yOy r m l - L l |X. A j r a d u , 3/15. IF'e'br-u.stxi-u. 1885.

BISERICA si SC OL'A. Foia bisericésca, scolastica, literara si economica.

Inse o d a t ă in s e p t e m a n a -. I M T M I N E O A .

P r e t i u l n a b o n a m e n l u l o i ! WmtUn Aaasro-Uiigari'a pe ano . , 5 ii.—cr.

„ „ ,» J n » - B M 2 ,¿50 ,, Wvtian R o n u u r i ' a l i strainetate pe an 14 f r a n c i

.. ! a 7 franci

P r e t i u l n i n s e r t i u n i l o r a : Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fi., pana la 200 cuvinte

4 fl. ai mai sus 5 fl. » . a.

Corespondintiele se se adreseze la Red ac­ţiunea dela

„BISERICA si SCtfL'A" Er banii de prenumeratiune la

T I P O O B A F I A D I B C E S A W A in A R A D .

Disciplin'a vieţii. (Continuare.)

Se dice, si se crede in genere, ca este unu lucru forte vsioru, a fi fonctiunariu, fia la stătu, fia Ia alta corporatiune. Se crede apoi in genere ea a purtă o funcţiune irisemreza a av6 o vi&ia comoda ai multu, putienu asigurata. T6ta lumea asuda, si se abate cu risicu mare a cascigâ pa­v e a de t6te dilele, pre cand functionariulu, in privinti'a aeâst'a este pusu la adapostu... Cand vine prim'a lunei si-primesce plat'a. Apoi se mai dice si aceea, ca ori lucra mai multu, ori lucra mai putienu, daca are mai mulţi ani de servitiu, n'are decât se-si dea insusi titiulu de binemeri­tate, si se mai aiba pre ici, pre colo si omeni buni, si atunci merge înainte, avanseza.

Soinlu aceet'a de credintia a tăcu tu pre mulţi ac alerge după funcţiuni, er noroculu, ce d6ra i-a ajunsa pre unii, i face pre alţii, câ se nu-si spargă multu capulu cu detorintiele oficiali; ci facu multe a ei», câ se fia făcute. Lipsesce deci ia mulţi dintre densii funcţiunea disciplinei vieţii

n stepanirea ce trebue se-o esercieze asupra den-silora aeestu ramu de activitate psichica atât de Mnefacet6ria.

* * * L a noi in biserica inca avemu mulţi funcţio­

nari, si din nefericire tot! aceşti funcţionari in proportiune cu servitiele, ce se ascepla dela den­sii, constatâmu, ca in genere sunt ren plătiţi. Apo i si acesta putiena plata o capeta neregulata In multe locuri.

Funcţionarii noştri: preoţii si invetiatorii lacra si ei toti, mai multa mai putiena, âupa cum adecă an terenu, cualificatiune si bunavointia. Sunt 6meni activi si cu spiritu de întreprindere in ale bisericei si ale scalei mulţi dintre densii. Torn fl apoi erasi alţii, mai mulţi, mai putieni, eari inca facu, ce potu; dar lucrurile mergu mai

anevoiosu, er cand este vorb'a de sporiu, aceet'a nu-lu pori afla nicairi. Omenii sunt reu plătiţi, si unii dintre densii si-voru fi dicend: „cum es­te plat'a, asia este si lucrulu." Langa acâst'a se mai adaoge inca o impregiurare. Suot adecă in­tre noi omeni, desl din norocire putieni, cari sunt de credinti'a, ca nu este tocm'a in intere-snlu causei a lumina pre credintiosi, pentruca de­vină d6ra pr6 intielepti, si apoi cu 6meni pr6 intielepti este greu a mai face câte un'a, câte alt'a, cari desl nu sunt bune, dar omului i-place se faca.

Mai este infine inca o impregiurare, după noi de mare importantia si dâra de cea mai mare, carea ptfte se faca pre mulţi din funcţionarii bi­sericei si sc61ei, se fia, cum se dice „nici caldi, nici reci" facia de oficiu. Nu este inca pana a-cum in biseric'a n6stra o controla destulu de se­vera. Autoritatea diecesana in multe pârti si in multe privintie este lipsita de acei ochi mulţi, cari se veda. si se veda bine, ce se face si cum se face in totu locuia. L a noi in biserica si in sc6la potu se fia funcţionari, cari se dica despre sene: „ori facu bine, ori facu reu, nimenea nu scie, si nu vede ceeace facu."

Se-ntielege apoi de sene, ca oficiantulu pă­răsita si necontrolata nici astaâi, nici mane, fiend si elu\omu, si ca atare cu slabitiuni omenesci, caror'al lasanda-li-se frâu liberu, lu-conducu mai multaÂ* rea, decât la bine — se pate intemplâ, se-si nite de sene, si se devină in starea aceea, câ se nu mai scie de unde se incepa, si cum se incepa, unu omn nemultiemitu cu sene si ofi-ciuîu seu.

Intre astfeliu de impregiutâri este pre na­turala, ca la noi la oficianţii bisericei si ai sca­lei are se lucre forte multu diseiplin'a vieţii. Suntem forte multu avisati la noi înşine.

34 B I S E R I C A si S G O L I A n n i * I X .

Avemu inse oficie grele. Invetiatoriulu este ) chiamatu a cresce generatinnile viit6rie ; er preo- < tulu este pusa in mediloculu societăţii, câ se fia \ aici unu isvoru perpetuu de cultura intelectuala > si morala. \

Si invetiatorii si preoţii suntem rîmeni si \ noi. Voru fi intre noi mulţi dotaţi bine de na- \ tura, alţii mai potienu dotaţi. Yoru fi apoi unii, 5 6meni cu o educatiune mai îngrijită, alţii cu o s educatiune mai putien îngrijită. \

A lucra inse eu multu zelu si cu multa bu- \ navointia — avemu inse toti detorinti'a deopo- > triva. \

Ce sene îndemne inse a lucra intre impre- \ giurârile iu cari ne gasimu? si ce se-ne silesca \ a n e disciplina pre noi insine? \

Sant multe lucruri, cari ne impunu acesta ^ disciplina, si anume:

1. Starea, iu carea ne gasimu nu ne mnl-tiamesce nici in privinti'a materiala, nici in pri­viri ti'a spirituala. Si nu ne multiamesce acest'a stare, pentruca trecutulu ne-a lasatu de mosce-iiire f6rte grele conditiuni de vietia. Am intratu in vietia ca funcţionari intre grele impregiurâri si in funcţiunea, pre carea o am luatu, am a-junsu mulţi dintre noi asia dicend la „vatr'a rece;" n'am afiatu in multe locuri nimicu, si am t.e-buitu se batemu noi calea, pre carea se mer-gemu înainte, si se incepemu a-le face t6te de nou noi iusiiie. Ori le-am facutu, ori nu le am facutu cele ce au fost de făcuta, n'am potutu a-juiige acolo, si n'am potutu face atât câ se potemu dice despre noi, ca amu obtienutu re-sultate, cari se ne multiamesea pre depliuu. Constaîâmu deci; ca la noi la toti este o nemul-tiamire. Cur'a acestei nemultiamiri nu p6te fi alt'a, decât ca daca nu-ti place resultatulu fapteloru si activităţii din trecutu, atunci n'ai decât se schimbi toi'a, se-o ieai pre alta eorda, se lueri mai multu si cu mai multa grija si precautiune. Daca nu-ti place unu lucru, este pre naturalu, ca daca te iubesci, trebue se ingrijesci a-lu face asia, câ 6e-ti placa. Nu-i place preotului, seau invetiato-riului, ca este preotu si invetiatoriu seracu la o comuna si la unu poporu seracu, urmarea natu­rala este, câ se se-apuee si unulu si altuln, si se lucre in cerculu seu de activitate si lucraudu se ajute acelui poporu cu armele, de cari dispuuu — se-lu faca priu sfat a Iu si iutieleptiunea loru se prospereze, si atunci prin prosperarea lui voru prospera de siguru si densii câ oficianţi.

O pedeca mare ne stâ inse in cale in a-cestu modu de altcum in sene t6rte usioru de gândire, dar f6rte greu de lucrare. Malti dintre noi si-potu dice, si voru fi si dieendu: „unu po­poru are trebuintia de multu timpu, pentruca prin propriele sale forcie se-si dea elu insusi eondi-

tiunile de desvoltare, si se se desvâlte. Pana se ajungu eu, se vedu acest'a, de multu se voru & prefacutu in pulbere si dsele mele E a am se traiesou acum, esploatezu, ce potu, ce va urma dupa mine, nu me mai privesce, voru vede cei ce voru lucra atunci" etc. N i se pare ca acesta modu de judecata io lumea in care traimu noi, in lumea iudopata cu ideile materialismului, este, si p6te se fia unu lucru f5rte indatinatu la mulţi dintre noi.

Ce s'ar alege inse de o societate, in carea fanctionarii ei ar gândi, si apoi in conformitate cu gândirea ar si lucra astfeliu? Negresitu prafs si pulbere, Sodom'a si Gromor'a s'ar alege de tâtc

Ca se nu gandesea, si ca se nu faca 6menii astfeliu, este gnjitu de o minte supenora omu­lui, carea a dispusu, câ noi, se fimu in legătura, cu societatea din carea facemu parte, si câ se ne semtimu bine, gandindu ca in urm'a fapteloru seversite de noi cât am traitu, si dnpace voma trece din acesta lume se voru gasi omeni, cari se mai dica câte unu cuveata bunu despre noi. Astfeliu pre langa amorula propriu saditu in noi anume câ se lucrâmu, si se prosperam» mai este unu medilocu, care ne impune disciplin'a vieţii si disciplinarea nâstra, si anume:

2 . Ambiţiunea de a ave pana traimu, si de a lasâ dupa noi, caud ne voma duce de aici urni nume buun, si convingerea, ca daca am trăita in lume, nu am traitu iozadaru. Am lucrata, am ostenitu, si multu putien am facutu si noi barem celu mai micu servitiu societâtii, din earea am facutu parte.

Se dice, ca ambiţiunea face pre orna si cm dela gradulu, in care se gasesce ambiţiunea cuiv'a de a inaintâ iu bine depinde valârea omului iu lume.

Ei bine, se ne iutrebâmu acum, care p6te fi ambiţiunea unui oficianta, ambiţiunea unui pre­otu, seau a unui invetiatoriu? Negresitu nimica alt'a, decât a vede, ea dupa noi remane o urma 6re-care, ca am avutu unu ofiîiu, am traitu si am lucratu ca funcţionari, si iu adeveru am promo­vata multu putien caus'a, carei'a am servitu.

Recun6scemu, ca vi£ti'a unui oficiantu bise-ricescu si scoîariu conssientiosu eate forte grea mai cu seama intre impregiurârile viaţii n6stre actuale. Mai multu, recunoscemu, si constatâmu, ca fiandu cineva couscientiosu si cu zelu — se pate lovi cu capulu de toti paretii. Iu acelaşi timpu inse trebue se constatâmu, si nu ni este iertatu nici unui'a din noi a pierde din vedere, ca necazurile, si greutâtile, ce le iatampinâmu, sunt tocmai medilosele cari satisfacu ambiţiune! 6meniloru de fapte. Necazurile si greutâtile saat medil6cele, prin cari se p6te ridica cinev'a I » merite. Daca d. e. unu Michaiu Eroulu, n'ar fi

A n u l a I X . B I S E R I C A si S C O L ' A 35

gssitu tiér'a romanésca, cand a ajunsa 1* dom- \ Bia, in starea, in care* o-a gasitu, nici odata j a'ar fi ajinsu acolo, unde a sjvnsu; si daca d. e. j « a u Sisgtn'a ar fi sflatn, cand a venito in Tran­s i lvana, o bietrica itgulata si en tote in ordine, ar fi pctntu se fia nnn epiritu mare, si ar fi po- ] loin face mtlte, dar nici odata n'ar fi ajunsu a- | ceea ce a ajunau in biserica, \

Ei bine, astfeliu de ômeni, ni-se pôte dice, j au fost ©meri mari, spirite mari. Noi piticii cu astfeliu de ômeci nu ne potemu nici asemeiâ, siei mesura.

Nimica mai adeveratu, nimica mai la locu, decât acesta obiectiune. A*ia este, bărbaţii, pre «ar i î-aro amintita, au tost spirite maii. Chiar pentru acést'a li-s'a datu de provedintia positiuni înalte cu unu cercu iiifinitu de detorintie ; si daca noi suntem mai mici, ni s ' a datu, si ni s'a mesu-ratu ca o mesura mai mica si detorintiele. Ni -s'a mesuratu inse astfeliu, câ unulu flecarele din noi in cerculu detorintieloru, ce avemu se po­temu deveni mari, implinindu la timpu si cu zelu ai inima aceste detorintie.

Sisgun'a cu spiritulu seu celu mare a orga-oisatu si a pusu pre nesce base sigure de des-voltre o metropolia intréga ; de ce se nu-lu imi-tamu si noi cei mici pre acestu omu mare ca preoţi in parochia si ca invetiatori in scôla ?

U n a din trasurile caracteristice principale intre altele multe ale fericitului Metropolitu — a fost, ca téta viéti'a sa o-a petrecutu in o munca neobosita. Cu acesta munca succede fara indoiéla fiecărui omu a-se ridica si inaltiâ.

