GroRcr R.R. Mamru s-a niscut in 1 948 la New Jersey 5i a absolvitjurnalismul cu summa cum laude la Northwestern University,

lllinois. in anii '70 a scris o serie de nuvele, printre care 5i Regii

nisipurilor (1979), pentru care i-au fost decernate premiile Hugo

5i Nebula, apoi a continuat cu romane SF, fantasy gi horror.ln anii '80 a fost producitor 5i scenarist de televiziune, editor al

seriei Twilight Zone la CBS Television 5i producitor al filmuluiFrumoasa 5i Bestia. Una dintre nuvelele sale a fost ecranizatd

cutillul Zburdtorii nopSii.ln 1996, Martin a inceput si scrie seria

fantasy CANTEC DE GHEATA 5t Foc, alcituiti din Sapteromane, dintre care cinci au 5i fost publicate (lJzeala tronurilor,lncleptarea regilor, lureSut sdbiitor, Festinut cbrilor, 5i Dansut

dragonibr), iar doui se afla inca in stadiul de proiect (The Winds

of Winter 5i A Dream of Spring). Saga CArutfC DE GHEATA

fl FOC este consideratE o capodoperd a genului, fiind p6ni inprezent tradusd in peste treizeci de limbi, cu peste 2 200 000 de

exemplare v6ndute numai in Statele Unite. Drepturile cinema-tografice au fost achizitionate de HBO, care a difuzat deja primele

dou6 sezoane ale serialului.

Lsa Turm a cattigat Premiul John W. Campbell pentru cel mai

bun scriitor debutant in anul 1974. Este autoarea a numeroasepovestiri pi romane. printre care Lost Futures (nominalizat la

Premiul Arthur C. Clarke) Si The Pillow Friend. A semnat mai

multe c5rfi pentru copii. N5scuti in Texas, a ales sE locuiasciimpreuni cu familia intr-un linut scofian, in care peisajul seamindcu cel din Windhaven.

LISA TUTTLEfurtuni pe windhaven

Traducere din limba englezd

OaNa CHITU

NEMIRA

526 GEORGE F.R, MAFTI# & LISA TUTTLE

- Cum se numegre? a intrebat cAntdrejul. Balada?

- Ultimul zbor, i-a rlspuns ea zAmbind.Ultimul eizbor,bineinleles, gi cel din urmd cAnrec

al lui Coll. fi asta plrea sd se potriveasci.- Ultimul zbor, a repetar beiarul. Maris, cred cd

injeleg. CAntecul e adevirar, nu?

- Adevtrrat, a zis ea.

Dar nu era sigurl cI tAnirul o auzise. Vocea iiera anemicl, iar Odera il trtrsese afari gi inchidea uga.Dupi un timp, vraciul s-a intors si stingd lampile 9ia lesat-o pe Maris singurd, in camera micd, mirosinda boali, de sub stAncile spilate de sAnge ale Aca-demiei Aripiagchie.

In ciuda calmantului, betrAna nu putea si adoarmd.O cuprinsese un soi de entuziasm, un sentiment pros-tesc, ghidug, p€ car€ nu-l mai trlise de mult.

undeva, departe, deasupra capului, i s-a plrut ciaude cum izbucnegte furtuna qi sunetul ploii batAnddarabana pe piatrarociti de trecereatimpului. Forri-reala era rezistentd,, redutabil[ gi gtia ci n-avea si se

pribugeasci. $i totugi, simjea cd in noapt ea aceeaurma sd-qi cunoascd in sfArgit tatel.

CUPHINS

Prolog.........

Partea intiiFURTUNI.

Panea a doua

PARVENITUL...............

Partea a Lreia

PRABU$IREA.................

Epihog..........

t9

tzr

323

515

]A GEORGE R.B. MABTI*I & LISA TUTTLE

$i deodatd a inceput si alerge in spatele lui, arun-

cAnd nisipul in urma ei, strdduindu-se si gini pasul

cu el.

Birbatul a simgit-o venind pi s-a intors

- Ce-i?

- Poftim, i-a zis ea.

A blgat mAna tn buzwar, de unde a scos scoica

gi i-a intins-o.Pe chipul zburitonrlui s-a citit brusc uimirea, apoi

uimirea i s-a stins, inecati de cildura zAmbetului stru.

