei de jos si fár. faima" 9. Invechiul Egipt, lucratorii pamintului fertilizat de apele sfinte ale Nilului erauobligati sa verse cea mai mare parte a produselor obtinute prin truda lor catremagaziile regale, din belsugul carora se indestulau nu numai regii i familiileMr, dar Si favoritii acestora. Inscriptiile Si sculpturile funerare au pastrat pen-.tru posteritate texte i imagini de o cruda claritate. La date bine stabilite,barbati si femei, locuitori ai satelor de pe domeniile regale, veneau in sirurilung' sa depuna darile la picioarele stapinilor. Viata acestora era doar voiosiest cintec, iar moartea le era strajuitä de constructii gigante din piatra si destatut adesea placate cu aur. Cei care aveau curajul sä se ridice dintr-unmotw sau altul impotriva strivitoarei orinduiri n-aveau parte nici de mor-mint : corpul le era aruncat in ap5.... 9.

Inaintind mult in timp, afläm din scrierile anticilor greci, poeti si filo-soft, aceeasi dichotomie sociala. Nici ei nu minteau, erau doar legatarii unor

6 Thucydides, Rdboi,i1 peloponesiac, I, 2 (1-2). Studiu introductiv, traducere, note gindite de N.I. Barbu, Edit. Stiintificl, Bucure#i, 1966.

Platon. Protagoras, 322 b.1 Ion Banit, op. cit.. p. 93.8 Cercetarea imperiald a andor dupri V. ICernbach. Miturile esentiate, Edit.

StilntiIic i EnciclopedicA, Bucureti, 1978, p. 64.A. Moret, op. cit., p. 230.

Thai-ping,

www.dacoromanica.ro

3 Ginduri despre muncd 205

credinte stravechi. La poetii aristocrati, Theognis i Pindar sau in meditatiileunor minti geniale, ca Platon Si Aristotel, cei bogati i puternici sint socotiticei buni", iar oamenii de rind sint marcati, aproape fara exceptie, de stigma-tul rai i grosolani". Doar ca la unii, situatia este rezultatul unei selectii na-turale 10, in timp ce la altii, ne gasim in fata ierarhizarii dictate de un cornan-dament divin. Sub un soare vesnic, cu nopti aidoma zilelor scria Pindar

cei buni au parte de o viata cu totul lipsita de griji, nefiind nevoiti, pentruo biatä hrana, sa rascoleasca pamintul sau apele marii cu bratele". Oameniiiirotejati de zei, pentru credinta lor, fara de lacrimi isi duc veacul; celorlaltiinsa cumplite cazne le e dat sà indure" 11

Cei ultra-exigenti ar putea spune: Nu exista dovezi directe asupra unorsilnicii care sa fi impartit lumea in doul". Dimpotriva, putern raspunde, existadovezi directe. Ciudatele menhire si dolmene care strabat de-a latul desicu intermitente intreaga Europa rnarturisesc, probabil, existenta unorcredinte a caror semnificatie nu mai poate fi restabilita 12. Dar, ridicareain conditiile tehnicii primare de acum mai bine de patru milenii a unoratari giganti de piatra (unele blocuri mascara, in zonele apusene, circa doua-zeci metri inaltime) marturiseste existenta unei autoritati dispunind de puteridiscretionare in fata unei mari mase umane silite la ascultare, in termenicare e drept nu mai pot fi cunoscuti. Societatea diversificatA care a con-struit in Valea Nilului o civilizatie, strafulgerata de lumini si umbre, a ascultattimp de peste patru mii de ani de 31 dinastii regale 13. Cautind sa-si asigurenemurirea, puternicii de atunci au ridicat din piatra giganticile piramide sausi-au sapat mormintele direct in stinca, au inaltat statui-colos din cea mai duraroca, strivind sub greutatea lor generatii intregi de constructori. i cum pin5.la cucerirea nemuririi trebuiau sa traiasca, au organizat temeinic muncileagricole fapt posibil doar in urma unor ample lucrari de canalizare si in-diguire a miraculoaselor ape curgatoare printre deserturi. Dupa credintelede atunci, Nilul venea direct din cer sau isi facea drum pe cai secrete dintr-olume subpaminteana 14 Uni, comandant al armatei sub regele Pepi I (repre-zentant al lui RA pe pamint, in timpul dinastiei a VI-a, cam cu doua milenii

jumatate inaintea erei noastre), prin urmare Uni se lauda, in cel mai corn-plet text pastrat din stravechiul Egipt, ca a sapat, doar prin zelul i meritulsau direct si prin favoarea de care se bucura pe linga sufletele regclui MerenrA,nelasin d la o r arte dircctiile arat ate de comandamentul divin a sapat, deci,

1° Spiritul mare al lui Aristotel, departe de a simplifica problema, ji dezvAluie f, tetemultiple. Unii indivizi snit destinati de la natura sclaviei (...)", pentru ei nimic nu estc, maipotrivit decit sh asculte. (Politica, I, 2, 13). Puterea de /a fi/ stApin nu se invatá; ea este asacum a 1.5.cut-o natura si se apneà in mod egal omului liber si sclavulm" (I, 2, 22). Dar,,,e usor de väzut cá cei care sustin contrariul scrie Stagiritul nim sint cu totul in afaradreptittii; caci cuvintele sclavie i sclav sint luate in doll& sensuri diferite. Dupa lege exisasclav i redus la sclavie (...), dar c lucru oribil sä poti folosi violenta ( ...)" pentru a-1 aduce insclavie pe cel invins in lupth. Cele douk opinii sint sustinute in chip egal de intelepti"(I, 2, 16), in La Politigne, traduction francaise de Thurot, Librairie Gamier Freres, Paris.

11 Filo.solia greacd pind la Platon, Vol. II, Partea 1, Pindar, fr. 47, Edit. Stiintificasi Enciclopedia, Bucuresti, 1984, p. 276; vezi la aceeasi lucrare Vol. I. Partea I, (13ucuresti,1979), Studiu istoric de I. Bami, p. XXX (Phokylides din Milet, contemporan al lui Anaxi-rnandros. ,.e (leparte de a credc, ca Theognis, ch favorizatii sint cu necesitate i dotati";ibidon,.ir. 1, p. 130)..

Vezi Charles Parain, Protohistoire maiteranienne, in La Pensee", nr. 127/N I, 1966.

13 A. Moret,, op. cit., p. 26-27.14 Ibidein, p. 32.

"

si.

www.dacoromanica.ro

20 Cecilia Ionita. 4

cinci canale in Egiptul de Sus, a construit plute din trunchiuri de soi pentrutransportarea unor foarte mari blocuri de granit, destinate ridicarn pirarnideilui Merenr5.. Si totul intr-un singur an! 15. Despre din ce in ce mai putinmisterioasele cetati megalitice de la Mycene, Pylos Si Tirynth (astazi, dupadescifrarea cclor citeva mii de tablite de argila, scrise in Linearul B), nu ni sespune nicaieri ca au fost ridicate cu ajutorul sufletelor apartinind dinastieiAtrizilor. Dimpotriva, lectura stravechilor documente atesta existenta uneieconomii de palat, asemanatoare in multe privinte cu aceea din societatileOrientului Apropiat 16, economie pentru sustinerea careia munceau cohortede sclavi unii aflati sub ascultarea zcilor, altii slujind direct pe stapinitornpalatelor. Desi foarte diversificata, societatea era net impartita in doua 17:de 0 parte, favoritii soartei, de alta mari mase umane apasate de supuserne,sub imperiul unei diversitati de statute, sau oameni ràinai liberi (de pada.,sclavii zeului erau sub raport juridic oameni liberi), dar indurind jugulsaraciei, mai aspru uneori decit orice aservire 18. Despre acesti din urrna.tru-ditori aflam fapte semnificative in poemele homerice. E drept, Poetul isi alca-time opera doua-trei secole dupä caderea palatelor miceniene, dar nernuritoa-rele stihuri oglindesc i fapte din vremea Atrizilor i crepusculul putern aces-tora. Iar pentru ca lumea oamenilor se intrepatrundea pe atunci cu lumea zei-lor, Homer ne vorbeste despre traiul greu al thetilor truditori liberi, dar sa-raci folosindu-i ca protagonisti pe Poseidon si pe Apollo. Intimplarile pecare acestia le traiesc insa nu puteau sa loveasca decit pe muritorul de rind,nu pe olympieni. Un an intreg lucrasera pentru semetul crai al Troiei, Lao-medon, cu simbria stabilita dinainte. Au fost alungati, la urma, dupa ce unulridicase zidiri pe acele meleaguri, spre a fi nerasbita cetatea", iar celalalt ba-tuse coastele muntelui Ida, pazindu-i cireada de vite. In loc de plata amenin-tan : puteau fi vinduti ca robi, departe-n ostroave", in cazul cel mai bun ale-gindu-se doar cu urechile taiate 1. Daca ne oprim insä la statutele de supu-seme, acestea ii situau pe oameni pe diferite trepte de apasare. Pentru cerce-tatorul modern mostenitor al dreptului roman, asa cum ni 1-a transmisEvul Mediu" citim la Finley , s-a impus o schema marginita de cadrefixe: in ce priveste forta de munca, in partea inferioara a scarii sociale exista"(doar) trei Si numai trei categorii posibile: sclavii, servii Si salariatii 20.Mare le istoric o spune cu vadita dezaprobare. Rigiditatea schemei n-a rezistatunui studiu mai atent. Documente de epoca au relevat o intreaga paletä derealitati in conditia paturilor de jos ale societatii. Unii dintre istoricii vrernuri -

15 Ibidtm, p. 225-227.10 Vezi M.I. Finley. Lumea lui Odisert, traduccre de Liliana i D.M. Pippidi, Ouvint ina-

inte de DAL Pippidi, Edit. Stiintifich, Bucure.5ti, l968, p. 26.Vezi John Chldwick. Economia reaatului micenian, comunicare tinuth la BucureFti,

text tnedit, 1968; Emmett L., B-nnett Jr.. The Find-Spots of th. Pylos Tablets, in MycenaeanStudies, Proceedings of the third International Colloquium for.Mycenacan Studies. Madison,1964, p. 241; Mabel L-tng. Es Proportions, in Ilycenaean Studies...., p. 42; Ibidem, p..4650 st tabelele 7, 8, g; S. L-trie, Limb, si cultura in Grecia miceniand, Academia de Stiinte a URSS,Mos ova-L-ningrad,'I957, p. 223-230, 235, 241.

" Vezi Pierre Vidll-N.Aquet, Sclavii greci erait oare o chisel?, in Vineitorul negru, traducerein ronthneste de Zoe Petre, Edit. Eminescu, 1985, p. 247.

" Homr, Ihada, in române$te de George Murne, Cdtvra nationall, XXI, 437-151:vezi i Odiseea, XI, 654-656; Herodot, Istorii, VIII, 137, Studiu introductiv de Adelina' Fiat-

trulucere, notite istorice si note de Adelina Piatkowski si Felieia Vant-Stef, Edit. Sti-inttficit, Bucurott, 1961-1964.

2° M I. Finley, L'Iconomie antique, Les Editions de minuit, Paris, 1975, p,

17

kow.ki,.

8

liberr

.

www.dacoromanica.ro

5 Gindttri despre munca 207

kr vechi fie cä se revendica de la marxism, fie ca Ii contesta (dau doar douämime de rezonanta reprezentind pozitii, dac . nu opuse, oricum diferite asupradevenirii umane: A.B. Ranovici si Francois Chamoux), Si unii si altii Inca-dreazä antichitatea in cuprinsul orinduirii sclavagiste. Or, legenda" cu luptasau macar cu confruntarea determinant5." dintre sclavi si stapinii de sclavinu mai constituie de mult subiectul unei discutii serioase 21. Caci istoria vechea omenirii a cuprins multe milenii si, dacA luam in considerare doar Europa,Nordul Africii i Orientul Apropiat in privinta zonelor date, izvoarele sint,cel putin pentru informatia europeara, ceva mai generoase 22 , centrele decivilizatie sint atit de diverse, valurile vremurilor au ridicat i aruncat inneantul uitarii atitea valori, incit schitarea unei priviri generalizatoare asuprastatutelor sub puterea carora se aflau masele de producatori intr-o societatesau alta, pare i poate fi intr-adevar! un act necugetat. Singurul lucrupermis cercetatorului este tatonarea, din aproape in aproape, pentru a aflapalma de teren ferm pe care putem pasi. Revenind, de aceea, la cioburi"amintim relatarea pilduitoare a lui M. Wheeler asupra celor treizeci i nou5 defragmente de faianta aflate pe parnintul insulei suedeze Gotland si care, ras-pindite pe o suprafatà de 400 metri patrati, s-au dovedit a fi, pina la urmä,frinturi apartinind aceluiasi vas" 23 Reconstituirea trecutului indepartat dincioburi," iata singurul teren ferm la care putem spera. Doar pe acest teren,prin minutia specialistilor, vasele pot fi citite", iar solurile descifrate"24.

Si pentru a ne reintoarce la munca, sä staruim o clipa asupra semnifica-tivei sentinte formulate de Herodot : (...) este rinduit ca oamenii toatele dobindeasca prin trud5." 25. Rostirea, atribuita unui razboinic asiatic, nuface corp comun cu paragratul care o insereaz5. i marturiseste cred omeditatie profunda a Parintelui Istoriei asupra conditiei umane. La inceput,munca a fost o necesitate, apoi raminind totusi, la scara sociala, o activi-tate de neocolit realizarea ei a fost impusa unei mari p5.rti a colectivitatiiumane, prin silnicie. Momentul pare sä fi survenit inca in preistorie 26 ; rindpe rind, sau concomitent, culegätori, vinatori, crescatori de vite din tim-puri imemoriale se grupau in familia mare, in familia restrinsä, in ginti sitriburi. Conditiile naturale, injghebarea unor anume tehnici de productie siorganizare 27 prilejuiau un trai mai lesnicios unora, stirnind altora pofta insu-sirii färà munca, prin forta, a brumei de agoniseala dobindite de primii cu

Vezi P. Vidal-Naquet, op. cit., p. 253. La pagina indicata, autorul formulea/a tex-tual: Sint cow/ins (...) cä opozitia intre strpini i sclavi este intr-adevar contradictia funda-mentalit a lumii antice, dar in nici o imrrejurore acesti stapini $i accsti sclavi nu se confruntitdircct in practica social6 curentil". Precizarea re care am facut-o in text se bazeaza si rerationamentul distinsului istoric francez. Totusi imi permit o anumita rezerva privind ansamblulafirmatiei, rezerva care e mai curind o interogatie: este cu putinta ca o contradictie fundatnen-tald, sub semnul eareia sa fi stat o intreag 5. lume, sit nu fi dus in nici o imprejurare" la oconfruntare directa in practica sociala curenta"? Sau contradictia fundamentala s-ar regasimai curind in conflictul nu intotdeauna surd care ii opunea pe saraci bogatilor? VeziPlaton, Rep., 550 cd; 557 a.

22 Si totusi, cite enignie insolubile, in ciuda unor tomuri de inforrnatii: vezi EduardMeyer, op. cit., tome II, p. X si trimitcrea la tomul III, paragraft.1 435, mai ales, p. 296.

23 M.I. Finley, L'éconornie antique, p. 37-38.24 Vezi André Leroi-Gourhan, Les voies de l'histoire avant l'écriture, in Faire l'Histoite,

I, Editions Gallimard, p. 93.25 Herodot, VII, 9.26 M.I. Finley, L'éconoinie amiqur, p. 82.27 A.G. Haudricourt, EtIznologue: recherche et niethode, in ,,La Pensée", nr. 171, oct

1973, p. 17-18.

sa

Zr

ci

www.dacoromanica.ro

208 Cecilia Ionita 6

trudnicie. Cei ingenunchiati au devenit cei dintii robi; cuceritorii prim iistapini. Statute le celor impilati s-au diversificat, cu timpul, irnbracind formelecele mai diferite, dupa conditiile concrete ale subjugarii, dupa vitregia saudarnicia naturii, dupa gradul de civilizatie atins de victirne si de stapini. Dardichotomia sociala n-a fost doar rezultatul unei cuceriri din afara; in interiorulaceleiasi colectivitati, o acumulare a avutiilor in mina unui mic numar debeneficiari a avut rezultate similare. Platon leaga diferentierea data in cu-prinsul unui regim democratic, de pilda de respectarea sau nerespectarealegii 28

Nu cred ca este locul sä ma opresc aici asupra amintitei diversitati astatutelor sub puterea carora se aflau cei puternici i cei iii nevoie. Desigur,indiferent de regim, e vorba de nerespectarea unei legi care la originetrebuie sa fi asigurat egala indreptatire membrilor unei colectivitati anume. 0data diferentierile instalate, in virtutea unei inertii ideologice", toti vor ra-mine mult5. vreme egali", insa unii vor fi mai egali decit altii". Cel putinistoria acelor homoioi spartani a precedat celebra asertiune a lui George Or-well cu aproximativ doua milenii i jumatate 29. Si, fara Indoialä, cei egali"care nu vor mai beneficia de ospatul" comun isi vor asigura traiul in conditiivitrege. Celor aflati, din motive asupra carora nu ne vom opri acum (mai cusearna c5. amintisem de exemplul Spartei, unde realitatile sint extrern de com-plexe), deci, celor aflati pe cele mai de jos trepte ale scarii sociale le vor revenimuncile dezonorante" si penibile. Stigrnatul discreditarii si al rusinii vacircula in ambele sensuri de la indivizii siliti la corvezi, la mtona in sine.E destul sane aruncam privirea asupra scenei, cuprinzatoare cit cerul, a Olym-pului pentru ca sà intelegem cä asa au stat lucrurile din vremuri stravechi.Caci, de ce toti zeii sint frumosi ca zeii" Si doar Hephaistos, fierarul (divinsi el!) are chipul unui pitic, schiop i diform? i trebuie adaugat ca acele muncipenibile" nu vor fi legate atit de statutul juridic al unei parti a societatii,cit de gradul de sáracie atins de o anume colectivitate umana. Iar putereaobisnuintei este atit de dura, incit paturile favorizate au privit situatia ca peun dat natural, legitim. Caci iata ce spune Hybrias, trubadurul cretan careincearca sa reinvie in versurile sale gloria cuceririi doriene de odinioara :-Avutia mea este puternica-mi lance, spada i frumosul scut ce-mi apara tru-pul. Cu aceste unelte ar pamintul; cu ele secer i storc vinul cel dulce din vitasi tot cu ele Ii silesc pe sclavi sä ma recunoasca stapin Toti imi cad la picioaresi ma numesc domn atotputernic"

Undeva insa puteau apare si au si aparut! unele pareri opuse (scla-vul sau chiar nevoiasul liber sint si ei oarneni; i ei pot fi iubiti de zei oricum,trebuie aparati, altfel, cine ar presta muncile negre?). In Surner se aminteauneori ideea c5. intre orn si nemuritori ar exista in termeni destul de neclari

o anumita legatura de singe 31. Inca in analele regilor thiniti din stravechiulEgipt (anii 3300-2900) sint amintite datoriile celor puternici fata de zei

28 Platon, Le politique, 302 de.88 Obierratia, d-sigur pe care o face P. Vidal-Naquet (vezi Traditia

atenian, in op. cit.. p. 144 si 165, nota 2) si anume c homoioi trebuie tradus prin locutiuneacei asentene3, nu cei egzli, nu schirnb5. cred cu nimic ideea pe care am incercat s-o dezvoltIn text.

30 Athenalos, D ipnosophistae XV, 50 (693); vezi i Filosofia greacd pincl /a Platon, Vol.I, Partea 1, p. 111.

31 Eduard Meyer, op. cit., Vol. III, p. 74, 77.

intemiat,

.0.

si

hole-helui

www.dacoromanica.ro

7 Ginduri despre munc6 209

fata de popor 32, iar slujbasul regal Pepinefer (in timpul dinastiei a VI-a)exclama : Am dat piine cclui flamind si haine celui dezbracat". Moret consi-dera ca acest tip de declaratii elogioase" devenisera locuri comune in epoca 33.Pentru a putea face fata pozitiilor divergente amintite, si multor altora, tre-buia chemata in ajutor o intreaga ideologie" (si ea a fost creata in decursulmultor generatii), ideologie" care sa constituie zidul spiritual in spatele caruiabelsugul sa se adune, vijeliile sortii sa nu patrunda, geniile bune sa stea deveghe la porti, iar cind in ciuda masurilor luate totul se clatina, sa fiechemata in ajutor furia zeilor si, in unele locuri, insasi Eternitatea.

Este cutremuratoare dar teribil de interesanta constatarea ca in perioa-dele de puternice convulsii sociale caci ele erau inevitabile! sensibilita-tea poetilor sau a altor ginditori apartinind paturilor suprapuse vibreazaidentic la mari distante in timp si spatiu. Dispretul si ura fala de cei rai",fiintele rau mirositoare", innegrite in munca, sint exprimate fail ocolisuriin versurile poetului aristocrat Theognis din Megara: Zdrobeste sub calciiplebea nevrednica, fa-o sa simta impunsatura bitei, inhama-o la jug greucaci nu-s sub soare fapturi mai dornice grumazul sa-ncovoaie" ". Si trebuiesä parcurgem circa 1800 de ani inapoi in tunelul timpului" pentru ca saintilnim accente asemanatoare in inscrisurile (atribuite invatatului Ipoour.Acesta incearca sa explice unui rege batrin (poate centenarului Pepi II dindinastia a VI-a, 2423-2263) ce se intimpla in Egiptul cuprins de revolta, invremea decaderii monarhiei din Memphis: Nobilii au imbracat haine de doliu;plebeii isi .00. bucuria ; in intregul oras se aude: veniti sa-i nimicim pe ceiputernici (...). Tara e in/plina/revolutie, (/totul/ se invirte) ca roata olarului.Hotii devin proprietari, iar cei odinioara bogati ajung prada jefuitorilor (...).Oficiile publice sint incalcate; inscrisurile /aflate acolo/ (titlurile de proprie-tate) sint insfacate; asa se face ca servii devin ei insisi stapini de servi (...).Legile, aruncate in drum, sint calcate in picioare (...). Grinarul regal incapepe mina primului venit. Dar, cu toate acestea, lui (regelui) ii apartin griul,orzul, pasarile, pestii; ale sale sint schimburile albe, pinzeturile fine, bronzul,uleiurile; ale lui, impletiturile, covoarele si tot ce e frumos" 35.

Regele este trimisul zeilor pe paraint. De aceea, bogatifle tarimului locuitde muritori ii apartineau. In Egipt, monarhul se va confunda, in timp, cu divi-nitatea ; in Sumer, el va ramine doar un mandatar al vointei divine. Puterea sanu va fi insa mai mica; obladuirea cereasca ii va conferi toate drepturile. Depilda, in Tara celor doua. Fluvii Ora care a vazut" Potopul exista, inmod cu totul paradoxal, meleaguri mereu insetate de apa. Acolo, Anu, zeulccrului, ofera apa in special regelui 36, in timp ce omul simplu care s-a jertfitin lupta este fericit ca-si va primi, pe ultimul culcus, apa curata pe care une-ori zadarnic a rivnit-o in viata 37.

Legitimarea paminteana a puterii monarhului e calitatea sa de coman-dant militar in aparare sau in atac , capacitatea de a organiza eficientviata sociala in cuprinsul colectivitatii umane a carei conducere o asuma.

22 A. Mora, op. cit., p. 156.22 Ibidem, p. 246 i nota I.34 Thiognis et son oeuvre, in Théognis, Poemes élégiagurs, editia g traducerea de Jean

Carrière, Les Belles Lettres", Paris. 1962, 847-850.35 A. Moret, op. cit., p. 261-263; pentru cronologie, vezi ;i Etienne Drioton, Pierre Du

Bourguet, Arta faraonilor, vol. 2, Edit. Meridiane, 1972, p. 212.36 E. Meyer, op. cit., III, p. 118." Ibidem, p. 140.

www.dacoromanica.ro

210 Cecilia Ionitd 8

Pentru indeplini aceste indatoriri, regele are nevoie de o serie de ajutoare(rude, favoriti, functionari). tinii dintre favoritii regali, credinciosi in chipdeosebit monarhului sau zeului, purtau in Egipt denumirea de Imakhu (care,se poate traduce convenabil prin termenul devotat") 39. Acestia, pentru servi-ciile aduse, primeau pe linga domenii intinse, scutiri de impozite etc. si drep-tul de a lua parte la masa regard sau de a avea acces la magaziile regale. Deaceea, acestor favorizati li se spunea Institutia, cunoscuta in Egiptsi in Sumer, evoca posibil perioade primitive, cind procurarea unui blidde hrana era inca o preocupare apasatoare. Semnificativä pentru societateamai inlesnita a vremurilor urmatoare este, de pada', insigna numitului Imakhuegiptean (probabil, semnul hieroglific prin care era amintit in inscriptii):sase coaste legate de un segment de coloanä dorsalä, coloana din care o pica-tura de maduva incremenita de vreme pare pe punctul de a cadea 39intr-un vas pe care ni-1 putem doar imagina.

Institutia hrdnitilor" va putea fi identificata, multe secole mai tirziu,in cetatile grecesti. De data aceasta insa beneficiarii" ei ca i conditiileconcrete in care institutia a aparut vor purta cu totul altà amprenta isto-rica. Oricum, prezenta persoanelor sau categoriilor sociale care vor profita

chiar daca intr-o masura infinit mai modesta de grija" sau ajutorul"colectivitatilor umane in mijlocul carora traiau, ne da dreptul cred särecunoastem aici o similitudine semnificativa cu realitatea mult mai batrina"evocata mai sus.

Inainte insa de a continua discutia pe care am incercat s-o intreprind,o problema deosebit de importanta se cere a fi abordatä. Am atins in cele demai sus citeva aspecte care tin, intr-o masura, de asa-numita istorie econo-mica". Folosesc ghiimelele pentru a incerca sä marchez rezerva pe care o am.in privinta impärtirii istoriei pe fele. Cred cä milenara aventura umanagrandioasa i cruda, plina de frumuseti si de tristete care este istoria omenirii,inchide ca intr-o sfera un fenomen cu totul unic, insumind economia si cultura,magiile milenare i religia, ca i acel ceva" greu de definit, considerat pinanu de mult un fel de reziduu al analizei istorice intr-un cuvint, mentalita-tea 4°. Raspunzind, de pilda, unor interogatii care ar putea fi formulate prinlocutiunea Ce este feudalitatea?", o suma de institutii, un mod de productie,un sistem social, un tip de organizare militarä?", Georges D aby este de parereca trebuie mers mai departe, trebuie prelungita istoria economica prin aceeaa mentalitatilor" 41. Tema este de maxima importanta, intrucit istoria menta-litatilor (in masura in care ar putea fi surprinsa in cuvinte o realitate pe citde hotaritä sa nu moara, pe atit de alunecoasa, de greu de surprins si de re-tinut), istoria mentalitatilor deci ar umple un gol resimtit de decenii in demer-sul istoric. Caci chiar in analizele elaborate cu truda i onestitate raminea unhiatus deconcertant intre infrastructurile la care ajungeau istoricii chiar

cei care se revendicau de la marxism i suprastructurile create de ocivilizatie sau alta. De aceea, studierea, fie ea si aprofundata, a unui sistemeconomic nu reusea sa trezeasca in constiinta interlocutorilor viata unei socie-tati anume, oferind de obicei o oglinda mult aburitä in care se miscau, asemenea

" A. Moret. op. cit., p. 227-228.39 Ibid »t. p. 228." Vezi Jacques Le Goff, L.s. men';litds. Une histoire ambiguë, in Faire l'Histoire, III.

p. 76.41 j Le Goff, op. cit, p. 77.

a-si

si hrdsi4ti.

www.dacoromanica.ro

Ginduri despre muncd 211

unui dans macabru", nu chipuri umane reinsufletite, ci reflexe palide aleunor scheme abstracte" 42. Fiind inteleasa ca un mod particular de a gindi

simti" al masei unui popor 43 sau al paturilor suprapuse ", mentalitateapoate fi conceputa cred ca o structura spirituala extrem de dura (apa-ritia i disparitia ei cuprinde, la scara timpului, perioade deosebit de lungi),ceea ce ne dä dreptul sa consideram istoria mentalitatilor drept istoria ince-tinelii in istorie" 48. In cadrul discutiei care ne preocupa, chestiunea memorieiumane de lunga durata" care este mentalitatea are o semnificatie aparte.Puternicile semintii indo-europene, pornite Inca in cursul mileniului III, dinstepele euro-asiatice i ajungind pe diferite cai (asupra carora nu este cazul säne oprim acum) 48, pe plaiurile care se vor numi mai tirziu Elada, vor realizao infiltrare lenta 47 sau incursiuni violente 48, dislocind sau subjugind popula-tiile mediteraneene traitoare de multe veacuri in partea locului. Si, indiferentde modalitatea in care noii stapini s-au impamintenit in Elada, atit zonele con-tinentale, puntile insulare, cit i litoralul vestic al Anatoliei, au fost zguduitevremuri indelungate de lupte acerbe caci pamintul fiind putin i sarac, chiar

infiltrarea lentà ducea cu timpul la conflicte singeroase. Si iata cum af15.mesentializat dupa secole reflexul acestei situatii in meditatia filosoficade sorginte heraclitica: Trebuie sa se stie ca razboiul este comun /adica uni-versal/" 49, ca dreptatea este lupta i ca toate se nasc din lupta i necesitate"".Sau: Razboiul este parintele tuturor, regele tuturor: datorita lui, unii aparzei, altii oameni, pe unii ii face sclavi, pe altii liberi" 81. Iar afirmatia ca, da-torita razboiului, unii apar zei, altii oameni" este purtatoarea unui adevarcu puternica i indelungata reverberatie in epoca: conducatorii cetelor de mi-gratori pasnici sau ai hoardelor de navalitori erau, sigur, purtatorii unor anumevirtuti: in primul rind, vitejia; nu mai putin importantä era capacitatea dea se face ascultati. Acesti conducatori au binemeritat de la colectivitatile pecare le-au calauzit in lupta i, adesea, la victorie. Oamenii de rind vedeau,daca nu zei i eroi", oricum de esent5. superioara. Generatiile urmätoarei-au divinizat pe vitejii strabuni. Iar descendentii vitejilor, fie ca mosteniser5.

fie ca nu virtutile inaintasilor, se prevalau de gloria strabuna. «Nobletea*lor citim la Pierre Vidal-Naquet era inseparabila (...) de calitatea lorde razboinici" 82. Dar, o data cu evolutia sociala care impune reforma

intregul corp cetatenesc cel putin in fazele democratice ale diferitelor

42 p. 79.43 Ibidem, p. 82.44 Ibtdem, p. 87 88.42 lb:dem, p. 82." Guy Rachet, Archéologie de la Grece prihistorique, Marabout Université, Verviers

(Belgique), 1969, p. 113. Vezi si Emil Condurachi, La contribution des recherches archéologiquesroumlines a l'itude de l'indo-europianisation du Sud-cst européen, in Acta of the 2-nd Internatio-nal Colloquium on Aegean Prehistory. The first Arrival of Indo-European Elements in Greece,Atena, 1972, p. 146, 148.

47 M.I. Finley, Lumea lui Odiseu, p. 31.42 F. Schahermeyer, Vor indo-europäische Zuwanderungen in der griechisch-anatolischen

Frithezit, in Acta of the 2-nd Colloquium on Aegean Prehistory...., p. 13-14.42 Vezi Filosofia greacei pind la Platon, vol. I, Partea a doua, Heraclit B) Fragmente, nota

61 de la p. 361 si 372.4° Ibidem, Fr. 80, Origines, Contra Celsum, VI, 92.24 Ibidem, Fr. 53, Hippolytos. Refutationes, IX, 9. Vezi i Platon, Les Lois, 625 e 626

a: exist5. intotdeauna o stare de rázboi care opune statele unele impotriva altora"; i la Arista-tel, räzboiul ca dat natural: La Politique, I. 3, 8.

52 P. Vidal-Naquet, op. cit., Traditia hoplitului atenian, p. 144-145.

Ibidem,

si

si

i's

www.dacoromanica.ro

212 Cecilia Ionitä 10

poleis este cheniat sa apere la nevoie cetatea. In calitate de cetatean,atcnianul poarta razboi" 53.

Mentalitatea razboinicului-stapin componenta importanta a con-§tiintei nobiliare s-a transmis, pe o cale absolut naturala, razboinicului-cetatean om de rind care, simtindu-se solidar cu intreaga comunitate in apara-rea pamintului strabun, se va considera in drept ca alaturi de prerogativelecivice care ii sint asigurate acum sa dispuna la nevoie 0 de ajutorul pe planeconomic al cetatii 54. Doar ca, prezentind lucrurile numai sub acest unghi, neaflarn in fata unei balante cu un singur talger. Echilibrarea situatiei se poateface cred prin aflarea acelui numitor comun care, dincolo de substantia-lele deosebiri, poate fi identificat intre epoca arhaica i timpurile clasice".Este vorba de nevoia de a dispune de supwi55, de oameni privati, intr-un gradsau altul, de libertate 0 obligati sa presteze muncile fail de care cetatea nuputea sa supravietuiasca, dar a caror exercitare 1-ar fi indepartat pe cetateande virtute 56. Or, ocupatiile unanim recunoscute ca fiind creatoare de virtuteerau razboiul 0 politica. Mai era, bineinteles, i economia casnica (oeconamia)0, in primul rind, agricultura indeletnicire onorata din timpuri stravechi 57,

dar respinsa bunaoara de spartani: razboinicii temutei cetati n-au exercitatnici o alta virtute in afara celei militare 58.

Sintetizind, putem spune ca in opinia unor reprezentanti de autoritateai vremii ii am in vedere pe Xenophon 0 Aristotel statul bine organizattrebuia sä asigure in aa fel traiul cetatenilor sai incit ei sa fie crutati de grijaproducerii celor strict necesare vietii" 59. Caci viata este consum, nu pro-ductie" scrie filosoful stagirit 69. Vorbind mai direct, cetettenii trebuiau scu-titi de muncd. Dar lucrurile nu pot fi privite liniar. Cetatea pe care o are invedere Platon in Republica ma refer in special la paragraful intitulat Divi-ziunea muncii impusd de diversitatea nevoilor este in mod clar o comunitatede productie 0 de consum in ace1a0 timp 61. Trebuie spus insa ca amintita

53 Ibidem, p. 145.54 Este dreptul cetäteanului, aflat in dificultate, sa traiasca pe sean.a cetatii citim

la Xenophon, Le Banquet, IV, 32, in Classiques Gamier, Xenophon, Paris, traduction nouvellede Pierre Charnbry; vezi i Plutarh, Solon, XXIV i nota 128 a editiei; Pericles, XI, XII, Edit.$tiirttifica, Bucuresti, 1960-1971.

55 Michel Austin et Pierre Vidal-Naquet, Economies et sociétés en Gt ece ancienne, ArmandColin, Paris, 1972, p. 91.

" Aristotel, Politica, VII, 2, 7.57 Odiseea, XIII, 481-483; Xenophon, L'Economique, VI, 8-11, in op. cit., Aristotel,

Politica, VII, 2, 1; VII, 2, 7.5 8 Aristotel, Politica, II, 6, 2. Spartanii reprezintá tipul cel mai avansat al contra-acti-

vittitii economice cunoscut in lumea greaca," se arata in Economies et sociétés en Grece ancienne,p. 97.

59 Aristotel, Politica, II, 6, 2.60 Ibideni, I, 2, 6. Geniul lui Aristotel nu putea sa nu surprincla contradictiile flagrante

care i-au marcat epoca (de pilda, intre viziunea individualä, intre propria sa viziune asupravremurilor, i realitatea obiectiva chiar claca nu gasea necesar sa comenteze aceste contra-dictii). Caci iatä cc se spune in Ethique a Nicomaque: daca activitatea diferitilor producatorinu se va echilibra pe piatl., comunitatea nu va supravietui. $i, mai departe,: Ei (desigur,membrii comumtatii) vor pieri (lac& ceea ce consurnatorul consum a. n-ar fi/n-ar echivala

cantitate si calitate cu ceea cc consumatorul produce". (Citat dupa. M. Austin et P.Vidal-Naquet, op. cit., p. 249-251; vezi la acceasi lucrare, p. 16, 131, 143). Vezi i editia inlim-ba romana, Aristotel, Etica Nicomahicd, V. 5, 1132 b, 5-15 si 1133 a, 10-20, precum i notele52 si 55 ale editiei, traducere, Studiu introductiv, cornentarii g index de Stella Petecel, Edit.Stiintifia si Enciclopedica, Bucuresti, 1988.

61 Platon, Republica, 369 urm. g, mai ales, 370, c, urm.

n.n./in

www.dacoromanica.ro

11 Ginduri despre muncA 213

opera este scrisa aproximativ cu o generatie i jumatate inaintea Politiciilui Aristotel i c Platon, redind ideile lui Socrate, ne introduce intr-o lumecare este aceea de la sfirsitul secolului V, si nu a secolului IV" 62 Cu toateacestea, nu -este greu sà aflam i aici numitorul comun caracteristic celor doulsecole si nu numai! Este vorba de dispretul fata de muncl, de asa-numitapozitie anti-banausica", care, ivita in plina epoca arhaica, se afirma cu puteremulte secole mai tirziu. Desigur, dispretul fald de muncd nu poate fi despartitde celalalt numitor comun, amintit mai sus: nevoia i posibilitatea ! dea avea

Studierea limbii sau, mai curind, a limbajului, acest mijloc esentialde comunicare in societate 63 ne poate inlesni, fapt notoriu, descifrareaunor urme lasate de popoare, in afara cronicelor si a cartilor" 64 ne spuneJean Claude Chevalier in studiul intitulat Limba. Lingvisticd i istorie. i cumsa nu dam atentie acestui adevar in fata unui dat lingvistic a carui greutatese impune la prima vedere? E vorba de substantivul gcvatxtoc (lucrdtor, mef-te,sugar ) care, doar prin mutarea unui accent 0 schimbarea unei litere, va de-veni adverbul pcoccu'a6).; (avind sensul de vulgar) (vezi Dictionarul grec-fran-cez datorat lui M.A. Bailly). Dar aceasta adevarata istorie cuprinsa in faptullingvistic mentionat poate fi aflata la tot pasul in literatura vremii. Evocind.sentimentul de dispret fata de exercitarea unui mestesug, sentiment puternicmanifestat la greci, Herodot relateaza cä aceeasi stare de lucruri poate fi ates-tan'. in Egipt, unde militarilor nu le este ingaduit sa practice" alta meserieafara de mestesugul razboiului", precum si la mai multe neamuri barbareacestea socotindu-i pe cei care invata meserii, cit i pe urmasii acestora, ca/pe/ cei mai de jos dintre cetateni" 65. Nu mai putin categoric se exprima Xe-nophon (in dialogul socratic Economicul): (. . .) meseriile (banausikai) sintfoarte rau vazute si este firesc sa fie total desconsiderate in cetati. Ele ruineaza.fizicul acelora care le practica, ii silesc sa se lipseasca de lumina soarelui, tin-tuindu-i adesea ziva intreaga linga foc". De aceea, ei sint aparatori mediocriai patriei i, drept urmare, in unele cetati cu reputatie militara se interzicecetatenilor sa practice /diferite/ mestesugurf, 66. Iar din Aristotel aflatn:Cetatea model nu va admite niciodata un mestesugar printre cetatenii sai"67.Pentru ca in alta parte s'a se formuleze: (...) in vremuri premergatoareexceselor democratiei, mestesugarii nu erau admisi in magistraturi" 68. Pre-cizare importanta, caci ne pune in fata unei anumite evolutii istorice a statu-tului muncii. i totusi filosoful ne spune explicit: (...) este cu neputinta sa.exerciti virtutea cind duci o viata de mestesugar sau de mercenar" 69. Caamintitul statut avut istoria sa este lucru evident. Pozitia aristocraticafata de meserii este posibila acum in societatea mai inlesnitä a secolelor Vsi IV, desi simptome ale crizei cetatii devenisera vizibile. Alta era situatia inplina epoca arhaica 70, cind Solon a devenit arbitrul cumplitei inclestari so-

62 Platon, editia citath, vol. I. Avant-propos par Leon Robin, p. XII.63 Vezi Faire l'Histoire, III, P. 95." Ibidem, p. 100.65 Herodot, II, 166-167.66 X6nophon L'Economique, IV, 2-3, in op. cit.67 Aristotel, Politica, III, 3, 2.68 Ibidem, III, 2, 8.69 Ibidern, III, 3, 3.10 Nevoia de a pune in luminä unele aspecte m obligl la o anume intoarcere in timp.

suMi.

-

'

si-a

www.dacoromanica.ro

214 Cecilia Ionitá 12

ciale care mocnea de mult in societatea attica 71 Eupatrizii adusesera pe ate-menii saraci care lucrau paminturile, pe acei Tcaecrca x ropot CUMii numeste Aristotel 72 - in pragul disperarii. Nu vom discuta aici nici sta-tutul acestor truditori sarmani ai paminturilor, nici cvantumul rentei pe careo datorau eupatrizilor. i aceasta, nu in primul rind pentru ca ambele pro-bleme sint susceptibile, inca i astazi, la discutii in contradictoriu ", ci pentrucà amintitele aspecte nu intra in sfera de interes a prezentelor pagini. Destulsa amintim ca, prin constitutia soloniana sint anulate datoriile acelor pelatai

hectemoroi, deveniti insolvabili in contextul unor relatii sociale vitregemulti dintre ei fiind vinduti in sclavie, dincolo de hotarele Atticii, de eupatriziipagubiti tocmai prin insolvabilitatea producatorilor directi. Esymnetul aduceinapoi la Atena, in patria lor, intemeiata de zei, pe multi dintre oameniivinduti, cu mai multa sau mai putina indreptatire" 74, eliberindu-i nu doar peacestia, dar i pe cei loviti de o servitute nedemna i tremurind in fata bunu-lui plac al stapinilor" chiar pe pamintul Atticii 75. Numai ca, revenirea inpatrie i beneficiul unui statut de libertate nu rezolva problemele economiceale fostilor aserviti; ei ramin mai departe la discretia eupatrizilor, ai carorarendasi devin. Statutul de libertate nu mai poate fi pus la indoiala, dar rigo-rile pe plan economic vor fi in continuare aspre. Caci o reimpartire a pamintu-Tibor nu intra in vederile constitutiei soloniene. Esymnetul socotea si el !

ea' cei r5i" nu trebuie sa se bucure deopotriva cu cei buni" de pamintulmanos al patriei 78. In scurta vreme, saracia se instaleaza din nou in Attica.Este fara indoiala ca reformele soloniene au deschis taranimii eliberate dru-mul catre mestesuguri 77: cei iesiti din servitute erau multi, paminturileputine i sarace. Dar nimeni, in afara lui Plutarh 78 nu-i atribuie lui Solono politica a indrazni sa spun! deliberat economica. Autorul Vietilorparalele formuleaza fara echivoc: Esymnetul a indreptat pe cetateni spre mes-tesug si a scris o lege ca fiul nu este obligat sa intretina pe tatal sau daca nu1-a invatat un mestesug" 79. Cercetatorii moderni pastreaza rezerva fata deaceste afirmatii, considerind i mentiunea lui Aristotel referitoare la aparitiaa doi arhonti mestesugari, alaturi de trei arhonti, oameni ai lumii rurale (agroi-koi), in perioada imediat urmatoare lui Solon, ca fiind susceptibila amendarii80.

In legatura cu noianul de probleme care au framintat cetatea greacain epoca arhaica, in vremurile preclasice i clasice probleme, dintre careunele au fost amintite succint aici trebuie semnalat un fenomen ale caruigeneza i traiectorie sint greu de surprins. Este vorba de un anume refuz dea munci. Fenomenul este atestat Inca de legiuirile atribuite lui Dracon 81,

71 Vezi Aristotel, Constitution d' Athenes, texte htablit et traduit par G. Mathieu et B.Haussoulier, Socihté d'édition Les Belles Lettres", Paris, 1941, XII, 4.

72 Ibidem, II, 2." Ibidem. Vezi i Plutarh, Solon XIII; Johannes Hasebroek, Griechische Wirtschafts

und Gesellschaftsgeschichte bis zur Perserzeit, Tübingen 1931, p. 50; J. Hatzfeld and A. Aymard,A History of ancient Greece, Oliver & Boyd, Edinburgh and London, 1966, p. 47.

74 Vezi Aristotel, Const. Ath., XII, 4.15 Tbidem.' Ibidem, XII. 3.77 M. Austin et P. Vidal-Naquet, op. cit., p. 239.78 Ibidem, p. 239-240.79 Plutarh, Solon, XXII.80 Aristotel, Const. Ath., XIII, 2. Vezi M. Austin et P. Vidal-Naquet, op. cit., p. 239 pi

nota 2.81 Vezi Introducerea lui G. Mathieu la Aristot, in Constitution d' Atkin( s, p. VII.

--

www.dacoromanica.ro

13 Ginduri despre muncd 215

care prevedeau pedeapsa cu moartea pentru lene 82 (in jurul anului 621 i.e.n.).Plutarh, care ne comunica aceasta stire, spune ca masura poate fi aflata si inrinduielile date de Solon; Esymnetul cere sfatului din areopag s51 cercetezede unde are fiecare cele de trebuinta i sa pedepseasca pe cei fära de lucru" 83.Masura pare sa' fi fost cunoscuta si in secolul V. caci este semnalata si la Hero-dot, cbiar daca intr-un context grevat de anacronisme 84 Cum am puteaintelege fenomenul? Persistenta in timp pe care a cunoscut-o nu pare sa mar-turiseasca pur Si simplu un aspect laturalnic de vagabondaj. Mai curind arpleda pentru o rezistenta in fata actului muncii, neincununat cum s-avazut de cuvenita rasplata, rezistenta ce ar putea fi alimentata si de men-talitatea razboinicului-cetätean frustrat in chip intolerabil de drepturile sale.Nu poate fi exclusa nici o atitudine fatalista in fata mizeriilor privitainsa dintr-un unghi opus aceleia adoptate de Aristotel cind spune : generozi-tatea fata de cei saraci /echivaleaza cu/ a turna /apà/ intr-un butoi gaurit" 85

Dealtfel, pozitia fata de munca in cetatea greaca reprezinta, prin eaun univers problematic de maxima importanta. Citeva aspecte au fost

relevate in paginile precedente. 0 sinteza datorata autorilor lucrarii Econo-mies et societes en GreCe ancienne mi se pare incarcata de o deosebita semnifica-tie : Grecii n-au cunoscut conceptul unificat privind munca, drept o marefunctie umana" 86, cum n-au cunoscut nici termenul muncd, cel putin subforma abstracta care tine de analiza economica" 87 Cred ca aici putem aflacheia unor consideratii care ne apar astazi de neinteles i inacceptabile, con-sideratii absolut firesti pentru oamenii buni" ai cetatii grecesti. Asa, de pilda,mentalitatea secolelor VIV ramine vie peste sase sute de ani, in scrierilelui Plutarh. Biografia inchinata lui Pericles, Paragrafele I si II, abund5. inreflectii deconcertante dupa care un zid de netrecut desparte opera de arta

care poate fi admirata in voie de persoana creatorului ei, vazut doar caun simplu mestesugar, deci om de conditie inferioara, nedemn de stima ceta-tenilor de nastere aleasa". Caci iata ce putem citi textual in amintita lucrare :Nici un tinar de vita nobila, vazind pe Zeus din Pisa, n-a dorit sa ajungaFidias, si (...) nici n-a dorit sa' devina Anacreon sau Philetas sau Arhilocos,dupa ce s-a desfatat cu versurile lor" 88

Unde sä cauti sprijin in fata acestor judecati de valoare derutante? Insentinta lui Anatole France: Les moeurs presentes, on les appellera barbaresquand elles seront des moeurs passées"? Sau in Prologul care poate fi citit inCritias al lui Platon : Este mai greu sa-ti faci o imagine (...) despre treburileomenesti, decit despre cele divine" 89?

Dar, sa nu judecam pripit. Poate in cele aratate mai sus trebuie vazutnu in primul rind un reflex de mentalitate, ci unul generat de un dat absolutobiectiv. Pozitia fata de munca este, se stie, o componenta importantade natura spirituala a sferei largi a Economia. Or, dupa concluziile pertinente

82 Plutarh, Solon, XVII.83 Ibidem, XXII.84 lierodot. II, 177; vezi i nota 616 la acelai paragraf.85 Aristotel, Politica, VII, 3, 4.86 M. Austin et P. Vidal-Naquet, op. cit., p. 27.87 M.I. Finley, L'économie antique, p. 20.88 Plutarh, Pericles, II. De notat c. afirmatiile formulate aici nu sint in co1isonant5. cu

unele #i`ri aflate in paragrafele VIII, XIII, XXXI.89 Platon, Critias, 106.

2 c. 3791

vietii;

insasi,

www.dacoromanica.ro

216 Cecilia Ionitã 14

ale lui Karl Polanyi 9°, in societatile din vechime, spre deosebire de cele moderne,econornia nu se poate constitui intr-o sferä autonona a vietii comunitare.Dimpotriva, activitatile economice asculta de mecanisme diverse, de naturapropriu-zis social5., extra-econoraice; ea, econornia, se af15. impresurata, ineca-ta in relatiile sociale" ale epocii 91. Asa stind lucrurile, trebuie sa recunoas-tern inca o data ca istoria nu este o treaba usoarl" ( Jean-Jacques Goblot).

LE TRAVAIL DANS LA MENTALITE DE L'ANTI QUITE GRECQUE

Résumé

Les Grecs n'ont pas connu le concept unifié du travail comme une gr an-de fonction humaine qui recouvre toute une serie d'aspects et de manifesta-.tions differents" pouvons-nous lire dans le rernarquable ouvrage de syn-these Economies et sociétés en Grece ancienne (M. Austin, P. Vidal-Naquet),tout comme ils n'ont pas connu le terme mérne de travail, du moins pas sousla forme abstraite que requiert l'analyse économique" (M. I. Finley). Cesprecisions nous apparaissent d'autant plus importantes que pour l'approchecontemporaine il devient souvent difficile d'éviter la perception moderniste".

Nombre de penseurs de genie, tels Platon ou Aristote, ont montre dansleurs écrits que produire les choses nécessaires a. la vie representait une acti-vité incontournable, mais ils l'ont souligne les honnetes gens" de lacite devaient etre dispenses de telles preoccupations, exepté toutefois les la-beurs domestiques (oeconomia), et souvent l'agriculture. Les autres activitésétaient censees ruiner la sante physique et éloigner les hommes des cheminsde la vertu. Nous y voyons le reflet, sur le plan intellectuel, d'une longue evo-lution historique, au cours de 1 aquelle la guerre a representé une réalite per-manente en Hellade et le porteur de lance le symbole de l'autorite. Lespopulations assujetties a. la suite des conquêtes ou bien les gens appauvris dufait de la différenciation sociale inherente sont obliges d'entretenir, par leurtravail, les conquérants. L'opprobre jete aux vaincus frappera aussi et d'unemaniere inevitable les activites auxquelles ceux-ci seront sournis de force.La mentalité de guerrier-maitre composante notable de la consciencenobiliaire qui, a. travers le temps, sera transrnise au guerrier-citoyen mar-quera de son empreinte indélébile, des siècles durant, l'attitude de la citegrecque vis-à-vis du travail.

9° Primitive, Arhaic and Modern Economics, lucrare postural, apärut& in 1967 sub re-dactia lui G. Dalton si reeditat& in 1971. Dupl. Yvon Garlan, L'Oeuvre de Polanyi. La place del'Economie dans les sociétis anciennes, in La Penshe", nr. 171, oct. 1973, p. 120-121.

91 Am formulat, cu alt prilej, un anume dezaoord pe care il mentin cu unele dintreconcluziile lui Polanyi. Amintitul dezacord nu are relevant& in discutia de fatl.

www.dacoromanica.ro

IMAGINARUL MEDIEVAL, SIMBOLUL SIINSEMNUL HERALDIC

ILEANA CAZAN

Studiile din ce in ce mai numeroase din ultimele douä decenii asupraistoriei mentalitatilor au adus tot mai pregnant in atentia cercetatorilor nece-sitatea scrierii unui alt ev mediu", in care alaturi de istoria politica si socio-economica studierea imaginarului si simbolului sä aduca innoirea stiinteiistorice.

Evident intre numele care sint in mintea tuturora atunci cind ne refe-rim la acest domeniu se afla cel al lui J. Le Goff, a carui activitate se identificatocmai cu acest efort de a vedea si alte fatete ale societatii medievale, de faptnu un alt ev mediu", am spune noi, ci evul mediu adevarat, viu, asa cum s-aderulat, in viata de toate zilele, in mintea si sufletul oamenilor, in modalita-tea lor specifica de a se raporta la realitate si mit, la prezent si trecut, la fabu-los si concret.

Pornim in demersul de fata de la o posibila definitie a imaginaruluimedieval, vazut ca o modalitate proprie societatii acelei epoci de a se raportala realitatea inconjuratoare. Conform opiniei exprimate de J. Le Goff in volu-mul de eseuri, recent publicate si la noi in tara, Imaginarul medieval, acestaar reprezenta sondarea adincurilor constiintei unei societati si evolutia aces-teia spre ceea ce reprezinta imaginea recreatä, amplificata, hiperbolizatä,poetica sau deformata a realitatii concrete ca si a universului spiritual 1Tocmai de aceea imaginarul se poate usor confunda, pentru evul mediu, cualte domenii de manifestare mentala, simbolismul §i ideologicul, cu care seintrepatrunde, fiind influentat de ele sau inglobindu-le.

Pentru a ramine in sfera teoretizarflor si a definitiilor este necesar samai subliniem ca imaginarul a insemnat si un mod de exprimare, specificsocietatii medievale, 'ca urmare a celor doua caracteristici de 1022á ale menta-lului acestei societati, si anume :

1. modul de gindire concret, ce facea ca omul medieval sa gindeascain imagini si sä se exprime prin simbol ca o contrafacere a realitatii.

2. gindirea esentialmente religioasa, ceea ce a determinat pe omul me-dieval sä se simtä inconjurat de miracol. Asupra acestui aspect J. Le Goffse oprea in volumul amintit nuantind chiar termenii. Prin miracol se releva

1 J. Le Goff, Imaginarul medieval (ed. in lb. romanil, tradusl de Marina R6dulescu),Bucuresti, 1991, p. 8 g urm.

,,Revista istoricl", torn IV, nr.. 3-4, p. 217-229, 1993

www.dacoromanica.ro

218 Ileana CAzan 2

individului supranaturalul divin, prin magie se manifesta exclusiv spiritulSatanei, intre acestea mirabilul reprezenta supranaturalul neutru", natural",ceea ce se intilnea la tot pasul si stirnea uimirea dar si admiratia (de la lati-nescul mirabilis", cu forma substantivatä mirabilia" ). Inventarul feno-menelor demne de admirat si uimitoare, alcatuit in Dauphine in secolul XII,cuprindea intr-o insiruire curgatoare elemente fantastice, legende si fenomenecurioase perfect reale (avalansele stirnite de ecoul vocilor, izvoarele ce vinde-cau pe gusati, apele marine ce se solidificau, siretenia caprelor negre ce nuputeau fi prinse de vitiator). Aceleasi amalgam de elernente si insusiri curioase,dar reale, combinate cu cea mai pura fantezie, se va propaga in secolul XIIIin acele oglinzi" ale lumii (S peculum Majus" a lui Vincent de Beauvais)precum si in Bestiarele, La pidariile si V olucrariile epocii. Este o incercareinconstienta de a laiciza supranaturalul, dup5. cum in aceeasi epoca se desa-virsise un alt salt in mentalul omului medieval, acela de a desacraliza simbolulmitico-magic.

Domeniul heraldicii oferl dupa opinia noasträ, un cimp foarte largacestui tip de investigatie, prin materialul concret existent, ce imbinä ima-ginea cu legenda, toate insemnele heraldice avind la origine elemente aleimaginarului sau simbolisticii, prinse ca atare in asa numitele legendeheraldice", ca si in ampla gama a armeriilor parlante, aluzive sau ale-gorice.

Cristalizarea insemnului heraldic in secolele XI XIII permite stabi-hrea granitei intre imaginar si simbol pe de o parte si imagine concretä,cu functii pragmatice, pe de alta parte. Tocmai acest demers ne propunemsä-1 intreprindem in cele ce urmeaza.

Evul mediu se inscrie ca o etapä distinctä si de maxima importanta,in drumul gindirii umane dinspre formele ei concrete, mitico-magice, spregindirea abstracta, a omului modern. Crestinismul insusi, preluind filozofiastoica, religia ebraica, elemente din toate cultele orientale, a fost nevoitsä topeasca in acelasi creuzet, odatä cu crestinarea popoarelor germanice,si credinte si forme de ritual specifice comunei primitive. In acest amestec,modul de gindire al omului medieval nu putea fi rupt de originile miticeale traditiei colective; mai mult, in aceastä epoca traditia s-a cristalizat,a cunoscut o perioada de inflorire, evoluind in conformitate cu o realitatesociala proprie.

Pentru intelegerea si decodificarea simbolurilor, a limbajului figurat,alegoric sau aluziv al reprezentarilor blazonului, este necesar sä pornimde la insasi conceptia omului medieval despre lume, pentru ca aparitiaarmeriilor in secolul XII a fost in conformitate cu ideologia epocii. Aceastäideologic, predominant religioasa, a constituit un sistem explicativ al exis-tentei, in care universul intreg era un simbol incifrat, prin care se manifestaputerea divina, simbol pe care omul nu poate sa, il descifreze niciodatàpe de-a-ntregul, dar spre a carui intelegere trebuia sa. tinda 2. In cadrulacestui sistem gindirea medievalä, mai ales la nivelul culturii clasei domi-nante, a conceput intreaga lume inconjuratoare ca fiind purtatoarea unorsimboluri incifrate, din care omul trebuie sa traga in permanentà invata-minte moralizatoare. Augustin formula o adevarata teorie a semnului si

2 Em. Gévaert, L'hiraldigue racliivale, son language, son dsprit a ses applications, Paris,f. a., p. 37.

www.dacoromanica.ro

3 Imaginarul medieval 219

logosului" revelat 3, astfel incit Evul Mediu occidental a pus la -punct,pe aceste baze, un program ce asigura un scop stiintelor, artelor, gindirii

practicii. Teoria comunicarii, preluata de la Augustin, avea drept premisaideea ca nu oamenii comunica intre ei, ci Forta suprema le comunica direc-tiile vietii, prin intermediul elementelor naturii, asa cum se exprimaun autor al secolului XIII omul aici trece de-a lungul unei paduride simboluri ce 11 observa cu ochi familiari..." 4. Pentru a ne convingede acest lucru este suficient sä revenim la Bestiarele, Volucrariile si Lapi-dariile secolelor XII XIII.

Imaginarul epocii a influentat neindoios i insemnele heraldice i tocmaide aceea este interesant s'a distingem granita pina la care simbolul Ii pas-treaza functia sa mitica si de unde devine un simplu element decorativ

semn distinctiv al unei familii sau limbaj figurat-moralizator, ce proclamavirtuti, fapte memorabile, aliante sau posesiuni, demnitati i functii. Toatäsimbolistica heraldica insa are adinci radacini in imaginarul i simbolisticamitico-magica. Azi pare relativ lesne de inteles, folosind cunostintele acu-mulate in domeniul stiintelor naturale, ce anume din comportamentul bio-logic, real, al animalelor i pasarilor, a impresionat pe oamenii aflati lainceputul organizarii societatii i ce i-a indemnat sa le atribuie semnifica-tii. Dar ne este greu sa intelegem mecanismul gindirii salbatice", dac5.nu ne oprim asupra mitului i magiei ca forme de explicare a realitatii si deactiune asupra ei 5. Fortele naturii, odatä divinizate, trebuiau imbunate,iar omul, pentru asigura forta i curajul in lupta pentru existenta

si-a nascocit primii stramosi si a abordat intiiele insemne distinctive to-temurile. Cl. Levi-Strauss, in lucrarea Le totémisme aujourd'hui 6, explicaacest mecanism prin nevoia inerenta omului, ca fiinta socia.bila de a seralia unei colectivitati. Ca membru al unui clan l'argit individul iicalla stramosii comuni si departati, simbolizati de animale sacre; ca membrual unui neam stramosi mai apropiati, simbolizati de totemuri, in sfirsitca individ, istramosi personali, care sa ii poata explica destinul propriusi care se pot manifesta fat5. de el printr-un animal domestic sau prin vinat" 1.Acest lucru este vizibil transmis in Evul Mediu mai ales de heraldicamaghiara. Sz. Vajay aprecia ca triburile maghiare, nomade, si-au desavirsitstratificarea sociala abia in epoca blazonului, de aceea animalul totemicintra direct in armerii. Semnificatia simbolului ca atare dispare, este cresti-nata, dar insemnul famine. De aceea nu se gasesc animale domesticefamiliare heraldicii occidentale (calul, berbecul, taurul, ciinele, etc.), ci numaianimale salbatice, vinat, pasari Si pesti. Insusi cuvintul ce desemneazain limba maghiara armeriile oz cimer" inseamna vinat insingerat" B.

3 A. Rey, Lecture de signe, in Recueil d'itudes mddiivales. Archeologie du signe, Toronto,1983, p. 34.

° H. Pirenne, G. Cohen, H. Focillon, La civilisation Occidentale au Mayen Age, Paris,1935, p. 235.

6 M. Eliade, Aspecte ale mitului, Bucureti, 1978, P. 100-104, i De la Zamolxis la Gen-ghis-Han, Bucuresti, 1980, p. 149 ; vezi i Al. Galus, A biofunctional theory of religion, in Currentof anthropology", oct/ 1971, Boston.

6 Cl. Levi-Strauss, Le Totimisme aujourd'hui, Paris, 1972, p. 106.`*1 Ibidem, p. 107.8 Sz. Vajay, L'Hdraldique Hongroise, in Archieves Héraldique Suisse", Lausanne, 1960,

p. 2.

Si

a-si zit-nick,

www.dacoromanica.ro

220 Ileana CAzan 4

Pe aceeasi linie de explorare a gindirii omului in epocile stravechi,Fox-Davies considera ea din credintele ancestrale atributele magice, conferiteunor animale, s-au perpetuat pina in Antichitate, iar diferenta esentialaintre insemnele individuale si familiale antice si medievale consta, mai ales,in aspectul religios, mitico-magic, indisolubil legat de primele insemne 9.Cercetari din ultimele doua-trei decenii au constatat insä ca acest sensmitico-magic nu dispare atit de usor si de rapid in Evul Mediu; heraldica,lipsita de o simbolistica exclusiv religioasa, rarnine mai departe un limbajfigurat, structurat de o gindire simbolica.

Fondul preponderent moral al ideologiei medievale a cerut ca oricereprezentare artistica sa fie in conformitate cu regulile unei etici estetizante,in care virtutile morale se ingemanau cu normele frumosului. Unei ase-menea, conceptii nu-i puteau scapa nici reprezentarile heraldice, ce imbinauin mod graitor simbolul cu canoanele estetice proprii de reprezentare. Arme-riile devin semn al distinctiei sociale, in acelasi timp ele sint o imagine morala,ce proclama o regul5. de viata, prin care se respecta o virtute spiritualasau un principiu de onoare civica 1°. Tocmai aici sta cheia intelegerii meca-nismului prin care o ideologie religioasa a dat nastere unui simbolism civil,ce isi codifica un mod de exprimare total diferit de cel al insemnelor reli-gioase. Chiar daca uneori foloseste aceleiasi imagini, ele reprezinta societa-tea civilr, ce cade sub incidenta moralei naturale", comuna tuturorfiintelor rationale, obligatiile cetateanului si cele ale credinciosului, desierau atribute fundamentale ale fiintei umane in conceptia lui ThomasD'Aquino ll, se deosebeau net.

Aparitia simbolismului civic si a codului moral pe care il materializain imagini plastice depinde in mare masurà de transformarea conceptieidespre razboinic in Evul Mediu, prin adoptarea unui nou cod moral, celal cavaleriei, exprimare sintetizatoare, intr-un prim ideal laic12, a princi-piilor etice ale germanicilor si a celor ale eticii crestine si care, in cele maimulte cazuri, isi gaseste expresia lapidara in simboluri, embleme si devizeheraldice.

Conform conceptiei germanicilor, luptatonil nu mai este nici cetatea-nul polisului" antic, definit de o mare varietate de atributii, nu numaide cele militare, nici mercenarul Imperiului roman tirziu, aflat intr-un statutsocial de inferioritate, ci este insasi puterea, intr-o societate in care noileforme de autoritate se impuneau prin forta. Omul inarmat este prin exce-lenta liber, independent, temut si implicit bogat 13. Conditiile tulburi in carese cristalizeaza structurile feudale impun razboinicului o serie de calitatifizice si morale: forta, rezistenta, curaj. Odata cu instituirea unei noi autori-täti publice, dublata si de proclamarea unor valori morale, promovate debiserica, vitejia capatä un nou sens, prin adaugarea unor inalte virtuti :loialitate, spirit de dreptate, bravurd, curaj, generozitate, nobletea caracterului,demnitatea Mei de cei puternici, curtoazia fatd de egali, bundtate Mei de cei

9 A. Fox-Davies, A Complet guide of Heraldry, London, 1968, p. 2-3.1° Em. Gévaert, op. cit., p. 29.11 W. Ullman, A history of political thought. The Middle Ages, Baltimore, 168, p. 179.la E.R. Curtius, Literatura europeancl si Evul Mediu latin, Bucurefti, 1970, p. 617-618;

vezi si P. Lacroix, Moeurs, usage et costumes au Moyen Age et It l'epoque de la Renaissance, Paris,1878, p. 71.

18 G. D'Haucourt, Le Blason, Paris, 1949, p. 9.

www.dacoromanica.ro

5 Imaginarul medieval

slabi, respectul de sine si, in mod obligatoriu, galanteria 14, calitati legateindisolubil de ideea de cavaler, de om 1 narmat. Armele sint, pentru cavaler,simbolul si sinteza intregii sale vieti i inceteazd de a mai fi simple mijloacede luptd, dupa cum el insusi nu mai este un simplu razboinic. Armele repre-zintd afirmarea vointei, a fortei, a curajului, a idealului sdu etic; simbol chiaral cavalerismului sdu" 15, sint primite odatä cu investitura si despartireade ele echivaleaza cu sfirsitul vietii. Sabia lui Roland sau lui Artur sintpersonificate, inzestrate cu nume proprii (Durandal, Sagremor) 16 Si cu calitatisupranaturale. Tot in acelasi context mental, degradarea moral5. i socialase materializa prin ruperea armelor. Este usor acum de inteles cum scutul,elementul cel mai vizibil al echipamentului militar, ajunge sa figureze,prin inscrierea de simboluri diverse, insäsi personalitatea individului, oriceforma de insulta la adresa armeriilor fiind considerat i razbunata pe locca o grava jignire.

0 asemenea moralä laica isi gaseste neaparat corespondenta in simbolulheraldic. Foarte rar in blazoanele familiare apar insemne ce amintesc virtu-tile crestine: umilinta sau supunerea, reprezentate de cdmild, rdbdarea per-sonificata de bou sau blindetea §i sacrificiul, figurate prin mid 17. Acestor

mult laudate de biserica, dar niciodata imbrätisate de cei puternici,le erau preferate afirmarea fortei, puterii, bogdtiei, onoarei, cinstei, frumuse-tii, etc., care in mentalitatea timpului erau apanajul exclusiv al nobilimii.Conform parerii heralzilor medievali asemenea insusiri erau cel mai binepersonificate de vultur, leu, licorn, grifon, urs, cal, etc., precum si de blanurirare (hermina, samurul) 18 si de smalturile preferate pentru a marca nobletea:aurul, argintul, purpura, azurul, fara a fi insa ocolite nici celelalte culoriheraldice: rosu, verde si negru ".

Fara a intra prea mult in detalii si a exagera corelatia dintre repre-zentarea heraldica culori blanuri si simbolistica trebuie s5. ne intoarceinputin la originile arhaice ale simbolului medieval, ce deriva din caracterulmitic dat semnului in sine. In mentalitatea oamenilor din vechime el aveao aparenta veridica., in sensul cal prin el se credea ca se poate actiona asupraexistentei, insufletind-o, determinind-o ". Simbolurile, odatä figurate se consi-dcra ca au puterea de a concretiza o imagine, dindu-i viata de a ajutala implinirea unor nazuinte. Simbolurile, totodata, aveau menirea sá fixezeo certitudine, o realitate, constituindu-se, sub acest aspect, intr-un adevaratlimbaj, dupa cum simbolurile ce insoteau anumite actiuni aveau menireasa sublinieze fastul, adaugind un plus de prestigiu celor ce le purtau. EvulMediu a insemnat trecerea de la gindirea mitica, cuprinsa in semn sau ima-gine, la gindirea simbolica propriu-zisa, fära a fi complet rupta de religiosSi imaginar. Numeroase lucrari ca Speculum Majus (in patru volume) a lui

" Fr. Hoer, L'Univers du Moyen Age, Paris, 1970, p. 319.16 Em. Gévaert, op. cit., p. 31.16 M. Braunschvig, Notre littérature itudide dans les textes, vol. I, Paris, 1923, P. 18-19.

Em. Gévaert, op. cit., p. 31.16 G. de Génouillac, Les mysteres du blason, Paris, 1868, p. 18-19.16 Culoarea ro8ie era ina din Antichitate simbolul nobilimii, in Evul Mediu se pástreaza

aceea§i culoare pentru mantia purtath de cavaleri la investitur6 din secolul XII acest privile-giu, rezervat doar nobilimii, este transferat i asupra magistratilor proveniti din rindul or4e-nimii.

20 Faustino Menbndez Pidal de Navascués, Comment itaitent comprises les armoiries.( En Espagne eu Mayen Age), In Genealogica et Heraldica, Copenhaga, 1982, p. 314-315.

calitati,

si

17

www.dacoromanica.ro

922 II eana Cdzan 6

Vincent de Beauvais 21, Volucrariile, Lapidariile deja amintite sau De rtaturisrerum, a lui Thomas de Cantimpre (terminata in 1240) 22, contin proprietatiatribuite unor animale, in conformitate cu simbolurile lor incifrate. Abiadin secolul al XVI-lea, odata cu Renasterea, s-a operat cezura definitivadintre modul de gindire analogic, in care semnul era in acelasi timpactant i rationalismul de tip modern, desacralizindu-se simbolurile i ade-sea uitindu-le semnificatia. Din acest moment functia a doua a simbolului,aceea de a sublinia fastul i prestigiul devine importanta, iar armeriile siblazoanele se confunda tot mai mult cu rangul nobiliar.

Asadar cind simbolurile sint figurate in armerii, in plin Ev Mediu,ele nu sint simple imagini distinctive, ci conferd inswiri, le intaresc, le pro-clama, asigurind invincibilitatea pe cimpul de lupta aceluia ce le purta.Se poate afirma ca heraldica are, la origine un continut arhaic-religios,ce nu s-a pierdut cu desavirsire. Acesta este mecanismul constituirii unorarhetipuri in mentalul colectiv, vehiculate, constient sau nu, din cele maivechi timpuri spre prezent.

Pentru a demonstra acest lucru pornim de la ideea lui Robert Viel,ce considera cà aceasta gindire arhaica, preluata in forme noi de ideologiacrestina, se regaseste in epoca de inceput a heraldicii. Fluctuatia simbolurilor,adoptarea i intelegerea lor este guvernata de legi" anterioare celor aleblazonului, preluate in epoca de inceput a armeriilor din fondul comunsimbolic, ancestral. Momentul de demarcatie intre o mentalitate pre-heral-dica si cristalizarea, in gindire a legilor heraldicii, il constituie Tapiseria de laBayeux 23, dar reminiscente ale vechii gindiri mitice i simbolice s-au men-tinut in tot Evul Mediu occidental.

In cazul Tapiseriei de la Bayeux, desi motivele decorative nu sint nume-roase si par a fi raspindite la intimplare, figurind cind intr-o tabará, cindin alta, un grup mic de cavaleri face exceptie avind patru figuri distincte,pictate pe scut. Nu este vorba de armerii propriu-zise ci doar de insemneindividuale, ce servesc la identificarea personajului, fara a implica obligati-vitatea imuabilitatii kr, pentru Ca nu trebuie sä uitam ca ne aflam inepoca de tranzitie in care emblemele personale coexistau cu insemnele dis-tinctive de grup, ambele nefiind Inca guvernate de rigori specifice.

In aceeasi tapiserie se pot vedea i simbolurile colective pastrate cumare grija in intreaga compozitie. Normanzii poarta ca semn distinctivdragonul inaripat, iar saxonii crucea cu mariginile recurbate, simbol solar.Conducatorii se disting i ei, stindardele fiind purtate de scutieri. DuceleWilhelm are drept scutier pe Tostius, ce poarta o cruce inscrisd intr-unpdtrat, insotita in cele patru colturi de patru cercuri. Harold are dreptsteag o pinza dreptunghiulara, cu latura mica drept baza, in care sint inscrisecloud cercuri, wzate in Pal 24.

Coroborind datele Tapiseriei de la Bayeux cu placa tombala a luiGeoffroy Plantagenet, tatal lui Henric al II-lea, placa numita si Emailuldin Mans", intram in mediul cultural specific secolelor XI XII, in careermetismul esoteric al textelor alchimistilor influenta deopotriva literatura,arta si mai ales filozofia, aflata intr-o cautare disperata a elixirului

21 E. R. Curtius, op. cit., p. 6 17.Ibidern, p. 6 18.

24 R. Viel, Les origines symboligues du blason, Paris, 1972, p. 10, 12, 166.24 Cyril Davenport, British Heraldry, London, 1921, p. 1-5.

vietii"

22

www.dacoromanica.ro

7 Imaginarul medieval '223

si a pietrei filosofale". Renasterea neopitagoriciana din secolele XIIse exprima prin patrunderea simbolismului esoteric in cultura feudala. Mo-mentul in care fondul mitic ancestral s-a dedublat, laicizindu-si semnifica-tiile, a dat nastere heraldicii.

C. mediul socio-cultural al epocii, ideologia ei, exprimata cel maiplastic de codul etic cavaleresc, a influentat i aparitia heraldicii ni se pareun lucru de la sine inteles. Acolo unde intreaga arta, literatura i filozofieintruchipa idealul moral, in varianta sa laica sau religioasa, heraldica, dome-niu distinct al manifestarilor spirituale, nu putea scapa acestor determinari,fiind, dupa cum afirma M. Pastoureau, un act de cultura si civilizatie",general valabil intregii Europe occidentale 25 Peste tot, insa, crestinismula vehiculat o mitologie care nu s-a redus strict la dogma si ritualul crestin.Ea continea preluari dintr-un mental gmn, impuse de traditia popufara,irnpreuna cu un limbaj simbolic, ce sta si la baza numeroaselor reprezentaride pasari sau animale pe care le intilnim pe scuturile razboinicilor asociatecu forfa, suveranitatea, prosperitatea, continuitatea si izbinda 26 Ne vom Opri,in cele ce urmeaza asupra citorva interpretari acordate, de-a lungul tirnpului,de heralzi, figurilor celor mai familiare, ce populau armorialele, ale carororigini, repetam, le gasim in sfera imaginarului medieval.

Figurile heraldice rezervate cu precadere imperiului i regalitatii (vultu-rul i leul) sint prea bine cunoscute pentru a insista asupra lor. Vulturul

leul aveau interesante atribute fantastice ce proveneau fie din mitologiabiblica, fie din sfera fabulosului legendelor medievale, imbogatite si de contac-tul cu lumea mirifica a Orientului.

Astfel vulturul ramine in tot Evul Mediu simbol al imperiului romanmereu reinnoit. Pornind de la fabula biblica a lui David Se credea cavulturul intinereste, asigurindu-si viata vesnica, in momentul in care, odatala trei ani, se scalda in apele unui izvor neatinse de om sau de alta vietui-toare. Leul, la rindul sau, devine nu numai simbol al fortei ci si al vietiice triumfa in fata mortii, pentru ca legenda spunea ca leoaica nastea puimorti pe care ii aducea la viata dupa trei zile, prin ragetul ei triumfator.De asemenea, leul era animalul ales de divinitate sa vegheze asupra creatiei,neingaduindu-si nici un moment de ragaz, chiar in timpul somnului tinin-du-si ochii deSchisi 27.

Intre figurile fantastice grifonul, ;animal imaginar cu cap si pene devultur, cu corp i gheare de leu, desi este un Simbol la fel de vechi ca vultu-rul Si leul, figurind, alaturi de acestia, pe Poarta zeitei Istar, nu intruchi-peaza, in emblematica medievala, virtutile nobile, poate tocmai datoritaaspectului sau de fiinta de cosmar, iesita din abisurile pamintului. El repre-zinta forta cruda, destructivä, nu lipsita de inteligenta, puterea de rezistentain fata pericolelor 28

Dragonul, general raspindit in imagistica Evului Mediu cu infatisarivariate, aparind cu corp de reptila si de patruped inTara Gatilor, ,biped

25 M. Pastoureaux, L'origine des armoiries un probleine en voie de solution, in Genealegicaet Heraldica, Copenhaga, 1982, p. 242.

26 R. Viel, op. cit., p. 99."" C' azan, .S b i li. ''. :. . .

realitalilor.,

socio-pohtice,-8 II. im o eraldic A legttimarea ipS.M:1.111. ?r,p1,..)a,. ,Bueuresti, 1992, p. 125 i urm.

26 Fr. Humbert, Le symbole animal cn Hdraldique, Toulouse, 190, p: 81.

si

www.dacoromanica.ro

224 Ileana CAzan 8

in Belgia, cu aripi de fluture sau de liliac 22, are in simbolistica epocii conota-tii dare. Pentru secolul al XIII-lea el este exclusiv imaginea pacatului,a raului sau a dusmanului invins. Aceasta interpretare ne duce cu gindulla secolele IX XI, cind dragonul era inca simbolul aducator de noroc,purtator al fortei i izbinzii la nordici. De pe prova drakkarurilor II regasimpictat, ca insemn distinctiv al ostirii normande, pe tapiseria de la Bayeux.Este clar ca in secolul Xl simbolul pagin Ii pastra intregul prestigiu. Maimult, pe prova corabiei lui Wilhelm Cuceritorul, in finalul tapiseriei, odatäcu infringerea lui Harold, era reprezentata i crucea cu marginile recurbatealaturi de dragon, imagine a victoriei totale repurtate de normanzi 30 Deci,de la semnificatia fortei vitale, atribuita, in lumea celtica i germanica, dra-gonului, ce devine un intermediar in transferul puterii de la un rege laaltul, semnificind i continuitatea i prosperitatea, acest animal fantastic,in crestinism, ca o infirmare a vechilor credinte, ajunge sa reprezinte pacatul(paginismul) i dusmanul invins prin triumful crestinismului in lumea nor-dica 31 Este insa interesanta rezistenta acestui simbol, ca dovada a forteitraditiei populare, simbol ce era purtat cu toata pretuirea, Inca, de Wilhelm(uceritorul si de urmasii sai, pina in 1204, in ciuda stindardului cu crucetrimis de papa; la fel regele David Bruce, al Scotiei, i fiul sau Malcolm,folosean ca semn al regalitatii dragonul, insotit de sarpe, care in crestinism,in egala masura si din aceleasi motive, capatà valente negative.

Incadrata in aceeasi simbolistica, sirena reprezinta, incepind cu secolul1 XIII-lea, lumea placerflor, ce atrage si seduce 32. 0 imagine asemanatoare

imprumutata din mitologia antica, irnpreuna cu sensul ei, este ceaa harpiilor 33, ce semnifica insasi moartea.

Alte douà simboluri dragi nobililor, in Evul Mediu, sint salamandrctpasdrea phoenix. Ambele fiinte au drept trasatura comuna existenta prin

foc, simbol celest si diabolic, in acelasi timp, ce aminteste de ritualurilepreistorice de purificare, dar i pirjolul razboiului. De aceea salamandra,adoptata ca emblema de Francisc I si de sotia sa Eleonora de Habsburg,ce o Llatura pdsdrii phoenix 34, insemnul ei personal, apare inconjurata demai multe devize, ce ne decodifica singure simbolul incifrat. Acestea sint:Nutrisco et extinguo", Unica revivisco", Unica semper avis", Nonest sirnilis illi" 36 ce arata continuarea formelor gindirii analogice, pre-zt nta Inca in epoca Renasterii. In cazul piisdrii phoenix, credinta in reinvie-rea din propria cenusa garanta puterea de a rezista oricaror pericole i fortade supravietuire a unui neam. Salamandra, prezenta in Evul Mediu laalchimitii arabi ca imagine a fortei de transmutatie" si de metamorfozare,intra in simbolistica europeana prin filiera religioasa. Are o infatisare schim-batoare de sopirla, animal cu par, vierme, sarpe, pasare, dragon sau chiara taurului Evangheliei i drept atribut definitoriu proprietatea de a trai

19 0. Neuheckey, Le grand livre de L'heraldique, Paris, or, p. 114-116." C. I% ienport, o). cit., p. 4-5.32 R. Vie], op. cit., p. 50.al Ern. Gévaert, op. cit., IL 91-42.33 0. Neuhecker, op. cit., p. 116-114.81 IA. Holban, ..4utour de la Salamandre, in Revue Historique du Sud-Est Européen",

nr. XXIII, BuLire6ti, 1946, p. 213-214.'33 Ibident, p. 194.

tirenei,

www.dacoromanica.ro

9 Imaginatul medieval 225

in mijlocul focului 36. Ea reprezinta, chiar in forma religioasa, destinul mereureinnoit, viata vesnica, credinta, iar prin asocierea cu focul sacru, &gatorde lumina, este simbolul divinitatii. Deviza salamandrei pe biserica St.Louis des Francais Erit christianorum lumen in igne" 37 ne confirmacele spuse. Ca insemn heraldic, insa, capata noi conotatii: deviza lui Fran-cisc I Nutrisco et extinguo" reprezinta insusirea salamandrei de atrai in mijlocul flàcàrilor, devenind atit imaginea csentei focului, citnegatia lui. Sub forma dezvoltatä a devizei, de pe medalia din 1504 38,

explicatia este si mai clara pentru corelatia: insemn heraldic personalitatemorala a purtãtorului; Nutrisco el buono, stingo el reo", si nu are nevoiede cornentarii. Proprietatea de a trai in foc s-a legat insa in mintea oamenilorde posibilitatea de a stinge focul, deci de a aduce pacea.. tn 1461, Charlesd'Orleans facea urmatoarele versuri pentru familia Visconti, ce purta caemblemä tot salamandra: Segneur humain doux et prudent pere de paix .

que eteignez tout feu ardent/ de noise et de division . .." 39.

Intre figurile reale, ale caror functii simbohce au fost mai putin dezbá-tute de catre heraldisti, ne oprim asupra panterei, care in forma sa reallde pantera neagra sau de leopard, cu pete, este mai putin prezenti in ima-gistica armeriilor clasice, unde este inlocuita, din secolul XIV, cu leopardulheraldic, care adesea searnana mai mult cu un leu, a carui coada este, insa,in mod obligatoriu, lasata in jos. Pentru perioada de formare a insemnelorblazonului, pornind de la atributele ce i se conferl in Bestiarele vremiisintem siguri c. animalul reprezentat pe Emailul din Mans este o pantera,care ulterior se va transforma in acei lionceaux" de aur, i apoi in leoparziiheraldici, ce sustin pina astazi armeriile Marii Britanii. Reminiscente alefolosirii panterei in heraldica se regäsesc in faimoasa panterl de Styria"sau in emblema orasului Rouen (pantera tinind in labe o stea cu sase col-turi) 40, ca si in poernul Parzival, al lui Wolfram von Eschenbach 41, ce oatribuie ca insemn al contilor de Anjou, nu intimplätor din aceeasi familiedin care se desprinseserl Plantagenetii, viitori regi ai Angliei.

Numele medieval al acestui animal compus din grecescul pan" si"ther" o desemna, in Bestiarele secolelor XII XIII, ca fiind intruchipa-rea tuturor animalelor la un loc, devenind astfel un principiu totalizatoral lumii terestre. Din motive ce par greu de inteles la prima vedere, aceleasilucrari continuau descrierea spunind ca. este indragita de toate vietatile,detestata de serpi (imaginea pdcatului, sbl.ns.), nobilà i impodobita cao regina, linititä i inteligentä" 42, prin toate acestea evocind armonia,intelepciunea i lucru foarte curios, dragostea bisericii fatrt de credinciosi,fiind chiar comparata cu Christos. Est autem dictus allegoricae Christus" 43.

Pentru a intelege toate aceste atribute superioare conferite unui animalatit de putin familiar lumii occidentale i atit de feroce, in realitate, trebuiesä ne intoarcern. la vechile texte biblice, in care profetia lui Jacob spunea

88 Ibidem, p. 197-198.Ibidenz, 213.

se Ibidem, p. 199-200.Ibidem, p. 202.

40 R. Viel. op. cit., p. 65.Idem, La Panthere heraldique! et-le Parzival" de Wolfram d'Eschcnbach, in Arent-

vein Heraldieum", nr. 2-3/1962, p. 20-24.48 Fr. Humbert, op. cit., p. 70.19 Ibidem, p. 71.

si

"It

www.dacoromanica.ro

228 Ileana CAzan 10

casa lui Iuda sa fie ca leul, iar casa lui Efraim ca pantera", de unde rezulta,pentru pantera, o contopire de functii mitice cu cele ale leului, simbol atital fortei cit al divinitatii. In acelasi timp posibila asemanare foneticaintre pan" ther" si pan" théos" sau dintre pradus" (panterain latina) i paradesha" (paradis in sanscrita) ar explica de ce in EvulMediu i s-a conferit functia de simbol totalizator, care uneste prin imagineasa lumea terestra i cea divina. 0 asemenea suprapunere pare cu atit maiposibila cu cit, Inca din comuna primitiva, blana patatä a leopardului aslujit drept vesmint marilor preoti, ce intrau astfel in contact cu macro-cosmosul, cu supranaturalul, datorita similitudinii dintre petele blanii cuastrii cerului, dar si datorita fortei, agilitatii, inteligentei, rapiditatii i chiara fcrocitatii animalului in cauza, ce intruchipa divinitatile singeroase, aleinceputurilor oamenirii ".

Tinind searna de toate aceste informatii, R. Viel ajunge la interpre-tan mai indraznete, privind rostul reprezentarii panterei pc Emailul dinMans. In acest caz, pornind de la faptul ca reprezentarea in cauza esteo placei tombald este foarte posibil ca sa nu avem de-a face cu o compozitiepur.heraldica, ci i cu implicatii simbolice. Interesanta este in aceasta compo-zitie prezenta mai Multor elemente ce nu au nici un rol heraldic si careamintesc superstitiile i credintele vremii in ceea ce priveste alcatuirea unortalismane", aducatoare de noroc. Insasi porecla de Plantagenet, adoptatade . Geoffroy, conte de Anjou, tatal viitorului rege al Angliei, Henric alII-lea, atesta ca vechiul fond al traditiei populare, ce conferea genlianei (plantapurtata de barbatii din familie in permanenta la palarie) puteri miraculoase,era prezent la curtea coritilor de Anjou. Tocmai de aceea putem considera

.pairtcra prezenta, atit -pe scut, cit i pe boneta conica a lui Geoffroy,ce aminteste si ea parca de tiara unui oficiant, este un simbol religios si nuheraldic 45. Pe Etnailul din Mans, in centrul scutului, -existenta pietreidragonului", atit.de draga alchimistilor prin proprietatile ei supranaturale,identificate cn principiul vietii", legate strict de vechile semnificatii aledraganulut. ca animal sacru la germanici si a celor patru patrate. ani-mat conduce spre o compozitie ce putea foarte bine reprezenta ideeacontirruitatii vesniciei, mai ales ca ne aflana in fata unei placi de mormint,pe gale in mod frecverit se inscriau asemenea simboluri, care sa asigure tre-c ca..din lumea !materiala in cea de dincolo".

alt simbol, -mai putin analizat in literatura de specialitate poatedatorita relativei sale absente din blazoanele epocii, este si cel al caluliii.

Evul Mediu, a creat o .categorie aparte de luptatori cavaleriinu intimplator ..inceputurile heraldicii se plaseaza, in timp, odata cu celeale institutici cavaleriei. Spre deosebire de ordinul .privilegiat, antic, cvestru,ordimul cavalercsc medieval avea o ideologie proprie, cu radacini in trecut.

luptatorii hi 0din:' i aparatorii religiei crestine era numai o schim-bare de forma, nu si de continut 47. Era firesc, in conformitate cu virtutilerazboinice, dar cu etica medievala estetizanta, ca si in blazon sa fiefigurat calul, stravechi simbol totalizator, ce intruchipa inteligenta, indraz-

" R. Vie], Les oregines . . . ., p. 76-79..r. "chlern, SyfLt.alksnee des figures sur le.bouclier de Géolfloy.Plantageret, in Archivurn He-

raldicum", nr. 2-3/1961, p. 19-20.4 6 7dem, Les origmes . . . , p. 64-65. .. .

1979,4 7 Eric Christiansen, The Northern crusade, London, p. 20.

0

i

1,'n

Intre

I

ca

www.dacoromanica.ro

11 Inaaginarul medieval 227

neala, bogatia, devotamentul, dar i frumosul, prin proportiile fizice ce leare. Calul a capatat o valoare emblematica, o semnificatie sociala, dublatade una religioasa. Cindva reprezentare a divinitatii i luminii 48, el esteprezent in cultul crestin prin acei "orantes", calare 49 sau prin reprezentareaiconografica a Sf. Gheorghe si a altor sfinti-cavaleri, a caror imagine estefrapant de asemanatoare cu cea a calaretilor din scenele mitice antice. Calul,la fel ca si in Antichitate, era semnul distinctiei sociale, mai mult el devineun "alter ego" al calaretului, primind amprenta personalitatii lui, darinvers, imprumutind ceva din insusirile sale omului. Motivatia simbolico-mitologica a dus pina la identificarea stricto-sensu". Cavalerul care duceacalul l,a izbinda, in lupta pentru un ideal, se credea ca se imparta.ea 0 dinstravechile atribute mitice, acordate nobilului animal, din cele mai vechitimpuri i pina in epoca moderna. Folclorul i literatura au vehiculat pesteveacuri mituri, legende i basme in care subzista insusirile [supranaturaleaconlate calului, cu consecventa, din paleolitic, pina in mitologia crestinäCalul a fost pe rind simbol chtonian, acvativ, uranian si solar 50 Toate aces-tea.transpuse in codul semantic medieval fac din cal un simbol plurivalent,confundat deopotriva cu agresivitatea, forta, violenta, curajul, dar i cublinsletea, loialitatea i frumosul. Interesant este cum insasi institutia cava-lerei un model comportamental, tributar simbolismului incifratcalului.

...; Credem ca numarul relativ redus al reprezentarilor de cai se explicaidentificarea cal-calaret, fapt ce facea ca insusi calul sa poarte bla-

zon blazonul calaretului. Asa curn nobilul se figura pe sine mai rar, cafigura beraldica, tot asa nu era figurat nici calul. In plus acesta este singurulanimal din mitologia pagina care nu si-a gasit corespondent in mitologiacrestina, decit indirect si prin asocialie de idei. In locul lui a fost preferatun animal 'fantastic, iicornul sau inorogul.

Acesta pare, frecvent, inzestrat cu puteri supranaturale. De data aceastaeste vorba de un mit exclusiv crestin medieval, pomenit prima data deIssidor de Sevilla, relatare in care ideea puritatii triumfa, animalul alegoric,desi nu poate fi prins de nici un vinator, este ingenunchiat de o fecioara:dia puccelle yue, droit a elle.vient maintenant,/ si s'humilie en son devant/et .4, demoiselle la prendr, spun versurile Bestiarului divin, din secolulal XIII-lea 91.

48 J.B. Dones, Les animaux dans la mythologic, Lyon, 1956, p. 19.

. 48. yv. .Holmquist,. Germanic Art during the first milloium A.D. Stockholm., '1955, p.37 38.

" 1. Evseev, Cuvint, simbol, mit, Tim4oara, 1983, p.. 73..-92; vezi §i M. Eliade, 214 yams,Ives, efi m ystexes; par4s.,-.1972,-P- 118-

81 Fr. Humbert, op. cit., p. 81.

prevedea

I

1

_

.

www.dacoromanica.ro

228 Ileana Cazan 12

In interpretarea lui Honorius d'Autun, licornul simbolizeaza invinci-bilitatea 52 (Cette bete est de telle vigueur,/ qu'elle ne craint nul veneur" 53).Din secolul al XIV-lea scena de vinatoare a acestui animal fantastic includesi ciini haitasi, care prezenti in numar de patru intruchipeaza cele patruvirtuti crestine: mila, adevarul, dreptatea i pacea, in timp ce licornul famineun vesnic simbol al blindetii i puritatii, insusi al lui Christos. De asemeneael este imaginea mai ales a dreptatii, interpretare cunoscuta Inca in epocalui Dimitrie Cantemir, fapt ce 11 filcea pe marele carturar sa se identificepe sine cu inorogul, care, in Istoria ieroglgicd 54, se afla intr-o lupta acerbacu lupul, vulpea, sacalul, liliacul si mai ales cu struto-camila. Infatisareasupranaturala a licornului, asociata cu o putere ce iesea din comun, justificaprezenta sa in armeriile regilor Scotiei i Angliei (in vremea Stuartilor)sau in cele ale unor personalitati ce au avut in mina soarta tarii; duciide Somerset, Richmond sau Rutland 55. Raspindirea larga a acestui insemnheraldic in Europa este ilustrata si de armeriile principior de Teugen saude blazonul orasului Frauenfeld, din Elvetia 56.

Din noianul de exemple posibile ne-am oprit la citeva aspecte semni-ficative din domeniul heraldicii, domeniu, care, dupa opinia noasträ, poateoferi o imagine complexa a modului de gindire medieval, inmanunchindatit aspectele mitico-magice ale irnaginarului cit i legendele, eresurile popu-lare i elementele de dogma turnate in tiparele unui sirnbolism civic, dictatde necesitatile unui cod moral laic ce desacralizeaza treptat simbolul si trans-forma imaginarul in alegorie i fabula, pregatindu-se astfel terenul pentru.gindirea moderna a omului Renasterii.

L'IMAGINAIRE MEDIEVAL, LE SYMBOLE ETLE SIGNE HERALDI QUE

Résumé

L'article en question se propose une incursion dans la pensee del'homme medieval, en essayant d'etablir la frontiere et la correlation entrel'imaginaire symbole et le signe heraldique, dans le domaine mental

53 R. Callois, Le mythe de la Licorne, in Diogène", nr. 119/1982, p. 13.53 Fr. Humbert, op. cit., p. 81." D. Cantemir, Istaria ieroglificd, in Descrierea Moldovei, Bucure:3ti, 1986, p. 70.ss J. Louda, M. Maelagan, Les Dynasties &Europe, hiraldique et Onialagie de families

impértales et royales. Paris, 1984, p. 39." P. Ganz, Geschichte der heraldischen Runst in der Schweiz ( XII ), Frauenfeld,

1899, p. 50.

www.dacoromanica.ro

13 Imaginarul medieval 229

medieval, en tant que modalité specifique de se rapporter a la réalite quil'entourait, dans une époque ou la pensee etait essentiellement religieuseet exclusivement concrete.

L'imaginaire, selon le grand historien Jacques Le Goff, est une imagerecreee, amplifiée, hyperbolique ou deform& de la realité concrete, ainsique de l'univers spirituel. C'est justement ce qui permet a l'imaginairede pénétrer dans la zone du symbolique et d'entrer en confluence avec lesigne lieraldique, paru a son tour au Moyen Age, comme étape distinctedans l'évolution de la pensée humaine, a partir de ses formes concretes,mythiques et magiques, vers la pensee abstraite de l'homme moderne. Lacristallisation du signe heraldique, du XIe au XIIIe siecics, se situe a lalimite entre l'imaginaire et le symbole, d'une part, et l'image concrete,ayant des fonctions pragmatiques, d'autre part.

Les figures choisies pour exemplifier cette correlation sont des plusfamilieres, appartenant aux pestiaires et aux Vollicraires medievaux,a savoir le lion, l'aigle, la panthere, le griffon, le dragon, la :salamandre etla licorne.

La demarche, prise dans son entier, a eu comme but de rendre uneimage complexe de la mentalite medievale, qui a reuni les aspects mythi-ques et magiques de l'imaginaire, les legendes, les superstitions populaires,mais aussi des elements du dogme chrétien dans le moule d'un symbolismecivique, issu d'un code moral laique qui, au fur et a mesure, faisait perdreau symbole son caractere sacré et transformait l'imaginaire en allegorieet en fable.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TENDINTE SINCRETICEIN OPERA LUI PICO DELLA MIRANDOLA

(Teologie §i filosofie crestina, filosofie clasica i araba,Cabala ebraica)

RADU MANOLESCU

In pofida vietii sale atit de scurte, Giovanni Pico della Mirandola(1463-1494) a acumulat, datoritä mintii sale supradotate i zelului säuneobosit, cunostinte a caror vastitate i-a uimit pe contemporani. A fost,aldturi de Leonardo da Vinci, cea mai cuprinzAtoare si mai originala mintea Renasterii italiene ajunse la apogeul ei. De altminteri, el insusi s-a inti-tulat, fara fatarnica modestie, doctor omnibus scientiis" 1.

Publicarea integrala, in traducere romaneasca, a celor 900 de teze(1486) si a discursului sau Despre demnitatea omului 2, bazat pe tezele pro-gramatice mentionate i menit sä serveasca drept introducere pentru odezbatere filosofica publica la Roma (1486), pe care insa papa Inocentiual VIII-lea a interzis-o 3, permite sa fie reluate unele dintre ideile calauzi-toare ale marelui ginditor renascentist.

Cunoscator profund si interpret subtil al teologiei i filosofiei crestinecatolice, al filosofiei clasice indeosebi dine si al celei arabe, ca si al Cabaleiebraice, el era adeptul unei paci filosofice i teologice intre marile curenteale gindirii filosofice i religioase cunoscute atunci. Incercarea sa, de ten-dinta sincretica, de a le sistematiza era insa axatl, datorita conceptieispirituale dominante a epocii i propriilor sale convingeri, pe principiileteologiei i filosofiei crestine, fundamentate de Sfinta Scriptura, de Parintiibisericii si de teologii i filosofii catolici occidentali din secolele XIIIXIV. De aceea, stabilind raportul intre filosofia antica i teologia crestina,Pico della Mirandola sustinea ca prin filosofia natura15. nu ni se poateoferi de fapt adevarata 1iniste si pace trainica, ci aceastä sarcinä i privi-legiu in acelasi timp Ii apartine stapinei acelei filosofii, adica preasfinteiteologii" 4. Calauza cea mai temeinica sint considerati Apostolii, cu privirela care el recomanda sä ne indreptarn catre vechii parinti, care ne potoferi o dovada sigura i demna de incredere, in legâtura cu acele lucruri care

1 G. Pico della Mirandola, Ralionamente sau 900 de teze propuse spre a fi dezbeitute inpublic, la Roma, in anul 1486, dar neacceptate. Despre demnztatea ornului. Traducere de Dan Ne-grescu, Studiu introductiv de Gheorghe Vlalutescu. Note de Dan Negrescu, Gheorghe Vlàdu-tescu, Bucureti, 1991, p. 5-27, 157, n. 81.

2 Vezi nota precedentd.3 G. Pico della Mirandola, op. cit., p. 27.4 Ibidem, p. 123.

Revista istoria", tom IV, nr. 3-4, p. 231-233, 1993

3 C. 3791

www.dacoromanica.ro

232 Radu Manolescu 2

lor le sint cunoscute i familiare, dupa cum e i firesc", referirile sale fiindfacute la Apostolii Pavel si Matei 5.

in acelasi timp, in amintitul sau discurs, Pico della Mirandola aveain vcdere atit teologia crestina cit i celelalte sisteme filosofice, cunoscutesau necunoscute contemporanilor sai, abordare care confera expunerii salecaracter de dezbatere despre sublimele taine ale teologiei crestine, desprecele mai profunde locuri ale filosofiei, despre sisteme necunoscute" 6. Pentruel, cunoasterea filosofica insemna studierea principalelor curente filosofice,din antichitate pina in vremea sa (accesibile lui i contemporanilor sai),pentru a-si forma astfel o imagine globala. De accea, el afirma Ce-ar fifost daca as fi tratat doar filosofia celor cu scriere latineasca, adica a luiAlbertus, a lui Thoma, a lui Scotus, a lui Aegidius, a lui Francisc i a luiHenric, lasindu-i la o parte pe filosofii grecilor i ai arabilor?" 7. Asadar,in conceptia lui Pico della Mirandola nu era suficienta cunoasterea teologilor

filosofilor crestini catolici occidentali din secolcle XIII XIV, ca Albertcel Mare, Thoma din Aquino, John Duns Scot, Aegidius Romanus, Francoisde Meyronnes, Henric din Gand, ci si a filosofilor antici i arabi, ultimiicontribuind, prin comentariile lor, ca Al Kindi, Al Farabi, Avicenna, Aver-roes (secolele IX XII), la transmiterea in Occident a elementelor filo-sofiei aristotelice i platonice 8. Sistemele teologice i filosofice crestinenecrestine erau astfel folosite de Pico della Mirandola incit ansamblul reali-zat sa nu contravind preceptelor fundamentale ale catolicismului i bisericiicatolice, el dcclarind ca in acestea nu asez nimic in mod asertiv sau proba-bil decit in masura in care judeca acest aspect ca adevarat i probabil Prea-sfinta Biserica Roman5 i conducatorul ei, binecuvintatul Suprern PontifInocentiu al VIII-lea" 8.

De aceea Pico della Mirandola a apelat sclectiv la filosofii antici, inde-osebi greci, in ce priveste atit conceptele filosofice fundamentale, citmetoda. Referindu-se la conceptele lui Aristotel i Platon, el declara càlumca putea fi produsa i chiar fusese produsa din eternitate de catreDumnezeu, conform lui Aristotel i Comentatorului ..." 10 (acestuia, adicaAverroes, R. M.)11. Dialectica, de sorginte clasica, era menita sä consolidezeargumentarea, astf el incit sa indepartam prin dialectica unele neintelegeriale ratiunii" 12.

Dintre sistemele necunoscute" teologice i filosofice mentionate, Picodella Mirandola a acordat o pondere neobisnuit5. pina la el cartilor Cabaleiebraice. El declara insa ca a vazut in ele nu atit religia mozaica, cit maiales pe cea crestinr, iar studierea i dezvaluirea misterelor lor au fostfacute pentru a intari preasfinta credinta catolica" 13

Daca intentia de a consolida prin mijloace filosofice credinta catolicaIi arata pe Pico della Mirandola ca un continuator al teologilor i filosofilor

5 Ibidcm, p. 126, 128, 134, n. 44.6 Ibidern, p. 135.7 Ibide, p. 140.8 Pentru acesti filosofi, zbidem, p. 160 169.° Ibidcm, p. 56.

11) Ibldem, p. 59.11 Pentru identificarea Cornentatorului cu Averroes, ibidem, p. 112.72 Ibidcm, p. 126.

13 Pico della Alirandola, op. cit., p. 144, 147.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

3 Pico della Mirandola 233

catolici occidentali din secolele XIII XIV, in schimb preocuparea sa de ainfatisa preceptele filosofiei ca totalitate" 14, inclusiv pe cele ale filosofilornecrestini, clasici si arabi si pe ale cabalistilor evrei, si toleranta sa fatade conceptiile filosofice mentionate, reflectata in permeabilitatea sa inte-lectuala fata de conceptele lor, il atestä pe marele ginditor renascentistca pe un deschizator de cai spirituale. Legat Inca de tendinta medievalasi totodata inovator, Pico della Mirandola atesta, prin pilda proprie, caRenasterea italiana din a doua jumatate a secolului al XV-lea a fost, inplan spiritual, o epoca de tranzitie intre un ev mediu care se destrama cugreu si o epoca noua, moderna, care se nastea la fel de greu.

TENDANCES SYNCRETIQUES DANS LTEUVRE DEPIC DE LA MIRANDOLE

(Theologie et philosophic chrétiennes, philosophies classiqueet arabe, Cabale hebraique)

Résumé

ILa tendance de Pic de la Mirandole a affermir la foi catholique a l'aidedes philosophies classique et arabe et de la Cabale hebraique et, en memetemps, a aborder les préceptes de la philosophic pris dans leur entier" lemontre d'une part comme étant encore asservi a la philosophie chrétiennemédievale et, d'autre part, comme ayant une propension a l'ouverture eta la tolerance spirituelle, ce qui fait ressortir le caractere de la Renaissanceen tant qu'epoque de transition entre les mondes medieval et moderne.

la Ibidem, p. 1 3').

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

0 IMAGINE RENASCENTISTA : PETRU CERCEL

IOLANDA TI GHILIU

Un aventurier, barbat frumos i, ce-i drept, deosebit de cultivat, formatin spiritul Renasterii franceze dar cu totul instfainat de tara. Aceastaeste imaginea, in mare parte eronata, pe care istoriografia mai veche, N. IorgaincIusiv, ne-o transmite despre rafinatul principe.

Pentru Cercel este, incontestabil, o personalitate complexa, fascinantachiar, intr-un anume fel, ce-si depaseste in multe privinte contemporanii.

Mai inainte de a incerca s'a-1 intelegem trebuie sà amintim cà oriceom i§i desfasoara existenta intr-un context social proxim. Psihosociologiiau evidentiat faptul cà in jurul fiecarei persoane se intinde o reteade diverse marimi care poate fi in mare masura evidentiata. Ei au diferen-tiat o retea sociala primara, formata din oameni cu care subiectul se aflaintr-o relatie directa, nemijlocità. Apoi o retea secundara care rezulta dinlegaturile firesti si continue pe care le au membrii retelei sale primare,in fine, un nivel tertiar constind din persoane la care subiectul ar puteaavea, la nevoie, acces.

In interiorul retelei sociale primare a unei persoane se circumscriereteaua de suport social". Ea este formata din cei foarte apropiati de subiectcare ii acorda s au ii pot acorda sprijin, sustinere. In cadrul retelei de suportsocial se face diferenta intre reteaua de suport continuu i reteaua de suportin situatii de criza 1.

Sä incercam, asadar, sa ni-1 apropiem pe principe prin intermediulunor persoane care s-au aflat nemijlocit in preajma lui, facind parte dinreteaua lui de suport social.

Pentru el a depus importanta marturie peste timp, un genovez, traitorla curtea voievodului i initiat in tainele lui politice. Este Franco Sivori(nascut pe la 1560), fiul bogatului negustor Benedetto Sivori. In adoles-centa a incercat o vreme sa se indeletniceasca cu comertul, dar insusirilesale il vor purta spre alte zari.

Marcello Squarcialupi, medicul italian al principelui Transilvanieiii laucla pe Sivori pentru agerimea mintii lui, eleganta obiceiurilor, viataintegra i darul deosebit al vorbirii. Cu aceste calitati Franco se va alaturanu mai putin daruitului de natura Petru Cercel pentru a-i sta alaturi laincercari sr la bucurie mai multi ani, din februarie 1581, cind parasesteGenova natala pentru a pleca impreuna cu printul valah spre fabuloasaaventura orientala, i pina in iulie 1589, cind cei doi se despart la Venetiafiindca, de data aceasta, destinul 11 cherna pe fiecare in alta parte.

I Mircea LiizArescu, Introducere hi psihologia antropologicd, Tirnifoara, Ed. Facla, 1989,p. 45.

Revista istoria", tom IV, nr. 3-4, p. 235-246, 1993

i.

.

www.dacoromanica.ro

236 Iolanda Tighihiu

Stind atitia ani in preajma principclui, Sivori se autodefineste cafhnd cel care cunosteam adincul sufletului sau" 2. Mai tirziu, cind PetruCercel se afla in captivitate in Transilvania ii scria adesca prietenului saugenovez pentru ca voia sa-si linisteasca mintea, instiintindu-mä de totce se afla in cugetul sau" 3.

In timpul maririi sale, cind se afla pe tronul Tarii Românesti (15831585) Petru i-a oferit lui Sivori dregatoria de mare postelnic. Dupa citevazile de reflectie, italianul respinge propunerea domnului, desi aceasta iiispitea. Refuzul se datora unor motive temeinice: primul era acela :ca nuvoia sa-si ridice irnpotriva-i boierimea tarii, care nu ar fi putut ral3dape mine, strain, in acea demnitate". Al doilea era acela ca dorea sa ascultesfaturile tatalui si ale fratelui sau care prin scrisori" repetate ii indernnau

, .sa se fereasca dc a stirni invidia 4.Bun cunoscator al evenimentelor pe care le consemneaza si la care

a participat in mcd nemijlocit, secretarul italian ne-a lasat izvoare docu-mentare de prima importanta. Coroborindu-le i cu alte inforrnath vomincerca sà patrundem in universul mental al principelui.

Pentru Cercel, nascut in 1545, era os domnesc, fiul lui Patrascu, celBun (1554-1557) si nepotul lui Radu Paisie (1535-1545). Imaginea pecare cronicile muntene ne-o transmit despre Patrascu voievod este corKisa.Lctopisetul Cantacuzinesc noteaza printre altele faptul ca Patrasco vodacela bunul, au venit domn in simbata Pastilor 7062 [...]. *i au mur1t inscaun, septembrie 24, 7066" 5.

Cronicarul Radu Popescu II caracterizeaza astfel: Patrascu-vodaacesta au venit domn de la turci, si au domnit bine tara,.si boieri fara vrajbi,fara morti, fara prazi, precum tuturor place; pentru aceea si bun" 1-aunumit pentru bunatatile lui ce avea" 6. Pâtrascu voievod a fost inmormitatin necropola bunicului sàu, Radu cel Mare, de la Manastirea Dealu.

Pentru Cercel, ostatic la Poarta impreuna cu fratele sau mai marePatrascu, a cunoscut din plin gustul amar al insingurarii i insecuritatiipersonale. La cererea sultanului Soliman am fost trimis de parintele mieula Curtea acelui Imparat, cind n-aveam decit vreo zece ani ca isa mainfatiseze ca birnic al sau, dupa datinile sale obisnuite" marturisea prin-cipele insusi 7.

In aceasta situatie, singura cale de urmat era increderea nestrarautatain propriile forte, in propriile calitati pe care trebuia sa le imbogateasca,sik le amplifice si sa le puna in valoare cu tenacitate i eforturi numai de elstiute. Petru Cercel nu avea o impresionanta avere pe care sa se.! poata

2 Cdbitori .strclini despre romdne, vol. III, Bucure*ti, 1971, p. 61.3 Ibidem, p. 63.4 Ibidenz, p. 10.

5 Istoria Tdrii RuminTi dr and au descalecot pratonsIavnicii crestini Letopisetul.'Cantacu-inesc), in Crnnicari munteni, vol. I, p. 117. Dupil N. lorga, care reproduce i inscriPtia depe mormintul mi Ritrascu voievod, data mortii ar fi 26 decembrie 7066:.A iliposat intru Doni-nul Hristos credinciosul loan Petraco, Voevod i Dornn a toatil Tara Româneasc6., fiul lui JoRadul Voie /cid, si a murit in luna Decembrie 26 de zile, in anul 7Q66". (N. Iorga, Istori,o roma-ntlor in chipuri icoane, vol. I, Rucuroti, 1905, p. 15).

Radu Popescu, Isoriile domnilor Tdrii Ritmcine,sti, in Cronicari munteni, vol.. I, p.292.

7 N. Iorga, Scrisori domnesii, Villenif de Munte, 1912, p. 79.

IcIrtle

,si

2

.

,

°

www.dacoromanica.ro

3 Petru Cercel 237

bizui in lupta pentru obtinerea tronului. Singurul i marele sau capital era,ca pentru orice personaj renascentist, numai i numai el insusi.

Caracterizarea, se stie, este intotdeauna restrictiva, retinind una sauciteva din trasaturile proprii unui om. Aceste trasaturi de caracte: exprimaun mod constant de a fi al persoanei respPctive, aspectele persistente i rela-tiv specifice ale felului in care aceastea isi desfasoara existenta in mijloculcelorlalti.

Cind 1-a cunoscut Sivori, Cercel era un barbat tinar <de 33 de ani>de un foarte frumos aspect fizic si de frumoasa i rcgala prezenta, carenu se putea ascunde cu toate ca era imbracat saracacios; purta apoi parullung ce-i cadea pe spate facindu-1 si mai maiestos, in masura de a desteptacuriozitatea pentru a sti cine este" 9.

Daca mai virstnicul sdu frate, Patrascu era un principe bun si blindfoarte linistit, mai aplecat spre cele ale spiritului decit ale lumii" 9, Pctruin schimb, fail a ncglija defel cultivarea spiritului (cunostea numeroaselimbi si minuia cu usurinta rana scriind elegante stihuri italienesti; eraintr-atit de admirat pentru fclul lui de a fi incit Stefano Guazzo in Dialog/apiacevoli, cap. II il considera un model pentru ceca ce trebuia sa fie unadevarat principe), acest Petru, asadar, avind si o fire voioasa care nusta niciodata in inactivitate" va fi puternic si permanent atras de mirajuldomniei. Pentru atingerea acestui ideal nu va precupcti nici un efort. Cuuimitoare energie i staruitoare ambitie, ani de zile, va peregrina neincetatpe la marile curti europene, va strabate continentul de la Paris la Istanbul,va scrie tuturor capetelor incoronate, isi va sustine si argumenta drepturilela tron, va promite, va fascina i va convinge obtinind, in cele din urma,pentru o clipa, transformarea visului in realitate.

Asadar, iata ca. Patru voda Cercel sin Patrasco-vocla au venit domnde la Poarta, intrind in Bucuresti august 29 dni, leatul 7092 '° <1583>. RaduPopescu consemneaza si el: Dupa ce au mazilit turcii pe Mihnea-voda, audat domnia lui Patru-vocla Cercel, <care au venit> in scaun" Destinul1-a propulsat direct pe cea mai inalta treapta a ierarhiei sociale fara a maiocupa in prealabil vreo alta dregatorie.

