india si new zeeland
TRANSCRIPT
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
1/18
ASE – Facultatea de Relații economice internaționale
India iș Noua
Zeelandă
Bercovici Gabriel
Ni ă Valentinaț
Anul I, Seria C, Gr 918
București 2016
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
2/18
Introducere
India i Noua Zeelandă. Două ări diferite, două culturi diferite i ai ale! două "ei!a#eș ț ș
e$tre de fruoa!e dar din nou, diferite. A ale! ace!te două !tate %n !tudiul no!tru de ca& din
"ură curio&itate. 'rin o"ortunitatea elaborării ace!tui "roiect a dorit !ă !edientă odată iș
odată ce %n!eană !tatul India alături de Noua Zeelandă, ce "oten ial au ace!tea din "unct deț
vedere econoic i o"ortunită ile "e care le de in.ș ț ț
Ace!tă lucrare e!te o continua co"ara ie dintre cele două !tate fie din "unct de vedereț
econoic, deo(rafic fie din "unct de vedere ar re!ur!elor !trate(ice "e care le de in !auț
indicele de&votării uane.
)o!te colonii Britanice, cele două ări au luat un cur! diferit %n de&voltarea lor econoicăț
du"ă al doilea ră&boi ondial.
*biectivele lucrări e!te de a indentifica diferen ele econoice i factori ce au condu! laț ș
de&voltarea lor %ntr+un od di!func ional "entru India i "ro!"er "entru Noua Zeelandă.ț ș
Acea!tă lucrare e!te !tructurată %n ca"itole "rinci"ale-
n "riul ca"itol !unt anali&ate cele doua !tate "rin locali&area ace!tora i influn ele "eș ț
care le+au atra! "o&i ia lor (eo(rafică, diver!itatea etnică, culturală i reli(ioa!ă ce au contribuitț ș
la "ro(re!ul econoic, !unt anali&a i de a!eenea indicatorii deo(rafici "recu !"orul naturalț
i !"orul i(ratoriu.ș
/n factor deci!iv %n de&votarea econoică a unei ări e!te de inerea de re!ur!e naturaleț ț
c0t ai diverdificate. n ca"itolul doi !unt "re&entate re!ur!ele "rinci"ale ale Indiei i Noiiș
Zeelande , dacă ace!te !tate !unt i"ortatoare !au e$"ortatoare de re!ur!e i con!ecin ele "e careș ț
le ilu!trea&ă de inerea lor.ț
n cel din ură ca"itol !unt "re&enta i !ubindicatorii ce contribuie la diferen ele deț țvaloare ale ID/ indicele de&votării uane2 dintre cele două !tate .
)inalul "roiectului "re&intă !curte conclu&ii de!"re anali&a celor doua !tate, i care auș
fo!t decala#ele ari dintre cele două !tate.
2
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
3/18
Capitolul I: Analiza demografica a celor două state alese
NOUA ZEELANDĂ
Noua Zeelandă e!te o ară in!ulară co"u!ă dinț
două in!ule ari i ai ulte in!ule ici, !ituate %n !ud+ș
ve!tul *ceanului 'acific re!"ectiv !ud e!tul Au!traliei.
Ace!t !tat e!te notabil "entru i&olarea lui, fiind !e"arat de
Au!tralia, la Nord+Ve!t, "rin 3area 4a!aniei. A!adar
ace!t !tat nu are vecini, cei ai a"ro"ia i vecini fiind Nouaț
Caledonie, )i#i i 4on(a. 5 lun(iea (ranitelor+6 7.ș
Su"rafa a tăriț e!te de 8.86 7: a"ro$iativ c0t
!tatul Colorado, /SA 2, av0nd un relief "redoinant
unto! cu unele ca"ii ari de coa!tă.