Câ unu medilocu fdrte puternicu, de a n e disciplina si a face se lucreze facia de noi dis-«iplin'a vieţii mai este:

3. Plăcerea de viétia. Sunt fara indoiéla multe lucruri in lume, cari ni facu plăcere si Bucuria. Tdte aceste plăceri si bucurii sunt in genere de o scurta durata. Se trecu iute, si nu lasă dupa sene nici cea mai mica urma. Unu lucru iese este, care ne face, si ne da o plăcere si bucuria constanta ; ér acestu lucru este : con­scient?*, ca ni-am implinitn detorinti'a. Faptele buse, stversite de soi sunt unu isvoru de mul-tiamire statornica, si unu medilocu de fericire constanta. Fapt'a buna nu piere nici odată, ea remane pentru totdéun a, si îneununéza v e c i D Î c u pre fapturtoriulu ei.

• S ar poté urmai f mai departe tem'a ce ne­

am propusu. Credemu inse, c a prin cele dise n i a succesu a lamuri incâtv'a celu putienu ces-ţiunea si spre a n e poté apropia de respunsuîu la întrebarea, ce neam pusu, ca adecă este posibilu eâ omulu crescutu, omulu mare se mai pete re­

par i la sene, ceeace nu i a datu natur'a, si ceea-ce a neglesu educatiunea?

Acum credemu, ca potemu dice, ca daca pentru ajungerea unui scopu esista medil6ce si­gure, atunci prin intrebuintiarea acestoru medi-I6ce potemu ajunge neconditionatu scopulu.

Medil6ce, cari se ne impreune disciplin'a vieţii si disciplinarea n6stra sunt multe, si mai fiecare momentu alu vieţii n6stre este unu sti-mulu de a n e impune acesta disciplina. Cu pri-mulu pasu alu acestui soiu de lucrare vom pro­duce câ funcţionari o schimbare «pre bine in funcţiunea ce portâmu ; er lucrandu mai multu asupra nostra acesta disciplina, s c h i m b ă r i l e spre bine voru devei i mai multe s i mai binefacetorie pertru oficiu si pentru corporatiunea alu cărui oficiu poitâmu. D e o si mai mare binefacere va fi inse acesta disciplina in ceea ce privesc e G e s ­tiunile personali ale n6stre ; dar despre a c £ s t ' a in numerulu viitoriu. ( F i n e a v a u r m £ . )

La Gestiunea concubinateloru. Joi in 12. Ianuariu cal. n. a. c. s'a sulevatu

in siedinti'a cor gr e gat iun ei orasiului Arad o ces-tiune, ce privesce forte de aprépe biseric'a si moral'a publica.

A fost adecă vorb'a de cestiunea concubi­nateloru, cari in timpulu din urma s'au latitu tot mai multu, si câ o adeverata car grena subminéza si ataca sanctuariuln căsătoriei. Ori din ce puncta de vedere s'a sulevatu acesta cestiune, noi cre­demu, ca s'a facutu putiena lumina, si sperămu, ca pote ave bune consecintie.

Lucrulu s'a petrecutu in urmatoriulu modu: Capitanatulu orasiului liberu regiu Arad a e-

misu in anulu trecutu o ordinatiune, prin carea silesce pre toti acei individi, cari traiescu in a-cestu orasiu in o astfeliu de însoţire nelegala si demoralisatdria, — seau sé-se casatorésca dupa lege, seau sé-se desparta unulu de altulu. Acésta ordinatiune a si avu tu resultatu. In biseric'a ro­mano-catolica de aici s'au cununatu 67 de pa­recía de astfeliu de individi, ér in biseric'a nos­tra preste 30,

Din incidentulu acestei ordinatiuni membrula congregatiuríi Mülek Lajos, a facutu propunerea ca dupace ordinatiunea căpitan atului nu se ba-séza pre o lege, nici pre vre o ordinatiune -— meser'a luata de capitsnatu sé-se sisteze, si con-gregatiunea orasienésca, încât regularea acestei cestiuni se aréta necesaria, se esmita o comis-siune, carea se studieze acésta cestiune si se faca congregatiunei o propunere motivata.

Cestiunei, pusa la ordine i-s'a datu mare importanţi», precum si merita, si anume pentru

\ noi este cu deosebire de interesu vorbirea paro-

36 B I S E R I C A si S C O L ' A Anula I X .

chalui romano-catolicu Jânossy Domjén. Densulu a dechiaratn, ca nu vorbesce, si nn voiesce a tracta eestiunea concubinateloru, câ preotu, ci numai câ cetatiénu, si tiene de o detorintia prin­cipala a fiacarui cetatiénu, si in urmare si a con-gregatiunei a lucra cu tòte puterile contra tutu­rora acelor'a, cari prin tienut'a loru si prin in-sociri nel egale calca in picióre principiele funda­mentali ale religiunei. Aréta mai departe, ca in decursu de 10 ani in urm'a concubinatelorn s'au botezatu in biseric'a romano-catolica de aici 1 4 5 0 prunci din patu nelegiuita ; ér prin mesur'a lu­ata de capitanatu 108 dintre aceşti prunci au devenitu legitimi per subsequens matrimonium. D e aceea multiamesce capitanatului pentru dis-positiunea luata.

Contra propunerei lui Miilek a propusa pri-mariulu orasiului dlu Salacz a- se trece simplu la ordinea dilei, motivandu ca mesur'a luata de capitanatu este o dispositiune dictata de multele esperientie triste si necasuri observate in decursu de mai multi ani pre terenulu administratiunei. In decursu de uóue ani s'au nascutu iu orasiulu Arad din patu nelegiuitu prunci de tòte eonfes-siunile 2461, cari in mare parte au cadiutu in sarcin'a si spre greutatea orasiului si a orasieni-loru, si pentru cari trebuia se cheltuiésca ora­siulu 5—6000 de fiorini. Prin mesur'a luata de capitanatu aceste spese s'au redusn in anulu tre­cuta la 2000. Cu privire la impregiurarea pro­dusa din partea contraria, ca dispositiunea, luata nu ar ave basa in nici o lege vorbitoriulu con­stata, ca daca o astfeliu de insocire este nelegala, atunci ea are destulu fandamentu, si este basata pre lege ; si unu omu, care se degradéza pre sene intr'atât'a, incât despretîuiesce casatori'a, nu merita a-se bucura de libertatea personala.

Panendu-se cestinnea la votu congregatiunea orasienésca a trecutu preste propunerea lui Miilek la ordinea dilei.

Am inregistratu acesta desbatere, pentruca, precum am disu la inceputu, cestiunea privesce fòrte de aprópe biseric'a.

Despre ceea ce s'a facutu in biserica, si ce credema noi, ca are a se mai tace pentru dela-turarea acestui reu mare — vomu vorbf ca alta ocasiune.

Principiulu fiintiei. Legenda filosofica

— de Iulian Ochorowicz. — „Precum din foeulu, in care

torni untu de lemnulu de sacri­ficio, se radica para puternica, ast­feliu si dorala nostru, cand stăruim in a-lu satisfece, devine nesatiosu."

(Cărţile Mano, cartea I I ) .