El a acceptat serios darul.Copila gi.a aruncat bragele in ju*l Lti, l-a imbrfiigat

cu patima 9i a rupt-o la fugd. Alerga ai bralele deschise,

atAt de repede, incAt i se pirea cd zboard..

Partea Tntdi

FURTUNI

Maris plutea cu furruna la trei metri deasupra mlrii,strunind vAnturile cu aripile din impletiturd metalicl.Zbtxa st nesag, {drd astAmplr, gustAnd din plin primej-

dia 9i stropii de ploaie, nederanlatdde frig. Cerul era

de un albastru de cobalt, ameninldtor, vAnturile igi

adunau putertle,iar eaaveaanpi;ii era de ajuns. Acumputea si gi moari gi ar fi sfArqit f.ericird,, zbwind.

Plana mai bine decAt oricind, rotindu-se 9i plutindprintre curenlii de aer, fxe gryx, prinzAndu-i mereu

pe cei care urcau sau pe cei care coborau gi care aveau

si o ducd mai departe ori mai iute. Nu flcea alegeri

gregite, nu era obligati sI ateiznz.e preirpitat deasupra

oceanului rumultos; schimbirile de direclie erau doar

spre plecerea ei. Ar fi fost mai sigur si zboare sus, ca

un copil, deasupra valurilor, cAt mai sus, piziti de

propriile ei gregeli. Dar Maris mitura intinderea de

apl ca un zburdtor,ceea ce insemna cd un singur plon-jon, doar atingereaapei cu aripa, ar fi dus la o rosto-golire netndemAnatici din tnalflrl cerului. Darinsemna

22 GEOFGE R.R. MABTI# & LISA TUTTLE

gi moartea: nu poti inota prea departe, cAnd anverguraaripilor este de gase metri.

Maris era curajoasi, dar cunogtea migcarea vAntu-rilor.

A zdritin f.ayd, gAtul unei scile, un cordon sinuos,negru, ded4urat pe fi.mdalul orizontului. Aproape terisi gAndeasci, ea a rispuns chemirii. MAna dreapta a

tras in jos de hamul de piele al aripii, iar ceastAngd aaplsat in sus. $i-a mutat complet centrul de greutate.Aripile mari din argint - dintr-o jesiturl subgire 9iugoard ca un fulg, dar extrem de trainicl - s-au migcatodati cu ea, intorcAndu-se. VArfirl uneia aproape ci a

$ters crestele valurilor de dedesubt, pe cAnd cealaltls-a ridicat; Maris a prins din plin curentul ascendentde aer gi a inceput sI urce.

Moarteq moartea din tnaltul cerului o ingrijorase,dar nu avea si sfArgeascd astfel - s-a repezit prin aer,ca un pesciruqindrdzneg, prinzpentru un monsrruinfometat.

Peste cAteva minute a ajuns tn dreptul scilei gi s-a

oprit, dAndu-i rorocoale, pu{in mai incolo de punctulin care o putea inh4a. De sus iizdreacorpul, de-abiaascuns sub vduri, rAndurile de inotitoare, negre gi

lucioase, betAnd ritmic apa. Capul mic,legdnAndu-sedintr-o parte intr-alta, deasupra gAtului lung, nu o bigain seami. Poate cd-i cunoaSte pe zburdtoi,s-a gAnditea atunci, gi nu-i place gusail.

VAntul era rece acum gi plin de sare. Furruna prin-deaputeri; fata simlea un tremur in aer. Exdtatd" Marisa lisat scila departe, in urmd. Apoi a rimas din nou

f urtunE pe windhaven 23

singuri, zburAnd fara nicio greutate prin universulcuprins doar intre mare gi cer, unde singurul sunet ce

se atzea era vAntul trecAndu-i peste aripi.irr.etr.rl cu incetul, insula s-a ridicat din mare:

destinagia ei. OftAnd cu pirere de riu ci i se terminiciletoria, Maris s-a hsat in jos.