Din cau&a "o&i iei !ale (eo(rafice, Noua Zeelandă are "arte de o activitate !ei!icăț
frecventă, dar de obicei nu !unt !evere. 'e de altă "arte, un ;a&ard "rinci"al %n cla!ificarea
ace!tui !tat %l re"re&intă activitatea vulcanică at0t "e in!ula de nord c0t i "e cea de !ud. 'uteș
enuera nu ai "u in de < vulcani activi i "rinci"ali care "ot eana o are cantitate de lavă iț ș șa(ă, "roduc0nd avalan e i ia;ar. Ace tia !unt vulcanul *7ataina ultia dată a eru"t %nș ș ș
66=2, >aoul I!land, 4on(ariro, i ?;ite I!land.ș
Din "unct de vedere etnic, "o"ula ia e!te alcătuită din Neo Zeelande&i de ori(ineț
@uro"eană =1.2, 3aori 1
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
4/18
eligia statului e!te foarte diver!ificată- An(licani 1,8, >oano+Catolici 1,,
>eforai 16, CreEtini nu !e !"ecifică denuirea2
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
5/18
'
INDIA
Denumire- >e"ublica India !au India
(indi e!te liba
na ională i e!te folo!ită de
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
6/18
din "o"ula ie, de a!eenea !unt 1< libi oficiale "lu! alte < de liba#eț
vorbite de "e!te un ilion de oaeni, fiecare.
Alte libi folo!ite !unt Ben(ali 8.1,4elu(u =., 3arat;i =, 4ail H.9, /rdu
H, Gu#arati
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
7/18
)auna deo!ebit de bo(ată, ocrotită %ntr+o i"ortantă re ea de &one.ț
/O/ULA IEȚ - 1.H1.9H.H8< Iulie 61H e!t.2 !e află "e locul al doilea du"ă C;ina ca nuăr de
locuitori. ata de cre tere a popula ieiș ț e!te de 1, e!tiat iulie 61H2. ata natalită iiț
e!te de 19.HH na teri1,666 "o"ula ie 61H2. >itul cre terii "o"ula iei e!te de 1,9 "e an.ș ț ș ț
/opula ia ur0anăț e!te de .= din total "o"ula ie.ț
1peran a de 2ia ăț ț e!te 8.1 ani din care feei 9,
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
8/18
@conoia ării e!te una "ro!"eră i de&voltată av0nd un 'IB "e ca" de locuitor de .
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
9/18
4oate ace!te lucruri !e datorea&ă rela iei bune cu occidentul /niunea @uro"eană iț ș
Statele /nite2, fa"tul că ereu 3area Britanie a !"ri#init acea!tă ără i ai ale! un factor ț ș
deterinant %n de&voltarea econoiei %l con!tituie turi!ul.
INDIA
ndia a de!enit o țar" cu economie de #iaț" emer$ent" %n care
%ntre#rinderile de &tat re#re'int" %nc" #e&te 50( din totalul com#aniilor)
*u toate c" economia ndiei a continuat &" %nre$i&tre'e creșteri
economice %n ultimii ani+ ace&tea &,au &ituat &u- !alorile e&timate
%nre$i&tr.nd ci/re &u- #ra$ul de 5( 4+8( %n 20132014 ceea ce /ace
im#o&i-il" a&i$urarea unei de'!olt"ri economice dura-ile și !ia-ile care &"
#ermit" autorit"ților indiene com-aterea #ro-lemelor maore cu care &e
con/runt" țara)
intre ace&te #ro-leme și #ro!oc"ri ale autorit"ților indiene amintim
procentajul ridicat al populației sub limită de sărăcie, rată mare a
șomajului, numărul mare de analfabeți, accesul limitat la apă și
energie electrică, discrepanțele enorme între păturile sociale,
infrastructura subdezvoltată, poluarea și problemele de mediu etc.