In vechime, acum vr'o 3000 de ani, regele Ia-naka, cela mai puternica stapanitoriu de pe atunci,

a conceputu o curiosa ideia. E lu a vrutu adecă se afle care din toti preoţi i sei era cela mai i nve t i a t a . A chemata dar bărbaţii de sciintia, si pe acei ce l o ­cuiau in spre resaritulu riului sacru, si, punendu-se in mijloculu loru, le-a grai tu as t fe l iu : „ V o i d i a n a daru de nn'a mie vaci , a „cărora corne vor fi împovă­rate cu diece padas de auru, acelui'a, care ne v a do­vedi, ca este celu mai invet iata dintre omeni si ne va esplicá principiulu JUntiei."

T o t i brahminii se uitară unulu la á l ta la , si t ă ­cură. A t a n c i una preota teñera, ca fruntea înal ta s i cu zîmbetulu de tristetie pe buze, a pasitu nainte dicend:

— Eu sum, anâcânatama: cela mai i nve t i a t a dintre toti brahminii.

Unu murmura de mirare se redica din ş i rur i le celoru de fatia, si apoi diece bărbaţi de sciintia — intre care era si o brăhnani, femee din cas ta p reo t i -loru — incepara se-i puna intrebari pentru a-se coa-viuge de adeveru.

Yâjnavallcya l) — astfeliu era numele teneruluî brahmin — n'a lipsitu d'a respunde la to te

— Daca esci intra adeveru mai invet ia ta de cât noi tot i , esplica-ne — i-disera — prineipiulu fim-t i e i : ce este universala, ce este spiritulu ?

— Fi in t i ' a este numai nn'a — respunse Yăjna-valkya — imensa, nedefinita, Brahma este ea. Lasan-du-se a fi vediuta ca universa, ela este anu siru de mărgăritare — ér lasandu-se a fi gândita ca spir i ta , este ati'a, care le unesee. Intelectulu este sufletula universului, universala este corpula intelectului. C ine vede lumea, Brahma in ea se vede pe s ine ; cine c u ­geta duchuiu, Brahma in elu se cugeta pe sine. E l a este olariulu si argilulu tuturoru vaselora, pa iange-genulu tuturoru respiratianilora, sufletula sufleteloru, care ca misele scânteie ce sara din vat ra spre a luci unu momentu, apoi érasi cad in senula Brahmei, s e sting si se aprindă pe ronda in veeinicia pentru ea elu este acela ce a d isu: aham, eu care sunta prim mine însumi: Swayambhouva, nelimitata, neperitoria, fiinti'a un'a si fiinti'a tota.

Si astfeliu a vorbi ta e la nainte, respundienda la tote observatiunile loru, ér brahmanii l 'aa ascul­tata ca mirare crescenda, si in fine i-au recunoscuta unanimu dreptulu de a fi recompensata.

Remanendu singura, Yăjnavalkya si-a r ezemata fruntea lui ardienda de trupin'a unui mare pa lmiera si suridiendu cu tristetia si-a disu :

Si ei numescu acést'a sci int ia! Ide i le mele l u -cescu ca foeulu sburatoriu Khadyoty 8 ) pentra acei ee se afla in intunereeu, inse nu pentra mine 1 Agni, Ag-ni! pentru ce ore sageat'a tea nu sfasie desiertula meu pieptu, in care arde nestinsulu si nesatiosulu dora de sciintia ? !

Si peste putienu, luanda pe semne o otarîre, a si pornita spre casa. Si-a imbratisiatu pe amendóue nevestele lui, pe aceea ce avea cunoscintia de car te , precum si pre aceea cu duchuiu adormitu, a im— partitu intre ele tota averea lui, si apoi invelindu-se in hain'a de pele de gaze le negre, si luanda basto-nulu de lemnu palasy * ) , l anga de-i ajungea l a m a r ­ginea perului precum prescrie rega le le Scripturei, s i

1 ) Filosofala indiana, despre care se pomenesce in remaâ-tiele cele mai vechi ale opuriloru filosofice indiane : Brihard-Àra-nyaka-Upanishad. Elu a potata se traiésca in secolula « l a X 4 a a naintea iui Chr.

2 ) Una vermisioru Incitaría. 3 ) Ficus indica.

Ahnlu I X . B I S E S I C A si S C O L ' A 37

imbratisiand inoa odată pe amendooe nevestele lui, pe aceea ce av^a cunoscintia de carte, si pre aceea cu ducbuln adormita, s'a uitatu in fine spre resaritu si indreptand-si paşii spre apuau, — s'a dusu in lumea...

Si asia mergea nainte nainte, timpu îndelungata pana cand in fine a ajunsu la locuinti'a Mrityi, dieiti 'a morţii .

— D6mna! o ruga elu, viet i 'a mea ţ i-o aducu in jertfa, inse desteinuesce-mi misteriulu fiintiei!

E i , ei, aprinsu mai este in tine parusha * ) , i i respunsa dieiti'a. Sciinti 'a acest'a este grea, 16rte grea, insusi dieii au avutu 6re-eare nedomerire in privinti 'a acest'a!... Cere-mi altceva, fiule...

Inse Yajnavalkya o ruga cu insistintia atât de mare, in cât i-fagadui in line dieiti 'a de a-i areţa nu insesi soiinti'a, dar drumulu care duce la ea prin sirulu secoleloru vii tore. In sehimbu s'a indatoratu Yajnavalkya de a se preda Mrityi in momentulu cand ai-va insusi t6ta sciinti'a dorita.

L ' a dusu dar dieiti 'a prin o lunga si intuaec6sa peştera, in capetulu carei'a se zari lucirea luminei, cu ajutoriulu carei'a caletoriulu a pututu vedea, din ce in ce mai bine, o va le larga, intinsa si lunga mai far a sfersitu.

— In fine! esclama elu eu bacuria, respirandu cu peptula plinu. Se ne grabimu dar !

Si mergea n&inte, timpa indelungatu, trecendu prin siesuri si vai incantatdre pline de pădurice, par ca era gradin'a Hesperidelor. Din toti copacii se aple­cau spre elu Dryadde, din t6te isv6rele esiau Nyimfe, din tote dealurile Oreade, in trestii chiar rideau Sy-rinxe, salntacdu-ln cu dragalasia, seu fugind la vede­rea la i . Elu inse mergea nepasatoriu, nevediendu de cât drumulu din naintea lui.

In fine începea a se umplea calea de l u m e ; ic i colea se vedeau ridicandu-se porticii si column'a dela mandre si sublime in frumusetiea loru, er la unabr'a copaciloru se preumblaa nisce bărbaţi gânditori si plini de seriositate. N i c i n'ar fi indrasnita elu de a se adresa la ei, deaa n'ar fi zaritu ia marginea dru­mului unu boloboeu, in care se vedea unu omu in-vel i tu in zdrentie, incaldinda-se la razele sfirelai.

• — Spune-mi, prietene, cine sunt omenii cei de acolo si la ce me potu aştepta dela ei ? Eu me nu-mescu Yajnavalkya si cautu adeverulu.

