ins romania in cifre 2012

IRLANDA REGATULUNIT

SPANIA ITALIA

AUSTRIA

SLOVENIA

REP. CEHÃ

DANEMARCA

SUEDIA

FINLANDA

ESTONIA

LETONIA

LITUANIA

POLONIA

UNGARIA

SLOVACIA

BULGARIA

ROMÂNIA

GRECIA

MALTA CIPRU

PORTUGALIA

FRANÞA

BELGIA

OLANDA

GERMANIA

LUXEMBURG

U N I U N E A E U R O P E A N Ã â

CUPRINS

Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Populaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Piaþa forþei de muncã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Veniturile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Câºtiguri salariale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Cheltuielile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Consumul populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Locuinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Protecþia socialã a ºomerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Asigurãri sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Asistenþã socialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Sãnãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Educaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Preþuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Conturi naþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Agriculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Silviculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Activitatea întreprinderii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Industrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Transporturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Comerþ internaþional cu bunuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

Comerþ interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

Servicii de piaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

Turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Justiþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Statisticã internaþionalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Pagina

MACROREGIUNEA UNU

MACROREGIUNEA DOI

MACROREGIUNEA TREI

MACROREGIUNEA PATRU

Oraºe

Legendã:

Municipii

Reºedinþe de judeþ

Judeþe

Regiuni de dezvoltare

GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE

SATU MARE

MARAMUREª

SUCEAVA

BOTOªANI

NEAMÞ

VASLUIBACÃU

IAªI

MUREª

HARGHITA

BISTRIÞA-NÃSÃUD

BIHOR

SÃLAJ

CLUJ

ARAD

HUNEDOARA

ALBA

TIMIª

CARAª-SEVERIN

OLT

DOLJ

TELEORMAN

GORJ

SIBIU

ARGEª

VÂLCEA

BUZÃU

DÂMBOVIÞA

GIURGIU

CÃLÃRAªI

IALOMIÞA

BRAªOVCOVASNA

VRANCEAGALAÞI

PRAHOVA

BRÃILATULCEA

CONSTANÞA

ILFOV

BUCUREªTI

Baia Mare

Satu Mare

Zalãu

Oradea

Cluj-NapocaTârgu Mureº

Miercurea Ciuc

Bacãu

Piatra-Neamþ

Vaslui

Iaºi

Botoºani

Suceava

Bistriþa

Alba Iulia

Sibiu

Târgu Jiu

DrobetaTurnu Severin

Deva

Reºiþa

Arad

Timiºoara

Braºov

SfântuGheorghe

RâmnicuVâlcea

Focºani

Galaþi

Brãila

Ploieºti

Piteºti

TârgoviºteBuzãu

Tulcea

Constanþa

Cãlãraºi

Slobozia

CraiovaSlatina

AlexandriaGiurgiu

Sud - Muntenia Bucureºti - IlfovSud - Vest Oltenia

Nord - Vest

Vest

MEHEDINÞISud - Est

Nord - EstCentru

â

PREZENTARE GENERALÃ

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 5

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI,

LA 31 DECEMBRIE 2011

Numãrul judeþelor 421)

Numãrul oraºelor ºi municipiilor 320

din care: municipii 103

Numãrul comunelor 2861

Numãrul satelor 12957

1) Inclusiv municipiul Bucureºti.

Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

(localitatea) esticã1) nordicã

Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25o23’32” 43o37’07”Est Oraºul Sulina Tulcea 29o41’24” 45o09’36”Vest Comuna Beba Veche Timiº 20o15’44” 46o07’27”

1) Dupã Greenwich.

POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI

� România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de PeninsulaBalcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în interiorul ºi exteriorularcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.

� Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE (la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).

� Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.� Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.� Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.� Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi

localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).



RELIEFUL ROMÂNIEI

Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespundeSubcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicileprincipale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºilunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului.

Principalele altitudini muntoase

Denumirea Denumirea Altitudinea

vârfului masivului Judeþul vârfului

muntos muntos (m)

Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519Peleaga Retezat Hunedoara 2509Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dâmboviþa 2505

� Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief, de la celeglaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele fluvio-maritime(Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice.

Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

( ha ) (mil. m3)

Porþile de Fier Mehedinþi 70000,02) 2400,0Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0

1) La nivel normal de retenþie.2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).

� Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în Carpaþi,principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungimede 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.

Principalele cursuri de apã

Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa

cursului de apã ( km ) bazinului ( km2)

Dunãre 1075 332501)

Mureº 761 27890Prut 742 10990Olt 615 24050

Siret 559 42890

1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.



Principalele lacuri naturale

Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum1)

( ha ) (mil. m3)

lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,7

1) La nivel normal de retenþie.

� Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale; cãrbuni, în special huilãcocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã;mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cuvalenþe pentru consum ºi tratamente medicale.

Ariile protejate, în anul 2011

Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)

Rezervaþii ºtiinþifice 64 2181451)

Parcuri naþionale 13 3168721)

Monumente ale naturii 206 154061)

Rezervaþii naturale 699 3469331)

Parcuri naturale 15 7728101)

Rezervaþii ale biosferei 3 664446Zone umede de importanþã internaþionalã 8 680859Arii de protecþie specialã avifaunisticã 148 3694394Situri de importanþã comunitarã 383 4152153

Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriuluinaþional - Secþiunea a III-a - zone protejate ºi HG-urilor nr. 2151/2004; 1581/2005; 1143/2007 privind instituirearegimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone; 1284/2007 privind declararea ariilor de protecþie specialãavifaunisticã ca parte integrantã a reþelei ecologice europene Natura 2000 în România, 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã a siturilor de importanþã comunitarã, ca parte integrantã a reþelei ecologice europene Natura 2000 în România ºi 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatãasupra unor zone din Rezervaþia biosferei „Delta Dunãrii”.

1) Suprafeþe reevaluate prin mãsurãtori realizate cu tehnologii GIS.Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Rezervaþii ale biosferei, în anul 2011

Denumirea Judeþul Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha)

Total 664446Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 580000Retezat Hunedoara 38047Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 46399

1) Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate.Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)

Satu Mare 455,4Suceava 408,2Oradea 418,1 Iaºi 372,0 Cluj-Napoca 509,8Târgu Mureº 458,3Bacãu 472,5Timiºoara 389,8Deva 332,1 Sibiu 482,6Vârfu Omu 689,3 Galaþi 324,1Târgu Jiu 513,0Buzãu 437,0Calafat 332,6 Turnu Mãgurele 457,1Bucureºti-Filaret 474,0Constanþa 307,0

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.



Temperatura aerului, în anul 2011

Maxima absolutã Minima absolutã

Staþia Media anualã anualã

meteorologicã anualã Val. Data Val. Dataînreg. înreg.

Satu Mare 10,1 36,1 25.VIII -13,1 27.IISuceava 8,7 33,5 23.VI -17,1 6.IOradea 11,1 37,9 10.VII -13,9 30.IIaºi 10,3 35,5 20.VII -16,6 5.ICluj-Napoca 8,8 33,7 24.VIII -18,6 30.ITârgu Mureº 9,1 34,0 20.VII -16,4 6.IBacãu 9,6 35,9 24.VI -16,9 5.ITimiºoara 11,4 37,7 10.VII -15,3 25.IDeva 10,2 36,7 25.VIII -19,1 2.IISibiu 9,2 33,8 24.VIII -21,4 31.IVârfu Omu -1,7 16,6 24.VIII -22,9 8.IIIGalaþi 11,0 36,0 9.VII -16,2 31.ITârgu Jiu 10,8 35,9 9.VII -15,1 31.IBuzãu 11,3 35,3 9.VII -20,9 26.ICalafat 12,1 38,3 24.VIII -13,2 10.IIITurnu Mãgurele 11,4 36,5 20.VII -13,5 30.IBucureºti-Filaret 11,6 36,9 20.VII -14,1 1.IIConstanþa 12,0 33,9 18.VII -10,4 5.I

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

grade Celsius

Precipitaþii atmosferice, în anul 2011



POPULAÞIA

� 21413815 locuitori, la 1 ianuarie 2011;� Densitatea populaþiei: 89,8 locuitori / km2, la 1 ianuarie 2011.

CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1937421 locuitori, la 1 ianuarie 2011), împãrþit în ºase sectoareadministrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº.Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi capitalaRomâniei din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.

ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Cluj-Napoca, Timiºoara, Iaºi, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov,Ploieºti, Brãila.

Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m.Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.

PORTURI PRINCIPALE:

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea,

Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.

AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa („MihailKogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº,Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.

LIMBA OFICIALÃ: limba românã.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.

DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începândde la lance: albastru, galben, roºu.

FORMA DE GUVERNÃMÂNT:

� Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003;� Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);� Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii;� Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru

un mandat de 5 ani.

MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiindeuro. În anul 2011, cursul mediu de schimb leu/Euro era de 4,2379.

POPULAÞIE


Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 39,1 ani (1 ianuarie 2008) la 39,8 ani (1 ianuarie 2011), vârstãmedie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 41,2 ani,a fost ºi la data de 1 ianuarie 2011 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 2,9 ani.

Populaþia1) pe sexe, grupe de vârstã ºi medii

milioane locuitori

2008 2009 2010 2011

Total1) 21,5 21,5 21,4 21,4

Pe sexe

Masculin 10,5 10,5 10,4 10,4Feminin 11,0 11,0 11,0 11,0

Pe grupe de vârstã

0-14 ani 3,3 3,2 3,2 3,215-59 ani 14,0 14,0 13,8 13,860 ani ºi peste 4,2 4,3 4,4 4,4

Pe medii

Urban 11,8 11,8 11,8 11,8Rural 9,7 9,7 9,6 9,6

1) Datele pentru anii 2008, 2009 ºi 2010 sunt la 1 iulie, iar pentru anul 2011, la 1 ianuarie.

La 1 ianuarie 2011 populaþia României a fost de 21413815 locuitori, din care 10,4 milioane bãrbaþi (48,7%)ºi 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale solduluimigraþiei externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada 2008-2011, cu 114,8 miipersoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprenta specificã unui proces de îmbãtrâniredemograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii, care a determinat reducerea absolutã ºi relativãa populaþiei tinere (0-14 ani), ºi de creºterea ponderii populaþiei vârstnice (de 60 ani ºi peste).

Comparativ cu 1 ianuarie 2008, în anul 2011 se remarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani)de la 15,2% la 15,1% ºi creºterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 19,5% la 20,5%.

Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 64,4% din total, în scãdere cu 266,0 mii persoane faþã de aceeaºidatã a anului 2008. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 30-34 ani, 40-44 ani,55-59 ani ºi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani; 35-39 ani, 45-49 ani.

Vârsta medieani

2008 2009 2010 20111)

Vârsta medie a populaþiei 39,1 39,5 39,7 39,8

1) La 1 ianuarie.


POPULAÞIE

Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 ianuarie 2011

Recensãmântul populaþiei din 20 octombrie 20111)

Populaþia dupã etnie

Etnia Numãr %persoane

Populaþia stabilã 19042936 100,0

Români 16869816 88,6Maghiari 1237746 6,5Rromi (þigani) 619007 3,2Ucraineni 51703 0,3Germani 36884 0,2Alte etnii 168594 0,9Etnie nedeclaratã 59186 0,3

1) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.

Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile în structurapopulaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramideivârstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi vor atrageschimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã, populaþia de vârstã fertilã, populaþia învârstã de muncã).

��

��

��

��

��

��

POPULAÞIE


Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o scãdere. În condiþiile în care, petermen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca mortalitatea sã contribuie semnificativ la reducerea scãderiidemografice din România, natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona curezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi de lungã duratã.

La 1 ianuarie 2011, numãrul de nãscuþi-vii (196,2 mii) a scãzut cu 25,7 mii faþã de anul 2008.

Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei

2008 2009 2010 2011

Miºcarea naturalã a populaþiei (mii)

Nãscuþi-vii 221,9 222,4 212,2 196,2Decese 253,2 257,2 259,7 251,4- Decese la o vârstã sub 1 an 2,4 2,3 2,1 1,9Sporul natural -31,3 -34,8 -47,5 -55,2Cãsãtorii 149,4 134,3 115,8 105,6Divorþuri 35,7 32,3 32,6 35,8

Rate (la 1000 locuitori)

Nãscuþi-vii 10,3 10,4 9,9 2)

Decese 11,8 12,0 12,1 2)

- Decese la o vârstã sub 1 an1) 11,0 10,1 9,8 2)

Sporul natural -1,5 -1,6 -2,2 2)

Cãsãtorii 6,9 6,3 5,4 2)

Divorþuri 1,7 1,5 1,5 2)

1) La 1000 nãscuþi-vii.2) Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi

Locuinþelor - 2011.

�

�

��

��

��

��

��

�

��

��

��

NatalitateRate (la 1000 locuitori)

Mortalitate

Spor natural pozitiv

Spor natural negativ

Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei

Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.


POPULAÞIE

La 1 ianuarie 2011, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentând peste jumãtate dinpopulaþia þãrii. Din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori, reprezentând18,4 % din populaþia þãrii ºi 33,4% din populaþia urbanã. Oraºele mari deþin 29,8% din populaþia þãrii ºi54,3% din populaþia urbanã. La 1 ianuarie 2011, în mediul rural locuiau 9,6 milioane persoane,reprezentând 45,0% din populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000 locuitori aureprezentat 81,1% din numãrul total al comunelor.

În anul 2011 ºi-au schimbat domiciliul 324,6 mii persoane. Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii dinurban (în rural ºi în urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei.

Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor1)

2008 2009 2010 2011

Judeþe - total 42 42 42 42

Sub 300000 6 6 6 6300000 - 499999 19 19 19 19500000 - 699999 10 10 10 10700000 ºi peste 7 7 7 7

Municipii ºi oraºe - total 320 320 320 320

Sub 5000 21 21 21 215000 - 19999 198 199 198 19820000 - 49999 57 56 57 5750000 - 99999 20 20 20 20100000 - 199999 13 13 13 13200000 - 999999 10 10 10 101000000 ºi peste 1 1 1 1

Comune - total 2860 2860 2861 2861

Sub 1000 75 80 82 801000 - 1999 587 594 598 6052000 - 4999 1743 1730 1724 17155000 - 9999 432 430 429 43210000 ºi peste 23 26 28 29

Mortalitatea, ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei, a rãmas relativ ridicatã în România. Creºtereacontinuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare în perspectivademograficã a României. La 1 ianuarie 2011 s-au înregistrat 251,4 mii decese, cu 1,8 mii persoane maimulte decât în anul 2008.

În anul 2011 s-au înregistrat 1,9 mii decese sub un an. Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat maiales pe seama diminuãrii mortalitãþii postneonatale, atât în mediul urban, cât ºi în mediul rural.

1) Datele pentru anii 2008, 2009 ºi 2010 sunt la 1 iulie, iar pentru anul 2011, la 1 ianuarie.

Nr. Oraºul 1) Numãrul

crt. locuitorilor

1. Bucureºti 1937421

2. Cluj-Napoca 3071363. Timiºoara 3068544. laºi 3040435. Constanþa 3003856. Craiova 2987517. Galaþi 2884948. Braºov 2763549. Ploieºti 226688

10. Brãila 209562

1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).

POPULAÞIE


Primele zece oraºe ale þãrii,

dupã numãrul locuitorilor, la 1 ianuarie 2011

Durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (70,1 ani la bãrbaþi ºi 77,5 ani la femei) fiindsuperioare celor din anul 2008, atât pe total, cât ºi pe sexe. Pentru populaþia femininã, cât ºi pentru ceamasculinã, durata medie a vieþii a crescut cu 0,8 respectiv 0,6 ani. Femeile au o duratã medie a vieþii maimare cu 7,4 ani decât bãrbaþii.

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)

� �

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

Masculin Feminin

1) La 1 ianuarie.


POPULAÞIE

Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� �

��

��

Cãsãtorii

mii

Divorþuri

În anul 2011 faþã de anul 2008, numãrul cãsãtoriilor cu 43,8 mii.

Numãrul divorþurilor în anul 2011 a fost de 35,8 mii divorþuri ºi nu a înregistrat o diferenþã semnificativãfaþã de anul 2008.

2008 2009 2010 2011

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,

determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)

Total 389254 330672 458995 324626

Din rural în urban 78671 70246 96201 66784Din urban în urban 107277 96607 140301 97235Din rural în rural 78478 67306 89441 63594Din urban în rural 124828 96513 133052 97013

Rate (la 1000 locuitori)

Total 18,1 15,4 21,4 1)

Din rural în urban 6,7 6,0 8,2 1)

Din urban în urban 9,1 8,2 11,9 1)

Din rural în rural 8,1 8,3 9,3 1)

Din urban în rural 12,9 10,0 13,8 1)

1) Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.

Migraþia internã

POPULAÞIE


Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate

numãr persoane

2008 2009 2010

Total 8739 10211 7906

Pe sexe

Masculin 3069 3768 2917Feminin 5670 6443 4989

Pe grupe de vârstã

sub 18 ani 1214 1316 106218-40 ani 5829 6621 502941-60 ani 1419 1915 156261 ani ºi peste 277 359 253

Dupã naþionalitate

Români 8485 10052 7834Maghiari 194 103 42Germani 18 15 8Evrei 27 27 8Alte naþionalitãþi 15 14 14

Dupã þara de destinaþie

Australia 82 128 81Austria 345 421 569Canada 1738 2045 858Franþa 431 576 405Germania 1788 1938 1399Grecia 85 124 133Israel 50 111 62Italia 1098 984 844Spania 238 547 882S.U.A. 1591 1793 1086Suedia 7 15 17Ungaria 354 331 266Alte þãri 932 1198 1304

Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.