entru atra$erea in!e&tițiilor &tr"ine directe și &timularea economiei %nmulte &ectoare con&iderate &en&i-ile+ cot" de #artici#are a rmelor &tr"ine a
cre&cut de la 20,30( la 4( &au c9iar 100( cum e&te ca'ul indu&triei de
a#"rare+ indu&trie de telecomunicații+ indu&triei /armaceutice+ tranorturi
etc)
F: !ede ndia ca țara cu cea mai ra#id" creștere economic %n anul
!iitor) *on/orm ultimului Ra#ort #ri!ind Economia :ondial" #u-licat de F:+
ndia e&te e&timat" &" con&olide'e creșterea economic" de la 7+3( %nre$i&trat" %n 20142015+ la 7+5( %n 2016) ;n anul nanciar 201415
e
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
10/18
314)405+30) m#orturile indiene %n anul nanciar 201415 au %nre$i&trat
408)033+41 mild =S %n &c"dere cu 0+5( /aț" de anul #recedent c.nd au
%nre$i&trat 4501+7 mild =S)
;n relația cu =E care re#re'int" #rinci#alul #artener comercial colecti!
al ndiei+ e/C4/>P 'IB-
+ IND/S4>I@ 6 + S@>VICII H+ AG>IC/M4/>P- 1=
)*> A D@ 3/NCP- /C4/>A *C/'A I*NAMP A )*> @I D@ 3/NCPȚ Ț
10
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
11/18
+ AG>IC/M4/>A I@ 6+ S@>VICII 1
*3A/M =, %n &onele urbane, oa# a!iv %n &onele rurale nedeterinat2.Ș ș
'*'/MA I@ A)MA4P S/B MI3I4P D@ S/BZIS4@N P 9,8Ț Ț
IN)MA I@ H,9Ț
B/G@4/M D@ S4A4
+ nca!ări 18=, iliarde /SD+ C;eltuieli 89,H iliarde /SD
DA4*>IA '/BMICP H1,= din 'IB AG>IC/M4/>P+ Cele ai !enificative !unt "roduc iile de ore&, (r0u, !ein eț ț
olea(inoa!e, bubac, iută, ceai, tre!tie de &a;ăr, linte, cea"ă, cartofi, "rodu!e lactate, oi,(0 te, "ă!ări, "e te.ș ș
IND/S4>IA+ Cele ai re"re&entative rauri indu!triale ale Indiei !unt indu!tria te$tilă,ind c;iică, "roce!area "rodu!elor alientare, ind. !iderur(ică, ec;i"aente de tran!"ort,cient, inerit, indu!tria "etrolieră, a ini unelte, !oftare, ind. faraceutică etc.ș
@M@C4>ICI4A4@
+ "roduc ie 886 iliarde 7;ț+ con!u =. iliarde 7;+ e$"ort H19 ilioane 7;+ i"ort 16,H iliarde 7;
I @IȚ Ț+ "roduc ie 89=.66 barili&iț+ i"ort ,=8 ilioane barril&i
+ >e&erve dovedite- 8,9H iliarde barili
+ >afinare "rodu!e "etroliere "roduc ie . illion barili&iț
+ con!u .9 illion barili&i
+ e$"ort 81,166 barili&i+ i"ort 86,966 barili&i
GAZ@ NA4/>AM@
+ "roduc ie-
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
12/18
C*3@> @R4@>I*> Ț
+ "rodu!e la e$"ort- "rodu!e "etroliere, "ietre "re ioa!e, a ini unelte, fier iț ș ș
+ "rodu!e !iderur(ice, c;iicale, autove;icule i confec ii.ș ț
+ @$"orturile au fo!t orientate a!tfel- /S 1.
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
13/18
minerale din care 4 com-u&ti-ili+ 11 metalice+ 52 nemetalice și 22 minereuri
minore)
Re'er!ele ndiei &unt urm"toarele
+ c"r-une) ndia e&te /oarte -o$at" %n re'er!e de c"r-une+ ind #e locul3 %n lume du#" *9ina și S=A %n #roducția de c"r-une) Re'er!ele totalede c"r-une+ &unt e&timate la 247+84 miliarde tone
+ -au
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
14/18
Ia(ine re"re&enta ională.ț >euter!