Gina 9i Tor, doi dintre inredecinaqi - Maris n-ar

fi putut sI spuni ce fdceau atunci cAnd nu se ingri-jeau de zburdtorii venili invizite-, erau la datorie,pe limba de pdmAnt. A dat o datd roate deasupra

lor, pentru a le atrage atenlia. Ei s-au ridicat de pe

nisipul fin gi i-au ficut cu mAna. A doua oartr cAnd

s-a lntors, erau pregitiji. Maris s-a aruncat tot maijos, pAni cAnd picioarele i-au ajuns la doar cAliva

centimetri de sol; Gina gi Tor au alergat de-a curme'zigul plajei, paralel cu ea, fiecare de o parte a aripilor.Degetele ei au miturat suprafala Ei a tnceput si ince-

tineasci, improgcAnd cu nisip.tn cele din urmd s-a oprit, tntinsi pe burt5, pe nisi.

pul rece gi uscat. Se simlea prost. Un zburitor la sol

e ca o lestoasl rostogolitd pe spate; se poate pune pe

picioare dacl trebuie, dar este un proces dificil gi ne-

demn. Cu toate astea, fusese o aterizare bunl.Gina gi Tor au inceput si-i strAngi aripile, unite

de un cablu de treizeci de centimetri. Pe mdsurd ce fiecare spige se desprindea gi se unea cu urmltorul seg-

ment,lesitura din pAnza dintre ele se lasa moale. CAnd

toate spilele au fost strAnse, aripile atirnau ca dourpliuri lilii din metal, ce atirnav de pe axul ceffral,legat de spatele lui Maris.

24 GEOHGE R.H, I,,lNNrrrJ & LISA TUTTLE

- fl ";t.pt"- pe Coll, a zis Gina tn timp ce strAn-gea ultimul segmenr metalic.

Firele de pir scurre gi negre i se ridicau ca nigtelepi in jurul chipului.

Maris a scururar din cap. Poare o fi fost caletorialui Coll,. dar ea se simgise disperati, tinjind dupdvdn&th.lgi luase aripile - incd ir^u

^I'rei - 9i plecasecu mult inainte ca el sI iasi din a$ternut.

- Cred cI o sI zboarepe siturare, dupi sdptimAnaviitoare, a zis Tor vesel.

Inci avea nisip in pnrul lins, blond gi tremura pulindin cauza adierii aduse de mare, dar zimbea in timpce vorbea.

- O si zboare cAt o vrea.A pigit in faga lui Maris, vrAnd si o ajute sd-9i

dezlege aripile.

- Am si le port, s-a repezit Maris la el neribdd-toare, deranjatd de trincineala lui.

Oare si ingeleagd el? Cum si ingeleagi oricaredintre ei? Ei erau inredacinagi.

A luat-o in sus pe limba de nisip, spre cabani, ur-mati alene de Gina gi Tor. Acolo a mAncat gustareaobignuiti qi a stat infaqaunui foc uriag, uscAndu-se giincAlzindu-se. La lntrebirile prietenoase a rdspunsscurt, tncercAnd se tacd,, sdnu se gAndeasci la asta cagi cum ar fi ultima oard, cind zboard,. pentru cd eraun zburdtor, toti ii respectau tdcerea, degi se simqeaudezamdgiji. Pentru inredecinagi, zbw dtorii erau legi-tura permanentd cu celelalte insule. Mirile, lovjte zll-nic de fununi 9i colcnind de scile, pisicide-mare qi alpi

f urtun6 pe windhaven 25

priddtori, eralu prea periculoase pentru celetoriile

obiqnuite pe nave, cu exceplia po4iunilor dintre insule

ce flceau pane din acelaqi arhipelag re$rAns' Zburd-

torii erau punli de leglturi 9i ceilalli attePtau de la ei

vegti, blrfe, cAntece, pove$ti gi aventuri.

- Insularul e gata si te primeasci oricAnd te simgi

odihnite, a spus Gina, atingAnd-o pe Maris timid pe

umdr.Ea s-a tras inapoi, gAndind: Da, Pentru voi e sufi-

cient sd-i slujigi pe zburdtori. V-agi dori unul dteptsof, poate pe CoLI, cAnd mai crerte - si nici nu ttilice inseamnd pentnt mine ca el sd fie zburdtor, nu eu.

tn schimb, a rispuns doar atit:- Sunt gataaclrm. A fost unzbor uqor. VAnturile

au fecut toatd,tre^ba.Gina a condus-o intr-o alti catrterd,unde Insularul

fi aqtepta mesajul. Ca gi prima incipere, acesta era hrngi

Ei foarte sirac mobilatl, cu un foc orbitor trosnind in-

tr-un cdmin masiv, din piatri. Insularul stdtea aqezat

intr-un scaun moale,aproapede flacari; s-a ridicat cAnd

a intrat Maris. Zburdtorrierau intotdeauna primigi ca

egali, chiar gi pe insule, unde cdpeteniile erau zei gi

aveau puteri supranaturale.