În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a suferit transformãrisemnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã. Acest process-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin menþinerea la valori relativconstante a ratei ºomajului. Criza financiarã însã, debutatã începând, mai ales, din a doua jumãtate aanului 2008, a avut efecte asupra structurii forþei de muncã, aducând concomitent cu reducereapopulaþiei ocupate o accentuare a fenomenului de ºomaj.

Dacã pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicate (de peste11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o scãdere importantã a valorii indicatorului. Ulterioranului 2002 populaþia activã a oscilat în jurul valorii de 10 milioane. În anul 2011, populaþia activã numãrã9868 mii persoane, din care 96,1% aparþin grupei în vârstã de muncã (15-64 ani).

Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM1)

mii persoane

2008 2009 2010 20112)

Populaþia activã - total 9944 9924 9965 9868

- Feminin 4418 4400 4416 4411- Urban 5471 5475 5538 5563

Populaþia ocupatã - total 9369 9243 9240 9138

- Feminin 4212 4143 4128 4112- Urban 5101 5032 5032 5072

ªomeri BIM1)- total 575 681 725 730

- Feminin 206 257 288 299- Urban 370 443 506 491

1) Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).2) Date provizorii.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2005-2008, din anul 2009 populaþia ocupatã a începutsã scadã, ajungând în anul 2011 la cea mai micã valoare înregistratã (9138 mii persoane). Dintrepersoanele ocupate, 55,0% sunt bãrbaþi. Pânã în anul 2002, majoritatea populaþiei ocupate areprezentat-o cea din mediul rural. Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi aredomiciliul în mediul urban, respectiv 55,5% în anul 2011. Categoria salariaþilor predominã în rândulpopulaþiei ocupate, respectiv 67,3% în anul 2011.

Numãrul ºomerilor - conform definiþiei internaþionale (BIM1)) - a fost în anul 2011 de 730 mii persoane, încreºtere atât faþã de anul 2010 (0,7%), cât ºi faþã de anul 2009 (7,3%). În anul 2011, din numãrul total alºomerilor, 28,8% erau tineri (15-24 ani).

1) Biroul Internaþional al Muncii.



Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 20111)

��

��

��

��

Salariat

Patron

Lucrãtor pecont propriu 2)

Lucrãtor familialneremunerat

1) Date provizorii.2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale mii persoane

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 2009 2010 20111)

Total 9369 9243 9240 9138Agriculturã, silviculturã ºi pescuit2689 2689 2689 2780 2612Industrie 2212 2048 1944 1951

Industrie extractivã 107 100 96 85Industrie prelucrãtoare 1905 1751 1646 1672Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºitermicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 126 129 126 115Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 74 68 76 79

Construcþii 749 726 705 681Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 1166 1157 1134 1165Transport ºi depozitare 454 455 444 434Hoteluri ºi restaurante 154 165 180 185Informaþii ºi comunicaþii 119 123 126 128Intermedieri financiare ºi asigurãri 110 122 132 145Tranzacþii imobiliare 15 16 19 18Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 140 148 159 170Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþide servicii suport 145 150 154 157Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãrisociale din sistemul public 466 490 471 466Învãþãmânt 399 386 385 392Sãnãtate ºi asistenþã socialã 381 395 403 402Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 48 45 50 56Alte activitãþi de servicii 122 128 154 176

1) Date provizorii.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

În anul 2011, faþã de anul 2010, repartizarea populaþiei ocupate pe sectoare de activitãþi ale economieinaþionale indicã reducerea uºoarã a numãrului persoanelor ocupate în sectorul agricol (-6,0%) ºi înindustrie ºi construcþii (-0,6%), concomitent cu creºterea celor ocupate în sectorul serviciilor (+2,2%).



Ponderea ocupãrii în sectorul privat se menþine în ultimii 4 ani ai perioadei analizate (2008-2011) înjurul valorii de 80%.

În anul 2011, din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat2), 65,2% îºi desfãºurau activitatea înindustrie, construcþii ºi servicii, faþã de 63,2% în anul 2010.

Efect direct al crizei economice declanºate în a doua jumãtate a anului 2008, numãrul mediu al salariaþilorîn anul 2010 a fost de 4376,0 mii persoane, în scãdere cu 398,3 mii persoane comparativ cu anulprecedent. Cele mai accentuate scãderi au fost înregistrate în activitãþile: industria prelucrãtoare,construcþii ºi comerþ .

Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2010 aratã cã, 61,8% se regãseau în servicii (sectorulterþiar) în creºtere cu 1,3 puncte procentuale faþã de anul 2009, respectiv cu 4,8 puncte procentuale faþãde anul 2008.

În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 36,0% din total salariaþi, cu 1,2 puncte procentualemai puþin decât în anul 2009, respectiv cu 4,9 puncte procentuale mai puþin decât în anul 2008.

Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar)a fost de numai 2,2%, în scãdere cu 0,1 puncte procentuale faþã de anul precedent ºi în creºtere cu0,1 puncte procentuale faþã de anul 2008.

2) Sectorul privat conþine formele de proprietate: privatã ºi cooperatistã sau obºteascã.

Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþiale economiei naþionale

��

��

��

� ��

� ��

��

��

Servicii

Construcþii

Industrie 2)

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit

%

CAEN Rev.2

Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: privatã ºi cooperatistã sau obºteascã.1) Date provizorii.2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi

distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).



Numãrul mediu al salariaþilor

pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 2009 2010

Total 5046 4774 4376

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 105 110 95Industrie 1606 1371 1237

Industrie extractivã 81 75 67Industrie prelucrãtoare 1342 1118 999Producþia ºi furnizarea de energie electricãºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 84 78 73Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 99 100 98

Construcþii 458 404 337Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 849 816 752Transport ºi depozitare 285 282 258Hoteluri ºi restaurante 118 118 108Informaþii ºi comunicaþii 121 114 106Intermedieri financiare ºi asigurãri 108 107 101Tranzacþii imobiliare 31 29 27Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 133 134 126Activitãþi de servicii administrativeºi activitãþi de servicii suport 195 192 181Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãrisociale din sistemul public1) 213 225 210Învãþãmânt 394 394 380Sãnãtate ºi asistenþã socialã 350 378 366Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 40 56 53Alte activitãþi de servicii 40 44 39

Notã: Pentru anul 2011, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2012.1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

Ca în orice economie de piaþã, sectorul privat angajeazã cea mai mare parte a forþei de muncã salariate.În anul 2010, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 63,8%, în uºoarã scãdere faþã deanul 2009 cu 0,8 puncte procentuale.



Notã: Pentru anul 2011, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2012.1) Inclusiv proprietatea integral privatã ºi proprietatea integral strãinã.2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei,

salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat 1),

pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��mii persoane

Agriculturã, silviculturãºi pescuit

Industrie 2)

Servicii

Construcþii

CAEN Rev.2

ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie

mii persoane

2008 2009 2010 2011

Total ºomeri2) 403 709 627 461

din care: femei 187 302 264 204

Primar, gimnazial, profesional 312 503 442 321din care: femei 132 190 164 127Liceal ºi postliceal 71 156 135 101din care: femei 42 83 71 53Universitar 20 50 50 39din care: femei 13 29 29 24

1) La sfârºitul anului. 2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) a crescutîn anul 2009, ca efect al crizei financiare, cu 306 mii persoane faþã de anul 2008, dupã care a înregistrat ouºoarã scãdere, care s-a accentuat apoi, ajungând la finele lui 2011 la un numãr puþin mai mare faþã decel înregistrat în anul 2008.

Rata ºomajului înregistrat s-a situat pe o curbã crescãtoare, punctul maxim fiind atins în lunilefebruarie-martie 2010 (8,4%) dupã care a continuat sã scadã în perioada urmãtoare, atingând la finele lui2011 pragul de 5,1%. În ultima parte a anului 2011 rata ºomajului înregistrat a avut o uºoarã fluctuaþie (laînceput de scãdere, apoi de uºoarã creºtere, variind între 4,8% ºi 5,1%).



Rata ºomajului 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)

2008 2009 2010 20112)

Total 5,8 6,9 7,3 7,4Sub 25 ani 18,6 20,8 22,1 23,725 ani ºi peste 4,4 5,4 5,8 5,8Masculin 6,7 7,7 7,9 7,9Sub 25 ani 18,8 21,2 22,3 23,725 ani ºi peste 5,3 6,1 6,3 6,3Feminin 4,7 5,8 6,5 6,8Sub 25 ani 18,3 20,1 21,8 23,825 ani ºi peste 3,4 4,5 5,1 5,2Urban 6,8 8,1 9,1 8,8Sub 25 ani 23,2 27,1 30,5 32,425 ani ºi peste 5,3 6,5 7,4 7,0Rural 4,6 5,4 5,0 5,5Sub 25 ani 14,7 15,5 15,3 16,725 ani ºi peste 3,3 4,0 3,6 4,1

Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

�

�

�

�

��

1) Anul 2011, date provizorii.

Numãrul ºomerilorînregistraþi - totalNumãrul ºomerilorînregistraþi - femei

mii persoane %

Rata ºomajului - total1)

Rata ºomajului - femei1)

Bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor înregistraþi (55,8% la sfârºitul anului 2011, respectiv 53,6%la sfârºitul anului 2008).

Dupã ce a înregistrat o creºtere începând din anul 2008 numãrul femeilor ºomere începe sã scadã, lasfârºitul anului 2011 fiind cu 60 mii persoane mai mic faþã de anul precedent.

1) Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).2) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).



Rata ºomajului BIM - conform definiþiei internaþionale (BIM1)) - calculatã ca proporþie a ºomerilor înpopulaþia activã, a înregistrat la nivelul þãrii valoarea de 7,4% în anul 2011, în creºtere faþã de aniiprecedenþi: cu 0,1 puncte procentuale faþã de anul 2010, cu 0,5 puncte procentuale faþã de anul 2009 ºicu 1,6 puncte procentuale faþã de anul 2008, când s-au înregistrat, de fapt, cele mai mici rate ale ºomajuluidin ultimii 4 ani analizaþi.Pentru femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 6,8%, în creºtere cu 0,3 puncte procentuale faþã de anulprecedent. Pentru bãrbaþi, rata ºomajului s-a menþinut la acelaºi nivel înregistrat în anul anterior (7,9%).Rata ºomajului în mediul urban depãºeºte semnificativ rata înregistratã în mediul rural (în anul 2011: 8,8%faþã de 5,5%).Tinerii în vârstã de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în anul2011, rata ºomajului în rândul tinerilor a fost de 23,7%, cu diferenþe semnificative pe medii (32,4% înmediul urban, faþã de 16,7% în mediul rural).Valoarea acestui indicator a fost de 5,8% pentru ºomerii în vârstã de 25 de ani ºi peste.

Rata ºomajului 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)

2008 2009 2010 20112)

Total (12 luni ºi peste) 2,4 2,1 2,5 3,1masculin 2,9 2,4 2,9 3,4feminin 1,8 1,7 2,1 2,8urban 2,9 2,6 3,2 3,9rural 1,7 1,5 1,7 2,1

Tineri (6 luni ºi peste) 10,5 10,3 13,0 15,0masculin 10,5 10,9 13,8 15,3feminin 10,5 9,3 11,8 14,6urban 12,7 13,5 17,8 20,8rural 8,6 7,6 9,1 10,3

Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor, aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste, în populaþia activã)a fost de 3,1% în anul 2011, în creºtere uºoarã comparativ cu cele înregistrate în ultimii trei ani anteriori(2,4% în 2008, 2,1% în 2009 ºi respectiv, 2,5% în 2010). Pe sexe, acest indicator a înregistrat în anul 2011,valori de 3,4% pentru bãrbaþi ºi 2,8% pentru femei, iar pe medii, de 3,9% în mediul urban, faþã de 2,1% înmediul rural.Rata ºomajului de lungã duratã la tineri (ponderea ºomerilor în vârstã de 15-24 ani, aflaþi în ºomaj de 6luni ºi peste în populaþia activã) a urmat un trend crescãtor în perioada analizatã (de la 10,5% în 2008 pânãla 15,0% în 2011).

1) Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).2) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Incidenþa ºomajului1) de lungã duratã (%)

- ca proporþie în total ºomeri1) -

2008 2009 2010 20112)

Total (12 luni ºi peste) 41,3 30,9 34,9 41,9masculin 42,9 31,6 36,9 42,6feminin 38,4 29,8 32,0 40,9urban 43,4 32,2 35,2 44,3rural 37,5 28,7 34,2 37,1

Tineri (6 luni ºi peste) 56,3 49,5 58,8 63,4masculin 55,6 51,6 62,0 64,8feminin 57,4 46,3 54,1 61,5urban 54,6 49,8 58,4 64,2rural 58,6 49,0 59,6 62,0

În perioada 2008-2011, incidenþa ºomajului pe termen lung (ponderea ºomerilor de lungã duratã în totalºomeri), s-a încadrat pe o pantã ascendentã doar în ultimii trei ani. Astfel, dupã o scãdere de la 41,3% înanul 2008, la 30,9% în anul 2009, începe sã creascã atingând valorile de 34,9% în anul 2010 ºi de 41,9% în2011, cu disparitãþi uºoare atât pe sexe, cât ºi pe medii de rezidenþã.

Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)

2008 2009 2010 2011

Rata de activitateTotal 62,9 63,1 63,6 63,3Masculin 70,6 70,9 71,5 70,7Feminin 55,2 55,4 55,8 56,0Urban 61,7 62,1 63,1 63,9Rural 64,5 64,6 64,4 62,6

Rata de ocupareTotal 59,0 58,6 58,8 58,5Masculin 65,7 65,2 65,7 65,0Feminin 52,5 52,0 52,0 52,0Urban 57,5 57,1 57,3 58,2Rural 61,2 60,7 60,9 58,8

Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 – 64 ani).Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).


24

Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)

Grupe majore de ocupaþii 2008 2009 2010

Total1) 1,94 0,88 0,59

Legislatori, înalþi funcþionariºi conducãtori 1,17 0,56 0,33Specialiºti cu ocupaþii intelectualeºi ºtiinþifice 3,17 1,40 0,75Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi 2,13 1,04 0,51Funcþionari administrativi 1,68 0,69 0,52Lucrãtori operativi în servicii,comerþ ºi asimilaþi 1,57 0,89 0,52Agricultori ºi lucrãtori calificaþiîn agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,72 1,00 0,39Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi 1,64 0,62 0,41Operatori la instalaþii, maºiniºi asamblori de echipamente 1,64 0,72 0,88Muncitori necalificaþi 1,94 0,77 0,64

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

Rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost în anul 2011 de 63,3% ºi a înregistratniveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (70,7%, faþã de 56,0% pentru populaþia femininã) ºipentru cea din mediul urban (63,9% faþã de 62,6% în mediul rural).

Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost în anul 2011 de 62,8%, în uºoarã scãdere faþã deanul precedent (63,3%), aflându-se la o distanþã de 7,2 puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70%stabilitã în contextul Strategiei Europa 2020.

Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã de muncã ce semanifestã pe piaþa muncii. Rata medie anualã a locurilor de muncã vacante a fost în anul 2011 de 0,64%(în creºtere cu 0,05 puncte procentuale faþã de anul precedent, respectiv cu 1,42 puncte procentuale faþãde anul 2007, an în care rata locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai ridicatã valoare).

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic



Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 2009 2010 2011

Total 1,94 0,88 0,59 0,64Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,78 1,42 0,85 0,84Industrie - total 1,57 0,64 0,67 0,81

Industrie extractivã 0,28 0,06 0,05 0,04Industrie prelucrãtoare 1,78 0,72 0,77 0,9Producþia ºi furnizarea de energie electricãºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 0,41 0,27 0,14 0,11Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 0,97 0,44 0,54 0,86

Construcþii 1,45 0,60 0,53 0,44Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 0,60 0,22 0,24 0,32Transport ºi depozitare 0,64 0,43 0,47 0,61Hoteluri ºi restaurante 0,71 0,40 0,12 0,41Informaþii ºi comunicaþii 0,59 0,54 0,76 0,89Intermedieri financiare ºi asigurãri 2,52 0,97 0,84 0,77Tranzacþii imobiliare 0,60 0,20 0,16 0,45Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 2,02 0,95 0,62 0,45Activitãþi de servicii administrative ºiactivitãþi de servicii suport 1,33 0,73 0,59 0,79Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public1) 5,97 2,14 1,17 1,09Învãþãmânt 1,43 0,56 0,17 0,16Sãnãtate ºi asistenþã socialã 6,28 3,42 1,10 1,05Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 2,25 0,94 0,88 0,83Alte activitãþi de servicii 0,99 0,54 0,29 0,37

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii, în anul 2011 (%)

Grupe majore de ocupaþii 2011

Total1) 0,64

Membri ai corpului legislativ ai executivului,înalþi conducãtori ai administraþiei publice, conducãtori ºi funcþionari superiori 0,38Specialiºti în diverse domenii de activitate 0,67Tehnicieni ºi alþi specialiºti din domeniul tehnic 0,65Funcþionari administrativi 0,58Lucrãtori în domeniul serviciilor 0,48Lucrãtori calificaþi în agriculturã, silviculturã ºi pescuit 0,24Muncitori calificaþi ºi asimilaþi 0,51Operatori la instalaþii ºi maºini; asamblori de maºini ºi echipamente 0,90Muncitori necalificaþi 0,85

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).Notã:Începând cu anul 2011 s-a trecut la noua clasificare a ocupaþiilor conform H.G. nr. 1352/2010 privind

aprobarea structurii Clasificãrii Ocupaþiilor din România (COR 2008) – nivel grupã de bazã ºi înconformitate cu Clasificarea Internaþionalã Standard a Ocupaþiilor (ISCO-08).

Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

VENITURILE POPULAÞIEI


Veniturile totale ale gospodãriilor

2008 2009 2010 20111)

- lei , lunar pe o gospodãrie -

Venituri totale 2131,7 2316,0 2304,3 2417,3

- procente -Venituri bãneºti 83,1 83,7 83,9 81,7Contravaloarea veniturilor în naturãobþinute de salariaþi ºi beneficiaride prestaþii sociale 3,1 2,6 1,9 1,8Contravaloarea consumului de produseagricole din resurse proprii 13,8 13,7 14,2 16,5

1) Date provizorii.Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

În perioada 2008-2011, principala sursã de formare a veniturilor totale ale gospodãriilor a reprezentat-oveniturile bãneºti, în scãdere de la 83,1% în anul 2008, la 81,7% în anul 2011. Veniturile în naturãînregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã crescãtoare, ajungând în anul 2011 la 18,3% pe seama, înprincipal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (în creºtere cu 2,7puncte procentuale faþã de anul 2008).

Structura veniturilor bãneºti, în anul 20111)

- total gospodãrii -


În anul 2011, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie de venituri,având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (59,6%), în creºtere cu 0,8 puncteprocentuale faþã de anul 2010. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale gospodãriilor oreprezintã veniturile din prestaþii sociale (29,2%, în scãdere cu 1,4 puncte procentuale faþã de anul 2010).În schimb, veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au opondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.

��

��

��

��

��

Salarii brute ºi altedrepturi salariale

Venituri din agriculturã

Venituri din activitãþineagricole independente

Venituri din prestaþii sociale

Alte venituri

În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt aceleaºi.Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi economice suntdeterminate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul de muncã. Raportul desalarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal, de eficienþa activitãþiloreconomice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care sunt încadrate în funcþii de conduceresau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat dela 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi, respectiv la 12,6% în anul 2010. În anul 2011, ecartul dintresalariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor a înregistrat o creºtere cu 0,8 puncte procentuale faþã deanul precedent, ajungând la 11,8%.

Câºtigul salarial nominal mediu net lunar,

pe activitãþi ale economiei naþionale

lei /salariat

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 2009 2010 20111)

Total 1309 1361 1391 1475

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 914 1007 1024 1118Industrie 1189 1300 1388 1493

Industrie extractivã 2287 2360 2435 2593Industrie prelucrãtoare 1050 1146 1237 1345Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºitermicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 2389 2573 2671 2744Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 1154 1241 1256 1341

Construcþii 1162 1069 1125 1222Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 1042 1047 1166 1290Transport ºi depozitare 1454 1518 1557 1613Hoteluri ºi restaurante 773 799 786 865Informaþii ºi comunicaþii 2119 2468 2687 3075Intermedieri financiare ºi asigurãri 3205 3109 3200 3555Tranzacþii imobiliare 1270 1193 1182 1453Activitãþi profesionale, ºtiinþificeºi tehnice 1749 1870 1915 2285Activitãþi de servicii administrativeºi activitãþi de servicii suport 835 873 940 953Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãrisociale din sistemul public2) 2411 2159 1968 1835Învãþãmânt 1538 1596 1380 1295Sãnãtate ºi asistenþã socialã 1266 1342 1226 1206Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 1195 1249 1103 1052Alte activitãþi de servicii 780 818 824 9201) Date provizorii, exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi.2) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã (perioada 2008-2010);

Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale (anul 2011).

Câºtigul salarial real a înregistrat scãderi severe în prima decadã a tranziþiei (1991-1999), atingând în 1997ºi 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelul anului 1990. Începând cu anul 2003, seobservã un reviriment al valorii reale a câºtigului salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008, care l-adepãºit pe cel din anul 1991 cu 48,8 puncte procentuale (130,3%).

În anul 2010, indicele câºtigului salarial real faþã de anul 1990 a fost de 123,6%, în scãdere cu 4,7 puncteprocentuale faþã de anul 2009. În anul 2011 indicele câºtigului salarial real a crescut uºor (0,3 puncteprocentuale) fatã de anul precedent având valoarea de 123,9% (date provizorii; au fost excluse din sferade cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi).

CÂªTIGURI SALARIALE



CÂªTIGURI SALARIALE

Indicii câºtigului salarial real

Notã: Anul 2011, date provizorii.

Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de cel realizat de bãrbaþi, în luna octombrie

procente

2008 2009 2010 2011

Total economie 92,2 91,6 87,4 88,2

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

% 1990 = 100

Câºtigul salarial nominal mediu

brut ºi net lunar, pe sexe

��

�

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

lei / salariat

bãrbaþi femei

Notã: Pentru anul 2011, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2012.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra salariilor, în luna octombrie.

Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor

2008 2009 2010 20111)

- lei , lunar pe o gospodãrie -

Cheltuieli totale de consum 1365,36 1468,60 1486,43 1532,29

- procente -Produse agroalimentare ºibãuturi nealcoolice 40,9 40,9 41,0 41,7Bãuturi alcoolice, tutun 6,5 7,1 7,7 7,6Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 6,7 6,0 5,4 5,0Locuinþã, apã, electricitate,gaze ºi alþi combustibili 15,6 15,8 16,6 16,3Mobilier, dotarea ºi întreþinerea locuinþei 4,8 4,6 4,0 4,0Sãnãtate 4,1 4,5 4,5 4,7Transport 6,1 5,8 6,0 6,0Comunicaþii 5,0 5,1 5,0 4,7Recreere ºi culturã 4,5 4,4 4,0 4,1Educaþie 0,8 0,9 0,7 0,6Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,4 1,3 1,3 1,3Diverse produse ºi servicii 3,6 3,6 3,8 4,01) Date provizoriiSursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

În perioada 2008-2011, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut ponderea cea mairidicatã în totalul cheltuielilor de consum (41,7%) în creºtere cu 0,8 puncte procentuale faþã de anul 2008.Tendinþa crescãtoare se menþine ºi dacã acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã, dotarea ºiîntreþinerea acesteia (de la 61,3% în anul 2008 la 62,0% în anul 2011).

În anul 2011, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul gospodãriilor, o ponderede 36,1% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum. În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilorpentru mãrfuri nealimentare a fost de 34,8%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o pondere de29,1%.


��

��

��

Produse alimentare

Produse nealimentare

Plata serviciilor

CHELTUIELILE POPULAÞIEI


Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 20111)

- total gospodãrii -

CONSUMUL POPULAÞIEI


În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut comparativ custandardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost, în anul2011, de 3,1 kg. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la 4,1 kg lunar, ceea ce înseamnã unconsum mediu anual de 49 kg pe o persoanã.

În anul 2011, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în medie lunar pe o persoanã 4,6litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,1 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri þuicã ºi rachiuri naturale.Comparativ cu anul 2008 aceste niveluri au fost mai mici astfel: la apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolicecu 5,4%, la bere cu 10,3%, la vin ºi þuicã ºi rachiuri naturale cu 7,4% respectiv cu 3,1%.

Consumul mediu lunar 1),la principalele produse alimentare ºi bãuturi

U.M. 2008 2009 2010 20112)

Carne proaspãtã kg 3,070 3,115 3,103 3,079Preparate din carne kg 1,111 1,106 1,068 1,023Grãsimi kg 1,238 1,228 1,219 1,201Lapte litri 6,151 6,168 6,186 5,962Ouã buc. 13 13 13 13Zahãr kg 0,759 0,758 0,754 0,741Cartofi kg 3,614 3,586 3,488 3,465Legume ºi conserve din legume(în echivalent legume proaspete) kg 7,305 7,627 7,382 7,597Fructe kg 3,312 3,552 3,557 3,399Apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice litri 4,833 4,821 4,859 4,571Bere litri 1,201 1,165 1,112 1,077Vin litri 0,933 0,969 0,942 0,864Þuicã ºi rachiuri naturale litri 0,224 0,230 0,218 0,217

1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale). 2) Date provizorii.Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã

bucãþi / 100 gospodãrii

2008 2009 2010 20111)

Aparate audio 86,1 85,2 82,7 81,1Televizoare - total 132,0 134,2 138,4 138,9Frigidere ºi congelatoare 83,1 82,7 80,0 78,9Combine frigorifice 36,8 38,6 41,1 42,7Maºini de gãtit cu gaze 94,1 95,0 95,3 95,5Maºini electrice de spãlat rufe 70,8 73,9 75,3 76,3Aspiratoare de praf 58,7 61,7 63,8 64,0Maºini de cusut 20,3 21,1 20,6 20,8Biciclete 24,7 26,5 27,5 28,4Motociclete ºi motorete 0,9 1,0 1,1 1,0Autoturisme 27,1 28,6 28,6 26,91) Date provizorii. Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

În perioada 2008-2011, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescut lamajoritatea produselor. Din anul 2008 pânã în anul 2011, înzestrarea gospodãriilor cu frigidere ºicongelatoare a scãzut cu 5,1% pe seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cu combine frigorifice(cu 16,0%). De asemenea, înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 5,2%, iar cea cu aspiratoarede praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 9,0%, respectiv 7,8%.

Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare alegospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pe piaþã, din ceîn ce mai performantã tehnic.

Evoluþia fondului de locuinþe

2008 2009 2010 20111)

Fondul de locuinþe (mii) - 8329 8385 8428 8468

proprietate majoritar privatã (mii) 8138 8192 8233 8272

Camere de locuit (mii) - 21638 21841 22011 22168

proprietate majoritar privatã (mii) 21294 21494 21662 21817

Suprafaþa locuibilã (mii m2) - 322205 326413 330008 333349

proprietate majoritar privatã (mii m2) 316684 320786 324318 327589

Locuinþe terminate - total 67255 62520 48862 45419

- din fonduri private 61171 56764 45983 43062

1) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.

Locuinþe terminate, pe medii

În anul 2011 au fost date în folosinþã 45,4 mii locuinþe, cu 3,4 mii mai puþine decât în anul precedent. Pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost mai mare în mediul rural(56,0%) faþã de mediul urban (44,0%).

��

��

��

��

� ��

� � ��

��

��

��

��

��

��

��

mii

Total locuinþeterminate

Rural

Urban

Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8468 mii locuinþe la sfârºitulanului 2011. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativ existent la sfârºitulanului 2011 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (97,7%).

LOCUINÞE


PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR


1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.2) Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea perioadei de acordare

a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeriaparþinând unor categorii defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea absolvenþilor, pentru combaterea marginalizãrii sociale.

Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

Indemnizaþii de ºomaj 1)

2008 2009 2010 2011

Media lunarã (lei / persoanã)

Indemnizaþie de ºomaj 401 469 470 525Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþiiinstituþiilor de învãþãmânt 238 291 268 245

În procente faþã de salariul minim brut pe economie

Indemnizaþie de ºomaj 78,6 78,2 78,3 78,4Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþiiinstituþiilor de învãþãmânt 46,7 48,5 44,7 36,61) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.

În anul 2011, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 525 lei, cu 30,9% mai mare faþã deanul 2008 ºi a reprezentat 78,4% din salariul minim brut pe economie.Indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (245 lei) a reprezentat în raport cusalariul minim brut pe economie, 36,6%, în anul 2011 faþã de 46,7% în anul 2008.

În anul 2011, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea cea mai mare au deþinut-ocheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (59,2%).

Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, în anul 2011

��

��

��

��

Indemnizaþii de ºomaj 1)

Plata absolvenþilor

Plãþi compensatorii

Alte cheltuieli 2)

U.M. 2008 2009 2010 2011

Pensionari de asigurãri sociale 1) - total

Numãr mediu anual mii pers. 5685 5676 5664 5580Pensia medie lunarã lei / pers. 573 686 717 753

Pensionari de asigurãri sociale de stat


Pensionari de asigurãri sociale - agricultori


Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)


Pensionari beneficiari de ajutor social 2)


Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)

Numãr mediu mii pers. 14 11 9 8Pensia medie lunarã lei / pers. 245 245 244 242

1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale,Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culteºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.

2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.

În anul 2011, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5580 mii persoane, în scãderecu 105 mii persoane faþã de anul 2008. În schimb, numãrul pensionarilor de asigurãri sociale de stat aînregistrat o uºoarã creºtere de 1,7% faþã de anul 2008.

În anul 2011, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale a fost de 753 lei, mai mare de 1,3ori faþã de cea a anului 2008.

În anul 2011, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 773 lei, încreºtere cu 30,4% faþã de anul 2008.

ASIGURÃRI SOCIALE


ASIGURÃRI SOCIALE


Indicii pensiei medii reale1990=100

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

%

Biletele pentru tratament balnear ºi odihnãacordate prin asigurãrile sociale

Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile în luna septembrie 2012.1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor, conform O.U.G. nr. 31/1998.Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

U.M. 2008 2009 2010

Bilete - total mii 325,4 286,4 169,8

Tratament balnear mii 250,8 214,9 169,8Odihnã mii 74,6 71,5 -

Cheltuielile efectuate pentrutratament ºi odihnã1) mii lei 315977,1 345232,3 239878,9

Cantine de ajutor social 1)

2008 2009 2010

Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor 125 125 120Numãrul locurilor 29805 25927 24362

Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile în luna septembrie 2012.1) Finanþate de la bugetul local.Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

Totalul cheltuielilor cu alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-a situat pe o curbã ascendentãîn perioada 2008-2010, principala sursã de finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat.

În anul 2010, totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a reprezentat 55,5% dintotalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi bugetele locale.

În anul 2010, comparativ cu anul 2008, cheltuielile cu alocaþia de stat pentru copii au crescut de 1,1 ori,iar ajutoarele de urgenþã acordate din bugetul de stat ºi bugetele locale au înregistrat o scãdere de 21,3%.

Bugetul local continuã sã rãmânã sursa de finanþare pentru ajutorul social, acesta deþinând în anul 2010,o pondere de 93,9% în totalul cheltuielilor de asistenþã socialã efectuate de la bugetele locale.

Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei

mii lei

2008 2009 2010

De la bugetul de stat 4721902,6 5542953,1 6041256,2

Alocaþii de stat pentru copii 2586442,2 2894505,6 2916950,7Alocaþia familialã complementarã 288685,5 405027,8 442171,3Alocaþia de susþinere pentru familiamonoparentalã 145442,8 180735,4 189034,9Indemnizaþia pentru creºterea copilului 1320183,4 1737806,5 2212724,8Stimulent pentru creºterea copilului 22211,1 18716,4 12256,6Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtateaferente indemnizaþiei pentrucreºterea copilului 131432,1 94034,1 122718,7Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi 39886,5 44448,7 29633,8Trusoul pentru copii nou-nãscuþi 29709,2 30311,0 22508,2Sprijin financiar pentru constituirea familiei 76656,2 78231,9 35819,2Alocaþii de încredinþare ºi plasamentfamilial 58596,5 57501,3 55648,2Ajutoare de urgenþã 12786,8 - 220,6Ajutoare financiare 9494,8 1304,0 1351,0Ajutorul pentru persoane refugiate 375,5 330,4 218,2

De la bugetele locale 393058,2 433181,0 510402,6

Ajutoare sociale 366540,4 414584,3 479099,1Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi dincheltuielile de înmormântare 2069,0 2125,9 2207,0Ajutoare de urgenþã 24448,8 16470,8 29096,5

Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile în luna septembrie 2012.Sursa:

Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

ASISTENÞÃ SOCIALÃ


SÃNÃTATE


Principalele unitãþi sanitare

numãr unitãþi

2008 2009 2010 20111)

Spitale 458 474 503 469Ambulatorii integrate spitalelor ºi de specialitate 444 461 472 434Policlinici 269 268 311 263Dispensare medicale 213 211 204 190Centre de sãnãtate2) 47 47 40 21Sanatorii T.B.C. 5 5 4 2Sanatorii balneare3) 8 9 9 10Preventorii 4 4 4 2Unitãþi medico-sociale 66 68 68 65Centre de diagnostic ºi tratament 30 28 26 30Centre medicale de specialitate 158 171 188 221Cabinete medicale de familie 11279 11390 11170 11229Cabinete medicale de specialitate 9038 9998 8870 9468Cabinete stomatologice - total 11499 12140 12489 13078Alte tipuri de cabinete medicale 2391 2450 2949 2901Farmacii ºi puncte farmaceutice 7215 7586 7926 8240Laboratoare medicale 2555 2828 2978 2971Laboratoare de tehnicã dentarã 2130 2226 2209 2226Creºe 280 287 289 290

1) Date provizorii.2) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.3) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor sanitare.

Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþi sanitare (spitale,policlinici, dispensare ºi alte instituþii) aparþinând sectorului public ºi privat. În anul 2011, din aceastã reþeafãceau parte un numãr de 469 spitale, cu 11 mai multe decât în anul 2008. Dezvoltarea sectorului privata dus la creºterea numãrului de farmacii ºi puncte farmaceutice, astfel, în anul 2011, numãrul acestora afost de 8240 unitãþi, cu 1025 mai multe decât în anul 2008.

Paturile din unitãþile sanitare

numãr paturi

2008 2009 2010 20111)

Paturi în spitale - total 138184 138915 132004 128136

Paturi în preventorii 2) 420 390 370 320Paturi în unitãþi medico-sociale 2) 2726 2818 2925 2857Paturi în sanatorii T.B.C. 2) 918 908 610 470Paturi în creºe 13729 14161 14880 15104

1) Date provizorii.2) Numai unitãþile din sectorul public.Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor sanitare.

SÃNÃTATE


În anul 2011, sistemul sanitar a beneficiat de 52,6 mii medici (exclusiv stomatologi), 13,4 mii medicistomatologi, 14,6 mii farmaciºti ºi 126,6 mii personal sanitar mediu.

În anul 2011, la un medic (excluzând stomatologii), au revenit în medie 407 locuitori (428 locuitori în anul2008). La un stomatolog au revenit 1602 locuitori, cu 205 locuitori mai puþin faþã de anul 2008, iar la unfarmacist au revenit 1470 locuitori, cu 367 mai puþin decât în anul 2008.

În anul 2011, la 10000 locuitori, reveneau: 24,6 medici; 6,2 stomatologi; 6,8 farmaciºti ºi 59,1 personalsanitar mediu.

Numãrul cadrelor medico-sanitare

persoane

2008 2009 2010 20111)

Medici 2) 50267 50386 52204 52613Locuitori la un medic 428 426 411 407Medici la 10000 locuitori 23,4 23,5 24,4 24,6

Stomatologi 11901 12497 12990 13364Locuitori la un stomatolog 1807 1718 1650 1602Stomatologi la 10000 locuitori 5,5 5,8 6,1 6,2

Farmaciºti 11704 11996 13624 14564Locuitori la un farmacist 1837 1790 1573 1470Farmaciºti la 10000 locuitori 5,4 5,6 6,4 6,8

Personal sanitar mediu 132464 129673 126656 126589Locuitori la un cadru mediu 162 166 169 169Personal mediu la 10000 locuitori 61,6 60,4 59,1 59,1Personal mediu la un medic 2,6 2,6 2,4 2,4

1) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºiLocuinþelor - 2011.

2) Exclusiv stomatologi.Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor sanitare.

EDUCAÞIE


Numeroasele schimbãri care au avut loc în domeniul educaþiei, aflat într-o transformare permanentã,noile reglementãri legislative din sfera educaþiei, precum ºi procesul de restructurare a sistemuluinaþional de educaþie au condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România.

Astfel, în perioada 2008-2011, ca urmare a mãsurilor luate în cadrul reformei sistemului naþional deeducaþie, numãrul unitãþilor de învãþãmânt a scãzut cu 1017 (respectiv cu 12,4%).

Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei ºcolare ºi cucondiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii unui proces educaþional de calitate.Populaþia ºcolarã a scãzut, ajungând în anul ºcolar/universitar 2011/2012 sã fie cu 11,6% mai micã decâtîn anul ºcolar/universitar 2008/2009. Este de menþionat cã învãþãmântul superior, deºi este în continuareextins, se aflã într-un uºor regres, datoritã, în special, sectorului privat. În anul ºcolar/universitar2011/2012, pentru toate nivelurile de educaþie, gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstãºcolarã a înregistrat valori diferite pe sexe (73,8% pentru bãieþi, respectiv 75,9% pentru fete).

Invãþãmântul pe niveluri de educaþie

2008/ 2009/ 2010/ 2011/2009 2010 2011 2012

Numãrul unitãþilor de învãþãmânt

Total 8221 8244 7588 7204

Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii)

Total 4325 4177 4029 3824în învãþãmântul:Preºcolar 653 666 674 674- sector privat 12 12 12 17Primar ºi gimnazial 1752 1720 1691 1629- sector privat 4 4 5 5Liceal 785 838 867 889- sector privat 26 30 30 26Profesional 189 115 54 12- sector privat 2 2 1 2Postliceal ºi de maiºtri 55 63 70 80- sector privat 23 28 32 38Superior 891 775 673 540- sector privat 411 322 240 140

Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (%)

Total 79,6 78,7 77,6 74,8Pe sexeMasculin 77,4 76,8 76,0 73,8Feminin 82,0 80,7 79,3 75,9

Numãrul preºcolarilor, elevilor ºi studenþilorcare revin la un cadru didactic

Preºcolari 17 17 18 18Elevi 14 14 14 14Studenþi 28 25 23 19

Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitori

Elevi 1293 1274 1252 1219Studenþi 414 361 314 252

Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.

EDUCAÞIE


Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul superior,

în anul universitar 2011 / 2012

2008/ 2009/ 2010/ 2011/

2009 2010 2011 2012

Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane)

Învãþãmânt gimnazial 204,0 199,0 229,6 ...Învãþãmânt liceal 202,1 204,9 202,2 ...Învãþãmânt profesional 100,9 89,8 34,7 ...Învãþãmânt postlicealºi de maiºtri 17,6 19,2 21,3 ...Învãþãmânt superior 214,8 191,3 186,9 ...

Personalul didactic (mii persoane)

Total 275 268 253 247

Preºcolar 38 38 37 38Primar ºi gimnazial 138 135 125 121Liceal 61 60 60 59Profesional 5 3 *) *)Postliceal ºi de maiºtri 1 1 1 1Superior 32 31 30 28… = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã).*) Sub 0,5.Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.

Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare, numãrul absolvenþilor a scãzut, cu excepþia învãþãmântuluigimnazial ºi cel postliceal ºi de maiºtri, unde în anul ºcolar 2010/2011 s-a înregistrat o creºtere cu 15,4%,respectiv 10,9% faþã de anul ºcolar 2009/2010. La sfârºitul anului ºcolar/universitar 2010/2011, cel maimare numãr de absolvenþi s-a înregistrat în învãþãmântul gimnazial (aproape 230 mii persoane), urmat deînvãþãmântul liceal (peste 200 mii persoane) ºi învãþãmântul superior (aproape 187 mii persoane).

Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative în ultimii patruani, excepþie fãcând învãþãmântul primar ºi gimnazial, unde numãrul cadrelor didactice a scãzut cu 12,3%faþã de anul ºcolar 2008/2009.

��

��

��

��

��

Grupe de specializãri:

universitar - pedagogice

ºtiinþe economice

juridice

artistice

medico - farmaceutice

tehnice

Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul superior, în anul universitar2011/2012, reflectã alegerea celor mai mulþi studenþi din România de a studia la specializãrile: tehnice(28,3%), universitar-pedagogice (26,3%) ºi ºtiinþe economice (21,2%). În învãþãmântul superior dinsectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studenþii care studiazã ºtiinþeleeconomice (34,1%).

CULTURÃ


În anul 2011, numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o diminuare cu 835 unitãþi (6,8%),comparativ cu anul 2008. Dupã forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat (circa97,4%), bibliotecile proprietate privatã reprezentând numai 2,6%.

Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2011 a cuprins 76 unitãþi cinematografice, în creºterecu o unitate faþã de anul 2008 (1,3%). În anul 2011 a crescut numãrul spectacolelor cu circa 172 mii faþãde anul 2008, iar numãrul spectatorilor la cinematograf a crescut cu circa trei milioane.

În anul 2011, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, companii de spectacole, concerte ºi instituþiiasimilate) a fost de 158, înregistrând o creºtere de 1,3% faþã de anul 2008. Numãrul spectacolelor ºiconcertelor în anul 2011 a fost de circa 20 mii, la fel ca în toatã perioada 2008-2010, iar numãrulspectatorilor a crescut cu trei milioane.

Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2011 a cuprins 705 unitãþi, cu 17 unitãþimai mult faþã de anul 2008. Aceastã creºtere a fost determinatã de repunerea în circuit a unor muzee ºicolecþii publice. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietate privatã a crescut cu o unitate în anul2011 faþã de anul 2008.

2008 2009 2010 20111)

Numãrul bibliotecilor 12359 12229 11829 11524

-proprietate privatã 367 350 324 299Numãrul cinematografelor2) 75 74 68 76

Spectacole (mii) 128 185 240 300Spectatori (milioane) 4 5 7 7Numãrul instituþiilor de spectacol3) 156 161 158 158

Spectacole ºi concerte (mii) 20 20 20 20Spectatori ºi auditori (milioane) 5 6 6 8Numãrul muzeelor 688 694 687 705

-proprietate privatã 79 77 81 80Vizitatori (mii) 10687 10169 8900 9521

1) Date provizorii.2) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei.3) Inclusiv teatrele ºi instituþiile muzicale, proprietate majoritar privatã.Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor cultural artistice.

CULTURÃ


Producþii mass-media

2008 2009 2010 20111)

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice2)

Titluri - total 2690 2708 3091 …

Emisiuni la radioDifuzate de posturile publice(mii ore-program)3) 131 144 147 148Difuzate de posturile private(mii zile-program)4) 181 176 174 156

Emisiuni la televiziuneDifuzate de posturile publice(mii ore-program)5) 36 53 50 53Difuzate de posturile private(mii zile-program)4) 56 57 54 51

1) Date provizorii.2)

Sursa: Biblioteca Naþionalã a României.3)

Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.4)

Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului.5)

Sursa: Societatea Românã de Televiziune.. . . = Lipsã date.

În anul 2011, comparativ cu anul 2008, programul de emisie al staþiilor de radio publice a crescut cu13,0%, în timp ce programul de emisie al staþiilor private a scãzut cu 13,8%.

În anul 2011, creºterea numãrului orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune publice s-a datoratmajorãrii numãrului de posturi de emisie, cu circa 47,2% faþã de anul 2008. Posturile private de televiziuneau înregistrat o scãdere a timpului de emisie, de 8,9% faþã de anul 2008.

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� ��

��

� ��

��

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice

Notã: Pentru anul 2011, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2012.

Titluri - total

Cotidiene

Alte peridiocitãþi

PREÞURI


Mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de fenomenul inflaþionist.În perioada analizatã, în pofida declinului semnificativ al activitãþii economice înregistrat, inflaþia a avutun caracter deosebit de persistent generat în mare mãsurã de ºocuri pe pieþele interne ºi internaþionale,precum creºterea preþului petrolului ºi materiilor prime, sau modificãrile de naturã fiscalã ºi evoluþiacursului de schimb.

1) Anul 2011, date provizorii.

2008 2009 2010 2011

Indicii preþurilor de consum (%)

(anul precedent = 100)Total 107,85 105,59 106,09 105,79

Mãrfuri alimentare 109,22 103,25 102,33 106,02Mãrfuri nealimentare 106,36 106,22 109,78 106,15Servicii 108,57 108,97 104,78 104,45

Rata medie lunarã a inflaþiei (%)

Total 0,5 0,4 0,6 0,3Mãrfuri alimentare 0,5 0,0 0,5 0,1Mãrfuri nealimentare 0,5 0,6 0,8 0,4Servicii 0,6 0,6 0,5 0,3

Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie

lei / euro 3,9153 4,2248 4,2925 4,3267lei / dolar SUA 2,9026 2,8952 3,2439 3,2863

Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor salariale reale

ºi ai cursului de schimb mediu anual

Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat, nivelul preþurilor producþieiindustriale a reflectat creºterea costurilor, precum ºi performanþele economice relativ mediocreînregistrate de operatorii economici. De asemenea, creºterea costurilor salariale, reevaluarea gradualã aactivelor circulante ºi a activelor fixe, deprecierea ratei de schimb a monedei naþionale etc. au avut oinfluenþã semnificativã asupra preþurilor producþiei industriale.

��

��

�� Indicii preþurilorde consum - total

an curent / an precedent

%

Indicii cursului de schimbmediu anual - lei/euro

Indicii cursului de schimbmediu anual - lei/dolar SUA

Indicii câºtigurilorsalariale reale1)

PREÞURI


Indicii preþurilor producþiei industriale pe total(piaþa internã ºi piaþa externã)

2005 = 100

Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2008 2009 2010 2011

Total 136,01 138,55 147,33 160,48Industria extractivã 159,65 146,65 149,65 157,45Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 123,57 128,84 130,37 132,65Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 169,13 148,19 148,59 151,82Extracþia minereurilor metalifere c c c cAlte activitãþi extractive 129,98 139,53 138,17 141,03Activitãþi de servicii anexe extracþiei 169,13 146,59 155,74 172,93Industria prelucrãtoare 138,29 140,45 150,37 165,52Industria alimentarã 137,90 141,58 146,64 168,38Fabricarea bãuturilor 127,71 141,56 148,04 151,37Fabricarea produselor din tutun 149,87 180,00 219,92 226,15Fabricarea produselor textile 123,96 132,39 139,73 153,96Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 146,76 164,75 173,33 185,41Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelorºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor 147,61 165,95 178,00 192,88Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei;fabricarea articolelor din paie ºi din alte materiale vegetale împletite 127,59 133,12 133,95 140,69Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 129,19 136,30 139,37 161,24Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor 127,23 140,47 145,60 158,67Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselorobþinute din prelucrarea þiþeiului 170,23 136,63 176,86 220,24Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 134,86 131,74 127,03 143,70Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 147,82 173,36 215,70 223,10Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 122,86 121,46 125,15 133,36Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 124,79 132,04 129,42 128,51Industria metalurgicã 147,69 139,65 155,72 177,28Industria construcþiilor metalice ºi a produselordin metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 142,02 150,16 152,28 161,47Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice 115,33 122,49 124,96 128,37Fabricarea echipamentelor electrice 133,87 144,23 147,40 156,68Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 128,51 142,03 145,69 149,71Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 122,78 134,82 135,43 140,84Fabricarea altor mijloace de transport 122,95 140,16 145,28 147,75Fabricarea de mobilã 121,99 131,52 135,98 137,19Alte activitãþi industriale n.c.a. 146,45 156,69 164,88 174,99Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilorºi echipamentelor 127,07 137,82 136,66 135,59Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 117,39 125,55 130,27 135,02Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 117,39 125,55 130,27 135,02Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 158,25 177,42 190,92 212,83Captarea, tratarea ºi distribuþia apei 158,25 177,42 190,92 212,83

c = Date confidenþiale.

CONTURI NAÞIONALE


În anul 2011, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali, a fost de 578551,9 milioane lei, revenind27017,7 lei pe locuitor.

În anul 2011 comparativ cu anul 2010, produsul intern brut, în termeni reali, s-a majorat cu 2,5%, iarprodusul intern brut pe locuitor a crescut cu 2,5%.

Economia României a înregistrat o uºoarã revenire faþã de ultimii doi ani de contracþie economicã (-6,6%în anul 2009 faþã de anul 2008; -1,6% în anul 2010 faþã de anul 2009).În anul 2011, evoluþia produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut urmãtoarele caracteristici:serviciile au înregistrat cea mai mare contribuþie la formarea PIB, respectiv 45,4% din total (262705,6milioane lei); pe locul secund s-a situat industria, respectiv 26,3% la formarea PIB (152062,9 milioane lei);construcþiile au contribuit cu 9,8% la formarea PIB; agricultura, vânãtoarea, silvicultura ºi piscicultura aucontribuit cu 6,5% din PIB (56744,5 milioane lei construcþiile, respectiv 37837,7 milioane lei agricultura).

În anul 2011, valoarea adãugatã brutã înregistratã a fost de 509350,7 milioane lei ºi a reprezentat 88,0%din PIB.

2008 2009 20101) 20112)

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 34126,4 32297,8 31410,6 37837,7Industrie 118239,8 120637,4 134673,8 152062,9Construcþii 56130,6 52809,4 52094,4 56744,5Servicii 250038,7 245234,5 253721,5 262705,6

Valoarea adãugatã brutã (VAB) 458535,5 450979,1 471900,3 509350,7

Impozite nete pe produs 56164,5 50160,3 50660,8 69201,2

Produsul intern brut (PIB) 514700,0 501139,4 522561,1 578551,9

Consumul final efectiv 420917,5 404275,5 419854,1 441657,1

Consumul final individual efectival gospodãriilor populaþiei 381108,1 360402,1 382487,6 405259,7Consumul final colectiv efectiv al administraþiei publice 39809,4 43873,4 37366,5 36397,4

Formarea brutã de capital 160896,9 127137,4 129761,9 166675,7

Formarea brutã de capital fix 164279,4 122441,9 125226,6 142093,5Variaþia stocurilor -3382,5 4695,5 4535,3 24582,2

Exportul net -67114,4 -30273,5 -27054,9 -29780,9

Venitul naþional brut (VNB) 499783,1 494328,7 516336,0 571022,4

Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. 2. 1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.

Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri

milioane lei preþuri curente

CONTURI NAÞIONALE


Indicii produsului intern brut (%)

2009 20101) 20112)

RESURSE

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 96,7 93,7 111,3Industrie 98,6 104,8 105,0Construcþii 90,1 92,7 102,7Servicii 92,6 97,7 99,9

Valoarea adãugatã brutã 94,2 98,7 102,4

Impozite nete pe produs 87,4 95,2 102,7

Produsul intern brut (PIB) 93,4 98,4 102,5

UTILIZÃRI

Consumul final efectiv 92,6 98,7 100,3

Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei 90,9 99,7 100,7Consumul final colectiv efectiv al administraþiei publice 109,5 90,0 96,6

Formarea brutã de capital 75,9 98,0 111,9

Formarea brutã de capital fix 71,9 97,9 106,3Variaþia stocurilor -118,7 99,7 266,1

Exportul net 46,6 100,8 114,7

Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. 2. 1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.

anul precedent = 100

În anul 2011, din punct de vedere al utilizãrii produsului intern brut, consumul final efectiv a fost de441657,1 milioane lei, iar valoarea celei mai importante componente a sa - consumul final individual efectival gospodãriilor populaþiei - a fost de 405259,7 milioane lei. În anul 2011, sumele ce au fost alocate pentruformarea brutã de capital fix, au însumat 142093,5 milioane lei. Evoluþia pozitivã a formãrii brute de capitalfix a fost determinatã de creºterea volumului investiþiilor, componentã principalã a acestui agregat. Caurmare, rata de investiþie s-a majorat în anul 2011, având valoarea de 27,9%, cu 1,4 puncte procentualepeste nivelul înregistrat în anul 2010 (26,5%).În anul 2011, exportul net de bunuri ºi servicii (sintezã a activitãþii de comerþ internaþional), a reprezentatechivalentul a -29780,9 milioane lei.

CONTURI NAÞIONALE


2008 2009 20101) 20112)

Produsul intern brut

- milioane lei preþuri curente 514700,0 501139,4 522561,1 578551,9

- modificãri faþã de anul precedent (%) 7,3 -6,6 -1,6 2,5Produsul intern brut pe locuitor

- lei (RON) 23934,6 23341,4 24383,1 27017,73)

- modificãri faþã de anul precedent (%) 7,5 -6,4 -1,5 2,53)

- dolari (pe baza paritãþii puterii de cumpãrare) 12633 11945 11904 12476- la puterea de cumpãrare standard 11700 11000 11400 ...

Rata valorii adãugate brute

(VAB / Producþie) (%) 46,5 46,2 45,7 44,6Rata de investiþie

(FBCF / VAB) ( %) 35,8 27,2 26,5 27,9

1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi

Locuinþelor - 2011.. . . = Lipsã date.

Variaþia creºterii produsului intern brut

Notã: Pentru anul 2010, date semidefinitive, iar pentru anul 2011, date provizorii.

��

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

%


CONTURI NAÞIONALE


Contribuþia principalelor activitãþi la crearea

produsului intern brut (%)

2008 2009 20101) 20112)

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 6,6 6,5 6,0 6,5Industrie 23,0 24,1 25,8 26,3Construcþii 10,9 10,5 10,0 9,8Servicii 48,6 48,9 48,5 45,4Valoarea adãugatã brutã 89,1 90,0 90,3 88,0

Impozite nete pe produs 10,9 10,0 9,7 12,0Produsul intern brut (PIB) 100,0 100,0 100,0 100,0

1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.

Ponderea sectorului privat în produsul intern brut ºi în

valoarea adãugatã brutã a activitãþilor din economia naþionalã(%)

2008 2009 20101) 20112)

Produsul intern brut - total 71,1 69,9 71,3 70,8

Valoarea adãugatã brutã

în:- agriculturã, silviculturã ºi pescuit 92,7 88,5 92,7 93,4- industrie 86,1 81,8 82,2 81,9- construcþii 91,5 96,8 95,9 95,7- servicii 72,4 70,1 72,1 74,3


Dinamica produsului intern brut a fost determinatã de evoluþiile încurajatoare ale unor activitãþi dinsectorul privat.În anul 2011, sectorul privat a deþinut 70,8% din produsul intern brut, în scãdere faþã de anul anterior cu0,5 puncte procentuale.

CONTURI NAÞIONALE


Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev.2. 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii.

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

%

Servicii

Construcþii

Industrie

Agriculturã, vânãtoareºi silviculturã

Structura valorii adãugate brute din sectorul privat,pe activitãþi ale economiei naþionale

În anul 2011, pe ramuri de activitate, valoarea adãugatã brutã din sectorul privat, a avut urmãtoarelecaracteristici:- sectorul privat din agriculturã a continuat sã deþinã ponderi semnificative în valoarea adãugatã brutã a

ramurii (93,4%), cu 22,6 puncte procentuale peste nivelul mediu al sectorului privat din economie;comparativ cu anul anterior, acest indicator s-a majorat cu 0,7 puncte procentuale;- valoarea adãugatã brutã a sectorului privat din industrie a reprezentat 81,9% din valoarea adãugatãbrutã a ramurii, situându-se peste nivelul mediu al sectorului privat din economie cu 11,1 puncteprocentuale; comparativ cu anul anterior acest indicator a înregistrat o scãdere cu 0,3 puncteprocentuale;

- în construcþii, ponderea sectorului privat a fost de 95,7%, cu 24,9 puncte procentuale peste nivelulmediu al sectorului privat din economie; comparativ cu anul anterior, acest indicator s-a redus cu 0,2puncte procentuale;- în servicii, ponderea sectorului privat a fost de 74,3% din valoarea adãugatã brutã totalã a ramurii,nivel ce s-a situat cu 3,5 puncte procentuale peste nivelul mediu al sectorului privat din economie;comparativ cu anul anterior, valoarea adãugatã brutã din sectorul privat al ramurii serviciilor afost mai mare cu 2,2 puncte procentuale.

În concluzie, un aspect încurajator observat în anul 2011 a fost modificarea surselor de creºtereeconomicã, dinspre orientarea excesivã spre consum (predominantã în anii premergãtori crizei) cãtre ocontribuþie mai accentuatã a exporturilor, agriculturii ºi industriei.

INVESTIÞII


Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)

2008 = 100

2009 2010 20111)

Total 70,7 65,7 71,7

Construcþii noi 85,1 85,1 87,2Utilaje 60,6 51,1 60,6Alte cheltuieli de investiþii 64,3 72,9 75,7

1) Date provizorii.

Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile în luna noiembrie 2012.

În anul 2011, comparativ cu anul 2010, investiþiile nete realizate în economia naþionalã au crescut cu 9,2%,creºtere înregistratã la toate elementele de structurã astfel: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu18,6%, alte cheltuieli cu 3,9% ºi lucrãri de construcþii noi cu 2,5%.

��

��

� ��

��

��

��

��

��

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit

Industrie

Construcþii

Servicii

Investiþiile nete realizate, pe surse de finanþare

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Surse proprii

Credite interne

Credite externe

Buget de stat ºi bugete locale

CAEN Rev.2

CAEN Rev.2

Capital strãin

Alte surse

20102009

20102009

În anul 2011, producþia de cereale a fost mai mare decât în perioada 2008-2010.Comparativ cu anul 2010, producþia vegetalã a scãzut la: secarã, sfeclã de zahãr ºi a crescut la: cerealepentru boabe, leguminoase pentru boabe, cartofi, plante uleioase, legume, fructe ºi struguri.

Producþia ramurii agricole 1)


2008 2009 2010 20112)

Total 66994 59928 64452 78231

Vegetalã 45742 35735 43488 55469Animalã 20536 23442 20407 22231Servicii agricole 716 751 557 531

1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.2) Date provizorii.

Producþia agricolã vegetalã

mii tone

2008 2009 2010 20111)

Cereale pentru boabe 16826 14873 16713 20842din care:

Grâu 7181 5203 5812 7132Secarã 31 33 34 31Orz ºi orzoaicã 1209 1182 1311 1330Porumb boabe 7849 7973 9042 11718

Leguminoase pentru boabe 63 53 61 77Cartofi 3649 4004 3284 4077Sfeclã de zahãr 707 817 838 660Plante uleioase 1942 1764 2378 2687din care:

Floarea soarelui 1170 1098 1263 1789Legume 1) 3820 3902 3864 4176Fructe 2) 1179 1323 1420 1480Struguri 2) 996 990 740 879

1) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.

În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este predominant, deþinând,în anul 2011, o pondere de 70,9 din totalul producþiei, faþã de 28,4% cât reprezintã sectorul producþieianimale ºi 0,7% serviciile agricole.

AGRICULTURÃ


AGRICULTURÃ


Producþia agricolã animalã

U.M. 2008 2009 2010

Carne mii tonegreut. în viu 1426 1443 1305

din care:Carne de bovine mii tone

greut. în viu 306 264 205Carne de porcine mii tone

greut. în viu 605 585 553Carne de ovine ºi caprine mii tone

greut. în viu 104 104 100Carne de pasãre mii tone

greut. în viu 410 489 446

Lapte - total mii hl 59006 56383 49129din care:

Lapte de vacã ºi bivoliþã mii hl 53089 50570 42824

Lânã tone 22075 22352 20457

Ouã mil. buc 6692 6211 6199

Miere extrasã tone 20037 19937 22222

Peºte1) tone 16250 15202 15184

Notã: Producþia de carne reprezintã greutatea animalelor destinate sacrificãrii pentru consum.Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile dupã data de 16 iulie 2012.

1) Sursa: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

Evoluþia producþiei principalelor cereale

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

�

��

��

��

��

��

mii tone

Cereale pentru boabe - total

Porumb boabe

Orz ºi orzoaicã

Grâu

Secarã

AGRICULTURÃ


Efectivele de animale (la 1 decembrie)

� �

��

� �

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� ��

� ��

��

��

��

� �

��

��

� �

��

��

��

��

��

��

��

��

��

mii capete

Bovine

Porcine

Ovine

Caprine

Cabaline

U.M. 2008 2009 2010 20111)

Bovine mii capete 2684 2512 2001 1989Porcine mii capete 6174 5793 5428 5364Ovine mii capete 8882 9141 8417 8533Caprine mii capete 898 917 1241 1236Cabaline mii capete 820 764 611 596Pãsãri - total mii capete 84373 83843 80845 79842

- proprietate majoritar privatã mii capete 84355 83828 80832 79832Albine - total mii familii 998 1057 1275 1250

- proprietate majoritar privatã mii familii 998 1057 1274 1249

1) Date provizorii.

Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã(la 1 decembrie)

1) Date provizorii.

SILVICULTURÃ


Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã

mii hectare

Categorii de folosinþã 2008 2009 2010 20111)

Fondul forestier - total 6470 6495 6515 6519

Suprafaþa pãdurilor 6309 6334 6354 6362rãºinoase 1938 1935 1941 1947foioase 4371 4399 4413 4415

Alte terenuri din fondul forestier 161 161 161 157

1) Date provizorii.

Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii

mii m3 - volum brut

Specii lemnoase 2008 2009 2010 20111)

Volumul de masã lemnoasã recoltat - total 16705 16520 16992 18705

rãºinoase 6766 6635 6832 7521fag 5208 5489 5654 6175stejar 1653 1403 1566 1747diverse specii tari 1760 1845 1785 1946diverse specii moi 1318 1148 1155 1316

1) Date provizorii.

Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2011, o suprafaþã de 6519 mii hectare, cu 49 mii hectare mai multfaþã de anul 2008 (respectiv 0,8%).

Comparativ cu anul 2010, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de 0,1%.

În anul 2011 suprafaþa pãdurilor a fost de 6362 mii hectare, speciile de rãºinoase acoperind 1947 miihectare (respectiv 30,6%), iar speciile de foioase 4415 mii hectare (respectiv 69,4%).

În anul 2011 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 1713 mii m3 mai mare faþã de anul 2010(respectiv cu 10,1%) ºi cu 2000 mii m3 mai mare faþã de anul 2008 (respectiv cu 12,0%).În anul 2011, pe specii lemnoase, rãºinoasele reprezintã 40,2% din volumul total recoltat, fagul 33,0%,stejarul 9,4% ºi diverse specii tari ºi moi 17,4%.

Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale

numãr

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 2009 2010 Sem. I20111)

Total 532688 517870 468561 463404Industrie extractivã 1061 1215 1150 1154Industrie prelucrãtoare 56407 53909 48214 47673Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºitermicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 451 556 835 844Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 2295 2290 2392 2407Construcþii 59195 59990 49224 48779Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 213945 197440 181753 179599Transport ºi depozitare 34385 34969 32680 32467Hoteluri ºi restaurante 23631 26151 24379 24106Informaþii ºi comunicaþii 19991 19588 17625 17391Tranzacþii imobiliare 14760 15101 13579 13399Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 59132 60369 54311 53649Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþide servicii suport 19340 18074 16108 15848Învãþãmânt2) 2680 2978 2845 2818Sãnãtate ºi asistenþã socialã2) 8670 8850 8667 8619Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 4978 5131 4560 4527Alte activitãþi de servicii 11767 11259 10239 101241) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,

organizate ca societãþi comerciale.

Întreprinderile active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale

numãr

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 2009 2010 Sem. I

20111)

Total 534525 519441 470080 465028Industrie extractivã 1083 1234 1166 1171Industrie prelucrãtoare 57305 54652 48933 48416Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 506 609 885 894Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 2366 2358 2464 2477Construcþii 59389 60135 49348 48909Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 214137 197611 181903 179770Transport ºi depozitare 34489 35064 32774 32570Hoteluri ºi restaurante 23653 26170 24402 24131Informaþii ºi comunicaþii 20049 19638 17678 17448Tranzacþii imobiliare 14767 15107 13586 13409Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 59181 60415 54355 53702Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 19480 18205 16242 16012Învãþãmânt2) 2681 2979 2846 2819Sãnãtate ºi asistenþã socialã2) 8677 8859 8681 8631Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 4990 5142 4574 4541Alte activitãþi de servicii 11772 11263 10243 10128

1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,organizate ca societãþi comerciale.

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII


INDUSTRIE


Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)

2005 = 100

CAEN Rev.2 2008 2009 2010 2011

Total - pe secþiuni 157,1 135,2 151,5 175,0

Industrie extractivã 137,6 122,1 115,7 125,3Industrie prelucrãtoare 158,3 136,0 153,5 177,9Total - pe marile grupe industriale

Industria bunurilor intermediare 164,2 126,0 146,3 177,6Industria bunurilor de capital 185,2 188,0 223,5 254,5Industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 157,3 126,8 135,2 142,3Industria bunurilor de uz curent 146,4 135,9 136,4 146,8Industria energeticã 124,0 91,3 105,1 130,2

Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

Indicii producþiei industriale

2005 = 100

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Total

Industrie extractivã

Producþia ºi furnizarea deenergie electricã ºi termicã,gaze, apã caldã ºi aer condiþionat

Industrieprelucrãtoare

În anul 2011, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faþã de anul precedent cu 15,5%,creºtere susþinutã atât de industria prelucrãtoare (+15,9%), cât ºi de industria extractivã (+8,3%).

Indicele producþiei industriale (serie brutã) a crescut în anul 2011 faþã de anul precedent cu 5,6%, caurmare a creºterii producþiei ºi furnizãrii de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat(+6,3%), industriei prelucrãtoare (+5,6%) ºi a industriei extractive (+4,5%).

Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor electrice; fabricareaautovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor; prelucrarea lemnului ºi fabricareaproduselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor de paie ºi din alte materialevegetale împletite; fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice; fabricarea altor produse din mineralenemetalice ºi fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a.

%

CAEN Rev.2

INDUSTRIE


Indicii producþiei industriale (%)

Serie brutã 2005 = 100

Activitatea (diviziuni CAEN Rev.2) 2008 2009 2010 2011

Total 123,8 116,9 123,4 130,3

Industria extractivã 100,7 88,7 82,6 86,3Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 114,2 98,3 97,5 110,9Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 89,4 84,7 82,4 82,1Extracþia minereurilor metalifere 4,0 2,8 23,5 29,2Alte activitãþi extractive 170,9 109,6 94,5 104,8Activitãþi de servicii anexe extracþiei 121,3 108,7 79,8 81,0

Industrie prelucrãtoare 130,1 121,6 128,9 136,1Industria alimentarã 135,7 134,6 125,5 131,2Fabricarea bãuturilor 138,5 128,5 121,1 112,6Fabricarea produselor din tutun 141,2 141,1 114,3 149,6Fabricarea produselor textile 92,5 72,2 78,2 78,0Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 71,0 52,9 52,9 52,1Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºiîncãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor 82,7 65,1 67,9 66,2

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemnºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din paie ºi din alte materiale vegetale împletite 122,7 145,1 163,1 184,1Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 112,6 101,1 102,2 106,7Tipãrire ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor 121,2 128,0 115,9 96,6Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului 94,5 83,6 73,8 73,1Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 121,4 102,0 111,8 121,7Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 125,8 104,6 112,7 122,3Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 179,2 167,3 179,2 189,7Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 166,0 114,7 109,2 123,0Industria metalurgicã 87,1 55,8 71,1 76,2Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 170,4 148,2 135,9 133,9Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice 137,3 103,7 103,5 100,3Fabricarea echipamentelor electrice 155,9 181,0 238,3 268,2Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 129,9 107,3 101,0 115,7Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 142,7 158,0 204,2 222,9Fabricarea altor mijloace de transport 129,4 107,3 70,5 64,3Fabricarea de mobilã 113,2 96,8 95,3 92,5Alte activitãþi industriale n.c.a. 83,5 74,1 66,2 76,3Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor ºi echipamentelor 91,4 92,2 99,7 119,3

Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 96,6 103,4 111,8 118,8Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 96,6 103,4 111,8 118,8Industrie - total pe marile grupe industriale:- industria bunurilor intermediare 136,1 123,4 136,3 149,9- industria bunurilor de capital 145,3 143,5 156,2 165,2- industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 112,7 95,7 98,0 99,0- industria bunurilor de uz curent 114,1 104,5 100,8 100,6- industria energeticã 96,2 96,5 99,5 104,5

Energie primarã

mii tone echivalent petrol1)

2008 2009 2010 20112)

Resurse 48166 42729 42467 44155din care:- producþie3) 28779 28034 27428 27356- import 16324 11235 11239 11417

Producþie3) 28779 28034 27428 27356din care:- cãrbuni 7011 6477 5903 6748- þiþei 4619 4390 4186 4129- gaze naturale4) 8982 8964 8705 8407- energie electricã5) 4233 4242 4618 4173

Import 16324 11235 11239 11417din care:- cãrbuni 2030 640 540 600- þiþei 8417 6892 5820 5452- gaze naturale 3567 1614 1834 2546- energie electricã 79 56 66 67

1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg. 2) Date provizorii.3) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.4) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei. 5) Inclusiv energie eolianã.