ID/ e!te o ă!ură edie a reali&ărilor de ba&ă al de&voltării uane %ntr+o ară.ț @!te o ă!ură de
!inte&ă "entru evaluarea "ro(re!elor "e teren lun( %n trei dien!iuni de ba&ă ale de&voltării
uane + o via ă lun(ă i !ănătoa!ă, acce!ul la cunoa tere i un nivel de trai decent.ț ș ș ș
ID/+ Noua Zeelandă
Valoarea DI "entru Noua Zeelandă %n anul 61< e!te de 6.91, ceea ce in!enă "o&i iaț
a 9+a din 188 de ări i teritorii. ntre 1986 i 61
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
15/18
Valoarea ID/ al Indiei "entru anul 61< e!te de 6,69, care "une ara %n cate(oria de de&voltareț
uană edie, "o&i ionarea !a la 16 din 188 de ări i teritorii.ț ț ș
ntre 1986 i 61ICS, India a fo!t cla!at "e locul cel ai !că&ut.ț Alte ări din (ru" !unt Bra&ilia,ț
>u!ia, C;ina i Africa de Sud.ș
S"eran a de via ă la na tere a cre!cut la 8 de ani, %n 61
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
16/18
S"re deo!ebire de India, de!i i&olată, Noua Zeelandă a cuno!cut o cre tere econoică %nș
fiecare an. Ace!t fa"t !e datorea&ă a "o"ula iei care era "re"onderentă britanică, conce"tele iț ș
ideiile euro"e"e doin0nd deci&iile econoice.
Statul Noii Zeelande datorită "o&i iei (eo(rafice a ado"tat o "olitică de!c;i!ă fa ă de re!tulț ț
econoilor i a %nc;eiat cu "arteniriate !trate(ice cu !ora !a Au!tralia , i a"onia.ș ș
De a!eenea , "rin fruu!e ea "ei!a#ului , Noua Zeelandă a %ncercat i a reu it !ă atra(ă c0t aiț ș ș
ulte inve! i i "entru a de&volta !ectorul turi!ului, foarte de&voltat %n oetul actual iț ț ș
atră(0nd ilioane de vi&itatori.
16
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
17/18
Siteo(rafie-
5ttp:665dr#undp#org6sites6default6files6*-7,85uman8de2elopment8report#pdf
5ttp:66en#9iipedia#org69ii6List8of8countries80;8(uman8De2elopment8Inde<
5ttps:66999#cia#go26li0rar;6pu0lications6t5e=9orld=fact0oo6
5ttp:66esa#un#org6unpd69pp6
5ttp:66unstats#un#org6unsd6demograp5ic6products62itstats61ets61eries8A8*-7,#pdf
5ttp:66esa#un#org6unpd69pp6unpp6panel8population#5tm
5ttp:665dr#undp#org6en6composite6(DI
17
http://hdr.undp.org/sites/default/files/2015_human_development_report.pdfhttp://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Human_Development_Indexhttps://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/http://esa.un.org/unpd/wpp/http://unstats.un.org/unsd/demographic/products/vitstats/Sets/Series_A_2015.pdfhttp://esa.un.org/unpd/wpp/unpp/panel_population.htmhttp://hdr.undp.org/en/composite/HDIhttp://hdr.undp.org/sites/default/files/2015_human_development_report.pdfhttp://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Human_Development_Indexhttps://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/http://esa.un.org/unpd/wpp/http://unstats.un.org/unsd/demographic/products/vitstats/Sets/Series_A_2015.pdfhttp://esa.un.org/unpd/wpp/unpp/panel_population.htmhttp://hdr.undp.org/en/composite/HDI
-
8/16/2019 India Si New Zeeland
18/18
5ttps:66ro#9iipedia#org69ii6Lista8>C%>&?>C">%$rilor8dup
>C">%$8indicele8dez2olt>C">%$rii8umane
5ttp:66999#referatele#com6referate6geografie6online'6India==un=loc=minunat===
@egetatia=fauna=resurse=minerale==turismul=si=e