Dupi ce au schimbat saluturile ritualice, Maris a

inchis ochii 9i aldsx mesajul sl curgd. Nu qtia qi nicinu-i pdsa ce spune. Cuvintele se foloseau de vocea ei

flrl sa-i tulbure gAndurile con$tiente. Probabil poli'ticd, qi-a zis ea. in ultima vreme' totul era politicd.

CAnd mesajul s-a terminat, Maris ;i-a deschis ochiigi i-a zAmbit Insularului intenlionat, cu neruginare,

26 GEOFGE B.F. MAFTIiJ & LISA TUTTLE

cici omul se ardta ingrijorat de vorbele ei. Dar gia re-

venit^repede qi i-a intors zAmbetul.

- I1i mulpmesc, a rlspuns el cam f5,rd,vIagd,.Te-ai

descurcat de minune.Au invitat-o sI-qi petreaci noaptea acolo, dar a

refuzat. Era posibil ca furtuna si se domoleascd pinddimineaja; in plus, ii placeau zborurile nocturne. Torgi Gina au insopit-o afard,insus, pe cdrarcapietroaslcdtre stAnca zburdtorilor. Acolo se aflau felinare in-fipte in rocd, la fiecare treizecide centimetri, pentrua u$ura ascensiunea qerpuitoare pe timp de noapte.

La capitul potecii era o cornigd, formatd. natural,dar lergita 9i adAncitd de oameni. Dincolo de ea, prd-pastia adAncdde doudzeci qi patru de metri 9i brizanliice se spirgeau de o plajl stAncoasl. Pe corniqi, Ginagi Tor au desfdcut aripile gi au fixat spigele la loc, iar

lesitura din metal s-a intins mult, fermi gi argintie.

$i Maris a sdrit.Vand a prinso gi a ridicat-o. Zburadtnnou, marea

era intunecatl dedesubt gi furnrna uruia deasupra. Oda-td ce aplonjat, nu s-a mai uitat inapoi la cei doi inri-dtinagi melancolici care o urmireau cu privirea. Multprea curAnd avea sd devinl unul dintre ei.

Nu s-a intors spre casi. Azburat,in schimb, ah-turi de vAnturile furtunii ce suflau crAncen acum,dinspre apus. CurAnd avea si tune qi sd ploui gi apoiMaris ar fi trebuit sI urce deasupra norilor, unde nurisca atAt de mult ca fulgerele si o pArjoleasci tn inal-tul cerului. Acasi urma si fie linigte, odati ce fununatrecea. Oamenii ar fi iegit, scrutAnd plqain cdvtarea

f urtuni pe windhaven 27

rtrmlqilelor aduse de vijelie, iar cAteva galupe mici ar

fi iegit in larg, sperAnd la captura ce Poate nu era

pierdutl pentru totdeauna.VAntul ii quiera drept in faqr 9i o impingea, iar ea

inota gragios tn apa vizduhului. Apoi, curios, gAn-

rlul i-a zburar la Coll. $i dintr-odati n-a mai simlitlerul. A inceput si govdie, sI piardi altitudine, apoi

s-a tras brusc inapoi, cArmind gi ciutlnd senzafia de

rnai inainte. $i blestemAndu-9i zilele. Fusese atAt de

bine adineaori - chiar trebuia sI se termine aqa? Putea

I'i ultimul zbor din viala ei gi trebuia si fie cel mai

lrun. Dar nu avea rost: igi pierduse increderea. Ea 9i

vintul nu se mai iubeau.

A inceput sd zboare, dimpotrivd, spre furtuni,zbltindu-se cumplit, luptindu-se pAnd ce mugchii is..iru incordat gi au inceput s-o doari. LJrcase acum;

otlatl ce atingerea vAntului te pdrdsea, nu mai era

sigur si zboriatit de aproape de apd.