Iatà-1, asadar, pe Petru Cercel domn in Tara Romaneasca, intr-o taraasezata intre douil imperii care formeaza o balanta. Domnitorul trebuiesa-si consacre intreaga politica mentinerii unui perfect echilibru 12 Situatianu era deloc facila ci, dimpotriva, ascundea in ea primejdii teribile. PetruCercel stia foarte bine ca treburile statului aduc adesea ura si invidie" 13

Ajuns pe tron, domnul se confrunta cu uncle problerne care aveau,in general, caracter de constanta. Sigur, acuitatea cu care se puneau puteafi mai mult sau mai putin nuantata dar prezenta si, intr-o oarecare masura,permanenta lor era indubitabila. Este cred suficient sa amintim, in aceasta

8 Staan Prsco, Petru Ccrccl ,si Tara Roratneascd la sfinsitul secolului al XVI lca, Bucu-rcsti, 1944, p. 20.

9 Marturia lui Franco Si Tori, Cdldtwt strdint, vol. III, p. 6." I etopis ?al Cantacuints , in Crontcart muntent, vol. 1. p. 119.11 Radu Popescu, op. cit., p. 309.1'2 C. 13oroianu, Anton Maria Del Chiaro, Istorta rcvolufttlot nzodcrne ale idrit ron dm,stt,

BucunFti, 1971, p. 190.1 3 Cdlatort strrizni, fol. ITT, p. 10.

".

www.dacoromanica.ro

238 Iolanda Tighiiiu 4

ordine de idei, necesitatea stabilitatii interne a noii doinnii i asigurarearesurselor economico-financiare in vedcrea satisfacerii cu promptitudine acererilor Portii, tinind cont ca, adesea, de aceasta depindea raminerea inscaun sau chiar capul domnului. De asemenea, in situatii deosebite, princi-pele.a trebuit sa ia, citeodata, masuri extreme. Astfel, elevatul Cercel, pentrua elimina unele primejdii interne, nu a ezitat sä porunceasca sa fie ucisiunn marl boieri. Letopisetul Cantacuzinesc si Radu Popescu consemmazala unison ca Petru Cercel au facut mult rap." pentru ci i-a omorit peDobrbmir banul, pe Mihaila vornicul pe Gontea paharnicul 14.

Rezolvarea cererilor economico-financiare ale Portii ridica de obicei,probleme insurmontabile. In aceste situatii, solutia la care se apela aproapeintotdeauna era impunerea de dari noi. 0 \ a face Petru Cercel, asa cum,mai tirziu, o va face si Constantin Brancoveanu.

Referitor la primul, Radu Popescu afirma: si au pus birul Portiifoarte mare, si au scos In tard <subl. n. I.T> gorstina da oi" 15. Letopise-tul Cantacuzinesc face o precizare importanta: 5i au pus birul curtii<subl. n. I.T> foarte mare si grostina de oi" 16.

Daca se poate obiecta ea' aceste informatii sint tardive in raport cuperioada asupra careia se refera, sa vedem ce declara un contemporan allui Petru Cercel. Este vorba de William Harborne, ambasadorul Angliei laConstantinopol. La 27 ianuarie 1584, acesta trimitea din Pera un mesajcifrat Secretarului de Stat Walsingham privind metodele financiare aledomnului Tarii Românesti. Acest domn consemneaza ambasadorulva duce la distrugere totalä aceasta tara atit de manoasa [...] majoritatealocuitorilor sint atit de lipsiti (in ciuda marelui belsug de alte lucruri) incitnu sint in stare sa pläteasca darea (the tribute) impusa de voievod, dupacum ne-am incredintat noi insine, cind am venit aici Si cind ne-am intors" 17

Nu incape indoiala ca sub domnia lui Cercel se inregistreaza o cresterea fiscalitatii. Datoriile mari pe care le contractase pentru obtinerea tronului(1.000.000 scuzi) ca i tendinta de a avea venituri suplimentare de caresa se poatà servi la nevoie erau motive suficiente pentru a recurge la aceastasolutie. Dar avem impresia Ca lui Cercel i se atribuie mai mult decit a facut.

Birul 18, atestat sub denumirea de dajdie inca din secolul al XIII-leaca bir din secolul al XIV-lea, era un impozit personal (garantat cu averea

mobila si imobila a contribuabilului) bine caracterizat aplicat tuturor locuito-rilor, indiferent de conditia sociala i avere. Formele imbracate de bir aufost multiple, dupa categoriile sociale impuse ori dupa destinatia lui. Printrediferitele categorii de bir se afla i birul de curte. El a fost atestat, intr-ade-var, in secolul al XVI-lea cu un cuantum sporit in partea a doua aveacului. Dar nu avem dovada indubitabila ca el a fost introdus de PetruCercel. Dealtfel, cronicile aratà doar ca a pus birul curtii loarte mare.Mentiunea expresa, ca in alte cazuri, a noutatii acestei dari nu se face.De aceea, credem ca. Petru Cercel a perceput probabil o cotä mai ridicataa acestei clari platita numai de o anumitä categorie de contribuabili. In ce

14 Cronicari munteni. vol. I, p. 120 si 309.16 Ibidem.16 Ibidem, p. 120.17 Colkitori strdini, vol. III, p. 288.

Institufii feudale din fdrile romdne. Dictionar, Bucuresti, 1988, p. 42-43 sub voce.

si

si

www.dacoromanica.ro

5 Petru Cercel 239

priveste acuza ca a introdus, ca a scos in tara gostina da oi" 19 conside-ram ca este nefondata.

Darea era perceputa in Tara Romaneasca inca din veacul al XIV-leasub numele de vama a oilor (sau dijmdrit) fiind atestata in documenteleemise de cancelariile lui Vladislav Vlaicu (1364-1377) si Mircea cel Batrin.Termenul gostinarit se intilneste frecvent in secolul al XV-lea. Deci nueste o inovatie fiscala a lui Petru Cercel.

Prin aplicarea insa a unei astfel de politici fiscale, care in secolul alXVII-lea va avea ca efect ruinarea micii gospodarii taranesti, domnitorii auincercat, pe de o parte, sa faca fata pretentiilor crescinde ale Portii, pe dealta, ca o masura de prevedere, au simtit nevoia sä stringa i sa puna de oparte o suma cit mai mare de bani care sa le asigure subzistenta i dupace trecerea lor pe tronul Tarii Românesti se va fi incheiat. Intr-o astfelde eventualitate reactia cea mai fireasca era punerea la adapost, din vreme,a fondurilor acumulate. De aici reactia perfect identica, in spiritul ei, a luiPetru Cercel, iar peste timp, a lui Constantin Brâncoveanu 2O Amindoiau considerat ca locul cel mai sigur, in acest scop, era Italia. La sfirsitulanului 1584 si inceputul lui 1585, Cercel ii pusese tot gindul" trirnitape Sivori in Italia cu o suma de bani dar cit mai tainic cu putintä, sprea nu da de banuit <supusilor> sai din tara i nici turcilor curn c5. scoateoficial bani din tara" 21 Pentru aceasta pregatise suma de o sut5. de miide ducati de aur unguresti pe care trebuia sa-i primesc pentru a-i duce laGenova, in mina domnului Benedetto, tatal meu, ca sa-i dcpuna in contulaltetei sale la San Giorgio (vestita banca din Genova) pentru a incepe,dupa cum ii era dorinta, sa string-à un tezaur in Italia, temindu-se de acci-dentele care obisnuiesc sa se produca in aceleprovincii ale Tarii Românesti,din cauza tiraniei turcilor. Avea de gind sä trimita i pe mai departe <bani>in fiecare an, cind la Genova, cind la Venetia i cind la Roma" 22.

Un alt gind pe care il intilnim la Petru Cercel dar ii vom regasi si laConstantin Brâncoveanu este cel de a trimite tineri la studii in Italia.Dac5. Cercel era impregnat in mod cu totul deosebit de valorile spirituale,culturale ale Renasterii italicne (si mai putin franceze) pe care le-a cunoscutnemijlocit i le-a asimilat imbogatindu-se cu ele, spre sincera admiratie acontemporanilor, Brancoveanu a receptat valorile veacului sau baroc prinintermediari (de n-ar fi sa-1 amintim aici decit pe stolnicul ConstantinCantacuzino, cel cu studii la Padova).

Fiecare era inconjurat de cite o curte in care prezentele straine sintdestul de numeio-se. Cercel avea in anturajul sau multi prieteni italieni

francezi care-I insotisera. in Tara Rcrnâneasca cu gindurile la avantajelepe care le-ar fi putui obtine din partea domnului. Din grupul de italieni,pe linga Franco Sivori, mai faccau parte poetulFrancesco Pugiella, secreta-nil Francesco Vincenti negustorii Tommaso Giacomo Alberti 93 Dintrefrancezi amintim pe Berthier din Lyon, secretarul dat lui Cercel de curtea

1° Itfidem,20 Iolanda

v anu, 13ucurcsti,21 Cdligtort23 Dfidem,33 Ibident,

p. 208-209, sub v cc.D nzentul luz Constantin Br4'ne vtanu, in vol. Co; stantin 131 al CO-

1989 p. 84 sqq.Mainz, vol. 111, p. 21.p. 29 sqq.p. 12, nota 34.

sa-1

si

si si

www.dacoromanica.ro

210 Iolanda Tighi' iu 6

franceza (va fi apoi agentul Frantei la Constantinopol unde 11 va inlocui peGerminy rechemat in tail), apoi Mellier de la Constance, Francois Ponthusde la Planche si Dominique Perot 24

Pentru continuarea mai viguroasa, pe aceste meleaguri, a culturiiromane Petru Cercel a decis, i i-a marturisit chiar intentia sa lui Sivori,sä trimita la studii la Roma sase tineri români fii ai celor mai de seamaboieri ai tarii, printre care si doi nepoti ai sai din partea surorii sale" 25Pentru intretinerea acestor tineri domnul pregatise i suma de 12.000 deducati. Gindul principelui, binevoitor fata de catolicism, era ca cei ceurmau sa piece la studii in Italia sä fie dati in grija iezuitilor pentru caacestia sa-i ajute sa-si insuseasca nu numai limba, cultura i obiceiurile ita-

ci mai cu seama sa-i Lea sa prinda dragoste de credinta catolicadeoarece socotea Ca aceasta ar fi un foarte bun mijloc pentru dorinta fier-binte pe care o nutrea alteta sa de a-si readuce tara la adevarata religie" 28.

In acest sens el mai facuse demersuri i pe lingà iezuitii din Transilvaniapentru a trimite misionari in Tara Romaneasca pentru ca, incetul cuincetul sa ajunga sa puna piciorul in tail i sa indeplineascä pentru slujbaDumnezeului nostru ceea ce implinisera in alte tari" 27.

Peste un veac, spre deosebire de Petru Cercel i fara a dori vreo clipàsä trddeze dogma ortodoxa, Constantin Brâncoveanu va trimite si el tinerila Venetia pentru a invata pictura; de asemenea, citiva bursieri vor plecala Padova.

Una din formele de exprimare a sensibilitatilor unui secol este gindulintrupat in piatra. In piatra palatului sau, mai ales, in piatra bisericii pecare omul medieval a simtit mereu nevoia sa o inalte cu smerenie i sufletulplin de nelinisti spre multumirea i glorificarea Dumnezeirii.

In tärile române, ca si in Bizant dealtfel, statul i biserica s-au spriji-nit reciproc. De aceea, constituirea i inzestrarea fundatiilor religioase erauacte de politica interna ce se inscriau pe o linie traditionala i ascendentade intarire a autoritatii monarhice. Investigarea fenomenului artistic medievalromânesc a evidentiat sincronismul existent intre evolutia feudalitatii laice

ecleziastice i realizarile in planul artistic; de asemenea, s-a remarcatconcordanta dintre politica ctitoriceascä a domnului, ce se constituia inexemplu de urmat, i cea a marilor boieri care multiplicau, la rindu-le,modelul voievod'il.

Evidentlind efortul ctitoricesc deosebit de intens al lui Petru Cercel,tinind cont de timpul scurt pe care 1-a avut la dispozitie pentru o astfelde activitate, Sivori nu scapa prilejul sa sublinieze un fapt important sianume ea: Toti boierii cei mari s-au apucat apoi, urmind pilda principeluis5. ridice o cladire" 28.

Se stie insa ca inaltarea unei biserici domnesti i inzestrarea ei se des-fasura, in general, dupa anumite criterii. Daca ea nu era un inceput deserie", atunci, de obicei, continua si amplifica eforturile antecesorilor ctitoru-lui. Gestul avea semnificatii pe care contemporanii le stiau i intelegeau

24 Ibident, nota 35.25 Ibidem, p. 28 (este vorba probabil de Radu Bidiviu i un f rate al acestuia, fiii

Mariei. sotia lui Radu sau Tudor din Dra.goesti, ibidem, notele 113 si 114).26 Ibidem, p. 29." Ibidem.28 Ibidem, p. 13.

licnesti,

si

www.dacoromanica.ro

7 Petru Cercel 241

pe deplin. Peste timp, istoricul trebuie, la rindu-i, sa descifreze, sa decodificeaceste gesturi-simbol pentru ca sensul lor sa poata fi perceput pe de-a-ntre-gul.

Petru Cercel avea constiinta alesei sale descendente. Bunicul sau, RaduPaisie (1535-1545), fiul lui Radu cel Mare (1495-1508), egumen trecatorpe la manastirea Arges a fost casatorit a doua oara cu domnita Ruxandra,vaduva fratelui sau, Radu de la Afumati (1522-1529) 0 fiica lui NeagoeBasarab. In felul acesta, Radu Paisie unea astfel, in propria-i persoana,drepturile ambelor ramuri domnesti ale Basarabilor: Dracule§tii (prin Raducel Mare, fiul lui Vlad Calugarul, nepotul lui Vlad Dracul i stranepotullui Mircea cel Batrin) i Danestii (Neagoe Basarab descendind din Dan 1).

Ca urmare, Petru Cercel va continua activitatea ctitoriceascã a vrednici-lor sai inaintasi: Radu Paisie i Neagoe Basarab afirmindu-si, in acest fel,cu tarie legitimitatea i cinstindu-le, totodata, memoria.

In 1584, Cercel va purcede la repararea manastirii Mislea din judetulPrahova. Lacasul religios, cu hramul Sfinta Treime, fusese inaltat intre1536-1537 de bunicul sau, Radu Paisie 29.

La Curtea de Arges va construi biserica Botusari 30 (1583) sau Capresticu hramul Sfintul Petru, pe locul pe care probabil Ca s-a aflat fosta Cate-drala catolica din Arges (ipoteza lui P. Chihaia).

Dar, mai cu seama, fapt nerelevat, dupa stiinta noastra, pina acum,Cercel voda va continua pas cu pas, la Arges, Tirgoviste sau in ScheiiBrasovului (la biserica Sfintul Nicolae) 31 eforturile lui Neagoe Basarab deinn-tare sau de refacere a lacaselor de rugaciune. La Tirgoviste, bunaoara,termin5. Mitropolia inceputa de Neagoc. Tot aici, in cetatea de scaun, PetruCercel inalta in 1585 Biserica mare domneasca. Ridicat din caramida, lacasulface parte din categoria monumentelor de tipul cruce greaca inscrisa. Exactaceeasi dispozitie planimetrica fusese aleasa pentru alte doua biserici remar-cabile: Biserica Domneasca Sfintul Nicolae din Curtea de Arges inaltatade Basarab I si Nicolae Alexandru (terminate in 1352) si Biserica Mitropo-litana din Tirgoviste, ctitoria lui Neagoe Basarab. Inspirata de planimeteriaultimei, Biserica domneasca a lui Petru Cercel se deosebeste de ea prinplastica monumentala realizata prin incoronarea pronaosului prin douaturle mici inaltate pe baze prismatice 32, dupa modelul, pe atunci, novatorintilnit la biserica Manastirii Dealu. La acea Manastire Dealu ctitorita destrabunicul sau, Radu cel Mare, si unde era ingropat insusi tatal lui Cercel,Patrascu voda cel Bun. 0 a treia turla pe naos i un amplu pridvor deschispe coloane veneau sa intregeasca armonia noii biserici domnesti. Ea se aflaalaturi de palat astfel ca pe un pod acoperit <ce te trimite cu gindul laPuntea Suspinelor de la Venetia atit de cunoscuta voievodului! I.T.> Inal-timea sa putea intra in biscrica din camerele sale, fail sa fie vazut- 33.

29 Docunt nte, veac XVII, vol. II, p. 276; vczi i p. 98 si 235. Amintitrt prima ()aril indocumentul din 1543, aprilie ibidcm, veac XVII, vol. 11, p. 298). Nezi si N Stoicescu, Biblio-grafia loc ii dtilor i monunwntelor din Ron dnia, Craiova, p. 19-0, p. 431 si 440

33 Ibidnz, p. 242-243 (si 238 pentru Capresti). NcLi 0 P. Ch haia, In I gdti ni cu trccu-I ul bis ;jjj Botu,siri din Curtea de Arg ,s in vol. Din cadtilc de sant; alc Tdrii Romdm,sti, Bucu-re0.1, 1( 74 p 192-204.

31 DrAgut, Dictionar encLlopedic de and mcdicvald ccscd, Bum. resti, 1976p. 67.

32 N. Constantinescu,,C. Moisescu, Curtea domneascii din 7 irgov4tc, Btmic sti 1965, p. 38.Cdldtori strain& vol. III, p. 12.

V,.sile rotniir

.

www.dacoromanica.ro

242 Iolanda 'Vali liu 8

Pentru noi, cei de astazi, chipul frumos al voievodului poate fi vazutin naosul manästirii Caluiu (sat, corn. Oboga, jud. Olt) ctitoria boierilorBuzesti. Inceputa in vremea lui Neagoe Basarab, biserica de plan triconca fost terminata in 1588. Picturile interioare executate de zugravul Minain 1594 cuprind portretele voievozilor Petru Cercel i Mihai Viteazul, extraor-dinarii fii ai lui Patrascu cel Bun, si tabloul votiv al farniiei fratilor Buzesti:Radu, Preda i Stroe.

Un alt tablou votiv al lui Petru Cercel se afla in Biserica mare dom-neasca din Tirgoviste. El a fost executat in timpul lui Constantin Beanco-veanu de zugravul Constantin in 1699. Aici, pentru intiia oar'a, si emblematicpara., cei doi voievozi se afla fata in fata i sustin impreuna, in calitatede ctitori biserica inaltat5. i infrumusetata de ei.

Sä revenim la portretul de la Caluiu. Buzestii, se stie, s-au bucuratde protectia lui Patrascu cel Bun, iar mai apoi de cea a fiului sau, PetruCercel. Cu Mihai voievod, cu care se si inrudeau prin vara lor, doamnaStanca 34, sotia Viteazului, legatura a continuat si a devenit si mai strinsa.

Istoricicii de arta 35 s-au oprit cu interes asupra portretelor celor doifrati domnitori, relevindu-le particularitatile i incercind sä le descifrezemesajul.

Cercel pare personajul cel mai incitant. In mina are o naframaun hrisov cu pecete, iar alaturi se aflä urmatoarea inscriptie: Io PetruVoievod, fiul marelui i prea blagocestivului <binecinstitorului de Dumne-zeu n.n.> Io Petrascu voievod. Nu varsati peste tarl singe nevinovat,dar judecati dupa dreptate i fiti milosi, cum a fost Domnul Dumnezeumilostiv fata de noi, i acum este fata de voi". In analiza pe care o faceacestui portret domnesc, atit de deosebit, Pavel Chihaia remarcl faptulcà exista in epoca obiceiul ca sa se consemneze postum o dorinta, cu caractertestamentar, pe care voievodul ar fi avut-o, in viata fiind, i ar fi expri-mat-o in realitate 36.

Retinem aceasta idee i citeva din argumentele iconografice: zugravealaperetelui vestic al naosului a fost conceputa pe doua registre: in cel infe-rior de la sud catre nord se afla portretul lui Mihai Viteazul, apoi alte scenesi in extremitatea nordica chipul lui Petru Cercel. In registrul superior, dinciclul Patimilor" deasupra portretului lui Mihai Viteazul se afla Judecatalui Pilat", iar deasupra portretului lui Petru Cercel se afla Rastignirea".

Dispunerea panourilor in cele dona registre nu a fost intimplatoare.Reprezentarea lui Cercel 11 arata ca judecator care judeca i emite hrisoave.El este judecatorul drept, ale carui decizii nu au dus la nedreptati cum afost rastignirea lui Iisus.

La aceasta interpretare a lui P. Chihaia am adauga faptul ca boieriiBuzesti, care s-au bucurat de protectia domnului i pe care 1-au insotito lunga perioada de timp in refugiul säu transilvan, 1-au cunoscut foartebine si au putut aprecia nemijlocit spiritul sau de dreptate de care credemca era, intr-adevar, animat. 0 dovada in plus, in acest sens, este scrisoarea

34 Carmen Laura Dumitrescu, Pictura murald din Tara Romtineascd in veacul al XVI-lea, Bucuresti, 1978, p. 106, nota 155.

55 P. Chihaia, De la Negru Vodd" la Neagoe Basarab. Interferenfe literar-artistice incu/tura romelneascd a evului de mijloc, Bucuresti, 1976, p. 232 sqq. Vezi si Carmen Laura Dumi-trescu, op. cit., p. 63-66.

" P. Chihaia, op. cit., p. 234 sqq.

si

www.dacoromanica.ro

9 Petru Cercel 243

pe care Francesco Vincenti (unul din insotitorii domnului) o trimite, la 22decembrie 1583 din Bucurqti, lui Germigny, ambasadorul Frantei la Istanbul:<Principe le> tine divan in fiecare zi in mod ob4nuit pinä la amiazaadeseori i dupa aceea, ascultind cu bunatate i pe saraci intocmai ca pebogati, insa iubWe i ocrote§te mult saracimea, 0 nu ingaduie sä i se facavreo impotrivire sau orice fel de impilare" 37.

Textul lui Vincenti consoneaza in chip deosebit cu un pasaj dinlui Neagoe Basarab (cap. IX Cuvint pentru judecata, care au

invatat loan Neagoe voevod pre fie-sau Theodosie 0 pre alti domni, pretoti. Cum 0 in ce chip vor judeca): Ci sä ne daruiasca Dumnezeu sä jude-cam pre toti saracii pre dreptate i sa nu iasa de la noi nimeni cu inimarupta i cu nedreptate" 38.

Constatind asemanarea dintre textul aflat pe tabloul lui Cercelunele pasaje din Invdpiturile lui Neagoe Basarab care se refereau la felulin care un domn trebuie sa imparta dreptatea, P. Chihaia considera caaceasta asemanare nu poate fi intimplatoare 0 ea arata faptul cä Inzusig-turile circulau i erau cunoscute in epoca.

Dacl acest lucru este adevarat, atunci ni se pare foarte probabil caPetru Cercel insu0 sä fi cunoscut i sa fi apreciat Invdtdturile celui pe care,ca un om ce avea o aleasä cultura, a giut nu numai a-1 pretui ci i a-1continua in spirit, atit cit soarta i-a ingaduit.

L-am vazut pe Cercel ctitorind in toate locurile in care Neagoe Basarabinsu0 o facuse inaintea lui. Strabunicul sau elogiase, in Invii,teiturile sale,judecata dreapta ca pe una din virtutile majore ale unui monarh, iar PetruCercel, dupa cum am aratat, a dorit sa se imparta§eascä din aceasta virtute.Continuarea in gind i fapta a faptelor i gindului lui Neagoe Basarab erapentru principele acesta ce peregrinase indelung pe la toate marile curtieuropene, o legatura cu radacinile lui de acasa, o reluare a unei traditiiaureolate de amintirea unui antecesor elevat. Neagoe Basarab a fost pentruPetru Cercel, neindoielnic pentru noi, figura emblematica a monarhuluiautohton deosebit de rafinat, al carui model se cerea continuat. Peste aceast5.idee traditionalista, ce va incepe sä devina traditionala s-au grefat la nivelaulic ideile noi ale unei Europe renascentiste, idei pe care Cercel le-a cu-noscut i asimilat deplin, dar care nu puteau fi viabile atunci intr-o ValahieInca autarhica i destul de circumspecta la innoiri, cu atit mai mult cu citacestea veneau din spatiul catolicismului. (Experienta precedenta a lui Despotin Moldova <1561-1563> confirma 0 ea acest lucru). Ideea aceasta tradi-tionalista basarabeasca" schitata acum de Cercel va deveni manifestamai tirziu, la Matei Basarab 39.

Instalat la Tirgoviste, Cercel pornqte de indata" la marirea palatu-lui voievodal Familiarizat cu o anumita gindire spatiala pe care a admi-rat-o la curtile principilor din Italia renascentista, domnul dispune amenaja-rea pe esplanada palatului a unei fintini pentru care se aducea apa peolane de la un izvor aflat la patru mile departare de ora.§. Totul s-a facut

37 Cál1tori strciini, III, p. 73.38 f nviitciturile lui Neagoe Basarab cdtre fiul sdu Theodosie, ed. G. Mihäi1, Bucuregi,

1971, p. 285.39 I. Micu, R. Lungu, Aspecte ale patronajului cultural in timpul domniei luf Matel Basa-

Tab, In Mitropolia Olteniei", an XXXVI, nr. 5-6, mai iunie 1984, p. 365.40 Cele douá corpuri ale caselor domnoti care se vAd astäzi dateath din epoci diferite:

primul a fost construit in timpul domniei lui Mircea cel /35,trin (1386-1418), iar cel de al

Invd0turile

".

pi

www.dacoromanica.ro

244 Iolanda Tighiliu irr

crt mare osteneara i cheltuiala". Pentru a prelungi un mediu ambientalce-i era atit de familiar, Cercel decide ca in partea de rasarit a curtii, peterenul care coboarä lin spre Ia lomita, sa fie amenajate n4te mindregrädini italiene§ti care erau aezate chiar ling5. palatul sau" 41. Este aicio incercare de afirmare a unei arhitecturi rezidentiale i, totodata, de racor-dare la natura pe care abia secolul urmator o va implini, cu osebire in epocaBrancoveanului.

Ca 0 Brancoveanu, destinul se va dovedi tragic 0 pentru Petru Cercel_Pinza tradarii se tesea, de obicei, la Poarta, fie de catre inalti dregatoriotomani ce-0 aveau propriile lor interese i antipatii, fie de catre diver0ipretendenti care vroiau sä obtina tronul atit de rivnit al Tarii Romane0i.

Petru Cercel, de exemplu, §tia Ca detronarea sa se datora intrigilorrivalului sau Mihnea i, deopotriva, beglerbegului Rumeliei Khadim Mesihpa§a. El era sigur ca sultanul Murad al III-lea (1574-1595) care era unom putintel la minte" 42 nu 1-ar fi mazilit pentru cä inea la el. Intimplareaa facut ca 0irea sa-i fie adusa la cuno§tinta domnitorului de Sivori insu0care se afla dis-de-dimineata la curte Weptind, in antecamera, ca domnulsa se trezeasca. Deodata auzii o larmä grozava pe strazi, iar pravaliilese inchideau intr-o goana nemaipomenita". Fuge in piata unde afla de laun ajutor al vistierului ca a sosit in Bucure0i ceau011 Husein cu vestea cáPetru Cercel a fost scos din domnie, aceasta fiind data lui Mihnea voda<Turcitul).

Sa-1 aseultam pe Sivori i sa urmarim reactia domnului la aflareaIndata rn-am dus la alteta sa care era in pat, spunindu-i ca de0 nu malas5, inima sa-i dau o veste atit de trista, totu0 el trebuie sa o afle i i-am

doilea a fost ridicat de Petru Cercel (1583-1585) lingl latura de sud a cladirii initiale. Corpulde cladiri construit de Cercel este complet separat de vechile case domnesti. El era compus dinpivnita, parter i etaj. In arhitectura cladirii se intilnesc ideile novatoare ale Renasterii cu tra-ditia local& adusa, pe santier de mesterii autohtoni. Pivnitele, amplasate in axul clädirii, pas-treaza, aspectul initial si impresioneaza prin realizarile tehnice. Planul, in forma de patrat culatura de 12 m se compune din patru spatii egale dispuse in jurul unui pilon masiv central,acoperite fiecare cu bolti in leagan. Structura lor planimetrica, anunta tipul de pivnita raspinditlarg in epoca brancoveneasca, atunci cind boltile semicilindrice vor fi inlocuite prin calote sfe-rice pe pandativi.

Parterul, care servea ca locuinta pentru slujitori i curteni i adapostea probabil si can-celariile domnesti, este alcatuit simetric, de o parte i de alta a unui ax longitudinal, si cu-prinde zece incaperi.

Etajul, complet separat de parter, cuprindea apartarnentele de locuit ale domnului cifamiliei sale, si era accesibil numai din exterior, pe o scara aflata Fe fatada de vest.

Ceea ce constituia nota caracteristica a casei inältate de Petru Cercel era aspectulexterior. Aici intervine ideea de a proteja in intregirne fatada cu o tencuiall, subtire, peste careera aplicatl. zugraveala cu rosu cc imita procedeul asezarii caramizilor in jurul unor panouride tencniala. Conturul caramizilor era marcat inainte de vopsire prin incizii in tencuiala proas-

Acest sistem de decorare folosit, dupa cit se pare, pentru prima data in arhitectura mun-teneasca la ctitoriile de aici ale lui Petru Cercel, se va generaliza in ornamentica exterioara aedificiilor religioase abia catre mijlocul secolia i al XVII-lea (ex. biserica Sfintii Imparati,datind din 1651 si biserica Tirgului refacuta in 1654, ambele chiar in Tirgoviste). (N. Constan-tinescu, C. Moisescu, op. cit., p. 26, 30-32).

41 Calitori strdini, III, p. 12. Palatul i biscrica au fost inconjurate de un nou zid deincinta prevazut la exterior cu contraforti trir.nghil h,ri i construit din bolovani de riu i Cara-mida. Inaltat in acelasi timp cu casele dornnesti sr biserica, zidul a fost refacut i secolul aIXVII-lea (N. Constantinescu, C. Moisescu, op. (1 . p 45).

42 Client!, i p. 36. Pentru toate privind n-azilirea vezi p. 3 qq

pAtá.

strdini, III, t11

vestii.

.

www.dacoromanica.ro

11 Petru Cercel 245

povestit faptul [.. .1. La aceasta, alteta sa a raspuns foarte lin4tit: «Domnula dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvintat» 43.

Luind drumul exilului in Transilvania, principele este jefuit §i luatin captivitate de autoritati care-I inchid la Media, Chioar, Hust §i Ca§ovia.Convins ca la mijloc nu este decit o intriga careia i se poate pune capät,Cercel nu-0 pierde speranta 0 increderea in turci socotind probabil ca-icunoate destul de bine.

Trimitind scrisori tuturor potentatilor pe care-i §tia favorabili, fostuldomn spera ca prin interventia acestora la Poarta (mai ales a ambasadoru-lui Frantei, Jacques Savary de Lancosme) sa-1 determine pe sultan sa cearaeliberarea lui de la transilvaneni, zicind ca mai bine vrea sa se increadain turci, de0 cu primejdia vietii, decit sa raminä astfel rau tratat pe nedreptin miinile acelor transilvaneni carora nu le facuse niciodata nici un rau ica spera sa gaseasca mai multa mild la turci decit la acei transilväneni" 44.Aceasta incredere nestramutata il va face s5. ia din nou, in 1589, drumulIstanbulului dar, de data aceasta va plati cu viata.

Destinul il va purta, a§adar, pe Petru Cercel, cum il va duce maiapoi si pe Constantin Brâncoveanu, spre acela0 Istanbul care pentru ei afost atit izvorul maretiei cit 0 al prabuOrii lor. Amindoi vor trai zile cum-plite in teribila inchisoare Edicule. Apoi, primindu-le trupurile ostenite dezbuciumata lor trecere prin viata, apele Bosforului s-au inchis incet deasu-pra-le cu blinde unduiri psalmodice, pentru a aduce frumo0lor principitihna de dincolo de nefiinta.

La capatul demersului pe care 1-am facut in descifrarea unor elementece tin de universul mental al principelui Petru Cercel socotim ca acesta,om inteligent 0 cultivat, curtean desavir0t, personalitate ce se mi§ca cu ouluitoare eleganta in cele mai inalte cercuri ale vremii lui, a pastrat inadincul fiintei sale legatura cu tara careia-i apartinea 0 pe care a dorit sa odeschida spre spiritul nou al Europei sale. De aceea, socotim nedreaptajudecata lui N. Iorga care-1 considera totalmente strain de acest pamint 450 ne distantam de ea.

Petru Cercel stralucitor domn dupa moda Apusului" 0 pandantulsau de peste vreme, Constantin Brancoveanu suflet intelegator de frumusete0 sprijinitor al invataturii" cum ii caracteriza succint N. Iorga consi-deram ca apartin, neindoielnic, ace1eia0 elevate familii spirituale.

Dincolo de toate registrele care-i deosebesc 04 individualizeaza, intreei a existat o continuitate de gind si fapta izvorita din dorinta exprimdriicu mindrie a traditiei dinastice. Totodata, racordarea la cultura europeanaa vremii lor era resimtita ca o necesitate pe care aceti principi au incercatsa o afirme cu o notä de brio.

Ap.dar, intre secolul al XVI-lea 0 secolul al XVII-lea substanta spi-rituala româneasca s-a modelat pared, intr-un anume fel, pe principiulvaselor comunicante pentru aii gasi, in sfir0t, drumul spre implinita deve-nire.

43 Ibidetn, p. 33-34.44 Ibidem, p. 63.43 N. Iorga, Histoire des romains, vol. V. Bucureti, 1940 (cap. III tin prince francais

en Valachie), p. 266.

www.dacoromanica.ro

246 Iolanda Tighiliu 12

UNE IMAGE DE LA RENAISSANCE: PETRU CERCEL

Résumé

Un aventurier, d'un beau physique et tres cultive, forme dans l'espritde la Renaissance mais devenu tout a fait etranger par rapport a son pays.Tel le est l'image, en grande partie erronee, que l'historiographie plus ancienne,jusqu'a N. Iorga y compris, nous a transmis du raffiné prince.

Incontestablement, Petru Cercel est une personnalité complexe, qui sur-passe a beaucoup d'egards ses contemporains.

Esprit elevé (il connaissait plusieurs langues et composait aisément desvers en italien), considéré, meme par ses contemporains, un modele de ce qu'unprince veritable dcvait etre, il sera de facon permanente et puissamment attirepar la mirage du pouvoir. Devenu prince de Valachie (1583-1585), PetruCercel continuera l'activité de fondateur de ses predecesseurs, Radu Paisieet Neagoe Basarab, en affirmant énergiquement de cette maniere sa légiti-mite et en honorant en meme temps leur memoire. Mais surtout, et ce faitn'a pas eté releve jusqu'à present a ce que l'on sache, le prince Cercel continu-era pas a pas, a Arges, Tirgoviste et Scheii Brasovului (a l'eglise de Saint-Nicolas) les efforts de construction ou de renovation des etablissements reli-gieux de Neagoe Basarab.

La poursuite des efforts de Neagoe Basarab était pour ce prince, qui avaitfait de longs voyages aux cours d'Europe, une reprise de contact avec sesracines, avec une tradition nimbée par le souvenir d'un prédecesseur d'excep-tion. Neagoe Basarab a ete pour Petru Cercel la figure emblematique du mo-narque autochtone particulièrement raffiné, dont il fallait continuer le modèle.Cet attachement a la tradition trouve son origine dans la Renaissance, quicontinuait la tradition antique. Petru Cercel avait connu et adopte les idéesde la Renaissance, mais il n'etait pas possible de les mettre en profit en Vala-chie, pays encore autarcique et circonspect a l'egard des innovations, surtoutsi celles-ci provenaient du monde catholique. L'expérience de Despot en Mol-davie (1561-1563) confirme elle aussi la meme attitude. L'idée de Basarabesquissée par Petru Cercel deviendra manifeste plus tard, chez Matei Basarab.Aussi faut-il qualifier d'injuste le jugement de N. Iorga, qui considérait PetruCercel tout a fait étranger a sa patrie, et rejeter cette opinion.

Plus encore, des idées lancees par Petru Cercel seront materialisees parla suite, sous le regne de Constantin Brancovan. Par-dela tout ce qui les se-pare et les particularise, il y a eu chez eux une continuite entre la pensée etl'acte, surgie du desir d'exprimer fierement la tradition dynastique. En mêmetemps, le rayonnement de leurs regnes dans la culture europeenne etait ressen-ti comme une necessité que ces princes ont essayé d'affirmer avec succes.

www.dacoromanica.ro

PORTRETELE LUI OMER PAA

ADRIAN-SILVAN IONESCU

Una dintre personalitatile otomane ale mai marcante i, fara indoiala,cel mai important si capabil comandant de osti al Imperiului Semilunei dela mijlocul secolului al XIX-lea a fost Omer Pasa (1806-1871) a carui bio-grafie este legata de istoria tarilor romane.

Provenind dintr-o familie nobila croata, Omer intra de tinar in slujbamonarhiei habsburgice, remarcindu-se ca un bun militar. Dar, in urma unuiconflict cu un superior, se refugiaza in Turcia i Ii ofera serviciile in arrriata.Stagiul in trupele austriece a cal-or valoare era respectata i aprcciata deSub lima Poarta ii conferea o admirabila carte de vizita, astfel ca i se re-cunoaste vechimea i i se acorda chiar un grad de ofiter superior, bimbai(maior). In 1844 ia parte la expeditia din Siria, apoi la campaniile din Georgiasi Kurdistan, unde se distinge pentru bravura, avansind repede. In 1848 ajun-sese ferik (general de divizie) i i se incredintase comanda trupelor de la Dunare,puse la dispozitia inaltului comisar Suleiman Pasa, trimis in Tara Româneasca.Dupa linistirea spiritelor in Principatele Romane, Omer Pasa este asezat infruntea armatei de Rumelia (Rumeli Ordusu ) si conduce expeditia din Munte-negru.

Nu ne propunern sa facem o biografie a celebrului soldat ci sa ne ocupamde portretele sale, mai putin cunoscute si reunite acum, pentru prima data,intr-un asemenea studiu.

In 1848, guvernul provizoriu de la Bucuresti avea tot interesul sa cap-teze benevolenta imputernicitului extraordinar al Portii i, de aceea i s-a facuto primire princiara in Capitala 1. Ideea realizarii unui portret al demnitaruluiturc i-a venit tinarului pictor Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851)care purcede pe cont propriu la aceasta antrepriza ce avea sa se dovedeascasalutara caci Suleiman Pasa se va simti foarte flatat de aceasta onoare i nougest de curtoazie. Intr-o scrisoare adresata lui C.A. Rosetti din Giurgiu, pe26 iulie 1848, pictorul relateaza cum a decurs prima sedinta de poza i reactiapasei, la aceasta intilnire : "(...) Am inceput astazi portretul pasei, dar amlucrat putin i prost. Mai intii am avut o lumina proasta sau, mai bine zis,n-am avut de fel, pentru ca incaperea era mica si joasa si lumina intra peferestre i pe ui. Apoi, nu ma mai atrage sa pictez, i pina cind nu se vastabili o ordine generala, nu cred ca pot face ceva bun; cu toate accstea,ma voi sili sa iasa cit mai bine cu putinta portretul pasei si 1-am rugat sä vina

1 Abdolonyme Valnhia in 1848. Amintiri ,si lot inpld I de cdldfolie, in Convor-biri Literare", nr. 8/1 Noembre 1884, p. 332 Soliman Paa fusese prima cum nu s'a maiprimit turc, nici inainte, nici dupa dinsul. Nimic nu-i lipsise: mas6 bun6, casa bun6 i ce mai vinein urmä. Ce mai vine in urmä 11 incintase mai mult decit totul. Aducerca aminte singur6 ii ui-mea pricinuia ca un fel de extas".

Revista istoric6", torn IV, nr. 3-4, p. 247-256, 1993

4 C. 3791

Ubicini

5

www.dacoromanica.ro

248 Adrian-Silvan Ionescu 2

pozeze in oras. A consimtit, fiindca a fost foarte magulit de felul in carei-am propus sa-i fac portretul. Mai intii i-am spus cä guvernul provizoriu ru-ainsarcinat sa-i fac un portret mare in ulei, i ca Ii voi face litografii dupa el,-ca sa multumesc tot poporul care doreste mult sa-1 vada i sa-1 aibd. Stii ca

Fig. 1. Constantin Daniel RosenthalOmer Pasa, in L'Illustration", no.

555/15 Octobre 1853

n-am cerut nici guvernului, nici nimanui permisiunea sa vin aici i cred canu am gresit in tot ceea ce i-am spus, dovada ca a fost foarte magulit i, inciuda oboselii pe care i-o produc sedintele, a consimtit sä pozeze de mai multeori.; 0 nu numai atit, a consimtit sä vina miine sä pozeze in oras" 2.

Pina recent nu se stia sigur daca aceasta lucrare a fost terminata saunu 3. Iata ca acum se confirmä nu numai cã aceasta a fost finisata dar ca a fostdata chiar i publicitatii, la un an dupa revolutie, in paginile revistei leipzi-gheze Illustrirte Zeitung" nr. 316/21 Juli 1849 4 Suleiman Pasa este surprinsintr-o poza hieratica, de aparat, in uniforma sa de mare tinuta, cu epoletistralucitori i pieptul plin de broderii de fir. Are o privire seninä dar patrunza-toare i o expresie afabilä.

Facind pandant cu primul este portretul lui Omer Pasa, impostat inprofil, intr-o atitudine lejera, lasat putin pe spate. Si el este in tunica de maretinuta de general de divizie, cu epoleti i broderii de aur, dar este descheiatla ea pentru a i se vedea prinsa de git o inalta decoratie de dimensiuni deose-bit e.

Peste cinci ani, cind Omer Pasa ajunsese entqir (maresal) i detinea co-manda suprema a trupelor turcesti in Razboiul Crimeii, Abdolonyme Ubicini,marele prieten al romanilor, publica in L'Illustration" un portret inedit alacestuia, aflat in posesia sa. Ii insoteste de o scurta nota biografica a reduta-

2 Cornelia Bodea, 1848 la Romini. 0 istorie in date ,si mcirturii, Edit. Stiintific5. i Enci-clopedic6., Bucuresti, 1982, vol. II, p. 775

3 Dan Grigorescu, Trei pictori de la 1848, Edit. Tineretului, Bucuresti 1867, p. 189.Die moldowalachische Revolution im Jahre 1848, in Illustrirte Zeitung", no. 316/21

Juli 1849.

sa

4

www.dacoromanica.ro

3 Omer Pa§a 219

bilului.soldat, care este revelatoare si in privinta conditiilor in care a fost rea-lizat desenul 0 a paternitatii lui : Am avut ocazia de a-I vedea de mai multeori pe Omer Pasa, in 1848, in Valahia, in vremea cind el comanda corpul ex-peditionar pus la dispozitia lui Suleiman Pasa, trimis in principate ca si comi-sar extraordinar al Portii, putin dupa intoarcerea sa de la ambasada din Paris.In timpul uneia dintre intrevederi, un tindr pictor care md acompania, fi care,din nefericire, a murit intre limp in Ungaria, a fcicut pe o pagind a carnetuluiineu, portretul de o perfectd asemdnare [al lui Omer Pap.] ( ...) (subl.n.)" 5.Comparind cele doua lucrari tiparite in revista germana, i, respectiv, in ceafranceza, se constata multe similitudini de poza cu toate ca detaliile difera:figura de profil, capul lasat putin pe spate si privirea indreptatà in sus. In de-senul aflat in posesia lui Ubicini, Omer Pasa poarta o tunica de cavalerie, cubrandemburguri, iar la git, acoperindu-i aproape tot pieptul, e prins ordinulMedjidie de mari dimensiuni care aici este recognoscibil dupà caracteristi-cile lui. Nu incape nici o indoiala Ca cele doua portrete au unul si acelasi autorcare a facut mai multe variante. In carnetul francezului a ramas un crochiuabia sugerat in vreme ce pentru publicarea in foaia leipzigheza a fost facutun desen finisat i amanuntit, menit sa multumeasca si redactia i modelulcare, ca fost osta§ in armata austriaca, vorbea bine limba germana si aveaacces la ziarele aparute in Europa Centrala. Micile diferente stilistice provin0 de la gravorii diferiti care preluasera schita, o decalcaserà i o taiasera inblocul de lcmn.

Tot de la 1848 se pastreaza un portrct al comandantului turc lucratin laviu de Constantin Lecca (1807-1887). Nu se cunosc amanuntele execu-tarii lui6 dar autorul i§i plaseaza personajul intr-un peisaj muntos (Balcanii?),cu citeva case in stinga si o moschee cu dou5. minarete in dreapta, fapt cc arputea sugera o regiune sud-dunareana, poate tot Giurgiul unde ii pozase luiRosenthal (dac5. nu cumva fondul este dcar o fantezie a artistului). Aceastaeste singura reprezentare a lui Omer Pasa fara barba, purtind doar mustata.Este imbracat intr-o tunica bine cabrata pe talie, inchisa cu brandemburguri.La git are aceeasi decoratie planturoasä, batuta in diamante mai multvaloroasa bijuteric decit distinctie militara iar pe piept sint prinse dou5.medalii. Lucrat in stil miniaturistic (desi plansa, aflata la Cabinetul de Stampe alBibliotecii Academiei, RomAre are dimensiunile 27,5 x 12,3 cm), extrem de finsi detailat pina la pierderea volumetriei in favoarea amanuntelor de uniforma,desenul beneficiaza totusi de niste tonalitati foarte sensibile de griuri trans-parente, obtinute din laviul a§ternut cu o pensula subtire. In dreapta, jos,sub cotul personajului apare semnatura si data: Lecca 1848.

In vreme ce portretul lui Lecca a ramas in tara ccl al lui Rosenthal acirculat in strainatate si a constituit un model de inspiratie pentru alti arti§ticare, la izbucnirea Razboiului Crimeii, au gasit lucrativa, oportuna i necesarapopularizarea chipului musirului Omer Pasa a carui celebritate era in plinacrestere. Asa este cazul plansci scoase ca supliment de Wiener Telegrafen",cu Omer Pascha, Oberfeldherr der tiirkisclzen Armee an der Donau". Nu in-cape nici o indoiala Ca litograful Eduard Weixlgartner (1816-1873), care aexecutat-o in atelierul lui Johann Höfelich din 1/iena, a folosit desenul luiRosenthal. Omer Pasa este reprezentat pina la mijloc, imbracat in aceeasi

5 A. Ubicini, Omer Pucka, in L'Int stration", no. 555/15 Octobre 1853 p 249.Paul Rezeanu, Constantin Lecca. Edit. Meridiane, Bucunsti 1(1,8, p 22 si fig. 22°

www.dacoromanica.ro


tunica, cu sase brandemburguri vi cu ordinul Medjidie la git. Dar, pentru ada o oarecare agitatie compozitiei, in vreme ce trunchiul este orientat uvorspre stinga, capul este figurat in profil perfect, spre dreapta, privind inapoipeste umar. Plansa, aflata si ea la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Acade-miei Romane, are dimensiunile 34,2 x 26,2 cm vi poarta in stinga, jos, numele

Fig. 2. M. Alophe Excelenta Sa OmerPapa, General-en-chef al armatei de

Rumelia, Noiembrie 1853

litografului, iar in dreapta pe cel al proprietarului institutului de arte graficein care a fost imprimata.

Tot la Höfelich este tiparit un alt portret al maresalului, reprezentatfrontal, cu o mina in vold i alta pe minerul sabiei prinsa de un centiron cu opafta in forma de stea cu vase colturi. Este imbracat la fel ca in celelalte lucrari,doar ca nu mai are decoratii. Prin ochii sai mijiti priveste cu sigurantä rece,dovada de forta i neinduplecata hotarire. Plansa (43,4 x 35,7 cm) a fosteditata de F. Paterno i executata de litograful vienez Adolf Dauthage (18251883) aflindu-se, asijderea, in patrimoniul Bibliotecii Academiei.

Un portret absolut identic si de aproape aceleasi dimensiuni (54,5 xX 37,8 cm) vi tot de la Biblioteca Academiei a fost editat la Paris,de Goupil, la Imprimeria Jacomme et Cie (rue de Lancry 16) si este semnat deMarie-Alexandre Alophe (1812-1883) ce, inainte de a deveni un celebrufotograf, s-a ocupat i cu artele grafice. Sub legenda S.E. Omer Pacha, Ge-neral en Chef de l'Armge de Roum-ily, Novembre 1853" apare semnatura mo-delului in caractere arabe 7.

7 Articolul lui Nicolae Isar, Memorii din exil: Al. Christofi in corespondentd cu ChristianTell, in Manuscriptum", nr. 1 (78)/1990, p. 104 este ilustrat cu un portret pink la genunchial lui Omer Papa vazut in 1854 de Eduard Kaiser (1820-1895), in mare tinutä, cu tunicaplink de broderii de fir, epoleti pe umeri, mai multe decoratii i lenta unui inalt ordin strAbl-tindu-i diagonal pieptul. Desi ne obisnuisem cu figura sa cu barb& intreagl ce, in 1854, in-cepuse sk. inarunteasa in imaginea aceasta el are un barbipon foarte negru, in vreme ce obra-jii ii slut rapi. Deoarece nu am vazut aceasta gravurá aflata, dupä cum se precizeaza., in colec-tiile bibliotecii lui Ion I.C. BrAtianu nu putem face un comentariu mai amplu.

www.dacoromanica.ro

5 Omer Pa*a 251

Datoritä aliantei de arme a Angliei cu Imperiul Otoman, presa brita-nica a fost mai generoasa cu figura comandantului turc, publicindu-i trasatu-rile de mai multe on i dind informatii detailate asupra biografiei sale. Dese-natorul francez Constantin Guys (1803-1892), reporter de front si artistspecial" pentru The Illustrated London News", are sansa sa-i fie oaspetelui Omer Pasa la *umla intervieveze. In numarul 670/February 25,1854, p. 168, apare reprodus portretul maresalului ce, in calitate de comandantal armatei de la Dunare (Tuna Ordusu) era, in acelasi timp, i guvernatoral $umlei titlu care apare trecut in legenda insotitoare. Este figurat pina lamijloc, in semiprofil spre dreapta, imbracat simplu, cu o vesta inchisa pita lagit i o haina cu bordura de blana i nasturi metalici, tinind in mina lungultub al ciubucului din care fuma. In numarul urmator (671/March, 4, 1854,p. 181) este publicata schita audientei acordata la data de 17 ianuarie 1854lui Constantin Guys si celor doi ofiteri englezi ce-i avea acesta ca tovaraside drum, maiorul Tombs si capitanul Austin din Artileria Calareatà de Ben-gal. Interiorul in care fusesera primiti nu avea nimic spectaculos, asa cumprecizeaza textul insotitor: (...) o camera patratä, simpla, acoperita cuun covor rosu i, pe doua laturi, cu un divan de culoare inchisa. Camera esteluminata de trei ferestre. Caminul este de constructie turceasca obisnuita,cu un acoperis conic sub care arde focul" 8. In dreapta acestuia sta Omer Pasa,rezemindu-si pe o perina cotul miinii in care îi tine ciubucul iar pe cealalta

sprijina pe un teanc de harti i hirtii. Fruntea sa inalta nu suporta fesulcare este pus cam pe ceafa. Pe divanul de sub ferestre stä turceste un generalde-al sau, fumind narghilea, i cei trei oaspeti europeni care nu se deosebescde ceilalti barbati prezenti acolo decit poate prin faptul ca nu-si tin picioarelesub ei i cä sint incaltati cu inalte cizme de calarie. Altfel, toti trei poartäfesuri i fumeaza din elegantele ciubuce batute in diamante i sprijinite pefarfurioare de argint, cu care ii onorase gazda. In ordine, de la dreapta lastinga apar: corespondentul artistic" al lui The Illustrated London News",capitanul Austin si maiorul Tombs, singurul care are favoriti (in vreme ceprietenii sai au mustati). In dreptul uii dimpotriva se afla un cafegiu cu otava pe care duce felegeane aburinde din care se servesc citiva ofiteri. Unservitor negru trece prin mijlocul camerei cu o tava cu tratatia pentru oaspeti.Un ofiter de ordonanta, venit din frigul de afara, imbracat in dolman, asteaptaordinele comandantului. Acest tinar avea sa le fie ghid oaspetilor in toatelocurile pe care doreau sä le viziteze.

Tot Constantin Guys este autorul scrisorii in care este descrisa intreve-derea cu musirul, ca si a multor altor corespondente trimise de pe frontulde la Dunarea de Jos. Relatarea la persoana intii i mentionarea celor doi ofi-teri insotitori doar ca martori pasivi; intrebarile pe care i le pune lui OmerPasa i conversatia dusa in frantuzeste (desi interlocutorul vorbea aceastalimba destul de aproximativ, exprimindu-se insa foarte fluent in slava, ger-mana i italiana cu care a comunicat i cu Ubicini sase ani inainte 9);consemnarea, pentru mai multa autenticitate, a acestui dialog direct infranceza, urmat de traducerea in engleza; interesul de a afla daca exista

8 The Illustrated London News", no. 671/March 4, 1854; Adrian-Silvan Ionescu, Con-stantin Guys, reporter de front la Dundrea de Jos in timpul Rd.bolului Crzmeii, in Stuclii i Cer-cetäri de Istoria Artei", tom 39/1992, p. 100-150.

° A. TJbicini, Omer Pacha, loc. cit.

si sa-1

si-o

www.dacoromanica.ro

2)2 Adrian-Silvan Ionescu

ofileri francezi (0 nu englezi ori de alte nationalitati) intre subordonatii mare-salului; atentia autorului pentru schimbarea mimicei lui Omer ca reactie ladiverse liiformatii nu tocmai incurajatoare ca un om obisnuit sa perceapacu usurinta schimbarea elocventa a trasaturflor modelului confruntat cuanumite situatii limita, fara de care un portret nu poate fi expresiv; intere-sul si dragostea pentru cai care 1-a caracterizat toata viata; toate acesteasint argumente irecuzabile in sustinerea asertiunii ca si corespondentele iiapartineau abilului si prolificului Guys care, in aceasta faza incipienta arazboiului era, practic, singurul reporter de anvergura al revistei londonezece, in rest, depindea mult de bunavointa cite unui ofiter inspirat, transformatin corespondent ori desenator ad-hoc.

Autorul face o prezentare obiectiva a gazdei, nelipsita de unele accentecritice la adresa fatuitatii, uneori inexplicabila, a acesteia: Din multe ama-nunte ale interviului nostru, mi s-a parut ca [Omer Pap.] crede despre el càeste cel mai bun aparator al imperiului. Aici el este, evident, venerat de toti(nu numai de armata ci si de taranime, etc.) nu din cauza rangului sau ci,realmente, pentru geniul sau supranatural. Lumea stie ca el face totul sin-gur: este propriul sail intendent general, sef de stat major, etc.; si, ca guver-nator al Rumeliei, el este aproape idolatrizat de taranimea bulgara. El estesi primul genist al armatei turce (0, as spune, singurul). Fortificatiile sum-lei, Varnei si toate acelea de-a lungul Dunarii, au fost ridicate dupa planurilesale, desenate de el insusi. Fiecare asezamint militar a fost organizat de elsau in conformitate cu planurile sale. El pare foarte preocupat sa se stie intoata lumea ca nu doreste sfaturi de la straini. Cu toate acestea azi a sositun colonel francez, asa ca declaratia sa trebuie luata cu oarecare rezerva 10".Intr-adevar, Omer Pasa, din anumite considerente personale, nu voia sa seafle ca are consilieri si subordonati de alte nationalitati desi unul dintre ceiin care avea mare incredere era Skender (sau Iskender) Bey, colonel de cava-lerie de origine poloneza care insa de la ocuparea Tarii Romanesti in1848 ii era adjutant 11 iar in anturajul sau se aflau atasati multi alti ofi-teri straini (americani, francezi, englezi, suedezi, printre care si un romanbeizadeaua Grigore Sturdza, fiul fostului domnitor al Moldovei Mihail Sturd-za, care isi oferise serviciile sultanului, schimbindu-i-se numele in MochlisPasa, primind gradul de general si comanda unei brigazi 12). Reporterulil mai ispiteste odata in acest sens: L-am intrebat daca are vreun ofiterfrancez la carticrul sau general. Mi-a raspuns foarte repede: « Nu, nu am niciun strain. Toti ofiterii mei sunt turci 0 sint foarte multumit.»" 13 Au discu-tat apoi despre starea trupelor rusesti pe care musirul le aprecia ca multinferioare celor pe care le comanda el. Apoi, pentru a scuza, probabil, actiu-nile salbatice ale basibuzucilor, el incearca sa explice de ce acestia nu iauprizonieri si ucid fara mila: El a avut mare grije sa mentioneze necesitateade a da soldatilor sai mare libertate de actiune, spre a nu lua prizonieri. Arepetat de mai multe ori: « Ce vreti? Acesti oameni au fost provocati, au fostraniti in ce au ei mai scump religia si onoarea ei sint indignati 0

l" "The Illustratcd London News" no. 670/Fartz..1 y 25, 5411 A. Ubicini, Orncr Pacha, lac cit.12 "The Illustrattd London News", no. (63/Jart. y '. 1854; no. 668/February 11,

1854; no. -25/January 27, 1855.13 Id m. no. 670/February 25, 1854

www.dacoromanica.ro

7 Omer Pa§a 253

ucid. Ei insisi nu asteapta mila i, de aceea, nici ei nu au mila nu-i putemopri; c'est malheureux, mais que voulez vous?*"

Omer Pasa este insa rezervat in a da informatii despre viitoarele ac-tiuni ale armatei sale si posibilele lupte i, pentru a evita prelungirea conver-satiei pe fagasul delicat al strategiei si al amanuntelor legate de miFarilede trupe, schimba subiectul la rasa cabalina de care si oaspetii sai eraufoarte interesati i buni cunoscatori: L-am intrebat pe care cale sa o apu-cam, pe ce drum trebuie sa ne intoarcem pentru a fi prezenti la urmatoareabatalie. El a zimbit si a spus: «Pe cinstea mea, nu stiu mai mult decit dum-neavoastra; dar daca va duceti la Vidin i Calafat, fara indoiala ca va fiinca ceva interesant], i yeti vedea cum se comporta soldatii nostri yetivedea.* Apoi am vorbit despre cai, care sint intr-adevar excelenti, dar parcam mici pentru cavalerie. Ca raspuns la aceasta remarca el a spus: « Laacest capitol noi sintem mult superiori rusilor, care nu pot suporta soculcavaleriei noastre.» Dezbatind acest subiect el a mentionat ca favoritul saucal de lupta este unul arab de douazecisipatru de ani i ca nu ar putea gasiunul mai bun in tot imperiul. Calul a fost ranit si a pierdut un ochi i totusiel nu ar incaleca in ruptul capului un altul. A batut din palme si a ordonatsa fie scos din grajd; apoi s-a ridicat, a deschis fereastra i ni 1-a aratat. Ex-primindu-ne admiratia animalul fiind, intr-adevar, superb si cel mai inaltcal arab pe care il vedeam el a aratat o bucurie aproape copilareasca."Dupa aceasta, vizitatorii europeni ii iau ramas bun de la Omer Pasa care leface marea cinste sa-i conduca pind la usa si sa-i salute cu o plecaciune. 16

Artistul are posibilitatea sa-1 deseneze pe musir calare pe acel frumosbidiviu la tfecerea in revistá a trupelor egiptene ce sosisera, ca intäriri, la*unda. 17 Comandantul este inconjurat de statul sau major si de o suita deofiteri europeni: capitanul Nolan din Regimentul 15 Husari, colonelul Cannoncare, intrat in slujba Imperiului Otoman, primise numele de Bavim Pasa,capitanul de geniu Symmons, capitanul Grange din Militia ComitatuluiSurrey, locotenentul Nasmyth din Artileria de Bombay si capitanul Gavonidin statul major al regatului Sardiniei.

Mindrul cal de lupta atrasese atentia prin eleganta i rezistentà i altorartisti, care pentru spectaculozitatea compozitiei, 11 imortalizeaza pe maresalcalare. Astfel, fotograful Roger Fenton (1819-1869), trimis pe front de re-gina Victoria sa surprinda imaginile evanescente ale Razboiului Crimeii,portretizeaza pe Omer Pasa intr-o poza martiala, calare pe frumosul saucharger", acoperit cu o luxoasà sabraca, galonata cu aur. Neavind un fondmai potrivit, fotograful a folosit ceea ce i s-a oferit in zona, plasindu-1 pe bra-vul calaret intr-o curte taraneasca, dccupindu-se pe fatada alba a unei unailecase cu acoperis de olane. Imaginea a fost trimisa la redactia lui "The Illustra-ted London News" unde a fost xilogravata i tiparita in numarul 766/October20, 1855 (p. 472), precizindu-se in legend5. paternitatea: "from a photographby Fenton".

14 Ibidem." Ibidem.16 Ibidem, Ne-a condus pin& la 1.1a camerei fapt cc nu este un compliment obinuit;

a fAcut o plecAciune foarte adincä i noi ne-am fAcut ieirea (in vestibul sau galerie deschisA)printre dou6. §iruri de soldati prost imbrAcati care prezentau armele".

17 Idem, no. 682/May 13, 1854.

14

11

ii

www.dacoromanica.ro


Maestrul britanic a mai facut un portret lui Omer Pasa, mult mai putinformal 18, asezat pe un scaun in pragul uii poate al aceleiasi case scunde

spre a primi lumina naturalá fara de care fotografia nu putea fi facuta.Musirul sta comod, descheiat la tunica sa de cavalerie pe a carei mineca areun lat galon de aur, la fel ca si la guler, ce specifica inaltul sau grad. Fesulii este dat pe ceafa, dupa felul obisnuit de a si-1 purta. Modelul priveste inafara, direct spre camera, cu o cautatura mindra i sigura pe sine. Pozitia salejera, putin lasat pe spate si cu barbia usor ridicata, aminteste de schita luiRosenthal.

Un alt portret fotografic care cste si el reprodus in paginile revisteilondoneze 18 - i se datoreste lui James Robertson (1813-1881), asa cum pre-cizeaza legenda: "Omer Pasha from a photograph of Mr. Robertson of Constan-tinople". Maresalul apare de asta data frontal, imbracat intr-o tunica simplä, cuepoleti pe umeri i decoratii pe piept. Ii tine o mina la cingatoare i alta pelinga corp, linga sabie. Priveste i aici direct spre obiectiv dar cu o scrutatur5.curioasä, cercetatoare, cu ochii larg deschisi. Cele doua fotografii smt acute,probabil, la scurt interval una de alta pentru ca in amindoua modelul aparecu barba complet alba i doar mustata Inca neagra, asa cum nu il prezenta-sera gravurile din primele luni ale razboiului derulat la Dunarea de Jos.

Din toate imaginile in care ne-a fost pastrat chipul musirului Omer Pasase degaja forta i siguranta data de certitudinea superioritatii sale. Pe lingaincrederea in oamenii sai bine instruiti care il adulau, aceasta certitudine eraintretinuta si de presa care il elogia ca pe un redutabil comandant de osti.

Un corespondent al lui "The Illustrated London News" al caruinume nu este mentionat ii face maresalului un foarte bun portret literarin care disernineaza fragmente dintr-o conversatie avuta la ultima lor intilnire,in Rusciuk: "(...) Succesul sau in pofida tuturor situatiilor dezavantajoasetrebuie sa ne convinga ea el este realmente un om mare. (...) Omer Pasaeste chiar la virsta propice pentru munca i actiune. (...) Omer are cincizeci

ceva de ani. Binecuvintat cu o buna sanatate, toate actiunile sale bamiscarile sint viguroase i energice. Inalt i uscativ, constructia sa estemusculoasa si bine legata. Ochii sai sint blinzi i vioi; buzele sale strinse vadesciin om hotarit un orn cutezator i activ. (...) Era imbracat intr-o hainaalba, cu pantaloni simpli cu sous-pied-uri late; o vesta i o camasil fara guler;totusi, pentru un om de care atirna atit de mult, arata neplacut de nepasator

lejer. Conversatia noastra s-a tinut in franceza dar in momentul cind pasase infierbinta facea digresiuni in italiana o limba in care se simtea mai inlargul sau. Mi-a explicat cum campania fusese exact asa cum o planuisecum ru,ii actionasera ca si cum el i-ar fi rugat sä actioneze. (...) El spune:«Am studiat bine materialul rusilor in timp ce am fost cu ei, pentru ca amfost atasat statului lor major cind trupele erau la Unkier Skelessi; ei sint masi-narii bune dar lc lipseste individualitatea. Sint oprimati i prost hraniti; deaceea le lipseste energia i rezistenta. Am cunoscut personal pe multi dintregeneralii lor in special pe Liiders. Jumatate din planurile mele le-am bazatpe cunoasterea lui; de aici, interminabilele mele traversari ale Dunarii. Inde-

18 Lawrence James, Crimea 1854-56. The war with Russia from contemporary photo-graphs, Heyes Kennedy, Oxford, 1981.

1° "The Illustrated London News" no. 717/December 16, 1854, p. 597.

c

si

si

si

www.dacoromanica.ro

9 Omer Pap. 255

cizia sa i atacurile mele ii faceau ha'rtuiasc5. mereu trupele cu ordinecontra-ordine, mar0iri i retrageri. Orgoliul imi este satisfacut ca pe Gorcea-koff il pot bate mereu. El este un om al planurilor i regulei i nici o situatiecritica nu-1 poate determina s5.-0 schimbe metoda. i singurul dintre toatelucrurile care admit schimbari 0 care sint imposibil de planuit in prealabil,este o batalie; o privire, o hotarire, o loviturä ,un atac, un gind de momentau efect imediat. Cred ca nici un general nu si-a planuit vreodata bataliileap cum, de fapt, le-a luptat. ( ...)» Trebuie sä marturisesc ca 1-am pariisit peacest barbat convins mai mult ca oricind ca este un om mare. Si un gentle-man." 20

Presa europeana 0 in special cca britanica incerca s5.-1 flateze prinprin toate mijloacele pe Omer Pap care se dovedise a fi cel mai capabil gene-ral al aliatilor turci. De aceea, in numarul 684/May 27, 1854 al lui "The Illu-strated London News" este pubjicata partitura unui mar compus de sotiamareplului, avind drept frontispiciu o compozitie desenatä probabil totde Constantin Guys cu o cavalcada condusa de Omer. Este §tiut ca el seinsurase cu o românca, sora mai mica a compozitorului Gheorghe Simonis,pe care o remarcase la un concert dat in 1848 in Bucurqti, unde aceasta i0acompania fratele 21 Cum vajnicul razboinic era monogam, nu incape nicio indoiala ca aceasta compozitie martiala este opera conationalei noastre careera dotata cu mult talent 0 primise o serioasa instructie muzicala de la frateleei ce, de altfel, o i urmase in Turcia, devenind aghiotantul cumnatului sàupe care 1-a insotit in toate campaniile. Pentru serviciile aduse ImperiuluiOtoman in reorganizarea fanfarei seraskeriatului" Gheorghe Simonis estinaltat la gradul de colonel 0 innobilat cu titlul de bey" (print).

Personalitatea remarcabila a lui Omer Paa a atras interesul plasticieni-lor cu pitorescul 0 aura de glorie pe care singur 0.-o crease atit datoritafelului in care tia sa se prezinte i sa dialogheze cu reprezentantii presei, cusubtilitatea care lasa loc de supozitii in privinta viitoarelor sale actiuni, tot-deauna victorioase, cit i datorita realelor sale calitati de conducator, care ilfacusera de-a dreptul legendar in ochii contemporanilor contribuind astfel laformarea unei bogate iconografii, menita sa-i pastreze chipul pentru memoriaviitorimii.

OMER PASHA'S PORTRAITS

Summary

Omer Pasha (1806-1871) was the most outstanding general of theTurkish Army in mid-19th century. Although his biography is wellknownthere is little information about the portraits of this gallant soldier done byvarious European artists_throughout his life.

During his career, Omer Pasha was many times in connection with theRomanian Principalities and their people. In 1848, Omer Pasha was in overall

20 "The Illustrated London Nems" no. 704/SertemLer 30, 1854, p. 299.21 G. Shnonis, Dm trecutul muzical al Craiovei, in Alhivele Olteniei", nr. 69-70/Sep-

tetnbrie Decembrie 1933, p. 359-369.

salt si

www.dacoromanica.ro

256 Adrian-Silvan Ionescu 1(1

command of the expeditionary force sent to suppress the Wallachian revolu-tion. At least two portraits were done in that very period. Constantin Lecca(1807 1887), a famous portrait maker of the Romanian high society, immor-talized the features of the general using ink wash. Lecca's miniature-like por-trait is the only one where Omer Pasha appeared beardless, sporting only amoustache. Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851), a native of Budapestof Jewish origin who had just settled in Bucharest and befriended the Roma-nian revolutionists, made another portrait of the Turkish general. Whileworking on an oil painting depicting Suleiman Pasha, the special envoy ofthe Sublime Porte, Rosenthal also completed a pencil drawing of Omer Pashain the notebook of a French friend. A. Ubicini. Both portraits were anony-mously published in a 1849 issue of the Leipzig Illustrirte Zeitung". Notuntil five years later when Rosenthal was no longer alive was this sketchpublished again in the Paris "L'Illustration", along with an article on OmerPasha signed by Ubicini.

. In 1853, at the outbreak of the Crimean War, when Omer Pasha wasagain the center of the attention, the European illustrated magazines andpublishing houses were in quest of his portrait. Inspired by Rosenthal'sdrawing, the Austrian lithographer Eduard Weixlgartner (1816-1873) prin-ted a portrait of the marshal as a supplement for the newspaper "WienerTelegrafen". Two other lithographs are worth of mention, even though theyare almost identical. One of them was edited by Goupil in Paris and is signedby Marie-Alexandre Alophe (1812-1883); the other was printed in Viennaand is signed by Adolf Dauthage (1825-1883).

The Frenchman Constantin Guys (1803-1892), as "special artist" for"The Illustrated London News", had the honour to be the guest of OmerPasha at Sebum la. The audience had takcn place on the 17th of January,1854. Constantin Guys made sketches with the interior where he and hiscompanions were received by the marshal. A portrait of Omer Pasha was alsopublished on this occasion. Guys had also the opportunity to witness andsketch the Egyptian troops passing before Omer Pasha at Schumla. Boththe marshal and his glittering staff are on horseback, providing a martial posefor the artist.

During the Crimean War photography emerged as an important meansof recording the events with great accuracy. The photographs were given toengravers who made woodcuts after them and then were printed in the illus-trated magazines. A photographic portrait of Omer Pasha was done by JamesRobci tson (1813 1881) and was published in a mid-December 1854 issue of"The Illustrated London News". For this likeness, the Turkish marshal po-sed in full dress, wearing a tunic with golden epaulettes and his precious swordwith jewelled hilt. In spite of his whitish beard he looked tough and resolute,having an exceedingly soldier-like bearing.

In 1855, the photographer Roger Fenton (1819 1869) was sent byQueen Victoria to document the Crimean War with his cameras. Fenton tooka portrait of the celebrated commander riding his favourite charger. Thisimagq was also published by the above-mentioned British illustrated magazine.

biner, Pasha was one of the much portrayed characters of the perioddue to his brilliant career as the ablest Turkish general.

www.dacoromanica.ro

MENTALITATI RURALE LA ROMANII DIN BANAT(DE LA SFIRSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA TINA

LA 1918)

IONEL BOTA

Privita in ansamblu, societatea romaneasca se afla 'actim, la sfifsitulsecolului al XIX-lea, intr-o etapa de tranzitie ca'ci spunea tin istoric dinzilele noastre Impactul dintre formele noi i fondul local inca .setea" 1 Dimensiunea, ca i recurentele procesului, pun in discutie problemastructurilor mentale, a caror aprofundare dä la iveala sectoare importante:dinorganizarea societala, cum ar fi: conceptiile despre spatin i limp, conStiintaindividuald i colectivd, circulatia ideilor, cartea, tensiuni sociale si politice, ati-tudini fata de etapele evolutiei istorice, reperele sensibilitifii, organizarea ,gru-purilor social-economice i social-culturale, scoala, familia, comunitated ruralci,artele i mestesugurile,'mediul urban, mobilitatea sociald. Dar acelasi procesare un aspect specific pentru provincia noastfa, dat fiind contextul politico-national al momentului. Un fruntas al miscarii nationale din Banat definea,intr-un mod original, eforturile atitor generatii de a conserva i apara'fiintanationala: ( . . .) un popor in numar de trei milioane, cu conscinta natio-

cu cultura nationala i cu viata sociala nationala, nu va abzice nicicindde fiinta sa nationala si nu se va rasa a fi absorbit de alte neamuri; s-a*trezitin el vointa de a trai, de a se conserva i dezvolta ca individualitate nationa1a"2.

in mediul rural al Banatului, evolutiile victii 'pOlitice, economice,sociale, culturale, aveau loc in contextul miscarii nationale, domeniu complexal manifestarii energiilor natiunii. De aceea, unul din comandamentele pe careo atari situatie le-a impus a fost invcitarea-insusirea-afirmarea-apdrarea limbiisir dbune, un rol de prima mina rezervindu-i-se satului romanesc. Realitateaaceasta este oglindita in numeroase lucrari din epoca: ( ....) acum spuneaE. Ungurianu i poporul romanesc tine la limba i cultura sala fiinta sa romaneasca, si el se apara de a fi inghitit de alte neamuri straine,Ii reclama dreptul de a fi considerat de nationalitate deosebita, de individua-litate politica" 3.

3.

1 I. Bulei, Lurnea romeineascd la 1900, Edit. Eminescii, Bucuresti,1984, p. 91. Cf. si L.Major, Mi,scarea nalionald romaneascd din Transilvania, 1900-19.14, Edit. Dacia, Cluj-Napoca,1986, p. 19.

2 E. Ungurianu, Idei ci piireri, Arad, 1913, p. 3; tot aici, la p. 69, citim; ciilttnra e'c61mai puternic factor carele asigurá existenta i tainicia unui popor".

3 Ibide,n, p. 10. Vezi i I. Velceanu, Autobtografte, Timisoara, p. 39, unde se-afir-rnA: Bravii nostri Muncitori români au stat si pe.acele vremuri de restriste [spoca :dnalisldn.n. I.B.] si asuprire, solidari si neclintiti in fireasi fratietatea de suntire.si cinsto stránro-seasei". Pentru majoritatea fruntasilor politici bAniiteni, lupta pentru culturarind o hipta pentru existeata nationalii (cf. A. Petcanu, Ahxandru de 11I.ocsonyi, Lugoj, 11934.,p. 68). 1:n veritabil program deorenastere nationall Ii propunea o gazet 4. provipc,iala ge-

;,Krista istorica", torn IV,- nr...3-4, p. 257-270, 1993

resirn-

nationall,

urn, manna

nala,

$i

. .

www.dacoromanica.ro

258 lonel Bota 2

Pentru taranul din Banatul acelei epoci, exprimarea prin faptul de cul-tura sau prin actiunea concreta, prin atitudine sau prin gest de solidaritate,echivala cu intelegerea scopului luptei nationale. Importante documente facdovada unitatii de gind i fapta a românilor banateni cu cei din alte provincii.Locuitorii din Raca§dia (linga Oravita) adresau la 5 mai 1894 o telegrama con-ducatorilor Partidului National Roman in care se declara solidari cu memoran-d*ii, in procesul de la Cluj : *tirea despre tragerea voastra la judecata ni-aumplut de grija. Protestam contra acelei proceduri din partea guvernuluimaghiar. Noi va zicem sa impartà0ti domnilor judecatori ca noi v-am impu-ternicit sa lucrati in numele nostru. Consimtim intru toate cu cele ce yeti vorbiacolo. D-zeu sa ajute cauzei noastre. Cu curaj inainte" 4. Avind constiintaacestui efort general al natiunii romane pentru obtinerea dreptului sacru laexistenta libera i demna, comunitatea rurala din Banat 0-a exprimat, desigur,adeziunea la realizarca lui, manifestindu-0 interesul pentru folclor, istoria .,sigeografia locului spre a gAsi sursa de alimentare latenta a constiintei, respectulfag de contribulia personalitdfilor locului la rczolvarea marilor probleme deordin social dar mai ales national, interesul pentru initiativa econornicdton& fiindu-i de asemenea specifice conceptiile vizind rolul familiei,limbii i ccirfii in promovarea idealurilor de libertate, dreptate, cinste, mindrie,prietenie etc.

Ca domeniu al fundamentarii formative 0 informative a calitatii umane,ca structura ea insa0 prin aceea ca propune atitudini, modalitati 0 forme deactivitate in termeni de perspectiva irnediata sau mai indepartata prin carementalul colectiv i individul incearca sa-0 corespunda intr-o premeditatareciprocitate, educafia in limbd i tradilie romaneasca era elementul fortifiant

factorul de legaturit intre ceea ce s-ar numi spiritul public (validat in con-juncturi neprielnice) i spatiul de reprezentare a mentalului autohton alt-minteri un sentiment al tradigei receptat pe nivele de cunoa#ere. Intr-o publica-tie locala, cu larga audienta 0 in cercurile sate0i, se arata: E bun praznicsimtul de conservare al poporului nostru cu privire la elementele distinctive alenationalitatii sale, a limbei, portului 0 a datinilor bune stramose0i, apoi incele ieligioase 0 morale" 5. Taranul roman din Banat, aprecia V. Braniste

ner ouiectiv la primul ei numAr: Voim sl desteptArn in sufletul fiecArui roman constiinta dee iar In om si desteptAm constiinta nationalA". (cf. Sentinela", I, nr. 1, 20 iunie 1910, p. 1;vezi si la Gh. Jurma, Presa ci tnata literard in Caros-Severin. Resita, 1978, p. 30). Interesul pen-tru limli. national). se adauga actiunilor pe plan cultural pentru fundamentarea constiintei na-tionale (cf. de pilda Gh. Jianu, Potpourri, Oravita, 1901, p. 29; AstAzi este cunoscut indeobstec& o natiune in limb& se manifestA (...). De aici vine necesitatea unitätii in limbA") . co1ii i seatribuit ralente programat-mesianice: Scoala nationalA pAstreaz& limba niaicei, pe care deo-data cu laptile din pept a supt-o de pe buzele parintilor, cu care a fost desmerdat in leagAn, ccale carui rettnte duki si melodioa.se s-a jucat ca copil, a crescut ca tiner i s-a fAcut barbat, carea lost pu«latA cu sintenie din generatie in generatie ca scumpa rnostenire urmasilor; aceastA*coal& cu1tiv5 poporul nostru si-i apArA fiinta de inriurintele str5ine". (cf. Foaia diecesanA",XVI, nr. 42, 1903, p. 5). Al. Mocioni in discursul tinut la Adunarea general& a ASTRA de laLugoj (1896), afirma: (...) pentru un popor lupt& mai nobilA decit lupta pentru culturaproprie nici s-ar putea inchipui (...). Este luptA cu armele cele mai nobile ale mintii si ale

pentru idealuri marete si nepieritoare (...) aceste sentimente nobile la nici un popor nusunt iu&i armonios contopite decit la poporul roman (...)" (apud A. Peteanu, ofi. cit., p. 65).

Arh. St. Caransebes. colectia de documente Emilian Novacoviciu, dosar I, f. 191; do-cument prelecrat tri de C. BrAtescu, Aspecte privind lupta ramemilor cardjeni penttu Unirea enRomania intre 1899-1918, in Banatica", VII, Resita, 1983, p. 357-363.

5 Foaie diecesanA", XVIII, nr. 42, 1903, p. 5. V. Braniste scria indraznet in paginileDrept&tii": Viata sufletului romanesc nu vom stinge-o insA niciodata, fiinda nici ordinatiuni

autoh-

Faci

si

.

Mink&

www.dacoromanica.ro

3 Mentz litati rurale 259

intr-un numar din Dreptatea", i0 iube§te limba i legea parinteasca vreasa o pastreze de a sa, ca cetatean Fiber al patriei sale" 6

Satul este depozitantl traditillor strcibune, este matca generatoare de sen-timente curat române§ti; in satul românesc al Banatului se plamadeau con-§tiinte sanatoase, capabile de intelegerea scopurflor superioare ale luptei na-tionale. Un localnic, invatator intr-un sat de pe Clisura Dunarii, relata cumindrie in deceniile de dupa Marea Unire, in legatura cu portul strcimofescdin veacul care trecuse: Portul de aici e unic in Banat. Femeile poarta opregedinainte i dinapoi, cama§a de bumbac cu riuri ro0i i negri, incingindu-se cubraciri mult impodobite cu ciucuri de diferite culori. Barbatii se incing cucureaua, braciri sau chimir. larna poarta cojoc sau burna frumos impodobita0 de la opinca in sus obelele negre cu alb sint inf4urate cu curele, obicei mo§-tenit Inca de la romani" 7. 0 lucrare de popularitate, tiparitä la 1908 in Ora-vita, face o descriere a portului traditional al pauritelor", tarancile româneale Banatului care conserva mai bine portul traditional": Dinainte §ortear dinapoi chieli (opreg de Una, inflorilat cam de 2 palme latime, de careatirna in jos firele colorate, lasate netasute (laibar), cojoace, variind in croi,culoare i flori, aproape dupa fiecare comuna sau dupa regiuni" 8.

Sint enumerate 0 descrise hainele scurte barbàtqti (in Banat vesta,giletca, ilic, laibar i iancar), lungi barbatWi (cabanita, burca, chepeneag dedimie) i femeiqti (giubeica) 9. Dar este combatuta, cu taioasa ironie, i oanumita tendinta, efect al contactului frecvent al unor zone rurale cu urbani-

dar nici temnite i furci nu o pot sista". (Dreptatea. I, nr. 128, 12/24 iunie 1894, p. 1, reluat inV. Braniste, De la Blaj la Alba Julia, Edit. Facla, Timisoara, 1982, p. 45); Existenta noastrApe acest pAmint nu se poate discuta, nici trage la indoialA. Sintern aici, formiim un popor cu in-dividualitate etnith bine definith, avem constiint& national& dezvoltatA. $i nu voim nici sápAthsim acest pAmint i nici a abzicem de acele atribute cari constituiesc caracterul nostru spe-cific national". (,,Dreptatea" I, nr. 233, 25 oct./6 nov. 1894, p. 3, reluat in V. Braniste,op. cit., p. 53). Fruntasii nationali erau constienti de scopurile luptei. E. Ungurianu, in op. cit.,p. 5 scria: AstAzi [1913n.n.I.B.] poporul roman the& tot cere viath i libertate si nu conte-nesce a munci i lupta pentru a le a.sigura". Sedinta Comitt.tului de conducere al Reuniunii in-vatatorilor romani din Caransebes discuta la punctul doi relatiile goald-popor, recomandindlimba maternA ca bath a invatamintului in Koala poporala." (cf. Foaia diecesana", XX, nr.40, 12 oct. 1905, p.

° CLDrcptatea", I, nr. 110, 18/30 mai 1894,p. 2; vezi V. Braniste oP. cit., p. 40. In leg&-tuth cu patriotismul thranului, Foaia diecesanA" mentiona: Scut al vietei sale sufletesci i-afost lirnba-i dulce i frumoath, mostenith de la parinti". (Foaia diecesana.", XVIII, nr. 42,p. 4). Un Nic. lonescu sublinia in paginile unei gazete din Caransebes: Limba nu si-o lath po-porul (...) Dulcea noastra limbA e aceea care ne-a sustinut neamul intre atitea marl' de pri-mejdii (...)" (apud Gh. Jurma, op. cit., p. 29, unde discut& despre N. lonescu, revista Renas-terea" i articolul Lupta pentru nr. 14, 14 aprilie 1907).

7 Al. Moisi, Monografta comunei Coronini i !inn-haul Clisura,`judetul Cara,s, de la anul1784-1939, Oravita, 1934, p. 9-10. 0 all& lucrare vorbea de ernanciparea cultural&", intele-gind inlAturarea elementelor straine din grai si port, astfel: SA cultivAm deoparte limbaliteratura noastrA, datinile, traditiile si aspiratiunile noastre nationale" (cf. E. Ungurianu, op.cit., p. 23). $i iartsi sugestii, plecind de la insemnatatea cultivarii limbii nationale: (...) limbatine la popor in memorie originea lui, ii conserveath individualitatea national& (...) limba in-semneath atita cit viata nationala" (E. Ungurianu, op. cit., p. 51).

Gh. Cthiniceanu, Igiena romdnului, editia a II-a, Oravita, 1908, p. 63. Informatie in-teresant& si la I. BAlan, Numiri de localitdli, Caransebes, 1898, passim.

9 Gh. Cthiniceanu, op. cit., p. 68-69. Originalitatea este subliniath mai ales cu prilejulunor manifesthri cultural-nationale: Costumul national al coristelor a ridicat si mai mult far-mecul cinthrilor" (cf. I. Velceanu, op. cit., p. 42, despre un concert-spectacol organizat in 1901,la Resita). I n 1905, la Muzeul ASTRA de la Sibiu, era expus un compleu cm portul popular dinsatul Jupa ( rechiul Tibiscum) de lingl Caransebes.

si

limba",

Si

1

1)

www.dacoromanica.ro

260 Ionel Bota 4

tatea: Moda de a avea talie subtire, a patruns pana i la o mare 'parte de'prance, mai cu seama tinere, i deci ar trebui desvatate dela aceasta"0 anume particularitate este prezentata ca un fapt pozitiv, firesc: la bufeni(oltenii colonizati Inca de la sfirsitul secolului al XVIII-lea in Banat) se con-stata aspecte de imprumut din portul banatean, rod al convietuirii intre douaelemente ale aceleiasi entitati. Femeile lor [ale bufenilor n.n.I. B]. nerelateaza un contemporan poarta fusta de lina, opreg sau catrinta.". NuScapa acest autor ocazia altor ironii, in formulari moralizatoare: de mai poarta

stofe de dugheana" ".Opinca era incaltdmintea obisnuita a taranului din Banat, veritabil sim-

bol al perenitatfi spiritului românesc, metafora a acestei spiritualitati, legindpeste veacuri o intreaga traditie i eternizind un original 'mod de.viata. Cuatit mai mult se explica pledoariile pentru aceasta incaltaminte ca si critica-rea unor influente nefaste, cum ar fi obiceiul femeii banatene de a purta ghetesau pantofi la sarbatori i preferinta pentru cizme, in satele apropiate de aglo-rnerarile urbane 12. Dar avem in epoca i mentiuni despre adoptarea ad-hoc aopincii românesti de catre conlocuitorii veniti sä munceasca in diverse sec-toare ale economiei, mai ales in cel minier. Gh. Crainiceanu, plecat din Ciclo-va-Montana, de linga Oravita, si ajuns in tara-mama medic militar, recunoastein cartea sa Igiena omului urmatoarele: In partile. muntene si padurarii,forestierii de alte nationalitati iubesc mult opincile 0 le Incalta des, renuntindla cizmele greoae" 13

Cultul traditiei este o realitate intrinseca mai intii in cadrul organizatal familici, adevarata reduta a vietii noastre nationale" 14, unde se consacraapararea, afirmarea i perpetuarea spiritului românesc, unde educatia rom'a-neasca se desavirseste in termenii marilor aspiratii nationale si politice. Prinurmare, alaturi de scoala in limba materna, casa pdrinteascd era ea insasi in-stitutia educatiei in traditie strabuna. Pe fondul chestiunii se inalta coplesi-toare figura mamei, element hotaritor in educatia nationala .0 la românii dinBanatul sfir§itului de secol XIX. Daca scoala citim intr-o gazeta aparutala Caransebe§ in acel timp nu se poate desparti de familie i aceastaeste a§a mai totdeauna atunci, in educatiune, se validiteaka un factOr careeste cu totul neatirnator de scoala: casa pdrinteascd. i aici din cause bine-cunoscute factorul cel mai puternic in educatiune este mama, pana cind tata

1° Gh. Crainiceanu, op. cit., p. 67. Teza nationalc era la ordinea. zilei:Viata nationala scrie un autor i socialá sustine limba nationalá, datinile, porttil, jocurile,-cintecele, reminiscentele si traditiunile nationale, adecii sustine toate. atributele cari consti-tuiesc individualitatea nationala".(in Ungurianu, op. cit., p. 52). Se critica prcdispoziiiIenion-dene ale fetei; fersuri moralizante. satirice. circula acum: Rumenele in potic5./Face mucoasavoinica/Dar cind se dezrumenestedNici doi bani nu mai plateste". (Gh. Crainiceanu, op. cit.,p. 77).

" Gh. Crainiceanu, op. cit., p. 63. Se justificrt astfcl si uncle semnale de alarma": Euam mare speranta in mintea skaitoasii, a poporului roman spune acelasi Ungurianu darmai et] seama am incredere in tineretul roman, carele a inccput a ceti jyrnale romanesti, ca vaa /ea atita arnbittune ca sa-si pastreze portul salt national" (Ungurianu, op. cit., p. 107).

12 Gh. Crainiceanu, op.. di., p. 46-49.1.3 Ibidem, p. 48." Cf. Drapelul", IV, nr. 62, 29 mai/11 innie 1904; yczi $i Foaia diecesare; XIX, nr.

54, 22 august, 1904, p. 5; cu precizarea interesatlia ca familia (...) iinne temelia etiticatiei".

1°.

.

www.dacoromanica.ro

5 MentalitAti rurale 261

este abia instanta a doua"15. Mama este primul dascdl de limbd , model de limballdar i primul i cel mai important calauz al tineretii entuziaste, invatator inale vietii intr-o vreme cind recursul la traditie, la datini i obiceiuri strabuneoferea stabilitate tocmai m4carii nationale, grefata pe un puternic sentimentde dragoste fata de trecutul romanesc, fata de atitea pagini de nepieritoarejertfe pe altarul libertatii i dreptatii. Cultul datinilor era, a§adar, la ordineazilei. Un caz de con§tiinta este efortul invatatorilor din mediul rural, al oame-nilor de cultura, legati intr-un fel sau altul de activitatea economica, sociala,culturala a satului, de adunarea basmelor, povetilor, cintecelor i doinelorpoporale", publicarea lor realizindu-se, adeseori, cu sprijinul financiar al co-munitatii rurale. Aceasta indeletnicire devine o adevarata profesiune de cre-dinta, un prilej de a demonstra o data in plus dragostea de neam, de loculnatal. In prefata carpi sale, Colectiune folcloristicd din Rdcdsdia i jur, Em.Novacoviciu se arata a fi un pionier in aceste directii ale fructificarii surseipopulare: Adunam strigaturi, cintece, descintece, proverbe, maxime, cre-dinte, datini le vom examina, vom afla deosebirile ce exista, vom constatabaza comuna a gindirii, a durerii, a veseliei sau chiar vom afla abateri nenatu-rale, pe acestea apoi in scopul de a le delatura, le vom scutura de strainisme, levom curati dupa firea i chibzueala adevaratului roman" 17. Iuliu Birou, in-vatator in Ticvaniul Mare, autor al unui ,,potpuriu de opera poporala" in-titulat Dragostea incununatd , Ii dedica lucrarea taranilor romani, natiuniiromane: Tot sentimentul de datorinta morala 0 de iubire catre neamulromânesc (...) spre folosinta tuturor iubitorilor de cintece poporale nationale

ri 18. Ace1a0 autor incerca o definire a literaturii populare: Literaturapoporala romana, atit cea poetica cit i cea muzicala, al carei autor este in-su§i geniul poetic al poporului românesc, cuprinde in sine o comoard ne-pretuitd ce formeaza averea morala i un document important al ideilor, senti-mentelor i credintelor intregului popor românesc" 19 Autorii monografiilorapartin localitatilor studiate: A. Iana, S. Liuba, Monografia satului i hota-rului Maidan, Caransebes, 1895; V. Popovici, Monografia comunei Pdtas,Caransebe§, 1914; Em. Novacoviciu, Monografia comunei Rdcdsdia, judelulCaras-Severin, de la anul 1777-1922, Oravita, 1923; V. Murgu, Monografiacomunei ,Ciclova Montana Ciclova Montana, 1929 §.a. Toti sint corWienti cä

Foaia diecesana", III, nr. 6, 1888, p. 4.18 P. Oallde, Lupta ronzdnilor pentru limbd romdneascci in Banat, Edit. Facla, Timisoara,

1983, p. 182.Em. Novacoviciu, Colectiune folcloristicd din Rdcdia si jur, Oravita, 1902, p. 6. Un-

gurianu, in op.- cit., p. 107 sublinia, in aceeasi nota moralizatoare, ch. usurinta i luxul in vest-minte mIneà averea omului nesocotit". Scolii ii ravine o misiune nobi1I, faurirea de constiinteromanesti, G. Popovici; in .Foaia diecesana", II, nr. 46, 1887, p. 5, scria: Voiu cluta ca in-vatamintn1 elementar in 'scoalrle noastre poporale sa sporeasca i s infloreasca".

18 T. Birou, Dragostea incununatd, potpuriu de opera poporala. Ticvaniul Mare, 1914,p. VIII. Se elogiaza, intre factorii permanentei, familia i scoala: in cercul acestor doauaasezaminte datinile-i bune, portul nzindru, cinstea ,si omenia ronicinului se pastreaza in curate-nia lor' (cf. Foaia diecesana", XVIII, nr. 42, 1903, p. 5), Desigur, nu lipsesc pledoarii intruconservarea datinei ..romanesti: Datinile strabune scrie istoricul G. Popovici in mareparte sä perd i sa schimba, iar in viata poporului nostru sa introduc pre nesimtite forme noua.si in traiul lui sa incetätenesc de multe ofi obiceiuri rale si nepotrivite cu firea i feliul de ju-decata.at.mlamului nostril". (cf. Foaia diecesana", IT. nr. 46, 1887, p. 5).

lut'S'Birou, opl p. III. Trimiterile spre istorie apar firesti: In mijlocul poporulni seafla inUaikofia;.in cinteeele lui; in baladele i horele 1uint intilnesti alta decit istoria; o istoriea unui:impor victurioS..si bra\r, a poporului roman (...)" (cf. G. Simu, Folosuhstorici na(ionalela poporul ronanesc, in Calendarul romanului pe anul 1891", Caransebes, 1990, p. 81).

25

07

www.dacoromanica.ro

262 ronel Bota 6

de permanentizarca traditici locale se leap. pastrarea nealterata a fiintei na-tionale i cà mediul rural, satul românesc al Banatului, are un rol insemnatin acest proces. In satul romancsc, factor coagulant si element al difuziei valo-rilor spiritual-materiale, s-au plamadit ca pretutindeni in provinciile ro-mânesti virtutile nobile ale poporului, intre care cea mai de pret este iu-birea de Vimintul natal. 0 caracterizare succinta a fcnomenului era facuta in1902: Caci poporul nostru, oricit si fie indurat, oricit dc mari sa fie fost in-fluintile el si-a pastrat individualitatea. Accasta individualitate reese ne-gresit tocmai din creatiunile sale sufletesti asa de clar, asa de frumos" 2°.

in organi:area tcononth.1 a satului ronuinesc din Banat se simt schim-bari in accasta relatie de continuitate bazata pe bipolarismul conservare-per-petuare a structurilor mentale, a valorilor material-spirituale. In generalgospodlria Viranului roman d.'n Banat includca casa, grajdul (stalul),lotul dinjurul casei, materialul de constructie fiind caramida bine arsa (mai rar nearsa),lemnul, piatra de calcar (varoasa"). Nivelul temcliei este de jumatate demetru deasupra nivelului solului. La munte casa nu are temelie mare iar unadin camere este boltita peste pivnita. Uncle locuinte erau podite cu scindura.Un contemporan Ii nota influente dinafara in organizarca locuintei: imitindpe locuitorii gcrmani, unii localnici si-au injurnatatit in orizontal usa tinzii,astfel vine in tincia multa lumina dar nu intra vitele" 21 La sfirsitul secolu-lui trecut, in Ciclova Montana românii intrebuintau piatra numai la fundatie,iar peretii erau facuti din birne. Treptat, insa, au trecut la ridicarea unor casede piatra, cei saraci continuind sa-si construiasca locuinta din caramidanearsa.

Potrivit vechiului recensamint (din 1838) comitatul Caras, cu o supra-fata de 6955 km2, avea 5 plase: Lugoj, Bulci, Caras, Oravita, Bega, insumindo populatie de 35758 locuitori 22 Tot de la inceputul secolului al XIX-lea da-teaza i cartile funduare ale multor asezari din Banat, cu planurile, locurile decask hotarele asezarilor respective, cercetarea documentelor amintite oferindalte informatii interesante in legatura cu habitatul rural. Localitatile de laDunare, din tinutul Clisurii, trebuiau potrivit unui ordin oficial säaiba locuintele din piatra, precizindu-se obligativitatea construirii cosului defum deasupra acoperisului 23. Asezari noi s-au intemeiat in depresiunea Almajprin colonizare sau prin roire" 24. Satele de pusta erau insirate de-o parte si

20 Em. Novacoviciu, op. cit., p. 6. invatarnintului in limba romana i s-a rezervat un locinsemnat in pastrarea individualitatii: (...) scoala poporala este isvorul din care isvorescse raspindesc cele mai puternice si mai constante raze de lumina pentru poporul de rind". (tin-gurianu. op. cit., p. 34). tin editor cu preocupari de folder, Enea Bodo. a dat in 1892 oeditie de Poesti poporale din Banat i Cintece bandlene, ultima in 1893, tiparite la Caran-sebes (cf. E. Bunea, Un editor de vocalie. Enea Hodo,s, in Momenta din istoria tiparului ramd-nese la Caransebts. Caransebo, 1985, p.

21 Gh. Crainiceanu, op. cit., p. 38.22 Cf. E. Lay, Situatta economicd in preajma revolutiet de la 1848 in conntatul Caras, in

Studit comunicdrz. Etnografie. Istorie, vol. II, Caransebes, 1977, p. 452-453. Informatii pre-tioase si in lucrarea lui I. Rusu irianu, Ronionit din statul ungar. Statisticd. Elnografie, Arad,1904.

23 Al. Moisi, op. cit., p. 7.24 S. Iosipescu, A,sezdrtle ontene,sti din Dcpresiunea Almdj. Consideratii etnografice, in

Studii ,si comunicdri..., II, p. 12. Despre Ravensca intemeiatá prin colonizarile pemilor",populatie harnicfi de cehi cf. J.H. Schwicker,Geschichte der Temeser Banats, vol. II, Pesta, 1872,p. 320 sq. Prin roire" deplasare a populatiei din satul vechi au rezultat, in epoca, Borlo-venii Noi, Sopotu Nou 1.899.

7).

ii

Ci

si

www.dacoromanica.ro

7 Mentalitati rurale 203

de alta a drumurilor ce legau principalele orae banatene: Oravita, Caran-sebe§, Re 00., Lugoj, Tim*ara, Arad 25. Un caz aparte il constituie arhitec-tura satelor din zona de granita a Almajului, cu case tricelulare casa di-nainte", tinda, casa dinapoi" i bicelulare, unde tirnatul indepline§terolul de a5a-numit coridor inchis 26. Acoperi§ul in doua ape, precum la majori-tatea caselor din Banat, are in partea superioar5. o te0tura" 27. Pe fatada,ornamentele sint geometrice, florale, zoo- 0 antropomorfe 28

In ce privete evoluga demograficd i mobilitatea sociald a grupurilorumane, ne stau la indemina conscriptiile cercuale, recensamintele, tabelelecu evolutia demografica in plan local. Concluziile converg, in majoritatea lor,catre o stabilitate a autohtonilor romani. Numai intr-un sat, Ilidia, de la1560 locuitori in 1825, in 1890 s-a ajuns la 2230, din care 2187 români 29.Conscriptia. cercului Oravita, din 1901, publicata in Orawiczaer Wochenblatt",nr. 6/1901, dadea pentru zona amintita comparativ cu anul 1881 urma-toarele cifre: Bro$eni 1745 locuitori români, Ciclova Montana 2363,Ciclova Romana 2594, Ticvaniul Mare 1854, Ticvaniul Mic 1555".La Toplet, in 1858 erau 890 locuitori 0 127 case 31, la sfir0tu1 secolului trecuterau 1153 locuitori, pentru ca la recensamintul din 1909 sa fie inregistrati1572 romani din totalul de 1748 locuitori 32 In satele situate in preajma zone-lor exploatate industrial sau in cele de pe Clisura, se procedeaza la timbuntitittiri

sistematithri 33. In Coronini (Pescari) se modernizeaza §oseaua, se construie§teun canal de regularizare prin rnijlocul comunei, iar in 1890, s-au construitcinci poduri de piatra 34, iar la Ciclova Romana, unde monetaria functioneazäpina in 1855 96, se asana partea de lunca dinspre Socolari 0 se construiau lo-cuinte noi, perfectionindu-se i drumul spre Oravita (economistul F. Fényesremarca faptul ca in Cara sint cele mai bune osele i drumuri din toataUngaria [sic]" 36.

In legatura cu alimentatia, un tabel ne sta la indemina 37. Observamponderea ridicata a consumului de porumb 0 a cartofului. Cind exista posibili-tati, cei din partile muntene cumpara faina de griu de la morile de foc §i facpine (...)" 38. Dar marnaliga este in continuare aliment de baza. In Almaj,mamaliga (mdlaiul) se face in test (din funta") sau in cirina." (din lut),ori in spuza

25 N. Taranu, Iasnitele de pe pirdul nwrilor din Toplef, in Studii §i comunicdri, II, p. 62." L. Groza, Arhitectura caselor graiiiicere§ti, in Studii comunicdri, II, p. 5 1.

Ibidem, p. 55." Ibidem, p. 53. De mentionat a la Expozitia de la Viena din 1873, comerciantul Iuliu

Schnabel propune ca pavilionul romAnesc a reproduca stilul arhitectonic i interiorul din zonaetuograficA Oravita (cf. I. Crisan, Teatrul din Oravifa, Resita, 1968, p. 15).

29 Cf. I. StimilA, Ilidia, una din cele mai vecla localitdfi bdnd(ene atestatd docurnentar,Resita, 1987, P. 33.

" Gh. Jianu, op. cit., p. 33.31 N. Taranu, op. cit., p. 61." Ibidem, p. 60-6 1 ." Al. Moisi, op. cit., p. 90.34 I. StAnill, op. cit., 27.3S E. Lay, op. cit., p. 456." ibidern.37 Gh. Crliniceanu, op. cit., p. 88." Ibidem, p. 89.39 Ibidern.

5 C. 3791

si

;i

".

55

www.dacoromanica.ro

264 lonel Bota 8

In privinta asistentei sanitare, doar in zona Clisurii situatia e mai difi-cila: un medic la mai multe comune 40 Starea de prezent spunea un con-temporan trebuie sa ingrijoreze pe cei in drept, caci populatia aceasta sa-raca, care 0 azi mai crede in descintece i facaturile babelor doftoroase spo-re§te numai raul" 41.

Vechi dar i noi ocupagi economice implica satul in circuitul larg al pro-ductiei de marfuri, iar complexitatea relatiilor de productie in continua dez-voltare incumba noi suporturi mentale. 0 lista pastrata ne ajuta sä depistarnocupatii traditionale ale românilor, dar i unele a caror practicare a fost in-lesnita o data cu penetrarea altei conceptii economice: ladari, lemnari, matu-rari, fringhieri, sapunari, scarmanatori, straitari, elari, turtari, dar i oloini-led, paraded, rudari-mineri, vaiegari (apreteaza tesaturi), varari, vo§tinari,glajari (sticlari). La Ilidia, gardul din jurul bisericii ortodoxe române a fostforjat de fierarii localnici in 1866 42. Centrele ceramicii populare sint acum Bi-ni§, Caransebe§, Sasca Romana, Potoc, Socolari i Lapu§nicu Mare 43. Speci-fice sint briul alveolar (Bini§, Sasca), pupii" (flod stilizate Lapu§nicuMare) 0 motivele excizate (Bini§) 44. Pe lista produselor ceramice apar obiec-te destul de interesante ca destinatie: calimari, burlane pentru sae, solnite,jucarii (cuci") i chiar cazanul de rachie de forma. tronconica cu capac 46Ocupatie mai veche, ziddritul se practica tot in tehnica in uscat" fara mor-tar 47. Fabricarea varului insa, intre ocupatiile economice impuse de noul avintal constructiilor din zona a§a-zis montanistica, adica in preajma zacaMintelorde minerale, atrage un numar insemnat de tarani, färä a-i desprinde nicide-cum de vatra lor. Mai ales cind sursa varul, de pilda se afla tocmai inpreajma acestor a§ezari. Intre 1854-1857, mo0erul Herman Gerubel dinIam, platea Directiunii Montanistice Banat-Oravita sa i se arda var la Ili-dia 48; un contract pastrat ne dovede§te cã taranul platea aceleia§i intreprin-deri, careia ii apartinea teritoriul 4°, 30 forinti 0 6 creitari pe 4 ani pentru aexploata piatra de var i tuf calcaros. 0 straveche ocupatie, mordritul, cunoa§teacum schimbari de natura social-economica. Morile din valea Topletului,renumitele mod cu cinda" (un mic foi§or de partea u§ii de acces) i morilecu ciutura (ripite perfectionate, cu o capacitate de macinare de 25-30 kgin 24 ore) sint integrate in ortacii de morari", pe baza invoielii orale, liberconsimtite 50; morile cu linguri" din Ilidia i§i maresc capacitatea de macinare

40 Al. Moisi, op. cit., p. 8.41 Ibidem.42 I. Stáni15., op. cit., p. 27. Despre ocupatii, vezi la V. Cica, Ocupafii mestesuguri popu-

lare din Banat pe cale de dtspartfte, in Studti contunicdri, III, 'Caiansebes, 1979, p. 111124, Un prilej de bilant s-a dovedit a fi Prima expozifie industrialã i comercialà a produselormontanistice, profesionale, industriale, silvice, agricole i artizanale", organizata, la Oravita.,10 august 15 septembrie 1869. Dintre cele zece grupe de exponate, agricultura era feprezen-tata la textile, oblecte casnice, piele, mobile, alimentc-Iniuturi, a, Ia, produse icole sz silvice (cf.I. Crisan, op. cu., p. 18).

42 M. Petrovszky, Ceramica populard din judeful Caras-Severin, in Studii ,si comunicdri,II, p. 74.

" Ibidem, p. 77.42 Ibidem, p. 79.4 6 Ibidetn, p. 77.47 N. 'Warm, op. cit., p. 64.48 I. Stanila, op. cit., p. 25." Ibidem.66 N. TAranu, op. cit., p. 65.

,si

www.dacoromanica.ro

9 Mentalitdti rurale 205

la 50-60 kg Mina. de grin si 70-75 kg Minà de porumb in 24 de ore 51 ; ace-leasi transforrnari si la moara comerciala." din Peciu Nou, la 1898, moderni-zata, manta 52, atrasa intr-un circuit economic larg i prin construirea caiiferate Timisoara Cruceni, terminata in 1893 53.

Despre ocupatia principala agricultura cu ramurile ei, secondata decresterea animalelor, vorbeste majoritatea izvoarelor. Pdmintul, bunul cel maide pret intr-o mentalitate rurala cu valori bine determinate social, are destina-tii variate. Statistica din 1847 stabilea astfel proportiile, in functie de desti-natia fiecarui sector funciar: padure-785428 iugäre 64,5 °,; pamintul ara-bil-208914 iugare = 17,27%; pasunile-103514 = 8,56°0, finetele-61210 == 5,06 %; podgorii-27314 = 2,25%; gradini-23135 1,91% 54. Solurile delunca, cernoziomurile de fineata din cimpia banateana, par a fi fost cele maiprielnice productiei agricole. Dar si platourile din zona piernontana cultivatecu porumb ori cartofi 55, ori cele din preajma satelor de pe valea Dun ariiValea Cernei, unde predomina agricultura in terase i cea specializata in gra-dinarit 56. 0 anume extindere capata pomicultura, indeosebi cultura mdrului,prunului, vinul i luica fiind pentru gospodaria taraneasca o sursa importantade cistig. In zona depresionara, pe Valle Cernei, Carasului, Nerei, terenuri inpanta sint cultivate cu pomi fructiferi, mai ales pruni 57, in Almaj i pe ValeaTimisului de Sus, in satele gugulanilor de pe linga Caransebes si in acelea depe Valea Bistrei predomina marul i parul. Ca ocupatii complementare men-tionam cresterea animalelor marl si mid, pescuit141 in asezarile de pe ClisuraDunarii 58, dar si de pe cursul inferior al Nerei, Carasului, Cernei i ccirdusiagenerata de munca la padure, alt important cistig pentru gospodaria t Ara.-neasca din Banatul sfirsitului de secol XIX 59. Pósunatul se facea devalmas,intr-o perioadä in care se remarca progrese ale individualizarii in cadrul ob-stii teritoriale, farina devenind sectorul reprezentativ al economiei rurale. 0ocupatie aparte, aceea de tarinar", adica paznic de tarina, pe care obsteaII rasplateste in produse ori ca bani 60, explica (etimologic) amploarea proce-sului.

Dar, in preajma zonei asa-zis montanistice, adica acolo unde se dezvoltamineritul, unele comunitati rurale inregistreaza pierderi la capitolul funciar.De exemplu, de la 6046 iugare in 1858, obstea Ilidia pierde, in favoarea STEG,30 iugäre la 1890 61 si inca 50 pina la 1900.

Cultura plantelor industriale n-a avut ecou in acest spatiu unde conceptialocala despre exploatarea pamintului, metodele cunoscute i transmise de ge-neratii pnvind cultivarea sa, nu ingaduiau alte concesii on brese in sistemulagriculturii traditionale. Totusi incercari exista i ele trebuie amintite, mai alescind au dus i la rezultate pozitive. Intr-un contract de vinzare-cumplrare

51 Stani15 op. cit., p. 27.55 C. Vid, Vopsitoria cu indigo din Peciu Nou judetul Tim4), in Studii si cornunicdri,

41, p. 83.53 Ibidem, p. 81." E. Lay, op. cit., p. 453.56 N. Taranu, op. cit., p. 64.56 M. Bud4, Ase_dri permanente in Clisura Dundrii, in Studirji comunicdri, II, p. 39.57 N. Tiranu, op. cit., p. 64.58 M. Budi, op. cit., p. 39.59 Ibidern, p. 41." Ibidem, p. 40.

Ibidem; Vezi i I. Stilni15., op. cit., p. 3.

I.

51

5i

www.dacoromanica.ro

266 Ionel Bota 10

din 1890, sint amintiti 235 tarani din Ilidia care au contractat cu DirectiaMontanistica Banat din Oravita, 231 iugare semanate cu rapitd fi in 62. Lacapitolul initiative s5. inregistram i inteniile generalizdrii sericiculturii. Preo-cuparile vechi, de pe la inceputul secolului, par sa rodeasca acum, la sfirsitulaceluiasi veac XIX. Desi sub aspectul rentabilitatii de la 473360 kg gogosi,in 1850, la 2507 kg in 1879 63 sericicultura n-a inregistrat progrese, totusisuccesele s-au vazut in cresterea interesului populatiei rurale pentru acestsector 64, numit de un autor din epoca izvor de venit pentru sateni". Inschimb, apicultura a gäsit un teren propice dezvoltarii, intr-o zona cu un cli-mat optim i cu o larga raspindire a florei melifere, in depresiunile intracoli-nare sau in cimpia de vest. Se pledeaza insistent in presa provinciala pentrugeneralizarea albinaritului: avantagiile i foloasele stuparitului, compareastuparitul cu agricultura, meseriili i industriile (...)" 65. Se tiparesc lucrari,articole de specialitate, intr-un limbaj ç.i cu o tenninologie accesibile publicu-lui cititor din mediul rural: J. Jucos, Despre folosul albinelor 66, E. Ungurianu,Rentabilitatea albindritului 67, Traian Gaspar, Despre stupdrit 68 §.a.

0 bogatd literaturd agrononzicd, adresata in exclusivitate lumii satelor, aintretinut mentalitati economice de nuanta traditional-româneasca, dar ade-sea intr-un spirit angajat, fertil, anuntind parca dorinta expresa a taranuluibanatean de a se racorda tensiunilor sociale i politice, intereselor colectivitatiiromanesti, obiectivelor pe care mai ales dupa anul 1905 i le-a propusnoua generatie de luptatori pentru idealul national. Se apreciaza valoareaintrinsecd a pretiosului capital care este hdrnicia: Gradina este scoala agrono-mului, unde i sä ofera ocasiunea de a invata ea' nu de la marimea pamintuluidepinde averea economului ci de la sirguinta cu care i-1 lucra" 69. Sau Folosulce-1 avem insa de la gradinile noastre e nespus de mare. 0 gradina bine ingri-jita i plina de pomi e cea mai pretioasa comoara a economului" 70. 0 gazetade specialitate, aparuta la Caransebes, Ii propunea in 1905 urmatoarele:Foaia va aduce articlii de pe terenele economiei rurale 0 din domeniul sil-viculturii, din agricultura, din economia de vite, din gradinarit, din industriaeconomica (...). Va aduce din cind in cind articlii de casa, avind in vedereinsemnatatea acestui ram de economie pentru inaintarea atit finantiara cit

morala a taranului nostru" 71.

" M. Budis, op. cit., p. 40; I. Stanila, loc. cit." M. Craiciu, Aspecte ale dezvoltdrii sericiculturii in Wile ronuine Lu secolul XIX, in

Terra Nostra", vol. II, 1971, p. 237-246." E. Ungurianu, Folosul vermilor de mdtasd, in op. cit., p. 96." Cf. Foaia diecesana", XVI, nr. 22, 3 iunie 1901, P. 6.66 Cf. Foaia diecesana", XX, nr. 51, 1905, p. 6 (este data o lista cu titluri de carti).67 Cf. E. Ungurianu, op. cit., 108-111.68 Foaia diecesana", XVI, nr. 22, 3 iunie 1906, p. 6." Calendarul Romanului pe anul 1904" Caransebes, 1903, p. 152. Dezideratul funda-

mental al acestei epoci de indrumari economice pentru locuitorii satului este astfel exprirnat:in prima linie sa grijim de progresul cultural si economic al poporului nostru de la sate, adecaa taranimei noastre". (E. Ungurianu, op. cit., p. 57).