— E r eu sunt unu cane, * ) si adeverulu l 'am si gasitu, i respcnse omulu aretandu-i culcusiulu seu. Er tu se nu-mi dici „prietene" pentru ca eu sunt dintre acei câni ee musioa tocmai pe prietenii sei, si acest'a pentru a le face se simtia adeverulu. V r e i numai decât se afli cine sunt 6menii acei ? Ha , ha, ha, aceşti sunt amicii intieleptiunei; ei o mesteca, inse nu o potu mistui . . . Călătoria buna!

Fa ra ca acestu ciudatu inceputu se-lu descura-geze, Yajnavalkya se intorcea pe rend spre grupurile de omeni din spre cari veneau voci le intieleptiloru :

— Cine doresce se afle principiulu fiintiei si mis-terulu creatinnei, pa mine se me asculte / se audiea din t6te părţile.

— Yajnavalkya asculta cu aviditate si cu mare băgare de sema.

— Totulu provine din apa — spunea unulu 3 ) , din ae.ru ~~ spunea altulu 4 ) , din focu dicea unu alu treilea 5 ) .

Omulu-duchu. *) Poreclea lui Diogenes. » ) Tiales. *) Anaximeneg. — 5) Heraclit.

— D a r elementele acele din ce p rov ină? întreba Yajnavalkya.

Uni i au tăcuta, a l ţ i i respundeau dicendu: Principiulu elementeloru este cifrele! *) — Totu lu se compune din atome /..•*) — Dar o fi pote ce-va mai presusu de cifre si

de atomé observa Yajnavalkya — Este Unitatea, diceaa unii 3 ) . Pent ru ca fiintî*a

este nn'a, ér nefiinti'a nu esista. Ceea ce cugeta a i ceea ce umple spatiulu, este unitatea. N i m i c a na se mişca, nimica na se intempla, nici nu se v á in templa cev ' a ; nimica nu se face, nimicu nu piere, pentru că, totulu este unitatea.

— Si eu to t cam asia spuneamu respunse Yajna­valkya, inse acest'a este o nerodie.

— N a este nici o uni tate! susţinea unu altulu * ) . Totu lu se schimba, totulu trece, totulu ea rge f

totulu se preface. Curgem cá ap'a unui'a si a c e l u i a » paría si nu a aceluiaşi, in sus curgem a si nu in sasu. Foculu aerului creiéza totulu si totu foealu aerului nimicesce totulu. Sufletulu, fiindu uscata ca acela a l a unui intieleptu, se redica in susu, si percepe schim­barea ; ér sufletulu, uda ca acelu ala unai beata, a-iuréza, si cade in schimbare. Divinulu toou se jdea ca lumea, creandu si distragenda-o...

— A m i c e ! sufletalu teu se vede câ e chiar uda... i respanse Yajnavalkya urmandu-si drumulu.

Si mergenda nainte, dete peste o mulţime mare de omeni îndesaţi in ja ra lu unui intieleptu, care prin înălţimea lui întrecea pe toti .

— Stăpâne! — eselama elu — auda câ scintPa e d'o potr iva cu acea a dieiloru ; esplicâ-mi ; t e rogu» principiulu fiintiei.

— Afla , fiulu meu, câ principiulu fiintiei sunt ideile 5 ) , prototipurile divine ale universului, care nu au nici colori, nici fo rme; sunt eterne perfecte.

— Si unde l e potu cunásce ? — L e si eunosei deja, fiulu meu, ca anula c e

le-ai privitu, cand — inaiate de a esista lumea — a traitu sufletulu teu si înainte de a cădea elu pe a-eesta pamentu. In t r a in tine si adacendu-ti-le aminte, l e ve i cunósce.

Yajnavalkya păru incremenitu pe locu, concen­tran du-si tota cageta la in adaneulu sufletului sea.

— Ce vedi , fiulu meu? — Stăpâne, veda desiertulu si doralu se i in t ie i? — A p o i atunci, este lucra veditu câ sufletulu

teu cadiendu pe acestu pamentu, a fostu raniţa. D a ­te dar cu Ddieu si tiene minte câ idei'a cea mai su­blima este binele. dupa „Romanulu."

D i v e r s e . * A s t a d i l a 3/15. F e b r u a r i u 1885, se inpiinescu

ani 10 de cand P r e a Santi'a Sa Păr in te le loanu Metianu, s'au alesu de episcopu alu Aradului . I a o pastorala cu datulu dilei amintite, Păr intele episcopu s'au adresatu clerului, dorind se petreca in medilocul® acestai'a insemnat'a di, si a-se întreba diapreana an i i pre alţ i i cumca ce am lucratu in decursu de unu d i e -ceniu, si ce resultate pdte se arete unala-fiecarele dintre preoţi spre binele bisericei si alu nat iunei? Dand socota de activi tatea sa si de resoltatele aces­teia, Păr in te le archiereu premerge cu essemplu ee credemu si dorimu cumca va fi imitata de fiecare preotu bunu.

i) Pytagoras. — 2) Democrit. — 3) Eleaţii. — * ) Er Heraclit» — 5) Platon.

36 B I S E R I C A i i S C O L ' A Anula I X ,

* Himen. D i a Ioan Mic'a, invetiatoriu in Buteni sî-a seraatu cununi'a in 24 Ianuarie a. c. cu dsiór'a OctavVa Tardiu, fiic'a dlui invetiatoriu din Cherelusiu.

* B a h i In arangiatu de societatea „Progre­sa iu" la 10 Februariu a. e. a fost o petrecere, v e ­sela si animata. Damele au fost parte mare in cos­tuma naţionala. A t â t acésta imprfgiurare, <ât si j o -* » l u „Batut 'a si Calusieriulu," jncatu cu multa pre-eisiune de 12 teneri in cost u mu nutionalu a datu ba-lalni o colóre cur atu romanésca. Pet recerea a tienutn pana demi» éti'a.

* K e c r o l o g u . Georgia Borb'a, advocata in B e -iasiu a reposatu in Domnulu la 21 Ianuariu a. c.