Era istovitS, obositl de atita zbor, cAnd a zdritl',r1irda pietroasd a Cuibului gi 9i-a dat seami cAt de

rlt'llarte ajunsese.

Cuibul nu era decAt un pisc imens ce impungea

.r.,rul, iegind din mare, un turn niruit din piatri, incon-

frrrut de spuml involburatl, in locurile in care apele

sr. izbeau de perelii lui inalli 9i abrupqi. Nu era o in-

srrlil; nimic nu creqtea aici, cu excePfia minunchiurilor,lt. licheni aspri. Cu toate astea, pnsirile igi faceau cuibu-

rilc in cele cAteva crevage ferite gi pe cornige, iar pe

,'rrhnea stAncii zburdtorii iqi construisere adipost. Aici,rrrrcle nicio navi nu putea amara, unde, tn afari de

28 GEORGE R.B. MARTI* & LISA TUTTLE

t-zbtrdtore - plsin $r oamem -, nlmeru putea si urce,

aici se afla cabana lor intunecatl, din piatri.- Maris!A privit tn sus, auzindu-gi numele, gi l-a vizut pe

Dorrel plonjAnd spre ea, rAzind, cu aripile-i umbritepe fundalul norilor. in ultima clipl, s-a intors cu spa-

tele la el, s-a inclinat brusc, alunecind dtnfayatraiec-toriei lui. Zburdtonl, a urmirit-o i" i"r.rl stAncii, iarMaris a uitat ci e obositi gi ci o dor toate gi s-a pierdutin joaca sincerl a zborului.

CAnd au aterizat in sfArqit, ploaia tocmai incepea,

bubuind dintr-odate dinspre est, biciuinduJe chipurilegi lovindu-se violent de aripile lor. Maris gia dat seama

cderaaproape amo4iti de frig. Au coborAt fara niciunajutor intr-o groapd de aterizare, acoperita cu pimAntmoale, tiiatd tn stAnca solida, iar Maris a alunecat treimetri prin nimolul proaspdt, inainte de a se opri. Apoia dsrat cam cinci minute si-gi dezmo4eascd picioarele

9i sd dibuie legiturile triple ce ii tnconjurau trupul. Afixat cu grije aripile de pripon, apoi a apucat vArfuluneia dintre ele gi a inceput si o strAngl.

CAnd a terminat, dinlii ii cldnlineau tare gi o du-

reau bragele. Dorrel s-a lncruntat pe cAnd o privealucrAnd; aripile lui, impachekte cu grije,ii atArnau

peste umdr.

- Ai stat mult afari? a intrebat el. Ar fi trebuit si.4

te las si ateizeir.Imi pare riu. Nu mi-am dat seama.

Cred cd, u zbvat cu furnrna tot dnrmul, doar cu pulininaintea ei. E vreme rea. Am prins qi eu cAteva vAnturilaterale. Te simli bine?

f urtunE pe windhaven 29

- Ah, da. Eram obositl - dar nu aqa de tare, cel

putin acum nu mai sunt. Md bucur ci ai fost acolo simi intAmpini. A fost un zbor pe cinste gi aveam nevoie

de unul. Ultima pafte adrumului a fost grea, am avut

impresia ci o sd md prdbuqesc. Dar un zbor bun e mai

bine-venit ca odihna.Dorrel a rAs qi a imbriliqat-o. Ea ii simlea trupul

incalzit de zbor,contrastAnd cu rdceala trupului ei. $i.adat gi el seama qi a strAns-o mai bine in brage.

- Hai inluntru inainte sn ingheli. Garth a adus

sticle de kivas din Insulele Shotan, iar una dintrb ele

ar trebui se fie caldn de acum. O sd-1i revii, stAnd intrenoi gi kivas.

Salonul comun al cabanei eraincdlzit gi vesel, ca

lntotdeauna, dar aproape pustiu. Garth, un zburitorscund, bine-ficut, cv zece ani mai mare decAt ea, era

singur acolo. I-a privit din locul lui de lAngn foc ai

i-a strigat pe nume. Maris a vrut si rispundi, dar gAtul

ii era inlepenit de incordare, iar dinlii, incleqtali.

Dorrel a condus-o lAngd foc.

- Am flnut-o afaxd, in frig, ca un idiot de aripi-aq-

chie, a zis Dorrel. E fierbinte kivasul? Toarni-ne pugin.