7° Foaia diecesana", XXIX, nr. 21, 25 mai/7 iunie 1914, P. 3. Dezvoltarca economicaa satului este urmäritä cu interes si in paginile publicatiilor. Vu Ioan Georgescu scria in Galen-darul Românului pe anul 1905", Caransebes, 1904, P. 143 : Prin urmare trebue sa inaintamsi noi pe terenul economic, caci de vom mai ramine tot dupa cum ne-am pomenit", cit niaicurind o sa ne convingem, cum o sa ne ia pe dinainte concurenta straina chiar i cu privire .1acconomia vitelor".

72 C. Bratescu, Un secol de tipar romdnesc la Caransebe,s, in Momente...", p. 2.

www.dacoromanica.ro

11 Mentalitati rurale 267

Sfirsitul de secol XIX este si fierioada de avint a institufiilor de credit fibancare din Banat. Banca Albina", prima banca avind capital pur national 72,infiintata cu ajutorul unor familii banatene 73, avea filiale bdnci cu reescon-turi 0 in satele acestei provincii; Fagetiana" la Faget, Beregsana"Beregsau, Banca poporana Recas", Sentinela" Satu Nou, Nera"Bozovici, Berzovia", Munteana" Cornereva, Plugarul" Cacova, Co-muna" Cavaran, Dogneciana" Dognecea, Banateana" Bucovat,Prunetul" Sa1b5gel toate acestea, desigur, dovezi ale cresterii forteifinanciar-economice a natiunii române 74. Reuniuni de credit, societdfi de creditau irnpinzit harta vietii rurale a Banatului: Institutul de credit Concordia"din Uzdin 75, Institutul de economii si credit, societate pe actii Dunareana"din Cuvin 76, Asociatiunea de pastrare i anticipare "Sacana" din Sacu (intremembrii ei se afla i Damaschin Daicoviciu) 77. Un rol important in educareaeconomica a taranului 1-au avut i societdfile comerciale care, adeseori, au in-termediat in procesul valorificarii productiei satului pe piata oraselor dinaceasta provincie: Societatea comerciala Prilipceana" Prilipet 78, Socie-tatea comerciala pe actii Verendineana" Verendin 76, Reuniunea de con-sum ca societate pe actii in Marga 8°. Aceste banci satesti ajung sä depozitezefonduri considerabile pentru vremea aceea. Un exemplu ne este la indemina:in 1907, Banca Poporana Ilidiana" din Ilidia (linga Oravita), avea un fondde 25.000 de coroane i un fond de rezerva de 10.558 de coroane 81. Bine sá-siinsemne românii citim un indemn intr-o lucrare din acei ani adresata tara-nului Ca numai munca cinstita i cumpatul intelept scuteste pe om de mi-zerie si saracie" 82.

Incercdrile de organizare a inva'fdmintului agricol (in mediul rural desigur)se inscriu i ele in sirul noilor tentative de a educa si din punct de vedere eco-nomic tinara generatie. Neobositul Iosif Balan recunostea in 1903: Foartemulte poate face scoala in privinta aceasta; daca invatatorul va starui cacopiii sa invete i sa aplice principiile naturale (...) in diferitele ramuri ale

72 M. Drecin, Banca Albina din Sibiu, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 394." St. Sonea, Cooperatia de credit ,si agricold din Transilvania in secolul al XIX-lea, in

Terra Nostra", vol. II, 1971, p. 396. Din 3096 total actiuni, 531 de actionari bAnatern aveau1247 actiuni ; cf. V. Netca, Lupla ronuinilor din Transilvania pentru libertate nationalci, 18481881, Edit. Stiintifica, Bucuresti, 1979, p. 301 (nota 310). Alex. Mocioni, singur, avea 209 ac-tiuni (cf. V. Netca, op. ca., p. 302-303).

74 M. Drecin, op. cit., p. 401; v. si p. 394-398; despre filialele de dupA 1909, la p. 902(Zorlentul Mare, Bozovici, Becicherecul Mare). (...) reuniunile de credit pentru participantiau jucat un rol important in satisfacerea nevoilor de credite ale membrilor ca si in educareatAranului i rueseriasului roman in respectarea disciplinei in afaceri financiar-bancare" (cf.M. Drecin, op. cit., p. 398).

78 Foaia diecesana", XX, nr. 51, 1905, p. 6 (anuntA activitatea filialei)." Foaia diecesanA", IV, nr. 19, 1889, p. 6." ,,Foaia diecesanA", XVI, nr. 20, 20 mai 1901, p. 6.

Ibi dem.Foaia diecesanA", XV, nr. 10, 5 martie 1900, p. 8.

" Ibidcm, p. 7.81 . Stanila, op. cit., p. 78.12 E. Ungurianu, op. cit., p. 80. La rubricile intitulatc Povete economice", Sfaturi pen-

tru economi", Economia de casà" etc. se puteau citi astfel de indemnuri, la un anume bilant :La finele anului inchee socotelile de pe anul trecut, ca sc stii cum stai cu rAsplata muncei tale

cu venitele i cheltuielile casei". (cf. Calendarul Romanului pe am:1 1896", Caransetes,1895, p. 29).

"

9

.

si

www.dacoromanica.ro

268 Ionel Bota 12

economiei nationale (...)" 83 Intr-un numar din 1888 al Foii diecesane",publicatie româneasca din Caransebes (cu aparitie din 1886), se pleda pentrucresterea numärului de ore afectat in programa scolara cunostintelor agro-nornice: Drept aceea, bine ar fi cind in toate scoalele poporale dupa impreju-rarile locale s-ar introduce intr-un mod mai efectiv, acele ocupatiuni cari arputea fi intru adevar productive ca d.e. matasaria, stuparitul etc. railcar cusacrificarea tuturor oarclor de fizica, chimie, istorie universala sau a socoateicu frinturi" 84. Relativ la albin5.rit, aceeasi gazeta, intr-un numar din 1901,recominda cu toata caldura acest ram economic spre a-1 lati invatatorii cutot dinadinsul intre popor" 85 Iata discutate, macar la acest nivel al proiectu-lui elaborarii unui veritabil viitor program de scoala practica", valoroaseidei ce urmau a fi pusc in aplicare in vederea unui invatarnint agricol compe-tent, eficace, de care sa beneficieze elevii din scolile romanesti ale provinciei.Un intercs crescind se manifestà in epoca i pentru educarea economicdculturald a populaliei feminine din lumea satului. Nu numai de táranul ro-man declara Ungurianu in studiul Cultura tdrancei romdne ci si de cul-tura tarancei romane trcbuie s5. grijim, cdci numai asa dam directie sanatoas5.actiunei noastre culturalc" 86. Se pledeaza pentru scoli de menaj", scoli deeconomie de cas5." 87, intr-un articol se sublinia, privitor la o anume reali-tatL: dela invatatoare fetele mai invata lucrul de mina, arta economiei decasa si ceea ce e de mare pret bunacuviinta purtarii femeiesti" 88 Serecunosteau totodata si succesele: Femeile noastre in privinta industriei decasa stau mai inainte ca oricare natiune, ele i§i lucra cinepa i lina imbracin-du-si barbatii, copiii si pe ele; sciu a colora lina (...)" 88.

Mentalul rural a absorbit valorificator efectele acelui indelungat efortdepus de intelectualii romani,rale caror idei incepind cu iluminismul ScoliiArdelene si continuind cu istoricii si literatii romantici au patruns in con-stiinta omului de la sat pe masura ce sporea interesul pentru tot ceea ce in-semna cultura nationala. Ca atare, se poate vorbi de o conViintd culturaldumficatoare, solidarizind interesele si efortul, gesturile i directiile de actiuneintru generoasa intentie de a ralia si clasa taranimii la comandamentele mis-carii nationale. Sä invatam cetind (...)", se adresa cititorilor sai Gh. Jianum

83 Cale, nda r u 1 Romamului pe anul 1903", Caransehes, 1902, p. 135. Generalul Dodaprole -tase o Scoa1 superioara de arte i meserii la Bozovici, ftir5. succes (vezi V. Goian, A. Mag-da, Tratan Theta in lurnina adevdrului istoric, in Studii si cercetaxi. Istorie", Caransebes, 1979,p. 381). in 1887, de pada., prograrnul examenelor de an la Institutul pedagogic din Caransebesincludea i obiectul economia rurala.".

" Foaia diecesanA", III, nr. 6, 1888, p. 3.8' Foaia diecesan5", XVI, nr. 22, 3 iunie 1901, p. 7. Pe la 1840, C.D. Loga organiza o

scoalä preparandiala cu materii de baz 5. ca: lucrul pamintului, maiestria grädinarilor in altoi-rea i oculatia pomilor", cresterea albinelor. ridicarea fragarilor si hrtinirea viermilor de ma.-tas5." ( lezi 1.. Groza, Grdnicerit bdndkni, Edit. Militara, Bucuresti, 1984, p. 91).

86 E. Ungurianu, op. cit., p. 60. Idei interesante si la Tr. Barzu, Cugetdri asupra crescereiomului, Caransebes, 1887.

87 E. Ungurianu, op. cit., p. 58.88 Ibidem, p. 62.89 Calendarul Romanului pe anul 1905", Caransebes. 1904, p. 121.

" Gh. Jianu, op. cit., p. 9. Publicul, d .rnic de lecturã, era astfel instiintat de Drapelul"liii V. Braniste: Cu vre-o citeva coroane se pot cumpara toate scrierile lui Alecsandri, Eminescu,Caragmle. ( ...) cari scriu o limba dulce ca f .gurele de miere ( .)" (cf. Drapelur, VIII,nr. 141, 9/22 decembrie 1908, p. 3). Redaclorul ziarului Opinca" din Resita, S. Pocrean,Ii propunea intr-un editorial desvoltarea gustului de cetire la teranul nostru" (apud Gh. Jur-ma, op. cit., p. 13).

fi

www.dacoromanica.ro

13 Mentalitdti rurale 269

intr-adevar cartea i biblioteca au indeplinit in mediul rural un rol de primamina in maturizarea insasi a constiintei nationale: Scopul bibliotecei este atinea membrii Reuniunei in curent cu literatura didactica si a le veni in ajutorulterioarei lor culturi stientifice" . . ). Despre importanta nationala aReuniunilor de cinteiri i muzicd i activitatile pe care le coordoneaza depunemarturie insa0 teama autoritatilor maghiare vizavi de amploarea finomenu-lui cultural românesc. Intr-un raport al Ministenilui de Interne Maghiar, ex-pediat sefului politiei din Caras, se interzicea activitatea corului i Reuniuniidin Racasdia pentru ca se pericliteaza ideea de stat maghiar prin infiintareaacestei societati de lectura si cintare" 92.

Activitatea corald si teatrald este bogata si in satul rornanesc al Banatu-lui. De la primul cor taranesc, infiintat la Chizatau in 1857 93, care in 1872avea 170 membri, amploarea fenomenului coral a dus la organizarea acelorcursu.ri fientru formarea de dirijori-fdrani, actiune condusa de Ion ViduPresa vremii, unele publicatii, carti, monografii apreciaza in termeni elogiosiaceste manifestari ale talentului national. Familia" (din 12 februarie 1895)aminteste spectacolul corului din Ilidia, Dreptatea" vorbeste despre succe-sul cu piesa lui Iosif Vulcan, Saracie lucie", al acelora0 ilidieni 98, iar unstudiu intitulat 3Iiscarea teatrald de la noi in anul 1901 98 mentiona in tabelulancxa i spectacolcle organizate in satele banatene 97. De retinut ca, pina la1918, spectacolul de teatru in liniba romdnd, fenomen activ, valorizator, a vali-dat efectele unui proces neintrerupt de educare a constiintelor in cea mai puratraditie româneasca. Insasi prezenta, in sala teatrului din Oravita, spre exem-plu, a unui numar foarte frumos de plugari", cum scrisese Familia" in lega-tura cu turneul banatean al trupei lui Mihail Pascaly, din vara anului 1868,atesta ca turneul a pus temelii serioase la cunoasterea vietii romanesti apoporului" 98 Se joaca teatru in limba nationala cu diferite ocazii i la diversemanifestari. Reuniunea de cetire i cintari" din Fizes organiza concert pemuzica de Ion Vidu" pentru Despartamintul Bocsa al Reuniunii invätatorilor,in program figurind Taranul in slujba" 99 ; Concert si teatru" arruntii pentru

Foaia diecearia", XX, nr. 40, 12 octornbrie 1905, p. 5. Poporul roman" din Buda-pesta, rimarca in numarul dublu 51-52 din 25 dec. 1903: Sint si la noi sate, mai rdis inBinat, node (...) poporenii, din cistigul ce-1 au, aboneaza foi, cumpara carti folositcare(...)". P. Oallde op. cit., p. 290-292 da o lista ccmpaita cle billioteci si ict i ibm di lectuiAdin mediul satesc, clasificindu-le. Asa, 1 ibliotecile erau scolare, parohiale (poporale), ale c run-lor, ale ASTRA. Printre localitatile rurale cu reuniuni de lecturä sint amintite Sinniccl:u1 Mare(din 1864), Nadab (1869), Beregsau (1871), Cinad (1872), Nercina (18-2 . Sa mai anni tim ca.Adunarea Despartarnintului Bocsa al ASTRA aica inscris la punctul 8 al rtiolutim: Dn-t ibm-rea de carti folositoare pentru popor" (cf. Fcaia diicesana.", nr. 29, 17 iulie 1505 p. 5 .

92 C. Bratescu, Aspectc..., p. 359.92 I. Stratan, Corul Ion Vidu din Lugoj, 1810-1970. Contributii la istoria col tilr din

Banat, Timisoara, 1970, p. 33. Multe spectacole imbraca aspectul national prin tematica sl sco-puri imediate. Corul ronlanesc din Alibunar anunta (v. Foaia diecesana", XVIII, nr. '6, 7septembrie 1903, p. 8) concert la Nicolint, in (moan°. ASTREI, pentru ziva de 8/21 sept.1903.

94 I. Stratan, op. cit., p. 69-70.55 I. Strinili", op. cit., p. 59.96 Cf. I. Blaga, op. cit., in Anuarul V al Societatii pentru crearea unui fond de teatru

roman", pe anul 1901-1902, p. 29-61.97 Cf. talxilt.I in ibidern, p. 31-63.98 C. Bogdan-DuicA, Mihai Eniinescu. Studii si articole, editie de Ecaterina Nal in, Edit.

Junimea, 1ai, 1981, p. 73." Foaia diecesanA", XXVI, nr. 6, 1911, p. G.

si

94.

"

).X,

si

www.dacoromanica.ro

270 Ionel Bota 14

8/21 sept. 1903 Reuniunea de cetire §i cintari" din Dalbo§et loo; Reuniuneade cetire 0 cintari" din Co0ei, anunta, pentru 14 ianuarie 1906, concertul 0spectacolele de teatru cu Surugiul" de Alecsandri 0 Dialog in caruta" deE. Suciu 101. Fenomenul acesta, al impletirii armonioase intre domeniile ma-nifestarii spiritualitatii din mediul rural nu scapa contemporanilor. Ace IasiI. Blaga, secretar al STR, nota: In Banat sunt azi foarte obicinuite reprezen-tarile teatrale ca insotind diferite festivitati" 102.

Intensitatea proceselor sociale 0 nationale conservarea i apcirareafiinlei poporului romgn, educalia in limbd i tradige romeineascd, permanentiza-rea tradiliei 0 cultul datinilor strdbune, interesul pentru folclor, descifrarea supor-turilor mentale casa pdrinteascd , familia Idranului, mama, Idianul, ldranca

complexitatea relatiilor de productie organizarea economicd a satuluiromdnesc din Banat, gospoddria Idrdneascd, ocupaliile economice toate aces-tea fundamenteaza o solida corWiinId culturald pe coordonate nafionale. Menta-lul rural autohton a fost a§adar fenomenul in care s-a plamadit, in perioadacuprinsa intre sfir0tul secolului XIX-lea 0 anul 1918, entuziasmul aceleigeneratii care va contribui la infaptuirea actului de na0ere a României Mari.

MENTALITES RURALES CHEZ LES ROUMAINS DU BANAT (APARTIR DE LA FIN DU XIXe SIÈCLE ET JUS QU'EN 1918)

Résumé

L'intensite des processus sociaux et nationaux la conservation et ladefense de l'identite du peuple roumain, l'éducation dans la langue et selonles traditions roumaines, la continuité de la tradition et le culte des coutumesancestrales, l'intéret pour le folklore, le decodage des supports mentauxla maison paternelle, la famille du paysan, la mere, le paysan, la paysanne

la complexité des relations de production l'organisation economique duvillage roumain du Banat, des biens du paysan, les occupations economiques

tout ceci constitue un fondement pour une solide conscience culturelleinscrite sur des coordonnees nationales. Le domaine mental rural autochtonea eté le phénomene qui a prepare, dans la periode a commencer par la fin duXIX' siecle et jusqu'en 1918, l'essor de l'enthousiasme caractérisant la gene-ration qui va contribuer a la naissance de la Grande Roumanie.

1" Foaia diecesana", XVII, nr. 36, 7 septembrie ,I903, p. 8.161 Foaia diecesanA", XX, nr. 52, 1905, p. 6.1" I. Blaga, Mi,scarea teatrald de la noi N ansd 1901, in Anuartil V", p. 30.

www.dacoromanica.ro

IMAGOLOGIE SI PROPAGANDA

PROPAGANDA ROMANIEI IN JAPONIA INPERIOADA INTERBELICA §I LA INCEPUTUL

CELLII DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL(1919 - 1942) (I)

NICOLAE DASCALU

Vazuta mai ales ca o actiune sistematica de difuzare a unor idei saudoctrine, cu scopul de a ci§tiga aderenti, propaganda 1 a intrat definitiv

extensiv in viata politica, mai ales dupa ce s-au inregistrat efectele saledeosebite in anii primului razboi mondial, cind ambele tabere angajatein conflict au facut din ea o veritabila arma de lupta 2. Tragind invata-mintele de rigoare, multe state au creat dupa 1918 servicii specializate, per-manente, de propaganda care au cunoscut o continua extindere. Românias-a inscris in acest curent mai ales in faza finala a primului razboi mondial§i in timpul Conferintei de pace de la Paris, cind propaganda româneascaa imbracat un caracter predominant politic nationa13. Pentru a ilustraamploarea actiunii de propaganda sa precizam doar faptul ca seria de confe-rinte organizate in Franta in legatura cu dezideratul national românesc afost audiata de circa 12 milioane de francezi, iar cele circa 70 lucrari dediverse dimensiuni pe aceea§i terna au fost difuzate in zeci de mii de exem-plare in tot Occidentu14.

Imediat dupa incheierea lucrarilor Conferintei de pace oficialitatileromânqti au trecut pe un loc secundar actiunea de propaganda externa.Pina la sfir§itul anului 1926 in tara noastra nu a existat un organism centra-lizat de propaganda externa, dei actiuni in acest sens erau initiate de

1 Pentru cunoasterea conceptului de propaganda vezi: Ion Dragan, Opinia public&comunicarea de math si propaganda, Editura stiintifica si enciclopedieä, Bucuresti, 1980, p.309-329; Mihai Milca, Propaganda politica, Editura politica, Bucurcsti, 1981, p. 76-112;J. Ellul, Propagandes, A. Colin, Paris, 1962, p. 6-53.

2 Din numeroasa bibliografic consacratä utilizArji propagandci in anii prirnului razboimondial putern cita: H. D. Lassw,e11, Propaganda Technique in World War I, M.I.T. Press,Cambridge, 1971, 387 p.; J. R. March, C. Larson, Words that Won the War, New York,1939. 316 p; G. G. Bruntz, Allied Propaganda and the Collapse of the German Empire in 1918,Stanford, 1938, 433 p.; C. Stuart, Secrets of Crew House. British Propaganda in World War I,London, 1921, 389 p.

3 Vezi Stefan Pascu, C. Gh. Marinescu, Rdsunetul international al luptei romdnilor cn-tru unitate national& Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980, p. 199-344.

4 S. 5erbescu, Propaganda in strdindtate, in Arhiva pentru stiinfa i reforma socialh",V, 1924, nr. 3-4, p. 459-462; 0. Tafrali, Propaganda romdneascd in strdinatate, Ramuri",Craiova, 1920, 56 p.; vezi si N. Iorga, Propaganda in strdindtate, in Politica externd a Roniei-niei. 19 prelcgeri organizate de Instilvtul Social Roman, Bucureyti, 1926, p. 276-283.

,,Revista istorica", torn IN, nr. 3-4, p. 271-285, 1993

si

I

www.dacoromanica.ro

272 Nicolae Dascalu 2

sectiuni ale unor ministere si in primul rind de Directia presei i informa-tiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Straine 5. Aceastä situatie a avutefecte negative de vreme ce, asa cum sublinia un autor ...am lasat cimpliber bulgarilor i ungurilor sa patrunda pretutindeni cu informatiile lortendentioase i cu atacuri calomnioase. Astfel am ajuns in situatia de azicind sintem considerati in Statele Unite si chiar in Anglia ca niste uzurpa-tori cari am profitat de imprejurari ca sä ne mdrim pe nedrept teritoriul....Suntem necunoscuti in toate 5.ri1e, suntem ponegriti i calomniati pe toatelimbile, acesta este strigatul de alarma pe care-I intilnim tot mai des incoloanele ziarelor noastre" 6.

Deosebit de activä i periculoasa s-a dovedit a fi actiunea de revizuirea Tratatului de la Trianon. Analizind originile acestei campanii, care afectain primul rind Romania, atasatul comercial al tdrii noastre la Budapestanota in martie 1922: Exasperati de pierderile teritoriale i vazind cà tre-buie sa renunte la multe prerogative ce-si creasera in vechea monarhie, unguriiau intreprins dup5. razboi o activa propaganda intru slavirea Ungarieiponegrirea statelor mostenitoare" 7. Ca urmare a acestei situatii oficialitä-tile romane au ajuns la convingerea cä a lasa Romania neaparata peterenul propagandei e tot atit de vinovat ca a o lasa far5. armatã sau faraarmament" 8.

Dupa ancheta intreprinsä in iulie-august 1926 de catre directorulpresei din M.A.S., Consiliul de Ministri al României a adoptat la 17 decem-brie 1926 decizia de infiintare, de la 1 ianuarie 1927, a Directiei generalea presei i propagandei. Sarcinile acesteia erau bine definite, in sfera preseisi a propagandei i erau facilitate de centralizarea tuturor birourilor res-pective existente pin5. atunci pe linga diverse ministere. Atasatii de presa,ca personal extern, erau subordonati direct noului organism care la rindu-iera integrat structurilor Consiliului de Ministri 9. Ulterior, Directia a fosttrecuta la M.A.S., pentru ca in anii urmatori subordonarea sa fie modificatade mai multe ori, mai ales din considerente bugetare, dar Vara a afecta atri-butiile de baza.

Noul organism a inglobat i un Serviciu de propaganda ale carui atribu-tii au interesat i legatia Japoniei la Bucuresti. Aceasta a solicitat in cursulanului 1932 o serie de informatii privind structura i functionarea Directieigenerale a presei si a propagandei. M.A.S. preciza la 5 iunie 1932, Ca Directiaavea dou5. parti de baza: Serviciul presei i Serviciul propagandei. Acestadin urrna dispune de trei sectiuni, specializate in propaganda politicä, eco-

5 Structurile descentralizate, din anii 1919-1926 sint analizate in iulie 1926 ca ur-m Ire a u 1.i d a sefului gu ternului roman: Arhivele Statului, fond Ministerul Propagan-dei Nationale (mai departe M.P.N.), presa internl dosar 6, f. 4; Presedintia Consiliului deMinistri (mai departe P.C.M.), 28 iulie 1926, nr. 5.134, G. CrAiniceanu, secretar general; Ibidem,f. 5-10, N. Dianu. 27 august 1926, raport nr. 800, care P.C.M.

S. Srb s -u, op. cit., loc. cit., p. 461.7 k.hivel. Statului fond Ministerul Industriei si Comertului (mai departe Di-

rectia gen Tan a comertului, secretariat, dosar 16/1921, f. 147, Legatia Romaniei, Budapesta,19 martie 1922; raport nr. 217, V. Statescu; vezi si V. Stoica, Propaganda ungurcascd in contraRominiei la Liga Natiunilor, In Arhiva pentru stiinta i reforma socia16.", III, 1922, nr. 4,p. 478-506.

8 S Serbescu, op. cit., loc. cit., p. 461.9 Statului, fon 1 P.C.M., dosar 22/1927, f. 3, Jurnalul Consiliului de Ministri,

nr. 3788, 17 decembrie 1926, semnat de ministri.

'i,ii

k-hirtl,

www.dacoromanica.ro

3 Propaganda Ronmfiniei (1919-1942) (I) 273

nomica i culturala. Bugetul directiei a fost de 101 milioane lei in 1930 sidoar de 67 milioane in 1931, dintre care 12 milioane au fost afectate propa-gandei ". Conform dorintei legatiei nota oferea o serie de detalii privindorganizarea propagandei culturale externe de catre sectia specializata. Aceastaelabora documentare, redacta articole sau brosuri organiza manifestarileculturale externe: conferinte, expozitn, concerte, emisiuni radio, participa-rea la reuniuni internationale, schimb de profesori i studenti 11 etc. Detaliisuplimentare sint oferite prin raspunsul dat. la 13 noiembrie 1931 la unchestionar privind organizarea Directiei presei inaintat anterior de legatiajaponeza 12.

Cu modificari de subordonare sau de titulatura, structurile Directieigenerale a presei i propagandei vor cunoaste o formula cu totul noua abiain octombrie 1939 cind se va infiinta Ministerul Propagandei Nationale. Intrecele opt directii ale acestuia se va afla i cea a propagandei 13. Schimbareaurmatoare va fi transformarea ministerului in Subsecretariatul de stat pentrupresa si propaganda 14 care va fiinta ca atare pina la terminarea razboiului.

Este locul potrivit pentru a preciza ca Japonia nu a dispus, in perioadainterbelica, de un serviciu central de propaganda externa, atributii in aceastasfera avind doar o sectiune din cadrul Ministerului de externe. Pe lingaacest departament se va infiinta, in octombrie 1935, si un Birou culturalinternational care avea sarcina de a initia actium pentru stimularea interesu-lui strainatatii pentru cultura i civilizatia rupona, pentru incurajarea turis-mului. Programul de actiune al Biroului mentiona i intentia infiintarii decatedre de limba sau istoria nipona pe linga 20 de universitati din lume,organizarea schimbului de profesori i tnmiterea de studenti in state euro-pene ca i pregatirea a circa 50 de filme de propaganda 15

I Un caracter semi-oficial avea Societatea pentru dezvoltarea relatiilorculturale internationale (Kokusai Bunka Shinkokaki) care, in septembrie1937, a incercat a stabili relatii directe i cu o organizatie similara roma-neasca 16 Solicitarea a parvenit la Directia presei care a precizat ea propa-ganda culturala externa a Romaniei, ce includea i promovarea legaturilorculturale bilaterale, era promovata de Sectia pentru relatii culturale inter-nationale, din cadrul Ministerului educatiei nationale, de Comisia nationalade cooperare intelectuala, de Institutul Social Roman ca si de Uniuneaintelectuala 17.

Idern, fond M.P.N., presa interna, dosar 6, f. 76-79, Directia presei, 5 iunie 1931,nr. 3994, E. Filotti, cdtre legatia Japoniei.

11 Ibidem, f. 80-82.17 Ibidem, f. 83-87. Direction de la Presse et propaganda, Bucarest, le 13 novembre,

1931, Réponse au questionnaire rélatif a l'organisation du Service de la presse du gouverne-ment roumain, E. Filotti.

15 Decret-lege nr. 359 5, din 3 octombrie, 1939, semnat Carol, in Monitorul Oficial",I, nr. 229, 3 octombrie 1939, p. 5636.

14 Decret-lege nr. 3255, din 27 Erptembrie 1940, semnat Antonescu, in Monitorul Ofi-cial" I, nr. 226, 27 septembrie 1940, p. 4837.

15 Arhivele Statului, fond M.P.N., presa externii, dosar 58, f. 83-85, Legatia Ronifi-niei, Tokio, 5 octombrie 1935, nr. 1041, Stoicescu.

16 Ibidem, propagandg, dosar 2099, f. 1, Legation du Japan en Roumania, Bucarest,le 27 septembre 1937, nr. 300, fAra :emrsiturrl.

17 Ibidem. f. 2-3, Directia prcsei i informatiilor, nr. 5212, le 14 octombre 1937,copie, nesemnata.

1°

p

www.dacoromanica.ro


Inca din anul 1923 fusese creat la Tokio un Birou pentru problemeculturale care, in pofida denumirii generale se ocupa doar de propagandain China 19 Dupa 1932 in special, o buna parte din cfortul propagandistical Japoniei a fost vizibil orientat spre China sau in legatura cu aceastäOficialitatile americane au constatat, cu multà usurinta ca propaganda extern5.nipona incerca, cu un suport financiar remarcabil, sa justifice in fata opinieipublice internationale declansarea agresiunii in Manciuria 19.

Propaganda româneasc5. in Japonia era realizata de Directia preseiprin intermediul legatiei de la Tokio. Aceasta, datorita unei multitudini decauze, a fost un post secundar in cadrul serviciului diplomatic romanesc si nua inclus un functionar specialist, respectiv pe atasatul de presa. In acesteconditii, actiunile de propaganda erau initiate mai ales de seful misiunii,in vreme ce atasatul militar roman, mai ales in anii '30, a avut de asemeneaun rol activ 2O Legatia a fost asadar centrul care sugera si realiza pro-paganda romaneasca. Pentru aceasta s-au manifestat mai ales preocuparide creare a unui stoc de lucrari care urmau a fi difuzate in cercurile niponeinteresate. Astfel, in ianuarie 1930 legatia dispunea de 30 lucrari in peste300 de exemplare, intre care: Gh. U. Clark, Bessarabia (8 exemplare);A. Babel, La Bessarabie (5 ex.); The Minority Question in Transylvania (15ex.); IL M. Tichner, Romania and her Religious Minorities (9 ex.); TheEconomic Situation of Romania, 1926 (9 ex.); Legea minelor, 1929 (5 ex.) etc. 21.

Inaintind lista, insarcinatul cu afaceri preciza el mare parte din lucrariputeau fi utilizate doar ocazional datorita caracterului lor ingust. Se cereauvolume cu caracter general, privind ansamblul vietii politice, .economice siculturale, in limba engleza mai ales, ca i albume de fotografii 22.

Dupa citeva luni misiunea din Tokio primea un stoc de publicatiiin conforinitate cu cerintele precizate. Coletul includea intre altele: 30 deexemplare din G. Rom.menhaeller, La Grande Roumanie ; 20 de exemplaredin editia speciala, consacratä Romaniei, a ziarului Manchester Guardian";25 exemplare din brosura The Economic Resources of Romania, s.a. 23.

*i in anii urmatori legatia rornana din Tokio a recurs la metoda solicitäriide lucrari pentru propaganda. Astfel, in noiembrie 1932 era ceruta brosuraRomdnia, 1931 deoarece era ...foarte apropiata pentru a vulgariza instrainatate cunostinte utile privitoare la Romania, mai ales in ExtremulOrient unde toate tarile fac o propaganda intensä in vederea de a cistiga

18 Ibidem, presa externa, dosar 75, f. 18-34, The Cultural Work Bureau and itsActivities, The Departament of Foreign Affairs, Tokyo, 1931.

12 Vezi National Archives of the United States of America. Navy apartment, Officeof Naval Intelligence, Japanese propaganda, vol. 1-4, dlte 1932-1934 (nepaginate, cotaC-10-F/20330).

2° Pentru situatia reprezentarii diplomatice a Romaniei in Japonia vezi Nicolae Das-calu, R lit i roinino-japoneze in p riosia int rb lica ( 1919-1939), in Rominii in istoria uni-versald, vol. II, 1, Iasi, 1987, p. 305-306.

21 Arhiiele Statului, fond M.P.N., propaganda, dosar 428, f. 166-167, Legatia Roma-niei, Tokio, 28 lanuarie 1930, nr. 1248, Stoicescu.

22 Ibidem, f. 159-160.22 Ibidem, dosar 585, f. 85-86, Legatia Romaniei, Tokio, 20 august 1930, nr. 1473,

Stoicescu.

rar5.

www.dacoromanica.ro

5 Propaganda Rornaniei (1919-1942) (1) 275

piete de desfacere pentru produsele lor " 24 Un set de 50 de exemplaredin lucrare era trimis la Tokio in ianuarie 1933 25.

In pofida unor asemenea preocupari 0 initiative, atasatul militar, colo-nelul Bagulescu, aprecia in primavara anului 1937 ca propaganda roma-neasca in Japonia era lasata la voia intimplarii, ceea ce era periculos deoarecenu stavilea propaganda altor state care punea intr-o lumina defavorabilatara noastra. In acest sens era invocat cazul filialei nipone a firmei Polidorcare pregatise un disc cu muzica populara din diverse tali dar melodia careurma a reprezenta Romania era total nesugestiva. Informat asupra situatiei,Bagulescu a aranjat o discutie cu reprezentantul firmei, i-a prezentat citevadiscuri cu muzica populara romaneasca autentica §i a obtinut in ultimulmoment inlocuirea necesara. In acest context atasatul militar solicita unfilm documentar despre Romania, carti, harti i fotografii pentru difuzare

totodata sublinia: Razboiul de idei se duce cu toata str4nicia in timpde pace 0 cine-1 pierde pe acesta cu greu II poate c4tiga pe celalalt" 26. Direc-tia presei a trimis in curind atap.tului militar de la Tokio un film docu-mentar, un set de fotografii, 10 discuri 0 100 de publicatii diverse 27

Legatia a fost principalul instrument de realizare a propagandei roma-ne§ti in Japonia, avind statut oficial i o oarecare continuitate in existenta.Au existat insä i instrumente complementare de propaganda care, teoreticcel putin, au conlucrat la obiectivele i initiativele lansate de legatie. Inaceasta directie un rol semnificativ putea juca Societatea japono-romanafondata in august 1929 tocmai cu scopul de a contribui la adincirea cunoa--terii reciproce a celor dou5. popoare 28 Din nefericire activitatea asociatieia fost mentinuta la cote minime, formale. Inca din august 1935 Stoicescua luat initiativa construirii unei case romanqti" la Tokio pentru a servipropagandei noastre in strainatate". Casa urma a include un mic muzeueconomic, o biblioteca i o colectie de tablouri 22

La inceputul anului 1936 Directia presei a trimis deja o serie de cartifotografii pentru inzestrarea viitorului 15.ca§ de propaganda 30. Din octom-

brie 1938, de0 cladirea Inca nu era terminata, fondul de carte deja existentse ridica la 700 de volume 31. Noi lucrari, fotografii i mostre de produsecomerciale sint trimise la Tokio la sfir0tul anului 1939 32. Proiectul nu se vamaterializa, in final, ca urmare a unor complicatii financiare in care a fostimplicat i Stoicescu. Oricum, cel putin necesitatea unei biblioteci românein capitala Japoniei a ramas ca un deziderat. Inca din iulie 1939 insarcinatulcu afaceri la Tokio, Paraschivescu, sublinia cl infiintarea bibliotecii romane

24 Ibidem, dosar 961, f. 37, Legatia Romaniei, Tokio, 30 noiembrie 1932, nr. 711, Stoi-cescu.

25 Ibidem, f. 38, Subsecretariatul de stat al presei i informatiilor, 5 ianuarie 1933,nr. 8577, Filotti.

28 Arhivele Statului, fond M.P.N., propaganda, dosar 1945, f. 44-45, Legatia Roma-niei, Tokio, 10 aprilie 1937, nr. 4. col. Bagulescu.

27 Ibidem, f. 47, Directia presei i informatiilor, 12 iulie 1937, nr. 2697, Solacolu.28 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (mai departe Arh. M.A.E.), fond 71, Japonia,

vol. 12, f. 11, Legatia Romaniei, Tokio, 27 august 1929, tel. nr. 3428, Vasiliu; Ibidem, f.12-19, statutele si lista membrilor.

29 Arhivele Statului, fond M.P.N., presa externa, dosar 58, f. 81, Legatia Romaniei,Tokio, 20 august 1935, far& numar, Stoicescu.

3° Ibidem, f. 89-91, Directia presei i informatiilor, 26 februarie 1936, nr. 11672, Dragu.Ibidem, f. 121-122, Legatia Romaniei, Tokio, 22 octombrie 1938, nr. 1097, Stoicescu.

32 Ibidcm, propaganda, dosar 2309, f. 1-5, corespondenta legata de trimiterea materia-lelor.

81

si

1

1

of

www.dacoromanica.ro

276 Nicolae DascAlu 6

cza necesara 0 ...pentru ca infiintarea legatiei ungare la 'Tokio nu tre-bu:c sa ne gaseasca lipsiti de once material de propaganda pentru a combatela moment oportun incercarile de defaimare a tarii ... Propaganda defa-vorbila noua care s-ar putea face eventual in Japonia ar cadea pe un terenfavorabil deoarece tara noastra fund foarte putin cunoscuta in ExtrernulOrient, opinia publica japoneza ar putea fi lesne indusa in eroare" 33.

In pofida constatarii diplomatului roman, este cert faptul ca pro-paganda desfa§uratà in Japonia, pe plan politic, economic 0 cultural, de0cu o intensitate oscilanta, a inregistrat unele succese. Volumul actiunilornu a fost prea mare 0 aceasta din simplul motiv ca Japonia nu ocupa unloc important in politica externa a tarn 0 deci nici in propaganda. Poatefi evaluata insa ca un exemplu de propaganda a României intr-o tara inde-partatä, fata de care nu existau interese politice sau economice speciale.

Dintre domeniile de baza, al-a indoiala ca propaganda politicci a fostmentinuta la o linie mediocra in toata perioada interbelica 0 a avut obiec-tive de natura generala, legate fiind de chestiunile unitatii statale a roma-nilor ca 0 de esenta regimului politic din tara. Dat fiind specificul relatiilorpolitice, bilaterale, axate mai ales pe problema ratificarii Conventiei de IaParis din octombrie 1920, Serviciul roman de propaganda a incercat aface cunoscute drepturile legitime asupra Basarabiei. In aceasta directies-a recurs mai ales la difuzarea de lucrari. Astfel, in martie 1924 legatianipona la Bucure§ti confirma primirea unui set de lucrari privind Basarabia,trimise de Directia presei din Ministerul de externe 34. Legatia romana dinTokio a solicitat 0 ea, in repetate rinduri, materiale informative privindunirea din 1918 pentru a le difuza in cercurile politice nipone 36. In acela0context, au fost.trimise 0 lucrari referitoare la situatia interna din Roma-nia, la cea a minoritatilor nationale in special. Astfel, in ianuarie 1928era confirmata primirea la misiunea din Tokio a volumului The EthnicalMinorities in Transylvania care se constituia ca un tablou sugestiv alproblematicii respective 36.

Propaganda politica, care a avut 0 un caracter antirevizionist, s-aimpus ca o necesitate, ca urmare a intensificarii actiunilor revizioniste 0in Japonia, in anii '30 mai ales. Urmarind cu atentie manifestarile ostiletarii, diplomatia romana elabora 0 liste ale personalitatilor din diversetari care sprijineau revizionismul maghiar. Astfel, lista din ianuarie 1934includea 0 zece japonezi, intre care Nogata Hidejiro, fost primar al capitaleinipone, S. Aibara, secretar al delegatiei la Societatea Natiunilor, conteleSakai, K. Irtukawa, redactor la ziarul Nichi-Nichi", §.a. 37. Dintre ace§tiamai activ era contele Sakai care, in decembrie 1930, a vizitat Ungaria 0cu acest prilej a declarat ca va fi un aparator activ al dreptatii ungare".

33 Arh. M.A.E., fond 71, Japonia, vol. 12, f. 197-198, Legatia României, Tokio, 8iulie, 1939, nr. 551, Paraschivescu.

34 Ibidem, fond 71, Romania, vol.Mars 1924, K. Horiguchi.

35 Arhivele Statului, fond M.P.N..Tokio, 6 septembrie 1929, nr. 1051, Stoicescu.

36 Ibidem, presa externti, dosar 70,nr. 236. Vasiliu.

37 Ibidem, informatii, dosar 268, f.15 ianuarie 1931, frith semnkturA.

472, f. 176, Legation du Japan, Bucarest, le 27

propaganda, dosar 301, f. 156, Legatia Rominiei,

f. 7, Legatia României, Tokio, 11 ianuarie 1928,

12, Lista revizioniFtilor din tärile aliate §-i neutre.

www.dacoromanica.ro

7 Propaganda Romfiniei (1919-1942) (I) 277

Pe marginea acestui fapt un diplomat roman nota: Inca un soldat in ser-viciul propagandei revizioniste maghiare a inceput lupta" 38.

Cotidianul de mare tiraj Nichi-Nichi" a publicat adesea materialerevizioniste semnate de amintitul redactor. Astfel, in editiile din 28 februa-rie i 1 martie 1931 ziarul publica doua articole asupra situatiei insupor-tabile a Ungariei" i cerea ca Japonia sa-i acorde sprijin moral si spiritual ".Spre sfirsitul anului 1934 Stoicescu consemna o noua intensificare a pro-pagandei maghiare in Japonia sub forma unor festivitati initiate de Socie-tatea nipono-ungara mai ales. Era vorba de organizarea unor expozitii,vizionari de filme i articole in presa. In conditiile date, diplomatul romanaprecia necesar un raspuns. Prilejul imediat era organizarea unei Expozi-th internationale la Yokohama, in primavara anului 1935, si la care Roma-nia putea organiza un pavilion complex, reunind exponate i asigurind pro-iectarea unui film 40 Sugestia a avut urmari practice si asa curn vorn vedea,Romania a participat la expozitia din aprilie 1935.

Revizionistii unguri foloseau orice prilej pentru a face propaganda.Chiar la conferinta internationala a Crucii rosii, din octombrie 1934, delegatiaungara a difuzat brosuri cu caracter revizionist 41. Iar la jumatatea luniiaprilie 1935 un ziarist nipon a tinut la Tokio o conferinta publica in carea vorbit despre trecutul i prezentul nefericit" al Ungariei. Multe ziarenipone au publicat notite despre manifestare 42, In ianuarie 1936 intr-unoras din Ungaria au avut loc mari festivitati consacrate prieteniei cu Japonia.Cu acest prilej vorbitorii au accentuat rudenia" dintre cele doua popoarecare era evidentiata i cu ocazia serbarilor organizate in fiecare an la Tokiode Societatea de prietenie nipono-ungara 43.

In fata unor asemenea initiative, tot mai agresive, replica propagan-dei romanesti a fost redusa. Inca din vara anului 1930 Stoicescu a incercata aranja cu agentia oficiala de stiri, Rengo", preluarea directa de informatiiprivind Romania. Pentru a putea raspindi prin presa de aci i cea dinExtremul Orient stiri exacte privitoare la tara noastra, mentiona Stoicescu,este necesara trimiterea regulata de telegrame cu stiri la Tokio" 44. Pe mar-ginea documentului, Filotti, directorul presei, decidea Ca In limita mij-loacelor disponibile, se vor trimite legatiunii din Tokio telegrame de genulcelor cerute' 45. Ca urmare, Directia presei solicita Directiei generale a poste-lor acordarea unor tarife reduse pentru telegramele de presa ce urmau a fiexpediate legatiei din Tokio 46

Sistemul astfel creat a inceput a functiona satisfacator, legatia con-firmind regulat primirea unor telegrame cu stiri. Astfel, in iunie 1936 Stoi-

38 Ibidem, f. 41.39 Ibidem, f. 115, Propaganda revizionistä rnaghiarä de la 15 ianuarie la 15 aprilie 1931,

M. Blenche.49 Arhivele Statului, fond M.P.N., presa externa., dosar 53, f. 50-53, Legatia Roma-

niei Tokio, 3 noiembrie 1934, nr. 1094, Stoicescu.41 Ibidem. f. 53.42 Ibidem, dosar 607, f. 70, Propaganda revizionisth maghiard. 1 aprilie 1 iulie 1935,

M. Blenche.43 Ibidem, propagand" , Cosar 1917, f. 114, Revizionismul maghiar, 15 aprilie 1936,

M. Bleeche." Ibidem, presa extern6, dosar 58, f. 9, Legatia României, Tokio, 30 iulie 1930, nr.

1533, Stoicescu.49 Abidem.46 Ibidem, f. 11, Directia presei i informatiilor, 27 scptembrie 1930, nr. 4707, Filotti

c6tre Directia generalà P.T.T.

www.dacoromanica.ro

278 Nicolae Dascdlu 8

cescu anunta CA a remis presei nipone comunicatul reuniunii ConsiliuluiMicii Intelegeri din 7 mai 47. Sau, in decembrie 1938 era confirmata primi-rea textului declaratiei acute de Comnen la Radio-Londra, ce unna a fitradusa in engleza i japoneza i difuzata 48. Unele informatii erau preluatesi din presa romaneasca sosita la legatie. De pilda, in mai 1934 Stoicescuanunta ca a primit L'Independance Roumaine" cu textul discursurilorantirevizioniste rostite de Titulescu i Maniu in Parlamentul roman la 4 apri-lie, si a facut citeva copii pe care le-a remis principalelor ziare nipone 48.

In ianuarie 1937 o editie din acelasi ziar a fost folositá pentru multiplicareadiscursului de politica externa prezentat de V. Antonescu in Parlamentulroman, care text a fost apoi trimis misiunilor diplomatice din Tokio ca siunor ziare

Propaganda economicei s-a realizat mai ales prin difuzarea, din oficiu saula cerere, a unor lucrari de profil. Astfel, in august 1923 Directia de statis-tica din cadrul guvernului nipon confirma primirea volumului La RotimanieEconomique §i a unor numere din publicatia oficiala a Ministerului Industriei

Comertului, anume Correspondance Economique". In schimb, era trimisao brosura cu statistica importului nipon de cereale si petrol, din anii 1920-1922 51 Ocazional Correspondance Economique" a fost trimisa i Consu-latului general al Romaniei de la Osaka 52, ca i alte lucrari cu caracteroficial, ca de pilda cele privind aplicarea reformei agrare 53. Legatia dinTokio solicita mai ales materiale informative asupra petrolului romanesccare interesa in mod deosebit cercurile nipone 54. In octombrie 1929 Directiapresei trimitea 10 exemplare dintr-o lucrare de profil semnata de M. Pizanty 55.Pentru a putea face o cit mai intinsa propaganda aci asupra bogatiilortarei, sublinia Stoicescu, sä mi se trimeata de urgenta cit mai multe exem-plare din brosuri economice" 58. Directia presei a trimis in octombrie 1929un colet cu 20 de exemplare din brosura The Economic Resources of Roma-nia 57. Aceasta a servit ca sursa pentru publicarea unei serii de cinci articolein ziarul "The Osaka Mainiki" 58

Legatia romana din Tokio primea, in ianuarie 1930, un set de 60 exem-plare din brosura The Economic Resources of Romania si 40 de exemplaredin Economic Survey of Romania. Totodata, Stoicescu solicita i citeva exem-

Arh. M.A.E., fond 7 1, Japonia, vol. 12, f. 131, Legatia Romaniei, Tokio, 9 iunie1936, tel. nr. 690, Stoicescu.

45 Ibidem, f. 179, Legatia Romaniei, Tokio, 31 decembrie 1938, tel. nr. 1358, Stoi-cescu.

45 Arhivele Statului, fond M.P.N., presa externa, dosar 58, f. 47, Legatia Romaniei,Tokio, 11 mai 1934, tel. nr. 532, Stoicescu.

51) Ibidem. f. 106, Legatia Rornaniei, Tokio, 2 3 ianuarie 1937, nr. 111, Stoicescu.57 Idem, f,ond M.I.C.. Directia general& a Comertului, Directia inforrnatiilor i publi-

catiilor, dosar 6/1923, f. 313, Cabinet Imperial, Direction de la Statistique, Tokio, la 19 Aotit1923, Hisonori Abe.

52 Arh. M.A.E., fond 7 1, Romania, vol. 474, f. 137, Consulat general de Roumanie,Osaka, le 5 Mars 1925, indescifrabil.

53 Ibidem, f. 168. Osaka, le 25 Mars 1925, indescifrabil.54 Arhivele Statului, fond M.P.N., propaganda, dosar 301, f. 152, Legatia Romaniei,

Tokio, 19 august 1929, nr. 1009, Stoicescu.53 Ibidem, f. 153, Directia presei i informatiilor, 19 octombrie 1929, nr. 59611, Filotti.56 Ibidem, f. 158-159, Legatia Rornfiniei, Tokio, 4 septembrie 1929, nr. 1039, Stoi-

cescU.57 Ibidem, f. 160, Directia presei i informatiilor, 15 octombrie 1929, nr. 61570. Filotti.55 Ibidem, f. 172-177, Legatia Romaniei, Tokio, 11 noiembrie 1929, nr. 1185, Stoi-

cescu.

www.dacoromanica.ro

9 Propaganda Romaniei (1919-1942) (I) 279

plare din numarul special, din noiembrie 1929, al ziarului ManchesterGuardian" care era consacrat Romaniei 59. De asemenea, diplomatul romana luat initiativa constituirii unui mic muzeu comercial la sediul legatiei.In acest scop solicita o colectie de mostre, de produse petrolifere i sare 60Materialele trimise nu erau insa suficiente deoarece numarul persoanelorcare se intereseaza de tara noastra, s-a marit in ultimul timp, sublinia Stoi-cescu, 0 in interesul unei propagande mai intense" solicita noi materialeinformative privind resursele naturale mai ales 61 Directia presei a expediatin ianuarie 1931 un colet ce includea: 10 exemplare dintr-o bro§ura privindpetrolul, 20 exemplare din lucrarea lui M. Libros, Les forces economiqucsde la Routnanie, 10 numere din editia speciala a lui Manchester Guardian"ca 0 10 exemplare din volumul lui G. Oprescu, Peasant Art 0 5 exemplaredin Histoire des Roumains de Nicolae Iorga 62 Dupl numai citeva luniun nou colet era trimis la Tokio, cuprinzind 20 exemplare din bro§ura sem-nata de Libros, 20 de exemplare din Petroleum in Romania ca i 5 exem-plate dintr-un ghid al tarii, in limba germana 63

Oficialitatile japoneze nu au ramas pasive la initiativele romanqti.Inca din martie 1928 la BucurWi s-a organizat o expozitie de eputioaneale industriei nipone Iar in ianuarie 1932, in pofida conjuncturii dificilecreate de marea depresiune, Asociatia comerciala pentru Orientul Apropiat,cu sediul la Tokio, a inceput organizarea unei mari expozitii economice incapitala Romaniei. Deschiderea expozitiei a avut loc in martie 1932, iarin tot timpul functionarii s-a asigurat i rularea unor filme documentarefurnizate de Japan Tourist Bureau 65.

Dat fiind interesul crescind al cercurilor de afaceri nipone, legatia romanaa difuzat in anii '30 mai ales lucrari referitoare la petrol. In aprilie 1933legatia primea 10 exemplare din bro§ura lui M. Pizanty privind petrolul 66.In decembrie 1934 legatia cerea din nou un set din aceea0 lucrare ...invederea stimularii interesului cercurilor japoneze pentru realizarea proectuluide a exporta petrol romanesc in Japonia 0 in Extremul Orient" 67 Ca urmarealte 15 exemplare din lucrarea citata, adusa la zi aproape anual, a fostexpediata la Tokio 68 Primind coletul, Stoicescu sublinia din nou interesulcercurilor comerciale nipone i cerea un material informativ mai bogat peaceea0 tema 69.

59 Arh. M.A.E., fond 71, Romania, vol. 477, f. 110, Legatia Romaniei, Tokio, 15 ianua-rie 1930, nr. 1246. Stoicescu.

60 Ibidem, fond 71, Japonia, vol. 12, f. 67, Legatia Romaniei, Tokio, 26 iulie 1930,nr. 1518, Stoicescu.

61 Arhivele Statului, fond M.P.N., propaganda, dosar 585, f. 284, Legatia Romaniei,Tokio, 3 decembrie 1930, nr. 1736, Stoicescu.

62 Ibidem, f. 286. Directia presei si informatiilor, 9 ianuarie 1931, nr. 7648, Filotti.63 Ibidem, dosar 619, f. 257, Directia presei i informatiilor, 25 aprilie 1931, nr. 2750,

Filotti." Idem, fond M.I.C., Directia general& a comertului, Serviciul atasati comerciali, dosar

3, 1/1928, f. 152, Legatia Romaniei, Constantinopol, 12 martie 1928, nr. 87, Manescu.65 Ibidem, dosar 26/1932, f. 4-28; Idem, fond M.P.N., propaganda, dosar 1001, f.

1-27, pregatirea expozitiei.66 Arhivele Statului, fond M.P.N., presa externa, dosar 38, f. 16 17, corespondenta

Directiei presei cu legatia din Tokio pentru trimiterea a 10 exemplare.62 Ibidem, f. 54, M.A.S., Directia economick 21 decembrie 1934, nr. 67893, indesci-

frabil.68 Ibidem, f. 57, Directia presei i informatiilor, 10 ianuarie 1935, nr. 186, Dragu (se

trimit 15 exemplare).69 Ibidem, f. 63, Legatia Romaniei, Tokio, 22 februarie 1935, nr. 162, Stoicescu.

6 - c. 3791

".

www.dacoromanica.ro


S-a recurs si la metoda publicarii unor articole speciale in presa nipona.In iunie 1933 Directia presei solicita ministrului Comunicatiilor un articofdespre posturile românesti i posibilitatile de legaturà cu Extremul Orientpentru a fi publicat in presa japoneza ". Iar in luna urmatoare GrigorcGafencu, subsecretar de stat la Ministerul Industriei i Comertului, erarugat a elabora un articol asupra relatiilor economice româno-nipone

Inca de la inceputul anului 1935 primarul orasului Tokio a inforrnatlegatia romana ca in primavara anului 1940 urma a se organiza o mare

expozitie internationala pentru aniversarea a 2600 de ani de la fondareaimperiului nipon. Stoicescu a recomandat acceptarea initiativei care permitea face mai bine cunoscute produsele românesti in Extremul Orient. Pemarginea raportului, directorul presei, Filotti, notase ca este prematur a selua decizie, urmind a se actiona la momentul oportun 72.

La inceputul anului 1936 Stoicescu solicita, din nou, lucrarile luiM. Pizanty privind petrolul iar in august 1938 cererea era din nou lan-satä prin intermediul Externelor 74. De altfel Stoicescu a inaintat un raportspecial asupra necesitatilor de materiale pentru propaganda economicain septembrie 1936. Diplomatul accentua cá necesitatea satisfacerii diver-selor cereri impunea crearea unui stoc de materiale care sa includa anuare,statistici, brosuri i alte publicatii de informare tiparite in engleza saufranceza. 0 serie de japonezi soseau la legatie pentru a cere informatiicu acest prilej, aveau loc lungi discutii la care adesea participau i atasatulmilitar, colonelul Bagulescu precum i secretarul legatiei, Flondor. Amreusit astfel a stirni intr-o asa larga masura interesul asupra Românieia nenumaratelor asociatiuni japoneze de tot felul, societati culturale, cercurituristice i comerciale incit pe fiecare zi primesc la legatiune scrisori cerindinformatiuni relative la tara noastra", nota Stoicescu 75. Cum i unele scoliprimare solicitau carti privind istoria românilor, diplomatul cerea trimitereaunui manual de istorie pe care urma a-1 traduce in japoneza si a-I difuzaapoi 76.

Propaganda cultuyald a României in Japonia a fost poate mai ampladecit actiunea din celelalte domenii de baza. Metodele de actiune au fostinsä aceleasi, pe un loc central situindu-se difuzarea de lucrari. Astfel, inaugust 1930 Stoicescu solicita citeva numere din revista clujeana Societa-tea de Miine" ce fusese ceruta de un profesor japonez 77. Directorul Institu-tului de arta din Tokio solicita si el lucrari de arta româneasc5. si bizantinain vederea elaborarii unui studiu 78 Directia presei a trimis un set de 6

70 Ibidem, f. 27. Directia presei i informatiilor, 16 iunie 1933, nr. 3845. Filotti.71 Ibidem, f. 28, Directia presei i informatitlor, 20 iunie 1933, nr. 3845, Filotti; api-

ruse deja in presa romana, G. Moroianu, Relaltile economicc ale Romdniei cu Japonia, in,,Observatorul Social-Economic", 1932. nr. 1-2, p. 70-76.

72 Ibidern, propaganda, dosar 1514, f. 1-2, Legatia Romaniei, Tokio, 12 februarie 1935,nr. 128, Stoicescu.

Ibidem, presa externa, dosar 58, f. 92 93, corespondenta cu Directia presei, caretrimite 10 exernplare.

74 Ibidem, f. 114-116, corespondenta cu Directia presei, care trimite 5 exert.tiare.Ibidem, dosar 808, f. 18, Legatia Romanici, Tokio, 20 septembrie 1936, nr. 1058,

Stoicescu.Ibidem, f. 19-20.

77 Ibidem, dosar 58, f. 10, Legatia Romaniei, Tokio, 19 august 1930, nr. 1572, Stoicescu.Ibidem, propaganda, dosar nr. 585, f. 156, Legatia Romaniei, Tokio, 26 septembrie

1930, nr. 1626, Stoicescu.

71

""

si

si,

11

19

www.dacoromanica.ro

11 Propaganda Rornaniei (1919-1942) (I) 981

volume 79. tin album fotografic, tiparit in Germania in 1933, era trirnislegatiei din Tokio in martie 1934 spre a fi donat unor biblioteci nipone 80.Cind Stoicescu a solicitat Histoire de la litterature roumaine de P. Hane 81

referentii din Directia presei au apreciat ca lucrarea nu este reprezentativaca urmare au fost trimise 5 exemplare dintr-o lucrare a lui 0. Densu-

0anu 82.

Prin intermediul Ministerului Apararii Nationale 0 atasatul militarroman a solicitat lucrari literare, reproduceri de tablouri i alte materialede propaganda 83 Directia presei a trimis 20 de copii fotografice ale unortablouri, 50 pliante diverse 0 2 exemplare dintr-un album fotografic careau fost apoi distribuite de atasatul militar roman la Tokio 84 Dupa citevaluni acestuia i se trimiteau alte 25 pliante, 5 exemplare din L' Art Roumaine,de G. Popescu, ca i alte lucrari 85. Iar in ianuarie 1936 colonelului Bagulescui se trimitea i un film sonor pe teme militare pentru organizarea unorvizionari 86.

Primind mai multe exemplare din albumele fotografice editate deDirectia presei sub semnatura lui K. Hielscher 0 Al. Badauta 87, Stoicescule-a distribuit imediat. Un set a fost dat directorului ziarului Le Journalde Shanghai" care, la 30 iunie 1935 a scos o editie speciala cu titlul A&avers la Roumanie 88. Asociatia nipona pentru dezvoltarea relatiilor cultu-rale internationale a inceput, in octombrie 1936, a pregati o bibliografiea lucrarilor privind Japonia. Stoicescu solicita o lista cu lucrarile din Roma-nia in vederea includerii in volum 89 Referentii din Directia presei au alca-tuit o lista cu 5 volume referitoare la Japonia editate in Romania i semn atemai ales de I. Timus (trei titluri) 80.

Pentru redactarea unui studiu privind legislatia romaneasca, profesorulT. Nakana de la Universitatea Waseda solicita o copie a constitutiei, legi,decrete etc. 91. Directia presei a trimis un colet cu materialele cerute 92Directorul Casei franco-nipone din Tokio solicita in vara anului 1937 un setde lucrari reprezentative despre Romania pentru biblioteca institutiei 03.Stoicescu revenea in iunie 1938 cu sugestia de a i se trimite un scurt volumde istorie a romanilor, in engleza sau franceza, pentru a-1 traduce in japo-

lt f. 159, Directia presei si informatiilor, 5 noiembrie 1930, nr. 6078, Filotti.99 Ibidem, dosar 1068, f. 207, Subsecretariatul de stat al presei i informatiilor, 23 n ar-

tie 1934, nr. 2134, Filotti.91 Ibidem, presa externä, dosar 58, f. 59. Legatia României, Tokio, 24 decenil rie

1934, nr. 1268, Stoicescu.92 Ibidem, f. 60, Directia presei i informatiilor, 8 februarie 1935, nr. 814, Busuio-

ceanu.83

chivescu.84

85

ceanu.86

87

88

89

90

nasiu.

Ibidern, f. 69, Ministerul ApIlrärii Nationale, 13 iunie 1935, nr. 3089, general Paras-

Ibidem, 1. 86-87 Atasatul militar, Tokio, 30 august 1935, nr. 36, Bagulescu.Ibidem, f. 88, Directia presei i informatiilor, 29 noiembrie 1935, nr. 7301, Busuio-

Ibidem, f. 90, Directia presei i informatiilor, 8 ianuarie 1936, nr. 49, Dragu.Ibidem, f. 70, Directia presei si informatiilor, 2 iunie 1935, nr. 4004. BAdrrutrr.Ibidem, f. 72-75, Legatia României, Tokio, 4 iulie 1935, nr. 764, Stoicescu.Ibidem, f. 95, Legatia României, Tokio, 10 octombrie 1936, nr. 1099, Stoicescu.Ibidem, f. 97, Directia presei i informatiilor, 14 decembrie 1936, nr. 6762, Ata-

91 Ibidem, f. 102, Legatia României, Tokio, 26 noiembrie 1936, nr. 1313, Stoicescu.92 Ibidem, f. 109, Directia presei i informatiilor, 29 ianuarie 1937, nr. 63, Libros.93 Ibidem, f. 107; 111, corespondenta cu directorul Casei franco-nipone.

Ibidern,

www.dacoromanica.ro


neza si a face astfel cunoscuta istoria poporului roman in Extremul Orient 94.

Conform deciziei directorului presei a fost trimisa lucrarea lui E. Lomeny,Naissance de la nation roumain 95. lncheierea misiunii lui Stoicescu la Tokioa impiedicat finalizarea acestui proiect ce promitea bune rezultate. Un ultimexemplu de difuzare a unor lucrari: in august 1939 legatia din Tokio pri-mea 100 exemplare din Atlasul etnografic al Romaniei care urma a fi trimisunor institutii publice sau oameni de cultura 96.

Ca metoda de propagare a valorilor culturii romanesti, organizarea deexpozitii a fost utilizata cu o vizibilä eficacitate. 0 prima invitatie nipona,la Expozitia internationalä organizata in octombrie 1928 consacrata tra-ditiilor legate de casátorie, nu a putut fi finalizata mai ales din conside-rente financiare 97. In vara anului 1931 Stoicescu a inceput organizareaunei expozitii romanesti in sediul consulatului de la Osaka. Manifestareaavea un caracter mixt, economic si cultural, evidentiat de cele cinci sec-tiuni: arta national5. - popularl; pictura; mostre de produse; arhitecturasi port popular. Actiunea s-a bucurat de un mare succes, reflectat si incomentariile presei nipone 98, In acest context Stoicescu sublinia; Aicimai mult ca on i unde mi-am dat seama de necesitatea absoluta de a faceo propaganda intensa in favoarea tarii noastre pe toate terenurile, nu numaipentru a obtine debuseuri dar i pentru a ne afirma existenta" 99. Materialeleeconomice au fost apoi donate Muzeului comercial din Osaka, unde s-aorganizat o sectie romaneasca, iar cele cu caracter cultural au fost trimisein S.U.A. pentru pregatirea unei expozitii de arta populara romaneasc5.100.

In vederea participarii Romaniei la Expozitia internationa15. a femeiicopilului, ce urma a se deschide la Tokio in primavara anului 1933, inca

din decembrie 1932 Directia presei a inceput corespondenta cu institutiide profil (Ministerul Instructiunii Publice, Institutul superior de educatie

Leaganul Sf. Ecaterina s.a.) pentru procurarea exponatelor necesare.Adunate, acestea au fost trimise in februarie 1933 la Tokio unde au fostexpuse in doua mari vitrine. "The Japan Advertiser" din 20 iunie si "TokyoWeekly Journal" din 12 iulie 1933 au publicat articole elogioase despreexponatele romanesti care, dupa inchiderea expozitiei au fost in parte donateunor institutii japoneze de cultura, iar restul trimise in tara 101 Cheltuielilede participare au fost minime: 36,5 yeni ( = 9,33 $ = 1.222 lei) 102

Primaria orasului Yokohama a anuntat in toamna anului 1934 prega-tirea pentru primavara anului urmator a unei mari expozitii internationaleca semn al incheierii reconstructiei dup5. marele cutremur din septembrie

94 Arhivele Statului, fond M.P.N., presa externa, dosar 58, f. 109, Legatia Romaniei,Tokio, 12 iunie 1938, nr. 631, Stoicescu.

95 Ibidem, f. 112, Directia presei si informatiilor. 3 august 1938, nr. 4067, Badautl.Ibidem, f. 123, Legatia Romaniei, Tokio, 15 august 1939, nr. 628, Paraschivescu.

97 Ibidem, propaganda, dosar 121, f. 1-6, corespondentä legatá de participarea roma-neasca.

98 Ibidem, propaganda, dosar 803, f. 1-37, privesc organizarea expozitiei." Ibidem, f. 29, Legatia Romaniei, Tokio, 29 decembrie 193, nr. 2471, Stoicescu.199 Ibidern, dosar 656, f. 1-24; Idem, fond Casa Regalä, Carol II, dosar 48/1931, f.

1-3, Lsgatia Romaniei, Tokio, 19 noiembrie 1931, nr. 2303, Stoicescu.1" Ibidem, propaganda, dosar 1065, f. 1-51, documente privind pregatirea participarii

romane$ti la expozitie.192 Ibidem, contabilitate, dosar 65, f. 4-6, Legatia Romaniei, Tokio, 20 iulie 1933,

nr. 626, Stoicescu.

"

www.dacoromanica.ro

13 Propaganda Romikniei (1919-1942) (I) 283

1923. Romania a fost invitat5. 0 ea a participa, asa incit se ivea un bunprilej de propaganda culturali si economici. In opinia ministrului tarii laTokio ...expozitiunea din Yokohama ofer5. acum o noua ocaziune de acontribui in mod efectiv la stringerea relatiunilor japono-romane" 1°3 Ante-rior Romania fusese reprezentatä doar la trei expozitii organizate in Japo-nia: la cea de la Osaka, din octombrie 1931; la cea de la Tokio, din pri-mavara anului 1933, consacrata femeii si copilului ca si la Expozitia defotografii turistice, din septembrie 1934, de la Osaka. Stoicescu consideraca tara putea fi reprezentata la manifestarea de la Yokohama cu o seriede mostre, publicatii si fotografii de tot felul. Participarea putea costacirca 400 yeni ( = 12.000 lei), deoarece la legatie se aflau deja o serie demateriale ce puteau fi expuse 104

Directia presei a aprobat participarea si a inceput imediat corespon-denta cu alte institutii care puteau furniza exponate : Institutul National deExport, Uniunea Camerelor de Comert s.a. 1°.5. In ianuarie 1935 materialuldeja adunat, ambalat in 16 lazi, a fost trimis la Yokohama 106. A fost astfelpregatit un stand romanesc in pavilionul central incluzind cinci vitrinecu obiecte diverse 1°7. Succesul inregistrat cu acest prilej 1-a incurajat peStoicescu a organiza la Tokio, in mai 1935, o expozitie de broderii roma.-nesti care a avut un viu succes" 108. Obiectele expuse au provenit in bunaparte din cele prezentate la Yokohama, dar oricum s-au bucurat de unmare numar de vizitatori. "The Japan Advertiser", din 20 iulie 1935 acomentat in termeni elogiosi aceastä manifestare pur artistica din capitalaJaponiei 109. Cele doua expozitii din vara anului 1935 au contribuit la extin-derea cunostintelor despre Romania in rindul opiniei publice nipone. Stoi-cescu nota cresterea numarului de cereri pentru furnizarea de informatiide natura economica si culturala, din partea unor reprezentanti a diversecercuri sociale 110 . Materialele folosite la cele doua manifestari au fost inparte vindute solicitatorilor, incasindu-se suma de circa 250 $ 111.0 ultima actiune de acest gen din perioada interbelica: sectia romaneascala expozitia de fotografii organizata. la Tokio in martie 1937 112.

Primul secretar al legatiei romane din Tokio anunta in vara anului1935 ca avea in lucru un dictionar japono-roman care putea deveni o puntepeste prapastia care separa Romania de Extremul Orient. Autorul solicitaDirectiei presci o harta a tarii ca si un set de fotografii pentru ilustrareavolumului din care erau trimise deja citeva pagini imprimate intr-o primaforma 113. Apreciind valoarea acestei initiative, Directia presei a trimis un

103 Ibidern, informatii, dosar 408, f. 1, Legatia Romaniei, Tokio, 20 septembrie 1934,nr. 951, Stoicescu.

104 Ibidem, f. 8-10.105 Ibidem, f. 20 40.106 Ibidem, f. 41, Directia presei si informatiilor, 29 ianuarie 1935, nr. 88, Filotti.107 Ibidem, f. 49-81, pregatirea si deschiderea expozitiei.108 Ibidem, f. 82, Legatia României, Tokio, 17 mai 1935, tel. nr. 558. Stoicescu.109 Ibidem, f. 87-88, Legatia Romaniei, Tokio, 18 august 1935, nr. 890, Stoicescu.110 Ibidem, f. 84, Legatia Romaniei, Tokio, 30 iunie 1935, nr. 741, Stoicescu.111 Ibidem, f. 91-99, Legatia Romaniei, Tokio, 30 aprilie 1936, nr. 524, Stoicescu.112 Ibidern, propaganda, dosar 470 f. 102, Legatia României, Tokio, 18 martie 1937,

nr. 395. Stoicescu.118 Ibidem, dosar 2224, f. 1 12, Legatia Romaniei, Tokio, 16 iunie 1938, Nandor.

www.dacoromanica.ro


set de 50 de fotografii 114, iar mai apoi o harta a României 115 Dupa maibine de trei ani de munca dictionarul apare in septembrie 1940 sub auspi-ciile Asociatiei japono-romane. Volumul avea o valoare documentard, fiind*i. un instrument al propagandei romane§ti in Extremul Orient in condi-tide in care turcii §i ungurii editasera cu citiva ani in urma asemenea dic-tionare 116.

Traducerea unor lucrari era in masura de a contribui la mai bunacunoa§tere a celor douà popoare, deci conlucra la atingerea obiectivelorpropagandei. In august 1931 Stoicescu anunta editarea in limba japonezaa brourii lui I. G. Rarincescu, Conditions actuells des entreprises des forcesmotrices en Roumanie de catre asociatia nipona de profil 117. 0 biografiea lui I. Fujita consacrata lui Cian-Kai-shi a fost tradusa in limba romanade Flondor in vara anului 1937 118. Sa nu uitam nici intentia, cu reale posi-bilitati de propaganda, de a traduce in japoneza un manual de istoriaRomaniei §i care, dupa cum aratam, nu s-a finalizat 119.

S-au inregistrat i citeva initiative de propaganda in sfera muzicii.Astfel, in februarie 1935 Stoicescu solicita citeva partituri ale imnuluinational romanesc pentru a putea satisface unele cereri 129. Iar in iunie 1938erau cerute placi §i o lucrare asupra muzicii române§ti pentru a fi remiseAcademiei imperiale de muzicä ce pregatea un studiu 121. Directia preseia expediat 10 discuri reprezentative ca 0 Istoria muzicii la yomdni, de G.Poslu §ni cu.

LA PROPAGANDE ROUMAINE AU JAPON PENDANT L'ENTREDEUX-GUERRES ET AU DEBUT DE LA SECONDE

GUERRE MONDIALE (1919-1942) (I)

Résumé

Cree pour satisfaire aux nécessites surgies pendant la période ide pre-paration de la Conference de paix apres la premiere guerre mondiale, la Ser-vice roumain pour la propagande a inclu dans son aire d'intéret le Japon aussi.Les actions concretes, de meme que les initiatives plus importantes ont bené-ficié de l'accord de l'Ambassade roumaine de Tokyo. Comme le personnel decelle-ci Raft peu nombreux et l'attention accordée par le Service de propagan-de limitee a cause de la place secondaire occupée par le Japon dans la poli-tique exterieure roumaine, l'ampleur des actions fut restreinte.

114 Ibidem, f. 13, Directia general& a propagandei, 26 septembrie 1938, nr. 4737,B&d&utS..

115 Ibidem, f. 14, Directia general& a propagandei, 18 septembrie 1938, nr. 5440, 135.-cllutA.

116 Arh. M.A.E., fond 71, Japonia, vol. 12, f. 201, Legatia Rominiei, Tokio, 14 sep-tembrie 1940, nr. 624, Paraschivescu.

I" Arhivele Statului, fond M.P.N., propaganda, dosar 617, f. 286-287, Legatia Roma-niei, Tokio, 28 august 1931, nr. 2177, Stoicescu.

118 Arh. M.A.E., fond 71, Japonia, vol. 12, f. 166, Legatia României, Tokio, 25 no-iembrie 1937, nr. 1417, Stoicescu.

118 Ibidem, f. 168, Legatia României, Tokio, 12 iunie 1938, nr. 631, Stoicescu.128 Arhivele Statului, fond M.P.N., presa externä, dosar 58, f. 62, Legatia României,

Tokio, 11 februarie 1935, nr. 123, Stoicescu.121 Ibidem, f. 110, Legatia Romaniei, Tokio, 14 iunie 1938, nr. 657, Stoicescu.

www.dacoromanica.ro

15 Propaganda Rornaniei (1919-1942) (I) 285

En fonction de cette caracteristique genérale, on a enregistre aussi unchoix simplifié de méthodes d'action. Parmi celles-ci, une place importanterevint a la diffusion de textes imprimes, d'ouvrages concernant la géographieet surtout l'histoire des Roumains. On a commence meme, a la fin de l'année1935, la construction d'une maison roumaine" a Tokyo qui devait possCderune bibliotheque avec des ouvrages représentatifs. Mais, pour différentesraisons, le projet n'a pas été mené a bon terme.

En ce qui concerne les domaines de base de la propagande, celle a carac-tere politique a eu un contenu notamment anti-revisionniste. La propagandeeconomique se realisa surtout par la diffusion d'ouvrages de spécialité etl'organisation d'expositions d'échantillons et de produits. Un peu plus amplea été la propagande culturelle dont le but poursuivi a éte celui d'informer.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

STUDII DOCUMENTAREECONOMIE SI SOCIETATE: CAPITALUL

CONSIDERATII ASUPRA STRUCTURI1CAPITALULUI IN ROMANIA, 1864 1878

RADU-DAN VLAD

Trecerea de la modul de productie feudal la cel capitalist in tdrile romane a constituitun proces de lunga duratA i s-a desfasurat mult mai tirziu decit in tiirile din apusul Europei.Cauzcle sint multiple si nu fac obiectivul preocupdrilor de fatä. 0 lucrare relativ recent3. ddi-miteaza perioada de trecere de la feudalism la capitalism, in Mile rornâne. intre mijloculsecolului al XVIII-lea i mijlocul secolului al XIX-lea privite ca momente istorice" 1. Acelasiautor precizeazA cä trecerea de la feudalism la capitalism se incheiase in deceniile 6-7 alesecolului trecut si odata cu aceasta i revolutia burgheza din tara noastra, iar perioada cea urmat se caracterizeaz& prin perfectionarea si consolidarca noului mod de productie, birui-tor", care presupunea, in continuare, o rabd5.toare constructie economico-sociall, institutio-nala, ca si dezvoltarea. si modelarca democratiei burgheze" 2.

Economia Principatelor a cunoscut transformari esentiale in deceniile 6-7 ale secoluluial XIX-lea, in special dup5. reforma agrara din 1864, care. desfiintind claca i improprietarindpe tarani, a determinat victoria noului mod de productie, cel capitalist. Conditiile specialein care se aflau cele dou& tari romane in primul rind lipsa independentei politice. cAreia ise adaugau lipsa unei industrii, care sä absoarb& mina de lucru excedentara din agricultura, aunor capitaluri necesare oricarei intreprinderi industriale sau comerciale au determinat ins5.o stagnare a procesului de dezvoltare capitalistA.

Principala ramurA a economiei o constituia agricultura. Nu mai putin de 92,4% dinlocuitorii TArii Românesti lucrau in acest domeniu de activitate in 1860 3.

In acelasi an, nu mai putin de 69% din populatia oraselor se ocupau cu agricultura 4.Era deci normal ca ponderea cea mai mare in cadrul economiei nationale sä o alba agricul-tura, fapt ce se reflect& si in comertul exterior al Principatelor. In anul susmentionat, 1860,cele doul principate au exportat mArfuri in valoare de 305.416.455 lei, din care cerealele, vi-tele si produsele vegetale i animale au insumat 303.431.168 lei, adic& peste 99% Is Pe bun&dreptate %rile routine erau considerate la acea data eminamente agrare".

Sub aspectul tehnicii, echipamentul agricol din ambel,e principate era si rudimentarsi insuficient. Astfel. in anul 1860, in Tara Romaneasca, la cele 2.574.240 pogoane de ail-tura existau numai 98 585 pluguri, 218.275 care. de transport si alte 690 diferite instrumente

masini agricole, iar numärul animalelor intrebuintate in agriculturá erau de 142.938 cai,146 asini, 643.978 boi si 8.388 bivoli 6 Dac& avem in vedere numarul total al proprietarilor siellcasilor la acea data 419.518 i ii raportam la nuniárul plugurilor 98.585 vornobserva GI mai mult de trei sferturi nu detineau aceastA indispensabila unelata agricola care esteplugul. Vechiul plug de lemn, care avea doar elementele taietoare din fier, era format, intovarasie, de mai multi tarani (de la doi pin& la sa.se). care atasau la el mai inulte perechi deboi (de la dou& pin& la sase), dar s-au intimplat cazuri cind la un plug s-au pus 14 boi .pentrudotelenirea paniintului 7.

G. D. Iscru, Introducere studiul Istoriei moderne a Ronainiei, Edit. stiintificl j enci-clopedicl, Bucuresti, 1983, p. 27.

2 Ibidem, p. 31.3 Dan Berindei, Epoca Unirii, Edit. Academiei , Bucuresti, 1979 p. 123.4 Ibidem.5 Anale statistice", an II, nr. 5, 6, 7, 8, trim. I.IV 1861, p. Il.5 Ibidem, P. 134-135 si 34-35.7 Ilie Corfus, Agricultura in pirile rorndne 1818-1864,. Edit. tiintifi i encicloperlicl,

Bucuroti, 1982, p. 306.

Revista istoricii", torn IV, nr. 3 4, p. 287 304, 1993

in

ci

s

www.dacoromanica.ro

288 Radu-Dan Vlad 2

0 alta cauzA a slabelor productii agricole obtinute in cele doua principate era absentaaproape totalA a masurilor de ameliorare a solului, atit din partea statului, cit i a proprie-tarilor si arendasilor. Numai Oranii din regiunile de munte unde populatia era nunie-roasA, in comparatie cu suprafetele cultivabile au inceput in aceasta perioadA sA se preo-cupe de ameliorarea solului i anume sä gunoiascA solul, dar neavind suficient gunoi eraunevoiti sA.-1 pun& numai in cuiburile cu porumb a. La cimp insA, unde pAmintul era bogatsuprafata suficienta, in raport cu numArul mic al locuitorilor, locul era lAsat sa se odihneasaun an pentru ca vegetatia de pe el sti aibA tirnp sA putrezeasa i sä asigure astfel o rccolta.bogatA in anul urmAtor. Cel mai des folosit era asolamentul bienal (porumb un an, apoi griu,orz sau ovAz), dar Si trienal (pirloagA, porumb grin).

De altfel, din cele 146.931 de proprietati agricole, cite existau in anul 1861 in Muntenia,doar 3.773 erau exrloatate dupA un plan economic stabilit, adica numai 2,6%. restill, adicAcoplesitoarea majoritate (97,4%), practicind o agricultura rudimentarA traditionalä. In acesteconditii nu mai surprinde pe nimeni randamentul extrem de scAzut obtinut de agricultura din Mun-tenia. La o suprafatil total& de 10.653.300 pogoalle in anul 1861 s-a obtinut un venit de 7.096.461galbeni. in aceastA suing fiind incluse insa si veniturile subsolului (54.848 galbeni), morilor(174.486 galbeni), hanurilor, circiumilor i bAcAniilor (243.202 galbeni), pAdurilor (91.529 gal-beni), viilor (502.966 galbeni) i ,,caselor proprietaricesti de pe mosie" (110.040 galbeni), careinglobeazA 1.177.071 galbeni, adicA 16,6%. Deci. in total, 1,5 galbeni venit la pogon. DardacA avem in vedere venitul anual obtinut de pe terenurile arabile acesta este si Ira: mic. Dela cele 3.916.602 pogoane cultivate in 1861 s-a obtinut un venit total de 3.537.607 galbeni,r.cic. 0,9 galbeni la pogon "I°. 0 situatie asemAnAtoare intilnim si in Moldova.

Lipsa inventarulti agricol necesar exploatarii sisternatice a intinselor suprafete agri-cole existente, ca si a bratelor suficiente de munch', au impus introducerea rnasinilor agricolein marile gospodArii. La inceput au fost aduse pluguri din strAinAtate care puteau fi true demai putine animale i arau mai rapid, cum a procedat in 1855 boierul Glogoveanu, care a adusnluguri din Austria 9, In 1860 este mentionatA prima masinA mobilA de treierat cu abur, adusáde inginerul S. Siewrecht din Viena, care incheiase un contract cu proprietarii mosiilor Bucovul,Tirsozul,. Vintileanca i Loloiasca din judetul Prahova, pentru a le treiera cerealele timp detrei ani la rind, primind de la ei un acont de 800 de galbeni i treierindu-le in acel an griul,orzul, ovAzul, meiul i fasolea1°. Masinile de acest gen aveau sA fie introduse tot mai mult deproprietari i arendasi, folosirea lor extinzindu-se foarte repede.

Este interesant de urmarit extinderea folosirii masinilor agricole in Romania in dece-niijl reformei agrare din 1864. Din_ pAcate lipsesc datele statistice pentru toti anii,dar salturile inregistrate sint semnificative. In 1865, cei 684.168 de agricultori, citi existau inRomania, dispuneau de 338.859 care, 150.510 pluguri si 804 diferite alte masini agricole, pre-cum pi de. 951.724 boi, 10.249 bivoli, 246.800 cai si 1.228 asini i catiri 11. Din alte date putemdcdrce crt nurnArul animalelor de lucru la 10 familii era de 18, iar cel al carelor de transportsi al nlagnrilor di. 6 si, respectiv, 2, ceea ce era destul de putin, raportat la cele 19 pogoaneteren crativabil ce revenea la o familie. Demn de semnalat este nurnarul mare al masiniloragricole 804 (312 treeritori, 101 seceritori, 15 seminAtori, 114 masini de bAtut porumbetc.) si daptul cii doar 5 dintre ele foloseau forta aburului si 9 a focului, restul fiind actio-nate de forta btatelor sau animalelor. In afara masinilor agricole importate din Anglia (412).A Istria (147), Franta (55), America (34) etc. apar in statisticile vremii si 86 de masinifabricate in Romania 12. Peste un an nunarul masinilor agricole se va ridica la 897, crescindfoarte.mult,numarul masinilor de mare putere (daca in anul 1865 era mentionaa o singurimasina tn h* capacitate de 24 cai putere, _in 1866 sint mentionate 84 asemenea masini), pre-cum si a cclor fabricate in tart 39413. In 1867 sint inregistrate 925 masini agritole, dintrecare 535 shit, prise in miscare de forta aburului, 180 de animale si 210 de brate 14. Avind invedere cii in anul 1865 erau inregistrate doar 5 masini puse in miscare de forta aburuluiiar peste doi ani nu .mai putin de 535, iar numarul total al masinilor agricole a crescut de la

. P.S. Aurelian, Terra nostra. Schite economise asupra Rorminiei, editia a doua, Bucu-resti; 1880, p. 117.

tbi° Anale statistice", an III, nr. 9-12, trim. IIV 1862, p. 58-59.9 Bailkateca Academiei, Msse, doc. 235/34DCLXXIV.19 Hie Corfus, Op. cii., p. 313.11 Anale statistice", an VI, seria II 1865, p. 24-25.12 Ibidem, p. 240-241.

. .

Romarriei'113 Knalele statiStice ale pe .anul '1866"; brosura VII, Bucuresti,. 1870, p.150-151.

24 Analele statistice ale Romaniei pe..anul 1867" an ym, Bueuresti, 1870. p.. 69.

urmAtor

8d

www.dacoromanica.ro

3 Structura capitaiului (1'864-1378) 29

804 la numai 925, singura explicatie pare 'a fi accea el statistica a renuntat la inregistrarea'tuturor masinilor agricole, rezumindu-se doar la cele de mai mare capacitate. I.11 1868 se inre-gistreaza 1 267 masini agricole. din care 831 actionate de forta aburului, 137 de animate si299 de brate 15, pentru ca in 1896 numarul accstora sa se ridice la 1.420, din. care 860, actionatede forta aburului, 178 de animale si 382 de brate 16. Pita in anul 1873 ne lipsesc datele sta-tistice, dar in acest an shit inregistrate 1851 masini agricole (989 masini de treierat u abur,362 masini de treierat cu cai sau boi, 31 masini de cosit si 469 masini de Necerat, ceca cc sus-tine par rea avansan mai sus ea s-a renuntat la inregistrarea masinilor agricole simple si224.465 pluguri (din car.- 185.835 fabricate in tars si 37.661 importate din sW inat, te) 17.

lii sfirsit, ultimul an pentru care dispunern de statistici privind rnasinile agricole dinRomania, 1875, inregistreaza un salt si mai spectaculos 2.937, din care 1,696 actionate deforta aburului, 406 de animale si 835 de brate.

Introducerea masinilor agricole a constituit, artturi de reforma agrara din 1864 carea pus capät relatiilor feudale dintre boieri (dcveniti mosieri) si cleicasi (de RPiti propta tari saumuncitori liberi), unul dintre cei mai importanti factori ai dcz roltarii capitaliste a ogriculturiiromanesti. Sigur, aceasta dezvoltare nu a fost nici usoara si nici rapida Li1 sa de capital,dezinteresul condatnnabil, atit din partea proprietarilor, cit i arendasilor, ca si um le rama-site feudale ce s-au mai mentinut in relatiile dintre mosieri si tarani au facut.ca agriculturarornâneasca sit realizeze progrese mult mai putin sesizabile decit celelalte ramuri alt, economiei(industria si comertul) pe calea dezvoltarii capitaliste.

Desi Principatele erau mari exportatoare de cereale, acest fapt nu se datora unorproductii mari obtinute, ci datorita fertilitatii foarte mari a solului i intinselor suprafete depamint arabil. Astfel, in anul 1864 au fost cultivate cal griu 1.045.-11 pogoane in lara Roma-neasca si 258.027 falcii in Moldova 18, obtinindu-se o productie de 1.364.683 chile (a 400 ocale)si, respcctiv, 852.660 chile (a 240 ocale) 19, ceea cc reprezenta o productie medie de 522 ocalela pogon i, respectiv, 793 ocale la falcie, ceea ce era foarte putin in compatatie cu tarile avan-.sate. Cresterea continua a suprafetelor cultivate cu cereale, dar si introducerea unor tat mainumeroase i perfectionate masini agricole, deci investirea unor capitaluri tot mai mari inagricultura, au facut ca atit productia global& cit si cea medic la hectar sa inregistrezesalturi importante in urmatorul deceniu. Astfel, in 1875 au fost cultivate cu griu, in intreagaRomanie, 1.344.071 ha, obtinindu-se o productie medic de 11.506.564 hectolitri 2°, ceea ce dito productie medic de 1.720 kg la pogon. Deci, in numai 10 ani, productia medic de griu lahectar s-a triplat in Romania, ceea ce dovedeste cu prisosinta superioritatea exploatarii capi-taliste a parnintului.

Treptat, treptat pe uncle mosii incepuse sit se practice o agricultura cu caracter corner-cial. Astfel, imediat dupa reforma agrara din 1864, veniturile realizate de mosia Sirca eraumult mai mari din vinzarea animalelor (44,5%) si a rachiului (26,6%), decit din vinzarea cerea-Iclor (7,2%) °I. in accasta perioada a inceput introducerea si r5.spindirea unor noi culturi carapita, mai ales, tutunul american", lucerna i chiar bumbacul i trestia de zahar, sau rAs-pindirea scriciculturii, ceca cc dovedote, o data in plus, angajarea forma a agriculturii ro-manesti pe calca dezvoltarii capitaliste 22.

Factorul eel mai elocvent, care atesta introducerea metodclor de exploatare capitalistasint lucrarile de indiguiri, planurile economice de cultivare a paminturilor, eforturile pentruinlocuirea plugurilor barbare" i. mai ales, introduccrea pe o scar& tot mai largit a masi-nilor, uncle confectionate chiar in tara 23. Dacit in anul 1864 existau in tara aproximativ 800de asemenea masini agricole, nu lipsit de semnificatie este faptul cit nurnarul cel mai mareera in judetele in care se folosea pe scara larga munca salariat5.24. Importanta reformei

15 Analele statistice ale Romaniei pe anul 1868", Bucuresti, 1871, p. 85.16 Analele statistice ale Romaniei pe anul 1869", Bucuresti, 1872. p. 81.

Statistica din Romania. Statistica agricola pe anii 1870, 1871, 1872, 1873",Bucuresti, 1876, p. 49.

18 Anale economice", an V, nr. 17-20, trim. IIV 1864, p. 52-53 si 64 65.19 Ibidem, p. 58-59 si 70-71.29 Statistica din Romania. Statistica agricoll din anii 18,73 si 1874", Bucuresti,

1875, p. 10-11 si 26-27.Ecateriaa Negruti-Muatteann, Date cu privire la exploatarea comertial-agriold a

mosiei Sirca la mijlocul secolului al XIX-lea, in Studii si cercetari tiintifice. Istorie", ati XII1961, p. 233-244.

22 Nichita Adaniloaie tti' Dan Berindei, Reforma agrarti din 1864, Editura Acadernei.Bucuroti, 1167, p. 56-58.211. Ibidem, p. 53-54.24 Anale statistice", an VI, se:ia II, 1865, p. 24 25, 34 35.

17

51

www.dacoromanica.ro

290 Badu-Dan Vlad 4

agrare pentru extinderea metodelor capitaliste in agricultura, considerate ca un factor esen-tial de progres. era remarcata si de contemporani. Astfel, agronornul i econornistul P. S. Aure-han sublinia ca daca cu numai douã decenii inainte de 1880 masinile de treierat cu aburi erauun lucru cu totul nou pentru agricultorii nostri, in 1880 cle devenisera un accesoriu indispen-sabil al oricarer mosii cu oarecare importanta" 25.

Cei care au introdus pe mosii masinile agricole cu abur au fost marii exploatatori (proprie-tan j arenda5i), dar sporirea numarului de masini miscate de brate reflecta folosirea acestorasi de dare micii cultivatori. In general, masinile agricole (inclusiv cele care folosesc forta abu-rului iar dintre acestea mai alis batozele de treierat), precum i uneltele perfectionate (phi-guri, grape, ratite, stcerMori etc.) vor incepe sa fie din ce in ce mai des utilizate si de locui-torii sateni" 29 (improprietariti sau nu).

Imediat dupa tratatul de la Adrianopol, care a deschis pentru Principate portile corner-tului de cereale, a inceput decaderea cresterii animalelor spargerea iLlazurilor si transfor-marea lor in primint de aratura, orientarea marilor proprietari i arendasi spre cultura cerea-lelor (a griului, in primul rind) von duce la disparitia treptata a vitelor (le renta, inlocuite devitele de muncA , procesul accentuindu-se dupa reforma agrara. din 1864. ale tarei efecte-pozitive vor fi diminuate, i uneori chiar anihilate, de principala sa triisMura negativa: atri-buirea de prea putrn pamint de hrana satenilor i frustarea acestora (le izlaz pentru vite si depadure 27. Drept urmare, daca in anii 1860-1862 reventau pe cap de vita 0,78 ha, care erausuficiente pentru intretinerea acesteia, in 1900 abia rev( wan 0,42 ha re t.ap de .tita, ceeace era cu totul insuficient, micsorind substantial nurnarul vitelor de tractiune (in 1862,1a 100 haaratura re /eneau 81 tragatori 20 cai si 61 boi iar in 1904 numai 37 tragatori 14 cais, 23 boi), ajungindu-se de 1a 1,2 ha suprafatIt arabila pentru fiecare tragator in 1862, la 3,1 ha,i i 1904 26.

Numarul animalelor a scazut constant intre anii 1860 si 1873, dupli. cum rezulta dins atisticile vremii: cabaline 505.104 fata de 426.859, bovine 2.751.132 M.O. de 1.916.990, ovine

814.900 fata. de 4.786.294, caprine 423.017 fata de 194.188 si porcine 1.088.737 fata de-36.944 29.

Pericolul acesta a fost sesizat Inca din 1869 de autoritati, care au infiintat si adrninis-trat pe contul statului" o herghelie, un tamazlic de vita albe i o oierie model la Odaia Bara-1.1.nu1ui", Odaia Copuzu" si, respectiv, in regiunea Cazanesti", carora ii s-au repartizat

000 pogoane de pamint si unde se urmarea detectarea i selectarea reproducatorilor o.Pe aceeasi linie de stirnulare a procesului de modernizare a agriculturii rornanesti, statul

a sprijinitinitiativele lui Ion 1one5cu de la Brad de a organ.iza expozitii de unelte i masiniagricole i concursuri de animale si produse casnice taranesti. In 1867, prin reorganizare, Scoalade agricultura de la Pantelimon a devenit Scoala centrala de agricultura si silvicultura, mu-tata apoi la 1-1(rastrau, linga Bucuresti, sub conducerea lui P. S. Aurelian, proaspatul licen-tiat in agronoinle la Grignon, in Franta, si s-au infiintat inc.lt doua scoli de agricultura, una.la G. lat -lasi i alta la Balta Verde, linga Craiova, care aveau ins& curind sa fie desfiintate 31.

1,111 cele relatate pina acum se poate desprinde cu usurinta. concluzia ca in perioada 18641878, ca si inainte de altfel, agricultura constituia ramura principala a economiei Romaniei,fapt rely zat si de procentul ridicat al numarului locuitorilor sateni (82,4%) fata de celal ne5( alor (17,6%) in 1864, cind populatia tarii se ridica la 4.093.952 de persoane. Desi intrea 1869 i 1878 ritmul de crestere a populatiei urbane a fost aproape dublu fata de acela al

populatiei rurale, proportia populatiei angajate in ocupatiuni neagricole nu s-a maritIn mod iiu.i1ar, asa incit, chiar in 1878, cind populatia tarii se ridica la 9.985.696 de persoane,mai muit de 85% din forta de munca era angajata in agricultura 32.

Dervoltarea gospodariilor mosieresti pi arendasesti, printr-o utilizare intr-o anumita.masura . unor unelte mai perfectionate si a muncii salariate, a dus la dezvoltarea productieiagricole si a caracterului ei comercial. Punerea in functiune a primelor cai ferate intre anii

26 P.S. Aurchan, Op. cit., p. 125." Gheorghe Cristea, Probleme ale moderniidrit agriculturii Romdniei (1864-1877).,

in Studii si materiale de istorie moderna", vol. VII, Edit. Academiei, Bucuresti, 1983, p. 160.27 Idem, Contrienttii la istoria problemei agrare in Romania, Edit. Academiei, Bucuresti,

1977, p. 26, 29, 186-187.29 C Baicoianu., Croterea ,si imbunetteitirea rasei vitelor noastre In ra port cost agricultura,

in Stuii economice, pal itice ,si sociale 1898-1940, p. 204, 206, 207, 209, 210.29 I3uletinul statistic al Romanici", an II, 1893, p. 296, 298-301." Gh. Cristea, Probleme ale modernizdrii agriculturii.Rorndnici (1864-1877), p. 1-2.n .1bidem, p. 173-191." L. Colescu, Population de la Rounianie. Résumé amograplique préstnti a la IX-e

session de l'Inslitut international de statistique, 1903, p. 12.

4

'

.4

en.sterii

www.dacoromanica.ro

5 Structura eapita'ului (1864-1878) 291

1869 si 1875, care scadea simtitor pretul transportului cerealelor din interiorul fàrii catre por-turile thmarene i facea posibil exportul lor direct, pe uscat, spre centrul industrial al Eu-ropei, a contribuit mull la accentuarea caractertilui comercial al agriculturii Romaniei, in gere-ral, si al gospodaxiilor mosieresti i arendasesti, in special. Faptul ca. in multe gospodArii maria buna parte din productia agricola era industrializata pe loc sau utilizata pentru ingrAsareavitelor de export a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea agriculturii cu caracter corner-cial. Caracterul comercial al agriculturii Romaniei in aceastA perioada se reflecta. in dezvol-tarea exportului. Daca in 1868 exportul tarii era de 198.025.648 lei noi (din care 193.859.616 leiprothisele anirnale i vegetale) 33, in 1876 valoarea exportului Romaniei s-a ridicat la 235.256.286 leinoi (din care 226.375.197 lei produsele animale i vegetale)

Dezvoltarea capitalismului in agricultura Rornaniei a fost insotita. de procesul de dife-rentiere in tipuri social-economice distincte a taranirnii. Diferentierca in avere a taranimii,care a inceput inca inainte de 1864 si s-a adincit dupa reforma agrara din acel an. o data cudezvoltarea capitalismului, a determinat aparitia a data noi tipuri de populatie sateasca.provenite din taranimea mijlocie: burghezia sateasca si proletariatul sAtesc.

La 1864, dupa cum rezulta din datele furnizate de reforma agrara, diferentierea la careajunsese fosta tArilnime clticasA era abia intr-un stadiu incipient. Comp let lipsite de parnintagricol erau 108.083 de farnilii (48.342 insuratei s.a. si 50.72 1 vdcluve fara copii, silleni caren-au fost agricultori etc.) iar cu parnint insuficient pentru a le a.sigura existenta erau 134.132de familii, care, neavind vite, en prirnisera, in rnedie, decit 2,81 ha fiecare. Nurnerosi taranifArA parnint sau cu pamint putin se aflau in satele mosnenilor i rtizesilor, unde procesul due-renfierii in paturi era mult mai vechi. tin grup masiv il constituiau cele 202.075 de familii tarA-nesti care, dispunind de cite doi boi Si o -tack primisera in medie cite 4,36 ha, ccea ce, deregulA, abia le a.sigura existenta. Mai instarite erau 71.912 farnilii taranesti care la reformaaviisesera. cite 4 boi, plus o vaca, i primiserA in medic 7,9 ha in Moldova si 5,6 ha in Mun-tenia si Oltenia 35. Deci, dintr-un total de 516.202 farnilii, care ar fi trebuit sa beneficieze dedreptul de improprietarire, numai 71.912, adica 13,9%, dispuneau de o suprafata de panuntsuficienta pentru asigurarea unei existente decente. Din rindurile acestor tarani mai instaritica p, intr-o anumitA masurA. din grupa anterioara, se desprindea triptat o patura foarte sub-tire care. dispunind de conditii favorabile, invingea in procesul de concurenta pecistiga i isi largea productia, cumparind pe preturi derizorii mijloacele de productie ale cclorcare se ruinau, angajindu-i chiar ca muncitori salariati i practicind, astfel. o agricultura cucaracter comercial in toate formele ei variate. ApAreau astfel elementele burgheziei satesti.Tot aici trebuie adaugati proprietarii stabilimentelor comerciale-rnestesugaresti, proprietarriintreprinderilor cornerciale de la sate. o parte din intelectualitatea satezscd. In acelasi timp,datorita conditiilor mai grele de productie i infringerilor in procesul de concurenta pe piata,impozitelor carora nu le puteau face WA, datoriilor mari pe care le contractasera pentru parnin-tul primit exploatarii din partca negustorilor etc., etc., mase tot mai insemnate de tarani mij-locasi saraceau, se ruinau. Majoritatea ttiranilor filth pamint se angajau ca muncitori salariati;de asemenea se angajau ca muncitori salariati o parte din ttiranii cu parnint putin, acestia con-stituind asa-numita categorie a muncitorilor salariati cu lot". Altii insa, care nu aveau undesa se angajeze sau nu se adaptau la sistemul muncii salariate, erau nevoiti sa. ia parnint inarendA de la mosieri i marii arendasi, in conditii inrobitoare.

Procesul diferentierii de elm& a taranimii s-a desfasurat incet, el fiind frinat de o seriede factori, dintre care cel mai important era sistemul dijrnei, care necesita un Oran mijlo-ciu, nici instarit i nici proletar (daca era instarit nu mai avea nevoie sA lucreze in dijmA, mardaca. era proletar nu dispunea de inventarul necesar muncii pamintului luat in dijrna). Citpriveste cantata, ea avea un rol dublu: pe de o parte accelera ruinarea maselor taranesti,mar pe de alta frina procesul de formare a burgheziei sAtesti, sustragind in mare masura capi-talul titranilor instAriti de la organizarea i largirea productiei.

Desi intre muncitorii salariati cu lot si proletariatul agricol incipient, pe de o parte,burghezia sateascA in formare, pe de all& parte, se manifestau contradictii de clasa, totusi

principala contradictie de clasa. in satele rornanesti o constituia cea dintre tArAnime, luatA inintregimea sa, si mosierime, contradictie determinata de faptul ca mosierimea stapinea im-preuna cu statul 6.233.744 ha de terenuri cultivabile, paduri, pasuni i balti, in timp ce tart-nimea, inclusiv mosnenii i razeSii, nu aveau decit 3.140.721 ha 36.

43 ,,Anakle statistke ale Rornaniei pe anul 1869", an X, Bucuresti, 1872, p. 95." Statistica din Romania. ComerciW exterior, import si export pe wild 1876",

BucurcKi, 1881, p. 59.. G. D. Creanga, Proprietalea rurald In Romdnia, Bucuresti, 1907, p. 27-32.

si I. Adam, N. Marcu, Studii despre dezvoltarca capitalismulni fn agricultura Ronainrei,vol. I, Bucuresti, 1996, p. 102.

piatA,

4k.Dr.

si

www.dacoromanica.ro

292 'Radu-Dan Vlad 6

In ceca cc pH /este procuparea bratelor de mune& necesare pentru lucrarea mosiilor,aceasta avca Inc atit pc calca angajArii de. lucrAtori salariati, cit si pe cea a iistemuluide mune& in dijmA.

Intr-o oarccare m'isurA, inunca salariat& inccpuse O. fie utilizat& in agricultur& cumolt inainte de 1864. Abia dup't r 'forma agrar& mosierii i marii arendasi au lost siliti intr-oproportie mai mare s& angajeze muncitori salariati permanenti, dar mai ales sezonierizilieri. Muncitorii 7ilieri pro reneau din cornunele unde se aflau moside sau din imprejurimi,in timp ce muncitoni sclonieri veneau din pArtile deluroase si muntoase ale Orli, undo popu-latia era mai deas& si se aflau mai putine terenuri cultivabile decit in cirnpia Durirtrii. Ur-mindu-se o practia anterioar& anului 1864, dar intr-o i i mare mäsura, se pduceau pentrust?onul agricol muncitori si din iransilvaina, Bucovina si din sudul Dunlril. Muncitorii agri-coli adusi din localitatile indepait te sau din Wile vecine crau angaiati, de 4114,6, Ii. preturimult mai 1111ci decit ale din se/on, nu& din timpul iernii sau al prim& rerii, pc laza untir avail-suri de alimente sau bani cu caract r de imprurnut cAniatiirtsc.

N. a find in /entarul agricol necesar, nici fondurile brtnesti pentru exploatarca numaicu mune& salariat& a intinstlor tt renuri pe care le poscdau i nici dcprindcrea organizArii siconduccrii unei gospodArii mon mosicrii si marii arendasi au recurs la utilizarea unorforme de exploatare care aminte:m relatiile feudale, legal desfiintate. TAranilor cu vite li seart n lau p isuni si terenuri cultivaiile la preturi ridicate, impuse prin monopolul asupri ma-joritatii suprafetelor de pAinint exercitat de mosicri. cu obligatia. in Moldova in special, dea le achita in munci calculate la preturi sub cele ale pietei sezonului. 0 altA form& de cxploa-tare, utili/at& mai ales in Muntenia si Oltenia, era cea prin care se da taranilor loturi culti-vabile in arend& achitat& printr-o cot& convenit& de la 1/7 pin& la 1/3 din produsele obti-note, plus citeva zilc de munc& pc an 37.

Contractele de mune& (numite tooneli sau invoieli) fAcute iarna, la preturi cu mult maimici decit cele din sezon, pentru a fi executate primAvara, vara sau toamna, cind cererilede fort& de minx& erau marl, n-ar fi putut s& fie aplicate in conditiile legislatiei burgheze, dincauza rezistentei tocmitilor" la excesiva exploatare la care erau supusi. De asemenea, dinaceleasi motive, nici arendArile de p&suni i loturi cultivabile la tarani cu inventar agricol n-arfi putut aduce mosierilor i marilor arendasi cistigurile scontate. Pentru a nu fi siliti sl p16.-tease& numai preturi de sezon pentru toate muncile agricole i sA. se multumeascA cu arenzileimpuse pe piata, mosierii i marii arendasi au clutat s&-si creeze conditii legale speciale 38.

Folosindu-se nu numai de monopolul asupra pAsunilor si terenurilor suplimentare nece-sare taraniinii, dar si de faptul ca. impreun& cu burghezia, detinea puterea politic& in stat,mosierimea a reintrodus pe o cale ocolit& constringerea extraeconomick abia desfiintatA,pentru cxecutarea contractelor de muncA, pentru pasuni i terenuri suplimentare pe care dife-ritele pAturi ale tArdnimii erau silite, din motive economice, s& le incheie cu ea.

Dcsfiintarea privilegiilor boieresti si a servitutilor feudale ale taranilor si organizareastatului pe baze burgheze, in timpul liii Cuza, au creat conditii mai favorabile decit inaintedezvoltArii industriei capitaliste. In 1860 impozitul patentelor a fost extins asupra intreprin-derilor apartinind fostilor boieri i supusilor strAini, creindu-se egalitatea de tratament fis-cal& pentru toti industriasii.

Majoritatea meseriasilor si lucrAtorilor era masat& in orase i tirguri, centrele cu carac-ter urban cunoscind o intensã dezvoltare in cursul celor trei decenii urmatoare path de laAdrianopol. Totusi, o serie de meserii, in special cele care foloseau ca principal& materieprim& produsele agricole, erau practicate si in mediul rural. RecensAmintul efectuat in anii1859 1860 (completat in anul 1863) sub conducerea economistului Dionisie Pop Martianeste fo-trte edificator.

RecensAmintul meseriasi1or din Muntenia din anul 1860 inregistreaza 7.837 stabili-mente", dintre care 4.639. odic& 59,2%, cu pravalii, dar dintre acestea numai 15, adic&0,2 aveau peste 12 lucrAtori, 48 peste 8 lucrAtori, 992 peste 4 lucrAtori, majecitateacoplesitoare, 6.782, avind impreuna 19.326 lucratori, adicà in medic 2,8 lucrAtori. De _remar-cat din cl totalul celor 20.657 meseriasi inregistrati, 17.628 crau pAniinteni 39. . .

Acelasi recensAntint inregistreaza i fabricantii, care la acea . data erau in numAr de566, dintre care 460. adicl 84,2%, aveau pravdlii proprii, iar 432, &tic& 79,1%, erau gamin-teni. De remarcat ca numai 4 fabrici (2 in Dimbovita. 1 in Mehedinti i 1 la BrAila) dispuneaude un capital mai mare de 10 000 galbeni, &tic& 0,7%, 22 dintre ele de un capital mai mare

37 Istoria Rominiei. vol. IV, Edit. Academici, Bucuresti, 1964, p. 446.Pentru aVniinente vezi: Gh. eristea, Contributii la. istoria probiemei agrare

Románia .:" Anale statistice i economice", an I, nr. 2, trim. II, 1860, p.'64 69.

si

cvita1iste.

...

.

"

www.dacoromanica.ro

7 Structura capita'ului (1864-1878) 293

de 5 000 galbeni, adica 400, 85 de un capital de peste..2 500 galbeni, adicil 15,6% si 435, ache&79,7%, de un capital mai mic de 2 500 galbeni-1°. In aceste fabrici lucrau 3.268 salariati,din care 2.427 lucratori, 63 serritori si 63 copii sub 15 ani. Numdrul ioniiinilor era de2.694, adicd 82,90041. Conform statisticii din 1863, din cele 12.867 stabilimente industriale,inregistrate in 1862. nu mai putin decit 10.381, adica 80,7%, fiintau la sate: 6.156 mori,1.563 poverne, 595 fer,lstraie, 463 vardrii, 922 oldrii, 400 pive i dirste, 214 castiril si brin-zarii, 85 cardi iidànii, 54 zalhanale etc 42.

Aceeasi statistic& ne oferd o multime de alte date interesante cu privire la stabili-mentele industriale" din Muntenia la acea data. Astfel, din totalul de 12.867 stabilimente1986 fusesera infiintate in anii 1830-1840, 2.032 in anii 1840 18f0, iar 7.848 intre anii1850-1863. nu mai putin de 12.171 dintrc proprietari avind protectia rcmaha (94,6%), ceeacc do /erlr ste cä la acca data industria" din Muntenia se afla in n anilor, in /esti-tiile de capital strain fiind la acea data foarte tirnide si Lirà nici o sen nificatie in an,aml luleconomic i nalic nalc 43.

Aceste stabilimente industrialc" erau de fapt mici intrcprinderi care disj uncau deun numir rustrins de lucratori, in total 28.352 (din care 25.736 barbati, 1.318 fin ei si 1.198copii), circa 2,2 lucratori pintru fiecarc stabilin cut, si care, in plus, in n are mai( ritate (9.413,adica 73,20) nu lucrau decit o parte din an, no n ai irca un sfcrt dintrc. ele (3.955) lucrindcontinuu 4.

Forta motrice folk- sitã in aceste intreprinderi industriale ne «lificrt si ea asupra carac-terului lor no dimintar: :3.535 foloseau focul (in cuptoare si hornuri), 5.126 apa, 2.105 /Irma,614 animalele si numai 171, adicd 1,3°, aburul (se mai poate adauga cà dintrc, acestea 109erau poverre si no mai 19 fabrici 11 de bere. 7 de gaz i olei i una de postal). In aceste con-ditii era foarte normal ca randarnentul lor sä fie dintre cele mai scazute. Toate cek. 12.S(7stainlirrente industriale" prelucrau rnaterie prirea. in valoare de 169.344.474 lei si ol tinceuproduse in valo, re de numai 243.-47.848 lei 43.

prmarind cu perseverentro modernizarea fftrii, guvernele domnitorului Al. I. Cuza si-auindreptal atentia si asupra econniniei nationale. Printre masurile luate in aceasta directie seinscrie si infiintarea camerelor de comert i industrie, prin legea din 2/14 octombrie 1864, carea pus Ia dispozitia industriasilor o organizatie capitalistä, facind cu totul motile breslele, care,de altfol, vor fi desfiintate in 1873 dupfo o lung& vegetare, ele fiind golite de continutul lorrestrictiv inca din anii 1831-1832, prin punerea in aplicare a Regulamentului Olganic. intr-osi mai mare ma,urti a contribuit la dezvoltarea industriei reforrea agrara din 1869, carea determinat emigrarea la orase a unei 1 arti a taranimii sarace si a cclei proletaricate cese va angaja in intreprinderile industriale. in plus, o parte din (-Li 185.875.600 lei noi. obti-nuti de mosieri drept despagubire pentru paminturile date fostilor clacasi, a lost investita inindostrie. care dispunea acorn de o piata interna mult mai larga 46.

Consolidere% Romaniei ca stat modern a atras tin mere numar de muncitori califi-cati,meseriasi si chiar ingineri, din tdrile din centrul Europei, necesari industriel, Bucurestiidevenind un mare centru al pictei fortclor de rnunca, punct de atractie nu numai pentru mun-citorii români, ci si pentru muncitorii de toate categoriile veniti din alte tan. OraseleGalati. Ph iesti, Ir si, Craiova si Bacilli an atras de asemenea nurnerosi muncitori autohtunosi strdini 47. Capitalistii strain], care pind. la 1864 ezitau sa-si plaseze capitalurile intr-o tardamenintata de re /olutia agrara, dupa reforma agrara an enceput sà investeasca capitaluri inanunnte ramuri de productie iodustriala, incercind, nitre altde, sa acapareze intreaga produc-tie de petrol.

-Pin& in 1864 meserille aveau un rol important in productia industriald. Obicctele nece-sare -maselor tarancsti orasenosti erau in bund parte produse ale industriei casnice si alemeseriilor, datoritä picclicilor re care le ridicau mijloacele snapoiate de transport din tar&Concurentei produselos ii dustriel straine. Dupd punerea in functiune a cailor ferate i o datacu dez roltarea industriei capiteliste autohtone, cnele meserii si industrii casnice all inceput

4° Ibidem, p. 78-82.41 Ibidern, p. 70-77.42 Anale statistice", an IV, trim. IIV, 1863, p. 136-137." Ibidern." lbidern.44 bi den].46 Istoria Rortr4niei, -vol. IV, p. 952.

D.'S. Aurelian, 'Op. cit.: p. 184.

rminilt.

*

"7

13.110.

www.dacoromanica.ro

294 Radu-Dan Vlad 8

sä decada, 0 parte din meseriasi (cizmari, croitori, tabaci, postavari, boiangii etc.) proleta-rizindu-se. Chiar la sate, pinzeturile de bumbac importate luau tot mai mult locul produselorsimilare de cinepa i in, tesute pink atunci de femei in casele lor 48.