F i e - i tierîn'a usióra si memori'a binecuventata ! * Baiu r o m a n o in Beiusiu. Comuna biseri-

eésca gr . or. din Beiusiu, a datu in favórea fondului biseikeecu-scolarii i in 24 Ian. a. c. o petrecere îm­preunată cu dansn. Suc< esulu a fost preste asceptare, atât materiata cât si moralu. Si adecă dupa detra-g t r e a epestloru a remasu venitu curata o suma de 7C fl. Petrecerea f>'a tienutn in locali tatea scólei. — Pcb i i cu a fosta alesu si numerosa compusa din in-t t l i g in t i a romana din locu de ambele confesiuni si din comercianţi , si industrie si, cari tot i in armonia buna g V n petrecutu para catia demìnétia. Contribuiti bene­v o l e an iii t i atu dela ì i m a t o r i i domni : Georgiu L a -zaru adv. in Vinga 5 fi El ia Irentiu not. in R u n e t e 1 fl. P t t r v Wibiitiu direct, giron. 2 fi. August inu A r i t e l a protopopn 2 fl loanu Ger lan r. in Osiorheiu 2 fl. Sofl'a Sz-ladi 1 fi E i l n e r Bé la 1 fl. Bnder F e -renez 1 fi Geo ig iu K e i t k e s 1 fl. Eendek L&dislau 50 cr. L s z a r T e o d o r i 1 fl ved. lui Paula Papu 50 cr. Ambrosiu Cretii, adv 1 fl G. Moresianu medicu 1 fl. Ioe i f Gain subjude 1 fl E r saprà solviri au fa-estu loan Lsza ru 60 cr. D N . 1 fl. 50 cr. D . Sferle 1 fi . Georgiu Faplnca 50 er. Rosal ia Caba 50 cr. V a -siliu Ignatn adv. 1 fl Pau la Papu subjude 1 fl. 50 er . Teolofilu Bogdana nu die u in Vascou 1 fl. 50 cr. G a v i i l u Cosma 1 fl. V . Papu 1 fl. Mar ia Cosma 50 cr . T ia ianu Farcasiu prof 50 cr. Y a s . Sarkadi not. 1 fl. 50 cr. V a s . Dumbrava prof. 50 cr. Paulu Baia sin prof. 50 cr. Cor Aide leanu prof. 50 cr. Gavri lu Cosma jur.. 50 cr. Mihaiu Cosma 1 fl. A n a Dudu-lescu 1 fl. Toderu Pop'a 1 fl. Constantin Dr ingo 1 fl. H a i iu Crisianu 1 fl. Asan Giuigescu 1 fl. Ioan Cl in-tocu prof. 50 cr. A l e s . Clintocu 50 cr. V a s . Stefanica prof. 1 fl Teodora Hoza 60 cr. Nerpsz Dezso 50 cr. Primesc a deci binevoitorii spriginitori pe calea acésta mult iamita publica din pai tea comunităţii bisericesci. Pen t ru Comitetulu parocbialu. Dem. Negreanu, prea

* Concerto Iu corului plugariloru din Sem-lacu. Domnule Rtdactoru. In sperantia ca prin or-duri le acestea voiu aduce onor. publieu cetitoriu si in genere poporului romana o bucuria, pe de alta par te am comite o gresiéla daca am tăcea si nu am aminti la acesta locu despre concertala arangiatu de « a t r a corulu vocalu alu economiloru nostri gr. or. de Semlacu la 27 lanuariu st. v . — de aceea rogu pre onora fa redactiune se binevoésca amu registra in colonele pretiuitei toi câteva sebitiàri despre a-celn concerta.

Corulu plugariloru din Semlacu consta din preste 40 barbati cu unu sopranu de v re -o 16 fetitie sub conducerea invetiatoriului Georgiu Rosiu, acaror'a zelu , energie si bunavointia cât si conducatoriului s'au demnstratu prin rensirea concertului si s'a apro-batu de catra publiculu presente cons ta ta to la din din romani si streini. —

Era intre 7 si ore sera, sal'a ospatariei era in-desuita de unu publica din tdte clasele si din t6te naţiunile, care asceptâ cu impacientia representarea

; coristi loru. — Sunetulu clopotului, care anunciâ 8 ! ore, vesti si intrarea coristiloru in cea mai frum6sa > ordine, pareche dupa pareebe si in linisce si-ocupâ

flecarele locuia destinata. — O tăcere mortuala dom­nea in sala, conversatiunea încetase, cnriositatea si

i mai cu sema a streiniloru se putea ceti din faci'a \ fiecărui. T o t i si-concentrasera privirea asupra asupra i pusetiunei, ce asceptasera membrii corului, cand in l acela mnmentu se începu ca unu pianu „Hor 'a Sinai" > cu sopranu, care la dorinti'a generala s'a repetitu ş pana si de 3 ori, — urma dupa aceea „Desceptate i romane" coru barb. cuart. o piesa care sterni emo-j> tiuni si in cea mai tare inima. i Desi cugetăm a, ca va fi binevenita din partea s un or'a, totuşi melodi'a si tactulu cu care fu cantata, > a facutu de s'a repetitu. — Coristulu G. Istinu dec-i lamă o poesiora de I . Vulcanu intituluta . C e ni mai s lipsesce." Originalitatea, in care predete acesta poesia, > seceră aplause generale. — Dupa aceea corulu bar-/ batescu intona „Mersuln armatei romane" apoi .Câ t l e t iera romar.esca." Acestor 'a le uim'a „Mod'a de l acum" de I . Vulcanu declamata de I . Verisianu cor. > — dupa aceea corulu cânta „Tatarulu" apoi Teodor i Sucin cor. deciamâ „Mosiu Martinu" poesie de I . \ Grozescu. Aces t 'a prefaeendu-se in t<5te espresiunile < si mişcările lui Martinu, infacisia cu mnltu efectu < roluln seu, in cât intre cele mai mari hohote fu ap-i landatu. s I n fine cornlu barbatescu eseentă „junimea pa-t risiana" care incântâ pe tot i cât nu incetau din stri-ţ gatu „se andim" „se audim." Cu acesta piesa con-< cer tu lu si-opune capetulu. — Timpnlu dela 8 âre pana > la 7* 1 & 10 a f ° 8 ^ numai o minuta inaintea celoru ţ presenti. — S'a inceputu de loculu dansulu. I Petrecerea a tienutu pana dimineti'a, in cea mai ? mare armonia si frăţietate. T e incantâ, cand vedeiu < pre domnu si economu, damna si tierana, romanu, S unguru, ori nemţi, conversandu unuln cu altulu in > cea mai buna armonia si cu unu adeveratu spiritu i de veselia. — Din comunele vecine Pecic 'a rom. Sie i -j tinu Nadlacn inca a fost presenti. — Veni tulu curatu > menitu pentru fondulu corului a fost imbucuratoriu. i Din tcJte acestea s'a doveditu, ca romanulu, nu mai < voi 'a se nu-i lipsesca, e capace de ori ce intreprin-l dere. — Semlacu 30 Ianuariu 1885. Dem. Ganea.