ENERGIE


Balanþa energiei electricemiliarde kWh

2008 2009 2010 20111)

Resurse 65,8 58,7 61,7 61,8

Producþie 64,9 58,0 61,0 61,0- produsã în termocentrale 36,5 30,4 28,8 34,3- produsã în hidrocentrale 17,2 15,8 20,2 15,0- nuclearo-electricã 11,2 11,8 12,0 11,7Import 0,9 0,7 0,7 0,8

Destinaþii - total 65,8 58,7 61,7 61,8

Consum - total 52,7 47,9 51,5 52,5- în economie 41,6 36,2 39,5 40,3- iluminat public 0,7 0,7 0,7 0,6- populaþie 10,4 11,0 11,3 11,6Export 5,2 2,9 3,0 2,5Consum propriu tehnologicîn reþele ºi staþii 7,9 7,0 7,2 6,8

1) Date provizorii.

În anul 2011, resursele de energie primarã au crescut cu 4,0% faþã de anul 2010. Ponderea importurilorîn total resursã de energie primarã a scãzut în anul 2011 la 25,9% (comparativ cu 26,5% în anul 2010),importurile de þiþei reprezentând 47,8% din totalul importurilor.

Indicii lucrãrilor de construcþii (%)serie brutã 2008 = 100

2009 2010 20111)

Total 81,7 72,7 74,7

Construcþii noi 77,4 76,4 78,3Reparaþii capitale 89,9 70,8 78,1Întreþinere ºi reparaþii curente 92,2 74,3 73,8

1) Date provizorii, rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

��

��

� ��

��

��

� ��

� ��

��

Clãdiri rezidenþiale

Clãdiri nerezidenþiale

Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte


Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie

��

��

��

��

Construcþii noiºi reparaþii capitale

Întreþinereºi reparaþii curente

2009 2010


CONSTRUCÞII


Infrastructuri de transport

Alte construcþii ºi lucrãriinginereºti

2009 2010

TRANSPORTURI


U.M. 2008 2009 2010 20111)

Transportul feroviarLocomotive 2) numãr 1907 1845 1834 1823Vagoane pentru trenuri de marfã 2) mii vagoane 47 46 43 43Vagoane pentru trenuri de pasageri 2) numãr 5105 5137 4904 4483Mãrfuri transportate mil. tone 67 51 53 61Parcursul mãrfurilor 3) mild. tone-km 15 11 12 15Transportul naþional ºi internaþional de pasageri mil. pasageri 78 70 64 61Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km 6958 6128 5437 5073

Transportul pe cãi navigabile interioareNave fãrã propulsie pentru transportul mãrfurilor 4) numãr 1221 1232 1208 1097Nave pentru transportul pasagerilor 4) numãr 75 65 67 127Mãrfuri transportate 5) mil. tone 30 25 32 29Parcursul mãrfurilor 5) mild. tone-km 9 12 14 11Transportul naþional ºi internaþional de pasageri mil. pasageri *) *) *) *)Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km 21 20 15 18

Transportul prin conducte petroliere magistraleMãrfuri transportate mil. tone 12 9 7 6Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 2 1 1 1

Transportul maritimNave pentru transportul mãrfurilor 4) numãr 27 24 26 23Mãrfuri transportate 6) mil. tone 50 36 38 39

Transportul aerianAeronave civile înmatriculate cu certificat de navigabilitate aerianã- pentru transportul pasagerilor numãr 71 84 89 83- pentru transportul mãrfurilor numãr - - - -

Mãrfuri transportate 7) mii tone 27 25 26 27Transportul naþional ºi internaþional de pasageri 7) mil. pasageri 9 9 10 11

Transportul rutierMãrfuri transportate mil. tone 365 293 175 184Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 56 34 26 26Transportul naþional ºi internaþional de pasageri 8) mil. pasageri 297 262 245 243Parcursul pasagerilor 8) mil. pasageri-km 20194 17108 15812 15529

1) Date provizorii.2) Mijloace de transport feroviar existente în inventar la sfârºitul anului.3) Parcursul tarifar al mãrfurilor.4) Datele se referã la nave înmatriculate în Registrele Matricole ale Autoritãþii Navale Române.5) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1365/2006 al Parlamentului European

ºi al Consiliului privind statistica transportului de mãrfuri pe cãi navigabile interioare.6) Serie de date statistice în conformitate cu Directiva 42/2009/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului privind

raportãrile statistice referitoare la transportul maritim de mãrfuri ºi pasageri.7) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul CE nr. 437/2003 al Parlametului European ºi al Consiliului

privind raportãrile statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mãrfuri ºi poºtã.8) Date obþinute conform noii metodologii (unitatea de observare este autovehiculul care are licenþã validã pentru

transportul persoanelor).*) Sub 0,5.

TRANSPORTURI


Transportul aeroportuar de pasageri

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

� ��

� ��

��

��

��

��

��

� ��

��

� ��

��

� ��

��

� ��

��

��

pasageri îmbarcaþi

pasageri debarcaþi

În cursul anului 2011, comparativ cu anul 2010, în general, majoritatea modurilor de transport auînregistrat scãderi.

Transportul rutier a înregistrat o uºoarã creºtere din punct de vedere al cantitãþilor de mãrfuri, faþã de anul2010 ºi o scãdere cu 49,6% faþã de anul 2008.

Transportul portuar de mãrfurimii tone

2008 2009 2010 2011

Transport maritim 50458 36094 38122 38918

- mãrfuri încãrcate 20857 19687 21181 20743- mãrfuri descãrcate 29601 16407 16941 18175

Pe cãi navigabile interioare 30295 24743 32088 29396

- internaþional 7526 6382 9048 6052- naþional 22646 9843 14770 16386- tranzit 123 85181) 82701) 69581)

1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit pentru România), în conformitate cu legislaþia Europeanã.

mii

TRANSPORTURI


Transportul aeroportuar de pasageri ºi mãrfuri

U.M. 2008 2009 2010 2011

Pasageri mii pasageri 9077 9093 10128 10783Mãrfuri (inclusiv poºtã) tone 26686 24499 25540 26979Miºcãri aeronave numãr 150120 160047 163222 151511

Transportul aeroportuar de mãrfuri

��

�

� �

�

� ��

�

��

�

� ��

�

� ��

�

��

�

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

mãrfuri încãrcate(inclusiv poºtã)

mãrfuri descãrcate(inclusiv poºtã)

Numãrul autovehiculelor înscrise în circulaþiemii bucãþi

2008 2009 2010 20111)

Autobuze ºi microbuze 42 41 41 41Autoturisme 4027 4245 4320 4335Mopede ºi motociclete (inclusiv mototricicluri ºi cvadricicluri) 72 80 85 90Autovehicule de marfã 645 662 667 696

1) Date provizorii.Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor (Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor).

tone

Exporturile FOB, importurile CIF ºi soldul FOB-CIF al operaþiunilor

de comerþ internaþional cu bunuri

2008 2009 20101) 20112)

Exporturi FOB

milioane euro 33725 29084 37368 45041milioane dolari SUA 49674 40579 49508 62692milioane lei 123812 123344 157471 190922

Importuri CIF

milioane euro 57240 38953 46902 54824milioane dolari SUA 84286 54344 62140 76365milioane lei 210133 165171 197596 232318

Sold (exp. FOB - imp. CIF)

milioane euro -23515 -9869 -9534 -9783milioane dolari SUA -34612 -13765 -12632 -13673milioane lei -86321 -41827 -40125 -41396


Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor

de comerþ internaþional cu bunuri

��

!�� !��!�� !��

!�� !� �� !��

��

�

��

� ��

�

��

�

��

�

��

�

��

�

��

� �

�

��

�

��

��

�

��

�

� ��

�

�� !��!��!��

��

��

Exporturi FOB

Sold (exporturi FOB - importuri CIF)

Importuri CIF

milioane euro

Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul 2011 o creºtere faþã de anulprecedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat valoarea de 45041 milioane euro (în creºtere cu 20,5%faþã de anul 2010), iar importurile CIF au fost de 54824 milioane euro (în creºtere cu 16,9% faþã de anul2010), soldul balanþei comerciale FOB-CIF în aceste condiþii fiind de -9783 milioane euro.

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI





Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni, conform Nomenclatorului Combinat milioane euro

Cod NC 2008 2009 20101) 20112)

Export FOB E 33725 29084 37368 45041

Import CIF I 57240 38953 46902 54824

I Animale vii ºi produse animale E 278 326 434 583I 1191 1116 984 960

II Produse vegetale E 1198 1125 1639 2072I 1259 1003 1141 1322

III Grãsimi ºi uleiuri E 106 88 164 242animale sau vegetale I 227 160 217 246

IV Produse alimentare, E 583 704 890 1097bãuturi ºi tutun I 1669 1544 1584 1900

V Produse minerale E 3142 1784 2059 2589I 7850 3883 5178 6657

VI Produse chimice E 1428 1070 1661 2183I 4727 4300 4666 5452

VII Materiale plastice, cauciuc E 1711 1436 1892 2496ºi articole din acestea I 3313 2542 3264 3961

VIII Piei crude, piei tãbãcite, E 232 189 231 281blãnuri ºi produse din acestea I 693 559 643 714

IX Produse din lemn, E 949 919 1225 1450exclusiv mobilier I 599 376 396 380

X Pastã de lemn, hârtie, carton E 162 165 233 274ºi articole din acestea I 967 898 965 1023

XI Materiale textile ºi E 3544 2900 3148 3596articole din acestea I 3476 2737 3042 3513

XII Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele E 1239 1024 1170 1356ºi articole similare I 552 443 519 637

XIII Articole din piatrã, ipsos,ciment, ceramicã, sticlã E 216 179 226 251ºi din materiale similare I 1076 634 666 745

XV Metale comune ºi E 4940 2922 4461 5487articole din acestea I 6501 3816 5126 6186

XVI Maºini ºi aparate; echipamenteelectrice; aparate de înregistratsau de reprodus sunetul E 8061 7671 10135 12140ºi imaginile I 13715 10517 13344 14968

XVII Mijloace ºi materiale E 4139 4882 5811 6513de transport I 7131 2890 3497 4245

XVIII Instrumente ºi aparate optice,fotografice, cinematografice,medico-chirurgicale ºi similare;ceasuri; instrumente muzicale; E 314 351 435 537pãrþi ºi accesorii ale acestora I 943 652 790 884

XX Mãrfuri ºi produse diverse E 1389 1252 1421 1649I 1231 792 767 876

XXII Bunuri necuprinse în E 94 97 134 245alte secþiuni din N.C. I 119 92 112 155

Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.

1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii.

Exporturile FOB, pe grupe de þãri1)

milioane euro

2008 2009 20102) 20113)

Total 33725 29084 37368 45041

Europa 29507 25706 32909 39081Uniunea Europeanã (UE-27) 23765 21600 26953 32031AELS 630 655 575 645Alte þãri din Europa 5113 3450 5381 6406Asia 2273 2030 2524 3364Orientul Mijlociu ºi Apropiat 1339 1108 1307 1869Alte þãri din Asia 934 922 1217 1495Africa 843 706 989 1277Africa de Nord 485 527 608 822Alte þãri din Africa 359 179 381 455America 1012 598 900 1270din care:America de Nord 624 366 641 945America Centralã ºi Caraibeanã 205 137 111 60America de Sud 183 95 147 264Oceania 68 20 22 37

Þãri nespecificate4) extra UE 22 26 24 12



Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate suntdatorate rotunjirilor.

1) Þara de destinaþie pentru exporturi. 2) Date semidefinitive.3) Date provizorii.4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi

þara de origine la import.

Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe secþiuni conformNomenclatorului Combinat, în anul 2011 comparativ cu anul 2010 constau în:- majorarea ponderii la secþiunea: „Meteriale plastice, cauciuc ºi articole din acestea” cu 0,5 puncte

procentuale; - diminuarea ponderii la secþiunile: „Mijloace ºi materiale de transport” cu 1,1 puncte procentuale;

„Materiale textile ºi articole din acestea” cu 0,4 puncte procentuale.

În evoluþia importurilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat, în anul 2011 comparativ cu anul2010, au avut loc urmãtoarele modificãri structurale:- majorarea ponderii la secþiunea „Produse minerale” cu 1,1 puncte procentuale;- diminuarea ponderii la secþiunea „Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau

de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 1,2 puncte procentuale.

Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional

calculaþi din valori exprimate în euro (%)


2008 2009 20101) 20112)

Export FOB 103,8 89,3 107,0 107,9Import CIF 103,4 89,3 104,2 106,21) Date semidefinitive.2) Date provizorii.



Exporturile (FOB)

cu principalele þãri partenere, în anul 20111)

(structurã calculatã din date în mii euro)

1) Date provizorii.

Importurile (CIF)

cu principalele þãri partenere, în anul 20111)

(structurã calculatã din date în mii euro)

1) Date provizorii.

"��

#$%��

&��'��

�(�)��*��

��

�%$��'+��

"��

#$%��

��*��

&��' ��

�,�-,�./��0+��

�%$��'+��



Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate suntdatorate rotunjirilor.

1) Þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine pentru importuri extracomunitare.2) Date semidefinitive.3) Date provizorii.4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi þara de origine

la import.*) Sub 0,5.

Importurile CIF, pe grupe de þãri 1)

milioane euro

2008 2009 20102) 20113)

Total 57240 38953 46902 54824

Europa 47756 32598 39440 45931

Uniunea Europeanã (UE-27) 39838 28472 33992 39826AELS 513 450 532 539Alte þãri din Europa 7405 3676 4916 5566

Asia 7357 4976 6059 7004

Orientul Mijlociu ºi Apropiat 441 291 338 363Alte þãri din Asia 6916 4684 5720 6641

Africa 285 293 291 326

Africa de Nord 225 191 153 179Alte þãri din Africa 60 102 138 147

America 1710 1066 1090 1549

din care:America de Nord 1023 596 629 738America Centralã ºi Caraibeanã 78 76 64 202America de Sud 609 394 397 609

Oceania 131 19 22 12

Þãri nespecificate4) extra UE 1 2 *) 1

Ca orientare geograficã a exporturilor, principala destinaþie o reprezintã statele membre ale UniuniiEuropene, care în anul 2011 deþin 71,1% din valoarea totalã a exporturilor.

Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele membre ale UniuniiEuropene, acestea deþinând 72,6% din valoarea totalã a importurilor anului 2011.

2008 2009 20101) 20112)

Exporturile (FOB) pe moduri de transport

Total 33725 29084 37368 45041

din care:Transport feroviar 1787 1188 1775 2291Transport rutier 22434 20506 26143 31390Transport maritim 7560 5654 7227 8499Transport fluvial 420 335 450 497

Importurile (CIF) pe moduri de transport

Total 57240 38953 46902 54824

din care:Transport feroviar 3297 1112 1420 1845Transport rutier 37928 27736 32617 38172Transport maritim 10312 5989 7253 8998Transport fluvial 373 407 496 336




Exporturi FOB

45041 milioane euro

Importuri CIF

54824 milioane euro

Comerþul internaþional cu bunuri,

pe grupe de þãri, în anul 2011 1)

1) Date provizorii.

��

��

��

��

��

��

��

��

Uniunea Europeanã AELS

Alte þãriAlte þãri din Europa

Comerþul internaþional cu bunuri, pe moduri de transport

milioane euro

Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri


CAEN Rev.2 2008 2009 2) 2010

Total 158191,5 140627,8 151515,6

Mãrfuri alimentare 55479,9 51806,5 52398,5Mãrfuri nealimentare 71386,0 63987,4 65594,0Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor 31325,6 24833,9 33523,1

Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile în luna noiembrie 2012.1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul

al carburanþilor.2) Date rectificate faþã de cele publicate anterior.

��

��

��

��

� � �

��


Mãrfuri alimentare

COMERÞ INTERIOR


Mãrfuri nealimentare

Comerþ cu amãnuntulal carburanþilor

2009 2010

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul

cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor, pe grupe de mãrfuri

2008 = 100

CAEN Rev.2 2009 2010 20111)

Total 85,9 85,6 83,5

Cu vânzare predominantã de produsealimentare, bãuturi ºi tutun 88,5 83,5 78,3Cu vânzare predominantã de produse nealimentare 86,3 85,3 85,5Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentruautovehicule, în magazine specializate 80,4 90,5 89,01) Date provizorii, rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

În anul 2011, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principalã de comerþ cuamãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor au înregistrat o scãdere cu 2,5% faþã de anul2010. S-au înregistrat scãderi la vânzãrile predominante de produse alimentare, bãuturi ºi tututn, cu 6,2%ºi la comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule, cu 1,7%. Vânzãrile predominante deproduse nealimentare au crescut cu 0,2%.

Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri

SERVICII DE PIAÞÃ


Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã

prestate în principal pentru populaþie

2008 = 100

CAEN Rev. 2 2009 2010 20111)

Total 84,5 83,3 91,6

din care:Hoteluri ºi restaurante 87,1 85,1 94,6Activitãþi ale agenþiilor turisticeºi a tur-operatorilor; alte serviciide rezervare ºi asistenþã turisticã 75,0 76,4 75,3

1) Date provizorii, rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

În anul 2011, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie a crescut cu 10,0% faþãde anul precedent.

Venituri din activitãþile de servicii de piaþã


CAEN Rev. 2 2008 2009 2010

Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie 16865,5 14882,91) 14883,8Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatoriieconomici (inclusiv transporturi, depozitare ºi comunicaþii) 162289,4 154458,2 162542,8

Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile în luna noiembrie 2012.1) Date rectificate faþã de cele prezentate anterior.

Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi

� ��

��

��

��

��

��

��

2009 2010

Restaurante

Hoteluri ºi alte facilitãþide cazare similareActivitãþi ale agenþiilor turisticeºi ale tur-operatorilor

Alte servicii de piaþã prestateîn principal pentru populaþie


Cazarea turiºtilor

2008 2009 2010 2011

Capacitatea de cazare turisticã

Existentã1) (mii locuri) 294 303 312 279În funcþiune (mii locuri-zile) 59188 61104 63808 68417- proprietate majoritar privatã(mii locuri-zile) 51395 54164 57192 62316

Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 7125 6141 6073 7032

din care: strãini 1466 1276 1346 1517din total:- proprietate majoritar privatã 6478 5652 5683 6675

Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 20726 17325 16051 17979

din care: strãini 3359 2668 2767 3067din total:- proprietate majoritar privatã 17785 14969 14129 16011

1) La 31 iulie.

Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României

��

��

��

�

��

�

��

�

��

��

�

��

��

��

��

� �

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��mii

Sosiri Plecãri

TURISM


În anul 2011, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7611 mii persoane (în creºtere cu1,5% faþã de anul 2010), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 10936 miipersoane (în creºtere cu 0,3% faþã de anul 2010).

TURISM


Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României

2008 2009 2010 2011

Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)

Total 8862 7575 7498 7611

din care:Austria 210 180 177 193Bulgaria 1114 877 786 797Italia 433 375 331 352Germania 522 443 395 381Republica Moldova 1429 1043 1216 1330Turcia 303 258 265 271Ucraina 730 724 672 648Ungaria 1950 1836 1735 1546

Sosirile vizitatorilor strãini în România,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)

Total 8862 7575 7498 7611

din care:Rutiere 6885 5925 5906 5676Feroviare 253 208 222 258Aeriene 1462 1277 1215 1509Navale 262 164 154 168

Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)

Total 13072 11723 10905 10936

din care:Rutiere 10381 9335 8261 7920Feroviare 259 214 195 216Aeriene 2404 2147 2416 2780Navale 28 21 19 20

Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României sunt incluse ºi cãlãtoriile efectuate pe jos.

Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.

Instituþiile abilitate sã asigure respectarea ºi aplicarea legii sunt Ministerul Justiþiei ºi MinisterulAdministraþiei ºi Internelor. Numãrul infracþiunilor cercetate de poliþie, în anul 2011 a fost de 292 mii, în scãdere cu o mie deinfracþiuni cercetate faþã de anul precedent, dar în creºtere cu 1,0% faþã de anul 2008.

La 100000 de locuitori au revenit, în anul 2011, un numãr de 1364 infracþiuni cercetate de poliþie, încreºtere cu 1,4% faþã de anul 2008.

În anul 2011, în România erau 4205 judecãtori, în creºtere cu 3,0% faþã de anul precedent ºi în scãdere cu1,5% faþã de anul 2008.

Din numãrul total de cauze înregistrate, în anul 2011, un procent de 95,7% au fost cauze civile. Numãrulde cauze penale ºi civile care au revenit în medie spre soluþionare unui judecãtor a variat între 386 în anul2008 ºi 559 în anul 2011.

În perioada 2008-2011, numãrul persoanelor condamnate definitiv care au revenit la 100000 locuitori acrescut, de la 171 în anul 2008, la 222 în anul 2011.

numãr

2008 2009 2010 20111)

Judecãtori 4142 3904 4081 4205Cauze intrate la instanþele judecãtoreºti (mii) 1597 1903 2263 2351- penale (mii) 239 239 244 101- civile (mii) 1358 1664 2019 2250Persoane condamnate definitiv 36795 34226 41891 47577din care, pentru:Infracþiuni contra persoanei 7246 6460 7319 7910Infracþiuni contra patrimoniului2) 14837 12691 14934 17746Infracþiuni silvice 782 803 1065 1421Infracþiuni de serviciu- dare de mitã 58 45 68 82- luare de mitã 62 49 43 63- trafic de influenþã 48 31 64 107- primire de foloase necuvenite 4 1 - -Infracþiuni contra autoritãþilor 196 190 256 414Infracþiuni economice 10 4 4 -Infracþiuni care aduc atingere unorrelaþii privind convieþuirea socialã 1240 1014 1327 1765Infracþiuni la regimul circulaþiei pedrumurile publice 9042 10012 11938 13682Rata criminalitãþii(persoane condamnate definitivla 100000 locuitori) 171 159 195 2223)

1) Date provizorii.2) Infracþiuni contra avutului privat ºi infracþiuni contra avutului public.3) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii.

2008 2009 2010 20111)

Infracþiuni cercetate de poliþie - total (mii) 289 300 293 292

Rata infracþionalitãþii (infracþiuni cercetate de poliþie la 100000 locuitori) 1345 1397 1366 13642)

1) Date provizorii.2) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.Sursa: Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.

JUSTIÞIE


numãr

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ


Þara

Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori)

2000 2009 2010 2011 2000 2009 2010 2011

Total din care: femei

UE-27 482,8 499,7 501,1 502,5 247,7 255,8 256,5 257,2

Austria 8,0 8,4 8,4 8,4 4,1 4,3 4,3 4,3Belgia 10,2 10,8 10,8 11,0 5,2 5,5 5,5 5,6Bulgaria 8,2 7,6 7,6 7,5 4,2 3,9 3,9 3,9Republica Cehã 10,3 10,5 10,5 10,5 5,3 5,3 5,3 5,4Cipru 0,7 0,8 0,8 0,8 0,4 0,4 0,4 0,4Danemarca 5,3 5,5 5,5 5,6 2,7 2,8 2,8 2,8Estonia 1,4 1,3 1,3 1,3 0,7 0,7 0,7 0,7Finlanda 5,2 5,3 5,4 5,4 2,6 2,7 2,7 2,7Franþa 60,5 64,4 64,7 65,0 31,2 33,2 33,4 33,6Germania 82,2 82,0 81,8 81,8 42,1 41,8 41,7 41,6Grecia 10,9 11,3 11,3 11,3 5,5 5,7 5,7 5,7Irlanda 3,8 4,5 4,5 4,5 1,9 2,2 2,3 2,3Italia 56,9 60,0 60,3 60,6 29,4 30,9 31,1 31,2Letonia 2,4 2,3 2,2 2,2 1,3 1,2 1,2 1,2Lituania 3,5 3,3 3,3 3,2 1,9 1,8 1,8 1,7Luxemburg 0,4 0,5 0,5 0,5 0,2 0,2 0,3 0,3Malta 0,4 0,4 0,4 0,4 0,2 0,2 0,2 0,2Olanda 15,9 16,5 16,6 16,7 8,0 8,3 8,4 8,4Polonia 38,7 38,1 38,2 38,2 19,9 19,7 19,7 19,8Portugalia 10,2 10,6 10,6 10,6 5,3 5,5 5,5 5,5Regatul Unit 58,8 61,6 62,0 62,4 30,2 31,3 31,5 31,7România 22,5 21,5 21,5 21,4 11,5 11,0 11,0 11,0

Slovacia 5,4 5,4 5,4 5,4 2,8 2,8 2,8 2,8Slovenia 2,0 2,0 2,0 2,1 1,0 1,0 1,0 1,0Spania 40,0 45,8 46,0 46,2 20,4 23,2 23,3 23,4Suedia 8,9 9,3 9,3 9,4 4,5 4,7 4,7 4,7Ungaria 10,2 10,0 10,0 10,0 5,4 5,3 5,3 5,2

Sursa: Eurostat.



Nãscuþi-vii Sporul natural

Þara (la 1000 locuitori) (la 1000 locuitori)

2000 2009 2010 2000 2009 2010

UE-27 10,6 10,7 10,7 0,6 1,1

1,0

Austria 9,8 9,1 9,4 0,2 -0,1 0,2Belgia 11,4 11,8 11,9 1,1 2,1 2,2Bulgaria 9,0 10,7 10,0 -5,1 -3,6 -4,6Republica Cehã 8,8 11,3 11,1 -1,8 1,0 1,0Cipru 12,2 12,0 12,4 4,5 5,5 5,7Danemarca 12,6 11,4 11,4 1,7 1,4 1,6Estonia 9,5 11,8 11,8 -3,9 -0,2 0,02Finlanda 11,0 11,3 11,4 1,4 2,0 1,9Franþa 13,3 12,8 12,9 4,4 4,3 4,4Germania 9,3 8,1 8,3 -0,9 -2,3 -2,2Grecia 9,5 10,5 10,1 -0,2 0,9 0,5Irlanda 14,4 16,7 16,5 6,1 10,2 10,4Italia 9,5 9,5 9,3 -0,2 -0,3 -0,4Letonia 8,5 9,6 8,6 -5,0 -3,6 -4,8Lituania 9,8 11,0 10,8 -1,4 -1,6 -2,0Luxemburg 13,1 11,3 11,6 4,5 4,0 4,2Malta 11,5 10,0 9,6 3,8 2,2 2,4Olanda 13,0 11,2 11,1 4,2 3,1 2,9Polonia 9,8 10,9 10,8 0,3 0,9 0,9Portugalia 11,7 9,4 9,5 1,4 -0,5 -0,4Regatul Unit 11,5 12,8 13,0 1,2 3,7 3,9România 10,5 10,4 9,9 -0,9 -1,6 -2,2

Slovacia 10,2 11,3 11,1 0,5 1,5 1,3Slovenia 9,1 10,7 10,9 -0,2 1,5 1,8Spania 9,9 10,8 10,5 0,9 2,4 2,3Suedia 10,2 12,0 12,3 -0,3 2,3 2,7Ungaria 9,6 9,6 9,0 -3,7 -3,4 -4,0

Sursa: Eurostat.



Durata medie a vieþii (ani)

Þara 2000 2008 2009 2010

Austria 78 80 80 80Belgia 78 80 80 80Bulgaria 72 73 73 74Republica Cehã 75 77 77 78Cipru 77 78 79 78Danemarca 76 79 79 79Estonia 71 73 74 75Finlanda 77 80 80 80Franþa 79 81 81 82Germania 78 80 80 80Grecia 78 80 80 80Irlanda 77 79 79 79Italia 79 82 82 81Letonia 71 72 73 73Lituania 73 71 72 73Luxemburg 78 80 80 80Malta 77 80 79 79Olanda 78 80 80 81Polonia 73 76 76 76Portugalia 76 78 79 79Regatul Unit 77 79 80 80România 71 73 73 74

Slovacia 73 75 75 75Slovenia 76 78 79 80Spania 78 81 81 82Suedia 80 81 81 82Ungaria 71 73 74 74

Sursa: World Population Data Sheet.



Rata medie anualã a inflaþiei (%)

Þara 2000 2009 2010 2011

UE-27 1,9 1,0 2,1 3,1

Austria 2,0 0,4 1,7 3,6Belgia 2,7 - 2,3 3,5Bulgaria 10,3 2,5 3,0 3,4Republica Cehã 3,9 0,6 1,2 2,1Cipru 4,9 0,2 2,6 3,5Danemarca 2,7 1,1 2,2 2,7Estonia 3,9 0,2 2,7 5,1Finlanda 2,9 1,6 1,7 3,3Franþa 1,8 0,1 1,7 2,3Germania 1,4 0,2 1,2 2,5Grecia 2,9 1,3 4,7 3,1Irlanda 5,3 -1,7 -1,6 1,2Italia 2,6 0,8 1,6 2,9Letonia 2,6 3,3 -1,2 4,2Lituania 1,1 4,2 1,2 4,1Luxemburg 3,8 - 2,8 3,7Malta 3,0 1,8 2,0 2,4Olanda 2,3 1,0 0,9 2,5Polonia 10,1 4,0 2,7 3,9Portugalia 2,8 -0,9 1,4 3,6Regatul Unit 0,8 2,2 3,3 4,5România 45,7 5,6 6,1 5,8

Slovacia 12,2 0,9 0,7 4,1Slovenia 8,9 0,9 2,1 2,1Spania 3,5 -0,2 2,0 3,1Suedia 1,3 1,9 1,9 1,4Ungaria 10,0 4,0 4,7 3,9

Sursa: Eurostat.



ÞaraRata de ocupare (%) Rata ºomajului 1) (%)

2000 2008 2009 2010 2011 2000 2008 2009 2010 2011

UE-27 63,2 65,8 64,5 64,1 64,3 8,8 7,1 9,0 9,7 9,7

Austria 67,9 72,1 71,6 71,7 72,1 3,6 3,8 4,8 4,4 4,2Belgia 60,9 62,4 61,6 62,0 61,9 6,9 7,0 7,9 8,3 7,2Bulgaria 51,5 64,0 62,6 59,7 58,5 16,4 5,6 6,8 10,2 11,2Republica Cehã 64,9 66,6 65,4 65,0 65,7 8,7 4,4 6,7 7,3 6,7Cipru 65,4 70,9 69,9 69,7 68,1 4,8 3,7 5,3 6,2 7,8Danemarca 76,4 77,9 75,3 73,3 73,1 4,3 3,4 6,0 7,5 7,6Estonia 60,3 69,8 63,5 61,0 65,1 13,6 5,5 13,8 16,9 12,5Finlanda 68,1 71,1 68,7 68,1 69,0 9,8 6,4 8,2 8,4 7,8Franþa 61,7 64,8 64,0 63,8 63,8 9,0 7,8 9,5 9,8 9,7Germania 65,3 70,1 70,3 71,1 72,5 8,0 7,5 7,8 7,1 5,9Grecia 56,6 61,9 61,2 59,6 55,6 11,2 7,7 9,5 12,6 17,7Irlanda 64,5 67,6 62,2 60,1 59,2 4,2 6,3 11,9 13,7 14,4Italia 53,4 58,7 57,5 56,9 56,9 10,0 6,7 7,8 8,4 8,4Letonia 57,4 68,6 60,9 59,3 61,8 13,7 7,5 17,1 18,7 15,4Lituania 59,6 64,3 60,1 57,8 60,7 16,4 5,8 13,7 17,8 15,4Luxemburg 62,7 63,4 65,2 65,2 64,6 2,2 4,9 5,1 4,6 4,8Malta 54,5 55,3 55,0 56,1 57,6 6,7 6,0 6,9 6,9 6,5Olanda 72,9 77,2 77,0 74,7 2) 74,9 3,1 3,1 3,7 4,5 4,4Polonia 55,1 59,2 59,3 59,3 59,7 16,1 7,1 8,2 9,6 9,7Portugalia 68,2 68,2 66,3 65,6 64,2 2) 4,5 3) 8,5 3) 10,6 3) 12,0 3) 12,9Regatul Unit 71,0 71,5 69,9 69,5 69,5 5,4 5,6 7,6 7,8 8,0România 4) 63,6 59,0 58,6 58,8 58,5 6,9 5,8 6,9 7,3 7,4

Slovacia 56,3 62,3 60,2 58,8 59,5 18,8 9,5 12,0 14,4 13,5Slovenia 62,7 68,6 67,5 66,2 64,4 6,7 4,4 5,9 7,3 8,2Spania 56,1 64,3 59,8 58,6 57,7 11,7 11,3 18,0 20,1 21,7Suedia 71,1 74,3 72,2 72,7 74,1 5,6 6,2 8,3 8,4 7,5Ungaria 55,9 56,7 55,4 55,4 55,8 6,4 7,8 10,0 11,2 10,9

Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).1) Conform definiþiei internaþionale (BIM - Biroul Internaþional al Muncii).2) Serie întreruptã.3) Estimãri.4) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO)..Sursa: Eurostat.



Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro)

Þara 2000 2008 2009 2010

UE-27 ... ... ... …

Austria ... ... ... …Belgia … ... ... …Bulgaria 1393,3 3368,0 3767,0 4008,0Republica Cehã 4577,5 10937,0 10673,0 11364,0Cipru … ... … …Danemarca … … … …Estonia 3652,4 9916,0 9407,0 9517,0Finlanda … ... … …Franþa … ... … …Germania … ... … …Grecia … ... … …Irlanda … 40775,0 40379,0 …

Italia ... ... … …Letonia 3232,2 8208,0 7856,0 7535,0Lituania 3476,1 7514,0 7184,0 6946,0Luxemburg … ... … …Malta 12991,6 1) 15695,0 … …Olanda 29600,0 39440,0 40615,0 41135,0Polonia 6004,6 10051,0 8604,0 9683,0Portugalia … ... … …Regatul Unit … ... … …România 2) 1732,0 5777,0 5221,0 5426,0

Slovacia … 9197,0 9908,0 10259,0Slovenia 11146,6 16711,0 17286,0 17956,0Spania … 23460,0 24342,0 …Suedia … 34620,0 32164,0 36797,0Ungaria … ... … …

Notã: Datele pentru anul 2000 sunt conform CAEN Rev.1 ºi reprezintã câºtigul salarial mediu brut anual pentruactivitãþile de industrie, construcþii ºi servicii (exclusiv agricultura, pescuitul ºi activitãþile gospodãriilor ºiorganizaþiilor extrateritoriale). Începând cu anul 2008, datele sunt conform CAEN Rev.2 ºi reprezintã câºtigul salarial mediu brut anual pentruactivitãþile de industrie, construcþii ºi servicii (cu excepþia activitãþilor gospodãriilor private în calitate deangajator de personal casnic; activitãþi ale gospodãriilor private de producere de bunuri ºi servicii destinateconsumului propriu ºi activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale).

1) Serie întreruptã.2) Cuprinde toate clasele de mãrime, inclusiv cele cu sub 10 salariaþi.... = Lipsã date.Sursa: Eurostat.



Þara 2000 2008 2009 2010

UE-27 1) 1,86 1,92 2,01 2,00

Austria 1,93 1) 2,67 1) 2,72 2,76 1);2)

Belgia 1,97 1,97 2,03 1,99 2)

Bulgaria 0,51 0,47 0,53 0,6 2)

Republica Cehã 1,17 1,41 1,48 1,56Cipru 0,25 0,43 0,49 0,50 2)

Danemarca 2,24 2,85 3,06 3,06 1)

Estonia 0,60 1,28 1,43 1,62 2)

Finlanda 3,35 3,70 3,92 3,87Franþa 2,15 3) 2,12 2,26 2,26 2)

Germania 2,47 2,69 2,82 2,82 1)

Grecia ... ... … …Irlanda 1,11 1,45 1,74 1) 1,79 1);2)

Italia 1,04 1,21 1,26 1,26 2)

Letonia 0,45 0,62 0,46 0,60Lituania 0,59 0,79 0,83 0,79Luxemburg 1,65 1,57 1,66 1,63 2)

Malta ... 0,56 0,54 0,63 2)

Olanda 1,94 1,77 1,82 1,83 2)

Polonia 0,64 0,60 0,68 0,74Portugalia 0,73 1) 1,50 1,64 1,59 2)

Regatul Unit 1,81 1,79 1) 1,86 1) 1,77 2)

România 0,37 0,58 0,47 0,46 4)

Slovacia 0,65 0,47 0,48 0,63Slovenia 1,38 1,65 3) 1,86 2,11 2)

Spania 0,91 1,35 1,39 1,39 2)

Suedia ... 3,70 1) 3,61 3,42 1)

Ungaria 0,81 1,00 1,17 1,16

1) Estimãri. 2) Date provizorii. 3) Serie întreruptã.4) Date semidefinitive.... = Lipsã date.Sursa: Eurostat.

Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în Produsul Intern Brut (%)



Þara 2000 2008 2009 2010

UE-27 7,1 1) 9,4 9,3 9,1

Austria 8,3 13,2 13,8 13,7Belgia 6,2 6,8 6,8 7,2Bulgaria ... 1,4 1,4 1,2Republica Cehã ... 7,8 6,8 7,5Cipru 3,1 8,5 7,8 7,7Danemarca 19,4 2) 30,0 31,6 32,8Estonia 6,5 2) 9,8 10,5 10,9Finlanda 17,5 2) 23,1 22,1 23,0Franþa 2,8 6,0 3) 5,7 3) 5,0 3)

Germania 5,2 7,9 7,8 7,7Grecia 1,0 2,9 3,3 3,0Irlanda ... 7,1 6,3 6,7Italia 4,8 2) 6,3 6,0 6,2Letonia ... 6,8 5,3 5,0Lituania 2,8 4,9 4,5 4,0Luxemburg 4,8 8,5 13,4 3) 13,4Malta 4,5 6,3 6,1 6,2Olanda 15,5 17,0 17,0 16,5 2)

Polonia ... 4,7 4,7 5,3Portugalia 3,4 5,3 6,5 5,8 3)

Regatul Unit 20,5 2) 19,9 20,1 19,4România 0,9 1,5 1,5 1,3

Slovacia ... 3,3 2,8 2,8Slovenia ... 13,9 14,6 16,2Spania 4,5 2) 10,4 10,4 10,8Suedia 21,6 22,2 2) 22,2 3) 24,5Ungaria 2,9 3,1 2,7 2,8

1) Estimãri.2) Serie întreruptã. 3) Date provizorii. … = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)



Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)

Þara 2008 2009 2010 2011

UE-27 60 66 70 73

Austria 69 70 73 75Belgia 64 67 73 77Bulgaria 25 30 33 45Republica Cehã 46 54 61 67Cipru 43 53 54 57Danemarca 82 83 86 90Estonia 58 63 68 71Finlanda 72 78 81 84Franþa 62 69 74 76Germania 75 79 82 83Grecia 31 38 46 50Irlanda 63 67 72 78Italia 47 53 59 62Letonia 53 58 60 64Lituania 51 60 61 62Luxemburg 80 87 90 91Malta 59 64 70 75Olanda 86 90 91 94Polonia 48 59 63 67Portugalia 46 48 54 58Regatul Unit 71 77 80 83România 1) 30 38 42 47

Slovacia 58 62 67 71Slovenia 59 64 68 73Spania 51 54 59 64Suedia 84 86 88 91Ungaria 48 55 60 65

1) Sursa: Ancheta în gospodãrii privind accesul la tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor.Sursa: Eurostat.



Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã

- PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) -

Þara 2000 2008 2009 2010

Austria 123,5 116,5 115,6 115,3Belgia 137,3 126,9 127,7 127,6Bulgaria 31,3 39,6 40,1 41,3Republica Cehã 65,6 74,0 1) 75,0 73,4Cipru 84,3 91,0 91,5 90,3Danemarca 111,1 105,8 106,3 111,6Estonia 47,2 66,0 65,8 69,3Finlanda 115,4 113,3 110,1 111,5Franþa 120,3 116,1 117,2 116,0Germania 107,1 107,9 104,9 105,4

Grecia2) 94,1 97,9 98,4 94,8Irlanda 129,3 128,6 132,1 137,0Italia 127,4 112,9 112,1 109,4Letonia 40,1 51,6 52,8 54,6Lituania 43,2 62,1 57,5 62,4Luxemburg 176,8 178,1 168,1 170,0Malta 98,8 90,8 93,1 91,0Olanda 115,0 115,4 112,4 113,2Polonia 55,5 62,3 65,6 66,8Portugalia 72,1 73,5 75,9 76,5 2)

Regatul Unit 111,3 106,8 105,5 106,6România 23,7 49,1 49,2 48,9

Slovacia 58,4 79,7 79,7 81,4Slovenia 76,1 83,8 80,9 80,4Spania 104,2 104,3 109,8 109,0Suedia 114,9 114,2 111,8 114,5Ungaria 57,1 70,9 72,1 71,2

1) Serie întreruptã.2) Date provizorii.Sursa: Eurostat.



Indicii producþiei agricole (2004-2006=100)

Þara 2000 2008 2009 2010

Austria 97,35 102,34 100,27 97,49Belgia 106,76 95,33 99,92 100,92Bulgaria 109,31 101,78 97,37 105,05Republica Cehã 102,01 100,34 97,06 90,10Cipru 106,58 87,35 86,28 85,73Danemarca 97,46 101,64 102,03 99,37Estonia 101,47 107,80 110,60 106,11Finlanda 98,61 100,35 101,33 94,44Franþa 103,69 96,82 97,96 95,75Germania 101,97 103,36 105,62 102,43Grecia 106,27 90,96 88,65 81,52Irlanda 103,23 98,53 95,17 99,97Italia 100,10 96,44 95,90 93,13Letonia 89,43 114,64 112,43 107,88Lituania 102,04 110,24 112,03 99,16Luxemburg 113,72 104,64 104,33 97,09Malta 106,81 105,65 96,30 96,52Olanda 104,95 104,53 108,33 109,69Polonia 102,03 102,90 105,77 100,37Portugalia 101,33 99,82 98,95 100,52Regatul Unit 103,45 102,03 100,96 100,39România 1) 72,34 96,51 94,41 95,35

Slovacia 91,90 101,95 90,69 82,21Slovenia 96,49 95,55 91,05 91,92Spania 99,77 100,85 102,89 103,80Suedia 104,06 97,63 100,18 95,48Ungaria 90,84 101,60 91,96 81,00

1) Sursa: I.N.S., conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã”.Sursa: FAO Statistical Database.



Þara

Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))

2000 2009 2010

UE-27 19100 23500 24400Austria 25100 29300 30800Belgia 24000 27700 29000Bulgaria 5400 10300 10700Republica Cehã 13500 19300 19400Cipru 16700 23500 24200Danemarca 25100 28900 31000Estonia 8600 14900 15700Finlanda 22300 26900 28100Franþa 21900 25400 26300Germania 22400 27200 28800Grecia 16000 3) 22100 3) 219003)

Irlanda 25100 30000 31100Italia 22400 24300 24600Letonia 6900 12000 12500Lituania 7500 12800 14000Luxemburg 46600 62500 66300Malta 16200 19300 20100Olanda 25600 31000 32500Polonia 9200 14300 15300Portugalia 15500 18800 196003)

Regatul Unit 22700 26000 27400România 5000 11000 11400

Slovacia 9500 17000 17900Slovenia 15300 20500 6) 20700 6)

Spania 18500 24200 24500Suedia 24300 28100 30300Ungaria 10300 15200 15800

1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.2) Previziuni. 3) Date provizorii. 4) Date revizuite. 5) Date semidefinitive.6) Serie întreruptã . … = Lipsã date.Sursa: Eurostat.



Rata de creºtere a PIB (%) Capacitatea / necesarul de finanþare(anul precedent =100) al administraþiilor publice - % în PIB

2000 2009 2010 2011 2009 2010 2011

3,9 -4,3 2,0 1,5 -6,9 -6,5 -4,5

3,7 -3,8 2,3 3,1 -4,1 -4,5 -2,63,7 -2,8 2,2 1,9 -5,7 -3,9 -3,95,7 -5,5 0,4 1,7 -4,3 -3,1 -2,14,2 -4,7 2,7 1,7 -5,8 -4,8 -3,15,0 -1,9 1,1 0,5 -6,1 -5,3 -6,33,5 -5,8 1,3 1,0 -2,7 -2,7 -1,99,7 -14,3 2,3 7,6 -2,0 0,3 1,05,3 -8,4 3,7 2,9 -2,7 -2,8 -0,93,7 -2,7 1,5 1,72) -7,6 -7,1 -5,23,1 -5,1 3,7 3,0 -3,2 -4,3 -1,03,53) -3,33) -3,53) -6,93) -15,6 -10,5 -9,29,3 -7,0 -0,4 0,7 -14,0 -31,2 -13,03,7 -5,5 1,8 0,4 -5,4 -4,5 -3,86,1 -17,7 -0,3 5,5 -9,7 -8,1 -3,5

12,3 -14,8 1,4 5,9 -9,4 -7,3 -5,58,4 -5,3 2,7 1,6 -0,8 -0,9 -0,6… -2,7 2,3 2,1 -3,8 -3,7 -2,7

3,9 -3,5 1,7 1,2 -5,6 -5,0 -4,64,3 1,6 3,9 4,3 -7,4 -7,9 -5,13,9 -2,9 1,4 3) -1,6 3) -10,2 -9,8 -4,24,5 -4,4 2,1 0,7 -11,4 -10,1 -8,22,4 4) -6,6 -1,6 5) 2,53) -9,0 -6,8 -5,2

1,4 -4,9 4,2 3,3 -8,0 -7,7 -4,84,3 -8,0 1,4 -0,2 -6,1 -6,0 -6,45,0 -3,7 -0,1 0,7 -11,2 -9,3 -8,54,5 -5,0 6,1 3,9 -1,0 -0,1 0,14,2 -6,8 1,3 1,7 -4,5 -4,3 4,2

Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor

(total industrie, exclusiv de construcþii

construcþii)

2009 2010 2011 2009 2010 2011

UE-27 ... … … ... … …

Austria 102,23 109,46 117,32 107,11 103,07 103,04Belgia 1) 96,85 105,23 109,54 100,73 99,22 103,74Bulgaria 96,60 1) 97,65 103,28 152,58 130,51 113,65 1)

Republica Cehã 101,62 1) 112,09 1) 119,80 1) 112,60 104,66 101,01Cipru 99,70 97,98 90,06 101,67 93,49 84,60Danemarca 85,78 87,33 88,93 92,03 83,08 88,58Estonia 84,35 104,25 121,75 87,99 80,51 101,99Finlanda 95,54 101,01 101,82 107,88 2) 121,35 2) 131,48 2)

Franþa 86,28 90,65 92,78 99,43 94,74 96,44Germania 93,73 104,24 111,91 108,77 109,40 123,54Grecia 89,86 1) 83,89 76,42 105,05 71,71 51,89 1)

Irlanda ... … … 40,13 28,20 23,52 1)

Italia 83,19 88,92 88,33 97,58 94,36 90,82Letonia 85,33 98,06 106,91 81,39 62,33 70,09Lituania 98,27 104,82 112,60 79,94 73,78 90,13Luxemburg 81,15 89,06 86,57 104,56 104,95 106,71Malta 94,40 102,08 1) 102,82 1) 109,98 109,84 108,80 1)

Olanda 98,85 106,49 105,68 1) 108,03 2) 96,14 2) 100,74 2)

Polonia 121,02 134,45 143,68 155,67 161,77 186,80Portugalia 90,64 92,22 90,16 82,88 75,92 68,40Regatul Unit 88,91 90,54 89,34 90,54 97,11 1) 99,65 1)

România 116,95 123,41 130,29 166,02 144,13 148,13

Slovacia 119,73 141,59 151,72 120,89 115,37 113,33Slovenia 95,93 101,92 103,23 1) 125,02 103,88 77,29Spania 82,60 83,34 81,83 ... … …Suedia 85,10 93,18 98,64 113,50 122,20 131,11Ungaria 97,62 107,88 113,69 77,49 69,40 64,03

Notã: Serii brute conform CAEN Rev.2.1) Date provizorii. 3) Estimãri… = Lipsã date.Sursa: Eurostat.



2005=100

Þara

Pentru informaþii, cumpãrarea publicaþiilor

ºi contractarea de abonamente, vã rugãm sã apelaþi la:

Biroul de Diseminare a Datelor ºi Publicaþiilor Statistice al INS

(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),

(http://www.insse.ro)/ e-mail: [email protected]

Birourile de Diseminare ale Direcþiilor Judeþene de Statisticã

(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)

Editura ”Revista Românã de Statisticã”

sau Librãria ”Ion Ionescu de la Brad”

(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)

ºi la e-mail: [email protected]

M A I 2 0 1 1

ISSN 1222 - 8818 ISSN-L 1222 - 8818

INS 2011

Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau parþialã, în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un sistem de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþional de Statisticã.

Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cãrþi este autorizatã numai cu indicarea clarã ºi precisã a sursei.

Inst i tutul Naþional de Stat ist icãB-dul Libertãþii Nr. 16, Sect. 5, BucureºtiTelefon: 0213181871; 0213177770F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5e - m a i l : r o m s t a t @ i n s s e . r oh t t p : / / w w w . i n s s e . r o

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

Coordonatorul publicaþiei :Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte

Coordonatorii ediþiei :Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ - VicepreºedinteIlie DUMITRESCU - Director Adriana CIUCHEA - Director GeneralDoina BADEA - ªef Serviciu

Responsabil de publicaþie :Doina BADEA - ªef Serviciu

Autori :Doina BADEA

Tehnoredactare ºi machetare :Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREÞCHI, Victorina BOTEA,Genia MIHOC, Daniela BUCUR, Lenuþa POPESCU, Laura ENACHE.

Pre-press ºi tipãrire :Direcþia Generalã de IT ºi Infrastructurã StatisticãDirecþia de Editare a Publicaþiilor Statistice

Coordonatori :Gheorghe VAIDA-MUNTEAN - Director GeneralVitty-Cristian CHIRAN - DirectorRodica-Elena SOLOVÃSTRU - ªef serviciu

Foto : Vitty-Cristian CHIRAN - Director

Coperta : Alexandru POPESCU - Referent

Adriana CIUCHEA, , Dr.ªtefan TRICÃ, Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR,Georgeta Marinela ISTRATE, Nina ALEXEVICI, Mihai GHEORGHE, Florica CÎRSTEA,Ion FLORESCU, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Florentina GHEORGHE, Daniela ªTEFÃNESCU.

ins romania in cifre 2012

Documents

n interiorul

lacul rou lacuri n crovuri

sfnta ana lacuri n depresiuni

razim lacuri

zton lacuri

lacuri antropice

se vars n marea neagr

brate lacuri din delta