Industria capitalista a cun scut in accastä perioada un ritm lent de dezvoltare atitdatorin politicii libcr-schimbiste promovate de guvernele conservatoare, care aparau intere-sele marii mosierimi, cit si datorita faptului cii Romania nu era inca o tan independenta caresa poata promova o politica vamala protectionista. Daca intreprinderile capitaliste mai marierau in 1864 mai multe de 51, ele au ajuns in 1878 la mai mult de cele 136 gasite ca exis-tente din acest an de Ancheta industriald din 1901-1902. Daca in 1859 existau numai 171de intreprinderi care utilizau masini cu aburi, in 1878 nuniarul inasinilor cu aburi utilizatein general in industrie era considerabil mai mare decit inainte de reforma agrara, fära sa so-cotim masinile cu aburi utililate in agii caile ferate si in navigatie" 49.

Dezvoltindu-se pe basa produselor agricole asa de abundente in tail, industria alimen-tara era cea mai inaintata din pullet de vedere capitalist. In 1864 existau patru mari inorimiscate de forta aburilor (G. Assan-I3ucuresti, Fratii Abramovici si Sara Freifeld - 2 la Boto-sani si C. Condeescu-Misill, iar in lS78 numarul lor s-a urcat la 12, fari a fi incluse si morilemiut cu masini cu aburi. Bucuresti. Braila, Galati, Craiova i Botosani erau centrele principaleale industriei moraritului. Morile de la Braila si Galati produccau cantitati mari de Mina pentruexport. Cea mai mare moan de faina din Bucuresti apartinca lui G. Assan, iar la Brailacea a asociatilor Gerbolini i Borkhetti, care avea 12 piese de macinat i o brutarie meca-Inca pentru fabricarea biscuitilor. In legatura cu industria moraritului trebuie mentionatecele doua fabrici de paste fainoase care functionau in acesti ani 99.

Cll o vechime mai mare era industria alcoolului si a rachiului, care va ajunge sa aiba in1881 un numar de 17 fabrici de alcool industrial. Ea producea atit pentru consumul localcit i pentru export, transformind cerealele de pe uncle mari gospodarii mosieresti, care in-grksau cu borhotul provenit din fabricare numeroase vite pentru export in grajduri specialamenajate. inca in 1865, marele arendas N. V. Puha avea la Tirnauca (Dorohoi) o mare fa-brica de rachiu, in care prelucra cerealele de pe mai multe moii, ingrasind cu borhotulramas peste 1.000 de boi anual. Alaturi de fabricile de alcool i de rachiu erau fabricile debere care au continuat sii se dezvolte ".

Alaturi de industria moraritului, de o mare atentie s-a bucurat si industria zahárului,care, inca de la inceput, a avut caracter de mare industrie capitalista. Cea dintii cercetarein domeniul introducerii culturii sfeclei de zahar si a fabricarii zaharului la noi a font facutade F. Montanari, in 1871, si publicatii intr-o brosura intitulata Mimoire sur la fabrication dusu re indigene en Roumanie, in care se sublineank ca au fost obtinute rezultate stralucite, con-tinutul zaharos al sfeclei romanesti intrecind, dupa aprecierile chimistului francez Guerini,toate felurile de sfecla cunoscute pina atunci. Drept urmare, apar i primele fabrici pe bazaLegti speciale chn 29 martie 1873 pentru incurajarea zahdrului, care prevedea: 1) Scutirea deorisice impozit sau taxe comunale timp de 20 de ani pentru zaharul fabricat; 2) Scutire devama a tuturor masinilor introduse in tan, necesare la montarea sau marirea instalatiilor;3) Scutire de taxele de timbru a actiunilor emise de societatile fondatoare de astfel de indus-trii. Era prima lege de incurajare i protejare a industriei nationale, care, insa, era cu totulinsuficienta pentru dezvoltarea unei industrii nationale puternice. Sub scutul acestei legia luat fiinta in anul 1875 prima fabrica de zahar din Romania, la Sascut, cu capital trances,care a avut o productie medie anuala, pina in 1882, de 375 tone zahar. Cea de a doua aluat fiinta in 1876 La Société Anonime sucrière roumaine de Chitila" , apartinind, inmajoritate, lui N. Bibescu i societatii franceze Cail Halot et C-nie, dispunind de un capitalde 700.000 lei si avind o productie medie anuala de 292 tone. Existenta acestor (lona fa-brici avea sk fie precara (ambele au fost inchise in 1882) pe de o parte datorita concurenteice le-o facea zaharul strain si insuficientei protectiei acordate, iar pe de alta parte si dato-rita introducerii accizelor, in 1877, care au facut ca fabricile sa nu poata beneficia de scu-tirea de taxe comunale acordate prin legea de la 1873. Timp de peste un deceniu nu se vamai intemeia nici o fabrica de zahlir in Romania 52.

49 Idem, Industria romind ci libertatea comercitdui de importafiune, in Revista tiin-Wick", an IV, 1873, nr. 1, p. 8.

" Ancheta industriald din 1901-1902, vol. I, Industria mare, Bucuresti, 1904, p. 15." 111.. M. Ghitescu, Industria fdinei, Bucuresti, 1915, p. 28-35.

Istoria Ronuiniei, vol. IV, p. 454.62 Raphael Racovitza, Din industria mare a Romtiniei. II. Industria zaltdrului, Bucu-

resti, 1922, p. 33-44.

lturä,

si

www.dacoromanica.ro

9 Structura capitalului (1864-1878) 295

Tot in aceastä perioadd au mai functionat in Romania 4 fabrici de postav 5i 5 fabricide luminari de stearina si de sapun, cea mai importanta dintre acestea fiind cea a Socie-alit de stearindrie si sdpundrie rontlind din Galati, care fusese infiintata de capitali5tii Iran-cezi Foulcquier si Blanc din Montpellier 5i producea, in afara de sapun, 600.000 kg de lumi-nazi din stearina pe an 55.

0 alta ramura importanta a industriei a fost cheresteaua, care era produsä pina la 1872numai de numeroasele ferästraie, ateliere de cooperatie capitalistd simplä. La aceasta datas-a infiintat Societatea pentru exploatarea de pdduri firdstrae cu vapori P. st C. Goetz etC-nie, care a concentrat multe dintre numeroasele ferastraie anterioare, iar in 1878 fabricade cherestea I. I. Bally 54.

1ntr-o epoca de inflorire a oraselor, productia materialelor de constructii a adaugatatelierelor bazate pe cooperatia capitalistá simpla i manufacturilor intreprinderile capita-liste de fabrica. in 1859 s-a infiintat la Bucuresti fabrica de tinichigerie si zinc B. Baiser,in 1865 fabrica de caramida Max Tonolla i fabrica de bazalt 5i ceramica Cotroceni, in 1874,fabrica de parchet, timplarie, mecanicä si mobile de lemn E. Lessel", la Comarnic s-a infiin-tat fabrica de var hidraulic, ipsos i ciment a lui Basilio Aldasaro, iar in 1878 fabrica deciment Portland si var hidraulic a lui Ernest Mano6155.

Si in industria usoara apar o serie de intreprinderi capitaliste in Bucuresti: fabricade tricotaje H. Schubert fii", infiintata in 1860, tabacariile Bernard Weitasse C-ie", infiin-tata in 1867, M. Gh. Trandafirescu", infiintata in 1873, si H. Pfefferman", infiintata in1875 56.,.

Intreprinderile metalurgice s-au dezvoltat 5i ele in mod firesc, desi nu existau in Oraminereuri bogate de fier care sä poata fi exploatate, iar concurenta produselor straine era pu-ternica, din care cauza au progresat foarte incet. Ele erau ins& necesare productiei agricoleindustriale, precum j transporturilor i constructiilor. Daca in 1864 nu existau decit sase intre-prinderi metalurgice, unele ateliere mai mari sau manufacturi i alte fabrici, in 1878 numarullor s-a ridicat la 24, o parte dintre ele utilizind i forta motrice a aburilor i avind un nu-mar mai mare de muncitori. Printre intreprinderile cu caracter de fabrica mentionam: F.Freund", Comp. generalä Liege". Arsenalul i pirotehnica armatei, Atelierul C.F.R. toatein Bucuresti, i $antierul de constructii navale de la Tr. Severin 57.

Un rol important in dezvoltarea capitalistä a Romaniei 1-a avut industria extractiva:a petrolului in special, dar 5i a sarii, a pietrelor de constructii si de moara. Extractia petro-lului se facea din puturi sdpate manual, in hirdaie sau burdufuri, de catre mici intreprindericapitaliste, apartinind unor fosti negustori sau tarani chiaburi. Daca in 1857 s-au extras numai275 tone, curind productia de petrol avea sä creasca an de an. Astfel, in 1860 a ajuns la1.888 tone, pentru ca in 1864 sa ajunga la 4.591 tone, iar in 1866, cele 680 puturi de petrol

concentrate mai ales la Colibasi (judetul Dimbovita), Pacureti, Baicoi, Tintea (judetul Pra-hova), Gura Saratii (judetul Buzau) si la Salont i Moinesti (judetul Bacau) sa produca 8.432tone. Peste patru ani, in 1870, productia Romaniei de petrol va ajunge la 11.649 tone, iar in1877 la 15.100 tone 58 .

in productia industriala a tarii un rol important aveau rafindriile de petrol, care s-auinmultit de la 8, cite erau in 1864, la 20 in 1878. Mai importante erau rafindriile din Bucu-resti, Ploiesti, Braila 5i Galati, ultimele doua producind i pentru export.

Ceea ce caracterizeaza industriile de extractie i rafinare a petrolului este penetrareatot mai accentuata. a capitalului strain. in 1864 s-a infiintat intreprinderea. Valachian Petro-leum Company Ltd, cu un capital de 4.000.000 de lei, in intregime englez. In 1867, citiva in-treprinzatori romani, printre care si Ion Ghica si Th. Mehedinteanu, au infiintat Compantarometnd pentru exploatarea ci comerciul cit pdcurd. Ca si cea mentionata anterior, neputindinlatura intreprinderile mici, in citiva ani s-au vazut siliti sa lichiden, la fel ca i intreprin-derea pentru extragerea 5i rafinarea petrolului Jackson & Co., infiintata in 1868 cu capital en-glez. Falimentul acestor trei mari intreprinderi s-a datorat insuficientelor investitii de capital,care sa asigure utilajul modern necesar unei exploatari intensive a petrolului. Pe de alta parte,pina in 1871, scumpetea transporturilor pina la porturile dunarene marea pretul petrolului

53 Documente privind istoria Romanieti, Rdzboiul pentru independentd, vol. I, partea I,Edit. Academiei, Bucuresti, 1954, p. 381.

54 Istoria Romeintei, vol. IV, p. 456.55 N. I. Paianu, Industria mare in Ronicinia. 1866-1906, Buc uresti, 1906, p. 80 83.56 Ibidtm, p. 84-87.57 Ilndern.58 Almanahul Industriei i Comerciului 1908", p. 37.

7 C. 3791

ri

r

si

www.dacoromanica.ro

244 Ytklullaan 'triad 10

destinat export/lard, Intr-un tih p cind toncurenta? Tntreprinderilor pdtnliere ameficane, caredispnnean de o tehelea superioara, de capitalUri mari $i de transporturi idftine, se face totmai mult situtita. 6R.

Extragerea sitrA se lama Telega si Stank, in jedetril Vrahova, Ia Ochelejudetul Vilcea, si la Tirgu-Ocna, in judetul Bachu, cea mai importantli .$1 Mai bine n'tilataSalbia fiind cea de la Starlit. Nutnar'al inuntitorilor a ereSicut Inrrerupere di* anti) 1'59,cind entu 1.071, dintre card 280 arestafi, 1 1.820 in 1873. Dimit 1871 introdes UtiliZareamasinilor abitri, ceea ce a duS o crestefe sinititoare It prodlictief, care s-a inttat de la13.800 de' tone in 1864 la 29.570 de tbne iti 1873. EXtragerea $i tdniertul cu Sare erau un mo-nopol al statului, care aducea venituri importante 6°.

Din 1864 pina in 1875, tindtistria Rotnaniei," in tare rnicilt infrepritidefi capitakiste $iateliere de meseriasi ierau Incfl oarte nutherozbfe. a Continuat ã progres'ezd. Dirpa 1875, F (lathcu inoheierea, conventia Coinerciale ci AuStro-Ungiaria, care e taxii Vknialdde 7,5°0 pentru 0 serie de prodnse industeiale nedtro-ungard, *Ate ranicri vor stagna si anarregresa. ' '

Centrele industriale ode mai implyrttnte an fost in accsti an T3ticiresti, hilde fhbricile$i manufacturile se urcau de la 23 in 1664 IkT SIt IS 18-78, Braila cu 8 intreprinderi,

Craiova, fiecare ou Cite 6, $i Ii do 5 Intrdprinderi niarit in oe pri ;este cohditiile -de munca s. dë Ira Wn iinlustrie lIt aceasta

perioadd, etc erav foarte grdle. -0 legislaitie weuntitoreasca tipsea ce Ifungimea Mei demunca oscila intre 12, 14 si 16 ore, uneori atingind chiar 18 ore; repausul durninical era ine4xistent, far protmtia Muneii ih intreprinderi no cenStitilia o predthrpare hill pentru patroni,nici, pentru stat. I t

La, jumatatea secolului trent Tete/vita Sbselb-, era-putin intinsh Si nv se eonSttuiseinca nici o cale feratã, Ninnai navigtitia pe D'en'hre, fachta ill bunk paste cu Vase stfailie,ajunsesc la cr mare dezvoltatey 70.se3e anpinse d& for% Motlice Ii aburilor a /Ind un rol precurmdpdnitor prin tonaj i rapiditatei DegvoItared clapitaliSta a econbrulei' taiii in %Irma refofme±agrare din 1864 $i a reorganizarii statulbi 'pe bage inliderne inpItnca Cu mecesitate i deridltareaintenS1 a hiijloacelot de transport pe itscht, in special constreir6 ¼di 4.ctele de chi 1Otat4care sa kgc Capitala, centrullecorionik cel mai important al thriI, dtu Celefalte ceiffte ecirncr-mice Si cryporturile Durtarii: Turnu-Severin. GiVrglu: Braila 6 G.1S.V. Cbhs-triiirea ctf rndi gi ao-nicat a retelei de tai-ferate se inrpunea dirt cauza idftitatAtii, rapiditatii $i masivithtit trangror-turilor cc se puteau face j*itt ThijlOcirea ei, Pentru consOlidatea q!efiittttii politiee tt státuluipreemn si din motive- strategicel

in 1864 Is-a incbetat o conVentieL cu tapita14.5fii engleai jhlirt Tri-evOr Barday Joli-n-Staniforth pentru construirea ,ht 19 poduri thelalite 1Deste princitit.1616 62. Duph consfruiirea acestor Tocturi, teteaua de $osele haticiAale putiit eXtiode te,Pede; a$d incit in 1874 ea-&wart) lungime de 1.992 lam din care 1.665, krn erau functivnet$i 1r25 in c1Ari 'de e)teLuttlre.Inca 1.308 kin era' proiectati 63. 1

Problema cea mai importantà o constituia insh construirea retelei itienifgsn asigure transportrul ,rapid si ieftin al *lar.furilor, in special al cerealelor, produse1or forestiere,petrolnlui i magnilor. Xuu. auainte 4e 18t18 eSeifheusera proieete care -pnreau a se apropia derealizare in anii 1855,-1,656 $1 taped in anii 1862-1864. Sktuatia nesigura din punct de 'vedereinternational .a, celor douit princicpate i framintArile legate de pn.Irta reorganizarea lor pebazh capitalisa ati iittirziat insh construirea ferate. Dupd reforma agrark din 1864, tre-cindu-e la sprOinirea produciei capitaliste, la I/13 $epternbrip 1865 s-a aproba-; incheierea,unei coriverttii du John Trevor Barclay, §i Joim StapiIort4 pentru coustruirea ciii ferate Bucu-

irl lthigtme de 70 kin la preV.11 de 1961500 fr. kilometrnit Anpriiizarca capita-lnIni trebuia sd s aca in 16 ani i de zile. In martie 1846, Adunarea deputatilor anu-lat toriventia, iar la 7/19 august aceloi an guvernul Ion Ghica a sernnat pu, aceia.$1, capita,listi 6 mina. tonveulfie, definitivata -insd abia la 6/1 S 147. La 19g1 octombrie 1869,liiiia ferath BucurestiGiurgiu a lost pusa oicia1 in functiune. Construirea.catikizte Bucure$tiGiergin era de mate irriportanta, caci punpa in legaturh capitala tdriisu Iturdirea 54 prirt aceas-ta, cu restul Iunlii. Totusi, ea nu putea fi decit tin inceput. Un consortiu anglo-austriac s-a

'" nidem, p. 38-43.6° M. G. Obédénare, La Rounutnie iconomigue d'apres ics donnees les pius recentcs,

18-6, p. 81-84.61 Anchltn unduotriaiii diu 1901-1902 ,vcd. I, Industria warei ButhareSti, 1904, p.

9 25.62 Victor Slavescu, Curs de transporturi. Principii generale. Cdi ferate, navigafie floviald

usi ninritimd, Bucuresti, 1930, p. 186, nota.63 Istorm Romdniei, vol. IV, p. 460.

1a Mark, in

'Mr&N-a

ci hi

inlAturaf ksi ilijca

Ploiesti, ".al4 iht`tincitoribir

trikAII;

ie

si

§-a

de till terilfe;

chilpr

6

npri,lie

_Paris,

'

restig

www.dacoromanica.ro

11, Structura apitaluiu (i864-1878) 297

oferit in 1867 sa ia conctsiunea construirh si o rammala Ias'i 5i alta.la Tirgn-Ocita, dar go-remit) roman, sub infloenta lui carol I, care voia, sa kleacapitalistilor prusieni wytruirea si exploatarea cclei plai nfitii pkrti a retelei, Jul i-a.acordatla 4/16 decembrie 186,7, prin Of fenlheipi,,decit coustruirea i exploatarea ltcanir-Roman,co 'ramurile Pascani si Vert sti Botosani, in total 229 km. Concesiuma, definiAwa,ta la 24mai/5 iume 1868, se-4a pentru. 99 de ani, statuf roman rezcrvindu-si ,dreptul rascumperedopil 30 t-le ani. Se dadea consorttuhii reprezentat 5fc Offenheim on avails de A.960,000 fr., cite40.00,0 fr. de fiecary km ennstruit, pentru restul capita101ui investit, 51.,35.000 f, statul roman.garapta o anuitate, de 7 1/2 pe timp.de 90 de ani, care, urma a se, at:luta din veniturilenote ale caii ferate construite si, dacä ele nu erau suficiente. din bugetpl sau. Areastil c1auzaa incorajat pe administratorii concesiunii sa f?ea cheltuieli de explqatare exagerate si sa nuinvesteasCa funduri noi nekesare dez,oltfiriI. Lpitrukit prin construirea ackstei. ka/ hrate, inprelungirea caii feratc Lemberg,Cernauti aiacapitaUtii austriecvsi RreIwigea.0 psibi-litatca fie desface rnarfurile cal pretori mai }Dune in partea de tiord a Romatiiei, in dicenn,brie 1869 liina ItcaniRoman era gata, in ionic 1870 ramuraparki,- 1/13 noiembrie1871 ramura. Veresti-Botosani.64.

rLa. Ansistentele lu,i Carol I, in )868 gwernial a &Os sa se dua concesianca construiriisi exploatarii,.pe 90 de. ani a principalelUilinii omanTecuciG1a,ti cu ç ramura TecuciBir,lad; GalatiBrailaBuzau ploiestiBucuresti si BocurestiPitestiCraiovaTr, Sere-rinVirciorova, in total 914 km si 800,in onui consortiu prustan condos de dr. Strousberg,priptul de Hoheplohe; ducele d.e Ratibor sicontele Lehndorl. Costul unui km era fixa,t la snow,e:-...grata de 270.000 1r, In total, surna-furfetara era de aproximativ 247.000.000 fr., care Inmansa e procurati prin. emisiune,de obligation,i, cu dobinda de 7 1!2 pe art garantata de.statulroman, emisiunea trebuind sk se lack-sob suprayegberea i controlul unui comisar al acestuta,Statul roman garanta dobinda de 7 2 % a capitalului de 270.000 fr. tie fiecare km nuntai pen-fro liniile date in exploatare. Sediul consortiului a fost fixat la Berlin 5i guvernul roman anumit cemisar al san nu un cetatean.romau, pi up prusian, Ambronn, sambelanuI lui CarolAnton de illo1ienpl1ern-Sigmarngen, t4ta1 lui Carol I, functionar superior al stratului pru:sian si prieten personal al dr. Strousberg. Chiar. dip' 1869. cind lucrarile kle constructie erauputin avansate, pia. la 1/13 martie 1870, Ambronn a pus la dispozitia consortitlui obfigatiuniin valoare de 150.373.089 fr. , desi acesta nu avea dreptul decit la 81.000.000 fr. in plus, Strous-berg pretindea in 1870 cã a construit 19 km mai molt decit in realitate, pentru care cereacota parte de obligatiuni, din care cauza 8-af ajuns intre el si statol roman la on conflict. So-mat sa demisioneze, Ambronn a refuzat i a permis ini Strousberg sit chimbe 35.000.000 defranci, proveniti din vinzarea obligationi emise; cu efecte nesigure. Dupa Multetergiyersari d.atorate influentui hri Carol 1, sub presiunea nemultinuirit crescinde a opinieipublice, Ambronn a fost revocat 6P. . -

La 27 decembrie 1870/8 ianuarie 1871, fiind pusa in funCtione, in mod protrizorio liniaRoman TecuciGalatiBrailaPloiestiBueuresti. Strousberg a cerut sit se achile la 1/13aquaria 1871 dobinda Ia obligatitmile reprezentind cite 270.000 fr. de fiecare km din aceastalinie, dar gtwornul roman a refuzat, intrucit construotia liniei nu era in realitate terrnInata,Consortiul Stroosberg a dat faliment, iar concesiunea a fost anulata la 4/16 octombrie 1871.Bancheiii Bleichröder si Hausemann, sprijiniti de cancelarol 1mperiului german, Ofto VonBismarck,. an comparkt- obligationile defralorizate si apoi an constitnit Societatea drumweilortic fier din &mania, preluind toate drepturile Si indatoririle consortiului Strousbeig la '2/14februarie 1872, pe baza unei nol corwentii co statul roman, care i-a dat della avansuri (le cite4_760.000 fr: in 1872 si angajat sk platesca dobinda de 7 1/2 la cota de obligatiuni cuve:cite pentru linia ferata a caret constructieiera ronstatata ca terminata, linia PitestiVircio-re ra, care hulk nu se construise, nrmind sa fie gata la 24 decembrie 1874/5 ianuarie 1875. La1/13 septembriti 1872, linia Roman Galati Buturesti Pitesti k rdst pusa in funetiune In modof icial, lazinclo-se curind jonctionea la Filaret co linia Buturesti Giurgitt. Linia Pitesti -,Vitcio-r0/0. a fost terminata la 24 decent-brie 1874/5 ianuarie 1875, dar jonctiunea cu calea ferata aTrarisilvMdei putut face. decit in .1880, fiind conditionata de construfilealiniei PloiestiPredeal 66.

Un antreprenor roman Gh. Heliad, utilizind capitalurile bancii Socittatea Financiarda Rominiei, a construit in anii 1873-1874 calca ferata lastUngheni, pusa in exploatare la1/13 august 1874, prin care se facea jouctiunea cu cale ferata a Ruslei. Aceasta linie ,aveanu nurnai sut rol economic.0 5i until strategic, caci in 187'7 ea a lost folosita peptru tuanspor-tul uniditilor militare ruse destinate sit lupte contra turcilor.

64 Ibidem. p. 462.63 Frederic naine, nistoire ta Ro1nnanie cOntenipoYerine, Paris, NOO, p. 2 14-2 15.

Istoria Rohniniei, vol. IV, p. 465.

exploatprii liiiicilirate

lati.s-n

s,i 14

I

Oitimetox

s-a

att's-a

de"

a-si

.

www.dacoromanica.ro

298 Radu-Dan Vlad 12

Incheindu-se, in mai 1874, con rentia cli Austro-Ungaria pentru jonctiunea cailor fe-rate la Virciorova i Predeal, la 22 iulie/3 august 1875, a lost sanctionata o lege prin care seconcesiona construiea cailor ferate PloiestiPredeal Si AdjudTirgu-Ocna englezului Crawley,cu pretul enorm de 300.000 de lei un km, in total 42.500.000 lei pentru 85 km de cale feratape distanta PloiestiPredeal, desi concesiunea fusese solicitata de o societate de capitalisti ro-Trani, constituitä in acest scop, la un pret mai mic. In decembrie 1876 Crawley si-a intre-rupt lucrarile, iar conventia a lost anulata. Ceva mai tirziu, pe baza, unei noi conventii, con-structia liniei PloiestiPredeal a lost preluatä de capitalistul francez Guilloux Si terrninata in1879, costind numai 34.350.351 de lei, in Inc de 42.500.000 de lei cu cit fusese angajata deCrawley 67

Principala retea de cM ferate era construita. Dacii la sfirsitul anului 1869 nu erau infunctiune decit 173,3 km de cale ferata, in 1872 erau gata 934,1 km iar in 1878 un numarde aproape 1300 km. Punerea in functiune a retelei de cai ferate a contribuit mult la dezvol-tarea productiei de marfuri si a capitalismului. Constructia retelei a costat insa dublu decit intárile din centrul i vestul Europei.

Na tigatia constituia inca mijlocul cel mai important de transport al exportului Roma-niei. Daca in 1863 au intrat in porturile romfinesti 11.218 vase cu o capacitate de 1.657.183 detone, in 1871 numarul vaselor intrate a crcscut la 13.367 cu o capacitate de 2.143.249 de to-ne 68 Romania dispunea pe Dunare de o destul de insemnata flata comerciala, caci in 1863au lost inregistrate in cele 14 porturi ale sale 1.711 intrari de vase rornanesti cu o capacitatede 293.284 de tone, adica cu ceva mai putin de a treirne din tonajul vaselor straine. Aveainsa o flab, maritima mult mai mica, deoarece in 1871 in porturile Giurgiu, Oltenita, Cala-rasi, Braila, Galati si Ismail au lost inregistrate doar 93 de intrari de vase de mare roma-nesti, cu o capacitate de 11.036 de tone, fata de cele 2.967 de intrari de vase straine de marecu o capacitate de 631.108 tone 69. Pentru a se usura incarcatul i descarcatul vaselor au lostconstruite cheiurile porturilor Galati, Braila si Giurgiu.

Alijloacele de comunicatie s-au dezvoltat si ele, tinind pasul cu dezvoltarea economicagenerala a tarii. Posta, reorganizata, a preluat in 1869 de la consulatele Austro-Ungariei siRusiei serviciile de posta internationale. Telegraful extins reteana, care a ajuns in 1874 saMb& 3.420 km ".

* *Dezvoltarea economiei capitaliste era impiedicata si de faptul cà nu exista un sistem

monetar national. Leul era o moneda nominala, fiind valabile toate monedele existente inEuropa, peste 70. Cele mai utilizate erau: galbenul (32 lei = 11,85 fr.) si sfantul (2 lei si 10 pa-rale = 0,84 fr.) ale Austriei; icosaru/ (12 lei si 10 parale = 4,66 fr.) .5i lira (62 lei = 23,30 fr.)ale Turciei; napoleonul (54 lei = 20 fr.) francez i rubla (10 lei =3,94 fr.) rusa 71. Multirneamonedelor cu putere de circulatie dadea prilej zarafilor sä obtina cistiguri insernnate prin sim-pla operatie a schimbului, dar provoca pierderi insemnate producatorilor i constituia o pie-died in calea circulatiei marfurilor. Pentru a inlatura aceastä frina, la 22 aprilie/4 mai 1867a lost promulgata Legea pentru infiintarea unui nou sistem nionetar si pentru fabricarea nione-telor nationale, prin care se adopta sistemul bimetalist al Uniunii monetare latine, leul de aur

cel de argint fiind deopotriva etalon, ceea cc va da prilej mai tirziu la agiotaj. Leul eradefinit prin cinci granie de argint cu titlul de 0,835, echivalent cu 2 lei vechi si 28 parale,sau prin 322 de miligrame de aur cu titlul 0,900. Monedele românesti urmau sä se emita in aur,argint i amnia. Dupa prima emisiune a monedei de amnia., statul si particularii trebuiau satina conturile in lei noi i bani. Monedele de aur i argint ale tarilor din Uniunea latina (Franta,Italia, Belgia i Elvetia), fabricate pe baza aceluiasi sistem monetar, aveau putere de circulatiein tard. Primele monede de amnia au fast emise chiar in 1867, sistemul monetar intrind infunctiune la 1/13 ianuarie 1868. Desi in anul urmator au fost emise si monede de aur i ar-gint, ele nu au lost puse in circulatie datorita protestelor Austro-Ungariei, nemultumitä cä inlegenda erau i cuvintele. ...Domnul românilor", si Imperiului otoman, care vedea in emite-rea acestor monede un act de independenta din partea Romaniei. Abia in 1870 la Monetariastatului s-au confectionat monede de aur de 20 lei si de argint de cite 1 len, in legenda fiind

67 Gh. M. Dobrovici, Istoricul dezvoltdrii economics §i financiare a Romciniei i impru-nutturile contractatc, 1823-1933, Bucuresti, 1934, p. 101.

68 P. S. Aurelian, Terra nostra ..., ed. a II-a, Bucuresti, 1880, p. 253 si 255-266." Ibidem.7° Istoria Romliniei, vol. IV, p. 468.71 _Notice sur he Roumanie, principalemcnt au point de vue de son economie rurale,

industlulle et commerciale (Comunission princiiire de la Roumanie a l'Exposition universellede Paris en 1867), Paris, 1867, p. X\ I.

5i

www.dacoromanica.ro


inlocuite cuvintele. ... Domnul romanilor" prin ... Domnul Romaniei". In 1878 erau incirculatie monede metalice romanesti in suma de 34.302.030 lei 72. Cu toate cà moneda natio-nala era in cantitate insuficienta, emiterea ei a contribuit la inlkturarea speculei cu schimbulde bani si la dezvoltarea productiei capitaliste.

Pentru necesitätile in crestere ale economiei tarii era insli nevoie mi numai de o canti-tate mare de capitaluri banesti, dar si de un sistem dezvoltat de credit care 0, intensifice circu-latia acestora. In 1864 Bucurestii erau un centru financiar important in sud-estul Europei.Existau aici numeroase case de schimb si banci individuale, unele datind chiar dinainte deregimul regulamentar, dar ele, in afara operatiilor de schimb monetar, nu faceau decit impru-muturi camataresti mosierilor, pe bath de ipoteci, i operatii comerciale. Dupa punerea in apli-care a sistemului monetar national la 1866, casele de schimb au inceput sa stagneze, dar inajunul razboiului de independenta existau inca in Bucuresti 15. in schimb, bancileduale sau in nume colectiv, care serveau pentru operatii comerciale, s-au dezvoltat, asa incitin 1876 erau nu mai putin de 18, printre care Marmorosch, Blank et CO., Chrissoveloni, Th.Mehedinteanu, Evloghie Gheorghieff, Negropontes, Sechiari si Rodocanachi, S. Halfon si fiiietc 73. Productia capitalista dcLvoltata avca nevoie insa de institutii de credit mai sigure si maistabile, care sa nu fie la dispozitia unuia sau a citorva bancheri, ci sh reprezinte interese finan-ciare mai largi si sa fie, eventual, sprijinite de stat.

La 24 noiembrie/6 decembrie 1864, Cuza a dat un decret prin care s-a infiintat Casa deDepuneri i Consemnatiuni. avind personalitate juridic& un patrimoniu distinct al statuluisi o conducere proprie, dar sub controlul Ministerului de Finante. Fondurile proveneau dindepunerile judiciare si administrative, adich din consemnatiuni de bani ordonate de lege, fon-durile comunale i judetene neutilizate, cautiunile agentilor contabili, ale intreprinderilor, cum-paratorilor i arendasilor etc., care pina atunci erau impthstiate la tribunale sau in alte insti-tutii publice, unele ramineau nefructificate si in pericol de disparitie. Se prirneau i depunerispre fructificare ale particularilor. Restituirile depunerilor benevole se faceau pc baza titlurilordate, iar ale celorlalte cind inceta motivul prevazut de lege. Fondurile puteau fi imprumutatestatului, judetelor si comunelor precum i particularilor, dar nurnai cu garantii ipotecarepe termen de cel mult un an. Primul director al Casei de Depuneri i Consemnatiuni a fostEric Winterhalder si primul presedinte al Comisiei de priveghere, Ion Ghica. Casa a pornitcu un fond de 8.149.449,95 lei, strins de la diferite institutii de stat. Pina la 31 martie/12aprilie 1865, ea imprumutase statului 6.200.000 de lei cu dobinda de 7 1/2%, statul devenindpina la infiintarea Bhncii Nationale principalul debitor al ei 74. In timpul razboiuhii de indepen-dent& ea a avut i rolul de institut de emisiune, controlind emiterea biletelor ipotecare. PrinCasa', statul ii putea procura cu usurinta mijloacele de trezorerie, intr-un timp cind bugetelesale se soldau mereu cu deficite. Ea a contribuit si la consolidarea creditului statului,

disponibilitatile in efecte publice. Alaturi de Creditul Funciar Rural si Creditul FunciarUrban, a contribuit de asemenea si la slabirea atotputernicici caselor de banch private si a

m atari I or.Dezvoltarea economiei capitaliste avea nevoie insa de o institutie de credit garantata

de stat, mult mai mare si mai libera in actiunile ei, care sä pima in circulatie momda natio-nal& pastrindu-si dreptul de a face operatiuni de scont care-i puteau aduce profituri. Voindsa interesezecapitalurile occidentale la desprinderea Romaniei de Imperiul otornan, la 19/31octOmbrie 1865 Cuza a concesionat pe 30 de ani unor capitalisti englezi, francezi si austriecidreptul de a infiinta la Bucuresti 0 banca de scont i emisiune monetara cu numele BancaRomeiniei, garantata de stat fara ca acesta s-o poata controla in mod efectiv sau sa participela beneficii, multumindu-se sa primeasca o data pentru totdeauna 2.700.0110 fr., din care a siincasat 1.000.000 fr. Banca Romaniei, infiintata prin transformarea filialei din Bucuresti aBancii Imperiului otoman, ca insasi dominata de capitalul englez, a inceput sa functionezela 17 februarie/1 rnartie 1866, la Bucuresti, cu o sucursalli la Galati, dar privilegiul de aemite moneda i s-a retras, sub presiunea burgheziei bucurestene, de guvernul roman, carei-a platit o despabubire importanta 75. Dupa retragerea privilegiului, Banca Romaniei si-acontinuat operatiunile cornerciale. constituind un instrument de influentare a pietei romanesti

72 Bucur Tincu, Aspecte ale elabwririi lLgii de la 1867 pentru instituirea si;tomilui mo-netar national, in Crearea sistemului monetar national la 1867, Edit. Acadeiniei, Bucures+i,1968, p. 71.

73 Istoria .Romeiniei, vol. IV, Edit. Acaderniei , Bucuresti, 1869, p. 470.74 Istoricul Cassei de Depuneri :si Consemnatiuni. Lucrare intocmitd cc ocaia impli-

nirii a 75 ani de fiintale. 1865-1990, Bucuresti, 1940, p. 29.73 C. C. Giurescu, Viata ci opera lui Cuza Vodd, Edit. Stiintifica, Bucui.ti, 1966,

p. 387.

piaaa-dali

www.dacoromanica.ro

300 Radu-D an Vlad 14

de atm capitalurile straine, in special in dorneniul export-importului. Si IAA sa-si schinrbenumele, s-a multumit traduca in limba engleza, devenind Bank of Roumania, Ion Ghicafiind primul presedinte al consiliului ei de administratie, iar primul director, baronul Adolphede Herz.

Razboiul de independenta a aminat cu trei ani infiintarea Bancii Nationale a Ronaniei,proiectata in decembrie 1876 7°. La Iasi s-a infiintat in 1861, prin reorganizarea fostei banciNationale a Moldovei, o banca 1ocal fail mare influenta, Banca Moldovei. In 1871 s-a infiin-tat la Bucuresti, ca o creatie a majoritätii caselor de banca private, dar cu sprijinul capita-lurilor occidentale, Societatea Financiarei a Romilniei, avind un capital de 10.000.000 de lei.In decembrie 1876, lo /AA de criza conierciala si financiara inceputa cu un an inainte, aceastaa fost silitä sã lichideze din cauza neputintei de a. face rata plätilor, dupa ce citiva ani incer-case A, domine piata financiará a Bucurestilor. In toiul crizei, la 3/15 decembrie 1875, si-ainceput operatiile Banca de Bucuresti, infiintata din initiativa lui Vasile Boerescu si a luiDim. Ghica, dar cu capitalul bancilor pariziene Fould i Camondo 77. Dui:A o scurta perioadade prosperitate, si ea a fost silith sa lichideze in martie 1877, cum a facut cam in acelasitimp si.Banca Brdilei, care avea in proprietate cloua rafinarii de petrol pe malul Dundrii.

Incurajati de succesul mosierilor, marii proprietari, de imobile din Bucuresti au infiin-tat la 17/29 decembrie 1874, tot cu sprijinul statului, Societatea de credit urban BucureFti, pebaza acelorasi principii.

Prin actiunea dusa de P. S. Aurelian, burghezia mijlocie si mica, tot ca sa scape decamatä, a infiintat intii in Bucuresti in 1870, apoi si in alte orase Iasi, Piatra Neamt, Rm.Sarat etc. , cooperative de credit sub denumirea de Economia 78. Ion Ionescu de la Brad,indignat irnpotriva robiei banului in care cazuse majoritatea taranimii dupa 1864, a desfasu-rat o lunga actiune, fara sä izbuteasca insa, pentru infiintarea unei Beinci sate,sti, care sa deacredite cu dobinzi moderate taranilor spre a-i scoate din ghearele carnatarilor de tot felul:mosieri, mari arendasi sau burghezi ai satelor.

Ca urmare a infiintarii asociatiilor de credit ale proprietarilor funciari rurali i urbaniin parte si a infiintArii asociatiilor de credit popular Economia, capitalul camatäresc primeao lo fitura puternica g era nevoit sa-si inclrepte atentia catre industrie, grabind astfel dezvol-tarca capitalismului.

Inca inainte de 1864 au aparut, determinate de necesitatea dezvoltärii productiei capi-taliste, societatile de asigurari autohtone i citeva filiale ale unor institutii similare straine;drip& 1870 s-au infiintat insä cloul mari societati de asigurare, ambele in Bucuresti, prima subdenumirea Dacia, in 1871, sub conducerea lui Vasile Boerescu, a doua Romania, sub condu-cerea lui Dim. Ghica, ceva mai tirziu. Ambele institutii au rezistat destul de bine crizei dinanii 1873-1877 si au putut prospera, raspunzind unor nedesitati ale societatii de atunci 7°.

Avind in acest timp functiunea de a ajuta burghezia i mosierimea sa-si mentina i dez-volte dominatia economicá, statul a dat o atentie deosebita problemelor financiare.

In 1864, sistemul feudal de impozite era lichidat, in sensul ca toti locuitorii tarii erausupusi la plata impozitelor, pastrindu-se insä urme ale sistemului financiar al regimului regu-lamentar, de pilda impozitul personal, plata de barbatii majori. Intre 1864 si 1878, acestimpozit a continuat sá detina un loc important in bugetul statului. Impozitul funciar, fixatinitial la 4% din venitul proprietatii imobile, a fost ridicat la 6% in 1871, dar el s-a apli-cat in defavoarea maselor taranesti, veniturile micilor proprietati rurale fiind calculate, pro-portional. mai mari decit acele ale mosierilor. Un alt impozit de clasa era acela al patentelor;el favoriza marea burghezie i n-a adus venituri importante statului pita in 1877, cind s-a in-trodus taxa proportionall cu veniturile.

Pentru inlaturarea deficitului bugetar, in 1877 s-a pus taxa de 5% asupra salariilorpensiilor, care aprisa muncitorimea si mica burghezie functionareasca. Caracterul inechitabil alacestui sistem financiar se observa si in impunerea taranimii de a presta, co obligatii fata decomuna i judet, sase zile de mune& anual pentru construirea soselelor vicinale i judetene.

Veniturile bugetare erau alimentate g de impozitele indirecte taxele vamale, mono-polul tutunului, monopolul särii precum si din arendarea domeniilor statului. Monopolultutunului a fost introdus in decembrie 1864, dar in 1867 s-a renuntat la el, in urma opu-nerii cultivatorilor de tutun recrutati din rindul micilor mosieri i chiaburilor. Necesitatile

76 Docuniente privind istoria Romaniei. Rcizboiul pentru independenk I, vol. I, partea I,Edit. Academiei, Bucuresti, 1954, p. 367 si urmatoarele.

77 Ibidem, p. 278.78 Costin Murgescu, Studiu introductiv la P. S. Aurelian, Opere economice Texte alese,

Edit. Academiei, Bucuresti, 1967, p. LXXVII.79 Istoria Romaniei, vol. IV, Edit. Academiei, Bucuresti, 1964, p. 473.

sa

s

Il

www.dacoromanica.ro

Structura capitaltilui (1864-1878) 301

financiare 1-au impus din non in 18-2, cind el a fost concesionat unui nsotfiu financiar ses-tina de llanca franco-ungard din Budapesta si de Bank of Roumania, care dtclea statuluicite 8.610.000 de lei anual, in anii 1877 consortiul cistigincl i n e atinfin d 75°0 dincapita1u1 social &pus. Veniturile impo7itelor indirccte intr(cvau in 1877 vcniturile bugetareale itfipo?itelOr directe cu circa 4.000.000 de lei bO. Vna iire rcsursde bugettlui statk liiialcatuian domenide publice care accyerean in 1864, inainie de imprcpriddrire, 35 (5 0 dinvenituri, iar in 1877, dupa improprictdrilca din 1SG4 si in urma vinzarii i I r chn.enn, maim]2 1%. in aceastd epoca, veniturile generale ale statuhd an n arcat tin spor aprcciabil, fb] d,inipreimh. cu imphimuhnile, in valoare cle 54.74-.704,55 Id ii 1865, si de 94.2 16.244,10 leiin 1876, cc ea ee dovedeste C crestere a econcmiei t5riibi.

Proportional, mai rnult cresteau miii eheltniehle impuse de tenstri j11ia chilor f(iate dereorganlratea institutiilor statulni, in rinduI cnrora se plaki rrimul let arinafh, n arit] sireechipata paktial. si de 118tpa girternelor aceldf aM. Din acca<tn tauza, arroare filrá intre-rupeni, dirt 1864 pma in 18-6 inclnsii, n-a foSt ni i un bdg'et eehilibiat cii tdclarat prin n ij-loacele normale, fiind ne-Mie sa se tecurga la inipilirinituri. Cutn insa barichiTil din tarn ohti-neat] dobinzi inaki de la mo5ieri, i reflizau h primii hni ((U)'n 1864 ImPriminte Statul,care a rectrs la Casa. de Dcrnmeri l Consemnatimti penttu frebniritide s5le Cuiciite de el'editsi la imprumuturi externe pentru acoperirea bucctare mari. lii fcbruhrle 1877, Im-promutul national", lansat la Bucuroti, a aclus numai 12.790..900 de lei, nil loc. de cilca30,Q00.000, de, lei cit fusese pronctat

Primul impitn it eNtern a f( It laciat la Londra, /a I anca Stern Brothers( in rtalcarede, X7-830630 fr in loo de 22,730.370 fr, cit fusese contraotat, dobinda icaLl Eidicindu-s& lait) ,1/2,°66 nu la 7 00 cunt se preiaziose bP. 1:n imprumut si mai desastrnos a lost incholat in1866 prin baa-Kherul part.oan Oppenheim, 1u . valoare norninala de 31.61G-M0 dd Inner, dincme s-au primitammai 18,500.000 fr., (Icibindairealla fiind dp 1,3,36 c',, Thsa chn, r,oeast4 sumn

platit 56S.9,9 fr. comi,sion, curta,j, chel'cuich diverse, picidcre dc asa iii it sup as-a reilus la 17.167.8,58 fr., ceea, ce msen i,, si p presterc considcrahp a dobinzii meale.

pin 1,8-0 .ipainte statul a putut ansa c succes impruntuturi mari Jpc piata intcrra,din cauza ca nitre timp capita,lurile canultircsi se mmultiscra si nu-5i mai gascan a lasamente

fructuoase 5i de sigure. In 187 1 s-a lansat Impl umlaut donunzal, numit asa pentin caera garantat cu d( meniile statului. Prin acert imprumut s-an procurat 58.500.000 de lei noi.la vhioatbdrriorilinala de '8.000.000 de hi. plittindu-se dobinda de k6 in.ndu-e amprti/a-rta lniptutnirtiiiui in 20 de hid. ani mai tirzifi s-d. lansat Uri non imphlumt, in /aloarede 44.'600.000 de lei sub forma de renta perpeti.5 ee 5o la tin curt Hal de 63,32 1°, si cuun Procent rcal dct 7,S966 Dupd turn se pcfdte ob cu usurim tti. sten] pldtta dot fizlcal lataresti atit pentru imprumutmile exteine, cit si Pentru cele Accstea din urm5,erau thoute 511 conditil oeva mai burte i prezent-,n avantajul ca profiturile ramineau n tara,omtribnind la aeumularea capitalurilow necesaro industrieii

Dupa icbucnirca rizboiului de indepunch Ma, prin legea din 12/24 iunie 18-7, Ali] isle,.rul de Finante a, fcst autori4at sa cmita Was ip(.cart in smnd de 30.000.900 de. lei, gar antatecv ipoteci asupH domeniilor sratulni, An fcst cnn_e bilde in valowe nun am lie 26.300.0L0 delei,b?, curs fortat, 1ua de fa] t, in .eonditiile capitalismulpi pren enopolist, i ]] uniprunnit fortatfdra dobindn, fauut sub forma de hirtie Incn ida, pe care statpl sp obTit. s-o prin easedIa valoarea inscrisa po ea. Acesta ii fr_st inu,uiul impm uAniitd 01,-,/a,utajos pentrp ptat, dar so, (millnu s-a nia, rel etate fiii d pri 7,it de handleri cu ostilitate.

In 18-0) datori.L. publicii in care intrau i capitalmile investite pcntru construircaci&r ferate, r btinute de fapt pe cale de ;imprumnturi do la deti] Atori] (414,atiuM1(r cmisede concesionari, dar gorant,te de statul Ton an Se ridica la suma (I( 581.-00.000 defithel deci de 7,16 ori d ai mare dccit tqtalul veniturii,or bugetulni din accl an, A(ci stbi sup4indica ntimai o laturn a contrilutiei sustinerii cheltniclior statului 1?i 1-"stinij 11 de la reforma,agrarn din 1864.pil 5 Is, rhYl-rinl de indcpcnd(,ntil.

Cli mult lndintr de 1864 unC(.1 use a se foinia in !Moldova si Tama Romineacd. 0 sin-gurn piata intanar ACest rdceS h lost lent pma Ia reforma din 1864 si intelisificat dupl.atifitarca acest ia, care, Prin dcsliintarea dcpepc1( nit i ti nilor si prin insulicunta Imj ropric-

Ihr cii ntint, & afeC'tat pn mare numZr de bra,e de rinincii. Difcrcnticrca 011-3 111111,

Docypunte plivin 1 ,Tsjo iç R pmáju cI. RdboiuI pmtvu imidipcOcsità, 791. 1, paitca I,.Acadentiei, 13ucuristi, 1954, p. 423. , ,

81 Isto)i,c 761.'1\ , Edit. Audozniti,' lii curcitti, 1964, p. 44.l*Tntuc, publicc rilt Rominiet) (1864-1916), 13uenresti, 1918, p. 396

83. Arm chicam Ope1.1,, Cc »uplcte, VOL In,. idt. .114441. V I kka..pki,:, II4..urc..5t1. 19H, p_ 26446,84 Istom ic Romcinici, ,IX, Edit. Academiei, Bucurest], 1164, p. 474.

' '85 hbidcnt, p. 476.

o

de

golnrilol-

'24

clq))1n(4.tncaatit

,

dcstul de

er h.ii tbl-hh.

ka,

s-a

t d

°

Romeinisi,151 Imps:smuts, if.,

www.dacoromanica.ro

302 Radu Vlad-Dan 16

extinderea muncii salariate in agricultura, dar mai ales construirea cailor ferate i-au dat unputernic impuls. Cerealele, cheresteaua, sarea i petrolul a caror transport necesita un marevolum i o putere de tractiune ai mai mare, dupa punerea in functine a cailor ferate, caretraversau in 1878 tara de la un capat la altul, legind centrele cele mai importante cu Bucu-reatii i cu principalele porturi dunarene, au putut fi transportate mai repede ai mai ieftin de-cit ping atunci, ceea ce a dus atit la dezvoltarea productiei cit i la intensificarea circulatieimarfurilor. Prin punerea in functiune a primelor cM ferate, un mare numar de brate ai viteutilizate in transporturi au ramas disponibile pentru productie.

0 manifestare a formarii pietei interne capitaliste a fost intensificarea schimbuluidintre sat g oras. Sätenii s-au obianuit sä vina la ()raw sa-ai vinda produsele in pietelezilnice sau in tirguri slptaminale i sa-ai cumpere de la comerciantii stabili produsele de careaveau nevoie. Bucurestii, Iaii, Craiova, Braila g Galatii serveau comerciantilor detailiati dintoata tara sa-ai procure cantitati de marfuri destinate desfacerii care populatia sateascaoraaeneasca. Circulatia marfurilor a fost favorizatil ai de utilizarea crescinda a creditului acor-dat comerciaatilor detailiati de care marii comercianti angrosiati. Infiintarea unor bänciBanca Moldovei, Banca Romaniei, Banca Brailei, Societatea Financiara a Romaniei, Bancade Bucureati si existenta a numeroase case de credit individuale, care creclitau i comertulintern, au contribuit la dezvoltarea circulatiei marfurilor.

Deai schimbul dintre oraa g sat s-a intensificat, din cauza mentinerii pe scara larga atransportului cu animale a marfurilor au persistat i, relativ, s-au inmultit bilciurile. La Riu-reni, ling& Rm. Vilcea, la Cimpulung, la Bucureati, la Buzau, la Bacau i Fälticeni g in alteparti, bilciurile au continuat sa atragi. un mare numar de comercianti i tarani. Cu timpul,pe masura dezvoltarii oraaelor ai a cailor ferate, caracterul bilciurilor a inceput a se modifica,importanta lor ca locuri de schimb s-a micaorat i s-a accelerat rolul lor social-cultural.

Populatia oraaelor a crescut intre 1864 ai 1878 intr-un ritm dublu fata de aceea a sate-lor, datorit& stramutarii la oraae a unui insemnat numar de tarani ramaai far% pamint,care au devenit muncitori, i imigrarii de muncitori, meseriag i mici comercianti din strainri-tate. Populatia Bucureatilor a crescut de la 141.754 de locuitori in 1865 la 177.646 in 1878.De asemenea proportia populatiei comercial-industriale s-a marit in ()raw in defavoarea popu-lafiei

S-a dezvoltat i piata fortei de munca, existenta inca inainte de 1864. In 1876, Bucu-reatiul era considerat o pomp& aspiratoare" de muncitori de toate felurile. Braila g Galatiaträgeau un mare numar de muncitori hamali in porturile Mr. Insuficienta. numazului munci-torilor calificati facea ins& ca in anii 1868-1870 ai in 1877 sa se aduc& muncitori din strai-natate pentru construirea cailor ferate.

Dezvoltarea pietei interne pentru capitalism era frinata de uncle ramlaite feudale inagricultura, de slaba putere de cumparare a maselor muncitoare ai mai ales de acuta lips& decapital care se resimtea Inca acut in Romania acelor ani.

Avind o productie industriala relativ mica i o productie agricola mare, Romania eraputernic legat& de schimbul cu strdinatatea, unde exporta cantitati importante de cereale Sivite g de unde importa produse industriale i coloniale. Pentru a face cunoscute produselesale pietei Europei occidentale, ea a participat la expozitia universall din Paris in 1867 g lacea din Viena in 1873. Reprezentind interesele mogerimii producatoare de cereale-marf& g aleburgheziei comerciale i camatareati, guvernele Romaniei din anii 1864-1878 au dus o poli-tica persistenta de favorizare a exportului de tereale. In 1865, taxa vamala de 5% ad valo-rem pe produsele exportate a scazut la 4 %, in 1866 la 3% ai in 1868 la 1%.

Cu toate otoman a ridicat in 1861 taxa vamala asupra marfurilor impor-tate de la 5% la 8% ad valorem, clutind sa duel o politica vamala proprie i sa atraga simpa-tia capitaliatilor occidentali, Romania ridicat taxa vamala asupra importului numai in 1866,la 7 1/2% ad valorem, i nu la 8%. Deai din 1868 s-a dezvoltat o miacare in rindurile burghezieipentru o politic& protectionista, sustinuta teoretic in scrierile lor de B. P. Haadeu ai P. S.Aurelian, pina la 1876 guvernele Romaniei au dus o politica liber-schimbista, favorizind inte-resele mogerimii, sub presiunea burgheziei, in 1874 s-a votat o lege pentru aplicarea unui ta-rif vamal care proteja unele märfuri. supunind produsele sirnilare importate la o taxa care mer-gea pin& la 25% din valoarea declarata, ceea ce era foarte putin. Aplicarea tarifului a fost insAsuspendata pentru a nu stinjeni negocierea conventiei comerciale g de navigate cu Austro-Ungaria, care a g fost incheiata la 22 iunie/4 iulie 1875 i promulgata la 26 iulie/7 iulie 1876,pentru a fi pusa in aplicare la 1/13 iulie al aceluiasi an pa timp de 10 ani. Conventia,intemeiata pe aplicarea tarifului acordat natiunii celei mai favorizate, era menitauaureze exportuf de cereale i animale in Austro-Ungaria i importul produselor

agricole.

c. Imperiul

sa

Ii

I

pi-a

www.dacoromanica.ro


industriale austro-ungare. 0 serie de articole. in special moinile de orice fel, cArbunii, pe-trolul, produsele chimice, cuprinse in tabloul A anexat conventiei, erau libere la import inRomania, iar altele, notate in tabloul B, care cuprindea diferite articole industriale de largconsum, erau supuse la taxe ad valorem variate, dintre care putine depaseau taxa anterioarlde 7 1/2 %. Produsele necuprinse in cele data tablouri A i B erau supuse la import la o tax&de 7% ad valorem. Tranzitul marfurilor romanesti prin Austro-Ungaria i a celor austro-ungare prin Romania era scutit de orice tax& vamalA. Companiile de navigatie romaneaustro-ungare puteau obfine in porturi terenurile necesare instalArii birourilor, atelierelormagaziilor, putind face magazii considerate antrepozite, in conformitate cu legile in vigoare alefiecArei dintre cele dou& taxi 86 Cerealele i vitele din Romania puteau fi exportate in Austro-Ungaria far& a fi impuse la taxe vamale.

Sub pretextul cuceririi autonomiei vamale fat& de Imperiul otoman, guvernul conser-vator al lui LascAr Catargiu a sacrificat interesele industriei romanesti ca sä cistige pentru pro-dusele agricole mosieresti participarea la piata austro-ungarA, unde cerealele Ungariei erauavantajate prin apropierea de centrele austriece de consum. Politica vamall inauguratA in 1875de guvernul conservator dovedea ca singura cale prin care se putea asigura dezvoltarea econnmica si social& a Romaniei era cucerirea independentei.

La 15/27 martie 1876, Rom&nia a incheiat o conventie comercialä si de navigatie cu Rusia,tot pe timp de 10 ani, promulgata la 21 octombrie/2 noiembrie al aceluioi an, intemeiatA peprincipiul aplicarii tarifului acordat natiunii celei mai favorizate i al egalitatii de tratamentintre cele don& taxi. Cum statele occidentale refuzau s& incheie cu Romania conventii vamalepentru a nu supdra Poarta, guvernul roman a fost autorizat la 24 iulie/5 august 1986 sa,schimbe cu ele autorizatii de utilizare a conventiei cu Austro-Ungaria pe bath de reciproci-tate pe termen de nou& luni. In virtutea acestei legi s-a ajuns la semnarea unor asemenea aran-jamente cu Franta, Italia si Anglia in nointribrie 1876, cu Olanda i Elvetia in decembrie alaceluioi an, 0. cu Belgia in martie 1877. In 1877 s-a incheiat cu Germania o conventie asem&-natoare cu cea roinano-austro-ungarA.

Prin politica vamala adoptata de Romania din anul 1875 se crea industriei romlnestio situatie si mai grea decit aceea pe care o avusese ping atunci, ceea ce a provocat nenrul-jumirea diferitelor paturi orAsenesti interesate in productia industrial& Numai conventia cuRusia n-a avut urmAri defavorabile, intrucit industria ruseasc& nu facea concurenta industrieiromanesti.

Din 1864 ping in 1876 inclusiv, balanta comercialA a Romaniei a fost excedentarä, ceeace contribuia la acumularea de capitaluri. Astfel, in 1864 excedentul a fost de 69.738.607 lei,in 1868 de 107.236.165 de lei, iar in 1876 de 69.322.783 de lei. Ca urmare a politicii vamaleinaugurate in 1875, din 1877 balanta comercialä a devenit, cu rare exceptii, deficitarl, in1878 deficitul fiind de 89.540.575 de lei 87, cauzat si de importul materialelor necesare rAzbo-

iului pentru independenta.Exportul Romaniei in 1864 s-a fAcut in ordine descrescind& cu Imperiul otoman, Austro-

Ungaria, Franta, Italia, Anglia etc., pastrindu-se astfel, cu mici modificAri, pin& in 1876.Cerealele ocupau locul cel mai important, de pilda in 1871 81,9% si in 1878 75,81%. In afar&de griu 0. de porumb, principalele produse ale exportului, orzul i rapita detineau un loc im-portant, iar catre sfirsitul epocii li se adAugau legumele i fAina. Dintre produsele neagricole,un loc dernn de luat in seam& ocupau sarea, petrolul i lemnul.

In afara de Imperiul otoman, care avea un kc important i aici, la import intre 18711878 se plasau in ordinea descrescinda a importanfei Austro-Ungaria, Anglia, Franfa, Ger-

mania si Rusia. Cea mai mare parte a importului consta din produse de consumatie: textilede bumbac si de lin& pielarie, coloniale. In anii 1871-1877, valoarea medic a importuluide moini a fost de 4.260.325 de lei, iar a celui de fier si de fabricate de fier de 5.578.498de lei. Moinile agricole ocupau, in medie, jumAtate din valoarea total& a moinilorimp ortate 88

86 Lege si conventiune de comerciu intre Romania ,si Austro-Ungaria impreund cu ane-Axle ce o insotesc. Bucuroti, 1876.

87 C I. BAicoianu, Istoria politicei noastre vamale ci comerciale de la Regulamentulorganic si pind in prezent. Relatiunile noastre comerciale cu Germania, Austro-Ungaria, Anglia,Franla, Italia si Rusia de la 1871-1902, vol. I, partea a II-a, Bucuroti, 1904, anexeleI si V.

88 Istoria Romania, vol. IV, Edit. Academiei, Bucuresti, 1964, P. 479-480.

$i

sisi

www.dacoromanica.ro

304 Radu-Dan Vlad 18

Criza econoinica cic1ic europeana din anii 1873-1877, repercutat i asupra tarit noas-tre, a contribuit la scaderea pretulni cerealelor si a a-rut ca efect retragerea unor insemnatecapitaluri banesti occidentale de pe piata romaneasca, accentuind tendinta Spr6 tëzauritare

scaderea veruturilor statului. Industria, (-are a fost atinsa si ea de et-1th, suporta cu greu-tate concurenta produselor straine similare. Cite ra institntii bancare au avut pierderi seri-ease, doua ditt ele Societatea Financiara a Romaniei si Banta de Bucuresti fiind silite salichideze. Pentru refacerea economici, singura solutie sal.rato-tre consta in ochii majoritatiipoporului in cuccrirca independentei statului s inlocuirea mogertmii conserratoare de la guvern.

Dez roltarea capitaltsmului in anii 1864-1878 a accentuat lupta de clasa in Romania.Taranimea si-a intensificat lupta impotri-ra rnosierirnii, miscarea muncitoreaSca s-a dezvoltat,ajungind la gre re si formarea aso-iatiilor de iittrajutorare, primcle nuclee organizatorite aleInuncitorimii romane. Burghezia, intarindu-se tot mai mult din punct de vedere economic,capata o j mai mare importan-ta politica, devenind in deceniile urmatoare tea mai mare fortape esichierul politicii romanesti.

i

www.dacoromanica.ro

CRIZA DATORIEX LEXTERNE TN EURQBA,SUD-ESTICA LA CUMPANA SECOLELOR XIX XX

ROBERT PATC;AN

Criza datoriei externe in taille din Europat sudiestick, jnrul 4nulnit 1,913Q repre-nici rnai mult, dar nici mai putin, decA c,ea dintii crizkiregionalci din istpria datoriei

externe pe plan mondial, studierca, ei contribuind la cunoasterk mccputurilor aicestui fenorneniArticolul de Wk. ii propune à. evidentieze trasilturile i modul de desfasurare ale

crizei datoriei externe atit in Romania, ort si izt statele Mici balcanica, chim erau Grecia, Serbiasi Bulgaria. Criza, s-a desfasurat 351 forme distet e. in fieear e. din aceste state; exista insanumeroase elemente comune sau asema.natoare, determinate in bun k. inasurà de nilvelurileapopiate de dezyPItare conornick, de- pozitiile aimilare in raporturile en creditorii stthinisi allele, coca co inlesneste Q tratare comparativii.

Criz5, datoriei externe sta ntenifekat tit Llgoare $I In Imperitil Otonian. Analizal einectsitli Insá o abOrdare separatil, din eel putin dona. Motive: pe de o parte, din purkt devedere cronologic, apogcul ei in Imperiul Otoman ihregistrat intre anif 1875-1881, prece-dind astfel cu aproxirnativ drniä decenii fo-Ninene comparabile din thrile balcanice; pe dealth parte, din punct de vcdere al implicatiilor econornice si politice internationale, este limpedecrt situatia din statul tricontinental este in afara, oricarei posibile asernuisri cu cea din statele

clinfArtictihd are teeA párti. In prima parte este iniatisatti sluccint '\voihrtia ti1M ill Grecia,

Serbia si Bulgaria. PreVentarea cornparativä bfeth, intre altele, adrii1 pentrit k inai bunkintelegere a particularithtilor fenon.cnului in Romania. A dtitia parte a artiCriltilui de fata,avaliseara deqfasurarea erizer datAin-iei 0:ter-Ile dip Rbrnania hi Ontextul vibI economicesi ,pblitice din TweicElda 1899-L190T 'Sint pus& in evident% catzzele ithediate ale 'Criiei (inttecare ingustatea pietetor eurripene ale capitathlui de iinpruttitt i seceta cé b. afectat productiaageiColk), sohltiile de depitire ei prioptne/aplieate cle fortele politke aflate la guvernare,firteull si conseetntele sale (drult errin acceptark nnor dredite in conditii grele, virizareaswot Inirtiri ori Vunituri alu stattihti, tkunttarea fiscalitàtii, presiuni din partea treditorilbrsi a cencutilor dipldmatice ifiteresate). Ultima parte a articOhilW isi propun sP punii id lumina'partienlaritictilt fenornenului analizat in thrile Europdi SMI-estice.

Publicistica rorminea40 din print4 ani i secolulul nostru, cum era revista Mouve-meat Eclondmique", cdit05, la nucurc5ti i preocupath de peis'a,itil economic romanesc sibalcartic, dar si a,lte publicatii an acorylat atentia cuvertita, at,it inrogistrarii evenixtentialemanifestiirillor crizei, cit i disarm cull cauzelor Si urmárilor adesteia. Specialisti cunoscuti ni

timptihii, de talia tuna Andreas Andreadis, Herbert Feis, elimir Baikici ori Nicolae Xendpo 1s-au declarat irppresionati (le arepl( area 5.i durata knomenului. Asa, de pil4d, Baikici constatacli amarWune, rf_krindr,e cri4 ncgonrli, ci ,4440ri4 fii anciatanice no este decit istoria [. , .) erahutilor de dceSt gen.-

In dcceniile ce avean sii m nn /e, criza a lost analithtil ritzt, ales cIrcininscri dimensiuriipatiopale ln, 4,ccare Pip tiirrilo alcapicq, cck. cc a cliw inevilltbil k, pierderca dirt vgdcre

a tletrientelor comune Tentru intrevga regiuno. Consider de veal. cii uh deniers turn estecel de fata poate fi util atit degajarii traskturilor unei crize timpurii a datoriei externe, cit

detiniri ci Ifiiionomit:i ennomic& a Ronaniei i, rid compaatid, a cilorlaltethil ah? rurdi)a: gtid-esticht ht praAul si_diluttntribstrtti.

A tiLe Mouvernent Econotnimuk.."1 1905, I, 6, p, 487.

Revista istorice, tom IV, Inr. p. 305-320, 1993

din

Balcani.

n

1,Le

ccRastrt a. %tiler taka,-;.

ci 1

Mai birliel

I

tintg

a

A

10.

ti

5-1,

www.dacoromanica.ro

306 Robert Päiu5an 2

1. EVOLUTIA CRIZEI DATORIEI EXTERNE IN GRECIA,SERBIA SI BULGARIA LA

CUIIPANA SECOLELOR XIXXX

Obligatii financiare externe existasera in Balcani de multa vreme de pilda, tributuLDar o datorie extern& in sens modern a aparut (daca exceptam suinele yrimite de Greciain anii 1820 si 1830) abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. In cadrul acesteia,greutatea specifica a tributului sau datoriilor de razboi era putin insemnata, ponderea ceamai mare revenind imprumuturilor de stat externe.

Ritmul de contractare a datoriei externe a cunoscut o e tolutie relativ asernanatoarein Europa sud-estica; o faza de tatonare durind 10-15 ani, urmata de o faza de mari intraride capital strain, incheiata cu o criza a datoriei externe, dup2 care urma o relativa stabili-zare a situatiei.

In Grecia, faza de tatonare precedase cu citeva decenii etapa inaprurnuturilor in lant,declansata in 1879; pin& in 1893 fusese contractata o datorie externa totala de 1,2 miliardefranci. In Serbia, dupl. o faza de inceput in anii 1860 si 1870, s-au contractat imprumuturiexterne mai importante, astfel incit pina in 1895 ele atingeau suma de 0,43 miliarde franci.In Bulgaria, perioada de tatonare s-a intins in deceniul urniator dobindirii autonorniei. Pina.in 1899 fusesera contractate imprumuturi externe in suma totala de peste 0,2 miliarde franci 2.

In Romania inceputurile fenomenului se situau intre 1864 si pina imediat dupa obti-nerea independentci de stat, perioada in care au afluit pe calea imprumuturilor externe0,4 miliarde franci. In anii 1880 au fost contractate imprumuturi in valoare totala de 0,8miliarde franci, iar pina in 1898 alte 0,6 miliarde franci. La sfirsitul anilor 1890 datoriaextern& (tinindu-se cont si de coiwersiunea sau achitarea partiala a unora dintre imprumuturi)a României se ridica la aproape 1,3 miliarde franci

in Grecia in anul 1893 platile in contul datoriei externe urmau sa absoarbil 35,4 mili-oane franci aur, respectiv 52,5 milioane drahme-hirtie4 la un nivel preliminat al incasarilorbugetare de 93-96 milioane drahme. In acelasi an exportul de struguri, datorita inchideriiin mare parte a pietii franceze, a adus incasari de numai 20 milioane franci, fata de mediade 40-50 milioane franci a ultimilor ani.

In aceste conditii era limpede cI. rambursarea datoriei externe urma sI. intimpinedificultati majore. In decernbrie 1893 guvernul a anuntat ca. va plati doar 30% din platilecuvenite i cI. intentioneaza sI. poarte negocieri cu creditorii pentru a obtine o reglementarereciproc convenabila. Bancherii straini au primit en vizibill. ostilitate decizia guvernului grec

i-au reprosat ea nu ar fi respectat clauzele unora din imprumuturile anterioare, continuindsa. achite integral datoria interna. Pe de alta parte, modalitatea de solutionare a impasuluia fost intrevazuta diferit de creditorii straini. bancherii englezi au acceptat_ in princi-piu o diminuare momcntana a ratei dobinzii, care urma s2 creasca apoi progresiv. In schimb,bancherii germani au cerut afectarea excedentelor de la uncle venituri rentabile ale statului.Guvernul grec a admis in principiu ultima solutie, dar a cerut luarea in calcul a excedente-lor ansamblului veniturilor statului. A refuzat insa ca operatia de incasare/administrare aveniturilor respective O. fie incredintata unui organism din care, alaturi de autohtoni, sa fad&parte si reprezentanti ai bancherilor straini (se propusese un consiliu autonom din care safaca parte cinci greci i trei straini). Guvernul nu a fäcut contrapropuneri i negocierileau esuat.

0 buna parte a istoriografiei economice grecesti apreciaza atitudinea guvernului inaceasta prima faza ca mult prea pasiva i incapabila de a folosi in propriul avantaj unclediferente de pozitii intre creditorii externi 5. Factorul timp, in acest caz, avea sa lucreze infavoarea interesclor acestora din urma.

Nereglementarea problemei datoriei externe s-a rasfrint negativ asupra pozitiei inter-nationale a tarii in perioada imediat urmatoare. Astfel, in timpul conflictului militar greco-otoman din 1897, diplomatia germand, secondata dc cea austro-ungara i italiana, a adoptat

J R. Lampe, M. R. Jackson, Balkan Economic History, Bloomington, 1982, p. 232.3 Gh. M. Dobrovici, Istoricul desvoltdrii economice i financiare a Romdniei impru-

muturile contractate 1823-1933, Bucuresti, 1934, pp. 168-170 (citat in continuare Istoriculdesvoltdrii... ).

4 Cursul monetelor sud-est europene la sfirsitul secolului al XIX-lea era: 1 drahma == 0,64-0,72 franci si 1 leu --= 1 leva = 1 dinar = 1 franc.

5 A. Andreadis, Les controls financiers internationaux, Paris, 1925, p. 65.

Astfel,

2

,si

si

www.dacoromanica.ro

3 Datoria externd 307

o atitudine dur g. la adresa Greciei. Diplomatii germani au obtinut inserarea in protocolul tra-tatului de pace de la Constantinopol a unei clauze privitoare la instaurarea controlului strainasupra finantelor grecesti.

Esecul militar in räzboiul cu Imperiul Otoman a contribuit la deteriorarea extremaa situatiei financiare a statului grec, netezind in fapt calea instaurarit dominatiei nemijlocitea bancherilor straini. Marea Britanie, Franta si Rusia au garantat iasolidar imprumutul pentruachitarea indemnizatiei de razboi datorate Imperiului Otoman, cifrata la 4 milioane lire tur-ce5ti = 94 milioane fr 8.

In schimb, gu rernul grec a acceptat constituirea unei Comisii Financiare Internationaledin care faceau parte reprezentanti a sase puteri straine (Franta, Marea Britanie, Gerinania,Austro-Ungaria, Italia si Rusia), desemnati in aceastä calitate de gu rernele respective si nude creditorii interesati. Comisia. obtinea concesiunea unui mare numar de venituri ale sta-tului: sare, hirtie de tigari, chibrituri, carti de joc, smarald de Naxos, tutun, timbru, precum5i ca rezerva daca aceste venituri nu ar fi fost indestulatoare , taxele vamii Pireu,stabilea unele impozite tarife, avea dreptul de a numi i revoca functionarii din serviciilerespective s.a.

Administrarea acestor venituri se facea prin intermediul Regiei Monopolurilor, societatenational& existent& inca din 1887, si ale carei atributii au fost extinse.

Potrivit reglementarii din 1698, suma nominalg a datoriei externe grecesti ramineaintacta, dar era impartita in trei categorii, fiecareia aplicindu-i-se o reducere diferentiata adobinzii initiale. Volumul minim al dobinzii ce urma sg fie rambursat anual creditorilor strainia fost stabilit la 8,75 milioane drahme aur = 13,5 milioane drahme hirtie. n cazul obtineriiunor venituri suplimentare, acestea erau distribuite astfel: 40% pentru bugetul grec, iar 60%pentru creditori sub forms de amortizare si bonificatii. In ipoteza unei ameliorgri a cursuluidrahmei hirtie, suma reprezentind diferenta de curs era distribuitä in modul aratat mai sus,deci insusita in proportie de 60% de creditori. Daca insa cursul drahmei se eroda in Conti-nuare, pierderile urmau sa fie compensate din veniturile de rezerva. La recomandarea expresga Comisici Financiare Internationale, guvernul grec se obliga sr], nu mai emita bonuri detezaur sau moneda-hirtie fara acoperire indestulatoare 7.

In anii urmatori, in conditiile unei politici de austeritate, situatia finantelor publiceale Greciei a cunoscut o relativd ameliorare. Potrivit estimdrilor facute in 1904 de H. P.Harvey, delegatul britanic in Comisia Financiarg Internationala, produsul monopolurilorgestionate de Comisie crescuse cu 17,7 milioane drahme, iar ponderea plgtilor externe inbugetul de stat scazuse la circa 30%.

In 1894, serviciul datoriei externe a Serbiei atingea 22 milioane dinari, adica 35%din incasarile bugetare preliminate pentru acel an. Pentru reducerea anuitatii, guvernul inten-tiona sa contracteze un imprumut masiv de conversiune/unificare a datoriei externe.

in acest scop au fost angajate negocieri cu sindicatul bancar compus din K.u.K. Pri-vilegierte Länderbank din Viena, Banque Imperiale Ottomane si Berliner Handelsgesellschaft.Dupg citeva runde de negocieri se incheie o conventie pentru contractarea unui imprumutin valoare de peste 300 milioane dinari, cu dobindä 4 %, garantat cu un mare numAr de veni-turi ale statului, ceea ce insemna exercitarea unui control de facto asupra finantelor Serbiei.De altminteri, chiar acest aspect, ce nemultumea profund opinia publica, a fost agitat indezbaterile parlamentare pe marginea adoptarii con rentiei de numerosi deputati, atit dinopozitie, cit si de pe bancile guvernamentalc. Confruntata cu un curent de opinie net defa-vorabil, proiectata conventie a fost respinsa.

Dupg inrautatirea situatiei financiare, s-au reluat tratativele cu sindicatul bancar. Inurma negocierilor, a fost incheiat in iunie 1895 un acord cunoscut ca Aranjamentul de laKarlsbad". Potrivit clauzelor acestuia, Serbia urma sa contracteze un imprumut in valoaretotala de 355,4 milioane franci, curs 70%, dobinda 4%, amortizabil in 72 de ani. Acestaurma sa fie folosit astfel: 310,5 milioane franci pentru convertirea imprumuturilor anterioarecu dobinda de 5%, iar restul pentru rambursarea datoriei catre Rusia, consolidarea datorieiflotante si a avansurilor catre trezorerie s.a. De 5i prezentat ca imprumut de conversiune/unificare a datoriei externe, el nu intrunea conditiile obisnuite pentru asemenea gen de ope-ratiuni: subscriitorii nu puteau cere rambursarea obligatiunilor, iar cursul de emisiune eracoborit

° J. Thobie, Investissements ct Impirialisme fran9ais dans l'Empire ottoman 18951914, Paris, 1977, p. 137 si urm.

7 A. Andreadis, op. cit., p. 68.8 Ibidem, p. 75.

8.

www.dacoromanica.ro

308 Robert P*ah_ 4

1Creditorii dbtineau prin acest: aranjament concesionarea veniturilor unor monopoturifiscale, care urmati a fi gestionate de Administeatia anidnoma a Monepolutilor. consiliul act s-teia era compus din doi reprezentanti ai bancilor creditoare i patrn reprezentanti sirl i; gnver-mator61 si vice-guVernatorul Bancii Nationale si doi inembri nurniti direct de guvern. Compo-'nenta çoiisiliuhii amintea de cea din prdiectul propus guvernubri grec si respins de acesfain 1896. Veniturile concesionate au tliferit in .irnp. Initial efau afectate impozitele pe tutun,care si petrol, precum l incasarile din caile ferate; in 1899 s-a renuntat la picasarilc pe caileferate si s-au inclus impozitele pe hirtia de tigari i chibrituri; ulterior, pe lista s-au mai adau-gat taxele pe alcool i zaltarina.

Incasarile Administratiei autonome a rtionopolurildt an inregistrat cresteri anuale destylde insemnate. Cea mai mare parte a incasárilor erau afectate zarnburs&rilor datoriej externe,restul era varsat la bugetul statului.

Tabelul 1

Rezultatele financiare simplificate ale Administratieiautonome a monopolurilor din Serbia, 1896-1903

(in rnilioane franci)

Anii incasari nete in contuldatoriei externe

1896 19,99 16,751897 19,34 17,191898 2002 17,311899 24,91 /7,561900 25,89 17,381901 24,49 16,911902 26,48 18,541903 29,24 20,22

uSursa: Le Mouvement Economique", 1905, 1,3, p. 270.

Obligatiunile imprumutului de conversinne au fost plasate pc principalele piete con-tinentale la Pari,s, Berlin si Viena. Dar curspl lor la bursele- din Berlin si Viena era foartescazut. De aeeea, Berliner Handelsgesellschaft s-a straduit in 1890. si 1897 sa plaseze..o cotamai mare a obligatiunilor pe piata pariziana, dar rezultatele nu au fost incurajatoare. In1897 gnverpul sirb a facut un demers-oficial pe 1Mga cabinetul francez; cererea avea sa. fieacceptata abia iu 1901, Pina in martie 1903, in Germania se mai aflau numai 20% din totahdobligatiuuilor, iar in Austro-Dngaria o surna- neinsemnata.

Contractarea, imprumutidui masiv din 1895 .nu a fost in masura sa amelioreze clurabilsituatia financial-a, a Serbiei. Iii dour& exercitii financiare consecutive, 1898-1899 si 1899,1900, defieitn.1 bugetar insuma 28- milioane dinari, iar datoria flotanta, crescuse vertigino.In aceste conditii, guvernul sirb discutil cu Union Bank din Viena posibilitatile unui impru-mut in valoare de 30 rnilioane dinari. Asa cum era de asteptat, vestea negocierilor a stir-nitnemultumirea finantei sträine, pentru ca a,r fi antrenat noi scaderi ale cursului obligatiu-nilor sirbesti, Finanta franceza s-a aratat cea mai energica in descurajarea bäncii vienezeimprumutul a, esuat.

Situatia financiara a Regatului- de la Dandre i Sava continua sa, se -dgterioreze, astfelca in acelasi an 1899 a lost necesara lipantarea Inintr-un irnprumnt extern a constructieimini nou tronson de cale jerata, garanta,t eu constructia respectiva.

In a doua parte -a, anului 1900, pe masura imbunatatirii conjuncturii pc pietele capi-talului do imprumut, gtivernul a angajat negociers pentru a obtine noi credite. E1 an autatsa ralieze sprijinul diploniatiei ruse peutru obt.inerca unui imprumut pe pia% pariziana, numaica solicitarile sale au fost primte cu rezerve.

In aceste conditii, guvernul sirb s-a adresat sindicatului bancar cc preluase i impru-nintul dip 1895 si care si-a formulat cond,itiile in .care era dispus sa ij acorde, imprumutulin valoare nominal& de 60 milioane dinari, curs 80%, dobinda 5%, era garantat ci supli-mentul incasarilor din veniturile gestionate de Administratia Monopolurilor, precum si cuincasarile vamale ale cailor ferate ale statului. Practic prin aceste garantii era completataconcesionarca catre capitalul strain a unui evantai larg de venituri ale statului.

-

www.dacoromanica.ro

5 Datoria externa 309

n Bulgaria. criza agrara din 1S99 1900 dezechilibrase finantele publice. In hilie 1900,cind guvernul bulgar a. tratat cu bancherii din Virtu& si Berlin in vederea contractarii unuinon. imprum.ut, i s-a recomandat sa se adresezq finantei franceze, Dar ca1)inetu1 de la Sofiaa negociat si cu guveruul Rusici. care a trimis un expert ip Bulgaria pentru a examina situa-tia financiara a tarii. Potrivit raportului intocmit de acesta, uumai pentru rezolvarea unorsarcirn financiare urgente era necesara o supra' de 77 pilioane iar pentru o redresarede perspectiva o suma cu mult mai, mare. Raportul recornancla o urgepta asartare finan-

telvr Principatului, inaintea oricaror alte actiunis,In aceste conditii, guvernul bulgar s-a adresat bancherilor parizieni. In intrevederea

avut a. la directia lui Pariba.5, npI,truIui, bulgar de finante i s-a cerut ca, inainte de oricenoi negocieri, sa fie achitate ratele scadente la datpria flotantt.fatã de crcchtvrii francezi.Argumentele invocate de ministrul bulgar seceta prelungita, inandatii, -scaderea exportu-lui nu au fost luate in considerate.

Intre timp, situatia financial-a a tarii se deteriora din Xi i)) zi. Gt zernul era dispus,in ipoteza realiza.rii .unprurnutului, sa accepte un inspector fiiianciar din parted. creditorilorfrancezi.

ii dc,cembrie 1900 era avut liz vedere up imprumut de 80-100 ruilioane fraud, acordatdc sindicatul bancar condus de Paribas si garautat CU concesitmea monopolului tuturtului.Dfplomatia franceza s-a declarat de accird sa sprijine acest praiect, cu conditia ca banca Iran-cezil sI. rascumpere pbligatiunile iimprumuturilor bulgare contractate anterior la DeutscheBanl . si la Länderbank. asa incit Paribas sa devint creditorul exclusiy al guvernului bulgar.Tratativele abia dernarasera cind, in ianuarie, 19Q1 cabinetul a demisionat.

Noul guvern bulgar si-a facut cunoscula inteo.tia de a reitegocia couditiile iinprumutu-lui, declarindu-se atit impotriva prezentei ipspectorului financiar francez, cit si, a coucesiuniimonopolului, tutupului. riniu ministru declara et nu poate accepta clqcits, cel mnit, acorda-rea conccsiunii asupra nionopplului banclerolei pachettdui dc tigari (echivalent cu up impcizit

asppra desfacerii tigarilor).Auzind de Ilona pozitie a guvernului, bulgar, Paribas 1-a, reamintit de apropiata sca-

denta a 'mei rate de 2,5 milioane franci, de- alte creante si a amenintat cu actionareain justitie a debitorulni i punerea sechestrului pe q.ctivill in metal pretios al, Bancii Natio-nale z Bulgari,ei. In fata ptesiunilor, guvernul bulgar s-a declarat clispus sa primeasca integralconditiile bincii, daca aceasta ii acorda imprumutul so1ic1tat.

Pentru concertarea une1 atitudini ccanung fata. de solicitarile de imprurput 1e Bulga-

riei, in iunie 1901 a avut foe la Paris o intrunire a reprezentantilor sindicatului bancar: Banquede l'Union, Parisienne, Paribas, Deutsche. Bank, I.Anclerbank, Wiener 13ankverein. Delegatiisindicatubn, au recornanclat guvernului bulgar masuri, de asanare Iinauciar i achitarea curegularitate a ratelor scadente la datoria externt, Cit priveste imprumutul solicitat, discuta-rea lui putea ayea loc numai prin concesiunea nnui venit al statului suficient de mare pentrua oferi garantii indestulatoarei cum era monopohd tutunului.

Dup4 mai multe runde de negocieri, guvernul bulgar a acceptat ideca concesionariimonopoluIui tutunului catre creditori, precum i pe accea a unor comenzi militare in, Franta.Conventia prevedea un impru.mut de 125 milioane leva, Curs 82,5,,, dobinda 5% intre condi-tii figurau: acceptarea unui control linanciar din partea creclitorilor, cpncesionarea monopolu-lui tutunului si a impozitelor pe circulatie aferente, cpristituirea unqi Administratii comunea monopolurilor statului, pe o durata de 50 de ani. Iii aceeasi perioacia gurernul nu aveadreptul s factit poi emisiuni monetare fart acordul creditorilor.

Dar in, aceasta forma, conventia de iniprumut alea sa fie respinst in Parlament, ceeace a dus la accentuarea tensiunii politice in tart. Irrteresati in evitarna unei inrautatiri si mai

serioase a situatiei, bancilo Iranceze s-au declarat de acord sa renunte la cererea de a li seconcesiona in totalitate Veniturile realizate din comercializarea tutunului i sit accepte ca oparte a imprignatului s11, fie preluatt de banci din Rusia si Bulgaria. imprumutul se cifrala 106 milioarte franci, curs 81,5%, dobinda 5%. Suma era subscrist. de Paribas 92 mili-

oane franci si l3anca de Stat rust 14 milioane franci. Durata de rambursare erafixagt ,la 50 de ani. Imprumutul era garantat cn impozitul pe consumul de tutun, (asupra

baaderolei") j n COnipletate, prin impozitul pe productia de tutun.Ameliorarea situatiei economice si financiare a permis in anii urmatori o redresare

treptatt ,a oredf tuhii extern al Bulgari0. In acelasi timp, statul bulgar, relativ putin indatoratinainte Cie 1900, avea st contracteze imprumuturi masive din straina-tate in preajma i intimpul primului razboi mqudial,

9 S. Darnianov, La pinieration 4cornimique française en Bulgarie, Sofia, 1971, p. 106.

lava.a

www.dacoromanica.ro

310 Robert PAiusan 6

2. CRIZA DATORIEI EXTER1VE IN ROMANIA (1899 1903)

Reusita operatiunii de conversiune din 1898 si tendinta de reducere in continuare aratei dobinzii pe plan european determinaser& guvernul liberal A. aib& in vedere, pentru operspectiv& apropiatl, conversiunea altor imprumuturi 5% contractate in anii 1880. Dar,atre sfirsitul anului 1898 si in primele luni din 1899 rata dobinzii pe pietele europene alecapitalului de imprumut inregistra cresteri sensibile, atingind nivelurile record de 4 % laLondra si 6% la Berlin. Aceasta era rezultatul unor cauze diverse, ca: declaoarea rAzboiuluianglo-bur i evolutia sa initial defavorabil& Imperiului Britanic, criza industrial& din Rusia,criza creditului din Germania, Belgia i alte ta'ri europene 1°.

La inceputul lunii aprilie 1899 datoria flotant& a Romaniei atingea suma de 65 mili-oane lei, iar creditele extraordinare pentru lucrAri angajate pe anul fiscal 1899-1900 erauestimate intre 65 si 83 milioane lei. In conditiile cresterii ratei dobinzii, se impunea stinge-rea urgent& a datoriei flotante. Cabinetul liberal demision& ins& la 11/23 aprilie 1899, inaintede a lua vreo mAsur& concret a. in acest sens.

In aceeasi zi, pe cind astepta sä fie chemat la Palat pentru a fi investit prim-ministru,liderul conservator LascAr Catargiu inceta din viatl. 0 reuniune de urgent& a conduceriiacestui partid 11 desemn& in fotoliul de lider pe Gh. Gr. Cantacuzino g nu pe junimistulP. P. Carp, care se socotea cel mai indreptAtit a preia succesiunea lui Lasc6r Catargiu.Premierul Gh. Gr. Cantacuzino era si titular la Interne, iar Take Ionescu la InvAtAmint

Culte. Portofoliul Finantelor revenise generalului Gh. Manu, -om politic pirtin versat (TituMaiorescu il calif ica drept un neofit fárA pricepere"11) intr-un domeniu in care succeda unorspecialisti de talia lui Petre Mavrogheni ori Menelas Ghermani. Imediat dup& instalare, noulcabinet ceru ministrului roman la Berlin, Alexandru Beldiman, sä 11 inforrneze asupra even-tualelor negocieri ale guvernului anterior cu sindicatul bancar condus de Diskonto i, in gene-ral, s& examineze posibilitatea unui imprumut intr-un viitor apropiat. Diplomatul romanraspundea a nu fusese convenit nimic concret, iar reprezentantii sindicatului bancar nurecomandau un imprumut in perioada imediat urmátoare. Doi raspunsul nu era incurajator,guvernul roman se adresä conducerii lui Diskonto in vederea negocierii unui imprumut decel putin 150-160 milioane lei, necesari stingerii datoriei flotante i finantaxii lucrArilor incurs 12. A. von Hansemann, director la Diskonto, se consult& g cu bancherii francezi membriai sindicatului (Paribas, Société Générale, Comptoir d'Escompte), dar acestia au declinatcategoric orice participare la imprumut.

Mai mult decit atit: cotarea eventualului imprumut la Bursa din Paris o operatiunede rutin& in cazul imprumuturilor anterioare era conditionata acum de modul de rezolvarea oa-numitei afaceri Hallier". Antreprenorul francez Hallier preluase, printr-un contractincheiat in martie 1896, lucrArile de modernizare i extindere a portului Constanta. El aban-don& ins& curind lucrärile, pretinse despAgubiri vAdit disproportionate in valoare de18 milioane lei i cern judecarea pretentiilor sale nu de instantele romanesti asa cum seangajase prin contractul incheiat in 1896 ci de un tribunal arbitral. Pretentiile lui Hallierau indignat o mare parte a opiniei publice romanesti, ceea ce determinase guvernul sa. nu ledea curs.

La efectele crizei financiare i economice resimtite pe aproape intregul continent euro-pean s-a adAugat in Romania ca de altminteri si in Bulgaria, dar intr-o mAsurä mai mic&o secetA prelungit& (nu a plouat aproape deloc timp de 10 luni). Agravarea situatiei agricole

determin& pe N. Fleva, ministrul Agriculturii i Domeniilor, s'a adopte citeva masuri urgente,dintre care cea mai controversat& a fost cumpärarea in mai-iunie 1899 a circa 9000 vagoanede fin in valoare total& de peste 6 milioane lei. Finul, achizitionat in mare grab& de la divers.'intermediari, s-a dovedit de calitate foarte firms-a. Cind pe la mijlocul lunii iulie a inceputin sfirsit sä plonk au fost decomandate cca 2400 vagoane de fin ce nu apucaser& sa. fie trans-portate, pentru care s-au platit despAgubiri de peste 800 mii lei. Intreaga actiune, denotindincompetentA i chiar neseriozitate, irosise banul public fAr& mare folos intr-o perioad& deacut& criza. Finul lui Fleva" devenise un subiect favorit pentru ironii sau, dup& caz, reflectiitriste 13.

In cursul verii, ministrul de Finante Gh. Mann fãcu noi demersuri pe ling& sindicatulbancar in vederea obtinerii de credite. In cursul lunii august el se intilni personal in Germa-

Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a Rominiei, Bucuresti, 1913, pp. 305307 (in continuare Istoricul datoriei...).

11 T. Maiorescu, Tnsemndri zilnice, jurnal 20, f. 130-131.12 Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei..., p. 308.12 I. Bulei , Lumea ronillneasca la 1900, Bucuroti, 1984. pp. 165 166.

pi

il

10

www.dacoromanica.ro

7 Datoria extern& 311

nia cu A. von Hansemann, c&ruia Ii repet& dorinta de contractare urgent& a imprumutului.La solicitarea sa, bancherul german convoc& pentru un schimb de vederi" pe principalii membriai sindicatului bancar la Bruxelles, la 2 septembrie 1899. Citeva zile mai tirziu, la. 6 septem-brie, bancherii Ii flcur& cunoscute conditiile in care ar fi fost dispusi s& acorde Romanieiimprumutul solicitat. Valoarea nominal& urma A, fie de 175 milioane lei, curs 93,5 %, comi-sion 1,5%, rata do binzii 5 % 0 nu 4 % ca in cazul ultimelor imprumuturi, durata 60 ani.Bancherii urmau s& preia ferm jumAtate din valoarea nominal& 0. optional cealalt& jumAtate;guvernul roman se obliga O. nu mai contracteze nici un irnprumut in urm&torii trei ani 14 .In incheiere, bancherii apreciau cá emisiunea tithirilor de rent& ale imprumutului putea avealoc numai dup& normalizarea situatiei politice internationale, respectiv dezamorsarea conflic-tului anglo-bur.

Formulate la insistentele guvernului roman, aceste conditii erau menite mai degrab&descurajeze intentiile de imprumut la acel moment. Totusi nñ s-a intimplat asa: sub

presiunea gravului dezechilibru financiar, cabinetul conservator s-a declarat de acord cuMinistrul de finante comunicl aceast& hotazire lui Hansemann cerindu-i s& treac& la incheiereaefectiva a conventiei de imprumut. Sindicatul bancar nu avea ins& nici un motiv sä accele-reze contractarea imprumutului: nu existau indicii ale unei redresari iminente a situatieipe pietele de capital europene, iar situatia financiará a statului roman continua st. se dete-rioreze.

Tabelul 2

Evolutia cursului la titlurile de rent& romanesti in 1899

imprumutul Curs ian. 1899 Curs oct. 1899

Imprumut extern 4 % din 1889 92 84,5Imprumut extern 4 % din 1890 92 86Imyrumut extern 5 % din 1881 100,5 96,5

1888Imprumut extern 5 % din 1893 100 97,5

Sursa: G. M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a .Romtiniei,Bucuresti, 1913, p. 306.

Asa cum reiese si din Tabelul 2, cursul la titlurile de rent& ale imprumuturilor externeromânesti din anii 1880 i 1890 a inregistrat clderi apreciabile. In plus, intre mai si septem-brie 1899 guvernul emisese bonuri de tezaur in valoare de 40 milioane lei, majorind dato-ria flotantl pin& la suma de 105 milioane lei.

Guvernul roman soncla, in prima parte a lunii septembrie, i posibilitatea lans&rii unuiimprumut pe piata francez6, eventual si pe cea britanick dar bancherii parizieni i londonezisi-au exprimat rezervele cele mai serioase. Esecul acestor sondaje, devenit cunoscut sindicatu-lui bancar, a sl&bit si mai mult pozitia statului roman in perspectiva negocierii unui imprumut.De altminteri, Inc& din 20 septembrie 1899, Hansemann avertiza ar5. echivoc c& nu puteaufi mentinute conditiile prezentate de sindicatul bancar cu dou& saptamini mai inainte, pemotiv c., intre timp, situatia economic& i financiar& in Europa ar fi cunoscut o nouà agra-vare.

In urma unei solicitäri a guvernului roman, in octombrie 1899 a fost convocata laBerlin o rund& de negocieri cu principalii membri ai sindicatului bancar. In acest scop, cabi-netul conservator investi ca imputernicit al sail pe Ion Kalinderu, care rezolvase onorabil laBerlin diferendul cu Societatea Actionarilor in urm& cu doll& decenii si care, in plus, eraunul dintre sfetnicii cei mai apropiati ai regelui Carol I. Dar sperantele c& el va putea, uzindde influenta sa personall, s obtin& o ameliorare a termenilor imprumutului aveau sä se naru-iasca inca de la primele tratative.

Potrivit conventiei de imprumut din 7/19 noiembrie 1899, sindicatul bancar acordaRomaniei un imprumut in valoare nominal& de 175 milioane lei, curs 91%, comision 1,50%,rata dobinzii 5 %, constind din bonuri de tezaur 16. TrAsäturile acestui imprumut corespundeau

14 Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei. p. 311.14 Textul original al conventiei de imprumut la Ministerul Finantelor, Inventarul de

Arhiva Directiei Datoriei Publice pe anii 1890-1949, Dosar 697.

8 C. 3791

sa-i

www.dacoromanica.ro

312 Robert PAO an 8

de tapt Amnia pe termen scurt, din care sindicatul bancar lirma sä preia in mod ierin q spinanominalh de 100 milioane lei la data imprumutului exercite optiunea asuprn restulyislime ih trei tratt5ei penttu primele 33 milioane lei pinil la sqrsitul anutui 1899, pentru prnIS-toakele 23 ruilioarie lei phi& la Sfirsitul lui februarie 1900 si pentru ultinide IP mihoanr, leipinil la 3, 16 mai 1990. Et aJea iSi exercite optiunea inAuntrul termenclor conveuite,astfel incit intreaga suml, nominal& a imprumutului a fost preluat& d sii 1liat. Ouvernotroman i-a remis bonuri de tezaur 14 purtAtor 1 serii a, cite 35 iinilioane lei,

participante le. imprumut sl cota fiedirda an lost:Diskonto Berlin 36,575%BleichrOderComptoir d'EscomptePariba s

24,150%9,2000.95:600,50.0,0,

Rotsthild FrankfurtSociét6 G6nérale 3,100.0,Banca National& a Romanier 8 750%Banca General& Roniánii. 3000%

Yonderea bAncilor germane (fiirà a socoti sl Banco, General& Roman& conthIlata degrupul Diskonto) insuma 66,75%, adica dou a. treimi din totalul imprumutului, in thnpponderea bancilor franceze era de 21,5%. Rambursarea sumei nominale urma sI, alba loc

integral la 1 decembrie 1904, cu dreptul pentru guvernul roman de a rambursa bonurile detezaur inaintea acestei date, fie integral, fie esalonat prin tragerp Ia sort,.

Rezultatele financiare ale imprumutului au fost:177 406 250 lei valoare nominal& märita154 890 000 lei valoare net&Rata real& a dobinzii a fost de 8,18%18.

Prin textul conventiei de imprumut, gterernyi roman ii asuma cloud oblrgatii: 1. sa. nufoloseasc& creditele rSentru lucrari In curs aprOate prin noul legi specialei specificate caatare, dar inca necongumate pin& la acel moment(si 2. s nu procedeze inainte de rambursa-rea integral& a valorii nominale a lmprumutulu l contractarea altui imprumut extern sauintern, ori la emisiunea unor bonuri de tezaur vcceptinclu-se cazuri de fort& majora cumerau r5.zboiul sau calamitatile naturale.

Suma net& rezultata, din imprumut mina sà fie fplosita pentrn achitarca bonurilorde tezaur scadente in valoare de 105 milioane lei, ca 4 pentru finantarea altor plsti urgente.

In dezbaterile din Parlament, deputatii I. I. C. Briltianu, E. Costinescu, M. Gher-mani 17, senatorul A. Carp 18 a1ji, riticau oi. severitate guvernid, conservator si in specialpe premierul Glr. dr. cantacuzino i pe rninistrnl de tinante iGh. Mann, pe ruotivul ter-givers4rii nepermise a negocierii imprumutului. In ep1icS.. Gh- Maga, dupa. ce arfst.a I. fusesein permanent Contact cu sindicatul bancar inca din ,aprilie 1899. declara cS insasi finalizareaimprumutului reflecta increderea de care se buctira statul roman in rin.dul crpditorilor sSiln Inipteju4rile grele alp crizei financiare ci conomiLe.

Dar priticile cola mai severe peweai on.ditii1e confidential() ire care guvernul fusesesilit sa le accepte cu pcazia tratatiwelor in vederea imprurmitului. Acested ar fi constat,potrivit pelor 4(anisiato de diverse ziare ale tiMpului '9, din: reglementarea c,afacerii Hallier"intr-o manierS. convenabila pentrn atitreprenorul traucez, modificarea legislatiei pentru stimu-'ama investitiilor straine in economic. eVentual acordarea unor coricesiuni eentabile grnpu-lui Diskonto si aprobarea instaldrii de critre o firmS. german& a unui cablu maritim perma-nent intre Constanta j Istanbld, Nici una din aceste clauze nu era, mentionat, fie. Si intr-oform& indirecta, ii textul conventipi, dar guvernul roman. airea sI, actioneze in sensul

lor in perioada urmiltoare.In toiul corrtroverselor publice pc marginea clanzelor confidentrale alg Corivent41 de

imprumut, la 14/26 decnmbrie 1899 phiriul ministru Gh. Cantatuiino ufetri b 6ongestie

16 I. Tutuc, Datoria publicd a Roynciniei in Eneiclopedia I?oinaniei, vol. TIV, Bucuresti,1943, p. 798.

Desbaterilel Actahdrif Deputatiler,. lS9b 006, nr. 8, 25 noierribrie 180,LeOritinuare D.A.D.).

18 Desbaterile Senatului, 1899-1900, nr. 7, 1 decembrie 1899; p; 13 (in )continuareD.S.).

A ,,,Mevilrul", 6 6rirtti 1960; Vtiipp?ridence Rournainre mar4e 149.

si sa isi

a

l3inci1eAi.

5.6250',

ce

,S

aptioa-

rii,

Gr.

ii. A ,01,

'14

www.dacoromanica.ro

9 Datoria extern& 313

cerebral& si plec& in strAinatate pentru a-$i reface sAnAtatea. In aceast& situatie, generalulGh. Mann prelu& cu titlu interirnar sefia cabinetului i trecu titular la Interne, in vrenle ceTake Ionescu prelu& portofoliul Finantelor. Remanierea a evitat in extremis demisia cabine-tului, cerut6 atit de liberali, cit $i de junimi$ti. Dar chiar i dup& reinstalarea la conducerea lui Gh. Gr. Cantacuzino in martie 1900, P. P. Carp continua s& pretindl pentru sine func-tia de prim-ministru.

Intro timp, printr-un proiect de lege din decembrie 1899, guvernul roman isi dAduasentimentul pentru reglementarea afacerii Hallier" prin constituirea unui tribunal arbitral,aclicl exact ceea ce solicitase, pin& atunci Mr& succes, antreprenorul francez. Parlamentariijunimisti i liberali criticau cu asprime pasul inapoi facut de guvern, Pe care initial membriicabinetului 11 explicau neconvinator. Abia la inceputul lui martie 1900, in cursul unit runschimburi de replici taioase in Camera Deputatilor, Take Ionescu admise c& acest arbitraja fost o inexorabil& fatalitate" 20, ceea ce echivala cu recunoasterea asum&rii unor obligatiiin acest sens. 0 declaratie similar& a f&cut $i Ion Lahovary, ministrul de Externe. Proiectulde lege privind instituirea tribunalului arbitral (prin care se inalca articolul 104 din Consti-tutie) a lost adoptat cu majoritate in ambele Camere ale Parlamentului.

Spre a limpezi motivele care au determinat guvernul s& accepte formula arbitrajului,mai multi parlamentari junimisti $i liberali, intre care Titu Maiorescu, P. S. Aurelian $iEm. Porumbaru au cerut o anchet& parlamentar& care s cerceteze pe baz& de acte, daclacestea erau legate de participarea la imprumutul din noiembrie 1899 a bancilor franceze,dupä ce ele se derobaser& anterior de la orice angajament in acest sens 21. Premierul Gh. Gr.Cantacuzino refuza ins& constituirea comisiei de anchet& parlamentark pe motiv cá actin-nea guvernului avusese un caracter strict confidential.

La sfirsitul lunii februarie 1900 se constitui tribunalul arbitral care urma sä se pro-nunte asupra pretentiilor formulate de Hallier. Acesta apelase la serviciile cunoscutului avocat

om politic Raymond Poincaré, viitor presedinte (1913-1920) si de mai multe ori prim-ministru al Frantei, precum i la ale avocatului roman Constantin Naeu, om politic liberalaflat intr-o postur& ingratk data fiind pozitia de ostilitate a partidului sau fat& de desfasu-rarea procesului. Diplomatia franceza, sprijinea f&tis pozitia lui Hallier, fapt ce irita odat&mai mult opinia public& romaneasa. Manifestatiile publice impotriva procesului se tineaulant, iar comentariile ziarelor erau dintre cele mai acide. Prin sentinta tribunalului arbitral,antreprenorul francez primea suma de 6,2 milioane lei, adicl de trei ori mai putin decitceruse (18 milioane lei) si de aproape data ori mai mult decit ii oferise statul roman (3,5 mi-lioane lei) 22.

Actiunile guvernului roman pentru materializarea celorlalte presupuse angajamenteconfidentiale ale sale, decurgind- din imprumuttll din noiembrie 1899, nu aveau s& se bucurede o vilv& comparabil& cu afacerea Hallier". Irrianuarie 1900 a fost adus in Parlament unproiect de lege privind construirea i exploatarea unor cai ferate private, prin care se incurajaparunderea capitalului strain, atit in domeniul transportului feroviar, cit si al unor sectoareinvecinate. Desi criticat violent de deputatii liberali ca fiind un mare regres dupa rascump&-rarea cu succes a retelei feroviare proiectul avea s& fie adoptat. Aproape simultan, TakeIonescu, devenit de curind ministru de finante, introduce un proiect de lege privind concesiona-rea monopolului hirtiei de tigarete, dar pentru moment discutarea sa a fost aminatd. Citpriveste instalarea cablului submarin intre Constanta si Istanbul, acesta avea s& fie inauguratin anul 1905.

In primele luni ale anului 1900, situatia financiara a t&rii continua sà se deteriorcze.Prezentarea ei in Adunarea Deputatilor la 10 martie 1900 punea in evident& faptul c& deficitulbugetar sporea lunar in medic cu 10-15 milioane lei, de la cca 30 milioane lei in iant arie,la 50-60 milioane lei in martie. Se propuneau reduceri ale cheltuielilor la diferite ministere,adoptindu-se legi in acest sens. In cursul dezbaterilor, ministrul N. Filirescu avansá ca solutievinzarea pAclurilor statului g a actiunilor acestuia la Banca Nationalk Exrertul financiaral liberalilor, Em. Costinescu, ii dernonstr& ins& urniirile rAgubitoare ale unor atari actiLni 13Take Ionescu pleda pentru introducerea unor noi impozite, afiln ind ca politica de austerilatea guvernului ar fi adus deja economii in valcare de 28 milicane lei.

In acelasi timp insk diversi emisari ai guvernului rGrran evaluau rosibilittiJe unornoi credite externe. Directorul Casei de Depuneri, Economii i Consemnatium obtinu la Berlin

D.A.D., 1899-1900, nr. 52, 2 martie 1900, p. 920.21 D.S., 1899-1900, nr. 67, 29 martie 1900, p. 1 130; T. Maiorescu op. cit., Jurnal 21,

f. 23.22 I. Bulei, op. cit., pp. 174-177.22 Paraschiva Cancea, M. Iosa, A. Stan (cooidonatori), Istoria Parlamentului pi aparlamentare din Romania pina la 1918, Bucuresti, 1983, pp. 360-361.

si

20

sisiiiwww.dacoromanica.ro

314 Robert Paiusan 10

un imprumut de 8 milioane lei pentru institntia pe care o conducea, dar la Bruxelles, Amster-dam si Paris a fost refuzat. Ion Kalinderu se pregatea s. mearga la Paris cu ocazia Expozi-tiei Universale i s foloseasca aceastä imprejurare pentru a contracta un imprumut cu bancilefranceze Comptoir d'Escompte i Paribas, dar tratativele nici nu au mai avut loc.

Durd incheierea sesiunii parlamentare in aprilie 1900, Take Ionescu plea. la Berlincu intentia de a negocia cu grupnl Diskonto un nou imprumut de cel putin 55 milioane lei,din care un avans imediat de 6 milioane lei. Potrivit conventiei de imprumut din noiembrie1899, statul roman nu putea solicita alte credite pinä la rambursarea bonurilor de tezaur.Totusi, Hansemann lua act de propunerea ministrului roman de finante i convoca la Bruxel-les o intilnire a reprezentantilor sindicatului bancar. Parea ca urma sa. se reediteze situatiadin anul precedent: aminari, renegocieri, apoi un imprumut in conditii, era de presupus,mai grele. Dar bancherii francezi au anuntat ca ar putea prelua numai 150 mii franci dincei 6 milioane franci ceruti imediat. Mai mult, relyezentantul lui Comptoir d'Escompte apretins, chiar j pentru acordarea acestei sume, sá fie rezolvata concesiunea iluminatuluielectric al Bucurestiului potrivit intereselor Companiei Franceze de Gaz. La rindul sau,Hansemann ceru pentru a continua negocierile, garantarea imprumutului cu flotila maritima

fluviall, cu domenii ale statului i cu diverse titluri de valoare, fara insa a se angaja chiarg in ipoteza indeplinirii acestor conditii la oferirea imprumutului 24 Era limpede cä inacel moment nu era posibila obtinerea de credite externe.

Dupa inapoierea in tara, Take Ionescu formula un program de austeritate financiaramai cuprinzatoare, ce avea in. vedere vinzarea flotei maritime si fluviale unui consortiustrain, vinzarea actiunilor statului la Banca Nationala, vinzarea partiala a padurilor statului,instituirea monopolului alcoolului, sporirea taxelor de mostenire, a patentelor, a taxelor sco-lare din invatamintul secundar, precum i reduceri de salarii g de personal in serviciilepublice. El estima sa obtina, in acest mod venituri suplimentare de cel putin 20 milioane lei.Programul sau financiar a fost primit defavorabil de opinia publica, date fiind sacrificiilemateriale pentru populatie pe care le antrena. Dar nici regele nu era multumit, pe de oparte, pentru ca, Take Ionescu intentiona sa insträineze flotila maritima romana, a care"' con-stituire fusese sprijinità de suveran, iar pe de all& parte, datorita intentiei sale de a solicitao remaniere guvernamentala.

Pe timpul absentei din tara a lui Take Ionescu, i fara stirea acestuia, o parte dinmembrii cabinetului conservator i fruntasii junimisti ajunsesera la o intelegere ce prevedeacontopirea celor doul grupari conservatoare, mentinerea lui Gh. Gr. Cantacuzino ca lider

formarea unui guvern de concentrare conservatoare condus de P. P. Carp, care acceptasa nu dizolve Parlamentul, desi stia ca majoritatea deputatilor erau adeptii lui Take Ionescu.Noul guvern se constitui la 7/20 iulie 1900. Premierul P. P. Carp era si titular la Finante,Al. Marghiloman la Externe si N. Filipescu la Agricultura i Domenii.

Citä vreme se aflase in opozitie fata de guvernul Gh. Gr. Cantacuzino, P. P. Carplasase sa, se inteleaga cá dispunea de solutii proprii de rezolvare a crizei financiare. La 11/24 iulie, la prima intrunire a cabinetului, P. P. Carp avansa patru solutii: vinzarea actiunilorstatului la Banca Nationall; vinzarea monopolului hirtiei de tigarete; vinzarea de terenuripetrolifere; vinzarea flotilei maritime si fluviale. Programul sau repeta asadar solutiile aven-turoase ale lui Take Ionescu" 25, cum le numea N. Iorga, fara sä aduca nici o nota per-sonala." 26, cum constata Barbu Stirbei, fiindca, toate propunerile mai fusesera facute anterior.De altfel si Carp era constient de acest lucru, declarindu-se dispus sa examineze orice alte pro-puneri, cu conditia ca acestea sä fie rezonabile. N. Filipescu, de pilda, reitera propunerea luirnai veche de vinzare a padurilor statului.

La 25 septembrie /8 octombrie 1900 corpurile legiuitoare au fost convocate in sesiuneextraordinara in scopul reglementarii unor masuri financiare urgente. La acel moment deficitul bu-getar era evaluat la 50-60 milioane lei. Parlamentul avea, intre altele, de ratificat conventia in-cheiata. la 1/14 septembrie 1900 cu grupul Diskonto, prin care acesta oferea un avans in valoarenominalä de 15 milioane lei (valoare neta 12,15 milioane lei) in schimbul concesionarii hirtieide tigarete pe timp de 12 ani si 7 luni. in expunerea de motive, Lupu Kostachi, raportorulconmisiei parlamentare, evita sa faca orice referire la un eventual angajament confidentialal guvernului in urma imprumutului din noiembrie 1899 27 Dupa dezbateri aprinse, proiectula fost adoptat de Parlament. Cu acelasi prilej avea sa fie adoptata i legea impozitului asuprabäuturilor spirtoase (cunoscuta popular drept legea tuicii"), care majora impozitul prcpor-tonal cu taria alcoolica a bluturilor. Aceasta lege avea sä producä serioase framintari sociale

24 I. Bulei, op. cit., pp. 245-246.25 N. Iorga, Istoria Romeinilor, vol. X, Bucuresti, 1932, p. 49.26 Citat dupa Paraschiva Cancea..., op. cit., p. 361.22 D.A.D., Sesiunea extraordinara 1900, nr. 1, 27 septembrie 1900, pp. 1-3.

si

N

9i

www.dacoromanica.ro

11 Datoria externd 315

in rindul micilor producatori de bluturi alcoolice din fructe din judetele de deal si munte,contribuind la -erodarea puternic& a suportului electoral al guvernului in rindul acestei cate-gorii.

in mesajul regal ce preceda deschiderea sesiunii parlamentare pe anii 1900 1901, secerea acceptarea sacrificiilor pecuniare" i simplificarea aparatului administrativ" in scopulredresarii situatiei financiare. Dar mesajul evoca i necesitatea unor masuri de lichidare"a trecutului, in sensul stingerii deficitului bugetar existent. Presa de opozitie retinu imediatnefericita formulare i incepu o campanie sustinut& impotriva lichidarii in toata regula" 2!a avutiei statului roman pe care pretindea cá o vizeaza conservatorii.

Aflind de dificultatile financiare pe care le traversa Romania, ca si de remediile av-utein vedere de autoritati, in vara I toamna anului 1900 au sosit la Bucuresti numerosi repre-zentanti comerciali, samsari sau pur i simplu escroci care se intreceau in a face diverse oferte,una mai neserioasa decit alta. Astfel, un speculant britanic, care se recomanda drept repre-zentant al unor banci insemnate, se oferea sa mijloceasca imprumuturi pin& la concurentasumei de 1 miliard lei in contul vinzarii/concesionarii unor terenuri petrolifere i paduri. Inter-pelat in Parlament in octombrie 1900 asupra ofertelor pe care le-ar fi primit pentru con-tractarea unor imprumuturi externe sau vinzarea unor propriet&ti ale statului, primul ministruraspundea ca nu retinuse pentru moment nici o propunere serioasà.