\ * Din incidentulu serbării jubileului de 2& s de ani alu regimentului romanu N r . 6 4 diurnalulu > mili tariu „Vede te" scrie urmat or e l e : s „Regimente le vechi si încununate de g lor ie , cari l au traitu 200 de ani si au versatu sânge, castigandu-( si g lor ie pe tote câmpurile de batai, vor zembf pote < in fati 'a bucuriei simţite la împlinirea unei v ie ţ i d e S 25 de ani. Faca-o ! D a r pre cum viet i 'a unui omu t nu se pote judecă numai dupa anii, pe cari i-a im-( plinită, ci dupa intrebuintiarea, pre care a facut'o de < ei , astfelin si acestu teneru regimentu in scurtulu > timpu de cand esista a datu dovedi de vitej ie si de ^ patriotismu, care n6ue epigoniloru ne ieu vederea si < ne servescu dreptu esemple strălucite ! / îndată dupa compunerea sa (din regimentele 31, < 5 0 si 51) tenerulu regimentu la Kukus a primitu bo-^ l t ezulu de focu! Cu tote că ghiulele de granate stra-> bătuseră in rendnrile loru, ba intinsera la pamentu { p e comandantulu batalionului alu 2-lea, fetiorii totuşi

Anula I X . B I S E R I C A si S C O L A 39

au stătu ca unu zidn, liniscitu, in eea mai buna or­dine. L a 3 Iul ie nainte de m, regimentulu fiindu pe celebr'a inaltime déla Masloved a primita ordinala se atace pădurea de la Swieb, condus de colonelulu Baamgarten, unu orna cu deosebire cultu, humanu si prin urmare forte iubitu. In t r 'o resudare a trecuta distanti'a pana la marginea pădurii — cam o mie de p a a i a străbătută prin foculu mistuitorul ala co-paciloru resturnati, a luatu la góna pe inimica si fmbetata de victoria, a trecutu urmarindu-lu pana la cealaltă margine a pădurii, era tnusic'a regimentului îmbărbăta prin cântece naţionale.

In oper'a statului maioru prusianu de la 1866 se spune ca batalionulu alu 3-lea din Sachsen-Wei-mar forma finea unei colóne din corpala ala I l - i e a a unicei, trupe încheiate ce se vedea cât străbătea

< ochiulu. Asupra acestui'a trebuia se iaca c*valeri 'a unu atacu, inse naval 'a celoru trei eseadróne din re­gimentulu 2-lea de dragoni de Brandenburg s'a ?fir-matu fatia cu liniştea celoru prime dóue l inii din ba-talionu. Loeotoneutulu colonelu Hainingchen, staba-tutu de patru plumbi, unu ofioieru si 14 călăreţi pru-sieiii au remasu morţi. L a 14 iul ie , cand bat 3-lea se afla in avantposturi si fusese atacata de trei es-cadróae ale primului regimentu de cuirasieri slesieni pe neaşteptate érasi o compagnie si jumetate ca to te 'câ făcuse marsiu grea, ca tote câ caldur'a era straş­nica, ca suferise in lipsa de hrana si de apa, au data nisce dovedi de recela si de dispretiu fatia de morte, cari ne amintescu cele mai strălucite fapte resbelice. N i c i avusera timpu se formeze careulu, cand au si fosta atacate din frontu si din flanca si au fostu spar­te pe unu momentu; dar s'aa adtinatu in dóue grupe, si fiindcă călăreţii le iacunjurasera si nu le-au ia-satu se incarce, au năvălita ca baionet'a impetuosa asupra loru si iéu luatu la góna. Regimentulu a a-vutu 3 usiori raniti, dar inimiculu a perdutu 6 ofi­cieri si 14 fetiori. (Unu dn capitana ce de presenta se afla in Timisióra si are esact'a canoscintia de a-cest cas, ne spune ca romanasii acesti'a s'au aperatu ei de ei, fara a fi avuta intre densii comandanta.) I n amintirea acestei fapte strălucite generarulu Sa­fran a infiintiatn o fundatiune, din care la 14 Iu l ie in fiecare anu se da celui mai distinsa dintre subofi-ceri câte unu premiu.

In lupt'a de la Blumenau desteritatea acestui regimentu a facutu se remana intiepenita arip'a drép-ta a positiunii nóstre; fetiorii bravi, condasi da ofi-cerii loru, s'aa apropiate tîrîsiu pana la cinci-dieci de pasi de iini'a dusimanulu si abia acum au ince-putu foculu bine intretienutn. Unu oficeriu pcasianu a marturiaitu fara de reserva ca acestu regimentu a zădărnicită planulu loru de a praudi la 22 Iu l ie in Pojonu.

In acestu resbelu regimentulu a fostu distinsa prin patru corone de feru el. I I I , siepte cruei de me­rita si 10 medalii pentru ofieeri, 4 medalii de auru, 9 medalii de argintu mari, 37 mici si 23 pentru f e ­ciori. —

Fecior i i acestui regimentu facu parte din acea naţiune, care, pre cum au doveditu si părinţii loru la 1848 si 1849, se distinge prin o neclintita alipire catra cas'a imperiala, alipire ce adeseori se poten-tiéza pana la adoratiune. Oficerulu lesne pote duce pe soldatulu romanu la cea mai deplina abnegatiune, daca cunósce numai claviatur'a inimii lui si scie se atingă tastele cuvenite. Cunoscinti'a obiceiuriloru lora, a deprinderiloru si mai alesu a l imbii e nea-

peratu de trebuintia pentru acestfa, — unu lucra, d s care tota na se tienu inca pe din destula sema.

Istori 'a acestui regimentó nu e decât unu capi-tolu din istori 'a naţiunii, din care eln a esit.

P O S T A A » M I N I * T R A T I U N E I . Dlai M i l i a i l ttadei parochu in Macedoni'» : de «ici se « * -

pedéza fóea regalato, reclaméza la posta ! Dlui l o « t f P i n t i a preotu in Gyanta: noi espedàmn regn-

latu, reclaméza la posta! O , D . cari au primita cei trei numeri dela inecputu ri na

Toeseu se prenumere foea nòstra sì pre venitoriu sunt rogati, se-ai retrimită acei numeri, cà avem lipsa de densii la alti pre numeranti Î

D , D . cari au binevoitu a primi' in comis une calendare de ale tipografiei diecesane si na le-au vendutu, s'au nu au speranti» se le po'ta yinde, sunt rogati a ni-le retrimite, celu malta pana ia fine» lui Februariu st. n. cà mai tardiu nu le vom reprimi !

5 fJ r 3*95 B. *in 1>>84. > 9i protp. d. 188».

E D I C T T J . s Constantin Draga l ina de religiunea gr . or. d i s ? opulu Pancota, cerculu Vi lâgos , oott. Arada lu i ; care | de aprôpe patru ani si-a parasita cu necrecredintia l pe legiuit 'a sa socie F i o r e născuta Bursa tota d in > opidula Pancota, fara de a se sci locuia ubitatianei > lui, — se citéza prin acesta, ca ia restimpa de ana ( anu si un'a di calculata dela prim'a publicare a l a s acestui edictu, sè se presenteza înaintea scaunulaî \ protopresviteralu a la t raotalai Siri 'a ( V i l â g o s ) c& ) foru matrimoniala de prima istanti'a ; càoi la din eon­ii tra se va decide procesulu ridicata iu coatrai si in s absinti'a lui. i Siri 'a, ( V i l â g o s ) la 23 Ia* . 9 Fabr. 1885.