$i-a dat jos repede hainele ude 9i inimolite gi a tras

doui prosoape mari dintr-un teanc, aproape de foc.

- De ce ar trebui sd-mi irosesc kivasul pe tine? a

mormiit Garth. Pentru Maris, da, cdeae frumoasd gi

un zburitor superb, apoi a ficut o reverenta ironici.

- Ar trebui sI irosegi kivasul pe mine, a replicatDorrel, frecAndu-se iute cu prosopul mare. Asta, dacinu cumva vrei str-l vezi tmprigtiat pe jos.

30 EEOFGE F,B. MABTIgJ & LISA TUTTLE

Garth a rispuns gi au schimbat iute cAteva insultegi ameningari. Maris nu ii asculta - mai auzise toate astea

gi inainte. $i-a stors apa din pdr, cu ochii la urmele pe

carewczpala le lesa pe pietrele vetrei gi la cAt de repede

dispireau. $a uitat la Dorrel, tncercAnd sd-i repini felulde a se inclina, trupul - corpul unui bun zburitor - gi

expresiile ce se succedau repede pe chipul lui, pe cAnd

il tachina pe Ganh. Dar biiatul s-a intors, in momen-tul in care a simgit-o pe Maris privinduJ, iar ochii i s-au

imblAnzit. Ultima vorba de duh a lui Garth s-a stins

fird ecou in liniqtea din jur. Dorrel a adns-o incet pe

Maris, urmAnd cu mana linia maxilarului ei.

- inci tremuri.El i-a luat prosopul din mAini 9i l-a tnfegurat in

jurul ei.

- Garth, ia sticla de pe foc, ci o sd explodeze 9i haisd ne incilzim.

Kivasul, un vin fierbinte, iute, aromat cu stafidegi nuci, se beain cini mari din piatra. Nigte dAre subqiri

de jeratic i-au luat cu asalt venele la prima inghiliturlgi Maris s-a oprit din tremurat.

Garth r-azimbit.- Bun, aga-i? Nu cx Dorrel l-ar aprecia. L-am{dcut

pe un pescar rablagit de vreo doigpe sticle. Le gdsise

intr-o epavi; nu $tia peste ce diduse, iar nevastd-sa nule voia in casi. I-am dat zdrdngdnele in locul 1or, nigte

mirgele din metal, pe care le luasem pentru sori-mea.

- $i sori-ta ce mai primegte? a intrebat Maris, inredoun inghilituri de kivas.

Garth a ridicat din umeri.

f urtuna pe windh 3'l

- Ea? Ah, era o surprizi oricum. O si-i aduc ceva

din Poweet dataviitoare cAnd merg acolo. Nigte ouipictate.

- Dacd, nu cumva mai descoperi ceva gi le de laschimb, pe drumul de intoarcere, l-a luat peste piciorDorrel. DacI sori-ta va primi vreodati ceva, gocul va

strica toati bucuria. Egti fecut pentru negustorie. Credci gi-ai da qi aripile, dacd ar merita trocul.

Garth a pufnit indignat.

- Mai bine inchizi gura cAnd mai vrei si trci aga

ceva, pisirico.Apoi s-a intors citre Maris.

- Ce face f.ratele tdu? Nu l-am mai vizut deloc.F,a a sorbit din nou din biuturi, striduindu-se din

rlsputeri sd se calmeze.

- implinegte siptdmAna viitoare anii, a spus ea des-

tinsI. Aripile vor fi atunci ale lui. N-am de unde gti

incotro umbh Poate nu-i place compatrjata.

- Poftim? s-a mirat Garth. $i de ce, mi rog?

iffi:l'il':rsenradin manesi aschilat ""

ra*ro,Nu voise si sune aqa dur.

- ttni p1"". mult, a continuat Garth. Tuturor ne

place, nu, Dorrel? F.ste tAndr, ticut, poate un pic camprecaut, dar ar trebui si se dea pe brazdd,. Cumva, e

altfel - dar,vai,spune niqte povqti... $i cAntn! tnrade-

cinaqii vor ajunge si-i adore aripile.Garth a dat din cap a mirare.

- De unde invagi toate povestirile? Am clletoritmai mult ca el, gi totugi...