Litre timp insit, guvernul primise o oferta de concesionare a unor perimetre petrolifereprezentata in comun de trustul nord-arnerican Standard Oil si grupul Diskonto. Cei doi parte-neri redactaserl un proiect de conventie prin care ofereau statului roman suma de 10 mi-lioane franci ca avans in contul redeventei pentru concesionarea a 15 mii ha terenuri petro-lifere si a monopolului conductelor. Acceptind ca baza de discutie acest proiect, P. P. Carpnegocia intens in octombrie-noiembrie 1900 textul unei conventii cu delegatul lui StandardOil, fail sá incunostiinteze Parlamentul i opinia public& asupra mersului negocierilor. Rezulta-tul acestora se mentinea incert, ceea ce alimenta nesfirsite comentarii contradictorii.

Perspectiva finalizarii conveirtiei de concesiune alert& pe liberali, care declansarlatacuri prin Parlament, presa si intruniri impotriva politicii economice a guvernului conserva-tor. In acelasi timp ei au insistat pe linga rege sa respinga mice posibil& intelegere cu trustulStandard Oil. Dar nici conservatorii nu erau in totalitate favorabili acestei actiuni a luiCarp; apropiatii lui Gh. Gr. Cantacuzino, sustinuti inclusiv de citiva minitri, cereau amina-rea negocierilor. La mijlocul lunii noiembrie intre Standard Oil si Diskonto au izbucnit nein-telegeri, iar trustul nord-american prezenta o oferta in nume propriu; neputindu-se bucurade asentimentul regelui, oferta avea sa fie insa retrasa. Atunci Diskonto prezentä, la rindulsau, proiectul unei conventii prin care punea la dispozitia statului roman suma de 6,4 milioanemarci in schimbul concesionarii celor 15 mii ha de terenuri petrolifere. Dar nici acest proiect,respins de grosul opiniei publice, nu avea sa se finalizeze.

Am relatat succint episodul negocierii de concesiuni petrolifere in favoarea investitori-lor straini din toamna anului 1900 episod ce a facut, de altminteri, obiectul a numeroasedemersuri istoriografice 29 pentru a el a contribuit in mare masura la limpezirea pozitiilorcelor doll& partide de guvernare ale epocii fata de rezolvarea crizei financiare i, in perspec-tiva, fata de patrunderea capitalului strain pe calea imprumuturilor de stat. Conservatoriicontinuau sa actioneze pentru finantarea deficitului bugetar prin imprumuturi externe, vinza-rea unor bunuri ale statului i accentuarea fiscalitàtii. Far& a respinge apelul la imprumuturiexterne, liberalii puneau accent pe economii i crearea de noi resurse bugetare.

GuveEnul conservator parea insa hotarit sa isi continue opera de lichidare a trecutu-lui". La 14127 decembrie 1900 a fost incheiata o conventie cu Banca Nationala, prin carestatul renunta la participarea sa (o treime din capitalul i rezervele Bancii) i prelungea privi-legiul acesteia de emisiune monetara cu 8 ani, adica pina in 1920, in schimbul sumei de14,8 milioane lei". Proiectul de lege privitor la conventia intre Stat i Banca National&este adoptat in Camera Deputatilor la 23 ianuarie/5 februarie 1901, fara nici o dezbatere, iarin Senat la 25 ianuarie/7 februarie

Litre incheierea i respectiv adoptarea conventiei, primul ministru efectuase o vizitain Germania unde purtase discutii, atit cu oameni politici, cit i cu reprezentantii sindicatu-

28 De pilda, Adevärul" i Viitorul" din decada 10-20 decembrie 1900.29 A se vedea rnai pe larg la Gh. Buzatu, Romania ,si trusturile petroliere internationals

pind la 1929, Iasi, 1981, p. 32; Gh. Ravas, Din istoria petrolului romdnesc, Bucuresti, 1955,pp. 41-43 si urm.

3° L. Ionescu, Relatiunile intre Banca Nationald a Ronaniei ci Stat, 1880-1935, Bucu-resti, 1935, pp. 111 112.

33- D.A.D., 1900-1901, nr. 23, 23 ianuarie 1901, p. 317.

31.

www.dacoromanica.ro

316 'Robert PI-1114mi_

liii banear. Intr-o hire redere cu Hanceinartn, P. P. Cafp se ofer/ stlrela discritiite LpentiLt4vuwarea ad tétenurir petroliferd ci sf1 obtina an avans de 10-20 milicdne lei. intrevedetease inptieie tnsä fart rezultat, fapt interpretat de unii parlamentari conservatori ca o lips& deincredefe a baneherilor Omani fata d programul sat!' financiar.

Adaugat disérigimtilor neincetate Intro adeptif lni Carp si cei ai grupuluf din fuilullui Gli: Gr. Cantacuzino si Take Ionescu, i pe fondul confroveMelor iscate tle masnrile deredresare a situatici financiare, acest fapt accentua starea de tensinné din rIndurile tonserva-torilor. Preiectelor de legi aflate in dezbaterea Parlamentului in ianuaric-febrtrarie 1901 Ii sdpropun numeroase amendainente care nu ajung st fie adoptate. La toate acested se adangtun incidentt expunindu-si in Senat progranrul liberal db rezolvare a crizei (ht care ne vomreferi mai &parte), D. A. Sturdza critict cu severitate Politica economic-1 a guverMiluiGh. Gr. Cantacuzino Si in special mastitile hate de Take Ionescu cita vreme clondusese Minis--tern] de Finartte. Or, nici P. P. Carp, nici alti ministri iii conthatusera defairnarea", edeaee iritit numerosi parlamentari conservatori-32. Dupt o nand controversa prIvind nivelul impo-zitclor, guvernul Carp primi un vot de blam in Adunarea Deputatilor i demisiona la 13/26februari e 1901.

0 zi mai tirziu, Ia. 14127 februarie 1901, se constitui un govern 'liberal condus ddD. A. Sturdza, cu I. I. C. Bratianu la Lucrari Publice (din 1902 la Externe) Si Vasilela Agricultura, Comert si Domenii. Portofoliul Finantelor reveni hi George Pallade $i nului Emil Costinescu, recunoscut-ca specialist in materie. inst. numirea liii Costinescn, in acelmoment director la Banca Generalt Romand, care facea parte din grnpul Diskonta, puteafi privita defavorabil de opinia publica intr-nn moment in care ecoul concesiunilor petrolifere-solicitate de grupul Diskonto era foarte pfoaspat; el avea sit treacti in 1902 titularla Finante.

Alegerile parlarnentare desftsurate in cursul lunii martie an adus liberalilor d tnajori-tate confortabila. Noul guvern trecu cu neohisnuitá repeziciune la aplicarea prograrnuluifinanciar. intre 25 si 28 martie 1901 a fost adoptat un pachet cuprinzind 18 masini de anste-ritate: prin suprimarea unor postnri se obtinea o economic de 10,3 milioane lei, prin redu-ccrea salariilor dupt o scant progresivt se obtinean 8,2 milloane lei, prin revizaired devizelof'unor lucrari angajate au fast economisite alte 8 milioane lei, ceea ce cumulat (sctzind chelth-iclile aferente) reprezenta 25,2 miliaane lei.

Aceste economii avean st se regaseasct in noul buget adoptat, de asemenea, 1a sfIrSi-till lunii martie 1901 3°. Em. Costinescu, raportorul proiectului, remarca evalnarea reala (slIm aproxirnativa, ca pint atunci) a incastrilor bugetare, fapt menit a lace epoca", cluptCunt se exprima el. Bugetul prevedea la venituri surna de 218,5 milioane lei si la cheltuielisuma de 2 17,7 milioane lei. El avea SA fie adoptat en mare majorifate de cele dmiit corpurilegiuitoare i salutat chiar de rege intr-o scrisoare deschisa. Un buget de Mean", ii ealifidaP. P. Carp, indispus de rcactia foarte pozitiva fata de acesta.

Deficitul x rcitiului bugetar 1900-1901 se ridicase la aproximativ 28 milioane lei.Guiernul ii propunea sit ul absoarbt treptat, pe masura ameliorarii situatiei economice.Programul sau eLonntnie de depatire a crizei fusese prezentat cu mai nrulte oca,.ii, intreianuarie Si martie 1901, de liderul liberal D. A. Sturdza.

Ne aflam in zile de mare cuniptina. Datori sintem cu totii ca sit salvarn patria,ne salvam pc noi insine. La datorie sa fie strigttul nostru de ordine /.../

Au mai ramas inct 34 milioane datorie de regulat, apoi bine, domnilor, n-ar fi a nisindmare si o dovad do slabiciune materiala i moralt, pe care noi insine le-am trinibitalurne, cind ne-am declara incapabili ca bArbati de stat, incapabili ca natiune, sit regularn plataacestor 34 milioane fart a I ate la toate usile, strigind mizerie, i sfortindu-ne a gasi mijioaceldprin noi insine $i in propriile noastre forte vitale?

Gu zernul nation..d-liberal a hat asuprt-si de a dezlega prbbkrna Si- a retumadezlegarea ei prin trei cuvinte priu noi insine" 34.

Formula prin noi insine", folosita de mai multe ori de D. A. Sturdza In fraiele tepto-,duse mai sus, mai fusese utilizatt in prest ori in cuvirtari publice. Era insa-pentru primadata cind liderul liberal caracteriza in acest fel scnsul politicii econentice i firianckare pecare intentiona sit o promoveze.

Imediat dui:4 instalarea la putere, guvernul liberal incepu st negocieze cu Banca Natio-nald obtinerea 1.1m3i imprurnut, fag dobinda. i fart comision, in valuate de 15 miliOane lei,pe cam urma so.-1 ramburseze treptat, din excedente, in schimbul prelungirii pniyilegiului Banciido emistune monetart cu alti 10 ani, respectiv pina in 1930 si al micsorarii stoculati de co

D.S., 1900,1901, nr. 25, 5 februarie 1901, pps 187-195..33 Gh. M. Dobrovici, Istoricul p. 164-165.34 D.A.D., 1900-1901, nr. 2, 25 martie 1901, p. 14.

ssl

In

/..../

32

Missid

)

www.dacoromanica.ro

13 Datoria externa 317

perire metalicl de la 40% la 33% din valoarea emisiunii monetare. inserarea in conventiacu Banca National& a acestor prevederi era esertialá pentru c. statul nmi putea obtine unimprumut propriu-zis pin& la rambursarea celui din 1899 35. Conventia, incheiata, la 11/24 mai190 1 a fost viu criticatä de parlamentarii conservatori pe motiv cl ea urm&rea prosperareaafacerilor Mama, la care principalii actionari erau fruntasii liberali. Cu sprijinul majoritätiiliberate conventia a fost votata de Parlament.

Economiile realizate i imprumutul obtinut de la Banca National& Teprezentau doarun inceput de redresare a situatiei financiare. Ratele la datoria extern& scadente in aprilie

iulie 1901 s-au achitat apelindu-se la avansuri pe termen scurt din partea unui sindicat albancilor din Bucuresti. format in acest scop i condus de Banca Nationall.

Masura i ritmul redres&rii depindeau, in bun& másura, de evolutia situatiei agricole.Dupà o recoltá slab& in 1899, a urmat una relativ bung in 1900 i doi ani agricoli foartebuni in 190 1 i 1902. Aceasta a lacut posibild sporirea exporturilor producatorilor i majora-rea corespunzatoare a incasdrilor statului.

In acelasi timp, pentru a evita pe viitor emisiunea unor bonuri de tezaur, in iunie1902 au fost anulate creditele deschise pentru lucr&ri in curs, urmind ca lucarile respectiveO. fie reluate dupl redresarea deplin& a finantelor publice.

La incheierea exercitiului bugetar 1901-1902, deficitul bugetar din trecut se dimi-nuase la 17 milioane lei. Printr-a lege adoptat& la 28 februarie/13 martie 1902, guvernulera autorizat sä sting& cit de curind acest deficit prin oHce mijloace, cu excluderea vinaAriiunor bunuri ale statului 38. Suma avea sa fie acoperitl. dintr-un rest al imiprumutului din1899 rAmas in tezaur pin& la incheierea lucrärilor carora le era destinat.

Odat& cu aceasta era inläturat gravul deficit bugetar care se crorficizase in ultimiitrei ani. E. Costinescu, acum titular la Finante, considera momentul ca oportun pentru anegocia cu sindicatul bancar condus de Diskonto conversiunea/eonsolidarea imprumntuluipe bonuri de tezaur din 1899, care trebuia rambursat la 1 decembrie 1904, intr-un imprumutpe termen lung. Aprecierea sa se baza pe ameliorarea conjuncturii pe pietele europene alecapitalului de irnprumut, in general si pe cresterea cursului la titlurile de rent& ale imprumu-turilor romanesti, in special. Ma, de pild1, la 1 ianuarie 1903 titlurile de rent& emise intreanii 1881-1888 cotau 100.25, iar cele din 1892 cotau 99,5, aclicA reveniser& aproape de cursulpe care il avuseserl in 1898, inaintea declansaxii crizei economice i financiare 37.

Tratativele preliminare cu sindicatul bancar au demarat in octombrie 1902. Bancheriigermani s-au aratat dispusi sã contribuie la finantarea operatiunii de conversiune/consolidarein schimbul unei concesiuni petrolifere importante. Premierul D. A. Sturdza, nu a, respinsaceastä idee, dar a cerut i bancherii au acceptat purtarea de tratative separate pentrunoul imprumut i, respectiv, pentru concesiuni petrolifere.

Negocierea propriu-zis& a imprumutului a avut loc in decembrie 1902 ianuarie 1903.Reprezentantul lui Diskonto a propus o valoare nominall de 185 milioane lei, curs 95,5%,comision 1,5%, rata dobinzii 5%, durata 40 ani. A suscitat discutii stabilirea sumei nominatea imprumutului, pentru ca, date fiMd diferenta de curs si celelalte pierderi, suma de 185milioane lei ar fi produs net mai putin decit valoarea nominal& a bonurilor de tezaur de175 milioane lei pe care urma sa le consolideze. Báncile franceze au acceptat s participela imprumut in aproximativ aceeasi proportie in care contribuiser& la imprumutul din 1899.

Bäncile participante i cota fiecAreia erau:Diskonto Berlin 35,61%Diskonto Frankfurt 5,55%Bleichröder 23,74%Paribas 10,20%Comptoir d'Escompte 9,70%Société Generale 3,60%Banca National& a Romaniei 8,64%Banca Generall. Roman& 2, 96 %

Conventia de imprumut intre guvernul roman i sindicatul bancar s-a incheiat intermenii prezentati mai sus la 11/24 ianuarie 1903 38. Conventia i proiectul de lege aferentau trecut prin Parlament fára a intimpina opozitie din partea conservatorilor.

35 L. lonescu, op. cit., pp. 112-114." Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei..., p. 319.37 Ibidem.38 Textul original al conventiei de imprumut la Ministernl Finantelor, Inventarul de

Arhiva Directiei Datoriei Publice pe anii 1890 1949, Dosar 698.

M

www.dacoromanica.ro

318 Robert 135itian 14

Potrivit conventiei, sindicatul bancar prelua ferm suma norninala de 110 rnilioane leisi urma sa-si exercitc optiunea asupra restului imprurnutului rind. la 30 noiembrie 1903(optiunea a /ea sa fie exercitata la 21 ftbruaric, 1903, deci cu mult inaintea expirarii terme-nului

Detinatorii de bonuri de tezaur urmau sa le prezinte la conversiunea in noile titluride renth pina la 18 31 ntai 1903. La aceasth data se prezentaserä la conversiune bonuri detezaur insumind 143,875 rnilioane franci, respecti cca 82 % din total.

Rezultatele financiare ale imprumutului au fost: 187 543 750 lei valoare nominala marith,171 010 000 lei valoare neta.

Cursul real era de 91,189 %, rata reala a dobinzii de 5,77% 39.In tratativele in problema concesiunilor petrolifere, grupul Diskonto dorea sä por-

neasca de la punctul la care acestea stagnasera in noiembrie-decembrie 1900, ceea ce era greyde admis de guvernul roman. Pe de alta parte, auzind de reluarea negocierilor, au aparutdiversi alti ofertanti, ceea ce amintea de situatia din 1900. Numai ca, de aceasta data. crizafinanciard grava fusese in mare parte depasita, iar opinia publica devenise intre timp foartesensibila la asernenea gen de tratative. Sub presiunea unui grup din propriul partid, liderulliberal D. A. Sturdza anunta, in iunie 1903, suspendarea negocierilor cu grupul Diskontosi constituirea unei comisii care sa examinezc amanuntit toate fatetele problemei 40 $i chiarcher]. in 1904 1905 vor mai avea loc unele negocieri in aceasth chestiune, ele nu aveau sa,mai fie legate de meandrele evolutiei datoriei externe. Criza datoriei externe romanesti, declan-sata. in prirnavara anului 1b99, devenise de domeniul trecutului la inceputul anului 1903.

3. PARTICULARITATI ALE CRIZEI DATORIEI EXTERNEDE LA CUMPANA SECOLELOR XIXXX

Meandrele crizei datoriei externe au lost influentate intr-o masurd considerabila depolitica financiara promovata de diferitele guverne balcanice. Contractarea unui imprumutde stat extern constituia un act de vointa politic& al unui guvern, aprobat de Parlamentsi negociat cu o banca straina sau cu un sindicat bancar international. In fiecare din etapelenegocierii sale apareau elernente noi relativ la volumul imprumutului, nivelul dobinzii, garan-tiile acordate s.a., care se repercutau direct asupra marimii datoriei externe.

Intreaga problematied a imprumuturilor externe a ocazionat in epoca confruntari serioaseintre exponentii partidelor politice din 'Wile balcanice. Disputele au avut in vedere, atitpozitia de principiu fata de contractarea de imprumuturi externe, cit i mai ales impre-jurarile i oportunitatea fiecarui imprumut in parte, modul de intrebuintare, sursele de ram-bursare. La rindul lor, aceste confruntari au marcat evolutia vietii politice interne princonfruntari parlamentare, campanii de presa, crize de guvern.

Prin anii 1860 si inceputul anilor 1870, grupari politice relativ influente, cum erauradicalii de stinga din Serbia ori liberalii fractionisti romani, se pronuntau categoric impo-triva ideii de imprumuturi externe. Dar si numerosi oameni politici de alte orientari mani-festau rezerve lath de aceasta forma de patrundere a capitalului strain.

/ncepind din anii 1880, pc masura ce fenomenul capata consistenta, atitudinea fatade imprumuturile externe se mianta considerabil. Curentul agrarian i, resrectiv, cel indus-trialist, reprezentate pe plan balcanic de importante forte politice, se pronunta, cu diferentede nuanta intre die si de la tara la tara, in favoarea unor imprumuturi externe masive care

permita finantarea cheltuielilor necesare, menajind totodatil acumularile interne. Abiadupa 1900 si aceasta, intre altele, in urma crizei datoriei externe analizate in rindurilede fata diferentele intre cele doua orientari se vor contura mai net, in sensul alunecdriiexponentilor curentului industrialist catre pozitia unei acceptari mai limitative a imprumu-turilor externe.

Apelul la imprumuturi externe pina dincolo de posibilitatile oferite de resursele internecorespundea, dupa parerea mea, nu doar unor interese materiale concrete (cum ar fi fost,de pilda, pastrarea disponibilitatilor banesti pentru investitii mai profitabile ciecit obliga-tiunile imprumuturilor interne, sau folosirea lor in scop parazitar), ci exprirna in acelasi timpvointa politica de integrare cit mai strinsa in fluxurile internationale de capital. Dupace fenomenul ia amploare, el cronicizeaza legaturile financiare intre creditor (banca/sindicatulbancar international) i debitor (statul balcanic).

39 I. Tutuc, op. cit., p. 798.40 Gh. Buzatu, op. cit., p. 36.

limitA).

sA

www.dacoromanica.ro

15 Datoria external 319

Din perspectiva analizei de fata, aceste aspecte sint totusi neconcludente. Ccea cc inte-reseaza este masura in care Romania si statele balcanice a /eau posibilid.tea efectivä (lc a c zita

criza sau in caz negativ de a-i face fata prin resurse proprii, si nu masura in carepolitica financiara ori abilitatea/inabilitatea in negocieri ale guvernelor respective au pututagrava, atenua sau amina declansarea acesteia. De aceea se impune examinarea ritmului si

Mvelului de acumulare a datoriei externe, a clauzelor financiare si a modului de folosire aimprumuturilor contractate.

Cei mai multi dintre exegetii problemci ii acordat o atentie deosel ita cl inzelor financi-are ale imprumuturilor externe, ca prima e\plici tie pentrn aparitia datoriei xterne.Erau a nite in vedere, pe de o parte, difcrenta considerabila nitre sumele nominate i celenete, iar pe de alta parte, nizelul relativ ridicat al dobmzilor.

Tabelul 3

imprumuturile externe in Romania si tarile balcanice pina la sfusitulal XIX-lea (in milioane franci)

TaraSume

nominaleSun enete

Ratadobinzi inominate

Ratadobinzii

reale

Romania (1899)Bulgaria (1902)Serbia (1895)Grecia (1893)

1386,5332,8431,3

1204,5

1098,2292 6304,7992,4

4,95 44,04,5

6,66.45,55,9

Sursa: J. Lampe, M. Jackson, Balkan Economic History, Bloomington, 1982,p. 233; G. M. Dobrovici, Istoricul desvoltdrii economice si financiare aRomciniei imprumuturile contractate 1823-1933, I3ucuresti, 1934, pp.168-169.

Statele debitoare erau asad.ar in situatia de a rambursa sume cu 13-37°0 mai maridecit cele efectiv primite, la care se adaugau dobinzile. Astfel, Romania urma sa rarn-burseze suplirnentar cca 300 milioane franci. Greciapeste 200 mitioane franci etc. Estein afara oricarei discutii ca aceste diferente au avut un rol insemnat in dezechilibrareafinantelor statelor din regiune. Ponderea in bugetele de stat a sunielor rambursabile anualin contul datoriei externe oscila intre 18 si 470 ,.

S-a scris mult despre conditiile in care afluia capit2lul strain : spee si comisioanebancare oneroase, ipoteci disproportionat de rnari in raport cu sumele (modeste pina inanii 1880) imprumutate, garantii scrise din partea autoritatilor s.a. Trebuie insa tinut contsi de faptul ca. cele dintii imprumuturi externe se derulasera, inaintea inlaturarii dominatieiotomane, asa cum se intimplase in cazul Romaniei in 1864, al Serbiei in 1867 si al Bulga-riei in 1888, iar reformele in sensul modernizard econornice se aflau abia la inceputuri. Dupadepasirea acestor impedimente si mai ales de la mijlocul anilor 1880, se poate apreciaa intervenit o relativa normalizare in derularea imprumuturilor externe.

0 cauza de fond a crizei datoriei externe tinea de modul de utilizare a sumelor afluite.Imprumnturile externe au alimentat in special trei obiective majore: modernizarea economica(transport feroviar, amenajari portuare s.a.); modernizarea institutionalá si cheltuieli admi-nistraiive; pregatirea militara/purtarea razboaielor legate de revendicari national-terilorialein Balcani. Din pulictul de vedere al sarcinilor economice si politico pe care le aveau de iczol-vat tarile din Europa sud-estica la sfrisitul secolului al NIX-lea, alccarea de fonduri catreobiectivele aratate mai sus apare fireasca.

Trebuie tinut cont de faptul ca cheltuielile in scop militar si cele administrativ-func-tionaresti sint neproductive prin ins5i natura lor; dar si multe dintre obiectivele economicesint partial sau indirect productive. Exemplul cel mai des invocat ii reprezinta modernizareatransporturilor: constructii de cai ferate. gari i instalatii aferente, formarea unui pale devagnane si locomotive, amenajari portuare, constituirea unei flotile moderne an dus la unspor considecabil de avutie nationala. au permis punerea in valoare a unor resurse econo-mice proprii, dar nu au adus din primii aid venituri semnificative (iar citeodata s-au doveditchiar nerentabile). La rindul sau, dezvoltarea sistemului monetar si de credit desi absolutbenefica pentru inchegarea unei economii moderne, in pas cu economiile avansate ale timpu-

pcraltt

sccolului

oi

www.dacoromanica.ro

320 Robert Paivan 16

lui a implicat cheltuieli importante cc nu se regaseau in mod direct intr-o crestere a avutieinationale.

Aceste eforturi de modernizare economica au premers nu unui dernaraj economicputernic, ci unei lungi faze de dezvoltare sinuoasa, intr-un ritm evident sub posibilitatile realeale Romaniei si celorlalte taxi din regiune. De aceea, unii analisti sint inclinati s considerechiar ca pe aceasta cale a fost deturnata o mare parte a unor posibile investitii in ramuridirect productive. Consider asenlenea asertiuni ca fiind unilaterale, intrucit posibila clezvol-tare a dourt-trei sectoare economice, in lipsa unei modernizari economice generale si a uneiintegrari in fluxurile internationale de capital si marfuri, nu oferea perspectiva unui procesde durata.

In aceste conditii, rambursarea datoriei externe devenea anevoioasa. Totusi, in ceamai mare parte a timpului procesul a fost tinut sub control. In acest scop Mile din Europasud-estica au recurs la masuri de natura comerciala (stimularea exporturilor pentru obtinereaunor mijloace de plata), financiara (conversiunea unor imprumuturi) sau bugetara (economiila alte capitole de cheltuieli, noi impozite etc.). In acest fel s-a putut mentine un rclativ echi-libru intre sumele primite i cue exigibile in contul datoriei externe.

Criza datoriei externe de la sfirsitul secolului al XIX-lea s-a declansat atunci cindaceste modalitati de tinere sub control a evolutiei datoriei externe nu mai fund linen in urmaactiunii unor factori economici sau politici de amploare (calamitati naturale in agriculturä,criza comercialä si/sau financiara internationala, razboaie). Ea se manifesta printr-un deze-chilibru puternic i brusc al situatiei financiare interne si scotea in evidenta toate laturilevulnerabile legate de datoria externa.

Solutiile de rezolvare a crizei datoriei externe au fost determinate de raporturile eco-nornice si politice de la sfirsitul secolului al XIX-lea: presiuni politico-diplomatice din parteacreditorilor pentru recunoasterea datoriilor contractate; reesalonarea/refinantarea partialä sautotala a datoriei, cu sau far& reducerea sumei globale si a dobinzii nominale, operatiuni con-ditionate de instituirea direct& sau voalatä a controlului capitalului strain asupra tinantelorpublice ale tarilor din Europa sud-estica; concesionarea /administrarea unor insemnate venituriale statelor respective; excluderea de la noi imprumuturi pe o anumita perioada de timp.

Dintre acestea, indiscutabil forma cea mai severa a fost instituirea controlului finan-ciar international asupra finantelor publice, eveniment consemnat in 1895 in Serbia, in 1898in Grecia i in 1902 in Bulgaria. Numai in Romania a fost posibila, cu pretul unor sacrificiimateriale apreciabile, evitarea acestei situat

in concluzie, apreciem criza datoriei externe declansata in Romania si fàrile balcanicecatre 1900 drept o criza preportderent de crestere si nu una de structura. Ea a masuratnivelul de maturizare economico-financiara eins in aceasta regiune dupa citeva decenii dedez roltare pe calea economiei capitaliste. Criza a pus in evidenta atit vulnerabilitatea econo-mica si financiara in fata capitalului strain, cit i slabiciunea performantelor, economice propriiluatc in mod absolut. Dm& in ce priveFte primul element nu erau posibilc. in conditiile timpu-lui, moOificari spectaculoase ale raporturilor dintre tärile Europei sud-estice §i marea finairtäinternu,tionala, in schimb, o consolidare economico-financiard interna era atit posibilá, cit

necesara. Perioada car 3 avea sa urmeze de aproximativ un deceniu pind la declan-area razboaielor balcanice urma sä cunoasca un ritm inalt de dezvoltare economica, precum

§i o cch: librare financiara in toate tärile din regiune.

s vbsolut

www.dacoromanica.ro

NICOLAE IORGA $1 CONTEMPORANII,SAI

MOSTENIREA PIERDUTA : MARIO ROQUESSI NICOLAE IORGA

ANDREI PIPPIDI

Numele lui Mario Rogues (1875-1961), legat de dezvoltarea filologiei rornanice i sud-est europene, evoca totodatrt atentia si simpatia indreptate spre Romania in perioada dintrecele douä razboaie mondiale. Doctoratul honoris causa al Universitatii din Bucuresti, in 1946,raspIrttea nu numai editia Paliei de la Ordstie, publicatà cu peste doudzeci de ani in urma (1925),ci o mai indelungata i constantrt activitate in domeniul studiilor lingvistice si literare roma-nesti. careia i se adaugase o contributie personall la stringerea relatiilor cultura:le dintreRomania si Franta.

Nici una, nici alta nu pot fi exarninate aici in intregime 1 Va fi de ajuns sà amintim cäinva.tatul francez, insArcinat din 1901 s5. tina conferinte la Ecole Normale Superieure, devenitapoi, in 1903, director de studii de filologie romanica la Ecole Pratique des Hautes Etudes,a inceput in 1905 s5.-1 sup1ineas95. pe Emile Picot (1844-1918) la catedra de 1imb i 1iteratur5.romana care exista din 1875 la Ecole des Langues Orientales Vivantes 2. Institutul de filologieroman5, de la Sorbona a fost creat de el in 1912. Durd razboi, in 1919, va preda si cursurid e albanez5. 3.

Biografia unui savant o formeazá in primul rind lucrarile lui. Ele, in cazul lui MarioRoques, delimiteazä mai multe directii de cercetare. Cunoscut pentru editarea unor texte me-dievale franceze ca Aucassin et Nicolette, Le Garcon et l'Aveugle, Roland a Saragosse i Ron-sasvals, succesor al lui Paul Meyer la conducerea ilustrei reviste Romania", filologul, rlminindcredincios preocuparilor din tinerete fat 5. de istoria culturii române, le-a conferit acestora pres-tigiul ce insoteste o autoritate adeväratä. Nu mai putin, prin interesul purtat fax5.intrerupere manifestArilor contemporane ale aceleiasi culturi, i-a deschis drum peste hotareintr-un moment de exceptionall sincronizare".

Alaturi de eruditele observatii asupra unor vechi texte românesti 4, nu trebuie uitate nu-meroasele notite critice din Romania" prin care Roques a semnalat pe rind operele cele maitemeinice ale filologilor romani, urmArite de el cu un rar devotament 5. Cind se stie greutateacu care se impun atentiei acest gen de lucrari in comunitatea savanta internationalk se vedebine cä atitudinea profesorului francez a contribuit la crearea mijloacelor care permit dia-ilogul i difuzarea cunostintelor. Pe de altä parte, actiunea de mijlocire intre douä culturi nupresupune numai afirmarea liber 5. a celei mai putin notorii, ci i pAtrunderea ideilor pe care ceamai general admirata le-a coagulat, si le personificri, pe un teren inca nou. Export de idei? in-tr-un text inedit, din care vom extrage citeva pasaje caracteristice, M. Rogues protesta, in1935, impotriva colonithrii spiritului", declarind c5, nu si-a propus niciodatä altceva decit sa

1 Vezi studiul din 1953 al lui Emil Turdeanu, M. Mario Rogues et la litterature roumaineancienne, reeditat in Etudes de littirature roumaine et d'écrits slaves et grecs des Principautisroumaines, Leiden, 1984, p. 411-417.

2 Fapt semnalat in Literatura si arta romara", 1905, p. 609. Rogues e numit profesorin 1907 i Picot va fi pensionat in 1913 (N. Georgescu-Tistu. Emile Picot et ses travaux relatifsaux Roumains, Mélanges de l' Ecole Roumaine en France", 1, 1925, p. 188). Lectia dedeschidere a lui Picot a apArut in Revue de linguistique et de philologie comparée", VIII, 3,1876, p. 167-186.

3 A editat un document pretios, Le dictionnaire albanais de 1635, Paris, 1932.4 De exemplu, L'évangeliaire roumain de Coresi (1561), Romania", XXXVI, 1907.5 Astfel, in Romania", LXVIII, 1944-1945, 4, p. 513-519, necrologul lui N. Car-

tojan si o nota despre sinteza lui Sextil Puscarin, Limba románd.

,,Revista istoricA", torn IV, nr. 3-4, g. 321 330, 1993

stiintificA

9

www.dacoromanica.ro

322 Andrei Pippidi 2

cheme energiile la o viatA intelectualg cominiA, st pung bazele unei colaborgri in cadrul cAreiaorice este specific si original sà se dezvolte la acelasi nivel, cit mai inalt.

Raporturile cu colegii rornani se reflecta, de asemenea, intr-o vasta corespondentg, ne-cunoscutg ping in prezent cercetAtorilor nostri. n biblioteca Institutului Frantei se gasesc,din 1959, 23 de dosare cuprinzind, in ordinea aflabeticg a numelor expeditorilor, scrisorile pri-mite de Mario Rogues. Acest material a devenit accesibil numai de la 1 ianuarie 1975 6

Dintre rom'ani apar Joan Bianu, C. BrAiloiu, N. Cartojan (si fiica sa Letitia Cartojan-Turdeanu), Ovid Densusianu, N. lorga, Gr. Nandris, Sextil Puscariu, Al. Rosetti si OresteTairali. Existg i scrisori de la alte personalitati straine care au avut legaturi cu Romania:filologii Matteo Bartoli, Ivan Sismanov, Ernst Gamillscheg, Emile Picot, Leo Spitzer, geogra-ful Emmanuel de Martonne, istoricii Ferdinand Lot, Jerome Carcopino si Marcel Emerit, scrii-torul i ziaristul JerOme Tharaud, etc.

I se poate presupune un interes cu totul aparte corespondentei provenite de la prieteniicei mai apropiati ai lui Rogues, formati ca si el sub influenta bibliotecarului de la EcoleNormale, Lucien Herr, deci dreyfusarzi, socialisti sau cu simpatii socialiste. In acest grup figu-rau economistul Francois Simiand, sociologul Maurice Halbwachs, antropologul Henri Hu-bert, oamenii politici Leon Blum si Albert Thomas. Acesta din urmg ocupind in 1915-1917functiile de subsecretar de stat al Munitiilor, apoi ministru al Armamentului, Mario Roquesa devenit seful sau de cabinet, calitate in care a desfasurat o intensa activitatc de coordonaresi propaganda. Experienta decisiva: colaborarea cu Albert Thomas va continua dupa 1918 laBiroul International al Muncii, a cgrui sucursala pariziand a fost organizata de Mario Rogues.

Un lost coleg de *coal& 11 descrie asa cum era pe atunci: solid, indesat, rosu la fata, cuparul scurt i mustata groasa, fara barba, o infatisare militant, lipsitg de orice afectare saucochetarie mondent, un fel de a fi direct si ferm, care imbrirbata" 7. Este o imagine pe careo completeaza aceea a profesorului sever, exigent, al cgrui cuvint rapid si concis exprima, nucautarea, ci rezultatul. Sub ochii martorilor, cumuleaza cu obligatiile sale universitare, cu lucra-rile sale stiintifice, cu invatamintul la trei catedre i cu publicatiile filologice sau literare, oactiune politica pe care absenta din presa sau de la tribuna parlamentart n-a impiedicat-o dea fi eficientA, atit in aparatul partidului socialist cit si in rindurile intelectualilor de stinga.

Aceste citeva deslusiri erau necesare pentru a intelege raporturile dintre Mario Roguessi N. lorga. Ele au inceput in 1913. Venit la Bucuresti pentru citeva zile, Rogues i-a solicitatistoricului o intrevedere ca sa i se prezinte 8. Intilnirea a fost fixatg pentru 1 noiembrie, la Aca-demie: in ziva aceea N. Iorga tinea comunicarea Muntele Athos in legdtuni cu ferile noas-ire 9. Rogues a fost invitat si la Vtleni, de unde s-a intors desigur cu toate publicatiile tipografiei:Je viens d'achever l'installation dans notre bibliotheque des livres que vous avez bien voulume dormer", ii va scrie el lui N. Iorga la 12 februarie urmator 19. Cu acelasi prilej, ii exprimanAdejdea de a-1 revedea pe Iorga la Paris.

Intrerupte din cauza razboiului, relatiile au fost reluate in mai 1919, cind Mario Ro-gues a venit la Bucuresti, insotind o misiune universitara franceza. Despre cuvintarea tinutaatunc i de el, N. Iorga observa ch a fost de o uimitoare scinteiere, recunoscind jertfa Romaniei"11.Avind in vedere atitudinea guvernului francez, care in aceeasi vreme cguta sit opreascg ofen-siva romaneasca victorioasg pe Tisa, profesorul de la Sorbona vadea o independenta i o probi-ta.4-c in acord curaracterul sau. Un an mai tirziu, el avea sa aducg tarii noastre servicii impor-tmte. imprcjurarile sint destul de putin cunoscute ca sg intirziem asupra lor.

Istoricul Al. Lapedatu, care a indeplinit in 1919 functia de consilier pe linga delega-tia Romaniei la Conferinta de Pace, le-a dezvaluit in memoriile sale, de curind editate: cunos-cui pe Mario Rogues, profesorul de limba roman& de la $coala de studii [sic! limbi] orientale

6 Manuscrits de la Bibliotheque de l'Institut de France, nr. 6141-6163, p. 206-207.7 Din portrctul neobisnuit de yin pe care i-1 face Hubert Bourgin in amintirile sale,

.De Jauris a Lion Blum. L'Ecole Islormale et la politique, Paris, 1938, p. 338-346.8 BAR, corespondenta N. Iorga, 229, f. 157. Scrisoarea, datata 29 septembrie/12 octom-

brie 1913, a fost publicata de P. Turlea, in Scrisori cdtre N. lorga, III, Bucuresti, 1988, p. 124.Asupra datei s-a inselat chiar N. Iorga, 0 viatei de orn, ed. Rapeanu, Bucuresti, 1984, p.417, crezind ca.-1 cunoscuse pe M. Roques in 1919, cu ocazia venirii misiunii franceze".

9 Analele Acad. Rom., mem. sect. ist., S. II, t. XXXVI, p. 447-517. Cf. Scrisorinitre N. Iowa, III, p. 148-149, raspunsul lui M. Rogues, datat miercuri" (30 octombrie dupgdupa stilul vechi).

10 BAR, corcspondenta N. lorga, 235, f. 110.n N. Iorga, Memorii, II, p. 204. Vezi idem, Le r6le des Roumains dans la latiniti.

conference faite a l'Acadimie Rournaine le 12 juin, a l'occasion de la reception des membrcs de laMission universitaire franpaise, Bucarest, 1919.

www.dacoromanica.ro

3 Mario Rogues si Nicolae lorga 323

si de la Sorbona, cu care aveam sä colaborez foarte de aproape la redactarea memoriilorcare delegatiunea noastra la Conferinta de Pace avea sä le inainteze membrilor acestei Conk.-rinte" 12. Expunerile, cu caracter istoric, etnografic si statistic, destinate informarii diplomati-lor, demonstrau validitatea revendicarilor statului roman. Aceste materiale documentare au fostcompuse in colaborare, la Biroul pentru informatiuni de razboi ce functiona in Rue de l'Uni-versité, 74" in conditic pe care Lapedatu le precizeaza: expuneam lui Mario Rogues in roma-neste, pasaj cu pasaj, textul pe care-1 aveam redactat, el dictind direct in frantuzeste uneisteno-dactilografe. In timp ce aceasta se ducea s batä la masina de scris stenograma, o altacolega Ii lua locul. Cind prima steno-dactilografa revenea cu manuscrisul dactilografiat, ceade a doua se retragea sä faca acelasi lucru si astfel, alternindu-se, lucrul mergea foarte bine,foarte usor si foarte repede, asa cä la sfirsitul sedintei noastre aveam intregul text batut lamasina, text pe care-1 cetiam uneori i impreuna cu Ion I.C. Bratianu" 13.

Poate fi considerata pozitia lui Rogues in prelungirea traditiei liberale din secolul al XIX-lea, careia ii apartinusera. filoromanii Michelet, Quinet, Bataillard, sau Picot, insusi profesorulsau? Desigur, cu adaosul unui element nou: intelegerea necesitatii chiar pentru o mare putereca Franta de a-si asigura solidaritatea tinerelor" state. Ideea patrunsese in constiinta gene-ratiei care s-a ridicat dupá infringerea din 1870, iar cautarea rnijloacelor practice de coope-rare a fost pentru Mario Rogues un gind statornic.

Despre promptitudinea cu care obisnuia sä villa in ajutorul romanilor avem i altä in-forntatie, de la acelasi Lapedatu. Acesta Ii scria, la 7 februarie 1920, de la Paris, lui Iorga: amvorbit cu dl. Rogues. $i iata ce zice el: Daca se asigura vinzarea in tara a cel putin 1000 deex[emplare] pe cari eventual le-ar lua Academia si Ministerul, cartea se poate tipari aici incele mai bune conditiuni si cit se poate de repede. Raspunderea o ia dinsul, care va suprave-ghea bineinteles i tiparul. Mai mult, propune chiar ca scrierea aceasta sä facä inceputul uneiserii de publicatii privitoare la romani si la tara lor, ce ar aparea sub ingrijirea so" 14.

Manuscrisul era al lui N. Iorga, care avea in acel moment nu mai putin de trei carti insituatia de a fi publicate la Paris. Una din ele, Anthologie de la littérature roumaine, alcatuitain Colaborare cu un francez care petrecuse citva timp in Romania, Septime Gorceix, a aparutla editorul Delagrave in 1920, in aceeasi colectie cu antologii ale literaturilor englezá, germana

japoneza 15. La aceasta lucrare Lapedatu se refera in aceeasi scrisoare. Deci nu e vorba deea, nici de La France et les Rounzains, tiparita simultan la Hachette. Textul pe care M. Roguesse oferea sa-1 ,ingrijeasca, dupa. cc Hachette il refuzase, in ciuda angajamentelor anterioare,trebuie sa, fie Eistoire des Rountains et de leur civilisation.

In legatura, cu peripetiile acestei carti, in amintirile lui Lapedatu pare sa se fi strecu-rat o confuzie. El afirma a, spre deosebire de La France et les Roumains, al carei stil a fost co-rectat de Charles Bémont, fostul profesor al lui N. Iorga, Histoire des Roumains a aparut faranici o interventie in text, la o editura pariziana. falimentara (Henry Paulin), sub ingrijirealui Adrien le Corbeau, un evreu roman care se indeletnicea cu publicistica de multä vreme

12 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese, ed. loan Opris, Cluj-Napoca, 1985, p. 345.13 Ibid., p. 352, si precizarile editorului, p. 19. S-au tiparit urrnatoarele bro§uri:

1) La Roumanie devant le Congres de la Paix, ses revendications territoriales. Mémoires pre-senti a la Conference dans la séance du 29 janvier 1919 i 2) Memoire Présente a la Conferencedans la séance du ler février 1919, reprezentind rezumatele interventiilor lui Bratianu,apoi 3) Actes d'union des provinces de Bessarabie, Bucovine, Transylvanie, Banat, ct des regionsroumaines de Hongrie avec le Royaume de Roumanie, 4) La Transylvanie et les territoires roumainsde Rongrie, 5) Le territoire revendique par les .Roumains au Nord-Ouest de la Transylvanie propre-ment-dite, 6) Le Banat de Temeshvar 0. 7) Le Banat de Temeshvar ne peut pas etre partagé.

14 BAR, corespondenta N. lorga, 281, f. 569-571.15 Are ca prefata 20 de pagini de introducere in literatura romana", datorate lui Ns

lorga. Pe 1ing5. exemple de poezie popularti, figureaza aici versuri de Ienachita VacarescuAsachi, Heliade, Andrei Muresianu, Gr. Alexandrescu, Bolintineanu, Alecsandri. EminescuCosbuc, Goga. $t. 0. Iosif si P. Cerna. In cuprins au fost incluse fragmente din cronicidocumente traduse. Dintre prozatori sint retinuti C. Negruzzi, Ion Ghica, N. Balcescu, Al.Odobescu, N. Gane, Ion Codru Dragusanu. M. Kogalniceanu, Hasdeu cu o nuvela istorica dintineretei Alecsandri cu o scena, din Lipitorile satului, Alexandrescu cu impresii de calatorie,Caragiale, Creanga, Slavici, Delavrancea, Vlahutä, Sadoveanu, D. Anghel, Em. Garleanu,Bratescu-Voinesti ( Puiul inevitabil!). Pagini inedite ale reginei Maria si scene din transee"de H. Stahl evoca razboiul. Gindirea filosofica, critica i istorica sint reprezentate de V.Conta, Titu Maiorescu, Xenopol i Iorga.

ps

si

ICC.

m

1 .

www.dacoromanica.ro


la Paris" 16. In realitate, la solicitarea casei Hachette si fara stirea autorului, Bémont a revazutsi acest manuscris din punct de vedere al formei, dupl cum rezulta dintr-o scrisoare adresatade el lui Iorga la 31 decembrie 1919".

Istoricul roman, ales membru corespondent al Academiei de Inscriptii in decembrie 1919si chemat de dou a. ori in 1920 sa tina cursuri la College de France, n-a putut raspunde invitatieidecit la inceputul anului 1921. De aici inainte se succed scrisorile pe care le publicam, primadintre ele fiind urmarea felicitárilor trimise de Mario Rogues colegului sari, de ziva lui. Ani-versarea de la 6 iunie ,,inseamna de fiecare data o datorie tot mai grea", raspunde Iorga. Cu ace-lai intreaba, nerabdator cind va fi posibila tiparirea conferintelor pe care le tinuse inianuarie la College de France. A revenit curind la Paris, cu ocazia Congresului de istorie aartei, la care mai participau V. Parvan, A. Verona si G. Bals, tinind la 6 octombrie o confe-rinta despre arta si costumul romanesc, la care noteaza prezenta lui Rogues 18

La intoarcerea din aceasta calatorie, intr-o noua scrisoare, se intereseaza de reactia luiPaul Appell, rectorul Academiei din Paris, la primirea unei inalte decoratii romanesti. Se in-trevede interdia de a mobiliza o serie de personalitati influente in mediul universitar francezca sa sustina constituirea Scolii romane de la Fontenay-aux-Roses. Aceasta, fundatie a lui Iorgaavea intreitul scop de a asigura absolventilor de frunte ai Facultätilor de Litere i ai invata-mintului superior artistic din Romania desavirsirea pregatirii lor in Franta, de a forrna un centrude studii istorice la Paris, inzestrat cu revista sa proprie, si de a favoriza propaganda culturalaromarteascf1 prin legaturi la nivel academic ". Scoala avea sa fie inaugurata la 1 iulie 1922si, de-a lungul existentei sale de un sfert de veac, a fost un cistig de seam& pentru culturanoasträ, indreptatindu-1 pe intemeietorul ei sa o considere ca una din cele mai mari opere alevietii mele".

Vizitele anuale la Paris, ca director al aceste institutii i ca profesor agreat la Sorbona,unde-si va tine cursul, de fiecare data altul, pina in 1939, vor inlesni contactele lui N. Iorgacu M. Rogues. Insasi ideea acestui lung sir de prelegeri interesind pe romani i mediul in carei-a pus soarta" pare a fi venit de la acest om asa, de vioi si de intreprinzator": Iorga 1-a amin-tit intotdeauna cu gratitudine pe acela care, elev al lui Gaston Paris g al lui Paul Meyer,se ocupa de mutt cu limba romaneasca, pe care o cunoaste ca un roman, i cu literatura noastra,care-1 interesa ca filolog" 2°.

La urmatoarea vizita a lui Rogues la Bucuroti, in decembrie 1924, prietenul sari atinut sa-1 salute printr-un articol intitulat Un vechi prieten, din care va fi de ajuns sa calm acestecuvinte: mijlocul imensului Paris, este un colt de Sorbonä unde, de doul ori pe sap-támina, limba noastra se aude i e vorba de cartile-noastre. Incunjurat de un cerc restrins,prea restrins, de studenti romani si de tineri francezi, cari prind acolo interes si iubire pen-tru noi, profesorul cu pärul alb si cu fata inca asa de tinarà lamureste cu indeminarea maestru-lui problemele cele mai grele de filologie romaneasca. Te simti acolo din nou aproape de tara de

16 A. Lapedatu, op. cit., p. 346-348. Cf. N. Iorga, 0 viafil de om, p. 392. Acest LeCorbeau", alias Radu Baltag (Rudolf Bernhaut, 1885-1938), era intermediarul lui AristideBlank, care a subventionat editia pariziana, ca i pe aceea publicata, apoi la editura patronatade el, Cultura Nationala".

17 J 'ai recu de la Legation roumaine en 1917, par l'intermédiaire de la maison Hachette,le manuscrit de votre Histoire de Roumanie. La maison Hachette m'a dernande de le revoir;je m'y s is employe de mon mieux. Je lui ai reporté le manuscrit revu et corrige. Depuis,je n'en ai plus entendu parler. On ne m'a même pas ecrit un mot pour me remercier du tempsque j'avais passe a cette revision. Je ne me plains nullement du temps employe a ce travail,mais le procédé m'a ete pluted desagreable. Ce travail va-t-il donc rester inutilisé" (originalulin arhiva familiei). Autorul ii va aminti cu recunostinta ajutorul lui Bémont pentru La Franceet les Roumains, carte care este in parte si a lui, caci editia I era altfel, dar, cu grija lui aleasade eleganta i siguranta stilului lui, in multe parti a refacut-o, asa incit cartea unote sindulliii pentru traditia de stil frances i informatia pe care ell- o pusesem in altä formà in primaeditie" (N. Iorga, Un profesor frances, Charles Bémont, Bucuresti, 1940, p. 3).

18 Idern, Memorii, III, p. 211." La acea data, ideea era neobisnuita. Dripa, 1962. a fost creat la Paris, intr-un spirit

asemanator, un Institut istoric german. Informatia cea mai completa despre .$coala Roman&din Franta a fost culeasa. de P. Turlea intr-un studiu pe care 1-am putut citi in manuscris,prin bunavointa autorului.

" N. Iorga, 0 viafd de om, p. 417.

In

prilej,

'

www.dacoromanica.ro

Mario Rogues si Nicolae lorga 325

care un moment te-ai despartit. Numerosul public care asculta, la Bucuresti, la Cluj, peJ. Mario Rogues nu satisface numai setea sa de stiintA; el plAteste o datorie de recunostinta" 21

In ianuariefebruarie 1925, N. Iorga era la rindul säu oaspetele lui M. Rogues. Treiscrisori ale sale stabilesc data unei intilniri sau se refera la publicarea unui text cerut savan-tului francez pentru Revue historique du Sud-Est européen". In continuare, la 9 mai 1925,Rogues i se adresa lui Iorga, rugindu-1 sa puna la dispozitia Bibliotecii Nationale din Parisscrisorile, vechi de treizeci de ani, primite de el din partea marelui filolog francez Gaston Pa-ris 22. Odata, cu preocuparea staruitoare a lui Mario Rogues de a pastra pentru viitor docu-mente de un incontestabil interes pentru istoria vietii tiintifice, surprindem astfcl continui-tatea, pe atunci Inca neintrerupta, a unor legaturi care au altoit rodnic formatia intelectuali-lor roniani si le-au largit orizontul.

In timp ce cariera lui Mario Rogues facea progrese considerabile ales rrembru alAcademiei de Inscriptii in 1933, presedinte al Sectiei a IV-a, cle stiinte istorice, la Hautes Etu-des in 1937, in acelasi an numit profesor la College de France si administrator al Scolii de limbiorientale vii crestea si recunoasterea internationala a valorii sale stiintifice. I se confer&titlul de doctor honoris causa al Universitatii din Oxford in 1934, patru ani dupa ce Iorgaprimise aceeasi inalta distinctie. Intilnirile celor doi prieteni continua: la Paris, la 1 februarie192623, la 18 ianuarie 1929 24 .5i iarasi la 10 ianuarie 193125. Probabil cu ultima dintre aceste ocazi is-a nascut proiectul unor vizite ale studentilor francezi in Romania sau la Casa Ron ena"pe care N. Iorga o intemeiase la A enetia din 1930. La 25 martie 1931 el ii trimitca hii Roquesexplicatii in legatura cu excursiile prin a caror organizare se urniArea o mai trainica apro-piere intre cele dolt& tari.

In acelasi an, lui Iorga, sexagenar incarcat de onoruri, i s-a pregatit un volum omagial,alcatuit din studii ale unor colegi i fosti elevi, in marea lor majoritate francezi. Rogues nu putea1 ipsi dintre ei. Contributia sa la Festschrift" este un comentariu. la Canu Lconida laid cureacfiunea, cu o dedicatie semnificativa: en affectueux hommage a mon ami de tant d'annéessouvent cruelles, Nicolas lorga" 26. Privind astazi inapoi, oricine ar fi indreptatit a crede caaceastä apreciere se potrivea mai bine anilor ce aveau sä urmeze.

Mergind Tina la capatul relatiilor dintre Iorga i Rogues, mai riimin de cunoscut doulepisoade in care forta acestei prietenii este afirmata raspicat i sensul ei apare limpede.

La 12 februarie 1935, la Centrul destudii asupra Revolutiei Franceze de la Sorbona, N.Iorga a tinut conferinta Developpement des irides sociales et politiques de la Revolution Fran-faise en Rounzanie entre 1830 et l'Union des Principautés 27. In jurnalul slu, la aceeasi data,el isi märturiseste emotia cu care 1-a ascultat pe Rogues prezentindu-1 publicului. Aceste cu-vinte, care ma miscA, despre legaturile noastre, netulburate, de treizeci de ani i despre directiamea, de caracter universal, in studiile istorice" 28 s-au pastrat in arhiva Iorga. Ce spunea Ro-gues? restime que c'est, pour mol et, pent-etre aussi, pour lui, un bel éloge a faire. Quanddeux hommes, qui ne sont pas lies par le travail quotidien, commun, de la vie, peuvent

21 Neamul Romanesc", 7 decembrie 1924. La 12 decembrie, N. Iorga lua parte lamasa oferita in cinstea oaspetelui de ministrul Instructiunii dr. C. Angelescu (Memorii, IV,p. 198). Pe o carte a sa din 1924, Ospiti ronzeni in Venezia, dedicatia A son ami et collegue Ma-rio Roques, N. Iorga" a fost inlocuita chiar de autor prin alta catre Albert Mousset, ziaristfrancez specializat in problemele balcanice (exemplarul se gasea in 1978 la libraria Samueliandin Paris).

22 BAR, corespondenta N. Iorga, 325, f. 446. Vezi V. Cristian, Din corespondenfa /uiN. Iorga si A.D. Xenopol cu G. Paris, Franz Funch-Brentano ,si Arthur Chuquet, Anuarul In-stitutului de istorie i arheologie din Iasi", III, 1966. Cf. Scrisori cdtre N. Iorga, I, ed. B.Theodorescu, Bucuresti, 1972, p. 427-429 (doul scrisori de la G. Paris din 1894 care maifusesera editate de Eugcn StAnescu, Contribufii la biografia de istoric a lui N. Iorga. inceputu-rile activitafii Atiinfzfice, Studii, 18, 6, 1965, p. 1310-1311).

.23 N. Iorga, Memorii, V. p. 95: Rogues vorbeste de comitetul economic cu care lucreazapentru a pregati activitatea guvernului (legea chiriilor, etc.) ar avea o activitate foartereala". Deci, savantul, ajuns colaborator al lui A. Briand, nu incetase pune experientain serviciul unui program de reforme.

24 Scrisoarea lui M. Rogues, la 12 ianuarie 1929, catre N. Iorga, in arhiva familiei. In-tilnirea nu e consemnata in jurnalul istoricului.

26 N. Iorga, .Memorii, VI, p. 43. Roques, Diehl, Paul Hazard si Elena Vacarescu asistala o conferinta din ciclul Rhodes sous les Hospitaliers.

26 Mario Rogues, Autour d'une farce rounzaine, in Melanges offerts a M. Nicolas lorga,Paris, 1933, p. 764-777.

27 Bulletin historique de la section historique de l'Académie Roumaine", XIX, 1935.2 P N. Iorga, Menwrii, VII, p. 222.

a-si

www.dacoromanica.ro


rester ainsi en accord humain, quelle que soient leurs occupations et quelles que soient les de-saccords même d'idées oj ils se trouvent l'un et l'autre, ii faut que l'un des deux et c'estmon ami Iorga soit un homme d'une grande largeur et, en même temps, d'une grandesimplicité d'esprit. C'est un eloge qu'on ne lui a peut-être pas souvent fait, c'est un éloge que,moi, je tiens a lui faire". 5i. este intr-adevar o trasatura de caracter exact observata, acest ames-tec de onestitate i ingenuitate propriu inchegarii sufletesti a lui N. Iorga 29. Apoi, printre corn-plimente mai conventionale: il sait et il sait montrer que la vie de l'Europe moderne n'estpas la collection des existences de divers pays, que c'est la vie de quelque chose qui, sans enavoir peut-étre tine conscience bien nette, a tout de méme eu une vie unanime, comme ditmon ami Jules Romains. Il a la conscience de cette forme d'universalité qu'est l'unanimisrre euro-peen". De asemenea, in incheiere: Les propagandes sont généralement mal faites, elles sonttouj ours blessantes pour ceux a qui on les fait je sais que nous sommes du même avislà-dessus aussi bien du point de vue francais que du point de vue roumain. Mais ii ya une propagande qui est bonne, c'est celle qui convie les gens, d'oit qu'ils viennent, a. vivrede la meme vie que soi, de la vie 6conomique et de la vie intellectuelle. Si l'exemple est bon,tant mieux, si l'exemple est mauvais, tant pis, mais nous aurons fait vraiment une propa-gande humaine, utile, et non pas méprisable". Reflectii care, inspirate de subiectul comuni-;Aril, se aplicau in primul rind lectiei pe care revolutionarii romani o primisera la Paris in1830 si 1848, inainte de a-si aduce, la rindul lor, contributia la eliberarea social& a Europei

la liberth de l'Europe qui n'est pas complètement achevée", adauga Rogues, mais qui estenfin, tout de même, en assez bon chemin".

Cu aceasta concluzie in minte, ne apropiem de ultima dovada de prietenie pe careM. Rogues i-o va aduce lui N. Iorga. in toiul invaziei, cu numaitrei satpamini inainte de infrin-gerea Frantei, istoricul roman a adresat colegilor sli de la Academia de Inscriptii o telegraml:A ces heures difficiles, je suis avec vous" 30 Ea a fost transcrith in darea de seama a se-dintei din acea zi, 24 mai 1940. SI rasfoim mai departe colectia de Comptes-rendus de l'Acadi-mie des Inscriptions.

Vineri, 6 decembrie 1940: Le Président rappelle a l'Académie la perte qu'elle vient d'e-prouver dans Ia personne de M. Nicolas Iorga, son associé étranger a Bucarest, tragiquementdisparu le 27 Novembre dernier et se fait en ces termes l'interprete des regrets de la Compa-gnie" 31. Cel care indeplinea in 1940 functia de presedinte al Academiei era Mario Rogues, iartextul cuvinthrii sale, rostite in Parisul ocupat, cu o demnitate neingenunchiata, este un docu-ment al rczistentei antihitleriste.

Este si cel dintii cuvint al posterithtii despre N. Iorga. Pentru prima oath, cineva Iilua sarcina anevoioasa de a schita traiectoria vietii sale si de a cuprinde cele mai de seam& rea-lizari dintr-o activitate fara seaman ca intindere i varietate. Mario Rogues a vazut cu dreptateunitatea esentiall a acestei personalithti g a acestei conceptii: histoire nationale, culture natio-nale, politique nationale, tout se tient en lid". Subliniind increderea puternica in legile morale siale istoriei care 1-a sustinut pe Iorga ping in clipa din urma, Rogues a gasit accente de oroarefata de atentatul de la Strejnic i, dincolo de ele, cuvinte de curajoath speranta.

Urmarea acestui discurs funebru care, contrar traditiei academice a fost improvizatintr-o singura saptamina se poate citi, dupa citeva pagini, inregistrata constiincios la 27 de-cembrie: Un mois s'étant écoul6 depuis le décès de M. Iorga, le Président, conformémentaux articles 24 et 14 du règlement, demande a l'Académie si elle entend ou non declarer lavacance de son fauteuil d'associé Ctranger. La Compagnie, par 22 voix contre 4, au scrutin, seprononce pour la negative" 22. in at ele imprejurari, nu se putea exprima mai clar pietatea fatäde cel cazut in lupta pentru o cauza care era si a Frantei. De altfel, alegerea succesorului,care trebuia O. fie strain, nu s-ar fi putut opri decit asupra pnui savant german sau italian,inacceptabil in situatia data. Asa incit Academia a refuzat O. declare vacant fotoliul lui N.Iorga si la 27 iunie 1941 si la 26 decembrie 1941, la fel la 26 iunie g 23 decembrie 1942,la fel in 1943, la 16 iulie i 22 decembrie, apoi, pentru a saptea g a opta oath, la 21 iulieg 22 decembrie 1944. Numai dupa sfirsitul rãzboiului, la 27 iulie 1945, Academia va consimtisa ia in consideratie problema locului ramas liber ".

29 n consonanta cu amintirile lui V. Bancilä, Portrete semnificatii, Bucuresti, 1987,p. 169 173.

30 Académie des Inscriptions et Belles-Lettres. Comptes-rendus", 1940, p. 235.31 Ibid., p. 469-479; textul elogiului funebru a fost reeditat in Revue historique du

Sud-Est européen", XVIII, 1941, p. 10-19, si in Nicolas Iorga, l'homme et l'couvre, ed. D.M.Pippidi, Bucarest, 1972, p. 13-19.

22 Comptes-rendus", p. 526.33 Ibid., p. 246, 539, 168, 406, 330, 614, 311, 501, 377,

,si

--

www.dacoromanica.ro

Mario Rogues si Niedlae Iorga 32 7

Cit despre Mario Rogues, evitind soarta unor confrati care in acest timp au fost arestatideportati, el a facut parte din Comitetul de Eliberare a Parisului in 1944.

Imaginea unei prietenii exemplare se intregeste astfel prin atitudinea comunA a doi car-turari al caror sentiment civic le-a calãuzit permanent stradaniile si le-a innobilat viata. Apro-pierea dintre ei este caracteristica pentru o epoca in care fAgAduiala unitAtii in diversitateparea menita a se implini. Despartirea s-a produs doar cind civilizaf Ia europeana. bascule inhaos. Spirite inrudite, ceea ce aparenta n-ar fi lasat sa se banuiasca, Iorga i Rogues pot fi defi-niti impreuna prin formula acelor hommes de bonne volonté" despre care scria romancie-nil celebru Jules Romains. Catre modelul oferit de ei n-am incetat a ne intoarce, ca spre omostenire pierduta.

ANEXA

[mai 1919]

N. IORGA prie son collegue et notre With M. Mario Rogues de vouloir bien accepter cepr oduit littéraire de notre lutte et de nos souffrances 1.

II [16 mai 1919]

N. IORGA rappelle a M. Rogues que ses collegues de l'Université de Bucarest le prientde vouloir bien prendre part avec tous ses calligues francais au déjeuner de demain a la $coalade Menagiu, Calea Victoriei 173 (Maison Filipescu).

III Valenii-de-Munte, 2 aoilt 192 1

Cher Monsieur Rogues,Je ne sais pas si M. Theo, directeur de l'enseignement francais en Roumanie, vous a

remis une lettre de moi par laquelle je vous remerciais d'avoir bien voulu penser a moi a l'occa-sion d'un anniversaire qui signifie toujours un devoir plus lourd 2.

Si non, veuillez accepter par cette nouvelle lettre l'expression de ma gratitude. Nousnous reverrons en octobre, puisque l'école doit commencer a fonctionner, fut-ce méme dans lesconditions les plus modestes 3. Jusqu'alors purrais-je avoir mes conferences dans 1a Revue dela Semaine"? Ii parait qu'on m'a totalement oublié.

En tout cas, je ne veux pas Oiler. Si mon manuscrit est de trop, priez M. Chaudet de vou-loir bien me le rendre. Je le publierais dans mon Bulletin frangais 4.

Croyez moi, cher Monsieur Rogues, votre bien dévoué

N. Iorga

1 ? Ar putea fi N. Iorga, Histoire des Relations entre la France et les Roumains, Jassy,1917, 200 p.

3 Implinise 50 de ani.3 La 8 octombrie 1921, scria lui C. Marinescu: Mobilez casa" (N. Iorga, Corespon-

deny& II, ed. E. Vaum, Bucuresti, 1986, p. 306). E vorba de sediul Scold de la Fontenay.Publicind o scrisoare a lui Al. I. Cuza catre N. Kretzulescu din 1862, Al. Marcu, Un institut rou-main a Paris, in Revue historique du Sud-Est européen", III, 1926, p. 285, va scrie: Der-nierement, guide par des aspirations aussi hautes, le professeur N. Iorga, dans une commu-nion de pensée d'une éloquente actualité, réussit a donner corps au projet du noble et gene-reux prince Cuza".

4 Les Latins d'Orient n-a apArut in Buletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe Sud-Orientale", di' in .,Revue de la Semaine illustrée", 25 noiembrie 1921, p. 393-407. in arhivaIorga se pastreaza o scrisoare a lui Fernand Chaudet cAtre N. Iorga, la 29 noiembrie 1921, onota din partea administratiei revistei, la 20 decembrie 1921, cu privire la plata colabo-rarii (150 de franci).

9 C. 3791

7

si

Ii

si

www.dacoromanica.ro

328 Andrei Pi ppi di 8

IV Chaussée Bonaparte, 826 novembre 1921

Monsieur et cirri- collegue,Encore une lois, merci pour vos attentions a mon égard et pour toutes les bonnes inch-

cations dont j'ai profité a Paris.Aurait-on fait a la Sorbonne quelque chose pour légitimer officiellernent les legons dont

nous avons parle? Ce serait une condition pour pouvoir les commencer en mai 6. Je ne croispas que mes scrupules puissent incommoder. 11 s'agit d'une simple notification de la partde M. le recteur, repondant a une propossition venue de votre part.

M. Appell sait-il deja que le Roi lui a confére le cordon de la Couronne de Roumanie"?Je tiendrais beaucoup a le savoir. Son attitude a notre égard nous rcnd ses obliges 6.

Veuillez agréer, Monsieur et cher collegue, l'assurance de mon amitié sincere et Ines me-i lieu res salutations,

V Ecole Roumaine en France50, rue des ChâtaigniersFontenay aux Roses (Seine)telephone 11

18 janvier 1925

N. Iorga

Cher collegue et arni,Merci de vos bonnes lignes. Vous ne manquez aucune occasion de me témoigner les

sentiments d'amitie dont je vous sins fres sincérement reconnaissant. Avec -tons je suis en-core chez nous, comme j'ai cherché a Bucarest a vous donner l'impression que vous étes, toutde merne, chez vous.

Je n'ai que le jeudi et le vendredi de pris, par mes conferences 7. Pour le reste, choisissezvotre gre. Ce qui vous arrange le plus m'est plus agréable.

Ma femme se joint a moi pour les voeux de nouvelle armee et nous vous disons a bien-tot.

Votre bien dévouéN. Iorga

Ma fille ainée 8, qui est avec nous, me demande de l'associer a tout ce qui est ditci-dessus.

VI [cartà postalh, cu adresa: M. Mario Rogues, professeur a la Sorbonne, 2, Rue dePo issy, Paris)

4 février 1925

Cher collegue et ami,Merci pour votre belle conference. Elle contient des citations si nouvelles et des apergus

si intéressants que ce serait dommage de la faire entrer dans une revue rournaine, ou on l'ou-blierait. Permettez-moi donc de la donner a ma revue frangaise, oil elle aura des lecteurs plussérieux.

Veuillez croire a mes meilleurs sentiments,

N. I orga

5 Cele sase lecfii la Sorbona, Formes byzantines et réalités balcaniques, vor fi finute iniunie 1922.

6 Matematicianul Paul-Emile Appell (1855-1930), al cUrui mime il poarth azi un bule-yard la Paris, a detinut intre 1920 g 1925 funcfia de rector al Academiei din Paris.

7 Cele doria cicluri de conferinfe, Les icrivains rialistes en Roumanie comme temoins duchangement de milieu au XIXe siecle, i Points de vue sur l'histoire du commerce de l'Orient al'époque moderne, au fost publicate la Paris in 1925.

!3 Magda lorga (clisatorita Valota), pictorifa.

www.dacoromanica.ro

9 Mario Rogues si Nicolae Iorga 329'

VII Ecole Roumaine en France50, rue des ChataigniersFontenay aux Roses (Seine)telephone 11

8 février 1925

Cher collégue et ami,Votre manuscrit est, depuis, entre les mains de mon imprimeur, a Vlilenii-de-Munte.

car je l'ai aussittit expédie pour pouvoir entrer dans le prochain nurnéro de la ,,Revue"Vous aurez cependant une épreuve et vous pourrez voir qu'au point de vue technique

mon établissement, clue vous connaissez, n'a pas deroge.Vous félicitant de la visite de notre prince, je vous prie de presenter mes hommages

a Madame Rogues et de me croire. cornme toujours, votre bien affecteux

N. Iorga

VIII [1925 1928?]N. IORGAcorrespondant de l'Institut de France,Professeur a l'Université de Bucarest agree a la Sorbonne,Directeur de l'Ecole Roumaine en France.Président de la Commission des Fontenay aux RosegMonuments historiques de Roumanie, 48, rue des Chataigniersrecommande chaleureusement a son collegue et ami Mario Rogues Monsieur EugeneFlorian qui vient faire des etudes a Paris et auquel serait infinirnent précieux un appui.

IX Ecole Roumaine en Franceetc. 25 janvier 1928

Cher collegue et ami,Merci bien pour vos pages touchantes sur Gilliéron. Son labeur medeste et fécond

méritait bien que sa figure si sympathique soit esquissée de main de maitre".En attendant le plaisir de vous revoir, je vous prie, cher collegue et ami, de croire a,

mes meilleurs sentiments,

N. Iorga

X 25 mars 1931

Mon très cher collegue et ami,Je m'empresse de vous communiquer les precision.Le home" d'étudiants qui invite des collegues francais est celui, nouvellement fondé

du district d'Ilfov. Les Mites ne payent rien. Ils peuvent séjourner autant qu'ils veulent.Ii n'y a aucune restriction, d'aucun caractere. On peut rester au foyer pendant toutes lesvacances. Si quelqu'un préfere les cours d'été de Villenii-de-Munte, tant mieux.

A Venise, payant vingt lires par jour, on a logis et repas, service, bien entendu. Onpent y faire le doge autant qu'on le desire.

Quant a vos collegues vous, ils seront parmi les visiteurs les plus choyés de la Maison,qui est un ancien palais. On les logera dans l'appartement signorile (done: portes en vieuznoyer encadrées de porphyre, plafond en stuc, etc.) 11. On fait soi-meme le menu. Demandeza Collinet s'il a ete content 19.

° Totusi n-a apilrut.10 E vorba de un necrolog al dialectologului romanist Jules Gilliéron (1885-1926),

care publicase in colaborare cu Mario Rogues si J. Mougin Etudes de geographic linguislique(1912).

Palatul Correr-Revedin, Campo Santa Fosca, 2214, este Inca proprietatea statuluiroman. Vezi Barbu Theodorescu, Casa Romena N. Iorga din Venetia, extras din Boabe de grin",1, 7, 1930, si Anna Potop, La Casa romena N. Iorga" di Vene..ia, in Acta historica", VIII,1968, p. 22-25.

12 Paul Collinet, bizantinolog i istoric al dreptului.

11

.

I

www.dacoromanica.ro

Andrei Pippidi 10

Et maintenant nous attendrons, bien amicalement, les uns et les autres.Avec nos meilleurs compliments pour Madame Rogues, je vous prie de me croire votre

vieil ami d'espece moldave, durable et franche,

XI Ecole Roumair e cn Francesous le haut patronage de l'Université de Parisetc.

N. lorga

le 6 février 1933

Cher vieil ami,Pour un homme comme vous on trouve difficilernent des mots nouveaux pour exprirner

une gratitude comme celle que je vous dois pour vous etre associé au groupe d'amis quiont pense a me donner, sur le seuil de ma vieillcsse, une nouvelle preuve de sympathie.

Multamesc din inimd si sà tthicsti.

Votre bien dévouéN. Iorga

17(11 [foaie dactilografiata, cu data 1933 adaugata cu creionul]Monsieur le Professeur N. Jorga, membre de linstitut, ancien President du Conseil

des Ministres de Rournanie, professeur a l'Université de Bucarest et agree a l'Université deParis, fera le Vendredi 24 fivrier, a 17 h. 30, a l'Ecole Pratique des Hautes Etudes (Scienceshistoriques et philologiques), salle Delamare, a la Sorbonne, une conference sur

Les Historiens roumains contemporains 13

XIII L'Association generale des Etudiants Roumains en France13-15, rue de la Bucherie,a l'honneur de vous prier d'assiter a la conference de

M. Nicolas lorgaSénateur, ancien President du Conseil des Ministres de Rournanie, ancien Ministre

de l'Instruction Publique, membre de l'Institut de France, sur

Pr Une réforme de l'Enseignemcnt cn Romani,. 14I. la Sorbonne, amphitheatre Descartes, le sarnedi 25 février 1933, 17 h. A la fin de cetteconference, le Comité des collegues et arnis, admirateurs du Professeur Iorga, lui offrirontle volume Mélanges", publié en son honneur. Prendront la parole:le president du Comité, M. Charles Diehl, rnembre de l'Institut; le recteur de l'Acadérniede Paris, M. Charléty, membre de l'Institut.

(Bibliotheque de l'Institut, ms. 6152, Correspondance M. Rogues)

13 Sub titlul Les etudes d'histoire en Roumanie pendant le XIC siecle, in Revue histo-rique du Sud-Est europeen", X, 4-6, 1933, p. 105-118; tradusa in româneste, sub titlul Ro-niantism si nationalism in istoriografia romeineascd in Generalitdp Cu privire la studiile istorice,ed. Liliana Iorga-Pippidi, Bucuresti, 1944, p. 173-187.

14 La reforme de l'enseignement en Roumanie. Conference donnee a la Societe' des Etudiantsde l'Université de Paris, Bucarest, 1933, este o pledoarie pentru masurile legiferate de lorga

despre care mai vesi conferintele sale L'Enseignement supericur en Roumanie, Bucarest,1931, i Noita directie in invdtdmintul románesc, Valenii de Munte, 1931.

330

www.dacoromanica.ro

SCRISORI INEDITE ALE LUI NICOLAE IORGAADRESATE ISTORICULUI MAGHIAR

ENDRE VERESS*

LA JOS DEMENY

Arhivele Nationale Maghiare din Budapesta au achizitionat cu peste don& clecenii inurm& bogatul fond de corespondent& stiintifica a istoricului Endre Veress, cuprinzind circa13 mii de scrisori, printre care aproape trei mii de misive expediate de mai mult de o sutá deoameni de stiintà i cultur& romani. Gasim in acest fond scrisori de la istorici i oameni decultur a. romani ca Nicolae Banescu, Marcu Beza, loan Bogdan, Gheorghe Bogdan-Duica., Au-gustin. Bunea, Teodor Capidan, Victor Cherestesiu, Grigore Conduratu, Mihai Costachescu,Ioachim Craciun, Constantin Daicoviciu, Silviu Dragomir, Ion C. Filitti, Gheorghe Ghiba-nescu,. constantin C. Giurescu, Constantin Grecescu, Constantin I. Karadja, Alexandru La-pedatu, Octav G. Lecca, Constantin Marinescu, Iulian Martian, loan Mihaly, Constantin Moi-sil, Victor Motogna, Dinnitrie Onciul, Andrei Otetea, Francisc Pall, Emil Panaitescu, Petre P.Panaitescu, Victor Papacostea, Vasile Parvan, Dorin Popescu, Radu R. Rosetti, loan Sarbu,Victor Sl&vescu, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Sulica, Grigore Tocilescu, Alexandru Tzigara-Samurcas, Vasile Alexandrescu Urechia, loan Ursu i alti filologi i carturari ca Mihai Sadoveanu,Gh. T. Hirileanu, loan Bianu, George Calinescu, Nicolae DrAganu, Nerva Hodos, Iorgu Jor-dan, Sextil Puscariu, Avram P. Todor 0. multi altii

Consultind catalogul corespondentilor romani ai lui Veress, putern constata far& teamade a exagera c& in perioada cit el a activat aproape nu a existat om de stiinta roman maiinsemnat care, avind preocupAri apropiate de cele ale savantului maghiar, A, nu fi intretinutcorespondent& cu el. Cu unii dintre acestia Veress a legat strinse relatii de prietenie, schim-bind intr-un interval de aproape patru decenii peste trei-patru sute de scrisori in ambele sen-suri. Amintesc aici intii de toate pe loan Bianu, de numele arida se leag& organizarea pe bazemoderne a Bibliotecii Acaderniei Roni Atte i intocmirea Bibliografieiranvine§tivechi, la exigentelecele mai inalte din tirnpul sAu. 0 vast& corespondenta, peste 400 de scrisori in ambele sensuri, apurtat Veress cu Constantin C. Giurescu, cel care a ingrijit, din partea Fundatiei regale, edita-rea in Romania a prestigioasei colectii de Docvnunte privitoare la istoria Ardcalului, Moldovei

Romcinepi, realizata, de omul de stiinta maghiar. Un model de colaborare i prieteniedintre doi oameni de stiinta. facind parte din doua comunitati nationale diferite a constituit-olegatuta dintre Than Bogdan si Veress, reflectat& in corespondenta dintre ei. Schimbul de infor-matii si de pareri, strAdania desh3Orii adevärului obiectiv, intr-ajutorarea, colaborarea i sta-ruinta de a scoate in relief 'mai cu.-scam& niomentele i aspectele pozitive, de apropiere dintrepopoarele roman si maghiar, din trecutul milenar ccmun, caracterizeaz& in cel mai inalt gradlegaturile lui Veress cu oamenii de stiint& rornani. Nu scapAm din vedere nici faptul ca. EndreVeress a contribuit in mod substantial la depistarca in arhive straine a unui material vastprivitor la istoria poporului roman, a scris si a publicat, in revistele romfinesti de specialitate, osuit& de studii valoroase cu o tematica de netagAduit interes pentru istoria rc rnanilor. Aproapetoate pnblicafiile lui de izvoare i lucrArile de interpretare elaborate de el au lost in general fa-vorabil primite de presa romfineasca de specialitate.

In fondul de corespondenta a liii Endre Veress se pAstrcazA 25 de scrisori ale lui NicolaeIorga dintre 1 febrrarie 18.C9 si 23 deccnibrie 1927, toate incdite, scrire de mina.

Initiativa de a intra in corespor.denta cu sr vcntul rcn an a pornit din partea lui Veress,care i-a adresat liii lorga prima scriE care la 18 iannarie 18.C9 de la Dcva, uncle el era profeSorla liceul real. in calitatea liii de sccretar al Sccietatii de aihcologie i istorie din judetul Hune-

* Comunicare sustinutl la Sesiunea stiintifica organizata de Institutul de istorie N.lorga" cu ocazia comemorii a 40 de ani de la moartea lui Nicolae Iorga.

Revista istoric&", torn 1V, nr. 3-4, p. 331-344, 1993

si Tarii

www.dacoromanica.ro

332 Lajos Demeny 2

doara, el trimitea corespondentului sail din Bucuresti volumul IX din anuarul acestei asoci-atii. Veress isi exprima nadejdea ca actele latine, ba chiar gi o inscriptie romaneasca din vecheabiserith de la Hunedoara", publicate in anuar, vor retine atentia lui Iorga si de aceea Ii trimiteain semn de omagin adus In stima muucb Si stimei Dvs., cu care, publicind tezaurul bogatde acte romanesti, contribuiti tot deodata la istoria noastth maghiarg si in special &rdeleana".Dupg unele date biografice, Veress ii informeazg pe Iorga ca in cursul investigatiilor sale inarhivele din Ungaria, Austria, Boemia, Po Ionia, Germania si Rusia a ggsit sute de acte desprerelatiile principilor transilvani cu domnii Moldovei Si Tarii Romanesti, oferindu-se sg le prelu-creze in cadrul unor studii in limba romang, spre a fi publicate in periodicele de specialitate ro-manesti. In acest sens Veress isi exprima dorinta de a sta in relatiuni gi corespondenta cu Dv.,ca sã putem fi reciproc in curentul dezvoltarii ambelor literaturi". Tocmai in dorinta de a fi lacurent cu noile publicatiuni romanesti", Veress solicith editiile de izvoare si lucthrile de inter-pretare realizate de Nicolae Iorga, argtind cg din acestea poseda studiul despre Mihai VodaBasta si primul volum interesant al Actelor ,s£ fragmentelor de atita bogatie". El se ()fell sà re-cenzeze aceste publicatii de izvoare in. revistele de specialitate unguresti. Cred scria inincheiere Veress ca nu yeti refuza aceastd cerere a unui strain, care in deosebita lui Predilec-tiune pentru istoria .romang invata limba Dv. grea studiazg mereu, ca sä se perfectionezemai bine intr-insa". Subliniind ideea unui interes comun, invatatul maghiar propunea Cf ,,,cOres-pondentg, larga". .

Raspunsul lui Iorga poarta data de 1 februarie si''este prima scrisoare a savantulth roz.man ggsitg de noi-in. fondul de corespondent& a lui Veress, pe care o publicam.

0 data contactul stiintific stabilit, au urmat o serie de scristhi din partea lui Veres's. Incea din 10 februarie 1899 el multumea lui Iorga pentru publicatiile valoroase"; promitinddin nou sa le recenzeze. Citind studiul lui dorga despre pfetendentii domnesti ii propune un ar-ticol asupra 1th Marcu-Voclg, despre care strinsese inarhivele din Ungaria, Austria si Poloniaun material documenthr valoros. Veress cere lui Iorga informatii referitoare la continuarea co-lectiei Hurmuzaki, la prepararea volumelor X si XI, cáci la rindul sail a copiat la Viena,,tot materialul -romanesc din secolul al XVI-lea, aflgtor intre actele sectiunei Hungarica siTurcica, ping la anul 1615". 11 informeaza pe Iorga despre aparitia studiului san privind inter-regnul din Transilvania intre 1551 si 1556, intocmit pe baza actelor din arhivele de la Viena,Breslau, Cracovia, Lemberg si Varsovia i care e plin cu amgnunte asupra lui Pgtrascu si Ale-xandru Vocla gi. asupra soliilor romanesti, care au umblat in interesul Izabelei, la ea in Polonia".Veress sublia: Pe terenul istoriografiei am putea innodai, astfel, relatiuni intense, ajutin-du-ne reciproc in dezväluirea necunoscutului in istoria natiunilor maghiara i roming". Pentrua-1 cunoaste personal pe Iorga, in scrisoarea din 7 martie 1899, Ii propune o intilnire la Bucu-resti, unde Veress intentiona sa vina pentru niste afaceri familiare". Intilnirea, ce urmastabileascg intre cei doi 43ameni de stiinta, o legaturg mai strins& in interesul studiului istoric",avusese loc. Totul pgrea a fi de bun augur in intarirea leggturilor de colaborare prieteneasca,cind Veress cla dovada d.e insuficienta atentie fat& de sensibilitatea lui Iorga si manifest& lips&de tact, remarcind in studiul corespondentului san despre Petru Schiopul Si Mihai Viteazul oserie de greseli. Mai mult chiar, Veress, farg, intentii de rea credinta, scria: regret cg. numi-ati trimis corectura". Urmeath apoi in scrisoare enumerarea greselilor faptice si de tipar,ceea ce a produs la Iorga o reactie ce pare firea.kg pentru cei ce cunosteau susceptibilitatealui. El a interpretat remarca lui Veress cu privire la corectura drept o incercare de a-1 su-praveghea, i thspunzind prompt, sublinia dl. o asemenea relatie este pentru el de neconceput.Incg inainte de acest incident Veress a propus o noug intilnire, de data aceasta la Cluj. Se pareinsa cg. ea nu a avut loc, in schimb incerca sg. risipeascg bgnuielile lui Iorga, argtind, inscrisoarea din 23 martie 1899, ca desigur n-o trimiteam (scrisoarea), dada asi fi putut credeca, vl. jignesc intr-atita Eu credeam ca vg fac un serviciu, cind..., citind cu atentie lncrareaDv., v-am atras privirea asupra citorva mici erori, lesne de evitat in viitor. in interesul

si a corectitudinii publicatiunei Dv. frig gindeam cI. sgvirsesc o datorie fata, de Dv., comuni-cindu-vg niste lamuriri... Imi pare rgu eg nu mi-ati inteles intentiunea bung; si relativ lacorectura, v asigur, el scriind ceva despre istoria Dv., färg nici un simt de umilintg, vg. voiruga a-mi face corectarea vre-unor lucruri dubioase". Mergind chiar mai departe, Veress inepistola din 25 iunie 1899 Il informa pe lorga despre noile sale descoperiri privitoare la istoriadonthilor Moldovei i Tarii Romanesti 5i. la leggturile politice dintre Gheorghe Rákóczi I, Matei13asarab i Vasile Lupu, rugindu-1 pe savantul roman sa-1 informeze despre literatura roman&mai noug de specialitate atit despre Grigore Ghica, cit i despre pecetea de inel a lui Matei Basa-rab i iscalitura lui Socol Corrateanu stolnicul. Scrisorile lui Veress par a fi risipit supgrareade moment a lui Iorga, cel putin asa banuim din raspunsul lui de la 27 iunie 1899.

Veress II tinea la curent pe savantul roman despre planurile sale si despre lucrarile ce seaflau in stadii diferite de elaborare. Astfel, el arata cg. la Viena i Varsovia depistase documentenoi privitoare la relatiile regelui Poloniei Stefan Bathori cu Transilvania, Moldova si Tara

Pv.

si:

sa

oi

.

stiin-'lei

www.dacoromanica.ro

3 CoresponaentA N. IorgaE. Veress 333

Romaneasca, se interesa de codicele Bandini, aflat la Biblioteca Academiei Romane i strin-gea rapoartele misionarilor catolici din secolul al XVII-lea din diferite arhive, copia acte ine-dite referitoare la Grigore Ghica, depistate in arhivele ardelene si la Viena. Promite lui lorga saprehrcreze intregul material adunat despre pribegia liii Grigore-Voda, nigindu-1 s. intervina.la Academia Romana, spre a publica studiul sau in acest sens in Analele Academiei. La 1 august1899 Iorga raspundea din Lemberg la scrisoarea lui Veress, promitindu-i c. dupa cc va terminadepistarea materialului de interes romanesc din arhivele de acolo, la intoarcerea in Bucurestiii va expedia extrasele din studiile sale aparute in Memoriile Sectiunii istorice ale AnalelorAcademiei Romane. Sint gata scria Iorga a prezenta Academiei in numele D-voastra,memoriul despre care-mi scrieti".

Evident, continua schimbul de informatii dintre cei doi savanti. lorga raspundea la in-trebarile lui Veress cu privire la un voievod valah Sikora" si episcopul Gavril", nurne depersoane intilnite in corespondenta inedita de la Viena privitoare la Grigorascu-Voda. Larindul salt, Veress era rugat de Iorga sa-i trimita informatii mai exacte despre uncle lucrari ru-sesti i pretul lor. La 8 octombrie 1899 Veress II anunta pe Iorga ca citeste cu mare placere"lucrarea lui despre Mihai Viteazul al:Anita in ,r3o.scorbiri literare. Deoarece se intrevedea trans-ferul locului de munca la Cluj, Veress II ruga pe Iorga sa se deplaseze la Deva, pentru copiereaactelor romanesti din secolul al XVII-lea, depistate in arhivele locale. Veress scria cä citestecu mare placere" hicrarea lui Iorga privind relafiile comerciale ale Bistritei cu Moldova si caasteapta cu nerabdare" partea a II-a a ei, precum i cartile despre Despot-Voda, Chilia i Ce-tatea Alba, impreuna cu volumul al XI-lea din colectia Hurmrzaki ca in totdeauna, tot ceiese din pana" savantului roman.

Veress isi exprima bucuria ca in lucrarile sale Iorga insereaza cu rinduri rnagulitoare"publicafiile lui i prin aceasta scrie corespondentul maghiar ma. indatorati g mai multfata de Dv. si literatura istorica romana, de a publica cit mai curind ceva la Dv., ceea cenu va mai ramine departe". La 15 septembrie 1900 Veress 11 anunta pe Iorga de faptul ca a ga-sit iarasi vreo 50 de scrisori dornnesti in limba maghiara", cu ale caror copii si-a imbogatit co-lectia. Ba scria el in continuare gasi-i chiar i o chitanta in romaneste de 3 rinduri cumina lul Aron-Voda. din 1557". Iorga raspunde la 14 octombrie, aratindu-si interesul deosebitfata de chitanta amintita. Relatiile dintre cei doi oameni de stiinta devenisera din ce in ce maistrinse, ceea ce este dovedit si de faptul, marunt in sine, ca Iorga ruga pe Veress sa-i trimitatimbre. Daca in privinta marcilor postale Veress s-a aratat foarte säritor, a fost in schimb maiputin darnic referitor la chitanta romaneasca a lui Aron-Vocla. Cred arata el in raspunsulsalt cä n-o sa mib tineti de egoist, daca-mi rezerv dreptul publicarii ei... milli face o deosebitaambitiune, ca cel mai vechi document scris in limba roman& sa fie publicat de un istoric ma-ghiar". Este adevarat ca arnintita chitanta nu era primul document scris in limbo, roman&ceeea ce Veress va afla de la Iorga in curind, dar savantul maghiar destainuit celui romanintentia de a edita importantul document impreuna cu cele 500 de scrisori domnesti sau rela-tive la domnii tarilor romanesti". in acest sens, ell-a rugat pe Iorga sa faca in nurnele mi o pro-punere catre Academia Romana de a publica documentele respective in cadrul colectiei Hurmu-zaki, cu prefata sau studiul" introductiv realizat de savantul roman. Totodata, Veress s-a oferitsa transcrie s't sa pregateasca spre editare documentele maghiare de la Bistrila, achizitionate deAcademia Romana. El ruga pe Iorga trimita noile sale lucrari i publicatii de izvoare, prin-tre care partea a II-a a documentelor bistritene, lucrarea despre comerciale cu Lem-bergul, monografia in limba franceza cu privire la Despot-Vocla i cea inchinata Chiliei i CetatiiAlbe.

in raspunsul sau lorga mentiona ca relafiile lui cu Academia Roman& mu sint din celemai bune i ii recomanda lui Veress sib faca singur propuneri de publicare, solicitind ca refera-tul sa fie alcatuit de catre A.D. Xenopol.

La 15 august 1900 Veress ii scria lui Iorga din Varsovia: Nu stiu in care parte a lumiisa va scriu, ca sib vib exprim placerea, care mi-a cut-o volunrul Dv. XI din Hurmuzaki, pecare 1-am vazut i rasfoit" la arhivele din Viena, uncle am lucrat luna trecuta". Totodata, Ve-Tess 2-a instiintat pe lorga ca. la Varsovia depisteaza materiale relativ totdeatena i la istoriaromanilor din anii 1576-1602, gasind un material bogat de socoteli i notite asupra soliilor dom-nilor romani".

Continua in termenii cei mai buni schanbul de informatii i colaborareadintre cei doi sa-vanti. lorga ii cerea lui Veress la 5 decembrie 1900 lamnrin despre manastirile franciscane dinDeva si $umuleu Ciuc (Csik-Somly6). Veress raspundea la 19 decembrie 1900, expediind, o datacu scrisoarea, i o lucrare despre manastirea franciscana de la Deva, semnalind cib in arhiva einu e mai 'nimic interesant, in afara de Historia domes", care a lost studiata. Cit privestemanastirea de la Sumuleu, el arata cib lucreaza singur la istoria ei in legatura cu vizitatiile paro-chiilor maghiare din Moldova in secolele XVIXVII". :n acest scop i pentru studierea epociiBathorestilor se pregateste la Roma, unde este trimis de Academia Maghiara.

k-a

relatiikc

www.dacoromanica.ro

334 Lajos Demény 4

Timp de zece luni nu gasim nimic din corespondenta celor doi savanti, dar la 29 octombrie/10 noiernbrie 1901 urmeazä o lungá scrisoare a lui Iorga, in care il anunta pe Veress cã Ii punela dispozitie notitele luate la Konigsberg pi Danzig" cu privire la Isabela, pentru a le folosila incheierea monografiei. Urmeaza apoi o informare despre ceea ce a realizat de la ultimamisiva i mentiunea ca a fost la Alba Iulia, de unde dorea sa mearga la Deva, dacä ar fi fostsigur cá il gaseste pe Veress acolo, pentru a copia documentele relative la Matei Basarab, sprea le publica in volurnul IV de Studii i documente, care inlocuieste pe vechiul Hurrnuzaki".Prin aceasta Iorga raspundea la scrisoarea lui Veress din 6 noiembrie 1901, in care acesta aratäca la Roma a strins un material, vast, pe care doreste sa.-1 publice, documentele culese fiindpline de relatiuni asupra tarilor romane". Aceasta scria Veress spre a putea revansa cupublicatiunile mele pentru arnabilitatea Dv. cu care sprijinIti studiile mele maghiaro-române".Inainte de aceasta Insä, Veress a trimis lui Iorga prin loan Bianu fotografiile actelor lui MateiBasarab, puninlu-i-le, astfel, la dispozitie spre editare.

Li 26 mai 1902 lorga trimitea lui Veress o carte postall, in care ii multumea pentru foto-grafii. Litre timp Veress 11 informa pe Iorga asupra noilor sale descoperiri de documenteslavo-romane, romanesti si maghiare privitoare la istoria Tarii Românesti, la legaturile cu Tran-silvania, documente gasite in colectia lui Ferenc Fekete-Solyom, rugindu-1 pe Iorga s faca odeplasare la Deva pentru a le copia. Totodata, in vara anului 1902, el expedia pe adresa savantu-lui roman monografia despre regina Isabela. Referindu-se la acest dar, Iorga scria c. va recenzalucrarea in Convorbiri literare", promisiune realizata de el.

Legaturile dintre cei doi savanti deveneau din ce in ce mai strinse. Farä a fi o simplapoliteta, fiecare facea remarci elogioase despre lucrarea celuilalt. Astfel, de exemplu, Iorga,primind publicatia lui Veress cuprinzind corespondenta lui Alfons Carillo, scria la 20 octombrie/3 noiembrie 1910 a aceast a. publicatie ii face lui Veress cea mai mare cinste".

Cit de strinse devenisera aceste legaturi 0 mai ales cit de apreciata era in rindul savan-tilor roinani activitatea lui Veress o demonstreaza misiva lui Iorga din 7/20 martie 1911, in carescria c va propune alegerea lui Veress ca membru de onoare a Academiei Romane.

La 27 martie 1911 Veress raspundea la aceasta, magulitoare" propunere, in care vedearecunoasterea *trádaniilor sale stiintifice. II ruga insa. pe Iorga sa mai amine demersurile inacest sens cu un an, chid vor apare volumul doi din corespondenta lui Basta 0 primul volum dincolectia Fontes Rerum Transylvanicarum, ambele pline de stiri privitoare la istoria romanilor.Pantru cel ce cunoaste arnbitiile lui Veress este clar c. acesta a fost motivul adevärat al rugamintiilui si nu speculatiile ce s-au f lent in literatura de specialitate.

La inceput i Nicolae Iorga se afla alaturi de alti savanti romani ca loan Bogdan, loanBianu si Constantin Moisil, care au sustinut pe toate caile initiativa lui Veress de a realizao publicatie de izvoare intitulatä: Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeguecum Moldavia et Valachia, din care Academia Rorna.na sä preia citeva sute de exemplare.

Atrnosfera in relaPile internationale din ajunul i din momentul izbucnirii primului raz-boi mondial s-a repercutat si asupra legaturilor celor doi savanti. La aparitia primului volum dinpublicatia de mai sus Nicolae Iorga a prezentat in fata Sectiei istorice a Academiei Romanepropunerea de a sista colaborarea cu Veress in continuarea colectiei, aducindu-i grave invinuiri,printre care *i aceea de a fi selectat in mod tendentios docurnentele, cu scopul de a intariteze dusrnanoase romanilor" si de a fi scris o prefata, tendentioasa" si de-a dreptul jignitoarepentru noi". Ade Anil este ca prima invinuire era exagerata, iar in ce priveste prefata, textulei latin a fost in prealabil trimis Acaderniei Romane de catre Veress i vazut in corectura deloan Bianu i Ioan B3gdan, Lira sä fi intimpinat obiectii de genul celor afirmate de Iorga.Referatul prezentat de Nicolae Iorga a ajuns pe mina lui Veress, care s-a consultat cu Bianu

B3gdan asupra utilitatii raspunsului. Acestia au confirmat ca. nu vad nimic jignitor la adresarornanilor in prefata volumului aparut, dar 1-au sfatuit pe Veress A, nu raspunda la acuzatii,caci aceasta ar unienint relitiile si mai mult. Corespondenta lui Veress cu Bianu si Bogdanstau inirturie in acest sens. Rizboiul a viciat atmosfera de ambele parti i corespondenta din-tre cei doi savaati s-a intrerupt pentru mai mult de un deceniu.

Li sfatul lui Ioin Harm si a lui Constantin Moisil, Veress s-a adresat la 28 octombrie1924 lui Nicolae Iorga ca prase linte al Cornisiei istorice a României cu propunerea de a publicanoua calectie de dacurn-ate privitoare la relatiile dintre Ardeal, Moldova 0 Tara Romaneascä insecolele X VI XVII. Rispunsul lui forge a intirziat, dar era totusi favorabil. La 23 decembrie1927 el scria lui Veress ci este gata si sustina tiparirea in Romania a atit de interesanteicole-pi". Grautitile financiare au fL ut sa, se intirzie cu realizarea planului, iar Veress s-a orientatdin ce in cc intl melt spra as i-zisa Rola generatie de istorici romani in frunte cu C.C. Giurescusi P.P. Pan titescu, care spirijiniti de loan Bianu si G.T. Kirileanu au luat initiativa pe seamalor *i prin Fanlatia rep.1 5. au asigurat intro 1929 si 1939 publicarea a 11 volume din colectiaainintit i trei volume din Bibliografia romino-ungard. fn atmosfera ce domnea atunci inistoriografia rom.n i. tinind seama de raporturile dintre Iorga i noua generatie de istorici,

si

www.dacoromanica.ro

5 Corespondenta N. IorgaE. Veress 335

nu era, desigur, posibila mentinerea unei legaturi permanente i continuarea corespondentei din-tre Veress si Iorga. -

/n ciuda tuturor acestor divergente ivite si chiar in pofida lor nu trebuie sà trecemcu vederea faptul ca. mai ales pita la primul razboi mondial legaturile dintre cei doi savantiau fost folositoare ambelor parti i rodnice pe tarimul stiintei. Acesta este motivul pentru careconsideram utila publicarea scrisorilor hii lorga adresate lui Veress.

ANEXA:

SCRISORILE LUI NICOLAE IORGA ADRESATE LUI ENDRE VERESS 1.

1

<Scris de Veress:) Ras-puns 10.11.1899

1 februarie 1899

Stimate domn,

Atribuiti, vä rog, Alava cu care va raspund numai lipsii inele din Bncuresti. Am fostmai mult timp in Brasov si nu mi s-a trimis toata, corespondenta acolo. Sosit in aceasta sear&chiar, imi fac o placuta datorie a va scrie.

raspund intiiu cu privire la publicatiile mele. Dac a. nu sunt toate bnne, sunt, In schimb,multe. Unele nu le mai posed nici en. Veti primi insa, impreuna, en aceasta scrisoare, pe celemai Intinse dintre dinsele.

Cnnosc cercetarile D-voastre din arhivele imperiale din Viena. Am lucrat i eu asu-pra acelorasi fonduri i poate s. fi copiat i aceleasi lucruri. Veti vedea ce am adunat en laaparitia vol. XII din colectia Hurmuzaki, din care va, dau X si va voiu expedia in vara, cind vaiei tomnul XI2.

Pentru orice informatii sau inlesniri Ants oricind la dispozitia D-voastra.Imi ramine a va multami sincer i cälduros pentrn cuvintele bune pe care le aveti in seri-

soarea D-voastra fafà de lucrarile mele.Primiti, vä rog, domnul mien, asigurarea consideratiei mele deosebite.

N. Iorga

<Scris de Veress :) NB. Remek kiadványait megkaptam Déván 1899. február 7-6n. este (Mi-nunatele lui publicatii le primisem la Deva in seara de 7 februarie 1899).

1 Scrisorile lui N. Iorga, pe care le publicam, se pastreaza in original la Magyar Orsz-agos Leveltár. P. Szekció, 659. sz. csom6, iar microfilmele lor in posesia subsemnatului. Seri-sorile mi Endre Veress adresate lui N. Iorga se afla la Sectia de manuscrise a BiblioteciiAcademiei Romane in volumele de corespondenta ale lui Nicolae Iorga. Ele, in covirsitoarealor majoritate, au fost publicate in Scrisori cdtre N. Iorga, vol. I, 1890-1901, editie ingrijitade Barbu Theodorescu, Edit. Minerva, Bucuresti, 1972, p. 289-299; vol. II, 1902-1912, Bu-curesti, 1979, p. 295-298 si vol. III, 1913-1914, editie ingrijitä de Petre Turlea i studiu in-troductiv de Andrei Pippidi, Bucuresti, 1988. Pentru corespondenta dintre Than Bianu si EndreVeress a se vedea scrisorile lui Veress in vohimul al V-lea din Scrisori cdtre Ioan Bianu, editiede Marieta Croicu i Petre Croicu, Edit. Minerva, Bucuresti, 1980, p. 346-459. 0 dare deseama despre corespondenta dintre G.T. Kirileanu si Endre Veress vezi: Lajos Den-161-1y, Cores-pondenta cu Andrei Veress, in G.T. Kirileanu sau via!a ca o carte, editie ingrijita si Cuvintinainte de Constantin Bostan, Edit. Eminescu, Bucuresti, 1985, p. 150-165.

Despre Endre Veress vezi: L. Demény, De l'activité historiographigue d'Andri Veress,Revue Roumaine d'Histoire", VI (1967), nr. 1, p. 23-38; Csatári Daniel, Veress Endreemlikezete (in memoria lui E.V.), Gyula, 1960.

2 Volumele XXII din colectia care purta titlul: Documente privitoare la istoria Rom&nilor culese de Eudoxiu Hurmuzaki F.11 aparut sub ingrijiea lui N. Iorga si se refereau la ur-matoarele iSerioade: vol. X, 1763-1844, Bucuresti, 1897; vol. XI 1517-1652, Bucuresti,1900; vol. XII, partea I, 1594-1600, Bucuresti, 1903; si vol. XII, partea a II-a 1600 1602Bucuresti, 1903,

Va

O

www.dacoromanica.ro

336 Lajos Demény

2

<Scris de Veress:> Rispuns 23.111.1899.

Bucureati, 7 mart 1899

Stimate domnule,

Prefer sa scriu neted. Ne fiind subordonatul D-voastra nici intr-o privinta, mi se parecurioasa ideia ce ati avut ca ar trebui sa vá supun corecturile mele. La noi, darurile provoacAalte raspunsuri decit acel ce 1-am primit de la D-voastra.

Cind o tara n-are un bun dictionar triglot, pe care in Ardeal ar trebui sa-1 aveti, nu sepoate face proces strainului, care n-are niciun mijloc pentru a identifica localitAti ce nu-isnit cunoscute personal. Cit priveate in special BAnyy-Hunyad 3, Romani din partea locului

asigura ca i se zice ai. acclui loc Uniedoara. In privinta Vizaknei 4, Gurghiului, Hidal-maaului 5, Harmitedului 6, Retegului 7, Fidvegului 4, Jiului, Sibotului 9, nu e nici-o ratiune sáindrept: ori e bine aaa cum ieste, ori imi trebuiau nume româneati pe care neavindu-le, ampus semne de citatie, sau semn de intrebare. In tabla de la vol. I din Acte si fragmente10yeti gasi de multe ori Székely i totdeauna cu ortografia bunã. Aveti dreptate la Berény, poateai la Tordai ai desigur la Lajos, unde puteati vedea ca ie Un lapsus. Am mai vorbit de Lud.RAkóczy11 ai oricum atita ungureate atiu i ieu.

Ofertele D-voastra sint pline de bunavointa. Adresati-vA, va rog, Academiei. Ieu lu-crez singur i numai cu piese de-ale mele. Bogdan 12 n-a cules piesele sale, ci publica pe aleAcademiei, cum o spune in prefata; deci n-are nici-o vinã. Cit despre ziarul latin al expeditieilui Zamoyski 13 s-a publicat de Dzyalynski in De vita Thannis Zamozscii pp. 280 g urmatoarele.

Primiti, va rog, stimate domnule, asigurarea consideratiei mele deosebite

N. Iorga

3

<Scris de Veress:) RAspuns 2.VII.1899.

27 iunie 1899

Domnul mieu,

Am aflat cu placere despre noua D-voastra descoperire, pentru care v5. felicit. Docu-mentele de care-mi vorbiti nu se aflA in Hurmuzaki, ai sunt complet necunoscute.

Iscalitura latina a lui Grigore Ghica 74 poate sa nu fie de mina lui, de aceea, dacä ma in-trebati, cred cá ar fi mai bine sl reproduceti post-scriptul cirilic, care-i apartine fara in-doiala.

3 Huedin4 Ocna Sibiului5 Hida, jud. Salaj.

Corect harmincad = tricesima.Reteag, jud. Bistrita-Nasaud.

8 Corect Hidvég = Haghig, jud. Covasna.9 /n jud. Alba.10 Culegere de documente externe editatA de N. Iorga: Acte ci fragmente cu privire

la istoria Rowlnilor, vol. IIII, Bucureati, 1895-1897.11 L-ijos sau Ludovic Ralthczi (? 1570? 1612), general al oastei de lefegii, capitan al

cetatilor Kallo5 si Lipova.18 Referire la volumele din colectia Ilurmuzaki, Supliment 1-3 la Vol. II, editate de

loan Bogdan si I. Skupiewski, intre 1893 ai 1900.13 Jan Zi.moyski, cancelar al Poloniei, cel care a condus campania impotriva lui Mihai

Viteazul in vara anului 1600.75 Grigore Ghica. domnul Tarii Romaneati (prima oara intre 16 septembrie 1660 ai

sfiraitul lui noiembrie 1664, a doua oara intre februarie 1672 i noiembrie 1673).

6

mli

7

www.dacoromanica.ro

7 Corespondent5 N. IorgaL-E. Veress 337

Cea mai bund carte supra Ghiculestilor e cea veche a principeiei Ghica, Dora d'Istria,Gli Albanesi in Rumenia. in Xenopol 16 e insuficient. 0 scrisoare de exil a lui Grigorascu-Yodàe si in Actele i fragmentele" mele: I, 286-288. Asupra felului cum a pdrdsit Muntenia si cau-zelor, am scris ceva intr-un Mtn:coin, care se tipAreste acum 5i din care, dacA doriti, vd pot co-munica o corectura (cu conditia expresà, nu-i asa? sd nu o considerati ca trimisA pentrurevisiune, cum mi-ati propus cindva).

Unele tratate dintre Mateiu, Yasile Lupu i Rdkóczy, le cunosc din Szilddy 5i Szildgyi:Torok-magykori dllanz-okmdnytdr, IV. Nu stiu dacd sint cele de care imi vorbiti. Pecetea de inela lui Mateiu e eomund. Iar iscdlitura e in adevAr a lui Socol vel Stolnic, dc la care publicacum mai multe scrisori din Brasov. 11 chema Corndteanu, i biografia lui scurtd e in acelasirnemoriu citat mai sus.

MA bucur sincer de cercetdrile i lucrdrile D-voastre. leu din parte-mi n-am rnintuitdecit un Memoriu in finale, care s-a si distribuit si din care, la cerere, v-asi trimite un exem-

plar.Primiti, yà rog, doninul mieu, asigurarea consideratiei n ele (lc orebite,

<Scrisul lui Veress:) Rdspuns 5. Aug. 1899.

N. lorga

4

Lemberg. Hotel Drei Kronen, Tribunalsca-ul. 1 august /1899/.

Stimate domnule Veress,

Scrisoarea D-voastra ma griseste in Lemberg, unde voiu mai sta citva timp. Gindeamsà 7ä trimit impreund ambele meniorii pe care nu le posedati, dar am primit pe al doileanumai in momentul plecdrii. Indatd ce voi intoarce in Bucuresti, prin octombrie abia, vile voi expedia, desigur.

Sint gata a prezcnta Academiei, in numele D-voastrd, mcmoriul despre care-mi scricti.Voievodul valah" Sikora, dacd [nu e [Ghica, e un voievod Irnorlah, iar episcopul

Gavril e, desigur, al morlabilor.

Primiti vA rog, salutdri]e mele

<Scris de Veress:) Primit azi '99.X.5.Rdspuns 5.X.1899.

N. Iorga

5

Konigsberg in Preussen. Junkerstrasse15. II. Stock, 2 sept. 1899

Stimate domn,

Un prietcn imi cere a-i spune pretul unor cdrti rusesti, ale cilror titluri le dA cam in-complet si uncle numai in traducere. Pot spera cii yeti bineywi a-mi da Dumaeavoastrii là-muririle cc mi se cer? Bine inteles, darA dupd sumara indicatie a titlurilor, se poate da de urmalor.

Prictenul mieu inseamnd supt a lui rdspundere, crirtile actfcl: , Moroskin, Slavianskyimcnosloy, Petersburg, 1867, 'F. ti,c( I. Politica externd a lui Nicolac I, Petersburg, 1887,

lb A.D. Xenopol, Istoria Romcinilor in Dacia Traiand, publicatd in editia a II-a intro1896 §i 1912.

mA

0

www.dacoromanica.ro

338 Lajos Demény 8

Uspenski, Cum a luat nastere 5i s-a dezvoltat chestia Orientului, Petersburg, 1887 16 si Cata-logue de 1a section des Russica ou ecrits sur la Russie en langues etrangeres, Petersburg siLeipzig (Veit), 1873, 2 vol."

Primiti va rog, multurnirile mete anticipate

N. Iorga

<S ris de Veress:> Válasz Iorganak. Many reit köszöntina. Mark6 vajdaról kis cikket irhatokadataim alapján. llely 6 reket tartalinazza Hurmuzaki-féle jelen XII. kotet, melyr61 aztfrja, hogy sok olyasmit tartalmaz a bécsi csiszári gyiljtem'ayekb61, amit en is lemásoltam?En átneztem az 1733-1797. közti konzuli jeleatCseket, tekintettel a brassóiak kereskedéséreOlihországgal es a 190 r elOtti postisre, valamint az 1788-92 iki habornra nene.

Irni rteki Izabelliról is! Krildje meg az Oldh Akadémia jegyzéket, melybél a magyaroklevelek érdekelnek.

+ A kir61 Pretendenti domne5ti" cimü dolgozat 34-35. lapján olyan keveset ir.+ Solt van Szatnosközy IV. kötetében is. B. Grigen? Csehországban is k zirataim k6zt.

'99.11.10. Vieress/(Raspuns lui Iorga. Multumesc pentru carti. D3spre voieovodul Marcu pot scrie un stu-

diu mic intreg pe ban. datelor mele. Ce ani cuprinde volumul XII prezent din colectia Hur-muzaki, despre care irni scrie ca cuprinde multe asemenea materiale pe care le-am copiatsi eu din fondurile irnperiale vieneze. Eu am parcurs rapoartele consulare din anii 1788-1797,cu privire la comertul brasovenilor cu Tara Romaneasca si la ciunla (1,3 acurn 100 de ani, precurnsi la razboiul din 1788-92. SI scriu lui si despre Isabela! SI-mi tritneata lista documentelor dela Academia Romin.a., dintre care nal intereseazl actele unguresti Despre care scrie a..5ade sumar pe paginile 34-35 a lucrlrii sale intitulate Pretendenti domnesti". Solt estesi in volurnul IV a lui Szamosközy. B. Grigen? aPare si in Cehia in inanuscrisele mele '99.11.10.)

6

<Scris de Veress:> Raspuns 12.X.1900.

<inainte de 12 X 1900>


R.asfoind scrisori, gäsesc una a D-voastra, prin care-mi vorbiti de o chitanta romeineascda lui Aron-Voda din 1557. A avea mare nevoie de o fotografie, sau de un decalc al scrisorii,care ma. intereseaza in special. 0 pot spera de la D-voastra?

Alta ruglminte: colectionati mIrci postale? $i dad a. puteti clplta de la cineva, mi le-at ida? D3 un timp, string pentru o altä personal-

7

Primiti, và rog, salutarile meleN. lorga

<dupa 12 octombrie 1900>


Eu cu Academia stau in cei mai rai termeni: n-am macar dreptul de a tipari in Ana-ele ei. Dv. f iceti insi ra. o petitie si adaugiti ca ati dori ca referatul asupra colectiei sa se

18 Moroskin Mihail Iakovlevici, Slaveanski imenosiov iii .sobrania slaveanskih licinihimeon alfavitnom poreadke, Sancpetersburg, 1467; Tatiscev Serghei Spiridonovici, Vneptaia poli-tika Sancpetersburg, 1337; Uspenski Feodor Ivanovici, Kale voznik i razvivalsav Rossii Vosptocinii vopros, Sancpetersburg, 1887.

++

www.dacoromanica.ro

9 Corespondentbi N. IorgaE. Veress 339

faca. de Xenopol de exemplu, caci un altul v-ar lua documentele pentru dinsul. Cererea dv.ar fi, desigur, aceeptata. Scrisoarea cea mai veche romaneascl e una din Brasov (1521):o gasiti in Hurrhuzaki XI. p. 843, nota 1. Pentru marci vá multumesc: imi trebuie oricaresi oricite. Din Despot 17 n-am avut niciodata exemplare. Chi lia."18 e a Academiei si. am avutvre-o citeva, numai la dispozitia mea, pe care mi le-au laat de mult vizitatorii. Bistrita" IIva iesi indata", Lernbergul" II nu stiu cind".

8

<Scris de Veress:> Raspuns 19.XII.1900.

Prirniti, v rog, salutarile meleN. Iorga

Aleea Alexa Marin 65 dec. 1900

Stimate domnule Veress

rog sa-mi dati oarecare larnuriri asupra mánastirii franciscanilor din Deva, de care,cum yeti fi stiind, atirna odinioará misiunea Bulgariei i Munteniei. Este o arhiva? Sint in ealucruri relative la Muntenia? Le-as putea vedea? Tot de acolo s-ar putea capata stiri analoagedespre ce cuprinde manastirea Csik Somly6 21 asupra Moldovei?

Rugindu-va sä scuzati aceasta deranjare, va rog a primi salutarile mele

9

<Scris de Veress:) Raspun s 24.XII. 1901.

N. Iorga

29 oct. 1901Alcea Alecse Marin 6


Indat a. ce am primit scrisoarea d-tale, mi-am cautat intre hirtii i aflu cu privire laIsabela notitele luate in Konigsberg si Danzig, pe care le trirnit, dorind sà fie de loins.

Anul acesta am tiparit o istorie a literaturii romane in secolul al XVIII-lea 22, care nupoate avea interes decit pentru noi, operele lui Constantin Cantacuzino 23, boier muntean dinsecolul al XVII-lea, autor de cronici, si doul volume de documente, intre care uncle din seco-lul al XVI-lea, pe care vi le trimit.

China si Cetatea Alba" apartine Academiei 5i n-am exemplare. In apendicele ei insa,ca si in Nouveaux matériaux relatifs a. Jacques Heraclide le Despote" (tiparite in mic

17 N. Iorga, Nouveaux matériaux pour servir a l'histoire de Jaques Basilikos l'Héraclidedit la Despot, prince de Moldavie, Bucuresti 1900.

12 N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei Si Cetdtii Albe, Bucuresti 1899.12 N. Iorga, Documente romdnesti din arhivele Bistritei, vol. I-II, Bucuresti,

1899-1900.20 N. Iorga, Relatiile comerciale ale tdrilor noastre cu Lembergul, Bucuresti, 1900.21 Sumuleu Ciuc, azi inglobat orasului Miercurea Ciuc.22 N. lorga, Istorici literaturii romcine din secolul al XVIII-lea (1688-1821), vol. III,

Bucuresti, 901.23 N. lorga, Croni,:ele muntene, I, Cronicele din secolul al XVH-lea, Buct.r-sti, 1899, in

,Analele Acaderniei Romane. Mernorrile Sectiunii istorice", Seria II, torn XXI.

Vt

www.dacoromanica.ro

t 40 Lajos Demény

num5r de exernplare de tipograful C. Gbbl, str. Doamnei, careInu mi-a dat exemplare decit pen-tru biblioteca mea i Inca trei, de mult distribuite) se afla rnulte documente din epoca Isabelei.-Ele pro rin, ca si parte din cele ce trimit, din Arhivele din Königsberg.

Semndturi románesti din acel timp nu sint, peceti insd destule. Voin vorbi i eu cu Bianu 24

pentru a vi se da fotografiile ce doriti.Am fost de curind la Alba Iulia si as fi venit 0 la Deva dacd a fi fost sigur cd Va aflu.

Cu atit mai molt cu cit a fi vrut sä cuprind actele de la Mateiu Basarab, de care imi vor-beati, in vol. IV al publicatiei mele de documente 25 care inlocuieste pe vechiul Hurmuzaki.

Cu alte lamuriri vã stau la dispozitiePrimiti, v rog, salutarile mele

N. Iorga

10<inainte de 31 mai 1902)

Stimate domnule Veress I

Voiu vedea in ceea ce priveste cdlatoria pe care as dori s-o fac. Pentru arhivele dinKbnig sberg se cere scrisoarea de la Cancelaria Imperiului prin legatia respectivd.

Primiti, va rog, multe salutari din partea mea

N. Iorga

11

< Scris de Veress:) Rdspuns 23.V.1902.

Bucuresti, 17 rnaiu 1902


Dupa o asteptare de patru luni, rn-am convins cà pachetul care cuprindea fagdcluitelefotografii i, neaparat, i volumul I-iu din Isabela" 26, s-a pierdut din vina postei.

Regret cd astfel nu vorn putea intrebuinta documentele din Deva pentru vol. IV din,,Studii si documente" care iese in curind si din care ma voiu grabi a vd trimite un exemplarrecomandat, pentru ca el sá ajunga sigur la dectinatie.

Primiti, va rog, salutarile mele

N. Iorga

12

(Scris de Veress:) Raspuns 28.V.1902.Bucuresci 26 maiu 1902

Stimate domrrule Veress.

Vd multAmesc cilduros pentru bunatatea cu care m-ati indatorit trimitindu-mi fotogra-hile. Pentru celelalte documente, voiu gasi poate vreodatd timpul necesar ca sii md raped pinala Deva.

impreund cu multe salutari, vI. trimit asigurarea dorintei mele de a fi de ajutor ofi cind

N. Iorga

24 Ioan Bianu pe atunci bibliotecar al Bibliotecii Academiei Romane.25 Referire la publicatia Studii si documente cu privire la istoria Romeinilor, Adunate

tiparite de N. Iorga, vol. IXXV, Bucuresti, 1901-191624 Veress Endre, Izabella kirdlynd 1519-1559 (Regina Isabela 1519-1559), Budapest,

1901.

10

si

www.dacoromanica.ro

Corespondentà N. IorgaE. Veress 341

13

<dupl 23 mai 1902>


Am aflat cu o deosebita phicere terminarea partii intiiu din insemnata D-voastra lucrare.Pentru fotografiile primite Va sunt foarte recunoscator.

Lectura de pe pecetea intr-un chip a5a de fericit descoperita e Earl gre5eala (Dar eetc sii): ea trebuie sa se afle pe toate hrisoavele liii, (lac& era o pecete pentru acte interne,verificind la Academie... 27

14

<Scris de Veress:> Raspuns 1.NI. 1902.

30 sept. 1902


tutors dintr-o 1ung calätorie in strainatate, gasesc frumoasa Domniei Tale carte, a4ade bogat ilustrata, asa de bine informata 5i. a5a de ingrijit lucrata. Aceasta apreciere imi voiuface o placere s-o exprim 5i in Convorbiri literare".

La Deva a veni cu placere, dar intre o vizitä acolo i dorinta mea naturala de a cunoa5tecit mai multe lucruri privitoare la tara mea, e amintirea excursiunii lui Tocilescu i comp.pe care din punctul meu de vedere romanesc, o judec antinationala i pe care nu vreau citusi deputin s5. am aierul ca o regret.

Primeste, te rog, expresia multumirii mele pentru folositorul dar

15

N. Iorga,

Bucuresci, 24 dec. 1905


iti multumesc pentru splendida d-tale monografie pe care o cuno5team de la prietenulBunea 28. in Cluj n-am trecut pe la d-voastra si. iatä de cc. Daca a5 veni, tin A. nu fin cunoscut5i prezentat nimanui, ci cindva intr-o duminica, atunci cind biblioteca e inchisa publicului. Samerg numai c1.4 d-ta. Ca la Deva cu alai 5i cu accentuarea unei primiri care nu poate r5spundesentimentelor mele pe care nu le ascund i pe care a le tine bine, nu pot.

'Jac/ ma asiguri deci de putinta unui lucru discret 5i intim, fara nici-o intilnire cu nimeni,voi veni.

dar pentru dar, te rog a primi asigurarea deosebitei mele consideratiipentru frumusetea hicrarilor d-tale.

N. Iorga

27 Din scrisoarea lui N. Iorga in fondul de corespondentä a lui Veress s-a pastrat doaracest fragment.

28 Grigore Tocilescu, impreuna cu un grup de studenti din Bucure5ti, facuse in varaanului 1902, la invitatia Asociatiei de arheologie i istorie din jud. Hunedoara o excursiela Deva. cu care ocazie a vizitat 5i sapaturile de la Sarmisegetuza.

29 Augustin Bunea adusese lui N. lorga cartea lui Veress: Zaldnkeminyi .Kakas Istvdn,Budapest, 1905.

-11

88

Trimitindu-ti

www.dacoromanica.ro

342 Lajos Demény 1 2

1G

Valenii de Munte, 21 aug. 1909


Scriind vol. III din Geschichts des Osmanischen Reiches" mi-ar ii de mare folos scriso-rile lui Basta 3°, tiparite de d-ta. Mi le-ai trimis, dar le-am rätdcit asa incit nu le mai pot gäsi.Nu mi-ai putea imprumuta un exemplar?

Primeste, te rog, saIutdrile mele

N. lorga

(Nota lui Veress:) NB oly tfirhetetlen dalcorománna vált az utóbbi idében, hogy megszakit-van vele emiatt minden érintkezést, nem krildtem meg neki. V/eress/NB. /Iorga/ a devenit in ultimul timp un dacoroman atit de intolerant, in-cit am intrentpt ofice leggturi cu el, din aceastg ca-uzg nu i-am trimis /ht-crarea/.

17

(Nota lui Veress:) Rgspuns 14.111.1910

Välenii de Munte, 27 februarie st.v. 1910/111.10.


N-asi putea si am g eu, pentru recenzie scrisorile lui Basta, publicate de d-ta?Iti ofer in schimb cc doresti din car-tile mele.

Primeste, te rog, salutgrile mele.N. Iorga

18

<Nota lui Veress:) Ráspuns 27.111. 1910

5/18 martie 1910


Din cglatoriile in Ardeal Si Ungaria nu mai am niciun exemplar: erau in editurg. Stu-diile i documentele" trimit. Ricat cg nu mai am cxemplare din Geschichte des Osmanis-chen Reiches" III, care a apgrut in luna trecutg.

Cartea d-tale e foarte frumoasg. ceeac e, de altminterea, se intelegea de la sinesint foarte recunoscgtor pentru darul d-tale.

Primeste, te rog, salutgrile mele

N. Iorga

30 Veress Endre, Bdsta GyOrgy hadvezdr levelezése és iratai (Corespondenta i actele con-ducgtorului de osti G. B.), vol. I, Budapest, 1909.

31 Recenzia lui N. Iorga la publicatia lui Veress a apgrut sub titlul: Scrisorile lui Bastain Neamul românesc literar", 1910, p. 241-243.

www.dacoromanica.ro

13 Corespondenta N. lorgaE. Veress 343

19

20 octombrie/3 noiembrie 1910.

Draga domnule Veress,

iti multumesc calduros pentru splendidul dar 32. 0 astfel de publicatie model iti face ceamai mare onoare. Ma bucura indeosebi ca ai deslusit atit de ingcnios oribila scrisoare a lui Spe-ziano, care ramasese pentru mine o enigma de paleografie individuala.

Urindu-ti toata izbinda, pe care o meriti prin astfel de lucräri, te rog, a ma crede ald-tale foarte indatorit

20

(Nota lui Veress:) Raspuns 27.111. 1911.

N. Iorga

Valeni de Munte 7/20 martie 1911


Primeste cele mai calduroase multumiri. Nobila domitale simpatie pentru noi vom stis-o recunoastem. Cred ca vom putea sit. te numaram intre membrii corespondenti ai Academiciin strainatate: voiu incerca o propunere.

Multe salutariN. Iorga

21

<Nota lui Veress:) Raspuns 29.1.1912

4 ian. 1912


Calduroase multamiril E o publicatie admirabila. Voi vedea ce se poate face in lucrurilede care nu scriu

(Nota lui Veress:) Raspuns 17.1.1914

d-tale.

Multe salutari si urariN. Iorga

22

Valenii de Munte, 30 oct. 1913

Scumpe domnule Veress,

Multamesc foarte mutt pentru noua publicatie 32, exemplu ca tot ce iese de supt ingrijirea

32 Erdélyorszdgi papal kiivetek jelentései VIII. .Kelemen idejébôl (Rapoartele trimisilorpontificiali in Transilvania pc vremea lui Clement al VIII-lea), editate de E. Veress, Budapest,1909.

33 Antonio Possevino della Campania di Giestl: Transilvania (1584), editie ingrijita deE. Veress, Budapest, 1913.

10 c. ,31191

www.dacoromanica.ro

344 Lajos Demény 14

Hurmuzaki XXV (I) 11 poti da cui voioti. Nu stiam ca ti-a fost dat d.e colegul Bianu.Brosurica despre Despot are numai acte din Königsberg si Danzig. Pe aici nu mai e. Poti

sä o iei insä in nutuele meu de la libraria Leroux 28 Rue Bonaparte, Paris, care va mai fiavind poate vre-un exemplar.

23

<Nota lui Veress:> Riispuns 22.111(1912).

Primeste, te rog, salutarile meleN. Iorga

21 ianuarie 1912

Draga domnule Veress

Te rog sa dai acel volum carei biblioteci gasesti d.e cuviinta. Voi arata in Neamul roma-nese literar" pe care guvernul... ii oprote fara, niciun drept si fara nici un motivopinia publica a oamenilor culti nu intervine propuncrea d-tale i cred ca voi gasi i eu ade-renti.

Primeste, te rog, cele mai bune salutariN. Iorga

24

VA lenii de Munte IS ianuariet 1 februarie1914

Scumpe domnule Veress,

Am asteptat pentru a-ti rdspunde primirea celor doul volume, care sint de toata. frumu-setea 34. Samatate i mijloace destule ca sä poti merge inaintel Eu voi face tot pentru raspindi-rea colectiei.

Primeste, te rog, salutarile i multumirile mele

25

N. Iorgb,

.Bucuresti, 23 decembrie 1927


Tiparirea atit de interesantei d-tale colectii atirna de doua conditii: una sa se adeaga(3..;n ea ceia ce priveste direct pe Romani si tara lor, alta atit de grea sa se gäseasca deatitea ori 100 000 de lei, cel putin, cite volume ar iesi. Dar Academia e ruinata i statulii echilibreaza bugetul.

Oricum se va putea incepe, omul cel dintii gata sa-1 ajute sint cu.Primote, te rog, incredintarea stimei melc

N. Iorga

34 Epistolae et acta Jesuitarum Transytvaniae, temporibus principum Boithory, vol. III,Budapest, 1911-1913.

si

,

www.dacoromanica.ro

IZVOARE SI METODE ISTORICE

PROSPECTIUNI $1 EXPLOATARI MINIERE INALMA J SI PARTILE CARANSEBESULUI IN ANII

1765 - 1770 SI TOPITORIA DE ARAMA DE LACAVARAN-NOI DESCOPERIRI IN ARHIVA CAMEREI

AULICE VIENEZE*

COSTIN FENESAN

Despre istoria mineritului i metalurgiei in Banatul secohilui al XVIII-lea s-a scris foarteputin 1 j, de cele mai multe ori, superficial sau in necunostinta de cauza, fie cà era vorbade diletanti bomb, fie chiar de istorici profesionisti. Nu e rnai putin adevarat, cil cercetareaistoriei montanistice a Banatului (si nu numai a acesteial) presupune, alaturi de cunoastereatemeinicä a tehnicii miniere i rnetalurgice din epoc., a limbajului de specialitate al vremiiinvestigarea obligatorie a arhivelor din tara si do peste hotare. Cum arhiva Directiei MiniereBanatene, fir a mai vorbi de cea a oficiilor miniere Oravita, Dognecea, Sasca, Moldova,Bocsa si Resita, a chzut prada unor distrugeri ireparabile inci de la inceputul acestui secol 2,cercetarea bogatelor fonduri de arhivi pastrate la Viena (Haus-, Hof- und Staatsarchiv,Hofkam-merarchiv, Kriegsarehiv), in Slovacia (TistrednY bansky archiv Banski 8tiavnica/Schernnitz)si la Budapesta (Magyar Orszigos Leveltdr) rimine singura cale pentru obtinerea unor rezul-tate serioase i temeinice.

Celui mai putin avizat, cercetarea istoriei montanistice a Banatului in secolulal XVIII-leai-ar putea pare, poate, o excentricitate, un domenin de studiu prea special. Firli a nega,citusi de putin aspectul oarecum insolit (cel putin la noi)! al istoriei mineritului Si rnetalurgiei,se cuvine nil subliniem ca, studiul de caz, in speta cel al Banatului in secolul al XVIII-lea, depa-seste prin semnificatiile sale o, eventual meritorie, contributie deistorie local. san chiar o sinte-zi actual. a economiei nationale in veacul luminilor. Atit prin evolutia sa propriu-zisa, cit maiales prin conceptia care i-a stat la baza, istoria montanistica a Banatului in secolul al XVII I-leaapartine nu nurnai patrimoniul national, ci, in acelasi ti nip, istoriei economiei, a politicii sigindirii econornice din Imperiul habsburgic, din Europa central. in ultima instanta, aflate subsemnul Inca biruitor al mercantilismului (canteralism in varianta sa austriaci). In eazul istoriei

* Unitati de masura folosite: 1 centenar (Zenten) = 100 byre (Pfund) = 56 kg;1 livri (Pfund) = 560 g; 1 stinjen vienez (Wiener Klafter) = 1,8964 m.

1 Vezi tezele de doctorat sustinute la Universitatea din Viena in anii 1937 1943:J. Wessely, Der Banater Beigbau von 1717 bis 1780 und seine bevOlkerungspolitische Bcdeutung.Ein Beitrag zur Geschichte des Deutschtums im Siielbanat im 18. Jahrhundert, Viena, 1937;H. Kadan, Deutscher Bergbau in Saska ( Banat) in 1?unuinien 1747-1779, (Vicna), 1940; J. Kis-seler, Das Eisenwerk Reschit-a int Banat in den Jahren 1770-1800, (Viena), 1940; I. Schreiber,Das Banater Eisenwesen im 18. Jahrhundert, (Viena), 1943; toate aceste lucrari sint citate de Al.Krischan, Dissertatiosum fiber das Banat ( 1897-1967), in Siidostdeutsches Archiv", vol. XIII(1970), p. 217. Mai non, C. FeneSan, Mineritul tnetalurgia dut Banat in secolul al XVIII-ha(Tezi de doctorat), Cluj-Napoca, 1977. Pentru studii de arninunt, vezi bibliografia anuala pu-blicati in revista Der Anschnitt" a Muzeul mineritului si artei miniere din Bochum (Germania),precum si volumele seriei Bibliografia is:mica a Roindniei.

2 I. Miloia, Arhivele Banatultii, in Revista Arhivelor", seria veche, III (1936-1937),1, p. 79-93, nnentioneazi di in 1029 au fost vindute ca maculatur. (I) patru vagoLne de arhivaminieri. Fondul de arhivi al Directiei Miniere Banatene, pistrat la Arhivele Statului Timi-oara, nu mai cuprinde, in urma distrugerilor suferite, decit vreo citeva nlii de documente

din secolul al XVII1-lea.

Revista istorica", torn IV, nr. 3-4, p. 345-351 1993

cri

www.dacoromanica.ro

346 Costin Fene5an 2

miniere sc confirma, o data mai mult i cu argumente convingatoare, constatarea de ordin ge-neral, potrivit careia Banatulsecolului al XVIII-lea a fost nu numai un excelent teren de experi-mentare, dar si de succes al mercantilismului a. Doar din aceasta, perspectiva socotirn posibilgcercetarea i judecarea vietii economice a Banatului in veacul Aufklärungului i punerea inlumina a istorici mineritului i metalurgiei ca un domeniu in care zorii capitalismului, fornieleincipiente ale economiei de piata rasar aici mai devreme decit oriunde pe cuprinsul pamin-tului romgnesc.

Este bine cunoscuta importanta acordata de economistii mercantilisti (cameralisti) cir-culatiei banesti cu caracter excedentar, devenita pentru ei o adevarath obsesie. proces in timpulcarraa banului, monedei din metal pretios, ii reyine un rol-cheie ca mijloc de exprimare i teza-uri zare a valorii, ca semn, in cele din urmg, al -raliditätii unci economii dirijate de la centru. Deaceea obtinerea de moneda-forte fie pe calea unui comert activ, aducator de importanteexcedente financiare, printr-un sistem vamal sever, menit sa impiedice scurgerea necontro-lath de moneda din tara, fie prin punerea in circulatie a noi cantitati de moneda din metale pre-tioase i semipretioase a constituit i pentru cameralistii austrieci tin obiectiv de prima in-Tor-tanta 4. Or, mineritului i metalurgiei le-a revenit in aceste imprejurari o insemnatate deosebita,ceea ce explicg din plin atentia acordata dezvolthrii lor, statul absolutist investind in acest do-meniu sume considerabile, care au intrecut de multe ori banii riscati" in alte proiecte economice.In acest fel se explica i interesul constant al Camerei Au lice pentru Monethrii i Mineritpentru dezvoltarea mineritulni i metalurgiei in Banat, iar aceasta cu atit mai mult, cu cit inurrna Razboiului de 7 ani (1756-1763) Imperiul habsburgic pierduse odata cu Silezia o regiuneminiera deosebit d.e bogata. De aceea mäsurile de incurajare a mineritului banatean luate deCamera Au ha. pentru Monethriisi Minerit ( Hofkamrner in Mfinz- uric( Bergwesen) 5 la mai putinde un an dupa pacea de la Hubertusburg (15 februarie 1763) au urinal:it sa impulsioneze nu numaiproductia minieth i metalurgica din Banat pe temeiul surselor si resurselor existente, ci mai cusearni. sä determine prospectarea si punerea in valoare de noi filoane i zacaminte de minereu,de preferinta aurifere sau argentifere.

Astfel, prin decretul din 2 ianuarie 1765 al Camerei Aulice pentru Monetarii i Minerit °,tuturor asociatiilor de concesionari minieri nou infiintate in Banat a, cu scopul de a prospectanoi filoane si zacaminte minerale argentifere, ii s-a garantat, in caz de reusitg, plata celui mairidicat pret de achizitie (..Einlosungspreis) al minereului extras, inlesnire valabila timp de treiani de la inceperea exploathrii. Un alt decret al Camerei Aulice pentru Monetdrii i Minerit, celdin 21 februarie 1765 8, a stabilit, la rindul sau, ca minerii, care vor descoperi in afara ore-

3 S. Jordan, Die kaiserliche Wirtschaftspolitik im Banat im 18. Jahrhundert (Buchreiheder Stidostdeutschen Historischen Kommission, 17), München, 1967, P. 7; vezi in acest senssi C. Fenesan, Der Banater Kupferhandel in der ersten Halite des 13. Jahrhunderts: zur Frage desösterreichischen Merkantilismus in einem Grenzland, in Rumanian Studies", vol. III(1973-1975), Leiden, 1976, p. 149 sqq. Se cuvine remarcat faptul c Christoph Traugott De-lius, reputat specialist minier i profesor la Academia Montanisticg de la Schemnitz/BanskgStiavnica, a dobindit notorietate profesionala tocmai in timpul activitatii sale la minele i to-

pitoriile din Banat (1756-1770). experienta acumulath aici fiindu-i de !mare folos la scriereaunei carti, ramasa multa vreme fundamentala atit din punctul de vedere al practicii miniere

metalurgice propriu-zise, cit si al practicii economice de sorginte mercantilista in domeniulmontanistic: Anleithung zu der Bergbaukunst nach ihrcr Throne und Ausitbung, nebst eineriAbhandlung von den Grundsdt:en der Bergwerks-Kameral wissenschaft, Viena, 1773 (ed. a 2-a,vol. III, Viena, 1806; o traducere in limba francezg a editiei princeps a aparut la Paris, in1778).

Vezi in acest Sens lucrarea inca actuala: L. Sommer, Die österreichischen Kameralistenin dogmengeschichtlicher Darstalung, partca I si II, Viena, 1920 si 1)25.

5 0 scurta privire d.e ansambhi asupra autoritatilor miniere centrale ale Imperiuluihabsburgic si a celor locale, din Banat, in secolul al XVIII-lea, in volumul C. Fenesan, R. Graf,M. V. Zaberca, I. Popa, Din istoria cdrbunelui. Anina 200, Resita, 1991, p. 6-8.

6 Hofkammerarchiv Wien, und Bergivesen, Fasz. rote 1993, ad Nr. 3273/1774,fol. 96 (se va cita in continuare: HKA, Mz. u. Bgw.).

7 Prin Ordonanta miniera Neffzer Bannatisches Bergsystema (1736), fiscul minier arenuntat la exploatarca majoritatii minelor si a unor topitorii in regie proprie, concesionindu-leunor particulari (Gewerken ), care se asociall apoi, in functie de capitalul disponibil, dc alte ele-mente (de ex. cunostintele tehnice de minerit i metalurgie), in asa-nuznitele asociatii de con-cesionari (Gewerkschaften), cf. C. Fenesan, Mineritul ci metalurgia.

8 F.A. Schmidt, Chronologisch-systematische Sammlung der Beiggesetze der KonignicheUngarn, Kroatien, Dalmatien, Slavonien und tits Grossfitrstenthums Sicbenbürgen (sectiunea a11-a a colectiei Chronologisch-systematische Sammiung der Berggcsetze der Osterreichischen Mo-narchie), vol. XII, Viena, 1835, doc. 780, p. 103 104.

Miinz-

6

www.dacoromanica.ro

3 Prospectiuni i exploatari miniere 347

lor de scrviciu filoane sau záciiminte rentabile de ininereuri pretioase sau sernipretioase. urmausa primeasca la noua exploatare 5 parti de mina. gratuite (Freikuxe) 9 0 remuneratie baneascastabilita de oficiul minier din raza lor de activitate. In fine. prin decretul din 26 fehruarie 1765al Camerei Au lice pentru Monetarii si Minerit 1° s-a stabilit cä monarhul (prin intermedral fis-cului minier) va participa la minele rentabile, nou -descoperite de catre concesionarii particulari,cu o cota-parte de o treime sau un sfcrt din numarul cuxelor, atit pentru a se asigura astfelacoperire mai lrana a cheltuielilor de exploatare, o folosire mai judicioasa a fondurilor banesti,cit i pentru a se garanta o protectie juridica sigura si a se inlatura mai usor piedicile ivite.

In acest context, in Banatul de munte a debutat, in vara anului 1766, o intensä campaniede prospectiuni miniere, orientata spre doua valca i muntii Almajului, pe de o parte,zona Caransebesului, pe de alta parte.

Inca la 20 martie 1766, pornind de la prospectiunile miniere efectuate in valea Almajuluisi in partile Caransebesului inca in 1757 11, Directia Miniera Banateana a propus ConsiliuluiAulic pentru Monetarii i Minerit reluarea investigatiilor intrerupte cu 9 ani mai inainte 12. La8 august 1766 propuncrea s-a bucurat de aprobarea expresa a imparätesei Maria Theresia 13.Dind curs vointei imperiale, Consiliul Aulic pentru Monet Arii i Mincrit a ordonat Directiei Mi-niere Banatene, la 11 august 1766,...sa investigheze cit mai staruitor muntii Almajului, atitde promitatori pe cit de intinsi, nu nulnai prin dou3, sau trei echipe de prospectare ale dom-nitorului (adica ale imparatesei. i.e. salarilate de fiscul minier C.F.), ci Si prin alti oamcniearora li se va promite o remuneratie" 14. In acest scop, in regiunea miniera banateana urma safie faeut public apelul cu privire la recrutarea, prin intermediul oficiilor miniere, de mineri dori-tori sa prospecteze dupa filoane si zacaminte do aur, argint, plumb si cupru in nluntii Alma-jului. Celor recrutati din rindul Cirora 2 sau 3 mineri mai capabili deveneau sefi de echipa

li se va promite atit avansarea, cit i angajarea lor la noile exploatari sau o recompensa doalta natura (bergmeinnische Ergotzlichkeit) in casul descoperirii unor filoane sau zacaminte mine-rale rentabile. De asemenea, Directia Miniera Banateana a primit ordin sib aduca la cunostintagermanilor i romanilor din song (sowohl denen teutschen als wallachischen Partheyen), ace:acare, prospectind pe cheltuieli proprii, vor descoperi resurse minerale rentabile in muntii Alma-jului ... nu numai ca vor putea detine in proprietate, exploata sau vinde altcuiva, deci dis-pune liber de astfel de mine (cu exceptia unor parti de mina, pe care le vor ceda la libera alegerePreainaltului Fisc)., ci, in functie de importanta filonului descoperit, au s3 se astepte si lao recompensa amasurata" 15. In fine, datorita cunoasterii terenului, satele aflate in jurul Ruda-riei urmau sa fie indemnate spre activitatea de prospectiuni miniere, scop in care Directia Mini-era Banateana trebuia sa trimita un specialist rainier. care ar putea da ajutor cu vorba i cufapta persoanelor doritoare sa se apuce de minerit" 16.

Lucrarile de prospectiuni din valea i muntii Almajului au inceput Inca la sfirsitulverii lui 1766. Ne este eunoscuta atit componenta nominall a uneia diu echipele trimise pe chel-

9 Potrivit prevederilor Constitutiei Miniere Maximiliane.(1575) si a Ordonantei MinicreNeffzer (1736), fiecare mina era divizata in 132 parti de mina (Kuxe), din care 128 reveneauconcesionarilor, iar restul de 4 monarhului, bisericii, colii i casei fratiei ( Brudertade).

1° F.A. Schmidt, op. cit., vol. XII, doc. 781, p. 105.11 Arhivele Statului Timisoara, fond Direct:a Minierd Bdndteand, nr. 5/1757, fol. I. Re-

sultatele acestor prospectiuni, in cursul carora se spera mai ales descoperirea unor filoane auri-fere in nisipurile aluvionare ale Nerci, Minisului i Timisului, au fost, practic, neinsemnate.

" HKA, Ms. u. Bgw., Fass. rote 1978, Nr. 166 ex Aug. 1766, fol. 914.13 Ibidtm, fol. 941 (nota autografa a imparatesei): Ich verwillige, dass der Bergbau auf

die Allmascher Gebinge erstreket werden möge und entnchme zugleich mit besonderem Wohl-gefallen die in dem Bannat bereits geschehene so beträchtliche Erhebung des Bergbaues, gleich-wie dann hierüber dem dasigen I3erg-Amts-Personali Moine Zufriedenheit zu erkennen zu gebenist. im ithrigen ist iiber derley Bergwerks-Systemata zu seiner Zeit, wenn die Ausschmelzungder Ersten ganz vollbracht worden, jedesmal auch der nachherige reale Befund auszuweisenund Mir vorsulegen. Maria Thcresia pr.".

14 Ibidem, fol. 957: ...das so hoffnungsvolle als weithläuffige Almascher Gebilrg nichtnur mittels zwey oder drey landesfürstlicher Schurfkiihren, sondern auch durch andere Parthe-yen gegen verhcissenden Remuneration auf das flcissigste zu untersuchen".

15 Ibidenz, fol. 957-958: ,,nicht nur sothane Fundgruben (ausser einige an das Allerhöch-ste Aerarium wiblkürlich zu iiberlassenden Bergtheilen) eigenthiimlich behalten, belegen oderan andere verkauffen und damit frey disponiren kiranen, annebst aber nacht Wichtigkeit desneuerschrottenen Gangs eine billige Remuneration zu crwartten haben sollen".

16 Ibfdem, fol. 958: den bergbaulustigen Partheyen mit Rath und That an die Handgehen könne".

ii

direst',

www.dacoromanica.ro

348 Costin Fenesan 4

,tuiala Oficiului mimer Sasca, la ordinele maistrului minier Bernhard Fisch ler, cit i salariulobtinut de minerli au6teia 17 Cu acest prilcj nu putem O. nu remarcam faptul cä intre salariulunui miner roman platit &spa nurnarul de schimburi efectuate ( Schichtenhduer ) 13 si cel alomologului sau german a existat o discrepanta evidenta: astfel, in vreme ce minerul germanprimea 24 creitari/schimb, colegul sau roman obtinea doar 14 creitari sau chiar 12 creitari, desinu i se putea reprosa nimic din punct de vedere profesional.

Reluate in primavara anului 1767, prospectiunile miniere din valea i muntii Almajuluin-au dus in pofida stradaniilor depuse" (ohngeachtet alter angewendeten Mithe ) la descope-rirea vrennui filon sau zacamint demn de exploatare, ba nici macar a vreunor urme de mineritdin vechime" (einige Zeichen eines alien Bergbaues) sau mai noi 13. Doar la $opot i DolniaLiubco /a (in Clisura Dunärii) au fost gasite vinisoare de minereu cuprifer, care ar fi indreptatit,eventual, speranta de deschidere a unei exploatäri miniere regulate. Fata de bilantul generalnegativ al prospectiunilor din valea i muntii Almajului, Directia Miniera Banateana, dind cursopiniei maistrului minier Fischler, a recomandat, la rindul ei, Camerei Aulice pentru Monetari

Minerit sistarea acestora, urmind sa se acorde insa sprijin financiar concesionarilor care ar fiintentionat sa deschida in zona mine de arama 20 Marile sperante ale forurilor montanisticelocale si centrale puse in descoperirea unor filoane rentabile de aur sau argint, obiectivul de-clarat al campaniei de prospectiuni din valea i muntii Almajului s-au spulberat astfel defi-nitiv. In valea Almajului cele doua rnetale nobile, mai ales aurul, au fost exploatate in continu-are doar prin spalarea nisipurilor aluvionare ale Nerei i Minisului de catre tigani. Valoarea me-talului galben ohtinut prin spalare n-a trecut insit niciodata de modesta cantitate de 800ducati pe an 21.

In ceea cc priveste continuarea prospectiunilor miniere in Banat, Directia Miniera. BA-nateana a propus Camerei Aulice pentru Monetarii i Minerit, la 26 septernbile 1767, ca, incepindcu primavara anului urmator, echipele salarizate de catre fiscul minier sa se deplaseze in muntiidin apropiere de Luncani ci Gladna, pe cursul superior al Begheiului, unde erau semnalate urmede zgura i lucritri vechi" (alte Schlahen und Arbeiten ), precum i existenta de minereuri con-tinind oxizi de plumb si argint. Cu rezolutia sa din 25 octombrie 1767, Camera Aulica pentruMonetarii j Minerit si-a dat acordul de sistare a prospectiunilor miniere in muntii si Valea Alma-jului i totodata de deschidere a celor din jur de Luncani i Gladna 22, iar mai apoi din partileCaransebesuhii, in primavara anului urmator.

Intr-adevar, la inceputul verii lui 1768, Oficiul minier Dognecea a trimis in muntii carese intind intre asa-numita Poarta de Fier (a Transilvaniei C.F.) si Faget, venind din Ardealspre Banat", o echipa de prospectare ( Schurflefthr ) format& din 8 mineri sub conducerea unuihutman de la exploatarea aurifera Dognecea. Dupit cercetarca zonei muntoase Gladna-Luncani(in locul din urma functionind intre 1734-1749 o topitorie de fier), Oficiului rninier Dogneceai s-a ordonat sa deplaseze investigatiile echipei sale spre muntii mai inalti de la hotarul de atuncicu Ardealul. Dar, denarece intre timp o asociatie de concesionari descoperise in apropiere dc Obre-ja (la cca. 15 km NNV de Caransebes) minereuri cuprifere, Oficiul minier Dognecea a trimis lafata locului propria sa echipa pentru a evalua situatia. Sub indrumarea reputatului specialistrninier Christoph Traugott Delius 23, pe atunci asesor la Directia Miniera Banateana, in zona s-a

17 HKA, Mz.u.Bgw., Fasz. nota 1979, Nr. 122 ex Jan. 1767, fol. 141: stat de plata( Berg-Lohn-Z tint) pc perioada 20 octombrie 30 noiembrie 1766 Johann Lehmann,Joseph Ehrenberger, Ion Vita, Constantin Benga, Gruia Popescu, Nicola Ritisan, Barbu Benga,Jurca Brejnean, Nicolae Brejnean.

18 Pentru categoriile de mineri lii Banatul secolului al XVIII-lca, cf. C. Finesan, A.sistentasociald si lupta mincrilor din Banat in a cli9ua jumdtate a veaculni al XVIII-lca, in Bana-tica", vol. III, Resita, 1975, p. 153 154.

13 HKA, Mz.u. Bgw., Fasz. rote 1979, Nr. 155 ex Oct. 1767, fol. 1187; vizi si ArhiveleStatului Timisoara, fond Directia Minierd Bandteand, nr. 9/1767, fol. 18 despre esecul prospec-tiunilor efectuate la Bania, Rudaria, Moceri i opot.

20 HKA, Mz. u. Bgw., Fasz. rote 1979, Nr. 155 ex Oct. 1767, fol. 1188.Vezi C. Fenesan, Date privind exploatarea aurului in Banat la sfirsitul sec. al XV II I-lea

Fi inceputul sec. al XIX-lea, in Studia Universitatis Babes-Bolyai", Historia, fasc. 1/1967,p. 53 sqq. ; vezi i Beobachtungen des Herrn Hofraths von .Koczian ilber die Goldwdschereyen irnBanat (1769 ), in vol. I. v. Born, Briefe fiber tnineralogische Gegenstdnde auf seiner Reise durchdas Terneswarer Banat, Siebenbiirgen, Ober- und .Nieder-Hungarn, Frankfurt & Leipzig, 1774,p. 77-84, unde se propune organizarea spalarii aurului aluvionar cu ajutorul tiganilor.

22 HKA, Mz. u. Bgw., Fasz. rote 1979, Nr. 155 ex Oct. 1767, fol. 977 si 1188.23 Christoph Traugott Delius (n. 1728 Wallhausen/Thuringer m. 1779 Florenta),

urmeaza, chip& studii la Quedlinburg, Magdeburg si Wittenberg, Scoala Montanistica de la

si

22

www.dacoromanica.ro

5 Prospectiuni i exploatari miniere 349

constatat existenta mai multor puncte susceptibile de a oferi perspective reale de exploatare aminereurilor cuprifere: in apropicre de Obreja, pe o vale, o asociatie de concesionari incepusedeja lucrárile de amenajare a exploatarii numite Iosif al II-lea pe locul unor lucrári miniere an-terioare. Activitatea se rezuma, de fapt, doar la spälarea minereului din vechea haldi trimite-rea lui spre topire, la Dognecea. Conform aprecierilor lui Delius, muntii din jurul Obrejei nu pa-reau sä promita descoperirea vreunor resurse minerale cit de cit insemnate, o dovadá in acestsens fiind instalatiile parasite ale fostei topitorii de amnia Konigsegg, aflatä in apropiere. Totpe valea Obrejei, o akã echipa de prospectare a Oficiului minier Dognecea (formata. din 2mineri) a inceput exploatarea unei diaclaze de piritá, paräsitA insä curind datoritA lipsei eide rentabilitate. Ceilalti 6 mined din echipa Oficiului minier Dognecea au inceput linga satulCiuta exploatarea unui filon de minereuri complexe i. cuart, care, de§i promitãtor, nu merita,in opinia lui Delius, un efort indelungat, zona urmind a fi prospectatá dupa filoane cu mine-reuri de aur, argint, si plumb. in fine, citiva mineri din echipa d.e la Dognecea au mai facutsondaje in muntii din imprejurimile Obrejei pentru a descoperi eventuate urine ale unor lucrdrivechi" (alte Arbeiten). Apoi, jumátate din echip5. (4 mineri) a trecut la prospectarea munti-lor in directia Marga, iar de aici, urmind hotarul de atunci al Ardealului, s-a indreptat spreLuncani, in cAutare de minereu de plumb, in vreme ce restul echipei (4 mineri) a inceput cer-cetarea muntilor dinspre hotarul de atunci cu Tara Rominesca, porniqd de la Caransebe inelutarea unor filoane auri- sau argentifere. Esantioanele mineralogice recoltate cu aceastä ocazieurmau A. fie trimise la Dognecea, oficiul minier de aici trebuind sä ia o hotarire dupà efectua-rea probelor de laborator24. De§i rezultatele acestei prime trane de prospectiuni erau departede a fi incurajatoare, impäráteasa Maria Theresia a ordonat, totusi, continuarea acestora in a-teptarea unor rezultate mai bune".

Intr-adevar, -un bilant al topitoriei de la Dognecea (20 iunie 1769) 26, privind rezultateleobtinute din topirea minereului provenit de la exploatarea Iosif al II-lea de la Obreja, estecit se poate de elocvent pentru rentabilitatea, practic nutá, a acestuia:

1 u n aminereu continut de aramä dupl

proba mica a focului

centenari livre centenari I livre

venit net

mai 1768 382

aug. 1768oct. 1768

512

50

25

372 75

16

16

14

febr. 1769 314

total 1582

50 11

59

9 4/.

59 6/.

74 2/.

58 3/.

1 7/ .

Schemnitz. Dupil anii de serviciu petrecuti in Banat (1756-1770), odatä cu infiintarea AcademieiMontanistice de la Schemnitz (1770), devine primul ei profesor de mineralogie. Pentru viata

activitatea sa, cf. J. Mihalovits, Delius Kristóf Traugott a selnieci bdnydszati akadémia els5(1770 ) bdnyawavelodistani professzordnak vdzlatos iletrajza és munkas. Sopron, 1937;H. Kunnert, Christoph Traugott Delius ( 1728-1779), in Berg- und Hiittenmännische Monats-chefte", 119, 1974, p. 64-66; idem, Bergbauwissenschaft und technische Neuerungen ins 18.Jahrhundert: Die Anleithung zu der Bergbaukunst" von Chr. Tr. Delius ( 1773), in Osterreichi-sches Montanwesen" (Festschrift Alfred Hoffman), ed. M. Mitterauer, Viena-Miinchen, 1974,p. 181 198; L. Zsamboki, Delius' Werk Anleitung zu der Bergbaukunst", seine Parsser Ausgabe(1778) und seine Rolle in der Gestaltung der franzosischen Bergbaufachliteratur, in HornickaPfibram ye vEdb a technice", Pfibram, 1981, p. 218-237.

24 HKA., Mi.u.Bgw., Fa.sz. rote 1980, Nr. 90 ex Oct. 1768, fol. 75-77 (raport din 26august 1768 al Directiei Miniere Banatene ca.tre Camera Aulicd pentru Monetarii i Minerit, inurma ordinului acesteia din 25 iulie 1768).

25 Vezi rezolutia autografa a impártitesci pe raportul care i-a fost inaintat la 19 septem-brie 1768 de Camera Aulica. pentru Monetarii i Minerit: Da bisher in dem TemeswarerBannat durch die ausgeschickten Schurf-Kiihren kcin bauwin-diges Erzt erfunden worden, alsist der weitere Bericht zu erwarten, ingleichen auch fiber jene Vorschläge, welche der Deliuseingereichet hat (propuncri privind afinarea aramei topite in Banat C.F.). Maria Theresiapp." (HKA, Mz.u.Bgw., Fasz. rote 1980, Nr. 90 ex Oct. 1768, fol. 73).

26 HKA, Mz.u.Bgw., Fasz. rote 1981, ad Nr. 2435 de anno 1769, fol. 173.

.

I

www.dacoromanica.ro

350 Costin Fene5an 6

Dind curs ordinelor de la Viena, Oficiul minier Dognecea a continuat prospectiunile inpArtile Caransebe5ului. In urma insArcinarii primite din parte Directiei Miniere BanAtene la12 martie 1769, maistrul rainier de la Dognecea, Jose Ph D. Redange, s-a deplasat personala Obreja i Kanigsegg, constatind urmatoarele 27: la Königsegg, pe o vale, functiona mina Maria-nn, unde se exploata, farA vreun Fens" ( ohne die mandeste Raison), itabirit ( Eisengliminer)amestecat cu steril, in vreme ce la mina Maria Theresia lucrau 4 mineri romAni, care scoteau-minereuri cuprifere. Redange a vizitat cu aceeasi ocazie i ...locul in care s-a propus con-struirea unei topitorii, adicA Obreja, aflatri la o depArtare de 3 ore calari de Königsegg" (denOrth, aliwo Antrag zu Erbauung der SchmOltz-Hiitten war, als nacher Obresche, welches von Kanigs-egg starke 3 Stund zu Pferd entfernet), precum si mina Iosif al II-lea, uncle a descoperit lucrAristrAvechi de suprafata" (matte an Tag bescheltene Arbeiten). Dar, atit situatia exploatArilormiMere, cit i rezervele de minereu I-au convins pe Redange de faptul ca acolo nu existanici un temei pentru construirea unei topitorii 28. In schimb, locul ales la CAvAran pentru con-struirea unei topitorii cii clouã cuptoare a fost socotit drept corespunzator, sub rezervastentei unei cantitati suficiente de minereu 29 Acestei retineri i s-au adaugat i clificultatilede topire datorate slabei calitAti a minereului, ceea ce ar fi dus la cresterea cheltuielilor detopire. Cu toate acestea, Redange a putut constata c5. toti concesionarii minieri de la Obrejas-au aratat dispusi sa suporte pe riscul lor propriu construirea topitoriei de acolo 30, in cazolin care n-ar fi fost obtinut un avans banesc din partea fiscului minier, afirmind cu incredere,c. daca topitoria va exista, atunci i supusii vor purcede la prospectiuni i vor cauta sasprijine topitoria" al. La ordinul Camerei Aulice pentru Monetarii i Minerit, Directia MinieraBanateana a ordonat, din non, Oficiului minier Dognecea sä cerceteze cu toata atentia situatiamineralogica din zona Obreja-Tincova i sa se pronunte asupra oportunitatii construirii uneitopitorii pe cheltuiala fiscului minier. In urma investigatiilor efectuate, s-a constatat ca dinrezerva de minereu cifratA la 317 centenari 75 livre, cu un continut de 8 centenari 50 1/2 livreararna, la proba mica a focului, efectuatA insa cu minereu selectionat in mod special, nu s-auobtinut decit 2 6/9 livre amnia, astfel ca, in mare, cheltuielile de topire la fata locului nuunman a fie mai mici de 18 florini centenarul. in cazul topirii minereului de la TincovaObreja la Dognecea, cheltuielile de topire (inclusiv costul transportului pin& la topitorie) arscadea la 15 florini centenarul, devenind rentabile. De aceea Oficiulminier Dognecea s-a prommtatimpotriva construirii unei topitorii intre Tincova i Obreja, atita vreme cit nu se dispuneade o rezerva suficient de mare de minereu 32. In raportul sau din 8 aprilie 1769 adresat Ca-merei Aulice pentru MonetArii i Minerit 28, Directia Miniera BAnateanA si-a insusit punctul devedere al Oficiului minier Dognecea, dar a fost de acord cu ridicarea topitoriei de amnia de caneconcesionarii minieri, pe cheltuiala proprie.

Un raport de inspectie minier5. (Obreja, 4 innie 1769) " n-a facut decit sA continue neren-tabilitatea exploatarilor de la Obreja i Neu-Känigsegg, unde lucrau 4 mine: Maria-Hilf (2 mi-neri platiti in acord dupa cantitatea de minereu extras/Gedinghäuer, cu 18 florini de stinjen),Maria Theresia, Urbani (2 mineri plMii dupa numArul de schimburi efectuate/Schichtenhäu-er) i Iosif al II-lea, de pe valea Pies, de linga Obreja (4 Schichtenhäuer).

Cu toate acestea, concesionarii minieri au staruit cu cererea lor de acordare a unui avansbanesc. Aflat in inspectie in Banatul montanistic, comisarul aulic Franz Xaver Schemer aexprimat, la rindul sau, rezerve cu privire la oportunitatea acordArii unui credit de 1500 floriniasociatiei de concesionari de la Tincova i Obrcja (in frunte cu scribul districtual de la Lugoj,Konig) pentru construirea unei topitorii de mama la CavAran, pin& cind nu se va fi constatat

27 Vezi raportul din 4 aprilie 1769 al Oficiului minier Dognecea cAtre Directia MinieraBanateanii, la HKA, Mz.u.Bgw., Fasz. rote 1981, ad Nr. 2435 de anno 1769, fol. 183-186.

28 Ibidem, fol. 184: den mindesten raisonsmassigen Anlass zu Erbauung einerSchmiltz-na tten".

29 Ibiticin, fol. 185: (wenn) sich in dem Bergbau ein besserer Seegen oder wenigstenseine hinlängliche bergrnannische Raison zeiget".

Ibidcm, fol. 165. Inca in martie 1769 comisarul provincial Johann Joseph Herdt soli-citase un avans de 1500 florini din partea Ministerial-Banco-Deputation in Montanisticis (careadministra pe atunci veniturile miniere ale Banatuhii) pentru construirea unei topitorii deamnia intre Tincova i Obreja.

31 Ibidem, fol. 185-186: wenn nun einmal eine Mitten stehet, so werden sich die linter-thanen schon auf das Scharfen verlegen und die Mitten zu berfärderen trachten".

32 Ibidem, fol. 190." Ibidetn.84 Ibidem, fol. 169-172.

exi-

38

si

www.dacoromanica.ro

7 Prospectiuni §i exploatari miniere 351

cantitatca de minereu extras in cursul unui an 35. Se vede el nici raportul intocrnit de Schanern-a avut darul sä mina capát, cel putin pentru o vreme, disputei k gate de creditarea constructieide la Cavaran. La sfiritul verii lui 1769, consilierul aulic Bartholomfins von Hehengarten, deactivitatea caruia se leaga refacerea minelor i topitoriilor banatene (1740-1748) de pe urmapierderilor serioase cauzate de rázboiul austro-turc din 1737-1739 §i de rascoala romanilor dinzona (1738), insotit de consilierul minier Delius, de maistrul milder supelior Muller i practicantulminier von Darfeld, a facia o inspectie la exploatärile din zona Tincova-Obleja, constatind cäminereul extras ar contine peste 100 centenari de arama, iar_asociativ de concesionari incepuse,pe cheltuialft proprie, constructia topitoriei de la Cavaran. In consecintã, Hehcngartt n a reco-mandat Camcrei Au lice pentru Monetarii i Minerit, la 6 septembrie 1770, acordarea credi-tului solicitat de 1500 florini, pentru a se termina constructia topitoriei Drept urrnare, la 10noiembric 1770 Camera Au lie& pentru Monetarii i Minerit i-a comunicat lui Hehengartenacordul sau, ca asociatiei de concesionari de la Obrcja-Tincova sIt i se acorde un credit de1000 florini renani pentru a termina constructia inceputa a topitorici de la Cavai an. mai alesca acum existau toate garantiile cerute pentru recuperarea sumei avansate din Casieria numera37.

Despre evolutia ulterioara a topitoriei de amnia de la Cavaran nu tim, deocamdata,ninlic. Avind ins& in vedere avintul general inregistrat pull in jurul anulm 1775 de productiade arama a Banatului 38, avem tot temeiul sa credem ca topitoria de la Cavaran a supravietustmacar citiva ani, poate pina la recesiunea de dupa 1780.

35 Ibidem, fol. 152-156 (raportul din 30 iunie 1769, Oravita, al lui Schbner catre CameraAuljcIt pentru Monetarii j Minerit). in decizia sa din 22 iulie 1769, Camera Althea pentru Mone-tarii Minerit a aprobat intru totul opinia lui Schöner (HKA, Mz.u.Bgw., Fasz. rote 1983,ad Nr. 4547 de 1770, fol. 180), anume, daca in rastimp de un an ,,sich zeigen werde,wie die Anbrache in denen Graben beschaffen, was fur ein Erz-Vorrath am Tag vorfindig, auchwie die dortige Gebfirge mit Privatscharfen empor kommen und, endlichen, die Gewerk-schaf ft darauf beharret, eine Schmaltz-Mitten bei dem Dorf Gabraan (Cavaran F.C.) in densCaransebeser District erbauen zu wollen, man nicht entstehen warde bei sich zeigend gesecgnetenErz-Anbrachen einen Vorschuss von 1500 fl. gegen successive Ersetzung aus denen Kupfergefäl-len und diesendiger Einlegung eines bindigen Reversa erfolgen zu lassen".

36 HKA, Mz.u.Bgw., Fasz. rote 1983, ad Nr. 4547 de 1770, fol. 180. La 14 septembrie17'0 comisarul provincial Herdt semna, in numele asociatiei de concesionari minieri Obreja-Tincova, chitanta referitoare la primirea sumei de 1000 florini renani din Casieria miniera, pf n-tru a-i folosi la incheierea lucrarilor de constructie a topitoriei de la Caväran Ibulem, fol. 182),asa cum a raportat. din Oravita, consilierul aulic von Hehengarten Camerei Aulice pentru Mone-tarii si Minerit la 26 octombrie 1770.

37 HICA, Mz.u.Bgw., Fasz. rote 1983, ad Nr. 454' de 1770, fol. 179.38 C. Fene§an, Mineritul metalurgia.

au.

si

ci

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

0 MINI-BAZA DE DATE UTILIZATA IN ELABORAREAUNEI MONOGRAFII ISTORICE

IRINA GAVRILA

1.0. INTRODUCERE

Sorietatea de azi traverseaz5 0 perioadA de informatizare, :n.cate calculatoari lede rin 0 prezentil in riata noastr5 do zi cu 71. Aceastil eruptie tehnologied este in mod firescsotita. de o serie de consecinte: eterinte si chiar fraze care ne imbogritesc hinbajul, joeu, ilepe calculator care iau locul color ale copilariei noastre, in tirnp ce calculatoarele personale.Intrundcu rezultate notabile in mai toate domeniile umaniste (medicin5., psihologie, sociologic, lingtic5., istorie).

in marea lor majoritate adepti ai cercet5.rii traditionale, mai conservatori i nu in moddramatic influentati de noua tehnologie, istoricii s-au limitat 0 vreme 'in a folosi calenlatorulpersonal numai pentru facilitàtile oferite in procesarea textelor. Pentru unii dintre ei caleulatorulreprezinth iuci doar o posibilitate de a efectua rapid calcule numerice implicind multimi dedate pentru c-tre hirtia i creionul, sau chiar calculatorul do buzunar, nu sint de airm. Altiiincearcii form dizäri complexe ale continutului documentelor istorice sau exploateaza posibilitá-tile pachetelor de programe capabile de a prelucra surse extrem de bogate de date cantitative sicalitative cmn ar fi catagrafiile, recensamintele, registrele parohiale.

Am putea afirrna cä, pinä nu demult, istoricii foloseau fie softu are produs deja pentru di-verse proiecte de cereetare din alte domenii ale stiintelor sociale, proiecte care presupuneau cal-cube numerice laborioase, fie software utilizat de filologi in munca lor de analiz 5. a textelor.

Nu intotdeauna istoricul poate face apel la pachete de programe concepute pentru altodiscipline umaniste. Specificul dorumentului istoric, al datelor cantitative pastrate in ai hive,a impus crearea de programe speciale pentru istorie sau adaptarea celor existente la particulari-Utile cercetärii istoriei 1.

Treptat legatura istoric-calculator s-a sudat, martor in acest sens fiind si numarul cres-cind al publicatiilor de proti13.

Colaborarea intre istorici i programatori a devenit indispensabilà odatil cu crearea si ex-ploatarea bAncilor de date istorice, proiectele de cercetare bazate pe brinci de date cistigin dteren i bucurindu-se de un larg interes pe plan international 3.

in acest sens, prestigioasa publicatie Historical Social Research", devenith astazi organulComisiei Internationale pentru Aplicarea Metodelor Cantitative in Istorie, propunea in iulie1981 lansarea unei sectiuni denumith Historical Software", sectiune menith sä gazduiasc 5. nurnArde numar prezentarea succinth a pachetelor de programe concepute special pentru uzul istoriculor.

Historical Software" reuneste deci intregul efort in materie de programare menit s5,creeze pachete de programe care sã trateze sursele istorice cu atentia pentru mice detahu potcn-

1 R. McCaa, Microcomputer Software Design for Historians,Historical Methods", 17,1984, 2, p. 68 74; R. Jensen, The Microcomputer Revolution for Historians, Journal of In-terdisciplinary History", 14, 1933, 1, p. 91-112.

Amintim doar citeva dintre periodicele consacrate aplicárii rnetodelor maternatice sicalculat^ri lui in istorie: Historical Methods", Computers in the Humanities", HistoricalSocial Research", Le Médieviste et l'Ordinateur", Histoire & Mesure".

3 Spre exernplu in Anglia. o bancã de date bazath pe recensämintele secolului al XIX-leaa fost creath la University of Essex in 1967, fondath fiind de Economic and Social ResearchCouncil; lAnci de date similare exist& in Olanda (Danish Data Archive si Steinmetz Archief),Belgia (Belgian Archieve for Social Sciences) sau Norvegia (Noruegian Social Science Data Ser-vices). Proiecte ample de cercetare in domeniul deniografiei istorice, bazate pe exploatarca ban.-cilor de date, se realizeaza in universithtile canadiene.

Revista istoricd", tont IV, nr. 3-4, p.353-359, 1993

rapid',in-

ns-

3

www.dacoromanica.ro

354 Irina Gavrilâ 2

ial pe care istoria, ca stiinth, 0 inimme si in acelasi timp sa pregateasca informatia istorica invederea unor generalizan mascate de multe ori de fascinatia

Sectiunea Historical Software" ii propune in principal trei obic ctive:sa informeze cu regularitate cititorul asupra trasaturilor mai putin cunoscute ale pache-

tclor de programe deja existente pentru stiintele sociale i importante pentru cei care lu-cretzl't in aria interdisciplinarului;

sa adnca in atentia cercetatorilor acele pachete de programe elaborate pentru lingvis-tich san studiu liter, r care di la o prima vedere nu au nimic commit cu istoria, pot servi depilda pentru analiLp de continnt a documentelor;

sa stimuleze colal orarta intro prcduchtori si utilizatori, cu alte cuvinte colaborareaistoric-programator.

Pro mean a lansath de Historical Social Research" prin rubrica sa Historical Software"nu a intirziat sh dea rezultate. Numar de numar ne-au fost prezentate interesante si deosebit deutile pachete de programe destinate istoriei.

CHRONOS 4 , de pilda, este un program care ofera un fundament cronologic pe baza ca-nna pot fi gasite rapunsuri la toate intrebarile esentiale in vcrificarea datelor calendaristice.CHRONOS i in lude un calendar acoperind perie ada 1713 i.e.n. 3268 e.n. precum si un calculal dattior sitrbatorile r variabile nitre anii 293 e.n. 2499 e.n. pentru calendarul Julian *iGregorian. Ma.i mult, pot fi determinate i datele sarbaterilor ebraice.

Pentru istonc este deosebit de important\ exist( nta posibilitatii de gt:sile automata adatelor cheie dintr-un an, convertirea erelor folosite in istoriografie, implementarea calendaru-lui medieval al sfintilor.

Hypertext *1 Hypermedia 5 sint sisteme care permit utilizatorulni crearea unor cone-linni nitre Orli ale mini text (cuvinte, fraLe, paragrafe), aped, pc baza lor, incursiunea ini tregul tt xt si respectiv conexiuni intre text *i grafica.

Sistemul de programe CLIO 6 conceput de 'Manfred "nailer la Max-Planck Institutitr Geschichte din Gtittingen, faciliteaza procesarea automata a surselor de date istorice (recen-

s uminte, ref,istre parohiale) fie statistic, fie oferind material calitativ pentru o analiza de con-t nut

Demografia istorica poate fi considerath pe drept cuvint acel domeniu al cercetariiistorice in care ant aplicarea metodelor cantitative cit si a calculatorului are o puternicat aditie. Demograha istorica s-a numarat astfel in mod natural printre primele disciplineumaniste wa de care programatorii au manifestat interes. Marturie in acest sens sint pachetelede programe destinate prelucthrii datelor demografice, dintre care amintim dom. de CASOAR 7(Calculs et Analyses Sur Ordinateur Appliques aux Reconstitutions) conceput Mic14.el Hains-worth Fi .Jean-Pien e Bardet la Laboratorul de Demografie lstorica din Paris, sau de Analysisof Reconstitut«1 Families. A Package of SAS Programs 8 destinat analizei statistice a uneib-eze de date (1(1 ografice proiectath dupa metoda lui Louis Henry.

St. eistical Pi ckage for the Social Scicnccs 9 (SPSS X) si Statistical Analysis System"(SAS) sod cu sit_m an-0i in prezent cele mai des utilizate sisteme de programe pc ntru prelucrareastatistca a d..telor istorice. In aceeasi categorie s-ar putca incadra i .AUTOBOX 11, excelentin preinci. lea antomi.ta a serillor temporale.

li.teresul si necesitatea actuala pentru sistcme informationale destinate datelor istoricea*adar in continua *i rapidd crestere.

Dorim ca In rindurile ce iii meaza sh prezentam o modest\ contributie menita sa automati-zeze nr. nci istoncului de organizal e a fisierului personal, rezultat din documentare, in vederearedactani. Nct e,tatea unui astfel de pachct de programe a aparut ca prima faza in ela-borarealutiani Bidtienii, lucrare pentru care informatia With *i de arhiva este extrem de bogath.

4 Werner Bergmann, Computus und Computer. CRONOS Programm mr mathema-ti Ian und tt,hnischrn Chronologie, Historical Social Research" (in continuare I-ISR"), vol.15, 1990. nr. 1, p 94-117.

6 Lynd-t Hardman, Introduction to Hypertext and Hypomedia, HSR", vol. 15, 1990,nr. 2, p. 94 103.

' Manfred 1 hailer, Automation on Parnassus. CLIO-a _Databank Oicnted Systim forIlLtovians" HSR", 1980. nr. 15, p. 10-65.

7 Ir'na Gavrila, CASOAR un siston de programe pentru donografia isloiiuá, Revistade Istorii ", 1984, nr. 5, p. 466-468.

6 René Leboutte, George Alter, Myron Gutmann, Analysis of Reconstitutrd Families.A Puchuge of SAS Thog)ams, Historical Methods", vol. 20, 1987, nr. 1, P. 29-34.

9 Statistical Package for the So ml ScirncesISPSS X, 1-ISR", 1984, nr. 31, p. 96-104." Statistical Analysis SystonISAS, HSR", 1983, nr. 28, p. 88-95.31 Ronald Bewley, AUTOBOX: A Revioe, HSR", vol. 16, 1991, Dr. 2 p. 195-201.

,

de

s;1

-ein

www.dacoromanica.ro

3 0 mini-bazd de date 355

in elaborarea volumului Briilicnii, ca de altfel a oricarei lucthri (cel putin) de istorie,antorii recurg la sistemul fi5elor. Sä presupunem ca., la un moment dat, se doreste examinareafisei (fiselor) in care este vorba despre studiile lui Ion C. Bratiann la Paris. Bineinteles, autorulstie cu oarecare aproximatie grupul de fise in care se afla o asemenea informatie, dar une-ori cautarea dureath minute in sir. Am dorit sa venim in ajutorul autorilor monografiei amin-tite mai sus, precum si al tuturor celor interesati, concepind, realizind si punind la dispozitiaacestora Un sistem automat de memorare si regasire a informatiei continute in fise, denumitin cele ce urmeath SGF (Sistem de Gestiune a Fiselor). Studiul de fata isi propune sa prezinteacest sistem intr-un limbaj accesibil si nespecialistilor in calculatoare.

2.0. PREZENTAREA PROBLEMEL RATIUNI DE DIPLEMENTARE A SGF

Fiecarei autorul ei ii asociath una sail mai multe fraze (aici fraza" are sensul de sirde cuvinte), care vor fi denumite in continuare cwrinte cheie. Vorn spune, impropriu poate,fisa x contine" cuvintul cheie f, sau cuvintul iheie f apart" in fisa L. Ace lasi cuvint cheiepoate apare in mai multe fise. De exemplu,

fisa nr. I contine cwrintele cheic :avereIon C. 13ratianuCap. 2

fi5a nr. 3 contine cuvintele cheie:avereCap. 6Mihesti mo5ie

Ordinea in care se asociaza unei fise cuvintele cheie este arbitrara.Desigur, memorarea fiselor (sub forma de fisier text), a numerelor lor i, pentru fiecare

fisa, a cwrintelor cheie asociate, nu este dificila, desi necesita proiectarea anurnitor structuri dedate. Problema mai dificila este urrnatoarea: dindu-se un cuvint cheie, sistemul sa ra'spundarapid (lacä acesta se regaseste sau nu in baza de date i, in caz afirmativ, sa enumere toatefisele in care apare.

Cititorul se poate intreba de cc nu s-a rezolvat problema cu un sistem de gestiune a ba7elorde date deja existent. Autorii dispuneau dear de cel mai raspindit (in Romania) produs de acestgen pe calculatoare personale: dBase IV. filth, in continuare, ratiunile pentru care am preferatsa imph mentam nfl sistem propriu.

in dBase, cii fiecare fisa trebuie facuth o inregistrare" care contine in mod natural:numarul fisei, textul propriu-zis (ca nfl fisier text Iegat" de aceasta Inregistrare) i cwrintelecheie asociate fisei. Dar:

Numarul de cuvinte cheie al unei fise este arbitrar; o solutie ar fi rezervarea unuinumar maxim de cimpuri in inregistrare, de exemplu 20, introducind restrictia: fiecare fith vacontine maximum 20 de cuvinte cheie.

Adinitind ca am ales aceasth solutie, sa ne ginclim la reg&sirea fiselor care contin uncuvint cheie, f. Dath perrnitem ca f sIt ocupe oricare din cimpurile inregistrarii in care apare,expresia prin care se cere sistemului dDase sIt regaseasca fisele care contin pe f ar fi inaccep-tabil de complicatii, forma ei fiind:

cimp I = f or cimp 2 = f or or cimp 20 -= f (EQ 1)

Ginditi-va cum ar arata expresia prin care cerem sistemului dBase sa regaseasca fiselecare contin dour), cuvinte cheie, f i g.

in caz contrar, ar insemna ca, in toate inregistrarile (fiselor), fiecare amp sa fie rezer-vat pentru nn acelasi cu rint cheie, care poate apare sau nu in inref,istrare; de exemplu,pul 1 sIt fie rezer /at pentru 'avere', cimpul 2 pentru 'scrisori' etc. Mai precis, cimpul I va. aveadcar o valoare logic& (adevarat/fals) care ne spune (lath fisa respectiva contine sau nu cuvintulcheie 'avere' etc. Aceasta ar insemna sa r zervam pt ntru o inregistrare cel putin atitea cim-puri cite cuvinte cheie distincte apar in toate fisele, or acest numar nu este cunoscut decit lasfirsitul documentarii si, in plus, ar conduce la o risipa mare de spatiu de memorare.

fise,

cim-

www.dacoromanica.ro

356 Irina Gavrild 4

3.0. FUNC1'I1LE SGF

In mad natural, sistemul nostru trebuie sd aibd urmAtoarele functii:1. rfencfia de inmagazinaro a informafiei. AceastA informatie va consta, pentru fiecare

din fise, din numArul fisei si lista cuvintelor cheie asociate, eventual si din intregul text alUn mod natural de desfAsurare a dialogului computer-utilizator in indeplinirea acestei

functiuni ar fi urmAtorul (ceea ce urmeazA dupl :" sint interventiile utilintorului):Introduceti numdrul fisei: 1 4-1

Introduceti un cuvint cheie: avere 4-1

Introduceti un cuVint cheie: Ion C. Br Miami 4-:1

Introduceti un cuvint cheie: Cap. 2 4-1Introduceti un cuvint chcie: 4-1

Doriti sd continuati? (d/n): d 4-1

Introduceti numärul fisei: 2 4-1Introduccti un cuvint cheie: studii Paris 4-1Introduceti un cuvint cheie: scrisori 4-1

Introduceti un cuvint cheie: 4-1

Doriti sil continuati? (din): d 4-1

Introduceti numArul fisei: 3Introduceti un cuvint cheie: avere 4_1

Introduceti un cuvint cheie: Cap. 6 4-1

Introduceti un cuvint cheie: 4-1

Doriti sà continuati? (d/n): n2. Funcfia de regrisire a informatiei, cu urmatoarele subfunctii:

2.1. Dat fiind un cuvint cheie f, O. se regAseascd fisele in care apare f. Dialogul naturalprin care:se realizeaza aceastä functie poate fi urmAtorul:

Introduceti un cuvint cheie: arbore 4-1

Cuvintul cheie 'arbore' nu existA in fise.

IntrOduceti un cuvint cheie: avereCuvintul cheie 'avere' apare in fisele:

1

3

Introduceti un cuvint cheie:2.2. Date fiind doul cuvinte cheie, f i g, sl se regAseascl fi*ele in care apar simultan

f i g. Dialogul poate fi :

Introduceti primul cuvint cheie: avere 4-1

Introduceti al doilea cuvint cheie: Cap. 6 4-1

Apar simultan in fisele:3

Introduceti primul cuvint cheie: 4-12.3. Listarea tuturor cuvintelor cheie in ordine alfabeticd.Se va observa cd subfunctia 2.1. este un fel de inversare" a functiei I. La inmagazinare

se dd obiectul (fisa) si lista de atribute (cuvintele cheie) ale lui; la regAsire se dd. un atributsi se obtine lista de obiecte care il posedd. Aceastri inversare (in ceea ce priveste modul de memo-rare), din ratiuni de eficientd, se executd in momentul inmagazindriiinformatiei (deci subteran"

4-1

4- 1

4-1

fisei.

www.dacoromanica.ro

5 0 mini-bazA de date 357

de ettre functia 1), intr-un mod transparent pentru utilizator. Pentru a intelege procesele deinmagazinare i regasire a informatiei, prezentam in continuare structurile de date folosite deSGF.

4.0. STRUCTURI DE DATE UTIL1ZATE IN SGF

0 mare parte din timpul de executie a programelor din sistem se va consuma in cautareacuvintelor cheie, de unde necesitatea alegerii adecvate a tehnicii de memorare i cautare alor. Am ales tehnica tabelelor de dispersie12, usor modificata, care nu implica o reorganizaredinamica 12 5i pentru care timpul de cautare creste relativ incet pe masura umplerii cu date.

Tabela de dispersie implementata, denumita in SGF chiar hash" 14, are 250 de rubricisau intrari, dintre care primele doua recervate, vom vedea mai tirziu in ce scop. SGF asociazkfiecárui cuvint cheie f una dintre intrebarile din tabela (mai precis numarul ei notat h(f), printr-un procedeu denumit hashing sau dispersare. Noi am folosit urmatoarea formula:

h(f) = (5..1 ord (1)) mod 254 + 2 (EQ 2)

unde suma se face dupa toate literele 1 ale cuvintului cheie f, ord (1) desemneaza codul ASCII 14,iar mod este operatorul care (la restul la impartirea intreaga. Evident, rezultatul este un numarintre 2 5i 255 (de remarcat ca in SGF numerotarea intrarilor in tabele se face incepind cu 0).

Ce contine ins& intrarea din tabela hash asociata cuvintului cheie f? Doar un indicator,pointer", in limbaj tehnic, spre locul din altä structura de date numita keys" unde incepememorarea unei liste de cuvinte cheie din care face parte si f. De ce o lista de cuvinte 5i nudoar f? Deoarece procedeul dat de (EQ 2) nu asigura univocitatea corespondentei cuvint cheie

intrare in tabela hash, cu alte cuvinte pot exista mai multe cuvinte cheie carora le cores-punde aceea5i intrare. De exemplu, prin procedeul dat de (EQ 2), cuvintelor 'vara' si 'avar'le corespunde aceea5i intrare. Initial tabela hash trebuie sä fie vida (plink cu pointerul nil"o valoare care nu arata spre nimic).

Tabela de cuvinte cheie keys" contine intrari cu structura urmatoare:

Cuvintul cheie f I puk I pff

.unde am notat prin:puk: un pointer spre urmatoarea intrare din keys care contine un cuvint cheie g cu h(g) == h(f)pff: un pointer spre locul din altä structura de date, denumita fich", unde incepe memo-rarea listei de fi5e in care apare f.

De remarcat ca orice cuvint cheie este o singura data memorat in keys. Tabela keys esteinitial vida si se adauga intrari pe masura cc se intilnesc cuvinte cheie noi. Numarul urma-toarei intrari libere in keys este memorat in prima intrare a lui hash, rezervata in acest scop.

Tabela de fise fich" are intrari cu urmatoarea structura:

I nff I puf I

unde am notat prin:nff: numarul unei fi5e in care apare cuvintul cheie f ;pi& pointer spre urmatoarea intrare in fich care contine o fisa in care apare 1.

Tabela fich este initial vida; numarul urmatoarei intrari libere in fich este nnemorat ina doua intrare a lui hash, rezervata in acest scop.

12 D.E. Knuth, Tratat de programarea calculatoarelor, vol. 1. Algoritmi fundamentali,Edit. Tehnica, Bucure5ti 1974.

la Adicä in timpul executiei programului.14 to hash: a toca, a miirunti; tehnica tabelelor de dispersie poarta chiar acest nume.15 American Standard Code for Information Interchange: un standard de codificare a ca-

racterelor prin numere.

www.dacoromanica.ro

358 Irina GavrilA 6

Pentru exemplul dat la descrierea functiei 1 a SGF, structurile de date prezentate maisus au urmatoarea configuratie (vom presupune ca h ('scrisori') = h (Ion C. BratianuTh

hash

13

0 2

3

4 4

5

2

5

2

3

4

5

6

keys

avere 5

Ion C. Bratianu 1

Cap. 2 2

studii Paris 3

scrisori 1 4

Cap. 6 6

fich

1

1

1

2

2

3

3

0

Semnul denota un pointer cu valoarea nil". De remarcat cä toate cele trei struc-turi trebuie sä aib a. ca suport fisiere pe disc, intrucit informatia trebuie pastratá de-a lungul maimultor sesiuni de lucru cu SGF. Fisierele care contin tabelele keys si fich vor fi cu acces direct".

Algoritmii de introducere i regasire a informatiei sint dirijati de structurile de date demai sus. Nu consideram oportuna o prezentare detaliata a lor in acest articol, cititorii inte-resati pot obtine textul programelor de la autor.

5.0, UTILIZAREA L PERFORRANTELE SGF

Sistemul se compune din mai multe programe care realizeaz li. functiile descrise in paragra-ful 3.0.

realizeaza doar initializarea tabelei hash. Acest program se va executa doar odata, la inceputul exploatarii SGF.

sto.exe: realizeaza functia 1, de inmagazinare a datelor, dialogul fiind exact celprezentat in paragraful 3.0. El se poate executa repetat, de fiecare data pentru alte fise. Def apt, o flexibilitate mai mare, in sensul posibilitatii de a schimba cuvintele cheie din unele fise,se realizeath in modul urrnator: toate datele de intrare pentru programul .stoexe se scriucu un editor de texte (de exemplu Word Star) si se pastreaza ca fisier text cu un nume arbitrar,de exemplu date"; acesta se poate modifica oricind cu editorul de texte respectiv. Apoi seexecutä programul $to. exe prin comanda:

sto < dateoryexe: realizeaza functia 2.1 din paragraful 3.0., dialogul fiind exact cel prezentat.twoexe: realizeaza functia 2.2. din paragraful 3.0., dialogul fiind exact cel prezentat.keyexe: realizeaza o parte din functia 2.3. din paragraful 3.0. El trebuie utilizat in

combinatie cu comanda sort a sistemului de operare MSDOS. Secventa de comenzi este urma-

16 Se poate citi sau scrie direct articolul (componenta ) cu numárul n, fara a trece printoate cele anterioare.

in.eAe:

0

www.dacoromanica.ro

7 0 mini-baza de date 359

toarea:key > cheisort < chei > cheiordprint cheiordPerformantele sistemului SGF sint bune. Considerind fisierul primar date" deja con-

stitiiit cu un editor de texte, memorarea datelor i inversarea corespondentei obiect-atributepentru 1000 de fise, in medie cu cite 5 cuvinte cheie fiecare. se reahzeath in citeva secunde ; ope-ratia de regasire a fiselor dupa un cuvint cheie dat este instantanee.

6.0. DEZVOLTARI ULTERIOARE

Intentionám sä facem SGF mai flexibil, in sensul de a admite interogári dupã mai multde doul cuvinte cheie. lie asemenea ii vom ad5.uga abilitatea de a memora, regäsi i editatextul integral al fiselor. 0 altk preocupare este una de forma: integrarea programelor dinSGF intr-o singurá aplicatie, cu o interfatá grafick pentru utilizator sub forma de meniuri, dincare utilizatorul sâ aleaga functiile dorite cu usurintri.

SGF poate deveni astfel nucleul unui sistem modern de redactare a unei lucrdri de pro-portii marl.

11 c. 3791

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RESTITUIRI

IN JURUL INTEMEIERII STATELOR ROMANESTI * (II)

GHEORGHE I. BRATIANU

II

CONTRIBUTII LA ISTORIA INTEMEIERII STATELORROMANESTI

1. 7nt4inl dc.scdlccat al Tdrii Fonidne,sti.2. Phynta , desccilccdtor al Moldovci?3. Inceputurile Moldovei: cde cloud Tani §i tele trei ramuri dornnitoare.4. Chipurile ci mortnintcle intdilor voivozi ai Tdrii RonAntyli.Ne propunem inteadevar sa revenim, printr'o examinare mai amanuntita, asupra

atorva din chestiunile atinse nu nurnai in precedentul articol, dar g de celelalte studii pccare le-am analizat cu acel prilej. E vadit cä problema intemeierii statelor romanesti, prindiscutiile insesi la care a dat Icc i cc stint departe de a se fi incheiat, n'a ajuns ina instadiul in care poate fi expua pe temeiuri admise in mod general, controversele marginindu-sedoar la amanunte, ca pentru atitea alte evenimente istorice. Aci divergentele sunt Inca funda-mentale, atat in privinta initiativei de intemeiere si a procesului de alcatuire a organiariipolitica, cat si asupra intinderii teritoriale a principatelor la inceputurile lor, si a datei lacare se pot considera inchegate intr'o stapanire unitara, oricare i-ar fi obarsia. fit asemencaimprejuräri, contributia cea mai f losituare ne pare a fi cercetarea, dupa metoda analitich,a unora din problemele supuse controversei sau aduse in discutie de noile lucrari, urrnandca dupa lamurirea lor si a altora sa se poata incerca iarasi o privire de sinteza asupra evolu-tiei intregi. Vom incerca deci s. examinam, fara alta ordine cleat, in masura in care va fiposibil, cea cronologich, unele chestiuni a caror lamurire poate aduce o mai deplina intelegereperioadei istorice atat de intunecate a intemeierii.

1. INTAIUL DESCALECAT AL TARII RONIANESTI

Se $tie ci traditia istorica, in ce priveste Tara Romaneasca, ne infati$eaza de faptdoua descalecate: unul mai vechiu, cdruia nu i se poate hotari nici o data precisa, din vre-ma in care r Romftnii s'au &spärtit de Romani si au pribegit srre Miazahoapte s. tinii audescMccat la Turnul Severin si s'au intins pe sub munti rana la Olt, coborind i pe valeaDunarii cp.nä in marginca Nicopoli , iar altii in Tara Ungureasca, urcand vaile Mures lui$i Oltului i cursul Tisei pAna in Maran ures. Dintre aceia asezati in Oltenia s au ales manibani din neamul Basarabilor, a asor re$cdinta s'a stramulat si.cccsiv dela Severin la Strehaia$i de acolo la Craiova. Numai mult mai tarziu s'a produs celalalt dcsalecat al lui Radu Negru,prin care, in unire cu Basarabii olteni cc i s'au inchinat, s'a intcn eiat Tara Romancasca.

Istoriografia noastra critica, atat de severä cu relatiunea acestor din urnia imprejurari,s'a aratat mai ingaduitoare traditiei descalccatului dintai r. Astfel Onciul, respingand cuhotarire plasmuirea inventatorilor posteriori ai lui Radu Negru" ca descaleator al tLrii s,

* V. ETHOS, nr. 2, Inhoc,u(tre i Partea fntáia

Revista istoria.", torn IV, nr. p. 361-383, 19933-4,

www.dacoromanica.ro

362 Gheorghe I. Brastianu

este mai favorabil procesului de imigrare transdunäreath I. Cel mai vechiu organism political Romanilor din aceasta parte, de carele aflam nume istorice, scrie el in concluzia studiuluisail mai desvoltat despre Radul Negru", e Banatul Olteniei sau, cu numele mai arechiu,al Severinului. Originile lui sunt puse de traditiune mzdtd vreme" inainte de intemeiereaprincipatului a toata. Tara Romaneasca, in urma unei emigrari din dreapta Dunärii, cu carea venit si nearnul Bisarabenilor, obladuitorii" Banatului i apoi Domnii Tarii Romanesti.Dupl toata probabilitatea, acest organism politic a cxistat pe timpul stapânirii bulgare instanga Dunarii si in atarnare de imperiul bulgar, ca si ducatele Romanilor de peste muntice le aflam la venirea Ungurilor, fárä ca sä putem determina timpul cand isi va fi luatinccputul. Daca infiintarea lui stä in legatur a. cu o colonizare din dreapta Durthrii, cum spunetraditia, ea ar fi putut sa urmeze dupa. asezarea Slavilor si Bulgarilor in peninsula Balcanicacare avu de urmare emigrarea elementului roman din dreapta Dun:1th parte spre miazazi,parte, dupa toata probabilitatea, i spre miazanoapte. Numai in vremile de liniste ce auurmat dup a. invaziile primilor secoli ai e tului mediu a putut sa se intemeieze o organizatiepolitica mai statornica la Romanii din stanga Dunarii, in atarmr, de imperiul bulgar, a thruiinraurire se cunoa5te in mai multe pri fin. Aceste organisme politico sunt ducatele Rornanilorde peste munti ce le aflam la venirea Ungurilor, din care o ramasita (ducatul lui K an duxBulgarorum in Ardeal exista in atarnare de imperiul b 1.4ar inca pa II in timpul lui $tefaneel Slant. si Banatul Olteniei 2. Dupa desfiintarea acestai imperiu, Banatul Olteniei ii pre-lungeste totusi existenta pana la infiintarea principatului Tarii Romanesti, inlauntrul caruiaisi pastreath o oarecare autonomie.

In lucrarea sa principall Originile Principatelor Române Onciul adanceste teoriasa a inccputurilor vietii noastre de stat in legatura cu stäpanirea, bulgareasth. Dupl tradi-tia indigena pástrata in cea mai veche cronica a Ungariei, Ungurii au aflat, in partile Dacieiocupate de ei. trei ducate: unul românesc in Ardeal, care avea cetatea sa pe raul Somesuluisi era locuit de Romani si Slavi; altul in tara Crisului intre raurile Somes si Mures, cu cetateaBihor; al treilea in Banatul Timisean cu cetatea Kevee (azi Cubin), in care sunt aratatiBulgari si Romani. Despre cele doul din urma. cronicarul da a intelege ca ele erau dependentede Imperiul bulgar... Ducatele romano-bulgare supuse de Unguri ne duc la concluziunea cãun asemenea ducat roman in depencenta de Imperiul bulgar a trebuit sá existe si in Olteniaromaneasth. Acesta or fi banatul Basarabilor cunoscut traditiei indigene. Punand originealui in timpul suprematiei bulgare gasim cea mai plauzibila explicare a traditiei cu stirea eidespre venirea Basarabilor din sudul Duthrii, din partile neamului sarbesc" al Bulgarilor .3.Organizarea politica se suprapune insa unui proces de miscare a populatiei, care reprezintao adinigrare a unor elernente din romanitatea balcanica care, in urma navälirilor avare *islate, au pribegit spre miazanoapte r, intarind astfel poporul d- aceeasi limb& i origineramas in vechea Dacie Traiana, i anume in partea ei apuseana. uncle fusese de fapt oazastapinirii romane de odinioara 4. Dar structura politica a unei organithri de stat nu a pututlua flint& decat in urma stabiiiz.nii aduse in peninsula balcanica de constituirea imperiuluibulgaresc.

Aceasti influenta, Onciul o vedea nu numai in Oltenia, dar i in Muntenia propriuzisa. Negru Vodi, pentru el ca i pentru Hisdeu, era 4 un nume poetic, nu un nume de perso-rrigiu real 5. Voi todul era Negru prin faptul ca Vlahia era neagra adica supusa, in depen-dent& duoit nologta foloit 5. de neam irile navahtorilor turanici, si ea nu putea fi supusa,in conceptia sa, d inte n unui al clailea imperiu al Vlahilor si al Bulga-rilor. a Vlahia d -a-e e torba in legatura cu ei, nu putea fi decat cea din stanga Dunarii,d ,pirtita de cursul marelui raa d ilgaria . Inchinarea vechilor domni ai Olteniei,care da i apot stitalui int-eg din ista, sub suprematia unui emigrat herteg de Amlas siFagaras" care ar fi dar nu dinastia de altmintrealea absolut neexistent in1.torie asa cum il prezinta crorn-ele noastre n'ar avea nici un inteles. Ea este explicabillnumai cu privire la domnia Asanestilor

In privinta originii bulgaresti, sau sub suprematie bulgareasca, a banatului oltean,num-le insusi al Se ruin ilai ii oferea un argument ce i se parea temeinic. Presupunandu-io etimol )gie slava, era firesc sa se refere la acei termeni care, ca sever in limbile slave ,inseamna Nord sau mix-dno ipte; din acestea e /Ada cá se trage i Severinul nostru. Acest

45.Titlul lui Mircca c 1 Bdtrin §i posesiunile lui, Cony. Literare, XXXVI, 1902, pp. 44

2 Opere compl te, I, pp. 169 170.3 Ibid., pp. 192, 199-200.4 Ibid., p. 183 si urm.5 Cf. Hasdeu, Negru Vodd, p. XLVI i urm.

Onciul, ibid., p. 219.

r

a

rk,aristtlor,

c

Int m-iat st-ttul

v.

11

@rt..

s

www.dacoromanica.ro

3 Intemeierea statelor românesti (II) 363

kite les nordic al numelui aratt cã ar putea fi a din timpul primului imperiu bulgar *, darSn orice caz aratã stapanirea peste aceasta regiune a Asane5tilor 7. Trebuie restabilita parteace revine lui Onciul in accasta interpretare, deoarece ea a fost redescoperia fara sa i seaminteasca parerea patruzeci de ani mai tdrziu de un alt cercetator 8.

Toatt teoria bulgareasca s a originilor statelor românesti a fcst insä cornbatuth cuvigoare de Nicolae lorga care, in ultima sa lucrare de sinteM, afirma cu hotarire ca toataasezarea Bulgarilor ca natiune, toata expansiunea acestora ca stat pe tdrmul sttng trebuiercspinsa, aceasta cu atat mai mult cu cat in aceasta teorie nu e vorba de o inaintare, de opatrundere ulterioara, de o cucerire, dar de o veche patrie, de un asezámint temeinicEl se referea prin aceasta mai putin la ideile lui Onciul, cat la acelea ale istoricilor strtinicare considerasera vechiul imperiu bulger intinzdndu-se departe la nordul Dunarii, pesteintreaga Dacie pant in Moravia si in Rusia de miazazi 1°. Taf.,dduirea oricarei stapilliri a ve-chiului inlperiu bulgar pe tarmul stâng al Dunarii a fost, in scrisul istoric al lui Iorga, o atitu-dine 5i o convingere constanta. In ce priveste pe Astnesti, desi socotea deopotrivt de nemte-meiata stapanirea lor asupra Munteniei i interpreta astfel Vlahia *, de care se folosi,eOnciul ca argument spre a-si sustine vederile, el sc arata mai putin categoric pentru regiuneain care imperiul vlaho-bulgar atingea hotarul Ungariei. Exen inand corespondenta dintreimparatul Ionita 5i Papa Inocentiu al III-lea care trebuia sa-i trimita coroana regala cubinecuvantarea Romei, lorga observa urrnitoarele: « Nu s'a dat destula attntie pasajuluiin care Ionita cere episcol atele din Vngaria", cruute in n ainile unor Greci stricati, carile nimicesc". E vadit crt se gLndcste la tara aliatilor sai cumani, scu ca pretinde, sub dcFcn-denta Bisericii, drepturi politica in Bacika, in Banat san in tinutul Stverinulvin. El crcdcadeci posibil, in ultima sa adactare a istoriei Romanilor, ca &supra regiunii c1e margine dintreBanat 5i Oltenia sa se fi intins totusi, sub o forma oarecare, hegernonia imperiului transduna-rean, fart inst a face vrco legatura intre aceasta ipotent i traditia istoricrt a unui banatoltean, intemeiat printr'o descrilecare * dela n.iazdzi de Dunare.

Dar opunerea sa categorica fata de stapdnirea bulgata la nord de Dunare nu a fostmentinuta in lucrarile nlai noi ale altora. in ultima sa editie a Istoriei Romdnilor *, Dl. C. C.Giurescu continua st sustie ca, dupa zdrobirea Avarilor de Carol cel Mare, Krum profitáde acest fapt 5i anexeaza regiunea dela rasarit de varsarea Tisei, a.sa dar Banatul. E foarteprobabil ca stapanirea lui s'a intins i asupra Munteniei, poate i asupia Ardealului, tinutuiiin care, tocrnai ca si in Banat, locuiau Inca neamuri slave alaturi de populatia dacoromana,dar pe cale de a se contopi cu aceasta *12 D-sa crede de altfel intr'o cucerire a Daciei de catreSlavi, care ar fi avut in aceasta tart rostul elementului stapanitor pe care 1-au indeplinitCumanii in Apus. Capetenii slave s'ar fi supus Bulgarilor la nord de Dunare, cum s'au supuslor si in Balcani. Tot astfel a vrizut lucrurile i Dl. P. P. Panaitescu: Imperiul biagar allui Simion, imparatul Grecilor i Bulgarilor, cum se intitula tarul dela Preslav, isi intindeaautoritatea militant si politica i asupra vechii Dacii din nordul Duntrii, rtnt la graniteleMoraviei (Cehilor) i pant la Tisa, uncle se intalnea cu marginile inaintrte ale lmperiuluiCarolingian. in Dacia erau pc atunci mai nitilte statulete conduse de voevozi slavi, pe uncledin ele be pomeneste vestitul Notar Anonim al regelui Bela, alrituri de voevozii romdm. SI vizidacici, de fapt Slavi bulgari, aceia care se despartisera de masa slava, din partile istuki sitrecusera in sudul Dunarii in veacul al VI-lea d.C. nu erau inca romanizati *12. Dupt cumse vede, daca aniandoi istoricii mai sus citati se relent la traditia istorica a Nctarului Anonimunburesc, ei nu s'au gdndit sa-si Irge firul cxpunerii 5i de aceea a Cronicei anornme roma-nesti, cum facuse Onciul.

in schimb, clout lucrari recente ale D-lui Bilnescu au reactualizat punctul de vedere allui Nicolae Iorga cu privire la problema intinderii spre nord si vest a stripanirii bul&are inEnt] Mediu. Dar o examinare atentrt i critica a izvoarelor aduse in discutie precum i rezul-tatele unor alte cercetdri mai noi, 1-au adus sa delimitize mai exact aceasta intindere inmasura, fire5te, in care se pot admite preciziuni in asemenea materie intr'o vreme in care

7 Titlul lui .711ircea cel Bcitrin, ibid., p. 46 si urm.Cf. I. Schiopul, Tebile Rom4nuti inainte cic veacul al XIT-ka, p. 23 si urm.

9 Hist. des Bournains, 11, p. 389.1° Cf. N. Banescu, L'ancien Etat bulgare et les pays rournains, Bucuresti, 1947, p. 9

urm.11 Hist. des Rournains, III, pp. 117-118.72 1st. Romiinilor, 15, p. 282.73 Perioada slavond s la Romani §i ruperca de cultura Apusului (acum in Intetpre-

teiri ronnine.eti, p. 20).

*

4

7

si

is

www.dacoromanica.ro

364 Gheorghe I. Brdtianu 4

informatia este atat de putina si nesigura 11. a Bulgaria de dincolo de Dunare $ a unor textebizantine se redo e astfel la Bugcacul basarabean de mai tarziu, unghiul cuprins intro Prut,gurile Dundrii si limanul Nistrului, unde Bulgarii au poposit inainte de a patrur de pe teri-toriul imperiului de Rasarit, in peninsula balcanica, si asupra caruia au pastrat i dupaaceastã trecere stapanirea lor 18. Dar valurile ce brazdeaza tinutul, considerate multä vremeca opera hanilor bulgari, par a fi mai de grain de origine romana, dupa cum a stobilitcercetatorul bulgar care le-a examinat rnai de aproape in ultimul timp. Dl. Krandj:loy 16

cat pri le5te contactul cu regii Mora riei si imperiul caroling: n, el a avut loc cu ade-varat prin cucerirea intregri vai a Tisei pana in nordul Transilvanici i prin patrunderea Bub-garilor in sud-estul Panoniei (pro rincia Sirmium). Conclu7iile lucratorilor mai vechi ale luiSl.farik sunt deplin confirmate de acelea mai recentc ale istoricului ceh V. Chalovpeckycare arata cä sarea, al carer transport 11 controlau 13ulgarli, venea din Slovacia si din regiuneadenurnitä astazi ticraina subcarpatica. Szolnok pc Tisa era, dupa cum dovedcste insiti etimo-logia nurnelui, una din principalcle etape ale negotului sarii; numai in rc giunc a Tisei superioare,-tara Slavilor bulgari, hanul putea impiedica importul sarii in Moravir. Stapanirea sa, care delaDun'ire so ridica pand acolo, iuv,äluia astfcl din doua parti, la vcst si la nord, Transilianiauncle n'a existat niciodata. El putea impiedica acest import de asemei ea la revarsarea More-§ului, care nici ea nu se afla in Transilvania* 17. Banatul i ceea ce nurnim a7i Crisana au pututfi astfel cuprinse in sfera de expansiune bulgara din veacul al IX-lea, dealungul Tisei andin Carpatii nordici; ea a retinut deasemenea sub controlul ei tinutul din preajma gurilor Du-nirti. s Dar nu nurnai Krum sau Asparuh, dar insusi rnarele tar Simion n'au stapanit nicio-data Muntenia si Moldo ra, cu atat mai putin Transilvania* 18. Aici au ajuns Pecenegii, a ca-ror vecin ttate cu Maghiarii in veacul al IX-lea nu lasa loc pdtrunderii bulgaresti.

In linie generala, aceste constatári sunt deplin confirmate de cronica Notarului anonirnal reg gui Bela 19, care aminteste in Banat si la nord de Mures doll& ducate sub hegemoniabulgar, , iar in Ardealul propriu zis acel slaro-roma.n al lui Gelu Lirä nici o mentiune a uneiasemenea Influente. Cat priveste faimosul document din Fagaras din 1231, amintind o maiveche stapanire a Bulgarilor, in care Onciul aflase un document important, am avut prilejulsa aratam mai sus ca. nu e cleat un fals; o subliniaza i Dl. Banescu 2°. Astfel, teritoriul lui

Kean dux Bulgarorum et Slavorum* trebuie cautat aiurea &cat in a sud-estul Ardealului 21

unde in orice caz nu 1-a putut atinge cucerirea intaiului rege crestin al Ungariei. Stefan celSlant: vor mai trebui doua veacuri pentru ca hotarul regatului sa ajungl. in varful rasariteanal arcului carpatic. Márturia lui Constantin Porfirogenetul, care socoteste o cale de patruzile intro posesiunile maghiare din Panonia i acele ale Pecenegilor dela Miazazi si Rasaritde Carpati, nu aminteste de asernenea nici o stapanire bulgareasca intre sträjile unora si alecelorlalti.

Ramane doar problema regiunii interrnediare din Muntenia, intre cele dourt tinuturiunde se pare ca nu se poate tagadui aceasta stapinire: Banatul i gurile Dunarii. Daca inveacul al X-lea era ocupata de Pecenegi, care era situatia ei in secolul precedent? a Este inorice caz o teudinta in lu ritrile rnai noi de istoria Rornartilor, observa Dl. Bratianu, sIt se admin.ceeare Nicolae Iorga contesta atat de staruitor impotriva parerilor lui Xenopol si Onciul:sCpinirea-b figara peste tinuturile locuite de Romani la nordul Dunarii in veacul al IX-leasau, mai precis, intro sfirsitul imperiului a far in Panocia si navalirea maghiara (736-896). 2 2.

El se gandei in sp--ial la lucrarea D-lui D-cei, cari atinge a easta perioada, si la aceea a

14 L'an i n Etat bulgar- et les pays rounnins, Bucarest, 1947; Les frontieres de l'ancienEtat bulgare, Memorial Louis Petit, Paris, 1948, p. 4 si urm.

15 Cf. G. I. Bratianu, Bulgaria de din olo de Dumire in izvoarele bizantine, OrnagiuI. Lupas, Bucuresti, 1943.

16 Les vallums de Dobroudja et de I3essarabie et la theorie pré-bulgare, Annuaire del'Unit. de Sofia, lac. hist-philol., XXXIX, 1942-1943

17 N. Banescu, L'ancien Etat bulgare, p. 48.18 N. Banescu, Les frontieres de l'ancien Etat bulgare, p. 14.

19 Cf. P. v. Váczy, Die Anfange der Piipstlichen Politik bei drn Slawen, ArchivumEuropae Crntro-orientalis, VIII, 1942, p. 345; < ein itherras hend richtiges Bild des politischenVerhaltnisse in Ungarn zur Zeit Landnahme

29 L'ancicn Etat bulgare, pp. 49-50.21 C. C. Giurescu, 1st. Romeinilor, I°, p. 274.22 Tradilia istoric, p. 204.

s

*.

i

www.dacoromanica.ro

5 Intemeierea statelor românesti (II) 365

D-lui Motogna '23. Dar chiar fárl a lua in seama, concluziile la care s'au oprit acesti cerceth-tori, logica insAsi ne face sä constatam cä e greu de admis cA teritoriul dela sud de Carpati,invaluit la est si la vest de posesiuni ale hanilor bulgari, ifird nici o altA stApAnire putenucain imediata lui vecinAtate, sA fi rAmas ca un fel de no man's land, o tara a nimänui inepoca in care puterea hanilor bulgari si-a atins apogeul. Nu e deci de mirare cä asupra acestuipunct pArerile D-lui BAnescu nu au fost nici ele impArtilsite de alti istorici. s Trebuie sA mar-turisim, scrie Dl. Sacerdoteanu, cA nu ne-a convins. Am aratat aiurea in ce forma si in cc ma-sura ea [stApAnirea bulgard] nu poate fi negat& si nu e cazul sa o repetAm. Sunt insA destuledovezi care ne fac sA credem i acum in ea, chiar intr'o proportie mai accentuatA pentru vremeamai veche. Limba i apelati fele toponimice sunt o dovadA, iar practicele cancelariei formeaz&alta. Nu e nici un motiv sa, nu tinem seama de ele. ExplicA mai bine asa zisul intuneric ccacoperA trecutul nostru in evul mediu.* 24

Dupl cum se poate deci vedea dintr'o recaoitulare generall a acestor disci4ii, asuprar din vestul TArii RomAnesti partea din Oltenia cuprinsd mai tarziu in banatul Se re-rinului, i tinuturile vecine ale Banatului* propriu zis din timpurile moderne exist&aproape un consens general pentru a admite posibilitatea unei stApAniri bulgAresti, chiar din tim-pul primului imperiu. In privinta AsAnestilor, controversa e Inca deschisA. Dl. BAnescu a res-pins cu temeinice obiectiuni ipotezele lui Onciul, arAtAnd intre altele CA acest adversar ireduc-ti bil al traditiei descalecatului prin Radu Negru acorda un credit surprinzator unei alte tra-ditii, redate de un izvor si mai tArziu si mai indoiclnic, aceea reprodusA de cillugArul bulgarPaisie care, scriind pela 1762, introducea in istoria räscoalei lui Pam i Asan tin ajutor dinpartea principatelor Moldovei i Valahiei ce nu existau la acea data! 25. Este aci, la cdpeteniascolii noastre critice, o ciudatA contrazicere care nu trebuie pierdut& din vedere pentru jude-carea metodei sale in general. E de asemenea limpede ca a Vlahia *, de care este uneori vorbain izvoarele contimporane ale Cruciatei a IV-a, nu priveste tara din stAnga DunArii, cunoscut&la acea data. prin numele Cumanilor, care inlocuisera de un veac si mai bine pe Pecenegi,ci tot regiunea dintre muntii Haeraus i DunAre, uncle populatia a vlahA sau aromAnA parea fi fost mai numeroasd in secolul al XII-lea decAt la sfArsitul Evului Mediu sau in timpurimai apropiate

Totusi in privinta Olteniei, si mai ales a tinuturilor ei apusene, dour). imprejurAri neindreptatesc s& socotim cu putinta o stApAnire a imparatilor ce se intitulau in intAia jumAtatea veacului al ai Vlahilor i ai Buloarilor *. Una este revendicarea de cAtre Ionit&Asan a tinuturilor de margine dinsp.re Ungaria, unde se va fi bizuit pe vechi drepturi alecelui diritAi imperiu bulgaresc, al cArui mostenitor se considera; am vAzut el nici Iorga nuexcludea aceastA posibilitate. 0 dovadA mai sigurA o constituie insA orginea numelui Severin,care a fost pe urmA legat de banatul unguresc, asezat in aceeasi regiune. Cum observaseOnciul, caracterul nordic al acestei denumiri e in afara de discutie. Inteun studiu recent,a cArui singurA scAdere e de a nu fi mentionat parerea anterioarA a acestui istoric, Iosif Schio-pul a precizat indeajuns de limpede aceastA etimologie: ii In limba paleoslavil, in limba slay&a bisericii ca si in cele mai multe limbi slave de azi gAsim un radical sever. Forma sevrineste forma adjectivalA a acestui apelativ. In limba slava veche acest adjectiv are forma de-sever (i)n (terminatiune inmuiatA), in limba sArbeascA seeerin, in limba asa zisA bulgarA seve-ren, in limba ruseascA severnai. In toate aceste limbi slave apelativul insemneazA nord, miazA-noapte, iar adjectivul nordic, septentrional. dela nord. In transcrierea latineascA i ungureasa

docurnentelor cuvAntul paleoslav a luat forma de Zeurcn i Sceurin In consecintABanatul de Severin fiind o organizatiune politicA septentlionalA, situatA la nord, trebuie sa aibadrept bazA de plecare o alta organizatiune politic& meridionala, situata la sud de lima dernar-Lational& naturala, stabil& [DunArea]. Banatul de Severin este insa situat in raport geogra-fic cu Ungaria la sud, nu la nord. De aci urmeazA in mod logic di. acest Banat nu poatesfs fie de origine ungureasca, pentruca repetAm Ungaria se gaseste in nordul Banatului,nu Banatul in nordul Ungariei.* CautAnd la sud de Dundre organizatia politicA ce a pututinfiinta aceastl. ii mama * sau tinut de granita, nordic pe tarmul stAng, Schiopul afla tot inimperiul Asanestilor factorul determinant, presupunAnd insa tot conform ved rilor lui On-ciul pe care, nu stim de ce, omite sa-1 citeze ea toate tarile romAnesti dela nordul DunAriiau facut parte din imperiul romAnc-bulgar 27. DatA fiind stApanirea necontestata a Cumanilor

23 A. Dec,i, Romcinii din veacul al IX-lea peinci in al XIII-lea in lumina izvoarelorarmene,sti, Cluj 1939, p. 60 i urm.; V. Motogna, Istoria veche a Romdnilor, Bucuresti 1942,p. 74 si urm.

24 Dare de seamA in Ilrisovul, VII, 1947, p. 234.25 L'ancien Etat bulgare, pp. 75-76. V. si critica liii Hasdeu, Ncgru Vodd, p. XLIX.26 Cf. I. G. Bratianu, Traditia istoricd. p. 67 si urm.27 Tarile romemesti inainte de secolul al XIV-lea, pp. 23-24.

*

Till./

26

XIII-lea:

, ...

Si

fa

www.dacoromanica.ro

366 Gheorghe I. Brdtianu 6

in Tara Româneasca de rnai tarziu, in acea yrerne trebuie s. restrângem skra eientualei sta-paniri asanesti la regiunea delimitatä prin banatul Severinului. Poate Vadul Cumanilor dinDo lj, langa Dunare are vreun rost in aceasta hotarnicie Trebuie de asemenea sá semnalamceeace am putea numi macar o coincidenta heraldicd: emblerna Banatului Oltenici, care figuradela 1872 in armele regatului Romaniei, este un leu trecand spre dreapta, icsind dintr'ocoroana 29, iar sterna Bulgariei, asa cum o cunoastem dela 1897, este acelasi leu trecand spredreapta. Nu stirn insã in ce masura i se poate atribui acestuia din urrna o rigine medievala,

d, ea acei care au hotärit aceasta sterna a statului vecin s'au intemeiat sau nu pe o tradi-tie mai veche.

In once caz, caracterul graniceresc al Olteniei in Evul Mediu care nu trebuie confundatcu accl al Banatului sub regimul habsburgic de mai tOrziu1), 11 adevereste o alta etimologie:aceea a Craiovei, in care Schiopul vede cu drept ell-rant pe paleoslavul Krai, margine, extre-mitate, si nu s crais unguresc (Kiraly) sail fairrosul a Crai Iona* sau Ioya i, Cumanul careispitise inaginatia filologica a lui B. P. Hasdeu ". Originea rornâno-bulgara a Banatului deSeverin ne dovedeste ca dacà la inceputul secolului al XIII-lea in basinul Dunarii de jos sepoate constata o tendinta de expansiune politica, ea n'a putut sa fie si n'a fost una dela nordspre sud i sud-est, adica ungureasca, ci a fost una dela sud spre nord i nord-vest, adicdromâno-bulgarri. *31 De fapt, aceastä conchizie este excesiva: au fost doua expansiuni cares'au intAlnit i s'au ciocnit in lupte i rivalitati destul de accentuate prntru a-1 determina pePapa Grigore al IX-lea sa ofere (I in prrcla *, dupl formula consacratä a sanctiiinei pontificale,tara vicleanului Asan* regelui Ungariei Bela al IV-lea, la 1238. Daca dela 1233 incepe senabanilor unguresti de Sr-refill, inseamna ca marca nordica* a imperiului vlaho-bulgar afost cuceritä de Unguri. De altfel rázboaiele pentru acest tinut se vor prelungi; la 1260, folo-sind imprejurarea ca ostile regehri Ungariei erau la marginea Boemiei, unde luptau impotri-taliii Otokar al II-lea, Bulgarii navalesc in tinutul Seyerinului, al:al-at de niagistrul Laurentiu.Ei incercau sa reia ceeace fusese mai intai un post inaintat al irnperiului lor. Expeditiilelui $tefan al V-lea in Bulgaria, in anii urmatori, se infatiseaza ca o reactiune impotriva aces-tui atac 32. De acest pericol, rnai degraba cleat de navalirea tätareasca cc arneninta altehotare, se temea regele Bela a IV-lea când incerca, la 1247, sa-i aseze pe Cavalerii loanitica o payaza a regatului sari in « tara Scverinului *.

Cu acest prilej nu e desigur de prisos de a arninti ca s'au semnalat i pentru numelestapanitorilor rornani, ponieniti in faimoasa diploma, paralele i potriviri transclunarene. NicolaeIorga gasise in texte bizantine mentiunea nlai multor Litoyoi s balcanici 33, inainte de aceldin Oltenia ale carui posesiuni se in-recinau cu domeniul harazit loanitilor. Intr'un studiu alistoriculM dreptului slaY, Dl. Alexandru Soloviev, e vorba de un proces judecat la 1220 dearhicpiscopul din Ohrida, in care doi arhonti slaYi din partilc Skopliei, Lutovoi si Mile,se gasesc in litigiu cu Than Tihomir g Constantin 34. Daca numele liii Litovoi e acelasi ca alvoi rodului oltean dela 1247, Tihomir este acel al tatalui lui Basarab, domnitorul Tarii Roma.-nesti in al doilea deceniu al veacului al XIV-lea. a Nu e deci o ipoteza prea indrazneall dea socoti cä stapinirile romanesti, dovedite documentar la rnijlocul veacului al XIII-lea, sr fiavut legaturi cu lumea de dincolo de Dunäre, peste care se intinsese in jurul anului 1200carmuirea imperiului vlaho-bulgar al Asanestilor a carui expansiune atinsese, in Banatul Seve-rinului, granitele regilor arpadieni ai Ungariei. *36

Toate aceste imprejurari Yin astfel sa confirme traditia istorica a unei intemeieri trans-dunarene a organizatiei politice locale din Oltenia, inainte de a se fi unificat domnia TrullRomânesti. Conclu7ia o trage studiul pe care am mai aYut ocazia sä-lmentionam al D-lui Donat.Amintind de incercarile facute pentru a restaura descalecatul lui Negru Vodd, D-sa constataca porniti pe o asemenea cale, nu ne putem opri la jumatatea ei. Nu vom putea, cu altecuvinte, s. ne sibm a cauta prin toate mijloacele elementele pozitive din traditia lui NegruVoda i s ignorant in acelasi timp cu desavirsire pe cea despre descalecatul dela Severin,pe care totusi o relateazä, cateva rinduri mai inainte, aceeasi cronica anonima. 0 astfel depro edare ar fi nestiintifica i ar provoca indreptatite obiectii de metoda. Ce-i dreptul, avem

26 Cf. Hasdeu, Negru Vodd, p. LXXVI i urm.29 C. Moisil, Sterna Romeiniei in Enciclopedia Romániei, I, p. 70." I. Schiopul, op. cit., p. 25; cf. Hasdeu, Aegru Vodd, p. CLXXII i urm.31 I. Schiopul, op. cit., p. 27.32 G. I. Bratianu, op. cit., pp. 70-71.33 Cf. N. Iorga, Hist. de la oie by_antine, II, p. 211, n. 5; Etudes byzantines, I, p.

23-34.34 Sdrbti i dreptul bLantin la Shoplie (in limba sarba), Glasnik Srpskog Naanog

Drcstva, XV XVI, 1935-36, p. 29 si urm.36 G. I. Bratianu, op. cit., p. 103.

si

s

www.dacoromanica.ro

7 Intemeierea statelor române*ti (II) 367

prea putine mijloace do lamuri re a primului descalecat, dacá-1 punem numai in legatura cu sta.-rile politico cunoscute, din virtoarea Tara RomAneasca. S'ar putea sa fim insa mai norocosiin cazul cind rom cauta aceasta lamurire si pe calea istorici etnografice a urn elor pe careo asemenea miscare de populatie ar fi trebuit O. le lase. * Amintind delimitarea geograficape care a stabilit-o in Oltenia, a regiunii locuite de taranimea liberti a mosnenilor pe platfor-mele inalte si in ocoalde de codru regiuni care oriunde in lume indica punctele de retragereale aborigenilor in fata nItIirii altar popoare el constata ca cele trei resedinte atribuite des-calecatorilor : Se /ennui, Strehaia si Craiova sunt toate in afara regiunii mo,nzenuti *. De altaparte, faptul recunoscut de cronica al alegerii boierilor de neam mare* si al Basarabilor, dinmdlocul noilor inscninea ci evident o populatie despdrtild in clase, cu 1,aditii nobilitaie,care trebuia sd cupiindd in mod necesar o pdturd aservitd, de nntncitori apicoli. * 37 Aceastacoincide cu regiunea marilor latifundii din cAmt ia Dunarii, atat de deosebite prin relatiile dintreboieri $i clacasi de mica proprietate lihera a regiunii mo$nenesti. « Descillecatorir au trebuitsa ramilna deci in regiunea de sud, undo le erau scaunele.*. La aceste constatari de un necon-testat interes, DI. Donat adauga insa si 0 alta interprctare, fAcAnd lcgatura intre imprejura-rile amintite de cronica noastra anonirna si relatiunea mult mai veche a Notarului anonim alregelui Bela. Apropierea am vazut cIt o fricuse si Onciul. E inteaclevar caracteristica intin-derea ce se atribuie ducatului lui Glad, « icsit din cetrtea Vidin*, dela Mures paria la cetateaHaram pe Dunare i pAna la Urscia (Orsova), precum i lupta pe care o duce impotriva

* cu ajutorul Cumanilor, Bulgarilor si Ylahilor *. Nu mai putin izbitoare e povestireaaltui izvor, a Vietir SfAntului Gerard. in care se rovesteste razboiul purtat de Stefan cel SfAi timpotriva lui Ahturn, nepotul lui Glad, un secol mai tArziu. Si acesta e descris ca un

e ortodox, botezat la idin, a/And in rescdinta sa o manastire de calugari greci, dar tiaindca un ran crestin, cu un intreg harem de fernei. Jar staranirea sa se intinde «dda raul Crissi partite ardelene invecinate prima la Severin si Vidin*. o Asa cum este descrisd, adauga Dl.Donat, (era lui Ahti ns amintote, cu neasteptald fidelitate, insd§i cilia de toponimie slava dinBanat, Transilvansa sud-vesticd §i Oltenia de jos. )38 Iar acesteia la rAndul ei, se suprapune deli-mitarea teritoriului stapanit de hanii bulgari in veacul al IX-lea, dupa constatarile chiarale istoricilor mai putin favorabili ipotezei cIt ei si-ar fi supus i tara de pe malul string al Du-narii: dominatiunea asupra Banatului le este in general recunoscuta 39.

Momentul iesirii lui Glad, care este in felul sau un descalecat *, DI. Donat ii aft&in lupta pe care boierirnea bulgara, ramasa in mare parte pagAna, a incercat-o impotriva cres-tinarii ce i-a impus-o tart]] Boris in 864. Acest conflict s'a prelungit sub urmasul lui, Vladimir,care era favorabil paganilor, pana ce ridicarea pe tron a lui Simian a inscmnat triuniful defi- .nitiv al crestinismului. Obiceiurile pagane ale lui Ahtum ar putea fi o aluzie la aceste impre-jurAri; de altfel Viata Sf. Gerard a mai pastrat i alto trasaturi ce se potrivesc cu descrierilece le cunoastem ale vechilor Bulgari turanici i pagani, inaintea fuziumi lor cu Slavii i tre-cerii la crestinism. Caii pZ.Iscand in libertate in timp de pace, inainte de a fi prins1 i incale-cati pentru expeditii razboinice, constituie rm aspect al Bulgarilor din cea mai vechc fazAa istoriei bor. ce a impresionat i pe scriitorii arabi: inca in veacul al X-lea o scriere, atri-buita gresit lui Mas'udi, 11 reproduce dupa izvoare anterioare 40. Cele mai vechi cronici ungu-resti ar repeta astfel traditii ce se leaga, uneori cu surprinzatoare potriviii de amanunte, deperioada patrunderri maghiare in Panonia i in tinuturile invecinate, din zilele lui Arpádsi ale urmasilor sai imediati. Trebuie desigur sil tinem seama de adaugirile facute de cronicarlirespcctivi, in raport cu imprejurari mai apropiate de ei, daca nu chiar contimporane: unasemenea caz ii constituie Cumanii* din armata lui Glad, al caror nume acopera probal iivreun alt neam de aceeasi obArsie, daca nu si denumire despre care nu avem nici ourmIt precisa din veacul al IX-lea. Nu este exclus ca si aci, cu tot anacronismul aparent, elsa se aplice tot populatiei de limba i origine romanica din tarile balcanice i dunarene.

in general se poate spune ca interpretarea ingenioasa a D-lui Donat reia teza mai veehea lui Onciul, identificand in descalecatorii mai vechi dela Miazazi ai cronicei anonirne romA-nesti, o amintire a stapanirii ti ansdunarcne a hanilor bulgari din veacul al IX-lea asurra tinu-tului care, poate, tot dela ei isi va fi eapatat numele de Scverin*, odic& de hotar nordic.

Despre toponimi t slavd din Oltenia, Craio la. 1947, p. 73.37 lid., p. 74.38 op. cit.. p. 68.39 V. hartile intocmite de St. Pascu, 1st. Transilvanui, reprodure si de M. "Arras-

Vlasiu in 4spectc din istoria Transilvaniei.40 Cf. V. Motogna, Obtum, contributse la i.toria Ronainilo, ain vcacul IX X, Lncrd-

rile Instioutului de Geografie al Univer,sitdtii din Cluj la Tioni,soara. VII, 1942, p. 7 a extrasu-lui si I. Marquart, OsteuropOische u. ostasatische StreitAge, pp. 204-205.

).

veniti,ri

Un-gurilor,

prin-cil

s Vlahii*,

"

1

a

www.dacoromanica.ro

369 Gheorghe I. Bratianu 8

Memoria accstor imprcjurari atilt de indepärtate in timp a fost insä innoita, dupà intreru-perea de aproape (loud veacuri a recuceririi bizantine, de re /endicarile Asánestilor in secolulal XIII-lea asupra aceleiasi regieni, uncle intalneau acum tendintele potrivnice ale regilor Un-gariei.

Spre deosebire insI de t( oria lui Onciul, DI. Donat ved z. in substratul etnic al (I desca-lecatului dintai*, care ar, td o imigiare transdunareana, nu o miscare a populatiei romanicedin Balcani, izgonita de nr Avarilor si Slavilor si indreptandu-se spre Dacia Traianad odinmara, ci o revars,,re sl fa peste Banat si Oltenia de miazdzi. « Descdlecatul s'ar intcgraastf 1 linos tnixdri de p pilaff(' mult mai ample din ( asta ltrqune a Sud-E tvlui europ anp ticcute intre data d sfzi frith I,, p Avar (796 i caao, trii Ingumilor (896). Ori-cum, descalccatorii tubuie fi vcnit dupl. patrundcica i opulatiei slave careia i se dato-reste toponimia din sudul Olteni( i. (ice 1( ic tate trele scaunele poarta dcnumiri slave faraintdes in r mianeste, care nu put( u fi date de Romani.* 41

Ramane ca alte c(rcetriri s. 11 tregeacca si sa indrepte aceste ipoteze, da,r an e mai pu-tin ade tai at ca din accst pr( ccs (le re.izuire, traditia istorica pare a iesi intarita in trasa-turile ei csentii le, atilt in ce p. i /(s.. descalecatul transdundrean, cat si cel transcarpatic.

2. PITYNT 1, DESCALECATOR AL MOLDOI El ?

In listele sale de suverani, intocmite cu o atat de rabdatoare preciziune, DI. A. Sacerdo-teanu introduce, la capitolul M I'd() , o noutate cu adevarat senzationala: el deschide sirulvoivozilor prin (este doud minc in paranteze:

[Phynta: 1324][Andrei Latcu: 1345-1352]

Dupa acestia urrreaza Dragos, intaiul descalecator dupa traditie, indicat prin datcle 13521355, iar dupa el:

Sas: 1355-1359(Balc: 1359)Bogdan: 1359-1365.

Cu acest al doilea descalecator, cunoscut atat de traditie cat si de documente, se reinträin ordinea cu care ne-au obisnuit lucrarile altor istorici 42.

Dintre cele doua nume de la inceput, al doilea nu prezinta nicio greutate de identifi-care: este voivodul Transil/aniei sau comitele Secuilor, dupa cum socotim cu unii cercetd-tori ca documentul ce ii aminteste la 1343 este fals sau cä totusi putea avea i colitate devotiod in acel an. De aceasta controversa depinde daca data expeditiei sale in Moldova, laporunca regelui Ludovic, pentru a izgoni pe Tiltari se poate statornici la 1343, cum crezusealtadatil Onciul si mai sustine i acum DI. t. Pascu 43, sau la 1345, cum crede DI. I. Moga 44.Faptul ramane insa ca acest demnitar al regelui Ungariei a purtat un rázboi victorios la ra-sarit de Carpati, care a deschis calea intemeierii statului vasal al lui Drage§ si al coboritorilorSaj, inlocuit pe urma de creatiunea independenta a lui Bogdan, « infidelul notoriu* pomenitca ata.re inca dela 1143 si 1349 de diplomele cancelariei regale.

Dar cine este Phynta, de care pana. acum cel putin dupa cunostinta autorului aces-tor randuri nu a amintit nimeni decat DI. I. Nistor cu privire la intemeierea statului mol-do /euesc 45?. Enigma, pana o va deslega DI. Sacerdoteanu, rarnane intreaga. Adresandu-neinsa D-sale, a avut bunavointa de a ne comunica textul pe care ii sprijina aceastä modificarea listei traditionale a voivozilor moldoveni, in care dupá cum se vede a cuprins i pe demni-tarii regatului ungar care i-au precedat in carmuirea acestei u marci* orientate. El se afla,intr'un fragment al diplomei din 10 Oct. 1324 a prin care regele Carol Robert intareste luiPhynta de Mende o diploma mai veche obtinuta pcntru diverse servicii*". Iata dealtfel

41 Op. cit., p. 76. Cele trei resedinte aratate de traditia cronicei anonime: Severinul,Strehaia, Craiova.

42 lndrumdri in cercetdrile istorice, Bucuresti [1945], p. 258. D-sa mai adauga si o listade e Voivozi teritoriali in tara Sipenitului* asupra careia ne propunem a reveni mai ama-nuntit.

Contributiuni documentare la istoria Romdnilor in sec. XIII si XIV, p: 28.44 Voev datul Transilvaniei, p. 60.45 I. Nistor, Lucius Aprovianus, eroul Tdrii Sipenitului, Au. Acad. Rom. Mem. sect.

ist., s. 3-a, XXIII., 1940-41, p. 151. ,

46 Zimmermann-Werner, Urkundenbu h zi.r Gcsch. dcr Deutschen in Si benbiligtn, II,no. 427, pp. 388-389.

sA

;

43

ralirde

pilaus

www.dacoromanica.ro

9 Intemeierea statelor românegi (II) 36'9

rândurile la care se refera: quod cum pro disponendis quibusdam rcgni nostri negotiisad partes Transilvanas accessissemus et de Tartarorum insidii utputa Christi fidei hostiumnostri ct regni nostri inimicorum capitalium nobis providere praccavereque volentes, prae-dictum Phynta constantia fidelitatis praepollentem in terrain ipsorum Tartarorum cumquibusdam allis fidelibus nostris adhibenda nobis et regno nostro custodia, quamdiu inpraedictis partibus Transilvanis moram traximus, misi genius, praefatiis Phynta consuctainfidelitatem fidelitati continuans gratas et acceptas ibidem nobis impedit fomulatus.* E dccivorba de un nobil care, in timpul când regele se afla in Transilvouia, ingrijind e aparareahotarului amenintat de 13torii necredimiosi. a primit s'i indcrline..s a rii tejdu a.a rni-shine de a trece cu cati ta credinci i o in tara acestor latari *si de a sta acolo de straja catavreme a ramas regele in partile transilvane. Diploma fiind din 1324, este evident cà imprem-rarile arnintite de ea sunt mai vechi cu cativa ani; de nu pot fi in niciun CP 7 anterioareanului 1310, cand voivodul Ladislau a recunos ut autoritatea regelui Carol-Robert,sustinut de Sf. Scaun, restituindu-i insemnele troditionale ale legalitatii lint,uresti ce se Ulanin sthpanirea sa 47. Dar prin acest act de supunere si impacare nu s'au incheiat turburar 'e dinArdeal. Ele izbucnesc din non in 1315, cand Ladislau e destituit din vc ifl let, si iou plopoi-tulle unei rascoale generale a marilor feudatari, L-tdislau unindu-se cu Jacob Kopá z din nea-mul Bors, familiile Köszegi si Gutkeled, Matei Csalc. i Mois fiul lui Mois din Tiansilvania.Ncvoia de a gasi nfl sprijin iii aceasta din urmà provincie ii constrange pe rege sa acordc,la 25 Mai 1317, Sasilor, confirmarea drepturilnr ce le fu.,ecerä recuncsci te oproape in sccclmai inainte de diploma andreiana din 1224. In anul urmator, e zdrobrta rascoala liii Moisin Transil7ania48. Regele ii rasplateste pe luptatorii s3i. inzetrindu-i cu mosii ale invin-silor, dar in 1321 sunt inca lupte impotriva fiilor lui L"dislau, fostul voivod, care mai detineauuncle cctati. A fost nevoie de o expeditie personala a regelui impotriva rudei si sprijinitoruluisAu, Stefan Uros II al Serbiei, si de ocuparea cetatii Mehadia pentru a le taia legaturile

ajutoarele ce le puteau doba.ndi din afara. La 5 august 1322, o di lonta amintea serviciileaduse de Nicolae, fiul lui Conrad de Talmaciu, in timpul cand Ladi lau, fiul fostulni voevcd

impreuna cu fratii sad, rapiti de ingamfare, cu indrazneala semeata i cuno cuta ne-credinta, in chip de räscoala s'au ridicat impotriva Majestatii noastre, atacând regiuni din pis-tile Transitzaniei pe care, cu pagubitoare incursiuni i tiranice pradáciuni in numeroase ran-cluri le-au pustiit, ridicand numeroase piedici in calca straduintelor noastre. Dl. Lupas pie-supunea cfi u acestia nu se vor fi refugiat in Serbia, ci in Tara Romanea,ca, la Basarab cclMare, putand fi socotit i acesta intre dusmanii necredinciosi regelui amintiti in documcntuldela 1329 *80 E insa probabil, cum crede DI. Moga, cä asemenea incursiuni erau asteptate.de vreme ce regele intre anii 1321-1323 a trimis la Basarab in repetite randuri pe Martinfiul lui Bugar care si-a implinit cu credinta si in chip laudabil" insarcinarile primite. Se pareca rezultatul obtinut de Martin a lost recunoasterea de catre Basarab a suzeranitatii n-gare. cu pretul pasträrii banatului severinean pe care il revendica domnul roman.* 51 Se stieea in acest din urmil, document avem cea dintai mentiune din 1324 a 4 voivodului nostril trans-

Ipin Basarab 52.

De alta parte, aceste turburari launtrice se complied mereu prin primejdiadin afara. Tatarii n'au uitat drumul pc care il strabatuserä armatele lor din 1241, sau maitarziu in 1285 cand pusesera in primcjdie, a doua oath, existenta insasi a regatului Ungartei.A lost o potrivire prielnica a soartei ca criza ce a slabit ata de mult puterea celor din urn:aArpadieni i inter-regnul care i-a urmat coincid cu o criza asemanatoare in conducerea,ratiei Kipciakului, unde se hotaraste prin puterea armelor rivalitatea intre Toktat, hanullegitim i Nogai, asociat la tronul mai multor imparati i stapanul de fapt. E posibil ca dupainfra.ngerea i uciderea acestuia din urrna, ce a avut loc, dupa cat se pare, la 1299, sa n aifi urmat uncle lupte in tinuturile de margine cu fiii sM. Despre unul din ei, Tciaka, suntemmai bine informati: dupa fuga sa in tara Asilor sau Alanilor, din rasáritul Moldovei, el trecein Bulgaria uncle cumnatul sau, de origine cumana, 11 ucide pentru a-i lua locul sub num letarului Svetoslav. E probabil c. aceasta drama a lost pretul restabilirii unor bune legaturiintro noul stapanitor al Bulgariei 5i puternicul in parat al Oardei de Aur, ce le putem con-

I. Moga, Voevodatul Transilvanici, p. 31 si urm.49 Ibid., p. 31.49 Zimmermann-Werner, op. cit., I, pp. 365-366. Cf. I. Moga, ibid., p. 36.88 voevod al Transilvaniii in luptd cu regatul ungar: Voevodul Ladzslau ( 1291

-1315 ) in S,udii, cohfointe si coniuniLd,i isto, ice, II, Cluj, 1940, p. 40.51 Moga, op. cit., p. 37.52 H1111111.1Zaki, Doc., I, 1, no. CCCCLXVII, p. 592.

*49

5

ravalirilor

impa-

Un

I.

I

sif

www.dacoromanica.ro

370 Gheorghe I. Bràtianu 10

stata prin faptul, care nu s'ar putea lamuri in alt chip, ca. Svetoslav ii intinde drepturile deyam& dealungul marii, pana la Cetatea Alba 53.

Odata insa aceste socoteli incheiate, si in pauza care intervine in conflictul dintre im-periul mongol din Rusia de miazazi i vecinul sau din Persia, pentru granita Caucazului, TA-tarii devin agresivi la hotarele lor europene. La 1314 o scrisoare a papei Clement al V-leaaminteste de pradaciunile suferite de credinciosii din Ungaria t si a altor tinuturi vecine rega-tului ... a Schismaticis, Tartaris, paganis aliisque permixtis infidelium nationibus s 54. 4 Ta-tarii vecini cu Transilvania, observa Dl. St. Pascu, nu pot fi decat cei din Moldova, iar schis-maticii asociatii lor, la fel trebuie sa fie din aceeasi regiune, asadar Romanii moldoveni. s 55S'ar putea insa ca printre pagani sa fie si Alanii de care a fost vorba mai sus, iar schismaticiisä cuprinda i un contingent al Bulgarilor lui Svetoslav. a Aceste invazii, urmeaza Dl. Pascu,nu contenesc, i documentele le constata de rienumarate .ori. La 1319 aflam ca schismaticiidin regatul ungar si partile invecinate ameninta linistea interna a regatului. A ajuns vestedemnä de crezare la scaunul nostru apostolic scria Papa Joan al XXII-lea ca in regatulUngariei si in anumite parti invecinate, supuse aceluia.si foarte drag intru Christos fiu alnostru Carol, ilustrul rege al Ungariei, schismaticii comit fbradelegi s, cerand papa arhiepis-copului de Strigoniu (Esztergom) i subalternilor acestuia sa starpeasca .,pestem huiusmodiscismaticorum et hereticorurn". u 56. $i mai tarziu, la 1325 regele se plangea de atacurileacelorasi schisrnatici i pagani iar papa, la cererea sa de a-i da ajutor, probabil din alte eni-turi cleat ale bisericii din regat, raspundea ca (I nu obisnuim a da vrcunui rige un subsidiuin afara de regatul sail* 59.

N'au lipsit deci prilejurile pentru prezenta lui Carol-Robert in Transilvania, nici pentruprija sa de a apara granitele amenintate de tatari. Dupa toate probabilitatile, perioada lacare face aluzie diploma harazita lui Phynta de Mende ar putea fi aceea dintre anii 13211323, cand regele conduce personal unele expeditii la hotarul de Sud-Est.

Cat priveste numele beneficiarului, el ar putea fi romanesc. Nu stim ce a determinate Dl. I. Nistor sa aseze in randurile voivozilor maramureseni* pe « viteazul Pintea, pe care

in 1324 regele Carol-Robert il trimise in terram ipsori m Tartarorum" adica in Moldova demai tarziu, pentru a pune stavila invaziunilor tatare 59. Cum D-sa citeaza tot diploma rege-1 ii Carol-Robert, in lipsa altei preciziuni banuim ca tot presupunerea identitatii Moldovei

u a tara Tatarilor s 1-a condus la aceasta concluzie. Dar in alte documente din aceeasi vremenumele se intalneste la Romani banateni. Astfel la 18 Decembrie 1343, Benedict, fiul luiPavel, face o plangere vicecomitelui de Caras impotriva lui Barcan Kenesius de Sosd cumGregotio et Finta suis filiis, pentru niste porci pe care acestia i-au luat dela iobagii din Re-metea. Rezumind textul, Dl. Malckai identifica in a Sosd* actuala comuna Sosdca din jud.Timis, care tinea rltadata de comitatul Caras si era in veacul al XV-lea proprietatea familieiLipthay de Torn, Ilya. 4 Bracan, comenteath istoricul maghiar, era probabil un cneaz roman.Fiul sau a inter eiat un sat astazi disparut, Fintafalva (v. harta). Numele Bracan e de origineturccascr.. *69 Inteadevar, harta intocmita de D-nii A. Fekete-Nagy, L. Glaser si L. Makkai,care in iteste volumul Docununta historianz Valachorunz in Hungatia illustranlia, inseamnacu induitul triunghiu ce deosebeste « asezarile cnejilor romani sub Ludovic cel Mare s, o Finta-falva la Nord-Vest de Soso:lea, pe malul drept al Berzavei. Numele satului era desigur Finta,ca arcl al intemeietorului, falva (sat) fiind doar adaosul obisnuit la nume de localitati subr, scriitorilor din cancelariile unguresti; la un sfert de veac mai tirziu, gasim intr'o impar-tire a domcni,lor din Remetea din anii 1369-1377: a Phynta cum villa sua.,u 60.

Drr numele nu ne intampina nurnai in regiuni locuite de Romani. In adunarea nobili-lor din comitatul Pozsony (Bratislava), de Rusalii 1323, se judeca un litigiu pentru o pro-prietate intre comitele Kenez si Fintha, fratele lui Leon si Pavel, fiii lui Antal de Nyek.El mai c amintit intr'un alt document relativ la aceeasi mosie, din 1325 61. Aci insa avem de

53 C'. I. G. Bratianu, Vicina et Cetatea Albd, p. 110 si urm.ITurmuLaki, Doc., I, 1, mo. CCCCLII, p. 575.

55 St. Pascu, Ibid.59 Cmtributiuni la ist. Ronuinilor, p. 18.r9 Hurmuzaki, Doc., I, 1, no. CCCCLXX, p. 594.59 Lucius Aprovianus, eroul Tdrii .54penifului, ibid., p. 151. De fapt ar trebui in acest

caz o forma Pinthes, cum o aflam intr'un doc. dela Cluj din 1393: Step/wino dicto Olach alionumine Pinthes, Doc. Hist. Valachorum, no. 397, p. 438.

59 Hurmuza.,i, .Doc., I, 1, no. DXLII, p. 687 si Doc. hist. Valachorum, no 69, p. 103,n. 3. Dar tot pe acolo un alt document din 30 August 1333 aminteste pe cneazul Bratan,ibid., p. 73.

" Ibid., no. 178, p. 223, n. 32. P. folosirea lui falva v. ibid., p. XIX.n Hurmuzaki, Doc., I, 1, no CCCCLXII, p. 586 si CCCCXXI, p. 595.

L..

54

I

)

www.dacoromanica.ro

11 Intemeierea statelor române§ti (II) 371

a face cu un nobil ungur, ceea ce ar putea deci fi cazul i credinciosului vasal al lui Carol-Robert. Mende e numele unui domenin ce nu 1-am gasit pada acum printre localitatile inlegaturg cu Valahii transilväneni-sau banateni 62, 5i ar putea fi de asemenea in Ungaria. Ra-mane ca alte cercetari sa-i arate locul. De altfel, mai mult cleat locul sail de obarge, ne intere-seaza acela in care acest e descalecator vremelnic s'a a5ezat e in Tara Tatarilor *. Dupa Dl.Nistor, Dl. Sacerdoteanu, prin modul in care 1-a a5ezat in listele sale cronologice, intelege Mol-dova. E inteadevar intgia regiune la care ne gandim la acea data, cand un document con-timporan ne adevere5te existenta Tarii Romane5ti, sub domnia lui Basarab; se 5tie de altaparte ca regele urmarea reinfiintarea vechii episcopii a Cumanilor, cc fiintase in acele partiinainte de marea navMire tatareasca din 1241. a Un raport vrednic de crezare relatio fidedigna alcatuit de bung seam& la indemnul regelui Carol Robert, aducea la cunoFtintaScaunului papal ca in regno Hungariae, in finibus videlicet Tartarorum", se afla o episco-pie a Milcoviei, dar care s'a nimicit dup.& ce Tatarii i-au daramat biserica din temelie 5idupã ce preotii ei au fost omorati, iar mo5ii1e 5i drepturile eparhiei" au fost luate in sta.-panire de puternicii acelor tinuturi". Totu5i, adauga raportul, aceasta episcopie s'ar puteareinfiinta, daca Scaunul papal ar numi aici episcop pe franciscanul Vitul de Monteferreo; ca-pelan al regelui Carol-Robert. *33 Printr-o scrisoare din 4 Octomvrie 1322, papa Joan alXXII-lea insarcineaza pe arhiepiscopul de Esztergom sá sfinteascg pe noul episcop, dacacele aratate in raport se dovedesc adevarate. Nu 5tim insa daca s'a indeplinit atunci dorintaregelui, deoarece prelatii unguri nu puteau vedea prea favorabil infiintarea unei episcopiilanga granita, ce i-ar fi pagubit de oarecare venituri. E mai probabil cI. episcopia a fost re-infiintatä sub Ludovic cel Mare, la 1347, dupa expeditia biruitoare a lui Andrei Latcu pesteCarpati. E insa sigur c. inca, din vremea lui Carol-Robert, se urn-area intinderea stapaniriiregatului asupra regiunii dela rasgrit de Carpati, unde incepuse o puternica infiltrare de ele-mente sase5ti 5i. secuie5ti Inca din ultimii ani ai erei arpadiene ". Dl. C. C. Giurescu banuie5tecã locul unde ar fi fost re5edinta episcopiei Milcoviei ar fi comuna Reghin 4 de pe apa-Milco-vului in judettil Putna, unde s'a descoperit in anii trecuti o cruce mare de piatra *". In oricecaz, numele arata regiunea de miazazi a Moldovei, in hotar cu Tara Ronigneasca, din vremeain care cele doug principate s-au intins indeajuns pentru a avea o granita comuna.

Intrebarea este ins5.: para unde ajunsese Tara Româneasca sa-5i a5eze stapgnirea sprerasarit in timpul domniei lui Basarab? Intr-o lucrare recentä, Dl. P. P. Panaitescu sustine cgnumai sub Mircea cel Batran au fost cuprinse e partile tataregi* de langa. gurile Dunariicare figureaza, in titlul acestui voivod 66, de5i o cronica turceasca, aceea a lui Enveri, amin-te5te de o expeditie a emirului turc Umur Beg, intre anii 1335 5i. 1339, care 1-ar fi aduslanga s Chilia la granita Valahiei w67. Dar e vorba de un iV.ror scris un secol mai tarziu, iarprecizarea localitatii poate privi imprejurarile din timpul cronicarului. E adevarat ca la 1359Patriarhul din Constantinopol, trimitand in Tara Romaneasca, spre a pastori acolo, pe mitro-politul Vicinei dela gurile Dunärii, arata Ca eparhia acestuia era a apropiata * de tara voivo-dului Nicolae Alexandru 68. Se poate insa obiecta ca aceasta stare de lucruri prive5te de ase-menea o epoca mai taxzie, dupä ce se produsese retragerea Tatarilor din Moldova, g in anulchiar pe care traditia cronicelor 11 atribuie descMecatului lui Bogdan.

De curând, intr'o lucrare ineditk dl. E. Lazarescu a reluat o ipotezä mai veche alui Nicolae Iarga, presupunând existenta unui coridor sau « culuar unguresc din unghiulCarpatilor pana in cotul Dunärii, atingând cursul Prahovei 0. al Buzaului i intinzandu-sedela gura Ialomitei la gura Siretului 69. Sunt limitele intre care pot circula cu privilegiu re-

62 Nu aflam cleat Mendscenth (Midszent, Mesentea) in jud. Alba intr-un documentdin 22 August 1352, Doc. Hist. Valachorum, no 87, p. 123 5i. Mintia in jud. Hunedoara:N. Draganu, Romeinii in veacurile IX XIV pe baza toponimiei si a onomasticei, p. 281,care s'ar apropia intrucat,a, fara insa a corespunde intocmai.

63 Diac. Gh. Moisescu, Catolicismul in Moldova, pp. 30-31.64 V. mai sus. cf. P. Ramneantu, Problema iradierii Romcinilor din Transilvania, p. 17

5i urm.65 Ist. Romiinilor, 15, p. 407.66 Mircea cel Beltran, pp. 226-227.67 P. V. Laurent, La domination byzantine aux bouches dis Danube, Rev. hist. du

SudEst Europden, XXII (1945), pp. 197-198.68 G. I. Bratianu, Les Roumains aux bouches du Danube, ibid., p. 203.69 a Romani, Unguri i Tatari in vremea intemeierii Domniilor romane5ti.* V. harta

din lucrarea lui P. Ramneantu, Probletna iradierii Romdnilor din Transilvania, p. 18, pecare e delimitat 6 Teritoriul dintre Buzau, Prahova, Ialomita, Dunare i Siret de care Ludoviccel Mare dispunea liber *, dupg G. Lfiko, Havaselva sé Moldva népei a X XII szdzadban,Etlmographia, 1936.

www.dacoromanica.ro


gal negustorii din Brasov, prin diploma ce le-a conferit-o regele Ludovic la 1358, Ma a facenicio mentiune pe acest teritoriu de vreo stapanire a voivodului stransalpin sau de drep-turile sale. Zece ani mai tarziu, privilegiul pentru negustorii Domini Demetry Principis Tar-tarorutn care apuca aceeasi cale aratã o situatie neschimbatii 70 La 1369, rázboiul impotrivalui Vlaicu voa, domnul Tarii Românesti, incepe pe malul Ialomitei unde se afla intaialinie de aparare a * Valahilor impotriva armatei voivodului regal al Transilvaniei Toateaceste imprejurari confirma presupunerea D-lui Lazarescu cä acest coridor a ramas in sta.-panirea regelui Ungariei pana la sfarsitul domniei lui Ludovic cel Mare, dad turburarileizbucnite in urma luptelor pentru mostenirea sa, au ingaduit voivozilor Tarii Românesti

ai Moldovei sä cuprinda aceste marci inaintate i 0, le integreze posesiunilor lor, stabilindastfel intre ei hotarul ce a ramas aproape neschimbat pana la unirea Principatelor in veaculal XIX-Iea.

E vadit in orice caz a lupta impotriva expansiunii tataresti nu s'a purtat numai inMoldova ci a trebuit sa fie dusl j in partile de rasarit ale Tara Romanesti, inainte de con-stituirea principatului i chiar dupa intemeierea lui, cand el nu cuprindea decat tinuturile inve-cinate scaunului domnesc dela Campulung sau dela Curtea de Arges. La inceputul veaculuial XIV-Iea, fie prin posesiunile tarului bulgar care ii era vasal i strajuia tarmul marii, fieprinteo stapanire directa, imperiul tatäresc al Kipciakului finea sub ascultarea sa cea maimare parte a regiunii care fusese altadatá a Cumanilor, cu toate formatiunile politice localede Alani, Slavi sau Romani ce se desvoltasera pe acest teritoriu. In aceasta directie trebuiasa-si indrepte expansiunea i noul stat al lui Basarab, dar nici regele Ungariei nu uitase ca.cei din urma. Arpadieni se intitulau regi ai Cumaniei. a Era natural, scrie in aceasta privintaDI. St. Pascu, ca Basarab sa. se gandeasca sa-si extinda domeniul sail mai ales in partile es-tice, locuite la fel de Romani, i unde nu era 'Inca o organizatiune politica consolidata. In-d.emnul pe care papa i 1-a facut la 1327 de a contribui la latirea credintei catolice in ipsispartibus" era bine venit pentru el. Basarab, cu ceilalti demnitari numiti in scrisorile papale,a mers g a ocupat regiunile amintite, deoarece dupa un an se stie cä s-ar fi convertit uniiCumani si Romani din acele parti, ins& dupa aceea Basarab n'a mai voit sä restituie rege-lui ungar teritoriile ocupate, asupra carora Carol invoca drepturile coroanei ungare. In treidocumente: unul din 1330, altul din 1332 i al treilea din 1352, se cla ca motiv al conflic-tului din 1330 ocuparea din partea lui Basarab a unor teritorii de ale regelui. impotrivaparerii generale cä aci ar fi vorba de Banatul din Severin, trei motive se pot aduce pentruinläturarea acestei opiniuni i anume: Banatul de Severin era o organizatiune distincta de re-gatul ungar, mimit totdeauna distinct, cu numele sau i niciodata cu cel generic de quadempartes"; in documentele date de insug Carol in anul rázboiului sau mai tarziu, se spune clarca regiunile ocupate de Basarab erau tinuturile i marginele Regatului "ungar in terra trans-alpina" adica in Muntenia; ori, vanitosul rege nu putea afirma cä Banatul de Severin fa-cea parte din Muntenia, recunoscand. in felul acesta dreptul lui Basarab asupra lui; pe langàaceasta, chiar in anul 1330 gasim un ban de Severin In persoana lui Dionisie, care detineaceasta demnitate in mod permanent pana la 1335. Un invingator cum a fost Basarab la 1330,nu i-ar fi restituit invinsului regiunea pentru care s'a luptat. Nici despre oarecare regiunimarginase din Transilvania ca Mehadia sau Amlasul nu poate fi vorba, caci in acest cazregele ungar n'ar fi spus el erau in terra transalpina". Ipsis partibus" din documentul dela1327 sunt acele din terra transalpina" din documentul dela 1332 pentru care s'a facut raz-boiul din 1330 si care nu pot fi cleat partile estice ale Munteniei sau cele sudice ale Moldo-vei, care de fapt se stie cà faceau parte din Principatul lui Basarab g mai tarziu. * 72 Asupraacestei din urmà interpretari sunt rezerve de facut. Data hind existenta coridorului ungurescintre Ialomita i gura Siretului cativa ani mai tarziu, odata cu reinfiintarea episcopiei cato-lice de Milcov, e greu de presupus cà principatul lui Basarab se va fi intins pana acolo.a Oltenii s constatati in veacul al XV-lea ca numele unor asezari intre Dunare i Siret, re-prezinta probabil o colonizare cu elemente dintr'o tara a Oltului (care poate fi si in Transil-vania) dar nu constituie un argument pentru o stapanire munteana. 72. Tinutul a fost recupe-rat dela Tatari de regele Ungariei iar dela el a trecut mai tarziu in cuprinsul principatuluiMoldovei. Iar numele Basarabiei, aplicat Bugeacului de langa gurile Dundrii i Marea Neagra,e taxa indoiala o amintire a dinastiei stapanitoare a Tarii Romanesti, dupa care unele izvoarenumesc char tara Intreaga, dar nu neaparat a intemeietorului, a carui aetiune nu s'a putut

" Hurmuzaki, Doc., I, 2, p. 144.71 Ioan de Kiiktil6, apud Schwandtner; Script. Rerum hungaricarum, I, p. 240.72 Contributiuni la ist. Romdnilor, pp. 22-24." Contrar parerii. d-lui C. C. Giurescu, a Oltenii ,si Basarabia. Colonizdri muntene

in sudul Moldovei in veacurile XIV §i. XV, Rev. Ist. Romind, X, p. 130 si urm. ,

h.

a

www.dacoromanica.ro

13 Intemeierea statelor romfinesti (II) 373

intinde pan& acolo. In vremea lui Basarab, Bugeacul asculta Ana la 1322 de tarul bulgarSvetoslav, a carui stdpanire la Cetatea Albá intre anii 1314-1316 rezultä din mArturii nein-doielnice, iar dupA moartea lui reintrase in domeniul Oardei de Aur, a carei granita la DunAreade Jos o inseamnä un document genovez din 22 Ianuarie 1343 74.

Nu e ins& mai putin adevarat c& pentru pArtile estice ale Muntenia argurrenteleD-lui Pascu sunt foarte puternice i convingatoare. Concluzia la care ajunge e dcosebit deimportant& deoarece lumineaza originile rAzboiului din 1330, ingAduindu-ne sa precizim orien-tarea politica a voivodului Basarab i evolutia politicii sale intre cele doi. puteri vrAjnia.e:regatul Ungariei i imperiul tAtAresc. Misiunile incununate de succes ale rnagistrului Martin:de care pomeneste diploma regehti Carol-Robert din 1324, dovedesc ca in acel moment voi-vodul a lost de partea regelui in luptele sale cu rasculatii din Ardeal i cu necredincio.iidela hotarul de rasArit. Recunoasterea suzeranitatii unguresti, atAt pentru banatul de ave-an cat, probabil, i pentru alte teritorii 4 transalpine 9 unde fusese o c.armuire ungureasca subcei din urmA Arpadieni, 11 aduceau in mod firesc sa-si dea a ajutoruls prescris de regulelefeudale in lupta impotriva vrAjmasului comun, cu atat mai mult cu cat era dii ect interesatsa-si extinda stapanirea mai departe in campia Dunarii. Dovada, in pArerea noastrA, o aducscrisorile papei loan al XXII-lea din 1327, in care lauda, in aceiasi termeni, activitateadesfasurata de comitele Bra,savului, Salomon, voivodul Toma al Transilvaniei i ti Bazaras 9,voivodul transalpin, ad exterminationem infidelium nationum75. E deci sigur ca. in vremeain care Phynta de Mende s strAjuia in numele regelui a in tam Tatarilor 0, oastea voivoduluiBasarab lupta si ea impotriva necredinciosilor, izgonindu-i din acele pArti de rasArit ale Munte-niei pe care Inca le stäpaneau, ei sau vasalii lor, in acel timp.

Cu acest prilej, trebuie sa ne oprim asupra unei ciudate potriviri toponimice. Singuralocalitate cu numele Finta ce ne e cunoscuta de aceast& parte a Carpatilor, este satul din itcl.Prahova, langA cursul Ialomitei 76, unde Matei Basarab a infrfint la 1653 navala Moldovenilorsi a Cazacilor care aduceu pe Vasile Lupu: la o poiana intre Ialomila, apa curgatoare i intreun parau foarte tinos si de trecatoare ram, la un sat aniline Hinta s, scrie in graiul sau rnol-dovenesc contimporanul Miron Costin 77. E vreo legatura intre Finta prahovean& din veaculal XVII-lea i cea banateana din veacul al XVI-lea? Sau mai degrabl intre acest nume delocalitate izolat, i stapinirea vremelnica a lui Phynta de Mende in tara Tatarilor? Nu sepot face cleat ipoteze, pang ce vom avea alte dovezi despre vechimea localitatii. Nu e insade nesocotit imprejurarea cä un rost insemnat in lupta impotriva pAganilor in terris tibisubiectis in regno Ungarie consistentibus, dupa termenii inii ai circularii pontificale din1327 il are comitele de Brasov. Din punct de vedere geografic, era normal ca actiunea aces-tuia sA. se desfAsoare in valea Prahovei, si nu este exclus ca Phynta sau Finta, amintit dedocumentul din 1324, sa fi luptat in contingentul sail sub ordinele lui. In acest caz, acestcredincios al regelui Carol-Robert n'ar fi strdjuit Moldova irnpotriva Tatarilor, ci in regiu-nea mai apropiata dela miazazi de Carpati pan/ unde se mai intindea Inca atunci stApani-rea acestor a infideli s i in care poate numele satului din tinutul Prahovei, Yang& Ialo-mita mai pastreaza o indepartata amintire a isprAvii sale vitejesti.

Fapt este ca dupa izbinda repurtata asupra inamicului comun, intelegerea intre regesi ti voivodul nostru transalpin S n'a mai dAinuit. Trei ani dupA laudele ce le primea de laAvignon pentru lupta impotriva necredinciosilor, vedem oastea lui Basarab hiptand alAturide 'Mari si Iai sau Alani, la Velbujd, in sprijinul tarului Mihail, urrnasul lui Svetoslav peste

Bulgarii de dincoace de Dunare 9, cum ii intituleaza cronicarul bizantin Nichifor Gregoras78.Infrangerea aliatilor din vara 1330 de cAtre regele Egrb Stefan Uros, rare a-1 fi indemnat peregele Carol-Robert sa. intreprinda In toamna aceluiasi an expeditia impotriva lui Basarabce era O. se ispraveasca prin cumplitul dezastru al arrnatei regale in trecAtorile muntilor, delainceputul lui Noemvrie. Cum rnotivul, sau mai degrab& pretextul rAzboiului, 1-a constituitpreluarea de catre voivodul roman a unor teritorii a transalpine 9, revendicate de regele Unga-riei in virtutea unor pretentii mai vechi, este limpede ca intre anii 1327-1330 a izbucnito cearta intre aliatii de pana atunci cu privire la stApanirea tinuturilor recucerite dela Talari,

74 Cf. G. I. BrAtianu, Vicina et Cetatea Albd, pp. 114-116.75 Hurmuzaki, Doc., I, 1, no. CCCCLXXVI, p. 601.76 In Dictionarul topografic ,si statistic al RonAniti de D. Frunzescu, Bucurcsti 1872,

s.v. este singura localitate cu acest nume.77 Let. 2, I, p. 334.74 G., I. BrAtianu, Vicina et Cetatea Albd, ibid., Hasdeu, Negru Vocla, p. CLXXXIII

n'a inteles cine sunt Ia,ii amintiti de Stefan Dusan si a crezut ca e vorba de Sa,si iden-tificare imposibila, deoarece politica ungureasca, de care acestia depindeau, nu era potrivnicaregelui sarb in acel moment.

s,

4

www.dacoromanica.ro

374 Gheorghe I. gratianti 14

printre care se va fi cuprins i acel ocupat de e Finta *. Pare probabil ca dupa ce le luase delaTätari sau dela vasalii lor, cu ajutorul Ungurilor, Basarab sà fi voit A. le pastreze pentru el,cu ajutorul Tatarilor impotriva Ungurilor. Deaceea si-a trimis contingentul peste Dunare insprijinul armatei bulgaresti, tarul Mihail fiind, ca i predecesorul sail, in dependinta impara-tiei Kipciakului.

La aceste litigii teritoriale se adaoga desigur i alte chestiuni de mai mare importanta:ambitia voivodului Transilvaniei, Toma Székeny, de a pune stapanire pe tara lui Basarab,si aceea a lui Dionisie, fiul lui Iancho, de a ajunge ban de Severin, ceeace de altfel s'a rea-lizat. Pe acesti doi sfetnici ii arat& Chronicon Pictum ca raspunzatori de declararea razbo-iului. Din acest punct de vedere, poate cä soarta 1-a ocrotit in oarecare masur& pe Carol-Robert,deoarece coastituirea unei mari feude rásaritene, cuprinzand atat Transilvania cat i tara

transalpina 8, ar fi facut din voivodul Toma un al doilea Ladislau Bors, asa cum era safie mai tarziu ducele Burgundiei fata de regele Frantei. Biruinta lui Basarab a salvat nu numaiindependenta acestuia, dar a inlaturat desvoltarea acestei puteri ce ar fi putut deveni ame-nintatoare pentru chiar unitatea coroanei unguresti 79. Si trebuie tinut seama si de imprejurarileeconomice, pe care Dl. Lazarescu le-a SCO3 in evident& atat de 15.murit: nevoia de a deschideun drum de negot in legaturä cu Serbia, spre Adriatica, in momentul in care se faceau oferteVenetiei de a-si mdruma marturile pe aceastA cale 80. Politica lui Basarab, in legatur& cuBulgarii, vasali ai Oardei de Aur, era o piedica la aceste tendinte si se cerea inlAturata.Nu e o simpl& coincident& cà desvoltarea comerciala a Clujului, proaspat inzestrat cu privilegii,a fost intarziata de infrangerea lui Carol-Robert in Tara Romaneasca 81.

Putem astfel preciza mai bine perioada in care politica lui Basarab s'a aflat in orbitaputerii rasaritene a imperiului tätaresc: intre conflictul S.0 cu regele Ungariei, putia inaintede 1330, si 1343, data indicata de cronicarul Ioen de KiiktillO pentru innoirea omagiuluicatre noul rege Ludovic, prin fiul su Alexandru. Argumentele aduse intr'un articol recentde Dl. Lazarescu impotriva acestei date, atribuite unei confuzii a cronicarului, sunt valabilein ce priveste misiunea episcopului de Oradea, care pare inteadevar sà fi avut loc mai tarziu,dar nu inlatura actul insusi de omagiu, verosimil prin conjunctura politic& generall, noul impa-rat al 'Maribor, Gianibeg, luand atunci o atitudine anticrestinä i potrivinclu-se i cu iti-nerarul regelui Ludovic in Ardeal, asa cum il cunoastem 82. In schimb Dl. Lazarescu a demon-strat in mod convingAtor ca nu poate fi vorba atunci de o expeditie romaneasca in sprijinulUngariei impotriva 'Maribor, traditia ce se aflä in unele din izvoarele noastre istorice maitarzii, aratand mai degrabá contrarul 83. Nu e dealtfel singurul moment in care sa se fi produso asemenea apropiere, impusä de situatia geografic& a tarii noastre Inca dela inceputurile ei.Attain pe Romani, alaturi de Cumani i o Saracini s, la asediul orasului Assisi din Italia, subcomanda lui Vitale de Aversa, Inca dela 1241 84. E drept cä altii infruntau in acelasi an navali-rea Tatarilor la marginile Ardealului, dupa cronica lui Rasid ed Din. Dl. P. P. Panaitescua amintit pasejul din cronica imparatului Ion Cantacuzino (1341-1355) despre unele luptedin Bulgaria la 1331, in care Romanii, ce tineau i atunci partea tarului Alexandru,urmasullui Mihail, invinsul dela Velbujd, se folosesc de aceleasi arme ca i Tatarii; cei mai multisunt arcasi 8. 8 Rezulta, adaoga D-sa, din aceastä interesanta povestire ca dela departare Roma:nii lai Basarab, calari probabil, puteau fi confur dati cu Tatarii i cä adoptaser& armele lorde lupta. 85 Rezultà de asemenea ca dupa razboiul victorios impotriva regelui Ungeriei, incare oastea lui Basarab ar fi fost ajutat& si de u necredincios'i 8 86, politica voevodului continuasa. se manifeste in aceeasi directie, sprijinind clientela balcanica. a Oardei de Aur. Vor trebuischimbarile intervenite in conducerea acesteia i actiunea ei de prozelitism islamic agresivca sa readuca Tara Romaneasca in sistemul opus, acel al suzeranitatii crestine, unguresti.

79 Cf. I. Moga, Voevodatul Transilvaniei, pp. 39-40, si I. Lupas, Alacul lui Carol-Robert, regele Ungariei, impotriva lui Basarab cel Mare, Studii, conferinte comunicdri istorice,II, p. 54, precum si G. I. Bratianu in Rev. hist. du Sud Est Européen, XXII, p. 315.

80 n lucrarea citatä mai sus: 0 Romani, Unguri i Mari 8. Cf. G. I. Bratianu, LesVdnitiens dans la mer Noire au XIV' siecle, Acad. Roum., Etudes et Recherches, XI, 1939,P. 34.

" B. HOman, Gli Angioini di Napoli in Ungheria, p. 175.82 E. Lazarescu, Despre relatiile lui Nicolae Alexandru Voevod cu Ungurii, Rev. Isto-

tied, XXXII, 1946, p. 115 si urm. e combatut cu argumente convingatoare de Z. Paclisanu,Rev. Ist. Roman& XVII, 1947, pp. 167 168.

83 E. Lazarescu, ibid., p. 126 si urm.84 Dupa Annales Barenses. St. Pascu, Contribigiuni la istoria Roménilor, p. 11.86 Mircea cel Bdtrein, p. 136. E amintit si de Hascleu, Negru Vodd, p. CLXXXVII.!el Cf. scrisoarca Papei in Hurmuzaki, Doc., I, 1, no CCCCXLI, p. 617.

I

*

si

www.dacoromanica.ro

15 Intemeierea statelor romanesti (II) 375

Yn orice caz, unele din luptele impotriva Tatarilor ce se credeau a fi fost date la sfarsituldomniei lui Basarab, par mai degraba sa fi avut loc la inceputul ei, in vremea in care magistrulMartin ii indeplinea misiunea la curtea lui Phynta de Mende * strajuia in Tara Tata-rilor *.

3. INCEPUTURILE MOLDOVEI: CELE DOUATARI SI CELE TREI RAMURI DOMNITOARE

S'ar parea ca din toata perioada atat de putin cunoscuta care a vazut interneierea calordouit state romanesti la sfarsitul Veacului de Mijloc, problemele in legatura cu acea a princi-patului moldovenesc ar fi mai putin supuse controversei i asezate pe marturii mai sigma aleizvoarelor. Cum observa o lucrare recenta, cercetarile istorice mai noi se unesc pe deplinin parerea cli. descalecarea Moldovei a urmat in chip firesc ch pa incheiei ea unui lung sir delupte pornite de regii Ungarici pentru ahingarea Tatarilor din tinuturile dela rasarit dc Car-pati. a 87 Etapele se pot reconstitui destul de usor: intro 1343 si 1345 mai probabil, se pare,in acest din urma an 88, a aiut loc opeditia lui Andrei Lackfi (sau fiul de Latcu *) careintrunea sub comandamentul sau intreaga regiune dela hotarul de rasarit de arcul carpatic(Satmarul, Marainuresul, Sccuirnea i Broovul), i biruinta sa, amintita de cronicarul loande Kiiki1116, asupra Tatarilor, a caror capetenie, A tlamos a lost ucisa, oastea sa risipindu-se

in partile departate de langa mare la alti 'Mari a. La 29 Martie 1347, in urnia cercrii ante-rioare a regelui Ludovic si a niamei sale, regina Elisabeta, Papa Clement al VI-lea orinduiestesfintirea unui nou episcop de Milcov, in persoana capelanului regal Toma de Nympti, priningrijirea episcopului de Kalocsa; se reluau astfel, dar cu mai mult temei real, planurile regeluiCarol-Robert, din 1332. Ne aflam deci in plina opansiune a ofensivei de cruciat,t la rasaritde Carpati, care urmea75. atacului tataresc impotriva Galitici, la 1340, si adcvaratei declaratiide razboi impotriva crestinatatii ce o insemna inscaunarea noului han al Kipcialiului, Gianibeg;se stie cit acesta deschisese ostilitatile impotriva coloniilor italiene din Crimeea, prin asediulCafei din 1344 89. In aceasta conjunctura se aseaza descalecatul traditional al lui Drago dinMaramures, pe care il inseamna toate vechile cronici moldovenesti, gresind insa anul (1359),care este aproape sigur acel al descalecatului lui Bogdan. Istoricii niaghiari si romani suntodata, macar de acord pentru a recunoaste in miticul vitiator de bouri de pe apa Moldovei,pe Dragos de Bedell, nobil roman arnintit de diploma regelui Carol-Robert din 1336 ". El nuera voivod al Maramuresului*, corn il infatiseaza traditia, deoarece niciun document nupomenote aceastit calitate a sa; pare mai probabila versiuma Cronicei anoninie moldovenestidespre alegerea lui Dragos ca voivod in Moldova, de dare Maramorcsenii care s'au asezat interitoriul recucerit dela Tatari El e dupit toata probabilitatca i fatal hii Sas, care i-aurmat in noua domnie moldoveneasca, si a carui descendenta se poate reconstitui documentar,pe temeiuri precise 92. Moldova lui Drago e deci, corn a definit-o foarte cuprin7ator NicolaeIorga 98, 0 feud6 militant regala *, incredintata unui nobil roman rnaramuresean, servienscredincios al regelui Ludovic i strajer al sau in tinuturile reluate necredincioilor *, cumfusese vreo treizeci de ani mai de vreme Phynta de Mende s dupa presupurerea noestra,la alt capat al aceluioi hotar.

In timpul acesta inst izbucniserit turburari in Maramuresul de uncle pornise descalecatul.Documentul atat de des citat, din 2 1 Octornvrie 1343, aduce intaia mentiune a liti Bogdan,fost voivod de Maramures, noster deci rasculat impotriva autoritatii regale, pedeasupra in cearta i cu fiii lui Dionisie de Mese, feudatari unguri din aceeoi regiune$ase ani mai tirziu, in 1349, Bogdan este noster et regni nostri infidelis notorius s; el a atrasin rniscarea sa de rascoala pe nepotul sau Stefan, fiul lui Iuga, care a rapit lui Giula, fiul

87 Diac. Gh. Moisescu, Catolicismul in Moldova, p. 38.88 V. mai sus.89 Cf. G. I. Bratianu, Les rois de Bongrie et les principautis roumaines au XIV' siecle,

ibid., p. 79." L. Makkai in Doc. Hist. Valachorum, p. 77, ii. 1 si p. 178 si turn I. Moga, ibid.,

p. 62." I. Moga. ibid., p. 62, n. 5.92 L. Makkai, op. cit., p. 178, n. I. V. inst indoielile lui I. Minea, Prineipatele romdne

,si politica impciratului Sigismund, p. 24, n. 2, in privinta lui Sas.98 Hist. des Roumains, III, p. 253." Doc. Hist. Valachorum, no 67, pp. 99-103.

12 c. 3791

i

infidelis t,

a

s

e

www.dacoromanica.ro

376 Gheorghe I. Br Atiarm 18

lui Dragos, i neamului san patrimoniul kr din Giulesti i Valea Mare in Maramures ". Sepoate deduce din aceste imprejurdri ca rascoala lui Bogdan luase proportii; Inca dela 1343era amestecat in ea un voivod roman din Bereg; acum lupta impotriva Dragosestilor lasaa se presupune cà incepuse cearta intre cele dou& case senioriale romanesti: una supusa autori-tatilor regale si incadrata in ordinea feudal& sustinuta de ea cealalta in stare de insurectieimpotriva ei si a sprijinitorilor säi. Din Maramuresul stramosesc, conflictul se va intinde IrMoldova. In primAvara anului 1360, la un an dela data indicata de cronici pentru desc&lecatul

oficial a, regele rAsplAteste cu mosii pe Dragos, fiul liii Giula si nepotul intttinlui Dragos,pentru serviciile sale, mai ales cu prilejul restaurArii Orli noastre moldovenesti s, readucfindla legaturile de credinta pe mai multi din RomAnii rataciti. De asemenea sunt rasplatiti ere-dinciosi i nostri Olahi *, Vanciuc si Stan, fiul lui Petcu, alti nobili maramureseni, fara a se aratamai amanuntit meritele kr, desi potrivirea de date si accentuarea fidelitatii lasrt a se intelegecA imprejueirile au fost aceleasi 96.

Litre timp la 1354 se ajunsese la incheierea unei 1)&6 cu dupA o Ilona ex-peditie victorioash. 97, care desigur int&rise a marca organizath la rAshrit de Carrati pentruapArarea hotarului. In intervalul dintre aceste dou& date: 1354 si 1359, trebuie sa. Se fi pro-dus trecerea lui Bogdan si a oamenilor sAi in Moldova; o hotArnicie dela 14 Mai 1353 a pro-prietatii din Cuhea, in favoarea fiilor iui luga (Stefan pArAsise pe rAsculatij arata marginilemosiei unchiului lor Bogdan, ceeace inseamnh de bunl. seama ea acesta se afla inca in Mara-mums 98. Actiunea lui in Moldova trebuie sä se fi desfAsurat dup& aceasta data. E probabilcä se va fi folosit, pe de o parte de turburarile interne care slAbesc din nou imparatiatatareasca dupa 1356 aducand in cele din urmA desmembrarea ei intre o oarde s i capeteniiinvrajbite, pe de alta de complicatiile intervenite in politica liii Ludovic I la alte hotare,prin rAzboiul lui cu Venetia, expeditia din Serbia si arbestecul silu in afacerile Bosniei, dupanoua cAsatorie a regelui cu Elisabeta Eotromanovici 29. Prin anii 1353-54, episcol.ul deOradea ducea tratative ce par a fi fost indelungate, pentru restabilirea pacii si a legaturilorfeudale intre regat i Tara RomaneascA, al cArei dornnitor, Nicolae Alexandru, se afla dinnou in raporturi de dusmAnie cu suzeranul sau poate in urma unei intoarceri la aliantatatareasca din timpul tatalui sau, Basarab100. Au fost in anii acestia destule posibilitali pen-tru o descAlecare* independent& alaturi de marca proaspAt infiintatA a lui Dragos, i unspirit hotArit i rAzboinic cum era Bogdan, nu va fi stat multA vreme la indoialA.

Au deci dreptate istoricii mai noi sà urmeze mai de aproape datele cronologiei tradi-tionale, care da lui Dragos doi ani de domnie i lui Sas patru: e tocmai intervalul ce des-parte 1353 de 13592°2. Teoria lui Onciul de a socoti aceste domnii ale Moldovei chiar delaexpeditia lui Andrei Lackfi impotriva Tharilor si de a lungi pe acea a lui Bogdan delavase la sasesprezece ani, stabilindu-i inceputul la 1349, trebuie parilsith.1". in perioada 13451352, and rdzboiul impotriva tatarilor si a Lituanilor se purta de catre ostile aliate ungurestisi polone, nu se impliniserA conditiile necesare unei intemeieri de stat; e de presupus ca re-gele, dupl biruinta ostirii sale la rAsArit de Carpati, va fi incercat mai intii o stapanire di-recta a Coroanei unguresti, asa cum a fost realizata de fapt in acel timp, in partea de miazA-zia actualei Moldove i tinuturile invecinate ale Munteniei, ling& cotul cel mare aI DunArii sigurile 61°3. Putin mai tirziu, s'a ivit perspectiva folosirii unor credinciosi * din Maramures,pentru a-i interesa mai direct la paza regiunii dela poalele rAsAritene ale muntilor, a cAreiintindere rAmane Inc& a fi determinata.

Documentul din 20 Martie 1360, amintind strAckintele tanarului Dragos, fiul lui Giula,pentru restaurarear Moldovei regelui, arat& Ca lupta de razvratire a lui Bogdan parasise Mara-muresul pentru a se strAmuta spre rasarit: este ceeace crothca lui Ioan de Kiikii116 descrie catrecerea sa in taina* peste munti. 0 descriere dramatic& a acestor din urma imprejurAri o

95 Ibid., no 82, pp. 115 116. Cf. I. Moga, Voevodatul Transilvanici, p. 63 si urm.Voevodatut Marainure,sului, p. 39 si urm.

96 I. Moga, Voevodatul Transilvaniei, p. 70.97 B. Hórnan, Gli Angioini di Napoli in Ungheria, p. 365, Cf. G. I. BrAtianu, op. cit.,

p. 80.98 L. Makkai, in Doc. Hist. Valachorum, no 89, pp. 126-127, n. 3.99 Cf. B. 116man, op. cit., p. 366 si urm.

100 V. mai sus. E concluzia la care a ajuns Dl. E. Lazarescu, Rev. Istoica, XXXII,p. 138.

202 I. Moga, op. cit., p. 66, n. 130; A. Sacerdoteanu, Indrairndri Cercetatile istoricc,p. 258.

202 Cf. Opere complete, I, p. 303 si urm.103 V. mai sus.

I

in

7Ctn,n,

gi

www.dacoromanica.ro

17 Intemeierea statelor romAnesti (II) 377

aduce cunoscuta diploma din 2 Februarie 1365, prin care se incheie aceasta faza a luptelorpentru Moldova. Prin ea se recunoaste o stare de fapt: dupn multA vArsare de sAnge i crAn-cene bäthlii, coboritorii lui Dragos si lui Sas, mai ales Bale sau BalitA, fiul acestuia din urma,au fost nevoiti sa pAraseasca tinutul cel nou in mAinile rAzvratitului Bogdan, a earth mosiedela Cuhea in Maratnures li se atribuie in cornpensatie. Bogdan si fiii sai sunt descrisi, (Wpäcca mai hula traditie augustiMana, ca pAtrunsi de veninul rAutAtilor diavolesti, caoi i-aindemnat sä navAleasca in o tara noastra moldovana s, pe care o pastreazA spre jignirea Maies-tAtii noastre s1. Iar credinciosul Bale i fratii sAi au fost nevoiti sA se retragA, intorcAndu-sein Maramures, lasAnd in Moldova t pe scumpele lor rudenii i pe numerosi cumnati, precumsi toata averea 8. Cronica aratA ca. a intervenit impotriva rasculatilor a armata regelui in-susi f Ara insa a-i putea invinge: a avut loc prin urmare o expeditie char a lui Ludovicin ajutorul vasalilor sad, dar fArA rezultate mai bune decat le vor avea mai tArziu, pe ace-leasi rneleaguri, regele Sigismund la 1395, sau Matei Corvin la 1467. Moldova se dovedeste,char dela intemeiere, a fi ceeace o defineste atAt de frumos, doua veacuri mai tfirziu, Cosmo-grafia lui Minster: t ein anitberzoindlich Land. o tarA ce nu se poate cuceri. Daca insl,tot in conformitate cu cronologia internationala, lasam lui Bogdan sase ani de domnie deladescalecat, i socotim tot dela 1359, data indicata de toate cronicele mai vechi (care gresescnumai legAnd-o de numele lui Dragos). ajugem tot la 1365: sfArsitul domniei descAlecatoruluicoincide astfel cu incheierea conflictului sau cu regele tingariei, acesta renuntAnd la recuce-rirea Moldovei, iar voivodul pArasindu-si mosia maramureseanA, pentru a riimAne in noua sastapanire, dincolo de Carpati. Cu acest prilej trebuie subliniat caracterul rominesc al noii crea-tiuni de stat, cu toate ca teritoriul ei va fi fost locuit si de alte neamuri sau macar de frAn-turi ale lor, aduse de trecerea necontenitA a nAvAlirilor si a stapAnirii lor vremclnice. Docu-mentele cancelariei unguresti numesc aceasta tarA a terra nostra moldouana 8106, cu o denurnireluata deadreptul din limba vorbitA; nu e nici a moldaviensis 8, adjectivul latin in termeni dediplornatica, nici cuvAntul slay, ca in titulatura actelor interne: a zendi moldavskoi 8, ci mol-dovana * asa cum suna i astazi in graiul localnic107. E o dovada indeajuns de puternica aoriginii factorilor de conducere si a limbii folosite de ei in carmuirea tArii. Cu aceste indrep-tali care sunt mai mult de cronologie, in ce priveste datele descAlecatului i anii de dom-nie, se rnentine parerea formulata de Onciul Inca dela 1884 in unul din in-We sale studii:t Dragos este incepatorul, Bogdan complinitorul intemeierii *108; cu deosebirea insA, accentuatàde cercetarile mai noi, ca descAlecatul celui dintai este un episod al cruciatei lui Ludovic Iimpotriva Tatarilor, ducAnd la constituirea unei marci inaintate a Coroanei unguresti, pe cAndacel al lui Bogdan e o actiune independentA, pe linia vechii antonomii medievale, pe care oaparä impotriva ordinii feudale straine, si in cele din urmA o descalecA * peste munti in taranoua. n liniile ei esentiale, aceasta expunere a evenimentelor este acea pe care o acceptAastAzi istoricii de cele mai diferite opinii109. Ea se intemeiaza pe aratAri neindoielnice aledocumentelor contimporane si tine seam& de alta parte de traditia istorica. pastratA de celemai vechi cronici moldovenesti. Din acest punct de vedere, singura contrazicere o aflam inpomelnicul dela Bistrita, ce pare a fi cel mai vechiu izvor intern, in care sirul voivozilorincepe cu Bogdan110, dar poate fi considerat ca o revendicare a legitimitAtii pentru cobori-torii acestuia, in lirma intreruperii descendentei sale directe in linie barbateasca, ce se con-stata in generatia unnatoare.

Nu tot astfel stau insa lucrurile cu celelalte doua chestiuni, care complica relatiuneain aparenta atat de simpla a descalecatului maramuresean: e mai intai povestirea unor im-prejurari anterioare, invaluite in legenda, pe care Cronica anonima moldoveneascA le aseazainaintea plecArii lui Dragos din Maramures, incercAnd sA lamureascA prin eroii eponimi, Ro-man si Vlahata, originile neamului odata cu acelea ale statului. Este aceasta povestire, cuvariantele ce s'au legat pe urrna de ea, numai o alcAtuire de basme, menitA sA umple lacu-nIle istorice i sa indeparteze in vremuri stravechi obArsia domnitorilor Moldovei,san se pot extrage din ea macar unele informatii cu un substrat mai pozitiv?

1°6 Doc. Hist. Valachorum, no 141, pp. 178-181; I. MihAlyi, Diplome maramureisene,din secolul XIV XV, pp. 56-58.

106 (I Et quamvis per exercitum ipsius regis sepius impugnatus extitisset s.106 Doc. Hist. Valachoruns, pp. 144, 178.107 Cf. I. G. Bratianu, Les rois de Hongrie et les principauds rournaines, p. 88.1338 Cf. acum Opere complete, I, p. 87.100 N. Iorga, Hist. des Roumains, III, p. 247 g urm; C. C. Giurescu, 1st. Ronidnilor,

15, p. 394 si urm.; I. Moga, op. cit.; Diac. Gh. Moisescu, Catolicismul in Moldova, p. 38 siurm.; L. Makkai, n. la Doc. hist. Valachorum, pp. 99-102.

110 Cf. I. Minea, Pomelnicul dela rndn. Bistrita, Cercetari istorice, V VII, 1929-31,p. 344 si VIII IX, 1932-33, p. 30.

t

cnnostintei

,si

.164,

www.dacoromanica.ro

378 Gheorghe I. BrAtianu 18

In al doilea loc, ce relatiune se poate stabili intre descalecatul maramuresean. cudata indicata de cronicile Moldovei: 1359, pentru acest eveniment, i povestirea la acelasian de atm cronicile polone, incepand cu acea a lui Dlugosz, a unei expeditii polone inMoldova, pentru a interveni in cearta dintre doi fii de domni, si a infrangerii ei in codriiSipenitului? Dacä consideram aceasta din urma imprejurare o simplã confuzie a cronicaru-lui cu unele evenimente ce s'au inscris mai tarziu in istoria Moldovei, asa cum o interpre-teath unii cercetatori, dificultatea este inlaturata. Daca 'lima, dupa cum credem, informatiilelui Dlugosz se intemeiaz 5. pe izvoare indeajuns de sigure pentru ca data indicata de elsa nu poatA fi contestata cu ourinth, avem atunci o dovacla botaratoare pentru existentaaltui stat moldovenesc, in afara de acel descalecat de Maramureseni, marturie cal.:e se adaugade altfel, dupa cum am mai amintit, la o serie de alte indicatii anterioare 111. In acest cazse pune, de o parte, problema acestei pluralitati in intemeierea statului moldovenesc, in cepriveste vechimea ccleilalte formatiuni politico, iar de alta acea a intinderii teritoriale res-pective: cc anume cuprindea Moldova lui Dragos, devenith dup 5. cativa ani acea a lui I3ogdan,si care parte a tarii se afla sub stapanirea altui voivodat? In sfarsit, tot in aceeasi ipoteza,ulnd si in ce imprejurdri s'au unit aceste stapaniri deosebite, pentru a constitui tara Moldo-vei in hotarele ei istorice, asa cum o cunoastem din desvoltarca ei ulterioara? Inceputurileacestui principat dau astfel prilej in realitate la nu mai putine discutii i controverse &catintemeerca atat de mult desbatuth a Tarii Romanesti.

A. Am amintit mai sus, in legatura cu cercetarile D-lui Al. Bolder, de incercareaD-lui Gh. Bratianu de a gasi in introducerea legendath la povestea descalecatului urmeleunor personagii si evenimente reale. Fratii 4 Roman si Vlahata par la prima vedere a avearosturi asemanatoare stramosilor legendari ai popoarelor slave pc care ii insira cronicelecehe si polone; Onciul, care s'a ocupat mai mult dc aceasta lature a traditiei, ii considcraeroi eponimi mitici, Lira niciun fond istoric realm, meniti s lamureasca indoita denumirede « Romani * Valahi* a neamului nostru, precum i originea sa iatinä, recunoscutil descriitorii Renoterii. Pentru Nicolae Iorga, « povestirea in scurt despre domnii moldovenoti *intercalath intr'o cronica ruseasca, al carei manuscript s'a aflat la Kiev, cu aluziile cc lecuprinde cu privire la Venetia si la Roma, trebuie sa fie opera unui carturar dela curtca luiStefan cel Mare, unul din solii pentru ajutor ai lui Stefan la Signorie si la Sfantul Parinte 5.Eroii au fost creati de el, fara sa le fi dat vreun cantec sau macar vreo legencla, tot asapi-mum altii, in Franta medievala preocupata de problema turceasca, a Cruciatelor nout,dadusera ca incepatori ai Francezilor i Turcilor pe eroii eponimi Francus i Turcus, sauTeucer, din Iliada* 112. Spre a le da hist mai mult temei, a legat descendenta lor de legendacraiului ungur, Ladislau col Sfant, si de lupta sa impotriva Tatarilor: anacronismul c numaiaparent, deoarece se aminteste victoria miraculoasa a acestui vechiu biruitor al paganilornomazi, in batalia cu Tatarii din zilele departatului situ urmo pe tronul Ungariei, Ludovic Ide Anjou 114.

Sunt inteadevar clout elemente distincte in accasta povestire: unul e reprezintat defratii ctitori ai a Vechiului Rain s ortodox, cIruia i se opune Noul Ram 5, din vremea incare Papa Formosus a trecut s dela pravoslavie la lati lie 5. Celalalt e navalirea Tatarilor inUngaria si batalia prin care ii respinge craiul Laslau, cu prilejul careia vitejia S vechilor Ram-leni sau Romaneni 5, trimisi in ajutorul crestinilor, e rasplatith cu asezarea lor s in Mara-mures, intre apele Muroului i Tisei, la locul ce se cheama Cris 5. Casatorindu-se cu Ungu-roaice, ei se statornicesc acolo, iar dintre ei se va naste mai tarziu Dragos, descalecatorul.De aci urmeaza vanatoarea zimbrului i colonizarea tinutului pustiu, tenth ce o cunoasterndin cronicele moldovenesti. Iorga considera aceasta din urma legenda, de caracter poetic*,drept ecoul unei balade, nu din izvor curat popular, dar raspandita in popor115. De fapt eaare multe paralele in motivele vanatoresti ce ne intarnpint la nomazii rasariteni, si a patrunssi in Apus cu legenda cerbului minunat al Sf. Hubert acel care apare, printr'o seninificativacoincidenta, pe vechea pecete latina a orasului Baia 116. Povestirea despre Roman si Vlahata,cu adaosul privitor la lupta craiului Laslau cu Tatarii, marele istoric roman o socoteste ins&

111 V. mai sus.112 V. acum Opere complete, I, pp. 69 si um., 312 si urm., 333 si urm.118 Cdteva note despre cronicele ,si traditia noastrd istoricd, An. Acad. Rom., Mem. sect.

ist. s. 2-a, XXXIII, pp. 136-38.114 Cf. Onciul, Opere complete, I, pp. 298-99.116 N. Iorga, op. cit., p. 136.115 R. Vuia, Legenda lui Dragop, Anuarul Instit. de Ist. Nationala din Cluj, I, 1922,

p. 300 si urm; G. I. Bratianu, Tradiga istoricd, p. 124 pi urm.

I

si o

r

a

www.dacoromanica.ro

19 Intemeierea statelor române$ti (II) 379

legenda carturareasca*, anume potrivith pentru casatoria fiicei lui Stefan cel Mare, DomnitaElena, cu fiul tarului Vasile al Moscovei: de aci cuprinderca ei in textul cronicci ruscsti 117

Din celc doua elemente ale acestei parti, ccl dintai, cu numele celor doi frati, nu nemai intampina aiurca; el thmane specific fragmcntului dcla Kiev. Din potriva, relatiuneabataliei craiului Las Mu cu Tatarii se regascste in alte izvoare; ea a fost reprodusa, dc una letopiset ungurcsc care aici inseamnä, se pare, nu o cronica latind a Ungariei, ci o incercarcde istorie din partea catolick scrisa in ungureste sau latineste, de vreunul din a biscupii*,din episcopii apuseni de neatu maghiar, din Moldova *118. De aci a cules-o interpolatorulcronicii lui Urcche, Sirnion Dascalul, dupa propria lui marturisire, sporita cu versiunca des-ccndentei Mararnuresenilor din # talhari i oameni s, anunle trimisi Ia thzboi de imparatulRamului spre a scapa de ci calomnic ce a indignat atat de Inuit pc Miron Costin, DimitrieCantemir si Constantin Cantacuzino Stolnicul, dintre istoricii no.5tri mai vechi. Gri gore Lche,in textul ce poate fi socotit al lui, ca i scrierca contimporana a cpiscopului catolic Bandinidin 1646, tree deadrcptul dela amintirea originilor romane la povestirea vanatorii descakca-toare, amplificata la eel din urma, prin prezenta a trei frati, Dragos, Di1niilucii i « Voleha *,in care se rccunoaste iarasi tcndinta de a lamuri pc accasta cale nurnele a Valahilor*. Intcr-polarile la cronica lui l'reche adauga insa, amanunte dcspre razboiul lui Las lam Crain! enTatarii, pc care le repeta cronica in limba polona a lui Miron Costin112. Este evident LAtoate aceste rclatiuni sunt ccouri thrzii alc unui ciclu de povcstiri, ale cArui origini trc binesä fie mult mai vcchi.

DupA DI. Bratiann, Roman si Vlahata ar cobori din legenda in istorie prin potrivireanunielui lor cu s ducii* san voivozii ruteni Roman si Olaha, amintiti in 1247 de relatinnea decalatorie a trimisului pontifical, Fra Giovanni de Pian del Carpina, la curtca Hanulni tata-resc. Am vazut mai sus obicctiunile aduse de DI. Boldur, care n'au avut ins a. puterea de a neconvinge 120. Oricum problcma thmane deschisk e insa, eel putin ciudat cl la accasta coinci-(tenth de nume se adauga aluziile la un conflict intre catolici si ortodoxi vcchiul Ramnonl Ram ale carol antecedente no sc gasese in istoria norstra, dar nu sunt strAinc dc;yea a Galitiei 'uncle, in veacul al XII I-lea, principelc Daniil, tathl unui Roman, primea delaPapa o coroana regaVi si nadajduia in sprijinul Amisinilor impr.triva cotropirii tatiinsti. E deasemenea caracteristic ca areasta prezentare a imprejorarilor aparc numai intr'un izvor din

usia, sub infhienta vadita a mediului rasaritean si a traditiilor sale srceifice. 0 amintire,eat de nedeslusita, a cclor doi calatori la curtea Hanului nu ar fi dcci lipsita dc intik s intr'ovs( menea povestire.

Lupta craiului Li.slau cu Tatarii pare a avea insa temeiuri mai sigure, chiar in a fathde minunea savarsi tit de moastele Sfautului Ladislau, in biruinta lui Andrei Lackfi impotri-Jaacestor pagani, sub domnia- lui Ludovic I. Regretatul Al. Procopovici, examinand mai deaproape aceste imprejurAri, sc &Oise ca putea fi vorba nu numai de un rege al Ungarici,dar si de un voevod al Ardealului, afland chiar uncle trasilturi ce s'ar fi potrivit lui LadislanBurs, adversarul regelui Carol-Robert, socru al regelui Serbici, excomunicat la lin momentdat de trimisul Papei in Ungaria, cardinalul Gentile, si deci semanand in oarccare mAsuracu acel crai legcndar, ce se tinca de lcgea crestineasca [i.e. ortodoxa] in launtrul inimci sale,dar dupa podoabele cthicsti era latin *121. Admitand chiar ca craiul legcndei p6ate fi o sintezaa mai multor figuri istorice, s'a observat insa ea uncle din trasaturile sale amintesc re tin reval Ungarici. altul &eat Sfantul Ladislau dela sthrsitul veacului al XI-lea. E vorba de Ladislanal IV-lea Cumanul, care a domnit doua secole mai tarziu (1272 1290)., penultimul suveranal dinastici arpadienc. Istoriografia maghiara mai noua a accentuat legaturilc sale thsaritene

tendintelc sale absolutistc, opuse atat nobilimii cat si bisericii122. Nu lirscsc intr'adcvarscrisorilc Papilor care arata, ingrijorarca Sf. Scaun cu privire la aceasth orientare si la prcamare apropicre a regelui de curnalli. Tatari si alti pagani din Rasarit, dc natura a indepartaUngaria dela drumul tras de intemeictorul monarhici, Sf. Stefan, i urmat de coboritoriisai in indcplinirea unci misiuni permanente de cruciata. Se pare ca in ultimii ani ai domnicilui Ladislau se inmulteau la curtca pontificala informatiilc despre aceasta ratacire, i viatatulbure i nesocotita a regclui in mijlocul Curnanilor sai salbatici claclea loc la cele mai graVe

117 Iorga, Ibid.118 Ibid.. pri. 138-139.112 Cf. G. I. Bratianu, Aucxele la Traditia istwicd, p. 248 si urm.120 V. mai sus.121 AL Procopovici, Die Runidnenfrage, Sibiu 1944, p. 32 si urm. Cf. G. I. Bratianu,

op. cit., p. 158.B. Heiman,122 Cf. op. cit., pp. 32, 74 si urm. Cf. L. Makkai, Histoire de Transylvanu,

pp. 83 84, si G, 1. Bratianu, Tradities istoricd, p. 139.

si

«

1

www.dacoromanica.ro


bállilieli 123. Nu trebuic totusi pierdut din vedere faptul cä in acest timp a avtit loc o maretltdroascA in Ungaria. la 1285. care ameninta sa innoiascil isprdvile acelcia din

1241 si in cursul cArcia o mare bätalie a lost data in nordul Transilvaniei. in acceasi vreme.parte din Cumanii a.sezati in regat au facut cauza comuna Cu Oarda care stiuse sd-i castige

de partoa ci. Asa se lamureste faptul ca in diploma hdrazitA magistrului Torna, la 1288, princare ii intdreste stapanirea a clouä domcnii in comitatul Sdros, regele inirá, printre serviciilecc i le-a adus slujitorul sau, acelea indeplinitc a atunci cAnd spre a readuce pe Cumanii carefugiserd in taina din regatul nostru, din hotarele i niarginele TAtarilor, pe care niciunul dininaintasii imstri nu le-a strAbatut. am ajuns dincolo de munti, cu o multime de baroninobili ai regatului nostru 024 A fost dcci o expeditie ultra alpes, dar intr'o parte a lantuluicarpatic cc nu mai fusese trecuta, cel putin sub predecesorii mai apropiati ai lui Ladislau:toate aceste indicatii par a ardta Ca drumul regelui a lost in Moldova, si mai probabil inpartea de nord a acestei tan. cea it de Jos it sau de miaza-zi fiind ocupata, jumAtate de veacmai dcvreme, de ase/arile din jurul episcopiei Cumanilor. Ace las docun cut aminteste de altfelsi de invazia TAtarilor in Ungaria: it postreme cum perlida geno Tarhrjrum regnum nostrumadiisset * ceeace arc acrul de a aseza in timp expeditia regelui Ladislau ultra alpes inaintede ad./Mil-ea dela 1285, afard data nu s'a produs inca o incursiune cluing aceasta. data. Diplomaamintind, pare-se in ordinc cronologica, serviciile lui Toma, ascazd intre acelea indcplinitecu prilejul expeditici regelui, si o solie care 1-a expus la atacul navalitorilor in Ungaria,un episod al luptelor din Polonia, in cursul carora acelasi magister Toma a comandat uncontingent trimis de regele Ungarici in sprijinul ducelui Leszek (1279-1288); de clouà oriin acest interval acest stapanitor al Cracoviei a trebuit sd infrunte rdscoala lui Conrad deMazovia "3. Poate o cereetare mai amanuntita a acestor imprejurari, de altfel putin cunoscute,ar putea aduce o mai mare preciziune cronologica faptelor ce ne intereseaza din timpul luiLadislau al IV-lea; dupä ordinea in care sunt amintite. s'ar parea insa ca urmarirea Cumani-lor t dincolo de munti* a precedat navalirea 'Maribor, care in acest caz are caracterul uneicontraofensivc. Nit este exclus ca numai in urma acestei demonstratii de forta., si a dificulta-tilor launtrice pe care le intampina din partca Ordinelor nobilimii si a clerului, sa se fi produsorientarea rasariteana i it pagana* a regelui Ladislau, ce era sa indrepte asupra lui fulgereleSf. Scaun i sa-i grabeasca sfarsitul. A lost insa o faza a domniei inainte de razboinl cuOarda de Aur din 1285 in care a fost continuatä politica de expansiune din timpul luiBela al IV-lea i $tefan al V-lea, iar amintirea unei expeditii it in margincle Tatarilor it, cu ocaste in care cu siguranta au trebuit sa se insire i contingentele Valahilor ardeleni, la locullor obisnuit, se va fi adaugat la traditia mai veche a ispravilor SfAntului Ladislau. Putemdeci conchidc, cu foarte mare probabilitate, la identificarea it craiului Laslau in lupta cuTatarii.si narmarindn-ipe la Rodna pan& la apa Siretului, asa cum ni-1 infatiseazá intcrpolatoriicronicei lui Ureche, dupa it letopisetul unguresc*. cu regale Ladislau al IV-lca,126, in aniicare an precedat navalirea tatareasca dela 1283. E sigur a a fost atunci o campanie a arma-tei regale it dincolo de munti *, in locuri panä la acea data necalcate de un rege ungur, cepot mai bine fi localizate in Moldova de mai tarzin. Dar aceastä expeditie, care a 'Mat poate

urme: asezarea .veche saseasca a Baii, intre altele constituie in acest caz o introducereo prefata fireasca la acea a lui Andrei Lackfi, sasezeci de ani mai tarziu, si la descalecatul

liii Dragos, organizatorul rnarcii transcarpatine a regatului, sub Ludovic I. E o dovada maiInuit Ca marele rege angevin a urmat in politica sa de cruciata, la Rasarit, drumul ce-i fusesetras de ultimii Arpadieni cu deosebirea insä, esentialä in ce ne priveste, ca de astadatainitiativa sa s'a intors in folosul principatelor romane, descalecate din chiar hotarele regatuluisau.

B. Ne ramâne sa examinam acurn expeditia amintita de' cronica lui Dlugosz cu toatecontroversele ce le ridica. Povestirea cronicarului polon (a inceput scrie cronica pe la1431 *i a murit la 1480), la lin secol de evenimentul ce ii relateaza., a fast rezumata, in modulurmator de C. Racovita, care reproduce cu cea mai mare exactitate versiunea

it Murind $tefan, voevodul Moldovei 127, se nasto o lupta apriga pentru domnie introcei doi fii ai sä.i, Stefan i Petru. Petru, desi mai mic ca varsta, bucurindu-se de favoareacelor mai multi locuitori ai tarii (prin care trebuie Ca intelegem pe boieri), a indepartat pe

123 V. G. I. Bratianu, Le conseil du roi Charles, Bucuresti 1942, p. 56i urm.124 Hurmuzaki, Doe, I, 1, no CCCXC, p. 483.135 Cf. 0. Halecki, La Pologne de 963 d 1914, p. 60.122 V. fji Hasdeu, Negru Vodd, p. CLXIII i urm.137 Aci e mai conform textului decat rezumatul, de altfcl deopotriva de credincios,

al Diac. G. Moisescu, Ccaolicismul in Moldova, p. 61, care il numeste it voevodul Sipenitu-luic Din cronica lui Dlugosc rezulta Ca acest din urma tinut era in Moldova.

1ooStjm

o

a

sisi

a-si

www.dacoromanica.ro

21 Interneierea statelor romAnesti (II) 381

Stefan, fratele mai mare, si pe boierii pe care nu putuse sl-i atragii de partea sa. Actiuneaaceasta a putut s'o due& la bun sfirsit datorita ajutorului acordat de provincialii unguri(provincialism hungarorum favors). Stefan si partizanii sai, neputfind sà sufere ofensa adusti

temandu-se ca Petru sa nu intreprind& o actiune mai crud& si mai decisiva impotrivalor, au fugit la regele Cazimir al Poloniei, in.sotiti de o oaste numeroas i aducand cu ei multebogatii. Stefan a cerut dela Cazimir ajutor pentru a-si recapAta tronul. promitAnd fn schimbpentru sine si pentru urmasii sai i pentru toat& tara supunere coroanei regatului polon. Cazimirii acord& inteadevar acest ajutor, trimitand un corp expeditionar in frunte cu mai multinobili din Malopoloka. Stefan, impreunii cu acestia, porneste dupa 29 lunie 1359 spre Mol-dova. Oastea intalneste, inainte de a atinge granite Moldovei. cateva pAlcuri de Moldoveni,fr sä dea o bätãlie serioask cAci Petru nu iese inainte cu grosul armatei, i repurteaz&victorii marunte. Astfel ajunge in Moldova. Aici erau niste päduri, asezate in Tara Sipenitu-lui, pe care Moldovenii le numesc Plonyni (in doc. lui Roman plonyni), prin care oasteapolon& trebuia s. treac& pentru a ajunge inlauntrul tarii, la loc ses tn aceasta padure seasezase oastea moldovana i. intinfind copacii, astepta pe dusman. Polonii, necunoscindaceasta stratagem i nebanuind nimic, intrA in padure, unde urmeaz& dezastrul. Ei pierdtrei steaguri voevodale: al Cracoviei, al Sandomirului si al Lwowului i noul steaguri desleahtl. In multimea de prizonieri se gasesc Zbigniew de 016snica, care pana la bAtrinetea schiopatat de pe urma unei rAni capatate in aceasta luptd, i Navoj de Teczyn; pe totii-a rascumparat Cazimir. 128

Aproape la fel povesteste intimplarea un alt scriitor al vcacului al XV-lea, Callimachus(Filippo Buonaccorsi), unionist i sfetnic al curtii polone intre 1472 g 14961". Dupti modavremii i tendinta obisnuitA literatilor Renasterii, el introduce insa in povestirea sa figuraunui luptritor de frunte al Moldovenilor, 4. Lucius Aprovianus r, pe care fl invinge in luptAcavalereasca Zbigniew de Olésnica, inainte ca Polonii s& pritrunda in pAdure, unde ii asteaptlcursa pregAtita de Moldoveui"°. in secolul urmator, Stanislav Sarnicki, in Analele sale,descrie stratagema pravalirii copacilor din munti, cu prilejul luptei lui Stefan, cel Mare inCodrul Cosminului i adauga c& s aceasta s'a intamplat la ai nostri aproape in aceleasi locuri[...] sub Cazimir cel Mare *. Cromer si Bielski repetA aproape cuvint cu cuviint povestirealui Dlugosz, iar dintre cronicarii nostri Ureche o insearrma, amintind totusi c s letopisetulnostru de feciorii lui Stefan Voda, cc pomenim mai sus, nimica nu scrie [...] iar noi n'azuMat sa nu insemnam nici de feciorii lui Stefan. Voda., cAci nu poate sa fie adevIrat ca anparteste cronicariul Bielskii alor sAi, ce scrie poticala ce au petrecut Stefan Voda cu ajuto-riul lor, de au perit cu totii*131. El s'a izbit Intã cel dintAi de greutatea de potrivire adatelor, 1359 fiind vAleatul cand au statut domu Dragos Voda * dupa. traditia Orli, iar unStefan Voda nu se iveste decal tocmai dup& domniile lui Petru, din neamul Musat, si a luiRoman, in ultimii ani ai veacului al XIV-lea. Ureche, tinAnd seama de calitatea informatiei,crede ins& ca o letopisetul latinesc putern cunoaste cà poate fi mai adevarat, c& fiind oameniiasezati dedemult... s. Cantemir are si el cunostinta de cearta fiilor de domni din cronicalui Dlugosz, dar nu lamureste contrazicerea cronologica ce o cuprinde 132 Dintre istoriciimoderni, Xenopol credea mai intai intr'o confuzie a cronicarului polon: 1359 in loc de 1395,an ce s'ar fi incadrat mai bine in domnia lui Stefan I dela sfarsitul secolului 133. Onciul, dinpotriva, socotea mai exact& data indicatA de Dlugosz, dar nu s'a ocupat decAt in treac&t,in studiile sale mai vechi, de acest episod. Pentru lamurirea lucrului ce ne intereseazA,fie de ajuns a observa cä acele certe de domnie intre niscari frati $tefan i Petru numitifii ai unui voevod moldovenesc Stefan, nu pot sa priveasc& nicidecum pe urmatorii primuluiStefan al analelor indigene, caruia a urmat Juga la Domnie. Dac sunt adevArate, ele se potraporta numai la certele urmate dupa Bogdan I in timpul lui Cazimir cel Mare al Poloniei,cam pe la 1360 unde i sunt insemnate, sau putin mai in urma la 1365, in care timp i diplo-mele unguresti adeveresc certe de domnie in Moldova intre Bogdanesti i rudele Dragosestiale acestora. Nefiind insa numitii voivozi adeveriti ca Domni ai Moldovei in analele Tariicari cunosc i pe mai vechii Drage? g Sas, despre a caror existent& istoricii ca voivozi inMoldova imi rezerv a trate alta data ei cat& sa fi fost numai niste pretendenti i poatefii ai nepotului lui Bogdan, Stefan, care chip& o diploma ungureasca din 1349 venise cn unchiul

240.

p. 14.

128 Inceputurile suzeranitdfii polone asupra Moldovei, Rev. 1st. Romdnd, X. pp. 239

in I. Nistor, Lucius Aprovianus, eroul Tarii Sipenifului, ibid., 134-35.138 Vita et mores Sbignei Cardinalis. Cf. Nistor, op. cit., p. 139 si urm.In Gr. Ureche Vornicul i Simion Dascalnl, Let. Tdrii Moldovei, ed. C. C. Giurescu,

132 Descriptio Moldaviae, cap. II (ed. Acad. Romane), p. 40.188 Cf. Revista psntru istorie, arheologie ci filologie, a. II, vol. IV, p. 716.

si

e

www.dacoromanica.ro

382 Gheorghe I. Bratinnu 22

salt Bogdan in Moldova. Ca acest Stefan sit fi ajuns dupA Bogdan la Domnie, nu este cunoscutsi Mei probabil: dar poate sA fi purtat numele de Voivod i s fi luat la ocuparea tArii tinmic, teritorig in stApanire. 134 Aceasta interpretare a fost reluatA in zilele noastre de DI.I. Nistor.

Nicolae Iorga, fail a contesta realitatea faptelor povestite de Dlugosz g numelevoivozilor pomeniti cu prilejul expeditiei polone. considerA c& fratii invrajbiti sunt Petrysi Stefan, fiii Musatei. care au domnit in Moldova cateva decenii mai tarziu. Taal lor vafi fost Stefan, altul decat nepotul lui Bogdan, care isi va fi manifestat dreptul la scaunulMoldovei In criza izbucnit& dup& moartea lui Latcu. Data trebuie deci stramutat& dela 1359la 1374 sau 1375; ea n'ar mai coincide cu domnia lui Cazimir in Polonia, ci cu acea a luiLudovic de Anjou, mostenitorul liii, i In acelasi timp rege al Ungariei 133.

Mai amAnuntit a desvoliat acest punct de vedere Radu Rosetti; in studiul sAu despre'succesiunea domnilor Moldovei dintre Latcu g Alexandru cel Bun o 134 Nici el nu tAgAduiesteTealitatea faptelor g temeiul informatiei: a BogAtia argumentelor si faptul cli. [...] Dlugosz,Insusi canonic al capitulului Cracoviei, a stat in legAturi amicale i frecvente cu cardinalulSbigniew, episcopul Ciacoviei i nepotul de fiu al acelui Sbigniew de Olésnica, until dincei doi osteni cari au luat parte la lupta dela Plornyni [...] dA povestirii istoricului polontin deosebit caracter de autenticitate.* Data Irma trebuie sA, fie gresita, deoarece in Moldovala 1359 nu domnei Stefan, ci Bogdan: a daca in Moldova dela 1359 ar fi existat i alte voi-vodate, dacb. ar fi avut flint& i alte lupte pentru domnie cleat acelea purtate de Bogdancu Sas si fiii sai. sustinuti de regele Ludovic, zdrobirea celui dintai de catre puternicul sta-panitor al thigariei ar fi fost pentru acesta tin adevarat joc.*1" Scriind in a doua jumAtatea veacului al XV-lea, dup& povestirile culese dela nepotii luptatorilor din Moldova, Dlugoszputea gresi cu vreo cincisprezece ani, iar mentiunea regelui Cazimir, a cArui domnie stia'cA se incheiase la 1370, ar fi rezultatul aceleiasi confuzii. Dacl inlocuim data ce nu se poatementine (1359) cu alta mai recentl, 1374 sau 1375, adica sfarsitul domniei lui Latcu, fiul lujBogdan, cind linia direct& a descAleatorului s'a stins, gAsim un moment Mai potrivit, in cepriveste conjunctura general& a imprejurArilor ce le cunoastem, pentru o lupt& lAuntrica intre,doi fii de domni si o interventie din afar& in succesiunea scaunului moldovenesc. PomelniculTlela Bistrita alcAtuit la 1407, la inceputul domniei lui Alexandru cel Bun aseazA inteadevArdupa. Latcu i inainte de Petru Voevod, a cAror existentA e eonfirmatA de alte documente,pe un Costea Voevod. despre care nu avem nicio alt& stire. Domnia lui trebuie sA fi fostde scurt& durata, dar nu aVern motive sa. ne Indoim de realitatea ei 133. Urmasii sAi, Petru,Roman si Stefan sunt cunoscuti ca a Musatini fArA sA se poatA preciza indeajuns daca acestnume ii aveau dela tatAl lor 189, sau dacl li se trage dela mama lor, Musata, echivalentulromanesc, cum s'a observat de curind 140, al numelui latin Margareta, cu care aceastA prin-cipesA apare in unele documente. Fapt este fug, c& la 1388 actul prin care regele PolonieiVladislav Iagello amaneteaz& tinutul Pocutiei voevodului Moldovei Petru, pentru un imprumutde 4 000 de ruble, nu aminteste decat de el g de fratele slit Roman, cu copiii lor. Al treileafrate, Stefan, nu e pomenit desi a ajuns si el mai tarziu la domnie, nici al patrulea, numitMihail; 'a aceastA omisiune [...] dovedeste cl pentru regele Vladislav cat si pentru Petrusi Roman, 'Stefan g Mihail Musat erau exclusi dela succesiunea domniei *141, ceeace dA locpresupunerii crs fusese o ceart& intre frati, invinii pierzand dreptul kr la mosteuire. Combi-nand astfel textul cronicei lui Dlugosz cu pomelnicul dela Bistrita, Rosetti constat& mai intaic& a Stefan* tatiil celor doi voivozi in ceartA, trebuie sA fie Costea din pomelnic; data trebuiestrAmutatA cu vreo' 15 ani, pe la 1374 sau 1375, iar Viand searnA de actul dela 1388 alregelui Pdloniei, a obtinem urmAtorul sir de fapte: Dupl moartea lui Latcu, prin influentasau actiunea efectiv& a Domnului TArii Romanesti a venit in scaunul Moldovei Costea Musat,

134 Cf. acum Opere complete, I, pp. 29-30.183 Geschichte des Runainischen Volltes, I, p. 285; cf. Bulletin de l'Institut du Sud

Est europien, I, 1914, p. 163, si Rev. istorica, I, 1915, pp. 181-182; Hist. des Roumains,III, pp 315-316.

136 In Viala Romdmeascd, XV, 1923, p. 363 si urm.137 Ibid., pp. 369-370.136 Cf. C. C. Giurescu, Ist. Romdnilor, P, p. 444.189 Numele fiind mai rAspandit in Muntenia si Ardealul de miazA-zi (cf. in regiunea

Hategului un Musath* amintit si de N. Iorga, Hist. des Roumains, III, p. 314, in 1363,Doc. Hist. Valachorum, no 124, p. 164), i se presupunea o origine sudick chiar o inrudirecu Basarabii.

140 5t. pascu, Contribujiuni la ist. Romanilor, p. 48.141 R. Rosetti, op. cit., p. 375.

s

www.dacoromanica.ro

23 Intemeierea statelor românegi (II) 383

o radii sau un fiu al lui Radu, casatorit cu o ungara de neam mare, probabil fiica VoevoduluiArdealului numita Margareta. Daca intr'adevar acea Margareta ar fi fost o flicA a lui Stefande Losoncz, care a fost voevodul Ardealului, s'ar fi putut intampla ca instalarea noului domnal Moldovei sA fi fost, precum am presupus [...] datoritA actiunii combinate a lui Raducu neamurile ardelene ale Margaretei. Costea murind in curand, i-a succedat la tron fiul säumai mare, Stefan, dar al doilea fiu, Petru, era mai iubit de popor din pricina caracteruluisau mi generos, rrobabil si mai bland decat acel al fratelui mai mare care se va fi facutdela inceput mai impopular, iar Petru era poate si mai iubit de puternica sa mama. Cuajutorul unor diregatori unguri dela granita "2, poate chiar prin acel at lui Stefan de Losonczinsusi daca acesta ii era bunic, si cu concursul numerosilor nemultumiti din tail, izbutestesa alunge din domnie pe Stefan, silindu-1 sá fuga, in Po Ionia...1k. In aceasta tara insl, dacaadmintem indreptarea cronologica propusa, nu mai domnea Cazimir, caruia Ii urmase la13-70 Ludovic cel Mare, reprezintat prin mama sa, regina Elisabeta ea insasi din dinastiapolona , iar pe urma de varul sáu Vladislav de Oppeln. Catre acesta din urma s'ar fi indrep-tat Stefan pentru ajutor. e Astfel se explicA faptul, ne lamureste Rosetti, cI. pe de o parteunii diregatori unguri ai regelui Ludovic, solicitati poate de Doamna vaduva Margareta, auputut sa sustie pe Petru pentru a scoate din scaun pe Stefan, iar ca, pe de alta parte, loc-tittorul acestui rege in Po Ionia sa caute sa readuca cu trupe polone, in acelasi scaun, peizgonitul Stefan.* 143.

142 Astfel traduce R. Rosetti pe provincialii unguri din textul lui Dlugosz.142 R. Rosetti, ibid.. p. 376.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VIA TA 5TIIN TIFIC A

SESIUNEA TIINTIFICA LA ACADEMIA, ROMANK: WAN INOCHEN-TIE MICU-KLEIN, 300 DE ANI DE LA 'NA$TEIZE-

18 ianuarie 1993 in organizarea Academiei Romane s-a desfA$urat sesiuneaIoan Inochentie Micu-Klein. 300 de ani de la nastere", Consacrata: personahtAtii

lider religios si politic al rornMnlor transilväneni in secolul al XVIII-lea i loculuisAu in istoria rbniâneascd.

Manifestarea a reunit, dupA cuvintul de deschidere rostit de presedintele AcademieiRomane, acad. Mihai Dragrinescu, un numAr de sapte coinunicAri.

Coinunicarea acad. Stefan Pascu Ioan Inochentie Micu-Klein. Intre umanisms-a ocupat in secvente 'aproximativ egale de doa personalitAtf ale culturii roininustf

aniversate in aceastA perioadh.: Nicolaus Olahus i Inochentie.Micm ..`.;;tcfan Pascu a. fixatactivitatea liii Inochentie MicAl pe coordonatele celor donA curente culturale majOre. InochentieMicu este vAzut ca un continuator al umanistidui Nicolaus Olahus. Comunicarea a scos inevidentA. continutul esential plingerile adresate de el oficialitatilor din Transilvania si de la

iena, reprezentind interesele natiunii romane din Transilvania, indiferent de confesiune,cu argumentele moderne invocate In sprijinul revendicilrilor sale, in acord cu filosolia secoluluiluminilor. Crearea la Blaj a unei citadele culturale românesti, cu scolile i seruinarul de,acolo, se inscrie in acelasi spirit iluminist.

Acad. Augustin Buzura in comunicarea Ioan Inochentie Micu-.Klein 1 spirisol ardeleana reliefat latura tragicA a personalitatii lui Inochentie Micu, spiritul de sacrificiu i devatarnentul srtu lath de natiune. Pornind de la cazul lui Inochentie Micu. se propune o radiografiea spiritului ardelean, componenta tragich fiind una din valentele sale. .

Comunicarea LP.S. dr. Antoine PlAmAdeala loan Inochentie 11,1k:4-K1ein pi lupia pentru,independenta Bisericii sale s-a ocupat de raporturile lui Inochentie. Micu cu Roma.trivirea sa fatA de incerchrile de latinizare a bisericii unite din Transilvania; s-a insistatasupra problemei teologului iezuit de pe lingA episcopul roman. A lost prezentat& activitatealui Inochentie Micu in Transilvania conturarea luptei in an.ii exilului la .Roma. Comunicarea.a subliniat rolul lui Inochentie Micu in lupta ronianilor transilvdneni, urniasii sAi de ambelecontesiuni, de la unitul Petru Pavel Aron si pica la ortodoxul Andrei Sagtina, continuindu-iopera.

Cornunicarea prezentata.. de mitropolitul ortodox al Ardealului nu a lost lipsitA de.referinte la problemele confesionale actuale g mai ales de accente polemice la adresa bisericiiunite. Una din concluziile la care conduce afirmatia ierarhului ortodox cA uu- e posibil dialo-gul [intre ortodocsi i uniti n.n.] i pentru c istoria Unirii nu e elucidatA" este necesitatea.relhftrii acestei extrem de importante problematici intr-o manierd care sA dephseasch interesulconfesional.

Cornunicarea .prof. univ. dr. Liviu Maior loan Inoolientie,Micu-Klein pi napterea peti-fionaris»zului a precizat conditiile in care s-a desfAsurat actiunea politic& a lui InochentieMicu. Aparitia Imperiului habsburgic in Transilsania (care a dat romanilor posibilitatea de

gAsi un aliat) i Unirea unei pArti a romanilor cu Biserica Romei (ce.a constituit primafisura in sisternul de stari din Transilvania) au fost cei doi factori care au favorizat mastereapetitionarisrnului romanesc. Petitionarismul a fost promo-fat mai intii de cAtre uniti, iarmai apoi, dupl edictul de tolerantA al M.ariei Tereza, si de cAtre ortodocsi. Istoricul clujeana fixat locul lui Inochentie Micu in istoria petitionarismului romanesc din Transilvania. SupplexulaZ:estuia din 1744 a fost Model pentru Supplex Libellus Valachorum" din 1791. Petitionaris-

secolului al Xa-lea a purtat pecetea lui /nochentie Micu; ilustrul episLop este invocatnlertu, inclusiv in memorandumurile din 1881 si 1892.

Comunicarea cu titlul Ioan Inochentie .Micu-Klein. intoneietor al filosofiei.de. pcoaldardeleand, prezentatA de. prof. univ. dr. Gheorghe Vlaclutescu, s-a referit la activitatea deorganizator de scoli a episcopului unit si la rolul scolilor de la /31aj in deschiderea eulturiirpinanesti spre filosofia Inochentie Micu nu a avut opera filosofica. propriu-zisA.A bia peste citeva decenii Santini Micu kfa deveni primul filosof roman modern, punind .(aldturid. Dimitrie Cantemir) bazeTe filosofiei romanesti.

;,Levista istoricil", tom IV, nr. 3-4, p. 385-392, 1993

stiin-liltilus hula

pi iln-'nazism.

si impch-

i

.

iil

L

I

ami

thuninistn..

www.dacoromanica.ro

386 Viata fiintificA 2

Dr. Alexandru Surdu a realizat o paralelA intre Dimitrie Cantemir, Inochentie Micusi Titu Maiorescn, scatind in eviderrta momentele identice in biografia i destinul lor (corn-u-nicarea loan Inochendie inceputurile culturii filosolice ronuanuti).

Acad. Eugen Simian a prezentat, in cornunicarea loan Inochcntie Micu-Klcin lenportret spiritual, datele semnificative ale biografiei lui Inochentie Micu si a analizat singuraopera a acestuia, Illustrum poetarum flores, alcatuitA la Roma in timpul exilului i publicatade curind. Aceasta este de fapt o crestomatie de poezie latink in liruba originalk avind camodel o mai veche antologie italianA cu acelasi titlu. Inochentie Nicu a taut: t tcxtde n.ora-lizatuare, ceea ce da culegeni valoarea unui manual de moralk asrict ilustrativ rentru Fame-tul spintual al cpiscopului. Comunicarea s-a referit si la spiritul sardelean", la a cArui contu-rare au contribuit Inochentie Micu i urmasii sai.

Viorel Achim

SIMPOZION INTERNATIONAL: LITERATURA, ARTA, MUZICA $1FOLCLORUL EVREIESC IN CENTRUL $1 SUD-ESTUL EUROPEI",

CLU J, 21-23 OCTOMBRIE 1992

In zilele de 21-23 octombrie 1992, a avut loc la Cluj-Napoca al doilea simpozioninternational organizat de Institutul de iudaisticA i istorie evreiascA dr. Moshe Carmilly".Nentionam ca lucrArile primului simpozion (1991) au lost publicate anterior in Studia hi-daica".

Tema principalA a sitnpozionului actual a lost Literatura, arta, muzica i folclorulevreiesc in Centrul i Sud-estul Europei".

Uncle comunicAri an cAutat sA dea raspuns la forrnarea curentelor ce au frAmintatmasele evreiesti in special in conditiile falimentului ideilor asimilationiste i cAile de urmatpe linia pastrarii identithtii lor incepind cu sfirsitul secolului trecut (Lya Benjamin: Evreitatemoderna, diaspora, creativitatea in contextul local, Csengeri Irnre: Sionismul ci literatura politicddin Transilvania, secolele XIX XX ).

Au lost abordate un numar de problerne istorice. Prof. Schweitzer Josef a evocat aspecteale istoriei evreilor din Transilvania, in secolele XVII XIX. Pompilin Teodor s-a referitla Istoria evreilor in istoriografia romaneascd, scotind in evidenth in special activitatea hiiB. P. HaOeu $i N. Iorga.

S-a incadrat in domeniul istoriei culturii comunicarea liii Moshe Carmilly, Scriitorievrei din Transilvania si Banat confruntati cu cenzura In secolul XIX. Comunicarea a scosin evident& ca oamenii condeiului evrei au lost nevoiti pe linga cenzura oficiala functionalapinA la mijlocul secolului, sa adopte tot timpul i 0 autocenzuth impusa de pozitia intolerant&a unor forte politice fata de identitatea eyreiasck Eugen Gliick si Liviu Rotman au prezentatprobleme ale invatAmintului evreiesc (Invatdmintul primar evreiesc din Transilvania 1848.1018, Insdructie scolard structuri sociale la evreii din Romania la intilnirea secolelor XIX siXX). Lucian Nastase a vorbit despre Publicul evreicsc in Universitatile romanesti (1864.011).

0 seam& de contributii au incercat sä defineasca elemente ale unor aporturi evreiestila dezvoltarea culturii din Romania (Cornel Craciun: Pictori evrei in Ronlinia interbelica,Raou) Sorban, Pictori evrei din Transilvania de Nord victime ale holocaustului, Hermann Maio-rovici: Compozitori evrei din Transilvania: M. .Eisikovits, A. Boskovits). Tot de acest capitolse leagä i comunivarea lui Ivan Sanders: Teme evreiepi in operele lui Illés Haczér, scriitororiginar din Transilvania.

Interferente culturale romano-ebraice au lost abordate de Tiberiu Graur (Cadre .0Ugindirii tradifianale evreiesti si rominesti in spatiul carpatic), loan Chirila ( Intcrferenle culturateromano-ebraice in literatura religioasd a secolelor XVIII XIX ) si Virgil Florea (Contribuyiievreie,sti la folcloristica romaneasca Lazar Saineanuj.

Activitatea unor ebraisti romani, respectiv promotori ai cunoasterii valorilor culturaleevreiesti a lost prezentata de I. Kara (Din activitatea editoriald in limbistraine a lui GheargheAsachi. 150 de ani de la prinzele tiparituri cu litere ebraice, la Institutul Albina" din lass",Ladislau Gyemant ebraic roman al epocii luminilor Ion Budai Deleanu) i MirceaPapa (Lumea evreiased in romanul romantsc de la sfirsitul secolului al XIX-lea).

Nu putem uita nici straduintele Nadiei Badrus, Repere de culturd cmciascd dinaintede 1700 in Biblioteca Brukenthal, atragind atentia asupra inseninatului fond de carte indaicaaflat in depozitul respectiv.

Micu-Kltin ci

,si

( [In

--

www.dacoromanica.ro

3 Viata stiintificA 387

Simpozionul actual s-a dovedit a fi superior cehii precedent atit prin numärul citprin bogatia datelor incorporate in comunicarile prezentate. Simpozionul a fost secondatsi de alte manifestari culturale de profil.

Speram ca in scurt timp comunicarile vor fi citite in Studio, halaica" IL

Engen Glüch

AL XVIII-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE ISTORIEMILITARA, TORINO, 30 AUGUST-5 SEPTEMBRIE 1992

Inscriindu-se tematic in scria manifestarilor stiintifice coniemorative menite sa marchezeimplinirea a 500 de ani de la descoperirea Lumii Noi, cel de-al XVIII-lea Congres Interna-tional de Istorie Militant, aflat sub inaltul patronaj al Presedintelui Republiciidesfasurat lucrarile la Torino, in perioada 30 august 5 septembrie 1992

Festivitatea inaugurala a lost animata de mesajul adresat participantilor la Congresde catre Giovanni Spadolini, Presedintele Senatului Republicii.

Interesul viu pc care 1-a suscitat tematica celor cinci sectiuni consecutive a lost rek vatsi de prezenta la dezbateri a unui numar de 180 de delegati reprezentind 33 de tari.

Delegatia roman?), format?) din sase istorici militari, condusa de generalul-rnaiorIon Safta, presedintele Comisiei Romane de Istorie Militant, a inscris in Adele Congresuluisi a sustinut in plen trei comunicari stiintifice: Arta militana ron-tneasca in epoca Renas-terii, cornponenta originala a artei rnilitare europene"; Voluntari roniani in armata americanain primul rtzboi mondial"; lin punct de vedere romtnesc asupra victoriei spaniole de laCajamarca (1532)".

Maiorul Mircea Dogaru a lost desemnat sa conduct, in calitate de presedinte, IucriirileCongresului in sesiunea din dupt-amiaza zilei de 1 septembrie.

In contextul activitatilor cuprinse in programul stiintific al Congresului, in zilele de30 si 31 august au- avut loc sedinte ale Comitetului de Bibliografie al Comisiei Internationalede Istorie Militant Comparata, iar in ziva de 2 septembrie s-a intrunit in sedinta de hicruComitetul International al Arhivelor Militare.

In cadrul sedintelor Comitetului de Bibliografie al C.I.H.M.C. a lost prezentat numarul13/1992 al lucrarii Bibliographic internationale d'histoire militaire" in care a inchisun numar de 28 de titluri de carte de istorie romaneasca, elaborate de autori si colectiveapartinind principalelor institute si universitati din Romania si, Republica Moldova. Cerceta-torul stiintific Durnitru Preda a fost desemnat sa coordoneze elaborarea lucrarii enciclo-pedice Bibliographie sur les Historiographies Militaires nationales", preconizata a vedealumina tiparulni en ocazia Congresulni International de Istorie Militant din 1995.

Planul Comitetului International al Arhivelor Militare a retinut cu interes, ca pre-micra in domeniu, aparitia in curind a hicrarii Proiecte i planuri de aparitii ale Mare luiStat Major Roman pint la 1916" si intentia includerii sale in circuitul stiintific international.

In finalul acestor seninalari se cuvine a fi relevate atit climatul tiinlific benefic, citsi prestatia ireprosabila a organizatorilor, care au fcilitat delegatiei roniane, stabilirta decontacte bilaterale vizind colaborarea in perspectiva, in centrul atentiei situhidu-se consti-tuirea a sase noi cornisii mixte de istorie mililart, structurarea unor prograrne pe laza dereciprocitate, efectuarea de stagii echivalente in arhivele islorice militaie, publhai(a unorlucrari fundamentale in regini de parteneriat.

114 ihai Grigore

CONGRES INTERNATIONAL: L'ITALIA TRA RIVOLUZIONI E RI-FORME: 1831 -1896", PIACENZA, 15 -18 OCTOMBRIE 1992

Cu tematica generala Italia intre revolutii i reforrne: 1831-1816". Institutul deistorie risorgimentala italiana a organizat la Piacenza (15-18 octombrie 1992) un congresinternational ce si-a propus sa promoveze intelegerea contextului social, economic si culturalcare a dus la faptele si schimbarile de la jumatatea secolului. Pentru arcul cronologic men-tionat a fost supus aprecierii critice t.omportamentul suveranilor statelor peninsulare prium tare

si

si-a

C.R.I.M.

1

www.dacoromanica.ro

388 Viata stiltftifieg 4-

fata de .roforme (Alfonso Sei'rocco), deschis larg o fereastra *asuora lumii oaMenilor deliterc si a fchilui in care:ei au intimpinat ideile politice (Mario Scotti), s-a examifi4 statliiilcercetarii si progreselor stiintifice inclusiv in raport cu alte occideirtale (VincetizO CapPel:letti), s-a aprofundat procesul de formare a prornotorilor reformei cii interesanta tortiparatieintre coinponentii generatiilor care le-au pilotat (Umberto Levra). In infrastructuriloreconomito s-nar studiat ckile ferate si transporturile (Giulio Guderzo). 0 alta problernaticade bath abordata a lost aceea a invatamintului, patrunsa irdeoseln prin acele experienteeducative devenite posibile gratie adaugirii unor noi structuri ccl r confesionale (GiuseppeTalamo). Cum patosul religios n-a List nici el strain epocii, congtest 1 n-a putut sr,. nu seinteroghere fit asuOta eleineritului reinnoitor de inspiratie catolia (Giacomo Martina)!

Tema;inaugunala ..Criza politica dupa cotitura din 1830-1831 si inceputurile formariiprogiamului national" piezentata de Giovanni Spadolini. presedintele Senatidni. s-a constituitintr-o iluminanta introducere la problematica specificä penetrata prin intermediul exponenti-lor majori ai culturii timpului dominati de statura emhlematic-inalta a lui Mazzini, foridatorulTtnerri Italti si al Tinerti 'Europe in gcstatie coricomitenta in mintea liii spatiind vast-pesteexacerbarile nationalismelor retrograde si tentatia rasista. Confruntind situatia itali1MO Cuaceea a altor tari enropene in 'cautarea propriei resurectii. ilustrill istoric si om de eilltUraa invitat implicit da instituirea celci mai frapante dintre paralele: ca-nt aLiel Ronui-nia.

El a diferentiat intre douä tipuri de democratie, una liberalä. reprezentanta a aspira-tiilor elitelor, a unor minoritati operante mai cultivate apartinind 'mijlocii :legatein genere de institutia monarbia, si o alta radicala, reprezentata prin clementele mai romanticesi mai rezolutionare ale hurgheziei, a nelinistilor si främintarilor sociale In rindurile in-mire/ornuclee populare, intretesuta cu batalitle nationalitatilor, cu idealuri republicane. cu incipicnteprograme socializante.

Daca gindirea dernocraticä moderatfi nu a trecut dincolo de finalitatea independentei,telul ultim mazzinian a fost unitatea natiunii italicne, legitimizate in botezul de foe al hmilorasediului Romei din 1849, nascute in 1861 si renascute in 1946, date de identificare repropusemeditatiei tinerilor impreuna cu valorile tisorgimentale, definitorii pentru Italia si deopotriVapentru Romania. .

Dintr-un astfel dii spirit de abordare si intelegere ca si din comuniari si interventiiale unor istorici neitalieni. Alberto Gil Novales, John Davis; Angelo Ara, Philippe' Gut,'Stefan Delureanu au rezultat imaginea i conotatele unei epdci risorgimentale depasindlimitele ltaliei prepasoptiste, percepute prin prisma spaniola, britanica, austriaa, francethsi romana, la masa rotunda,rezerzatá Europei si problernelor italiene", prezidata de EmiliaMorelli. Epoca tisorgimentala lea mai aparut astfel doan ca o kapa, istorica a carei ratiunesa fi re4idat exclusiv in naticinca italIanà, epuirindu-si ca atare intr-insa intreaga potentialitateintre baricrele statelor preunitare, ci in internationalitatea unei miscari strins legate de reali-tati europene contemporane, atit pentru Ca si alte popoare traiau paralel ci experienta analoga,cit si pcntru ca politica europeauassa cum fusese codificata restrictiv la Congresul de .1a Viena.ca si opinia continentala. ecu puteati intirzia nedefinit sit ia act de existenta unei nationalitatiitaliene, de tot mai Clara, earaeterikanta ei individualizare in acelasi spatiu unde'panse fidefinita in 1815 ca o sinipla expresic geografica.

*.Interventia personart a inCecat sI. ilustreze cum all fost percepute in lumea romaneasca

problemete italicne, Pleeind de, la premisa eit intre fervoarealdeilor de innoire, nazuinte dereforma, si miscari insuredtionale, Italia epocii tinde sa asume in ansamblul ei valoare demodel risorgimental de prima referinta. Interpreta a spiritului occidental latin fa DUnaleade Jos. Romania moderna isi dobindeste elanul edificator specific acestuia tocmai datoritarecuperarli voCatiei prin excelenta fondatoare a romanitatii, a carei reinvigorata constiintadevine factor psihologic fundamental al renasterii ei national-politice i civile. Efect al mitiza-tei, religioasei amintiri a Roinei strabunilor, cea mai veche intre cele pastrate, Occidentulvi insemna pentru romapit ivainte de ,toate, .Italia. .

iniemeiaza-in. . ,

Cu Sardinia Regldtil celor Dona, Sicilii, Principate rlñieiereprezentante consubse 2iesrine acea tara resuscitata aduc in'patrie din instructive eilatorii,impresii vii si observatii stimulante, boieri evoluati ca Dinicu Golescu si Nicolae Sutu oriinstitutori avizati precutn Joan Codru Dragusanu. Din petrecerea lor italica extrag substantaprepoetleft pentru opera 1Tit; literara reflectind pe linga un'exotism de rigoare si sperante sta-tornice de libera prop5441.6, scriitori tomantici ca Negri si AleCsandri. Intreaga presa nOseutt

o rubrica rezervata ilustreazi concepte, aspiratii, programe si acte ale aceleiasi ItaliiIrifnenititare patrintia SOtetricetata miscare regeneratoare 'care' in sinuiltaneitate cu litocestilpalingenctic trait de Tortlani fi pot inspira la fapte asernitnatOare.

thai

pl'mul

ma.

-

.

M.% Imiltia

lit

www.dacoromanica.ro

5 Viata stiintificA 389

Statutul de dubl& subordonare extern& al Tzirilor Romene nu las b. nici un spatin demanevrà pentru o mutatie decisiv& de directie in conduita quasi prescrisa a domnilor siguvernantilor. Bum ratiuni pentru ca ele sA fie interesate de progresnl relatiilor lor cv stateleitaliene preunitare existh, in primul rind de ordin cornercial. singure le de altfel relevate inacte interne ori in rapoarte consulare. Criterii ideale ca de pildã cele propulsate de commielatinitate. de destinul politic similar sau de sirnilitudinea i paraklismul programului risorgi-mental sint inexistente printre impulsurile obisnuite ale orientarii detinAtorilor tronurilor dinPrincipate ca si printre cele pe care se intemeiaza initiativele reprezentantilor diplomaticisarzi ori napolitani.

Anterior vcacului, legaturile spirituale ale românimii cu Italia an caracter oca?ionalfiind intretinute de nn numar foarte redus de personalithti. Particularithtile incipientei culturirisorgimentale rornantice reflect& cu preadere printre romfini, in afara exaltatei romenithti,italienitatea, redescoperirea Europei, un prim enropenism iluminist. Descendenta din Romaincepe sã se constituie pentru intelecturile privikgiate intr-un rapel care angajeaza posteritatea

cultive universalitatea traditiilor culturale 5i civile, sA opereze stimulath de exempinleroicelor, memorabilelor geste ale strithunilor, de virtutile atribuite lor. Din vasta, spectecularaafirrnare italic& in act, deriv& o mai intensa participare la patrimoniul italian de .valori,precumpAnitor lingvistic, literar si civil iar in timp o tendinth tot mai r5spinditä pe ambiiversanti carpatici de a identifita in italienii epocii, campioni ai unei hAtilii emancipatoareeuropene de hiat ca exemplu in hmta pe care cu teluri identice românii o dau in parole/.

initial capacitatea de influentare a unei Italii inca prerisorgimentale se manifest& maimult in planul civilizatiei decit in eel literar, unicul caz paradigmatic in rnaterie fiind acelaal hti Vittorio Alfieri. Teatrid alficrian este chemat de ilustrii itaiieniti Gheorghe Asachisi Ion Eliade-RAdulescu sä reinsufle romanilor credinth, sinit civic, patriotism, constiintadrepturilor si a datoriilor omului intr-un moment in care la Napoli Giuseppe Ricciardiobserv5. utilitate.a sa maxint& pentru natiunile corupte", patruns cum era de vocatia restau-rarii:acelor virtuti civice care f&ceau din el o scoaRi de puth, i inalta sinitire".

Perceptia national& a concretei realitrrti italiene priveste in acest arc cronologic maicu seam& Regatul lombardo-venetian, Marele Ducat al TOscanei; Statul pontifical, Sardinia

Regattil celor Dona. Sicilii. Deschisi invitantelor cOmoditati ale civilizatiei urbane si pro-greseler zonelor rnrale inclusiv prin rolul lor public de protagonisti provenind din t5ri inintirziere lii report cu Italia, cei dintii cälàtoni romeni in ,care prevaleaza simtul practicii indreaptil atentia catre rezultatele activithtii umane, urbea i satul italic propunindu-seinteligentei i hArniciei romãnesti ca termen de cornparatie i indemn la imitatie in ascensiu-nea civila. EcOnomia agrará si industrial& italianã va fi si dun& Dinicn Golescu, NicolaeSutu i Joan Codru Dragusanu obiect de studiu pentru observatorii impinsi de tensiuneamoraRt si de concretetea telurilor si amelioreze conditia social-urnana a compatriotilor, valori-zind cunostinte stiintifice i tehnologice, servind exigentele lor de innoire material& si civil&indeosehi prim ,aportul stimuletiv al spiritillui intreprinzAtor, al. 4iragmatismuliii lombard.

Dac5. unicitatea Venetiei s-a reflectat pentru Dinicu Golescu in minunile" operatede .oul, Costache Negri o serbeaza.in gloria trecutuhii ei si in intense fervoare Cu th-e i sereveleaza in Italia mai molt ea orimide, simpatia pentru patria aservita, incitanth la aver-shine impotriva opresorilor si la doruri nationale fecunde pentru tare sa Cu Ion Mainrescue valdrizat impulsul italienitatii stirpei la cunoasterea reciprock. italianyl i românul puside el sfi dialogheze intrevAzind in contacte, 'Schirnburi i progrerelale spiritului, formevocatiei popoarelor la asocicro i certitudinea inward romanilor intre natitinile ciVile areEuropei. Cel mai mare italienist al epocii, Eliade-RAdulescu doctrinar al absorbirii totaleitalienitätii recoinandä conationablor mi numai modelarea litnbii dnpa italianA ci i asuma-Tea, Rornei Ca ghid universul. Tiparirea in 1843 a earth lui Silvio Pellico.Datorine oanlenilot"estepetitru traducatoare;Ermiona Asachi, o fericith oportunitatede a prezenta eficace cititorilor nobilaincercare aintregului grup al liberalilor lombarzi din jurnl revistei 11 Com-du:tore,incbeiata tragic, de a crea o constiintk etico-politia in net contrast cn.paternalismul habs-bnrgic dominant. Asimilarea ideilar celei de a treia Rome, mazziniene, constitui compo-nerite,de bal.& a mesianismului generos al corifeilor partidei tiherilory, tin fel de Ponanief unti incare ecoul Apeninilor i Alpilor rásunä dinainte de indemnul transmis de la Parisde viitorul coleg al lui Mazzini in Comitetul Deniocrti,tic European; Dimitrie BrAtianu. Ea ienaste pe Sena, precizare care poate explica si ea de ce Frante si Italia au putut coexistaegal inbite in inimile latinilor din Orient, niciodath in discorclaida, niciodata divizate thn cauzasteri.lclor, contraproductivelor polernici asupra epuithrii noliilui istoric al uneia sau a prima-tului civil al celeilalte. . . .

Misarile i tentativele revolutionare din 1831 si 1833, expeditia in Savoie din 1839,repetatele ridicari ale Rumagnei in 1813 si 1845, generale efervesceata dim 1846-1847, varier,tatea formelor in care s-a exprimat in Italia preunitara ostilitatea lath de Austria, papalitate

':

.

a'l

.

sad

Si

va

www.dacoromanica.ro

390 Viata §tiintificd 6

sau Burbonii de la Napoli, au alimentat viziunea cititorului presei române in care principiilesi finalitatile programatice ale miscarii risorgimentale. lupta italienilor ocupau primul locInca inainte de 1848. Dupa invadarea Savoiei clad opinia romalleasca a putut avea prinmijlocirea presei franceze republicane semnificative revelatii asupra lui Mazzini, episoduldin 1844 al fratilor Bandiera a servit amplificarii imaginii ei despre mazzinism si spiritulrevolutionar in Peninsula. Perceptia miscarii unitare italiene va fi indeajuns de limpede inspatiul romaneasc anterior revolutiei, frecventa si numarul coloanclor rezervate ei in ziare

periodice atestind evidenta crestere a interesului public. In trei numere consecutive aleGa ctei Transilvaniei din 1847, Barit va prezenta integral gindirea politica a lui Massimo d'Aze-glio cuprinsa in celebra Propunere a unui program pentru opinia nationala italianä", docu-ment de baza al liberalismului moderat. Asemeni foilor baritiene. Curierut Rondinesc va ilus-tra starea de spirit a Italiei preunitare, impunatoarea vointa de modernizare Si emancipare,vastul cadni al fermentilor insurectionali, al propunerilor de reforrna, al dinamicei realitaticulturale si politice peninsulare, preanuntare a unui viitor mai bun pentru poporul italiansi pentru once natiunc ce nazuia sä redobindcasca forta morald si increderea in sine. Expe-rienta risorgimentala a unei natiuni asuma astfel valoare europeardi, un inteles pus in lumina.si de George Barit care semnalase romanilor transilvani si nu numai lor cum de ani de sileItalia merita sa atraga cu statornicie interesul public in mod determinant, cum atentia Euro-pei se concentra tot mai mult asupra acelei tari a carei dinamizare iesita din comun ii pre-figura ca pe o certitudine transformarea care avea sa se produca.

Dona episoade de la Dunarea de Jos traduc simbolic atitudinea populara fata de Ita-lia. La abordarea in 3 martie 1838 la Galati a pavilionului consulatului Sardiniei a fost pre-zenta pe linga suditii respectivi si o multime de cetäteni ai urbei. Repetatele lor strigate deetrviva au fost puse de consulul Geymet pe seama simplei curiozitati ca si acelea inregistratela- umbra aceluiasi stindard de catre succesorul sáu Castellinarcl in 1844, in ziva onomasticaa regelui Carlo Alberto si a binecuvintarii bisericii catolice, .,zi de inexprimabilã multumiresi de adevarata glorie" ramasa indelung in memoria" localnicilor. Consulului i-a scapatamanuntul ca entuziasmul moldovenilor nu se manifesta la fel de fervent fata de reprezen-tante/e unor puteri ca de pilda Rusia sau Austria. Daca diplomatii u-au stiut sa-si explicesensul acelei exultante populare, un poet a descifrat macar una din motivatii. A fost atunci.in 1844, cazul emigrantului Mario Pietro Cugino care dedicindu-i consulului sau o compunerelirica, identifica in romanitatea acestor paminturi antice", ratiunea bucuriei festive a gala-tenilor.

.5.tefan Delureanu

CALATORIE DE DOCUMENTATIE STIINTIFICA IN RUSIA

fa perioada 21 octombrie 20 noiembrie 1992. in cadrul schimbului reciproc dintreAcademia Romana si Academia de Stiinte a Federatiei Ruse am efectuat o calatorie de docu-mentare stiintifica in Rusia.

Scopul deplasarii a lost, in ceea ce ma priveste, completarea documentarii (cu materialediverse din sursele ruse) la tema de plan Rusia si Sud-Estul Europei. De la hatiserifuldin 1802 la anul revolutionar 1821", ca si eventuala depistare de material inedit la o seriedv lucrári anterioare.

Trebuie aratat din capul locului ea din punctul de vedere al accesului in institutiilecare ne-au interesat arhive, etc.) am beneficiat de o real& receptivitate i dispo-nibilitate din partea organelor de resort ale Federatiei Ruse. situatie care ne-a facilitat litlarga mAsura accesul la materialele cAutate, precum si eficienta studiului i cercetarii.

in genere, activitatea de investigatie stiintifica a lost centrata pe trei principale insti-tutii de depozitare a materialelor cu relevanta istorica: Arhiva politicii externe a Imperiuluirus (Arhiv Vresnei politiki Rosiiskoj Imperij). Biblioteca Institutului de inforrnatie stiintificapentru stiintele sociale (Institut nau6noj informatij jo obsccstvenih naykah) i BiblintecaNationala (fosta Biblioteca publica de stat ,,V. I. Lenin"). toate trei cu sediul in Moscova,uncle de altfel s-a desfasurat in exclusivitate sederca noastal.

Situata intr-o cladire la prima vedere modest& cu 6 etaje, in zona semicentralil aMoscovei (in apropierea statiei (Ie metrou t Serpuhovskaia 0), Arhiva Politicii externe a Impe-riulni (apartinatoare de Ministcrul Afacerilor Externe at Federatici Ruse), adapostcstenn tezaur docutnentar inestimabil, ale carui limite cronologice se intind (cu oarecarc aproxi-matie evident) de la ineeputul secolului al XIX-lea pinli Ia anul 1917.

(biblioteci.

rus,

Ii

www.dacoromanica.ro

V Viata stiintificä 391

Arhiva se caracterizeaza printr-o buna organizare a rnaterialului documentar continut,un winnar de 4 registre (Opisi) generale facilitincl consultarea patrimoniului la modul generalsi permitind cercetatorului delimitarea precisa (prin raportarea la opisurile speciale pe pro-bleme, tan i epoci) a domeniului si temei ce-1 intereseaza de parcurs.

Conditiile de lucru destul de moderne i civilizate ofera o spunem cu toatä obiecti-vitatea un excelent cadru de munca pentru specialistul preocupat de istoria relatiilordiplomatice.

In ceea ce priveste accesul in Arhiva politicii externe a Imperiului Rus, subliniez ca,este prima oarä dupa mai bine de 3 decenii cind ea redevine accesibilä specialistilor in istoriedin tara noastra.

Pentru tema abordata de subsemnatul, a fost de o reala utilitate cons,..ltarea fondului180 Ambasada din Constantinopole" (continind corespondenta primitä si copii dup. mesajeleexpediate de ambasadorii Imperiului rus la Constantinopole cu rninisterul de externe si cutarul in spetá Alexandru I), ca si a fondului 838 Consulatul general rus din Bucuresti" (pen-tru acceasi perioada) si a celui cu nr. 68 (Relatiile Rusiei cu Moldova si Tara Romaneascapentru perioada 1801-1829 care contine ins5. date g rapoarte de ordin economic, demo-grafic si sociaD.

Prime le investigatii au urmärit cu prectidere corespondenta ambasadorilor rusi laConstantinopole, V. S. Tomaka si A. Italinski din anul 1802 cu ministerul de externe russi on insusi tarul Alexandru I, directionata pe ideea accelerarii incheierii unor noi reglementariprivind situatia Principatelor romane si a statutului lor in raport cu Poarta. Semnificativin acest sens este raportul din 2/14 iunie al ambasadorului Tomaka catre ministrul de externeA. Kociubei in care ii reitereaza acestuia intentia de a interveni in favoarea celor doua Princi-pate ca urrnare si a numeroaselor memorii primite din partea boierimii autohtone. De altfel,diplomatul rus avea sä materializeze aceastä intentie, prin nota pe care circa 3 saptilminimai tirziu (24 iunie/6 iulie 1802) o adresa reis-efendiului Mahmud Raif in aceastä problemasi care marca inceputul procesului operatic diplomatic care avea sä se incheie cu acordareahatiseriturilor din 24 septembrie acelasi an (cf. fond 180, delo 239, p. 158-159).

In cadrul aceluiasi fond documentar, am fost pre-cupat apoi de studierea coresponden-tei diplomatice ruse din anul 1821, an dupa cum se stie cu multiple si profunde iniphicaiipentru istoria noastra modern5.

Materialele consultate au relevat numeroase aspecte noi, susceptibile claca nu O. modi-lice radical cunostintele noastre despre amintitele evenimente, in orice caz sä le imbogateascasubstantial. cu noi si interesante marturii. Mentionam intre altele detaliile privind sistemulcorespondentei diplomatice ruse (organizat pe 2 sisteme paralele, cu numerotare citric(' sirespectiv allabeticti, in functie de gradul de importanta al problemelor continute). amanuntele(mai putin cunoscute pint" acum) privind imprejurarile mortii domnitorului Al. Sutu (ianuarie182 1), in fine desfasurarea evenimentelor de la 182 1 in Principatul muntean negind pinäla sfirsitul lunii august aceluiasi an (cu noi amanunte privind refugierea consulilor strainisi a boierimii muntene la Brasov g Sibiu, intrarea trupelor turcesti in Tara Romaneasca siexcesele comise de acestea, etc.).

La Biblioteca Institutuhii de informatie stiintifica in stiintele sociale (I.N.I.O.N.) alAcademiei de :;4iinte a Rusiei, am studiat cu precadere materiale din presa vremii ( VestnikEvropi", Sanktpeterburgskie vedomosti") referitoare la relatiile ruso-romane din perioadade inceput a secolului XIX, ca i studierea unor surse bibliografice inexistente in biblioteciledin Romania (N. I. Popov, Rosija i Serbia. Istoriceski, oberc I II, Sk. Petersburg 1868;N. Munkov, Diplomaticesleaja dejatelnost M. Hutu:ova (1792-1813), Moskva, 1969, etc.).Cercetarea desf55uratti aici ne-a prilejuit satisfactia depistarii unei descrieri, necunoscute pinaacum, a Moldovci la 1805 (Vestnik Evropi" 18(17, nr. I, p. 59-72; nr, p. 137-150; nr. 3,p. 225-235), care consideram ca trebuie sa-si gaseasca cit mai curind locul in circuitul

caci completcaia in chip armonios imagistica despre Principate oferita de cdlatoriistraini din perioada inceputului de secol XIX.

In fine, cca de-a treia institutie de cultura, Biblioteca Nationala a Rusiei. cu mareleei patrimoniu documentar. ne-a oferit ocazia consultbrii si altor periodice de epoca (Poli-ticeskij jurnal"; Moskovskij Vestnik" dintre anii 1802-1807, continind o interesanta irna-gine a ecoului de pilda al insurectiei nationale sirbe de la inceputul secolului XIX inpresa rusa.

Deplasarea la Moscova ne-a facilitat de asemenea i contactele cu colectivul de spe-cialisti in istoria Romaniei din Institutul de slavistica si Balcanistica al Academiei de tiiirtea Rusiei. La ,prima din aceste intilniri (22 oct. 1992) a participat si colegul de deplasare,Armand Gosu, istoric la acelasi institut, iar la cea de-a doua tandemul cercetatorilor romania fost completat in persoana lui Ion M. Oprea, cercetator stiintific principal la Institutulde istorie N. Iorga". Discutiile desfasurate cu acest prilej au relevat problemele dificile cu

Stiintifik

www.dacoromanica.ro

392 Viata §tiintifica '8

care sint confruntati in prezent cercetatorii din tara vecina (lipsa de fonduri, reorientarea.tematicii i a profilului iustitutului, perspectivele minime valorificare a materialelor cercetate).

Din discutii s-a desprins dorinta reciproca de mentinere Si pe viitor a contactelortraditionale intre cele doul istoriografii, in ciuda dificultatilor momentului actual,

ca i perspectiva unor editAri in comun de documente §i studii, in conditiile deficitului edi-torial in domeniul stiintific.

Mentionez el a doua intilnire cu colegii de specialitate din Federatia rusa s-a desfa*uratin prezenta directorului adjunct al amintitutului institut (I. S. Novopasin, ca *i a quasi-totalitatii colectivului de cercetAtori specializat pe Romania V. N. Vinogradov, L. E. Semi-ono/a, M. I. Erecenko, T. S. Pokivailova, N. Kalanikova, E. A. Djaparidze).

Nu putem incheia fär a aminti sprijinul acordat in plan organizatoric in per-soana lui E. G. Ciuprakoi, de la sectorul de relatii externe al Academiei de tiinte a Rusiei,care a asigurat cu eficienta cadrul necesar bunei desfa§urAri a activitatii noastre.

Benefic in roade stiintifice, fertil in contactele cu colegii de specialitate, oferind con-tactul nemijlocit cu o societate aflata intr-o perioada de tranzitie de o profunda complexi-tate, stagiul stiintific de 30 de zile in Rusia a constituit o perioada de reale acumulari inplan profesional, cu palpabile rezultate in perspectivA in perioada ce urmeaza.

Marian Stroia

stiintifice

de

www.dacoromanica.ro

N TE

* * Bncure1i. Maleriale de istorie i muzeograjie, vol. XI, 1992, 331 p.+193 ilustratii

Ultimul volurn al publicatiei Muzeului deIstorie si Arta al Municipiului Bucuresti,avindu-1 ca redactor responsabil pe d-1 AdrianSilvan Ionescu, cuprinde materiale ce im-bratiseaza un lung interval de timp din isto-ria Capitalei de la cercetarile arheologiceefectuate de dr. Vasile Boroneant la Chitila-Ferma pina la studiile de istoria costumuluidin sec. al XIX-lea ale lui Adrian-Silvan Io-nescu. Se remarca totodata varietatea subiec-telor abordate care se refera la momente deo-sebite din dezvoltarea orasului domniile luiMihnea al III-lea, Constantin Brancoveanu,miscarea lui Tudor Vlaclimirescu , la is-toria unor locuri si a unor monumente cumar fi cartierul tabacarilcr din Bucurestii sec.al XVII-lea, dealul Cotrocenilor i AzilulElena Doamna, Biblioteca Centrala Univer-sitara, vechea Fundatie Carol, Arcul de Triumfs.a. , la aspecte specifice ale evolutii ora-sului pavajul vechilor ulite, eforturi de eu-ropenizare a orasului la cumpana veacuriloral XVIII-leaal XIX-lea , la valorifica-rea patrimoniului cultural bucurestean (piesede arta franceza, persana i africana aflate incolectii din Bucuresti), precum si la problemede restaurare (pictura tempera, grafica, sculp-tura, in ipsos) si de muzeografie. Din acestbogat continut, caruia i se adauga numeroaseilustratii aflate la sfirsitul volurnului, se deta-seaza citeva lucrari.

A.stfel, o contributie erudita la istoriamestesugarilor bucuresteni in evul mediu oconstituie studiul dr. Paul I. Cernovodeanu sial regretatului dr. Nicolae Vatamanu, Tabaciidin Bucurestii de sus in veacul al XVII-lea(redactat in 19(0). Dr. Panait I. Panait tra-teaza despre Orasul Bucuresti in timpul dom-ni..i lui Gonstaatin Vodd Brdncoveanu, sinte-tizind stirile cunosci te, iar Nicolae Ghineaprezinta o serie de date privind Sate din seco-lila XV XIX e terito)iul o,asului Bucu-rani. Clanta, Ctrsticneni, HetdstIdu si Bd-

neasa. Avind in vedere rapiditatea cu care sesterg urmele trecutului, publicarea inscrip-tiilor de pe cruci mi se pare foarte binevenita.Este ceca ce ii propun Teodora SperantaDiaconescu si Aurelian Stroe in articolulAnsambluri funerare bucurestene de secol XIX(este vorba de cruci aflate in vecinatateabisericilor Bradu-Staicu, Sf. Gheorghe Nou,Scaune).

Eforturile de constituire a arhitecturii trio-derne romanesti sint surprinse in articolulCezarei Mucenic, Aportul arhitectilor Ponninila definirea .stilisticd a arhitecturii bucurencnein a doua jumdtate a secolului al XIX-leain cel al lui Carmen Cantemir, Din activitatcaarintectului IN. Socolescu (1859-1944 Dinpacate, enumerarea nu poate cuprinde toatearticolele valoroase din acest volum, dar arrnai trebui totusi menticnate cele ale Demi.Cazan, Preocupdri de modonizare a orasaluiBucure,sti (1774-1828), George Potra, Pa-valid vechilor ulite bucurestene i AlexandruBadea, D-ale L'imbovitei de altiidatd. Istoricuisi genealogistul George D. Florescu, pasionatal rnuzicii, este prezent postum cu o evo-care a lui George Enescu in pagini/e pu-blicatiei muzeului al chrui director a lost inperioada interbelica. Un aspect al vietii elit eibucurestene reprezinta obiectul studiului Ba-lurile costumate din secolul al XIX-lca ci sursele Mr de inspiralie istoricd de Adrian-SilvanIonescu, care in alta contributie din acestvolum studiaza uniforrnele membrilor GarziiNationale.

Studiile i articolele aduc un sFor certde informatie privind istoria Bucurestilor siFatrimoniul sau artistic, ccea ce face ca ara-ritia acestui volum, in conditiile publicisticedificile de astilzi, sa fie neindoielnic o icusitadernua de semnalat.

Mihai Sorin Rddulescu

* * * Gazi Osman Pap ye Pleyne saynnmasi (Osman Pasa Gaziul"rarea Plevnei), Ankara, 1986, VI + 76 p.

Lucrarea de fata, scrisa sub at 9 iciile Di-rectiei de Istorie Militant si Sti dii Stratepicea Marelui Stat Major al An iatei Ti rce de

catre un grup de ofiteri i istorici turci, isle onoua contributie la vasta bibliografie a raz-boiului ruso-romano-turc din 1877-1878.

Revista istorica, torn IV, nr. 3-4, p. 393-403, 1993

i apri-

si

www.dacoromanica.ro

394 Nolte 2

Imbinind rigoarea stiintifica a istoriei mili-tare cu limbajul accesibil al unei carti de po-pularizare a istoriei, aceasta lucrare se adre-seaza atit istoricilor cit i unor largi categoriide cititori.

Cartea cuprinde o prezentare a biografieivestitului general otoman Osman Pasa (18331900). Locul principal 11 ocupa, in acest cadruanalizarea desfasurarii luptelor din cadrulrnarii batalii de la Plevna (iulie-noiembrie1877) in cursul careia Osma. Pasa, coman-dantul garnizoanei otomane a orasului, s-arernarcat prin vitejia i iscusinta sa orimind.din partea sultanului titlul de gazi" (victo-rios in luptele pentru credinta islarnica)rangul de maresal care s-a dovedit deci-sivá pentru asigurarea victoriei armatelorruso-romane in razboiul sus-amintit.

Continutul lucrarii este divizat in treiparti: tineretea lui Osman Pasa si cariera samilitarã pina la inceputul razboiului din 18771878 (p. 6-19); participarea lui Osman Pasala razboiul din 1877-1878 si analizarea bath-liei de la Plevna (p. 20-65); intoarcerea luiOsman Pasa din prizonieratul rusesc i ultimiisai ani de viata (p. 66-69). Cartea este corn-pletata cu o bibliografie selectiva (p. 72-73),precum i cu schite, ilustratii i o harta.

Prima parte insista indeosebi asupravictoriilor obtinute de Osman Pasa si de tru-pele otomane din zona Vidinului (de subcomanda sa) asupra armatei sirbe in cadrulrázboiului sirbo-otoman din 1876. A fost pri-ma ocazie cu care Osman Pasa s-a remarcatca un comandant militar de valoare.

In partea a doua a lucrarii, se analizeazaparticiparea lui Osman Pasa la räzboiul ruso-rornano-turc din 1877-1878, in care acestas-a evidentiat si a capatat un renume inter-national prin apararea Plevnei (pe care adotat-o cu un excelent sistein de fortificatiiconstruit in citeva saptamini) in fata tru-pelor ruso-romane timp de aproape cinci luni(iulie-noiembrie 1877). Sint prezentate aspec-tele esentiale ale organizarii militare ale celordoul. maxi grupari ad terse, cimpul de lupta,fortificatiile, actiunile armatei otomane indiverse momente, cele trei incercari ruso-

romane de a lua cu asalt Plevna, blocada, in-cercarea esuata a lui Osman Pasa de a stra-punge blocada, capitularea armatei otomane,bilantul si efectele acestei mari MUHL Unminus al lucrarii ii reprezinta. faptul ca., demulte ori, operatiunile militare ale armateiromane sint dizolvate aproape complet inactiunile intreprinse de armata rusä. Se con-tinua vechea abordare a acestui razboi pre-zenta in aproape intreaga istoriografie tura.Armata otomana este prezentata ca luptinderoic pentru apararea unor vechi paminturiale patriei". Pierderea teritoriilor balcaniceeste in continuare privita ca o mare nedrep-tate care s-a facut linpeniului otoman. Esteinteresant de subliniat aici atitudinea pe carea avut-o Osman Pasa (care a fost propriecelorlalti demnitari otomani) fata. de Romania.Osman Pasa considera Romania ca un vasalcare s'i-a tradat suzeranul (Iinperiul otoman)si de aceea este demn de cel mai profund dis-pret. Comandantulotoman al Plevnei, dupl cea capitulat impreuna cu armata sa, a datmina cu tarul Alexandru al II-lea, cu mareleduce Nicolae si ceilalti comandanti i demni-tari rusi, dar a refuzat sa stringa mina prin-cipelui Carol I al Romaniei, din motivelearatate mai sus.

Cea de-a treia parte prezinta intoarcerealui Osman Pasa la Istanbul din prizonieratulrusesc (in martie 1878), entuziasmul si ono-rurile cu care a fost primit i ultimii sad anide viata marcati de decoratii si functii inaltein armata otomana si la palatul sultanuluiAbdillhamid al II-lea, dar i de o anumitainvidie si de o serie de suspiciuni din parteaacestuia din urma.

Putem afirma, in concluzie, ca lucra-rca care am prezentat-o in rindurile de maisus, cu toate minusurile sale, reprezinta ocontributie utila Si interesanta la mai bunaintelegere a desfasurarii razbciului ruso-ro-mano-turc din 1877-1878, la mai profundacunoastere a actiunilor trupelor otomane incadrul acestui conflict armat, a participariiRomaniei la lupte si a modului in care demni-tarii Inaltei Porti au privit acest fapt.

Adrian Tertecel

* ." * The Origins 0,1 Backwardness in Eastern Europe. Economics and Poli-tics from the Middle Ages until the Early Twentieth Century, Ed. byDaniel Chirot, University of California Press, Berkeley, Los Angeles,London, 1989, IX + 260 p.

Problema riminerii in urma a Europei deRasarit este una dintre cele mai interesantepe care le impune cercetarea istoriei medievale,moderne si contemporane, deoarece radacinilesi evolutia acestui fenornen nu sint produsul

unei singure epoci, ci se desfasoara pe par-cursul mai multor secole. Decalajul nu aaparut in epoca modernä i contemporana asacum se crede de cele mai multe ori, ci a tra-versat mai multe etape. Analiza raminerii in

pe

9'

si

www.dacoromanica.ro

3 Mite 395

u rm5. a Europei de RAsarit a reprezentat temacentral& a 41ocff\tu1ui stiintific de la Bellagio( Italia) din anul 1985, organizat de profesorulDaniel Chirot, el insusi un specialist consa-crat al sud-estului european (autorul cArtiiSocial Change in a Peripheral Society: Thecreation of a Balcan Colony, New York, Aca-demic Press 1976, un studiu important pri-vind situatia economico-social& a Tarii Ro-manesti in evul mediu si a statului roman inepoca moderna) si la care au participat cer-cetAtori stiintifici din S.U.A., Ungaria, Italia,Germania si Polonia.

Participantii si-au revizuit ulterior mate-rialele prezentate la acest colocviu, care aufost reunite in acest volum coordonat de DanielChirot. Cartea de fatA cuprinde sapte capitolepe parcursul cArora sint analizate cu atentiedinamisrnul economic occidental si evolutialent& a Estului, care desi par c& traiesc inacelasi timp, au un ceas istoric diferit. Volumulse deschide cu o introducere semnata de DanielChirot Cauze si consecinte ale rdminerii inwind (p. 1-15), urmata de expunerea luiRobert Brenner Rdminerea in urmd a Europeide Rdsdrit, in lumina progreselor din Vest (p.15-52). Capitolul III cuprinde analiza luiPeter Gunst Sistemele agrare ale Europei Cen-trale si de Rdsdrit (p. 53-81), iar capitolulIV articolul Economia Poloniei si evolutirid,pendentei " (p. 91-133) prezentat de JacekKochanowicz. Situatia Imperiului Otomaneste urmarita de Fikret Adanir in Traditii sischimbare rurald in Sud-Estul Europei intimpul dominatiei otomane (p. 131-177), illtimp ce aceeasi problema este abordata dintr-un alt punct de vedere de James Lampe incapitolul VI intitulat Teritorii de margine aleimperiului sau periferie capitalistd? Redefini-rea riiminerii in urmd a Balcanilor, 15201911 (p. 177-203). Gale Stokes prezinta itsultimul capitol o analizil a situatiei social-po-litice a Estului european sub titlul Originilesociale ale regimurilor poultice din Estul Eu-ropei (p. 210-252). Multe dintre decalaje iiau originea in secolele XI XIII cind Occi-dentul, vreme indelungata dominat de Bi-zant sau de Orientul arab, cunoaste o dez-voltare fara precedent. Acumularile pe care lerealizeaz& occidentalii in domeniul productivi-tAtii agrare si in cel al activitatii comercialesi mai apoi bancare, nu-si au corespondent inRls int. De asernenea in timp ce in Occidentasistilm la dez roltarea oraselor, a tehnicii, lao crestere demograficA importanta, Rasarituldevine treptat prizonierul unei inapoieri cro-nice .

Un alt moment important in accentuareadecalajelor este secolul XVI, secolul afirmariicapitalismului si al formArii sistemului mondialmodern, o etapl noua in istoria continentuluieuropean si in istoria capitalului. Desi se fac

serie de progrese in viata economick so-

cia1.á si politic& a Europei, trecerea de la oepocil la alta este foarte lentA, iar lupta dintrevechi i nou foarte strinsA. Elementele noiapar mai ales in Occident (cu precadere inAnglia si Olanda), in vreme ce RasAritul de-vine foarte conservator. In legaturA cu acestsubiect Robert Brenner remarck In con-cluzie, situatia Europei de R&sArit, a EuropeiCentrale si de Sud si a unei mari pArti dinEuropa OccidentalA, poate fi considerata nor-mall" in a nu incerca o rupturl. Numai An-glia si intr-o masurl mai micA, TArile de Josau avut o atitudine diferita. Nurnai acesteexceptii corespund conditiilor pe baza cArorapoate avea loc o dezvoltare normala de tipSmithian".

Autorii sint departe de a fi unanimi asu-pra rolului pe care 1-a avut capitalismul oc-cidental in evolutia Europei de RAsArit. J.Kochanowicz scoate in evident& cazul Polo-niei care cunoaste, in perioada de tranzitie asecolelor XVII XVIII, un declin accentuat,astfel incit la sfirsitul secolului XVIII vomasista la disparitia ei de pe harta Europei.Dominatia economicl i politic& a nobilimii,inrautatirea situatiei taranilor polonezi, de-caderea puterii centrale, declderea oraselor,razboaiele cu Suedia care au provocat para-lizarea exportului de cereale i distrugeri nu-meroase, au dus la prIbusirea Poloniei. Ves-tul Poloniei, mai receptiv fat& de modelulapusean de dezvoltare, a cunoscut o situatieeconomicA mai bunk ceea ce 1-a determinat pePeter Gunst sA-1 includA alaturi de Ungaria,Croatia si Slovenia in asa-numita MiddleEurope", o EuropA-tampon supusa atit influen-telor occidentale cit si celor orientale, in timpce Boemia si Austria ar constitui limita estica azonei occidentale.

Revohitia IndustrialA a mArit si mai multdecalajul dintre Occident si tarile rAsAritene.Occidentul va impune o politicil economicaarbitrarl. pe care Estul va trebui s-o accepte.In secolul XVIII diferenta nu este atit depregnantk avind in vedere Ut atit in Est citsi in Vest continuA sa predomine tot economiaagrark Decalajul devine evident in sec. XIXcind industrializarea se va impune definitivin Occident. Nici Imperiul Otoman nu a pututface fatA acestei industrializAri masive dinApusul Europei. Se vorbeste foarte mult des-pre declinul otornan, inceput Inca de la moar-tea lui Soliman Magnificul dar o analizA maiatentA infirma aceste concluzii.

F. Adanir demonstreaza. pe baza realitatilorsooial-economice, ca in sec. XVII XVIII,economia otoman5. nu a suferit decit putinescaderi. Abia in secolul XIX, Turcia a intratintr-un declin puternic. Autorul pune aceast&decadere mai ales pe seama irnpactului cuOccidentul, un Occident aflat in plin avintindustrial. Spre deosebire de F. Adanir,J. Lampe arata ca principalele racile ale Impe-o

www.dacoromanica.ro

396 Nate 4

riului Otoman se Mid in interiorul sdu. Astfel,birccratizarea excesivd, inapoierea tehnicd,centralizarea masivd, intransigenta cleruluimusulman, lipsa unor reforme radicale au fostprincipalele cauze care au dus la decdderealmperiului Otoman si la transformarea luiintr-o bazil a cornertului anglo-francez (serepetd, intr-un fel, istoria Bizantului din seco-lele XIII XV).

Dar modelul de dezvoltare occidental cu-cereste pe est-europeni. Asa cum aratä si D.Chirot, tarile rdsdritene, mai tinere, incearcàsd imite acest model 0 mai ales modelul fran-cez. Aceastä idee este preluata si de G. Stokes,care se refer& mai ales la tendintele de mime-tism ale unor elite politice est-europene, con-stituite in a doua jumdtate a secolului trecut,elite ce au incercat sà creeze in Rdsdrit statedupd chipul i asenanarea cclor din Occident;

faiä sd tind seama intotdeauna de realitatileeconomice, sociale, culturale i mentale lo-cale. De asemenea, interesantd este si lega-tura pe care o face G. Stokes intre nivelul dedezvoltare economico-sociald si regimurile po-litice est-europene dupd. 1918. Cehoslovacia,cea mai dezvoltatd tard din Rasdrit este sicea mai democratd. Dupd anul 1945, comu-nizarea fortatd. a Europei de Rdsdrit va con-tribui si mai mult la divizarea economicdpoliticd a continentului european.

Volumul de fata este completat de unIndice (p. 255-260) si constituie neindoielnic,un stimulent pentru reflectia istorick pentrua privi intr-un spirit comparativ situatia di-feritelor tali din aceastd parte a lumii.

Atena Ilie

** * Travel Literature I,on South-Eastern Europe and the Eastern Mediterra-nean. 15 th 19th Centuries. Short-title Catalogue (Databank on AppleMacintosh FileMaker ), ed. by Ioli Vingopoulou - Rania Polycan-drioti, Athens, 1992, 105 p.

Relatarile de cdldtorie, desi includ inf or-math care in bund mdsurd sint alterate desubiectivism si de imaginatie creativd, totusiconstituie surse principale pentru informa-tia istoricilor si a specialistilor din domeniuleconomiei, demografiei, geografiei istorice, et-nologiei, antropologiei sociale, etc. Identifi-carea, selectarea i organizarea unor aseme-nea materiale publicate sau in forml demanuscrise conservate in diverse biblio-teci sau colectii personale, reprezinta, o activi-tate cu consum masiv din timpul util al isto-ricului. Eliminarea acestor etape i facilita-rea accesului direct la surse au constituitobiectivele principale ale Centrului de Cerce-tari Neoelenice de la Fundatia Nationald deCercetäri Elene, cind, in urrnd cu citiva ani,a promovat ideea dezvoltdrii unei banci dedate cu folosirea calculatorului pentru rela-tdrile de calAtorie refcritoare la sud-esti 1Europei i Mediterana orientah . La realizareaproiectului au participat rercetLtorii EugeniaDracopoulou, Rania Polycandrioti, loll Vingo-poulou 0 Eliza Anna Delveroudi. Pentruintocmirea prezentului catalog echipa a bene-ficiat de informatiile unui proiect anteriorcu tema Cdlitorii strdini In Grecia In secolelexviii §i XIX (kind la 1821) rcalizat deCatherina Koumarianou, Nikos Karanastasis,Vassiliki Kontoyaimi si George Tolias. Dinafara centrului au fost implicati Aliki Asvesta,Panayiota Kontsopanagou, Vaso Mentzousi Ioulia Hatzipanayioti iar din strdindtateSylviane Albertan-Coppola, Jean-DanielCandaux, Rumiena Ni chneva, Aristea

Papanikolaon-ristensen si Raja Zai m TcaIn plus a fos+ '-eza de dlctorafin manuscris (recent tipdrith) a lui StephanYerasimos, Les Voyageurs dans l'Empire Otto-man (XIV' --XVIe siecles), Bibliographic,Itindraires et Inventaire des Lieux(Ankara, 1991). Scopul fundamental al cata-logului, lirnitat geografic si temporal in spa-tiul dominat de puterea osmanà in conditiile

prezentei venetiene i genoveze,1-a constituit elaborarea unei lucrdri exhaus-tive, cu indicarea tuturor editiilor, a traduce-rilor, a publicdrii partiale sau rezumative, ailustratiilor, a datei relatiilor de dildforie.

In prima etapd a proiectului au fost sto-cate in calculator 1400 de titluri prezentatein catalog sub forma titlnlui scurt pentru aface materiahil rapid accesibil specialistilor.Fdrd a mai sublinia importanta unui asemeneainstrument de lucru mentionam citeva micierori. Yonus Bey, eel indicat in catalog subnr. 670, p. 62 cu lucrarea cu titlu scurt Qu-esta sie uno lib,o, cu data tipdririi 1537 nu estede fapt autorul ci inter`rnediarul care a facili-tat transuortul manuscrisului de la istanbulla Venetia g tipdrirea lui. La nr. 39, p. 30,titlul operei lui Giovan Maria Angiolello esteprcscurtat in francezd desi autorul 1-a re-dactat in italiand sub forma Angiolello, His-toricn de Ottomans et des Persans sub data de1913, Ma a fi indicatd editia integrald I.lirsu, Bucuresti 1909. Aldturi de uncle erorimecanice inerente ( 1951 in loc de 1955, nr.929) pentru uncle rclaçii lipseste inexplicabildata primei editii sau a celei integrate, cum

si

u`Pizat&

Ilabitis

0

continesii

www.dacoromanica.ro

5 Note 197

este cazul cunoscutei. relatii din secolul alXVI-lea, Itinerario..., a lui Lodovico Bart-hema (nr. 111, p. 34). Desi catalogul estelimitat cronologic intre secolele XV XIXtotusi citeva relatdri de caldtorie apartin pe-rioadei anterioare ca de ex.nnplu nr. 6, ano-nimul RelaziGne del viaggio in Terra Santa(netipdrit) este din 1384 nr. 1223, relatia luiBartolommeo dalli Sonetti este tipArit& in1500, sau perioadei secolului al XX-lea (nr.

624 si 643). In catalog, alcdtuit in ordirid alfa-beticd, Buondelmonti Christofor (de la nr.239, 240 si 241, p. 40 41) este acelasi cuBondelmontius Christophorus, prins insd, subalta vote (nr. 192, p. 38). Avem convingerea caparticiparea unor istorici romdni i turci laalcAtuirea inventarului de cAlAtori ar fi imbo-gatit substantial calitatea catalogului.

Nagy Pienaru

ESTHER BENBASSA, Un grand rabin sépharade en 'politique, 1892-1.923,Presses du CNRS, Paris, 1990, 262 p.

Dupd cc in teza sa d.e doctorat, EstherBenbassa a analizat personalitatea lin HaimNahoum) ultimul mare rabin al Imperiuluiotoman incepind cu 1908, iata, in aceastdnoud lucrare ne prezintd corespondenta ma-relui rabin cu diverse personalitAti ale perioadeirespective, in primul rind cele apartinindAliantei Israelite liniversale.

In prezentarea textelor, Esther Benbassane introduce pe baza unei bogate documentdrisi prin prisma rolului jucat de Haim Nahoum,in realitAtile ultimei perioade de existenta aImperiului otoman.

in ianuarie 1892, un Clad" evreu sefard rids-cut in apropierea Stnyrnei, intr-o familie cuvenituri modeste, trimitea o scrisoare AlianteiIsraelite Universale de la Paris, solicitindsprijin pentru continuarea studiilor. Sprijinulacordat i contactul cu lumea apuseand iimarcheazd pe tindrul Haim, ce va deveni unadept al reformelor.

In Imperiul otoman isi Wean atunci sim-tit& prezenta primele idei de retormd. Acesteidei, privite cu simpatie de Aliantd, au fostincurajate prin intermediul comunitdtii evre-i esti. VI Astfel, Alianta a sprijinit in 1908 alege-rea lui Haim Nahourn ca mare rabin, alegereaavind loc in conditiile in care miscarea juni-lor turci promitea o restructurare a imperiu-lui.

Legat de restructurare, trebuie spus cäatit Haim cit i Alianta doreau dezvoltareacornunitatii evreiesti in cadrul unui stat oto-man transformat intr-un stat laic asenidnAtorFrantei.

Referitor la Franta, ea obtinuse o victorieasupra Germaniei prin alegerea lui Haim carenu era agreat de Berlin si de organizatia evrei-lor germani din Turcia.

In perioada urmAtoare,_ desi nu era unadept al ideilor sioniste, Haim Nahoum afost un intermediar intre Turcia i miscareasionista, un intermediar cu initiativa ce nu s-airlat la o parte in a-si sustine ideile.

Calitdtile sale de intermediar au iesit inevident& i in timpul primului rAzboi mondial,el fiind implicat in proiectul de pace separatd,

din 1915, intre Turcia si anglo-fraricezi sau indisputa privind Palestina. disputa ce a opusFranta Angliei. Nahoum a sprijinit Franta,care avea o conceptie mai apropiat& de a saprivind soaria evreilor din Imperiul otoman,pe cind Anglia snrijinea tot mai mult sionismulmai ales dupa Declaratia Balfour din 2 noiem-brie 1917.

in 1918, imediat dupd rdzboi, el s-a pusin slujba tarii adoptive, Turcia, clutind aobtine sprijinul Occidentului pentru cauzaacesteia. Anul 1920, ii aduce demisia intr-unmoment in care, in rindul evreilor, solutiareformArii statului turc ceda tot mai multloculideiiunui stat evreu in Palestina. Demisia,regretatA de Franta, 11 va indepArta de agi-tatN politick insd nu definitiv, el prticipindla Conferinta de la Lausanne in calitate deconsilier al delegatiei Turciei, pentru ca dupd1925 sd devind rabin al orasului Cairo, orasin care isi va gdsi sfirsitul in anul 1960.

Corespondenta care urrneazd si care aco-peril o perioada de treizeci de ani, 1892-1922,ne oferd o serie de informatii asupra unordiverse aspecte ale Orientului Apropiat i nunumai.

in primul rind ne este prezentata, situatiacomunitdtii evreiesti din Turcia din punct devedere economic, social, politic sau culturalca si disputa dintre traditionalisti si adeptiireformelor. Mai intilnim informatii si asupraevreilor din Balcani sau din Etiopia (cores-pondenta din timpul misiunii sale in zonain perioada 1907-1908).

Desi, in majoritatea ei, corespondenta luiHaim Nahoum se refer& la comunitatea evre-iascd, intilnirn, in cadrul ei, destule referirila situatia econornica, sociala si politicd a Im-periului otoman, privit in ansamblul sau, si ladisputa intre marile puteri privind Levantul.

Oprindu-ne doar la aceste citeva aspecteevidentiate de corespondenta ultimului marerabin al Imperiului otoman, nu trebuie sitoinitem, in incheiere, importanta lucrdrii defat& in studierea relatiei Imperiul otomanComunitate evreiasca Occident.

Adrian Grecu

www.dacoromanica.ro

398 Note 6

PAUL EVDOCHIMOV, Arta icoanei. 0 teologie a frumusetii, trad. GrigoreMoga i Petru Moga, Edit. Meridiane, Bucure0i, 1992, 295 p.

Sint destul de rare artile care s& se adre-seze spiritului si sufletului, deopotrivä, gl-sind justa mAsur& datAtoare de fruznosarmonie. Arta icoanei, a hii Paul Evdochimoveste un astfel de exempla. Autonil ne propaneun incintAtor discurs in esteticA i, totodath,in teologie. Dincolo de eruditie transparefarmecl sensibilitatea, cu total exceptionalka autorului.

Lucrarea este structurata in patru parti:I Trumuselea; II Sacrul; Ill Teologia icoanei;IV 0 teologie a viziunii.

In primal capitol se face o trecere in revist&a feluhii in care frumosul a fost reprezentatin Bib lie si perceput mai apoi de Sfintii PA-

altfel spus cum s-a facut transferal dela estetic la religios. De asemenea, se anali-zeaz& raportul dintre cuvint si imagine, din-tre cel ce tinde sä demonstreze si cea caresugereaz& numai si modal in care aceste doll&elemente se regAsesc in slujirea frumusetii. Aacelei frumuseti ce-si are propriile sale ambi-guitati, dar fara de care n-ar mai fi nimicde %cut in aceastA lame".

Se trece in acest fel la discutarea concep-telor de culturA, arta, harismA. Daca SfintiiPArinti considerau c& functia principalA aculturii consta in slujirea Imparatiei hiiDumnezeu, cultura justificind astfel istoria,omul i sacerdotiul sau in lume, in epocacontemporana, caracterizat& prin tehno-cratie, mercantilism si desacralizare, artistii

intelectualii sint fiinte inutile. Ei fonneatho nouä form& de proletariat. In pofida acesteirealiati trebuie afirmat& Huä zabava pri-oritatea culturii si a ceea ce numim l'espritde finesse. Societatea moderna trebuie s&ocroteascA poetii i profetii: prezenta denecontestat a demonilor cere cu stasuintàun loc privilegiat pentru ingeri i pentrusfinti, care sint la fel de reali ca i demonii

ceilalti oameni. A te indoi cA omul estein stare O. stapineasca nu numai cosmosul,ci i pe sine insusi, ar insemna sa renunti laceea ce confera cinstea de fiu al lui Dumne-zeu" (p. 58).

Dealtfel, chiar raportarea la divinitatese face diferit. In Apus lumea este realA, iarDumnezeu este ipotetic, pus sub semnul in-trebarii. De aici necesitatea de a gAsi argu-mentele care s& dovedeascA existenta lui,Pentru RAsarit, lumea e indoielnicA, iluzorie,singurul argument al realiatii sale e existentaprin sine evident& a lui Dumnezeu. Filosofiaevidentei coincide cu cea a Revelatiei (p. 62).

In consecin i reflectarea in arta a Dam-nezeirii va fi diferitA in Apus i in Ras Ant.In arta apuseana, in acea arta tot mai rafi-nata in planul tehnic al exprimArii plastice,

dar, in acelasi timp, din ce in ce mai patinintegrata misterului liturgic si care in celedin urma nu va mai ivea nimic comun cusacral, in arta apuseant., asadar, se va paneaccent mai cu seamA pe rePrezentarea safe-rintelor lui Hristos omul, surprinderea di-recta a transcendentului neinteresind-o.

In arta rAsAriteana, bazatä pe coplesitoareatraditie bizantina, in pofida tuturor suferinte-lor i umilintelor, triumfa. HristosDurn-nezeul. 0 spune i Sfintul loan Hrisostomal:M& int la Hristosul rAstignit si-1 vAd peImparat" (p. 67).

In ce priveste definirea frumosului, sesubliniazà ideea CA acesta flu reprezintA doaro plAcere, o sarbatoare a ochilor, ci mai ales"el hrAneste i ilumineaza duhul".

In arta de facturA bizaIntina hieratismalsfintilor, inrobilitatea lor iconografica, aceast&limitA exterioarl a formei dezvAluie, in fapt,nemArginirea duhului lor.

Aici pentru it a vedea Frunrusetea, pentrua fi atins de strAlucirea-i hand., trebuie ca,printr-o transcendentA, printr-o depAsire asensibilului si inteligibilului, sà treci prinusile tainice ale Temp falai: aceasta e Icoana.Nu mai e invocare, ci Parusia; Frumuseteavine in intimpinerea spiritului nostru nu pen-tru a-I incinta, ci pentru a-I deschide apropieriimistuitoare a Dumnezeului personal" t.

In partea a II-a autorul analizeazA notia-nea de sacru ca element si reprezentare.

Mai inainte de ofice termenii sacru, sfintimplicA o relatie de apartenentA total& laDumnezeu i postuleath an statut aparte.Singurul, unicul Sfint prin firea sa este numaiHristos. Toti ceilalti sint doar prin participate.Lumea insAsi este virtual sacra, neexistindnimic profan, nimic neutru deoarece total estelegat de Dumnezeu. CelAlalt mod de concepereal lumii este cel profan, care in realitateeste profanat, deoarece pierdut dimensiu-nile Transcendentului (descoperire recentà aomului nereligios al societatilor moderne).

Tipul si spatial ordonate ii gAsesc axa inHristos. CAderea, haosul, infectarea, altfelspus profanarea duce la pierderea calitatiisacre initiale. RascumpArarea i purificarea lorse poate face numai sub cupola ternpluluicrestin. Templul este cerul pamintesc, inaceste spatii ceresti Dumnezeu salasluiestesi se plimbA" spunea patriarhul Gherrcan(p. 126).

Intrarea in templu este, in fapt, un urcu§in trepte, o purificare gradata pentru a-I pre-gab pe enorias pentru intilnirea cii Dunmezeu.Astfel, in intreaga bisericA, chiar i cindnu se slujeste, se simte foarte puternic neince-tat viata, cAci total e in asteptarea sfintelor

tint,

gi

si

gi

si oi.n

www.dacoromanica.ro

7 Nate 399

taine. Tintind Imparitia, aceasta asteptarestraluceste de prezente; e functia liturgica aicoanei" (p. 141).

Partea a III-a este un mirnmat discursdespre teologia icoanei.

Patria icoanei (eikon imagine) este RA-Evolutia ei se desfasoara in trei peri-

oade: epoca justiniand. (secolul al VI-lea);prima Renastere bizantina din timpul dinas-tiei macedoniene si a Comnenilor (secolele alX-/ea si al XII-lea); si a doua Renastere desub Paleologi (secolul al XIV-lea), virsta deaur a icoanei.

Icoana, restabilita si ridicata la deplinacinstire prin sinodul de la Constantinopol din843, este admirabil definita la sinodul din860 care afirma.: Ceea ce Evanghelia nespune prin Cuvint, icoana ne vesteste princulori, ne face prezent" (p. 158).

Legata de icoana s-a dezvoltat o intreagateologie a slaveilumina. Dealtfel, insä0 tra-ditia fundamentalä a ortodoxiei isihasmul

are in centru conternplarea Luminii tabo-rice ca premisä a indumnezeirii.

Teologia icoanei duce pinä la distingerea inDumnezeu a esentei i a energiilor; despreenergia divina, despre Inn ina sa, ne vorbesteicoana. Dumnezeu e nurnit Lumina nu prinesenta, ci dupa. energia Sa" (p. 163).

Dar icoana mai tine si de o teologie biblica Numelui. Numele lui Dumnezeu este icoana

Lui rugatoare; nu poate fi rostit fard soco-tealä" caci Dumnezeu este prezent in NumeleSan. Rugaciunea lui Iisus" ii are raciacinilein aceastd notiune biblica.

De aceea, icoana nu poate fi facutà oricumsi de oricine. Pe linga mestesug si talent ico-nograful trebuie sa mai indeplineasca o atreia conditie: sa-si sfinteasc a. viata prin as-ceza i rugaciune.

In ultima parte a lucrarii o teoloieviziunii autorul analizeaza cu finetedura, zece icoane, fundamentale pentru cu-noasterea artei religioase, si care marchezdmomentele esentiale ale ciclului hristologic.Cap de serie este icoana Sfintei Treimicapodopera lui Andrei Rubliov; apoi icoanaMaicii Domnului de la Vladimir; icoana

Hristos; Botizul Domoului (Epifania) ;Schimbareala fata a Domnului; icoana Ras-tignirii; a Invierii lui Hristos; a Inaltarii;icoana Cincizecimii i, in sfirsit, icoana lute-lepciunii divine.

lar Intelepciunea dupA patriarhul Filo-tei este energia comuna a Treirnii...energia data. prin Duhul Sfint celor vrednicide ea" (p. 290). Iar Duhul Sfint, ca ipostaa aTreimii i ca imagine a Fiului este mai cuseama tandrete i frumusete.

Iolanda Tighiliu

HERST GOPPINGER, Juristen jiidischer Abstammung im Dritten Reich-Entrechtung und Verfolgung, C.H. Beck'sche Verlagsbuchhandlung,Munchen, 1990, 435, p.

Legislatia antisemitä, deci i cea indrep-tata impotriva juristilor evrei sau de origineevreiasca, a fost pregatita printr-o intreagäideologie in Germania, inca inainte de anul1933; aceasta ideologic extins influeptadin ce in ce mai mult in perioada Republiciide la Weimar.

Herst Göppinger, cu ocazia celei de a douaeditii (prima dateaza din 1956) a monografieisale dedicate acestui subiect (subject eiruiapin& la el nu i s-au dedicat studii de speciali-tate), Ii declard deschis scopul i anume acelaal trezirii constiintei si al unui avertisrnent(Aufruf zur Besinnung unde eine Mahnungzur Wachsamkeit) in timpuri de euforie, cindar exista tentatia eliberarii de orice cosmaral trecutului. Autorul analinara atit masurilelegale", cit persecutiile dincolo de lege",care au fost indreptate impotriva juristilorevrei in cel de al treilea Reich.

Pe baza Jegii din 7 aprilie 1933 (Berufs-beamtengesetz), si-au pierdut, pina la data de30 aprilie 1954, posturile 574 judecatoriprocurori (evrei sau de origine evreiasca).

Inca din martie 1933 incep persecutiile impo-triva juristilor evrei in general (in special im-potriva avocatilor) i anume: boicoturi orga-nizate, arestari, di scri minari . Prea putine actede solidaritate ale colegilor neevrei in favoareacolegilor evrei persecutati au avut loc. Pebaza unei dispozitii din 27 sept. 1938 (5.Verordnung zum ReichsbUrgcrgezetz) au fostexclusi din profesie toti avocatii evrei saude origine evreiasca i aceasta pina la datade 30 noiembrie 1938.

Diferite uniuni de avocati si de judecatori(Deutsche Anwaltsverein, reutsche Richter-bund, Preussische Richterverein) 0-au decla-rat caracterul ,,anian' i adeziunea la ceea ceam putea denumi ca o polita in alb impotrivaoricaror dispozitii legale incomode pentru re-gimul de atunci. Aceasta polita in alb contralegilor a fost denurnita atunci Führerprinzip".Au fost insa i judecatori, desi putini la numar,care au refuzat sa spunä legii anumite prin-cipii ideologice i astfel sà inlature legea.

Treptat se trece si la inlaturarea literaturiijuridice scrise de evrei (1935). Astfel, slut.

silritul.

ai cal-

Nas-teriilui

--

www.dacoromanica.ro

400 Note 8

trecuti la index Kurt Tuchelsky, HermannHeller, Hermann Kantorowicz, Hugo Sinz-heimer.

In 1937 se interzice citarea autorilor evrei.tried din 1933 ins& fuseseri scosi, din colegiileredactiilor revistelor juridice, juristii evrei.Unii colegi neevrei, din colegiile redactiilorau avut curajul de a multumi public colegilorevrei, pentru colaborarea din trecut. Daci(si cite) romentarii juridice scrise de evrei aumai fost publicate, in toate cazurile textelerespective au fost prelucrate" de altii, sprea putea vedea lumina tiparului. In sfirsit,profesorii de drept evrei, sau de origine evre-iascd, sint alungati din universititi; in dome-niul dreptului public, de exemplu, ErichKaufmann, Walter Jellinck, Ernst Isay,Hermann Heller si Hans Kelsen, ultimul unginditor si jurist de talia unor IheringSavigny.

in zilele de 3-4 octombrie 1936, mai multde 100 de juristi iau parte la o sesiune orga-nizati la 13.tr1in, cu tema Evreimea in stiintadreptului" (Das fudentum in d:r Reclaswis-senschaft). L desc'aiderea sesiunii participi

Hans Frank, Reichskommissar. La aceastisesiune, Karl Klee prezinti referatig'inti-tulat Evreimea in stiinta dreptului penal"(Das Judenturn im Strafrech( ), atacind Spiritulumanist in dreptul penal (Meritz Liepmanneste atacat ca fiind evreu, dar chiar si Franzvon Lisztintemeietorul scolii sociologice indreptul penal este categorisit ca apartinindlagdrului nearian").

In urma represaliilor, emigreazi GustavAschaffenburg, James Goldschmidt, Otto Kirch-heimer, Ludwig Bendix, Joseph HerzfeldHeinrich Freund. Max Alsberg se sinucide,Altii mor in lagbre.

Aceasta a fost soarta juristilor etrrei saude origine evreiasc5. in Germania anilor 19331935. Lor le-au apartinut, in decursul dezvol-tirii gmdirii juridice germane, nume ca Dern-burg, Kanterewicz, Jellinek, Otto Lenel (celcare a reficut Edictum perpetuum), HansKelnen (creatorul coiii normativiste), ce si-augisit continuatori, dupi al doilea rdzboi mon-dial, in Anglia si Statele Unite.

Betinio Diamant.

ERIC J. HOBSBAWN, Nations and nationalism since 1780 : programme,myth, reality (The Wiles lectures given at the Queen's University ofBelfast), Press Syndicate of the University of Cambridge, Cambridge,1990, VIII + 186 p.

Se pare cd problemele natiunii si nationa-lismului constituie un subiect mereu actual siinepuizabil pentru cercetarea istoricd. Avindin vedere climatul politic actual, agitat sicontrorersat, este probabil ci acest butoi alDanaidelor va mai inghiti mult tirnp intere-sul i energia specialistilor. Deci nu trebuiesi ne mire faptul ci un istoric de talia luiEric Hobsbawn, cunoscut pentru marea di-versitate a preocupirilor sale, a consideratnecesar si pund sub tipar conferintele tinutein mai 1985 la universitatea din Belfast,cu o usoari actualizare a ultimelor pirti.Desi este constient ci problema nationala esteun subiect extrem de controversat" i recu-noaste ci .,n u am intentionat si-1 fac mai putincontroversat", autorul isi exprimi sperantaci in formi tipirit& aceste conferinte vorimpinge inainte studiul fenomenelor istorice pecare le abordeazi" (p. VIII).

Dapi o introducere istoriografici in carene pune la dispacitie si o listi de lucrdri con-siderate fundatnentale pentru intelegerea pro-blematicii analizate (amintim pe Benedict An-derson, a cirui Imagined Communities facea3tualmente scoali, John Armstrong, MiroslavHroch, Ernest Gellner, Jenö SztIcs, CharlesTilly), in primul capitol (The nation as novel-

ty: from revolution to liberalism, p. 14-45)autorul reliefeaz& aspecte ale evolutiei ince-pind cu secolul al XVIII-lea a termenilor na-tiune, stat, patrie, nationalitate, principiulnationalititilor si invelisul ideologic pe care1-au cdpitat acestia in diverse situatii istorice.Autorul isi justified astfel demersul: Carac-teristica de bazi a natiunii moderne i a totce este legat de ea este modernitatea sa. Aceas-ta este acum un lucru limpede, dar presupune-rea contrard, ci identitatea national& esteatit de naturald, primard i permanenti incitprecede intr-un fel istoria propriu-zisd, esteatit de rispinditd, incit este poate util sd. ihis-trim pc larg modernitatea vocabularului legatde acest subiect" (p. 14).

Deosebit de interesant se dovedeste capi-tolul al doilea ( Popular proto-nationalism, p.46-79). Pornind de la ideea ci ceea ce in-telegem astizi prin natiune este o creatie aultimelor doui secole, autorul incearcd Sisurprindi existenta anterioard a unor tipurisimilare de solidaritate si si evalueze in cemisuri limbajul, etnicitatea si religia au fostfundarnentale pentru definirea identititilor lanivel popular. Exemplele coplesesc prin abun-denti i varietate, Eric Hobsbawm incer-cind sd ne convingd ci intr-o astfel de abor..

oi

www.dacoromanica.ro

. 9 Norte 401

dare relevante sint mai ales studiile conaretede caz. fat& ua singur exemplu, unul dintremulte altele: cazacii de pe Don lAsau etnici-tatea si originile comune ia afara tthsliturilorprin care se defineau ca fii ai sfintului pamintal Rirsiei. De fapt ei erau intelepti fácindaceasta, deoarece la fel ca multe alte comu-nithti de trirani liberi i rãzboinicioriginilelor erau extrem de amestecate. Multi dintre eierau ucrainieni, tAtari, polonezi, lituanieni lafel ca i velicorusi. Ceea ce-i unea nu era sin-gele, ci credinta" (p. 65).

Intr-un allegro sustinut putorul ne invithin continuare s1 urthm de la firul ierbii spre

din care cei care guvernau statelesocietAtile dup& Revolutia Franceth tratau

problemele natiunii i nationaliatilor" (p. 80;cap. 3, The government perspective, p. 80-100).Yu conditi i le intensifithrii raporturilor dintrecetätean si stat in secolta al XIX-lea, aleactivismului politic crescind al oamenilor derind, elitele guvernamentale au inceput s1desasoare o activitate tot mai sustinutá invederea formärii i educárii unui anumit tip decetlitean, loial i solidar cu tin anumit set devalori considerate nationale'.

Nationalisrnul anilor 1870-1918 constituietema unui capitol aparte ( The transformationof nationalism, p. 101-130). Aceasta esteconsideratá a fi perioada in care pentru defi-nirea natiunii criteriile etno-ligvistice devindominante, sentimentele nationale pAtrund inadincimea societatii, iar misc5zile nationalistecunosc intensifithri si extensii in zone tot mailargi ale globului. Dincolo de reliefarea poli-ticilor de educare nationalist& a cethtenilor,important este szl se descifreze nivelul de con-stientizare a ideii natiune de care diverselestraturi sociale. Unul dintre exemple intere-seaz& i istoria romineasth. Autorul ne pre-zinth unele din rezultatele analizei liii PeterHanák asupra unui esantion de scrisori cen-zurate sau confiscate in Austro-Ungaria intimpul primului razboi mondial. Concluzia arfi accea di pin& la 1918 pcntru cea mai mareparte a oamenilor sentimentul national mr se

cristalizase inch. sau oamenii fie nu erau inc5.constienti de discrepanta dintre loialitatealath de stat i cea lath de natiune, fie nu Men-sera inch o alegere clath intre cele dou&"(p. 128). Ca atare nemulturnirile sociale pre-domind asupra celor de factuth nationalistä.Dar chiar si in cazul acestora din iirmä existasensibile diferentieri intre nationalitati, dife-rentieri dintre care reproducem numai una:Baza social& a ostilitlitii sirbilor impotrivaaustriecilor era clar populara, dar grosul scri-sorilor nationaliste ale italienilor si romanilorprovine de la clasa de mijloc sau de la inteli-ghentie" (p. 127)

Viltoarea i asprimea anilor 1918-1950constituie terna unui capitol aparte. numitcu oarecare justete Apogeul nationalismului(p. 131-162).

Ultimul capitol (Nationalism in the latetwentieth century, p. 163-183) ii prilejuiesteautorului citeva reflectii mai generale desprecoliziunea ideologiei nationali ste cu evolutir lepolitice. Chiar fará a fi putut lua in considerareevolutiile post-comuniste din Europa rasäri-teariiI, Eric Hobsbawn consider& cä in mo-mentul actual misthrile nationaliste revigo-rate au o actiune precumpAnitor negativa,sau mai degrab5. dezbinAtoare. Autorul esteins& convins cã in ciuda tendintelor de bal-canizare" a lumii, viitorul este al integthriisupranationale, care probabil va fi insotithsi de impunerea unor noi solidaritati.

Meritele principale ale lucrarii se releváin modul extrem de sistematic in care sinttratate problemele si in larga deschidere cucare Sint integrate analizei punctele de vedereale diverselor scoli istoriografice. Din plicate,spatiul românesc este aproape absent, si pro-babil nu din vina autorului, al thrui efortbibliografic este evident si thruia nu i-a lipsitinteresul pentru aceasta zon& (vezi informatriledespre albanezi, sirbi, croati, greci, bulgarietc.).

Mirela-Luminifa .1111)gescu

E.A. IVANIAN, Ronal' d Rejgan. Hronika zizni i vremeni, Izd. Misli", Moskva,1991, 413 p.

In peisajul editorial actual al Rusiei con-temporane, cartea stiintific& tinde s5. devin&din plicate o rara avis. Piata thrtii este real-mente invadatä de traduceri dupa cele mairecente aparitii occidentale (cvident literaturlide consum i divertisment), asa incit faptulc& dupil informatiile noastre productia decarte stiintifica. pe 1992 a reprezentat, (vor-bim de titluri) doar 40% din cea a anului1991 nu mai poate surprinde pe nimeni. Iar

pentru 1993 perspcctivele nu se intrevAd ci-tosi de putin mai incurajatoare.

Fenomenul (ste generat de cauze foarteasemAratoare cu cele din tara noastrh (oputernich inflatie, crestcrea pretului hirtiei,concurenta literaturii de aventuri sau SF),asa incit considerhm aproape ca o datorieprofesional& semnalarea putinelor titluri caremai reusesc s5. strapungh acest baraj de ob-stacole.

ilialtimile

le

www.dacoromanica.ro

402 Note 10

Tn rindul acestora se inscrie i lucrarea defatä, apartinind istoricului si politologuluiE.A. Ivanian i aparuta la una din editurilecu profil de carte politic& din capitala Rusiei.Far& indoiald., cel putin (lazá privim din un-ghiul de vedere al contemporanistilor din taravecind, alegerea nu e intimplitoare, caci R.Reagan (cu cele 2 mandate prezidentiale alesale) a fost unul din liderii politici americanicare in timpul sederii la Casa AIM, a influen-tat foarte puternic evolutiile politice interna-tionale din deceniul al 9-lea al secolului incare traim.

Lucrarea, care are mai curind ua pronun-tat caracter biografic, este structurat& pe 9capitole (0 chernare necunoscutd; In cdutarearolului; Alegerea auditoriului; Inaintea iqirilin scend; Repetitia generald; in culise; Inrolul principal; Dincolo de cortind; Un epilogrescris i un compartiment de Note ci obser-vatii, acesta din urma relevind folosirea cupredilectie a presei i literaturii americane.

Din pacate, viziunea pe care putorul ne-oofera asupra unui subiect atit de generos estesimplificatoare, partial. i uneori chiar subiec-tiv&. Evident ca. tentativa de a realiza o pano-rama a vietii i activitatii lui R. Reagan pefundalul epocii respective, la doar citiva anide la incheierea mandatului ski este o incer-care ambitioasd, am putea spune chiar cura-joasa. Dar din pacate o mare parte din mono-grafie (aproape o treime) este consacratddisproportionat spunem noi carierei artis-tice a viitorului presedinte. Dup& cum se stieacesta a fost in anii '40, unul din starurile mas-culine ale Hollywood-ului, dar in analiza per-sonalitatii lui Reagan, nu latura creatiei eine-matografice reprezint& elementul fundamental,ci cariera sa politic& de clurata (odatd. cu ale-gerea in 1967 ca guvernator al statului Cali-fornia i incheind cu cele dou& mandateprezidentiale dintre 1981-1988). Ori, laacest capitol cartea amintita lasa de dorit inccea ce priveste descrierea politic& a erouluisau fortelor sociale carel-au sprijinit in aceasta.

Un important episod de politica extern&(interventia militara in insula caraibiand Gre-nada oct. 1983 unde sovieticii si cubaneziipregateau construirca unei baze militare) estevazut ca o debarcare masiva nejustificata a7.000 de soldati din infanteria marina ameri-caná impotriva a citorva sute de functionaricivili" cubanezi de la aeroportul insulei (p.317-318), cind se stie cu claritate ca in fondacea.sta a reprezentat o reprimare in fasatotal justificata dupa opinia noastra a uneitendinte insidioase de a plasa avanposturimilitare ostile" in imediata apropiere a S.U.A.

Firesc din unghiulsau de vedere, E. Ivanianurmareste , in functie de cronologia luderularea contactelor sovieto-americane la ni-

vel inalt din perioada sederii lui R. Reaganla Casa Alba, accentuind in mod logic peintilnirile la virf" cu omologul ski sovieticMihail Gorbaciov, care intr-adevär s-au dove-dit cele mai productive pentru restabilireaunui climat de destindere, de limitare a arma-mentelor strategice, de reasezare a increderiireciproce pe planeta. La acest capitol contri-butia personal& a presedintelui american afost incontestabi1 i antorul, spre lauda lui,

rAeva., cu obiectivitate si pertinenta.Spatiul restrins al unei prezentari cum

ii propun rindurile de fata. nu ne ingaduiesa intram intr-o analizi. de fond. Totusi vremO. mai adaugam doll& observatii, cu titlul per-sonal.

Cea dintii priveste faptul ci. un scandal deproportii a marcat ultimii ani ai administratieireganiene (cunoscutul caz Iran-contras"), cuimplicatii majore la nivelele de conducere dinC.I.A. si Ministerul Apdrarii, nu si-a gasitdin pacate loc in paginile volumului si am fifost curiosi sa vedem punctul de vedere alpolitologului rus in aceasta problema.

In al doilea rind i aici nu cunoastemmotivele pentru care autorul nu a insistat peacest filon (fie ca nu 1-a interesat, fie 1-a omisdeliberat) nu se poate minimaliza faptultocmai Ronald Reagan a fost cel care, declan-sind i sustinind programul denumit simbolicRazboiul stelelor", a provocat la o acerb&competitie pentru suprematia militar& in cos-mos complexul militaro-industrial sovietic. Cutoate sacrificiile impuse economiei tarii sinivelului de trai al populatiei, acesta din urindnu a putut face fat& cursei, si se poate con-sidera, pe un plan mai larg desigur, ca acestaa fost unul din factorii majori care au condusla pierderea treptata de vitez& a mecanismu-lui economic al sistemului comunist de tipsovietic si a contribuit finalmente la crahulacestuia, care la rindul si.u, pe termen lunga contribuit indubitabil la dezagregarea fosteiU.R.S.S.

In schimb, in partea final. a lucrarii au-torul nu uita sa ne informeze despre sitratiagrea" in care a lasat R. Reagan, la incheiereamandatului sau, economia americana: cre--tcrea de 3 ori a datoriei publice a S.U.A. i adeficitului bugetului federal la 180 miliardedolari" (p. 399). Dupd. cum se stie economiaamericana nu s-a prabusit citusi de Rutin (1110dublul mandat al acestuia, asa incit asertiunileautorului la acest capitol nu ni se par de sub-stant6-

Fara indoiala ca, cu toate minusurile aces-teia, aparitia lucrkii in peisajul editorial ruseste un episod notabil. Eveniment cu totul deneconceput in deceniile an!enioare (in perioadahru4.ovista. sau brejneviana el era desigur de

o

ca

mar.,

www.dacoromanica.ro

11 Nate 403

neimaginat), ea ne arata ca in societatea rusäcontemporana a inceput sksufle un vint nou,sa se schirnbe ceva. Trebuie ins& sá lasam tim-pul srt ne arate ce va creste din proaspetii ger-

meni ai democratiei care incep A. se infiripein acest mare spatiu de la Räsarit.

Marian Stroia

JEAN TULARD, Napoleon ou le mythe du sauveur, Paris, 1987, 512 p.

Pentru Jean Tulard, Napoleon este, inprimul rind, salvatorul burgheziei franceze, alidealurilor sale revolutionare, personalitatecare, atunci cind indeplinit misiunea si aincercat depaseasca limitele, a fost obligafasa paraseasca scena istoriei. in fata pericole-lor interne si externe care-i amenintau intere-sele, burghezia a stint intodeauna sa-si creezesalvatori. fa acest sens, Napoleon a fost undeschithtor de drumuri pentru cei care vorveni dupá el si vor indeplini aceeasi misiune,printre acestia -lutind fi amintiti Cavaignac,Louis-Napoleon Bonaparte, Thiers, Pétain, deGaulle. De cele mai multe ori separarea dintresalvator i cei care 1-au creat s-a Mout prin-tr-o catastrofa nationalk salvatorul fiind celcare, de regulk poarta responsabilitatea pen-tru aceasta. Luind puterea in imprejuthri tra-gice (lovitura de stat, revolutie, o mare infrin-gere nationala), salvatorul dispare intr-o at-mosfeth de apocalips. Dar va fi inlocuit de unalt salvator, astfel incit intregul angrenaj sa.poata functiona in continuare. Acest mecanismde supravietuire prin catastroth este, dupaparerea autorului, o consecintä directä a dis-paritiei principiului de legitimitate a vechii mo-narhii distrusa in 1789. Napoleon este un ade-várat arhetip al tuturor salvatorilor care jalo-neath istoria Frantei in secolele al XIX-leaal XX-lea.

Burghezia mijlocie, taranimea instaritacitiva oameni de afaceri avizati au fost mariibeneficiari ai Revolutiei. Numai alianta dintreburghezie i aranime putea permite desavir-sirea Revolutiei fie in jurul unui om, fie injurul unui principiu. Omul a fost gasit : Bona-parte. Principiul era deja cunoscut: proprieta-tea. Tot ceea ce a facut Napoleon a fost ininteresul acestor clase sociale pin& la un anu-mit punct. Pentru cei care nu au cunoscutororile de la Eylau si Berezina s-a creat im-presia el traiesc intr-o noul epoth de aur.Dar razboiul ii avea limitele sale, adica fron-tierele naturale ale Frantei. Cind acestea aufost depasite sprijinitorii imparatului au in-ceput O. se ingrijoreze, ruptura definitiva in-tervenind in 1808, atunci cind atacind Spania,Napoleon a declansat un razboi de duratade uzura care nu mai aducea nici un fel deprofituri, ci numai pierderi. Uitind de intere-sele celor care 1-au sprijinit si incercind sa in-staureze o noul dinastie care sa. domneascaasupra intregului continent, Napoleon a depa-sit limitele istorice ale epocii si de aceea, dupaexpresia autorului a fost trimis redac-teze Menzoriile".

Eugen Denize

si-a

sA-si

si

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BULETIN BIBLIOGRAFIC

Buletinul bibliografic initiat de Revista istorica" are ca ohiectiv semnalarea lucrarilordin productia istorica, publicate de istorici straini si romani in afara hotarelor .Romaniei,farä a aprecia valoarea lor stiintifica. Buletinul vizeaza cuprinderea ansamblului de lucraristudiu si carte tipdrite dupd miifocul deceniului trecut, care au tangente sau privesc directperioada medievala, modern ii. si contemporaaa a Romaniei. Buletinul este si un instrumentpentru sondarea modului in care izvoarele si literatura de specialitate romaneasca sint receptatede istoricii straini.

La elaborarea acestui buletin bibliografic au contribuit in mksuri diferite: Viorel Achim,Eugen Denize, Mircea Sever Catalan, Costin Fenesan, Serban Papacostea, Nagy Pienaru,Anca Popescu, Marian Stroia si Adrian Tertecel.

Redactor de rubrica: Nagy Pienaru

I. LUCHARI GENERALE, ENCICLOPEDILJIIHLIOGRAFII, DICTIONARE

,*, Bibliographic zur. Zeitgeschichte. Beilage der Vierteljahrshefte far Zeitgeschichte.Zusammen von Christoph Weisz und Ingeborg Unal, XL (1992), 139 p. Cuprinde si dateprivitoare la sud-estul Europci.

ANGHELOV, D.. Vizantiia. Vizhod i zalez na edna imperiia (Bizantul. Cre5tereadeclinul unui imperiu), Univ. izdatelstvo Kliment Ohridski", Sofia, 1991, 47 1 p. Cartea esteio sinteza a istoriei Imperiului bizantin pe toata durata acestui stat (secolele IV XV). Sefac numeroase referiri si la raporturile Bizantului cu teritoriile românesti (si apoi cu TarileRomane) precum si la primii tad din familia Asanestilor (Petru, Asan si Ionita Caloian).

FINNE, JACQUES, Bibliographie de Dracula, Editions L'Age d'homme, Lausanne,1986, 2 16 p. R4lectarea in planul creatiei literare a mitului modern Dracula.

JELAVICH, BARBARA, Russia's Balkan Entanglements, 1806-1914, Cambridge Uni-versity Press, Cambridge, 1991, XI + 2 91 p. Implicatiile rornanesti ale politicii balcanicea Rusiei.

MATEEVA, MARIA, TEPAVICEAROV, HRISTO, Diplomaticeski otnoseniia naBdlgariia. 1878-1988 (Relatiile diplomatice ale 13ulgarici: 1878-1988), Izd. na B.A.N., Sofia,19S9, 920 p. Lucrarea infatiscaza relatiile statului bulgar cu alto state in perioada 187819S8. Sint prezentate si relatiile diplomatice bulgaro-romane in anii rcspectivi. Rec. in Isto-riceski Pregled", an 48, 1992, nr. 1-2, p. 190-192.

PLETNEVA, S. A., Polouti (Cumanii), .,Nauka", Moskva, 1990, 208 p. Cartca prezintäistoria cumanilor (popor migrator de origine turca), concentrindu-se mai ales asupra prezenteiacestora in Europi rasariteantt in secolele XI XIV. Se infatieaza si prezenta cumanilorpe pilmint romanesc. Rec. in Istoriceski preglad", an 48, 1992, nr. 1-2, p. 182-190.

Rurniinien 1971-1980, hearbeitet von Manfred Stoy und Gerhard Seewann,R. Oldenbourg Verlag München, 1992, XV + 664 p. (Sudosteuropa-Bibliographie, V (1)).Bibliografie a istoriei romanesti; lucriri aparute in Romania si peste hotare cu privire la isto-da romaneasca in deceniul 1971-1980.

Revista istorica", tom IV, nr. 3-4, p. 405-409, 1993

,,

s

www.dacoromanica.ro

406 1Bu1etin bibliograf ia 2

II. IZVOARE

Littera magistri Joannis Rohycanae missa ad Muldaviam contra Pighardos anno1469, ed. J. Truhlhr, in Manualnik M. Vdclava Korandy, Praga, 1888, p. 99-102.

AKGUNDUZ, AHMED, Osmanli hanunnameleri ye Hukuki tahlilleri, I. Kitap: Osmanlihuhukuna giris ye Fatih devri kanunnamelevi (Legislatia otomana i studii de drept, Cartea I:Introducere in dreptul otoman si legislatia epocii Cuceritorului), Istanbul, 1990, 710 p.2 harti. Lucrare fundamentala in 4 volume care include intreaga activitate legislativa dinveacurile XV si XVI. Primul volum cuprinde Kanunnamele din vremea lui Mehmed II Cuceri-torul (1451-1481). Informatii privind vlahii sud-dundreni din sangeacul Sernendria (p. 527531) si Herfegovina (p. 494-495).

ELIADE, MIRCEA, Journal I, 1945-1955, (translator: Mac Linscott Ricketts),University of Chicago Press, Chicago, 1990.

ELTER. ISTVAN, Magyarcrszkg Idrisi foldrajzi milvében (1154) (Ungaria in opera.geografica a lui Idrisi, 1154), in Acta Universitatis Szegecliensis de Attila J6zsef nominatae.Acta Historica", 82, 1985, p. 53-63. Referire la teritoriul regatului ungar in Geografia"lui Idrisi. Localizarea toponimelor. Este si prima versiune stiintifich. a lucrarii in Iimba ma-ghiara.

KATONA, TAMAS, (ed.), A tartdjdrds ernlikezete (Amintirea invaziei tatare), EuropaK6nyvkiadO, Budapest, 1987, 471 p. 0 culegere reunind izvoare orientale, ungare i occiden-tale privitoare la invazia tatara din 1241 in regatul ungar. Este publicata doar traducereamaghiara, cu note. Studiu introductiv de Gyorffy Gy6rgy.

III. ISTORIA MEDIEVALA

BU/CAN, DENIS, Dracula et ses avatars. De Vlad l'Empaleur 0 Staline et Ceausescu,Editions de l'Espace Européen, La Garenne-Colombe, 1991, 218 p. 0 istorie a lui Vlad Tepe§ca personaj istoric i ca personaj de legenda. Autorul consider& cä in ereditatea politica a luiDracula se inscriu Stalin si Ceausescu.

CODARCEA, CRISTINA, L'ancien systeme fiscal roumain. Mémoire pour l'obtentiondu Dipldme d'études approfondies sous la direction de Jacques le Goff, Paris, 1992, 78 p. (Socié-tés européennes, 9). Eseu cu privire la sistemul fiscal medieval românesc si la impactulaccstuia asupra mentalitatilor colective.

DVOICHENKO-MARKOV, DEMITRIUS, Stephen III the Great of Moldavia andIvan III the Great of Muscovy, in "The New York Spectator", Nr. 37-38, 1990.

EGOROV, VADIM L., Istoriceskaja gheografija Zolotoi Ordi v XIII XIV vv., Nauka,Moskva, 1985, 243 p. 0 utilä lucrare asupra aspectelor teritoriale ale Imperiului mongol insec. XIII XIV. Referiri la spatiul románesc.

ESKENASY, VICTOR, Juifs et Fountains au Moyen Age, aspects de leurs rapports enValachie XIV' XVI° siecles), in Etudes et documents balkaniques et méditeranéens",vol. 13, Recueil IV, Paris, 1987, p. 24-30. Note de istorie medievala despre evreii din TaraRomaneasca.

FLORESCU, RADU R., McNALLY, RAYMOND T., Dracula, Prince cf Many Faces.His Life and his Times, Little, Brown and Company, Boston, Toronto, Londra, 1989, XX ++262 p. Nona sinteza despre Vlad Tepes Dracula, ce ii propune s delimiteze mai rigurosmitul de istorie, trecutul real de creatia literard.

FLORIA, B. N., K istorii russko-osmanskih otnosenii v seredine 40-h godov XVII v.(Despre istoria relatiilor ruso-otomane la mijlocul deceniului al V-lea al secolului al XVII-lea),in Etudes Balkaniques", an 27, 1991, nr. 2, p. 72-81. Studiul prezinta relatiile ruso-oto-mane in deceniul al V-lea al secolului al XVII-lea. Sint infatisate si efectele acestor raporturiasupra Moldovei i politicii externe dusa de domnitorul Vasile Lupu in acea perioada.

GYORFFY, GYORGY, Anonymus: rejtély avagy tOrteneti forrds? (Vklogatott tanulmd-nyok ) (Anonymus: enigma sau izvor istoric? Studii alese), Akadémidi Kiac16, Budapest, 1988,143 p. Volumul reuneste studiile medievistului maghiar privitoare la notarul anonim al regeluiBela si la cronica acestuia.

,*,

+

--

(

www.dacoromanica.ro

3 Buletin bibliografiC 407

HATEGAN. IOAN. Das mittelalterliche Sc Noss von Tenzesvcir und die von FilippoScolari im Banat gebauten oder renovierten Schlosser, in Castrum Bene" (Budapest), II, 1992,p. 268-275. Ro lul cetatilor 135.nA4ene in secolul XV.

PETKOV, KIRIL, Gospodvastata Masa v srednovekovna. Beilgariia XIII XIV v.pa termnologhiiala na srednobälgarskite pametnifi (Clasa conduatoare in Bulgaria inedievallin secolele XIII XIV potrivit terminologiei izvoarelor medievale bulgare). in IstoriceskiPregled", an 47, 1991, nr. 9, P. 13-16. Este o analith a terminologiei folosite de i7voarelemedievale bulgare pentru a desemna mernbrii clasei conduclitoare din cel de-al doilea taratbnlgar (sec. XIII XIV). Se fax referiri si la epoca primilor Asänesti (Petru, Asan si IonitCaloian). De asemenea apar comparatii cu clasa conducatoare din Bizant. Serbia si TárileRomâne din acea vreme.

JENNINGS, RONALD C., Black slaves and free slacks in Ottoman Cyprus, 1590-1640,in Journal of Economic and Social History of Orient", vol. 30, 1987, p. 294-29_5. in fregis-trcle juridice ($er'i makkeme sicilleri) din Nicosia, Cipru. sec. XVI, se rnentionea75, doi sclavironiibii ( Eflaki) clintr-un total de 44 de sclavi dintre care 22 negri, 4 maghiari, ',1 grec,1 croat, 4 cerchezi, s.a.

MIHULKA, JAROMIR, 011eas husitsvi ye stredni Evropc (Reactii fatr, de miscareahusitA in Europa centraPa), in Slovanske historickk studie", XVIII, 1992. p. 5-23. E dis-cutatã si problema expansiunii husitismului in Transilvania si Moldova.

ROSS, PHILIPPE, Dracula. Editions J'ai lu, Paris, 1990. 122 p. Reflectarea increatia cinematogra(ic i unui mit modern.

RUSLT, ADRIAN ANDREI, Archdologische Ausgrabungen in siebenbitrgischen mittelalter-lichen Burgen (1955 1989). Bibliographic, in Castrum Bene" (Budapest), II, l992, p.387 393. Lista lucrlirilor publicate in ultimii cincisprence ani cu privire la cetlitile medievaledin Transilvania.

STOY, MANFRED, Jakob Basilikos Heraklides (Despot Vodd), Fitrst der Moldau1561-1563, tend die Habsburger. in Mitteilung des Instituts far Osterreichische Geschichtsfors-chung", 100 (1992), nr. 1-4, P. 305-327. Cercetare sistematica, intemeratli pe sursele editate

pe o bura cunoastere a bibliografiei temei, consacraa raporturilor lui Despot Vod5. cuHabsburgii.

WAGNER, ERNST, Register des Zehnten und des Schaffunfzigste als Hilfsguellen zurhistorischen Demographic Siebenbargens, in Forsehungen fiber Siebenbitrgen und seine Nachbarn.Festschrift fiir Attila T. Szab6 tend Zsigmond Jak6, I, Herausgegeben von Kalmán Benda, Thomasvon Bogyay, Horst Glassl, Zsolt K. Lengyel. München. 1987, p. 201-224. 0 incercare dereconstituire a raporturilor etno-demografice in nordul Transilvaniei in cursul evului mediu,bazata in principal pe sumarele date furnizate de registrele de decime (incasate de bisericacatolic5,) si cele privind plata quinquagesimei. Autorul acordli celor doul (Uri, inclusiv decimei,valoare etnicti.. Se afirm5. ci in aceast5, regiune ronvanii detin suprematia numericli asupraungurilor si sasilor abia din sec. al XVII-lea,

IV. ISTORIA MODERNii

ARCH. G. L., L'influence de la Revolution francaise dans les Balkans (d'aPres les docu-mvnts des archives de politigue extérieure de la Russie), in Etudes Balkaniques", an 27,1991, nr. 1, p. 34-39. Se analizeath, pe baza documentelor diplomatice rusesti. inflnentareolutiei franceze din 1789 asupra Europei de sud-est (inclusiv Tárile Roniane) in ultimuldeceniu al secolului al XVIII-lea.

DEAK. ISTVAN, Beyond Nationalism: A Social and Political history of the HabsburgOfficer Corps, 1848-1918, Oxford University Press, Oxford, 1990, 288 p.

DEAK, ISTVAN. The Ethnic Question in the Multinational Habsburg Army. 18481918, in N. F. DREISZIGER (ed.), Ethnic Armies: Polyethnic Armed Forces from the, Tznieof the Habsburgs to the Aae of the Superpowers, Wilfried Laurier UniTen,ity Pres, Waterloo,Ontario, 1990, p. 21-49.

14 c. 3791

Ii

www.dacoromanica.ro

408 Buletin

DJAPARIDZE, E., HABAKOVA, N., La rZvolution de 1898 dans les Ptincipautésdanubiennes et la Republique Francaisr, in Etudes Balkaniques'', an 27, 1991, nr. 1, p. 95105. Studiul prezint a. revolutia de la 1848 in Moldova si Tara Romaneasca si legaturile revo-lutionardor pasoptisti romani cu Franta (pina la finele anului 1848).

DUTLI, ALEXANDRU. Diffusion et ricePtion des idies de la Revolution francaise,in Etudes Balkamques", an 27, 1991, nr. 1, p. 25-28. Este o prezcntare a modului dedifuzare i receptare a ideilor revolutiei franceze din 1789 in sud-estul Europei (inclusiv inTarile .Ronifine) in ultirnul deceniu al secolului al XVIII-lea si in primele doua decenii alesecolului l XIX-k a,

FARCA, NIKOLAUS, kussland mid die Donaufiirstentitiner 1826-1856. Hieronymus,Miincht n. 1992, XII + 802 p. Vasta tratare a problemei relatiilor romano-ruse in vrerneaprotectoratului rusesc asupra Principatelor. Substarrtiala introducere istorici i istoriografica.

LENGFR-SIDIROPOULOU, RENATE M., Die* Haltung Osterrtichs zu den Ereignissenund der Pal iti in Gri,henland in din Jahn n 1893-1862, Institute for Balkan Studies 223,Thessaloniki, 1989, I40'p. Nume'roase referiri la situatia principatelor romeThe.

POPOV, 2EKO, La lutte des Bulgares de la Dobrudza tIn Nord pour l'oblintion desdioits poliIiquis egaux (1878-.-.1900 ), in _Etudes Balkaniques", an 27, 1991. nr. 3, p. 22,

Se prezinta (prin prisma opiniilor care predominä in istoriografia bulgarri in privintaDobrogei) situatia bulgarilor aflati in Dobrogea de nord (judetele Constanta si Tulcea) innii 1878-1900, precunr i raparturile lor cu autoritatile romane i cu Bulgaria.

SEGUIN, PHILIPPE, Louis Napoleon le Grand, Editions Bernard Grasset et Fas-quelle, 1990, 452 p, Luorare apologetica cu scurte referiri la politica celui. de-al doilea Impe-1 in la Dimarea de Jos 5i la Unirea Principatelor privita ca un triumf . al diplornatiei, franceze.

VlNOGRADOV, V. N., Quelques considerations sur l'inipact de la Revolution frantaisei'ans les Balkans, in Etudes Balkaniques", an 27, 1991, nr. 1, p. 29-33. Cunoscutul istoricins pretinth citeva consideratii asupra impactutui revolutiei franéeze din 1789 asupra Europeide sud-est (inclnsiv Tarile Romane) la finele secolului al XVIII-lea si in prima jumatate asecoluhri al XIX-lea.

YAZICI, NESIMI, Tramimatta haberlepne ve kara (Comunicatiilc si transpeir-eturile in epoca Tanzimatului), in OTAM", 1992, nr. 3, p. 323-377. Studiu bazat pe izvoareinedi`e a.,upra dez-zoItarii Tete] ei de tran'sporturi din Imperiul otoman in intervalut 1826187C. U document din 18640'865 merrtioneaia situatia drumurilor din sangeacul Tuleea.(p. 376i.

HRISTA, Die ludo). Ruindniens Zwischen Assitnilttlion tend Auswandcrun.Ann rkungen zur Geschichte einer slidostenropiiischen Minderheitengruppe i,n Schwinden, in vob.

pckle einer etknisrher Identitdt, ed. de Edg. Hösch i Gerh. Scewann, MUnchen, R. 'Olden-bourg VOLT, 1991, p. 257-298 (Buchreihe der Sbdostdentschen Historischen'KommissiorT,35). Sti,e1m1 cuprinde un scurt istoric al problemei evreiesti in Romania 'in sec. XIX si datecu privire In statutul minoritatiler evreiesti din Romania in sec. XX, in cornparatie cu celal german.lor i ungurilor. Importanta anexa de documente din arhivele americane i englezereferitoeue la anii 1939-1941.

V. ISTOBIA CONTEMPORANA

,,,*,,, Easton European Minorities 1919-1980. A Handbook, ed. HORAK M. STEPHAN,Librarie. Unlimited Inc., Littleton Colorado, 1985, 331 p. Scurte sinteze i bibliografii de bazapentru chrcetatorii care studiaza problemele nationale i ale minoritatilor.

BEROV, LJ1:BEN, The World and Balkan Significance of the Reversal in EasternEueop.e after .1989, in Etudes BalkaniqUes", an 28, 1992, nr. 1,' p. 3-11. Se prezinta situa-tia politica .1i economia a fostelor tari socialiste din eStul Eurdpei (inclusiv Romania) inanii 1989-1991, precum i importanta mondiala*-1 balcartica a transformarilor prdduse Inaceste state in perioada respectiva.

bibliografici

.

."

4

l-

'7ACH,

0

www.dacoromanica.ro

5 Buletin 13,ibliografic 409

DELETANT, DENNIS and MICHELSON, PAUL Moscow 1939 Kishinev 1991:The Ribbentrop-Molotov Pact Conference in Moldavia, in ,,Report on the USSR", vol. 3 (1991),nr. 34, p. 16-18.

DURANDIN, CATHERINE; TOMESCU, DESPINA, La Roumanie de Ceausescu.Essai, Editions Guy Epaud, 1988, 283 p. 0 dezbatere istorica asupra comunismului roma-nese", a originii, evolutiei i obiectivelor acestuia (1945-1987), care reprezinth totodatao critica dui% la adresa politicii de inchistare a lui Ceausescu, a independentei" Romanieifata de deschiderea gorbaciovista.

GOLEA, TRAIAN, Romania beyond the limits of endurance. A Desperate Appeal tothe Free World, Miami Beach, Florida, 1988, 118 p. 0 istorie a Romaniei comuniste g aluptei de rezistenta. anticomunista.

IMBROGLIO, BALKAN, Politics and Security in Southeastern Europe, WestviewPress, Boulder, 1991, 136 p.

IOANID, RADU, Nicolae Iorga and Fascism, in "Journal of Contemporary History",t. XXVII, 1992, nr. 3, p. 467-491. Evolutia atitudinii regimului comunist fata de perso-nalitatea lui N. Iorga, de la ostracizarea la exaltarea memoriei lui. incercare de definirea atitudinii istoricului fa t5. de fascism.

DE JONG, FREDERICK, The turks and tatars in Romania. Materials relative to theirhistory and notes on their present-day condition, in Turcica", vol. XVIII, 1986, p. 165-189.Studiul aduce unele date noi fata de cartea lui Mustecib H. Ulkusal, Dobruca ye Turklerprivind stabilirea turcilor si tätarilor in Dobrogea i organizarea lor religioasä. Prezentareasituatiei lor actuale este rezultatul investigatiilor autorului in cursul unei cálatorii intreprinsein Romania in vara anului 1982.

NAGY-TALAVERA, NICHOLAS M.. The Anatomy of a Massacre, Sdrmas 1944, inSimon Wiesenthal Center Annual", vol. 7 (1990), p. 41-62.

RONNAS, PER, The Economic Legacy of Ceausescu, Stockholm Institute of Sovietand East European Economics, Stockholm, 1990, 37 p.

SAIU, LILIANA, Le grandi potense e la Romania 1944-1946. Uno studio sulle originidella guerra fredda, Universita degli studi, Cagliari, 239 p. Etapele politicii sovietice fata deRomania de la intrarea trupelor sovietice in tara pina la suprimarea totala a libertatii poli-tice prin mijlocirea partidului comunist roman.

STOKES, GALE, From Stalinism to Pluralism. A Documentary History of EasternEurope since 1945, edited by..., Oxford University Press, New York, Oxford, 1991, 268 p.Referiri la pozitia istoricilor romani fata de Transilvania.

VERDERY, KATHERINE, National Ideology Under Socialism: Identity and CulturalPolitics in Ceausescu's Romania, University of California Press, Berkeley, 1991.

VERONA, SERGIU, Military Occupation and Diplomacy. Soviet troops in Romania1944-1958, Foreword by J. F. Brown, Duke University Press, Durham and London, 1992,XII -I- 211 p. Analiza larga, a telurilor politicii sovietice in Romania din timpul rázboiuluipina in vremea retragerii trupelor ruse din Romania. Larga discutie asupra sensului real si aconsecintelor retragerii trupelor sovietice. Lucrarea se intemeiaza pe surse edite i ineditedin arhivele americane i engleze. Recenzia asupra lucrkrii este publicata in acest numar alRevistei istorice".

WARD, ROBERT, Romania, A Land of Lowering Darkness (Poems of Romania underCeausescu's Tyranny, 1981-1985 ), Mulberry Press, Wichita, 1991, 24 P.

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NECROLO G

PROFESORUL FRANCISC PALL(1911 - 1992)

Numele profesorului Francisc Pall este indubitabil legat de inv4iimintu1 istoric de laUniversitatea din Cluj, In egalA mAsurA de Institutul de istorie universald, organizat sub direc-ta lui loan Ursu cu -seamA, de Constantin Marinescu. Format in ambianta Universia-tii clujene in perioada interhelicA, intr-o vreme de strAlucire a istoriografiei romfine, FranciscPall s-a nascut intr-o familie de tArani romfini greco-catolici din Carei, studiile universitarele-a flcut la Universitatea din Cluj intre anii 1929-1933. A obtinut doctoratul in istorieuniversalA i bizantinologie In 1936 cli o teza intitulatA Cirico d'Ancona e la crociata ctnitrai Turchi, publicat& in Buletin Historique de l'Academie Romaine". A fost membru al scolilorromfine din Roma 0 Paris (1937-1938) si auditor la Ecole des Chartes (1937-1938). A bene-ficiat in timpul formarii sale de contactul cu profesori ca Pietro Fedele, Ferdinand Lot siLouis Halphen, frecventind la Paris seminariile Sorbonci i cursurile de la Hautes Etudes.Cu acest prilej a urmat cursurile de diplomatic& ale lui Georges Tessier si exercitiile de paleo-grafie ale lin Alain de Boaard. In timpul studiilor sale peste hotare a fAcut ample investiga-0i In bibliotecile din Milano, Paris, Londra, Oxford, Viena, Graz, Berlin, Miinchen, Heidel-berg 0 Leipzig. In Germania a participat la cursurile i seminariile de istorie universal&profesate de Robert Holtzman pi Fritz Rörig.

fost numit asistent la Catedra de istorie universalA medievalA a UniversitAtii dinCluj In 1936, iar din 1941 a suplinit conferinta de istorie medievalA pinA in 1944, cind estetitularizat In urma concursului. In 1962 ocupa postul de profesor titular provizoriu, iar in1964 obtine atestarea. A fost membru al Aeademiei de stiinte sociale i politice (1970), profesorconsultant dupA pensionare (1975).

Activitatea profesorului Pall a fost trainic legatA de Institutul de istorie ,si arheologiedin Cluj, fiind sef al Sectorului de istorie rnedie i tiinte auxiliare, creatorul de fapt al unuicentru de medievisticA la Cluj unde s-a conceput editarea documentelor latine in cunoscutacolectie. SAptilminfi de saptAminA de-a lungul anilor, intr-un colectiv alcAtuit din maxi istorici

filologi, s-a conturat in Institut o orientare care se continua si astazi prin elevii profesoru-lui. Din aceast& mune& de adevArat benedictin au rezultat importantele sale contributii dediplomatic& cronologie, studiile despre locurile de adeverire sau despre cancelaria vcievocla-tului Transilvaniei de la inceputul secolului XIV. Impletind activitatea de catedr& cu muncala sectorial-de istorie medievalA al Institutului, Francisc Pall a fost, färä indoiala, creatorulunei adevArate scoli istorice, alAturi de Sigismund Jak6, pe terenul eruditiei medievale. Pro-fesorului Pall i se datoreaz& editarea documentelor medievale cu privire la Transilvaniapregatirea unor specialisti care duc mai departe editarea colectiei.

Activitatea istoricului a cuprins ins& arii intinse din istoria evului mediu i epociimoderne in leg&turl cu fenomenele istorice ale Europei centra/e i orientale. De la inceputcercetarile sale au inclus tema cruciadei tirzii, una din directile inaugurate de Nicolae lorgaprin tezele sale de doctorat. Tema Amine constant in atentia lrn, ,prin cercet&ri dedicateactiunii lui lancu de Hunedoara in cimpul luptei antiotomane, cArora le-au urmat studiiledespre Skanderberg, Vlad Tepes, etc., despre infruntArile de la Nieopole sau Varna. Studiilesale consacrate cruciadei defensive constituie un capitol reprezentativ de istorie european&a evulni mediu tirziu, recomandindu-1 pe istoric drept o autoritate in sfera acestor preocupari.Studiul .critic pe marginea cartii lui M. Atiya, publicat in Revue Historique de Sud-EstEuropéen" (1942) reprezint& o realA contributie la cruciada tirzie in spatiul Europei de Sud-Est.

in legAtur& cu cercetArile dedicate cruciadei antiotomane, Francis Pall a alcatuit citevacontributii semnificative la istoria umanismului, din care amintim studiul consacrat lui MarinoBarlezio, autorul unei istorii a lui Skanderbeg. Stapin pe problematica umanismului italian,a unit in monegrafia sa eruditia cu stApinirea perfect& a istoriei ideilor.

-

Revista istoricA", torn IV, nr. 3-4, p. 411-413, 1993

iaai

A

j

gi

gi

www.dacoromanica.ro

412 Necrolog 2

Ca istoric al Sud-Estului european si in legaturd cu istoria Albaniei profesorul Palla publicat o serie de (locum( nte inedite despre raporturile italo-albanere in Arhivio Storicoper le Provincie Napolutanc".

La aceste contributii (let istorie unedievala europeana in' 414 frobuie sa vedem prelungi-rea programului lui Nicolae lorga, rofesorul Pall, in conditii nu tocmai favorabile, a ilustrato directie de cercetare in istonoglaia romank /n sfera acelorasi preocupdri de istorie uni-versala, snit de amintit si studille clespre fenomene ale istorici moderne, despre Maximi\ ian1 ransylvanus, autorul urci naratiuni dcspre expeditia lui Magellan, si studiile despre Reformareligioasa sau despre misiunile catolice in 1 arile Ron aim. La aceste contributii asocient osearna de investigatii consacrate itto,ri i rornancsti ip legatrrd cu.ajn fc.non one ale .tstatiei curo-pene. Derivate din probicruatica, cruciadei acestea Litu ii caza. d.storia evului.n:ediu ron &-nese in spiritul Institutului Istorie neiversall de la 33uctirosti. in,..acest sens, articoleledcspre Ian u de Huindoara i implicatide puLticii antiotomane in Tara Romaneasca si. Mol-d() ra, problerna Chiliei sau a e pe litiilor turccsti in Traustliania marturisesc o,filiatic enidelle care patronan rc /ista Institutc bit in care a publicat tinarul istoric. Tnate-ace.qe,Gereetarialcatuiesc un adevarat florilegiu istoric care atesta existenta la Cluj, in anibianta universitatii,a unei oric ntari istoriografice ill spc.tiul istoriei universale. AlaWri de Constantin Marinescu,profesorul Pall &tine en loc priontar in preocuparile de istnrie universala de laniv-grsitateaclujank

Dm pacate, desfiintarea in 19 /8 a Institutulni de istorie universalá de la Cluj', :iiitreru-perea contactelor cu Occidentul, a impiedicat continuarea eercetarilor de istorie.universalaale profesorului Francisc Pall, asa cumele se prefigureazi contribut-iile publicate:in'.RevueHistorique de Sud-Est European". Desi istoricul a continuat cercetarile .sale, ele se Orienteazafie spre problematica istoriet ron anesti. fie spre aceea a Sud-Estului. Se poate spnue ca celedintli eclipseaza subiectele de istorie uni iersala -propriu-zisa 'care lau oonsacrat.ca istoric.A fost indiscutabil o mare pierdere pentru istoriografia romangasca. decoareco profasorul Pallera in masura sä creeze la Cluj o scoala istorica de istorie universala pc urmele lui ConstantinMarinescu. tirmarile lea suferit istoriografia romand care a fost in build mdsura 143.0,t . denecesarele repere ale istoriei universale.

in ultimii ani de viata s-a orientat spre studiul exilului lui Inochentie opiseopulgreco-catolic al Transilvaniei, subiect de care s-a interesat Inca in timpul studiilor sale ita-liene in cercetarile din Arhivele Vaticanultd. Ca grcco-catclic. a socotit o datorie a sa sarestituic no capita din istoria nazuintelor rationale romanesti, reconstlfuirid, temeiulunor surse inedite, incercarile la care a fost supus ilustrul epiScop. Studiul, ce reprezintade fapt o carte, dimpreuna cu anexele documentare, este o exceptiOndla'monografie care adus mai departe cunoastereaistorica initiata de Augustin Bonea si desavirsitd de David 'Prodansub aspectul reconstituirii ideologiei politice. Cartea intitulafa. ,.,Ein SigbenburOsclze 'Bischofun Romischen exil Inochentie illicu-Klcin (1745 1768). S'iudien und unveroffentlichle Doku-mente (1991) repreiintá o lucrare exceptionalk critica prin excelenta, la istoria;senasteriinationale romane. Desi abreviata in ce priveste aneXele pe Care Le-a -selectat earteaeste o reindrcabila contributie la iktoria secolului XVIII in sferd istoriei centri-eUrbpene incare s-au linpletit actiunile catolicismului roman cu politica habsburgica in replica .1a:misca-rea politica reunineasca. Datorita reconstituirii facute pe baza unei informatii documentare,de o rara bogatie, istoricul a relevat interferentele tendintelor politice si religioase in.spatiulromanesc. Lucrarea este un model de analiza, in tare rigoarea medievistului i ctinoastereainstitutiilor catolice din secolul XVIII au colaborat la restituirea unui 'capital 'rePrezentatillal istorici nationale. Cartea aduce la lumina texte esentiale ,pe4ru, studiulromanesti din secolul XVIII, care ingriduie o nourt perspectiva asupra, orizontulnt ,intp1ectua1al epiicopalui.. Intr-un seas lucrarea este si un testatnant istoriografic prin onestitatekinter -pretirii care a ocolit spiritul confesional sau patriotard, oferind,o expunere. echilibrata sjc cl-dicate mdrelui episcop sint o contributie la cunoasterea istoriei romantlorard deni intr-un timp lit care actiunea nationala a stirnit opozitia fortelor poli:ticn,coalizate,a stärilor transilvane, a Curtii Vieneze si a Curici romane, care nu, au intirziat saz.1 ipldturedin demnitatca episcopala.

Aceasta lucrare inchcie o opera, reprezentativa nu atit prin numärul de paginitpultela nunl'ir si cle, ci prin valoarea stiintifica a contributiilor care au luminat istoria central sisud-est europeana i deopotriva istoria romaneasca.

de

prink

pe

initial;

politice

i

Hoag,

Weider'

armS. Pzzaile

www.dacoromanica.ro

3 Necrolog 413

Astazi cind numele lui Francisc Pall se rosteste la timpul trecut, ramine in urnia isto-ricului o opera care a facut sà inainteze frontiera cunoasterii istorice. A continuat in istorio-grafia noastra traditia cercetarilor de istorie sud-est europene pe care le-a himinat in relatiecu istoria central-europeana la nivelul evului mediu tfrziu. A fost creatorul la Cluj, la Institu-tul de istorie, a studiilor auxiliare in legatura cu editarea documentelor medievale. A format,paralel cu editarea documentelor, specialisti care ii continua opera la Institutul de istoriesau la Catedra de istorie medie i istoriografie. Profesorul Pall rämine. insa. in istoriografiaromana si central sud-est europeana i un exemplu de atitudine inflexibila in raport cupresiunile exercitate in timpul regimului totalitar. Istoricii romani ii vor pastra amintireaacum cind spiritul stiintific se reinfiripil prin rehiarea unei traditii pe care istoricul a ilustrat-ostra lucit.

Fonipilsu Teodor

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA publicA in prima parte studii, note si comunicari ori-ginale, de nivel stiintific superior, in domeniul istoriei vechi, medii, moderne sicontemporane a României si universale. In partea a doua a revistei, de informarestiintifick sumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Probleme ale isto-riografiei contemporane, Opinii, Viata stiintifica, Recenzii, Note, Buletin biblio-grafic, Revista revistelor in care se publicl materiale privitoare la manifestäri stiin-tifice din tart si stainAtate si sint prezentate cele mai recente lucräri g revistede specialitate apärute in tarl si peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii shit rugati sä trimit 5. studiile, notele si comuniarile, precum simaterialele ce se incadreaza in celelalte rubrici, dactilografiate la doug, rinduri,trimiterile infrapaginate fiind numerotate in continuare. De asemenea, documentelevor fi dactilografiate. iar pentru cele in limbi strAine se va anexa traducerea.Ilustratiile vor fi plasate la sfirsitul textului. Rezumatele vor fi traduse de autoriin limbi de circulatie internationalL Responsabilitatea asupra continutului ma-terialelor revine in exclusivitate autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii se va trimite peadresa Redactiei, B-dul Aviatorilor. nr. 1, Bucuresti 71247.

REVISTE PUBLICATEIN EDITURA ACADEMIEI ROMANE

REVISTA ISTORICAREVUE ROUMAINE D'HISTOIREREVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES Mentalités CivilisationsTHRACO-DACICADACIA REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNE NOU-VELLE SERIESTUDII SI CERCETARI DE ISTORIE VECHE 51 ARHEOLOGIEMATERIALE SI CERCETARI ARHEOLOGICEBULETINUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANEARHEOLOGIA MOLDOVEIARHIVELE OLTENIEIEPHEMERIS NAPOCENSISARS TRANSILVANIAEANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE, CLUJ-NAPOCAANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL", IASI

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VHTOARE

Ostatecii in relatiile daco-romane.

Spaime milenariste i cruciada in evul mediu.Vlad Tepq, lupta antiotomana §i Venetia.

Couquista i reconquista peruana.

Tari le romane si Marea Neagra in a doua jumiltate a seeolului al XVI-lea.

Mihai Viteazul si Tara Ffigarasuhri.

o scrisoare inedita a lui Dimitrie Cantemir.

Situatia economical i social(' in Tara Romaneasca in prima jumatate a seco-lului al XVIII-lea.

Rivalitatea coloniala i maritima anglo-franceza (1715-1783).

Marturii franceze privitoare la romani in epoca de la 1821.

Unele aspecte ale istoriei militare a poporului roman in revolutia de la 1848.

Ecoul unor evenimente istorice romanesti in presa norvegianil.

Oamenii de stiinta si viata politica a Romaniei.

Recensamintul populatiei din Bucovina din 1910.

Tratative de pace in perioada primei eonflagratii mondiale.

Basarabia si relatiile romano-ucrainiene (1910-1922).

Cooperatia romaneasca interbelica intre deziderat i realitati.

I.C. Filitti: Pagini de jurnal.

Securitatea Romaniei in perioada interbelica.

Pozitia statelor europene fata de razboiul italo-etiopian vazuta de diplomatiaS.U.A.

Partidul National-Taranese i aranismul intre 1944-1947.Construirea cailor ferate in Basarabia.

Toponimie si demografie

o noua directie de cercetare: bane& de date istorice.

Raporturile dintre Biserica Ortodoxii Romana i Biserica Ortodoxa Albanezii.

C-da 3791

ISSN 1018-0443

Lei 200 pentru persoane fiziceS.C. «UMVEBSULD S.A. Lei 500 pentru persoane juridice

.

. . .0

.-

istoricA.

I43 356

1

"h,

I@

1

1

www.dacoromanica.ro

institutul de istorie n. iorga revista istoricaiini.ro/revista...

Documents