< Scaunulu protopresviteralu gr. or. aht, Siriei ca fora de j 1-a instantia in cause matrimoniale.

j C o i i c i i r n © #

\ Conform ordinntiunei Veri. Consistoria g r . or. \ oradanu de dto 3/15 Dec. N r . 1225 B . din anala t r » £ 1884, pentru deplinirea poştalul de preota la vacant 'a $ parochia de clas'a a I l l - a din 0 Glepislu eu fili'a Ci-\ rand/'efu, ( P . Kiskârând) protop. Tincei , se escrie con-s cursu pana la 24 Febraariu st. v. a e. caad se v a > t ienea si alegerea. \ Emolumintele sunta •-s 1) Casa paroshiala cu doue chilii, o cămara. \ 2) Folosirea aloru doua gradina, câte de o se-? menatura. \ 3) Pamentu parochiaiu de 10 cub. de semena-> tura. — < 4 ) Dela 170 de case, delà tôta cas'a 1 mesura s de cucuruz.i sfarmatu. > 5) Stolele îndatinate. \ Recursele adjastate conform prescriselora stat. < org. si adresate comit, paroch. sunt a-se t r imite corn. > consist. Teodoru Va ida in Husasea p. u, T e n k e corn. ? Biharu. i Datu din siedinti'a Comi par. gr . or. din O G i e -s pisiu la 30 Ian. 1885. > Comitetula parochiala. S In contielegere ca mine , T e o d o r V a i d a , preota. Pentra intregirea postulai de invet iator ia l a

scoi'a rom. g r . or. din Dezesoi, in protop. Lugos io l a i , se escrie concursu ca termina de 30 d'ilo dola pnnfm publicar» acestor'a.

4 0 B I S E R I C A s i S C O L ' A Anulu I X .

Emolnminte le sunt: 216 fl. salariulu anuala, 2 j u g e r e l ivada, 8 orgi i de lemne din care are a-se incaldi si scdl'a, 10 fl. scripturistica, 10 fl. pentru eonferint iele invetiatoresci, corteln l iberu cu gradina de legumi, cămara, grajdu si siopru.

Recursele conform prescriselor» Statut, org. si JBtegulamentuiui scol. au a-se adresa catra Comitet .

Erochialu gr . or din Dezesci si a-se tramite P . On. uanu Greoi giu Pesteanu protop. in Lugosiu

Comitetulu parochialu. In contielegere cu Dnu protopopv si inspect. scol.

P r e temeiuln decifiunei venerabilului consistorin • » diecesei Caransebeşului, din 2 1 . Decemvre 1883. K r a 888. B . se escrie prin acest'a concursă, pentru depl inirea postului de capelanu, pre langa neputin-ciosulu preotu loann Bogoevic i , din parochi'a de a t re i ' a clasa, in comun'a bisericesca Bănia, protopres-vî tera tulu Mehadiei , cu tei mi nu de a legere pre 17. iFmbroar/u 1885.

Emolnmintele inpreunate cu acestu postu sunt a r m a t d r e l e ;

1) Salariu ficsu de 120 fl. v . a. 2 ) Un'a jumetate din sesiunea parochiala.completa 3 ) i in t6te celelalte venite parochiali, precum

sunt cununiile, pai arţagurile etc. asemene una jumetate. Degpre coi tel va ave capelanul singur a se îngrij i . Dori tor i i de a o<upâ acestn postn au a t r imite

recursele lorn, instruite in intielesnlu §. 13 din sta­t u t » Iu ros t in cig&nicu bieeiieescu, comitetului paro-cbialn g r . or. rom. din Bănia, la adresa P rea ono­ratului D . protopresviteiu districtuala, Miha i l Popo-< v i e i , in Orsiov'a, pana la terminala sus aratatu.

Bănia, in 12 Ianuariu 1885. Comitetulu parochialu.

Ia contielegere ca mine: M i h a i l » P o p o v i c i D , m. p. protop.

Pentru ocuparea postului invetiatorescu din co­mun'a k/wcoveiw, cottulu T imidu lu i , prot . Yersie t iului s e escrie de nou concursă cu terminala de alegere pe li. Februar iu st. v a. e.

Emolnmintele sunt: a ) In bani gat 'a 300 fl. v a. h) pentru cercetarea conferintieloru 10 fl. v.a. c ) V/a

jugeru pamentu aratoriu, d ) }ft jugern gradina intra ai */* jugeru estravilanu, e ) 2 metri de lemne pentru person'a înveţiatoriului, f ) cuartiru liberu, si g ) dela fiecare inmormentare câte 40 er.

Dor i to r i i de a ocupa acesta postu sunt avisati a-si t r imite snplicele loru instruite conform statutu­lui org. bis. adresate comitetului parochialu la prea on. domnu Ioane Pspov ic i , ppvteru in Mercin'a per Varad i ' a . Se condit ioteza, ca competenţi au a-se pre-sentâ in atare domineca seu serbatore in biserica.

Vla icove t iu , in 2. N o e m v r e 1884. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu protterulu tractualu.

Pent ru deplinirea postului de invetiatoria la scol 'a gr . or. confessionala din Radmanesci, — inspec-toratulu de scdle alu Belintinlui, — se escrie concursu pana la 8/20 Martie a. c. a legerea se v a tienea mane di.

Emolnmintele sunt: a ) in bani gata 133 fl. 36 cr. b ) 24 mesuri de g i â a si 40 mesuri de cucuruz in bombe, e ) 4 lantie de pamentn — 3 aratoriu, 1 fenetia. d ) 8 orgi i de lemne, dintre cari patru sunt pentru incaldirea scalei.

e ) pentru conferintia 5 fl v . a. f) pausialu de scrisu 5 fl. v . a. g ) locuintia libera cu * / » j age ra intravilanu.

Recursele adjuatate conform statutului organica si §-lui 6. art. X V I I I , din 1879. si adresate comi­tetului parochialu se se tramita părintelui protopopu si inspectoru tractualu de se61e Greorgiu Crăciun eseu in Belincz post'a ultima K i s z e t d ; avend recurenţii in v r 'o duminica ori serbatâre a-se presentâ iu bi­serica d'acolo, spre a-si aretâ desteritatea iu cântă­rile si tipiculu bisericescu.

Comitetulu parochialu In contielegere car Ci. C r a c l n n e s c u , protopop, si insp. scol.

Pentru deplinirea postului de preot la vacant 'a parochia de class'a I I I din Cfado/a, protopresbite-ratulu Belict iului , — se escrie concursu, pana la 24. era alegerea se va tiene la 26 Hârtie st. veohiu 1885.

Emolumiutele suntu: 1. Un'a sessiune parochiala de 30. jugere pa-

ment aratoriu, si platiu intravilanu de jumătate jugeru, 2. De la 153 numeri de case birulu indetinatu,

si ade^a: dela 130 numeri cate 20 oche de cucuruzu in bombe seu 1 fl, in b a n i ; era dela 23 numeri cate 2 dile de lucru ;

3. Stol 'a indatinata, si anume: a ) pentru un'a .mol i tva" 50 c r . ; b ) pentru un'a cununia 4 fl. v . a.; c ) pentru un'a ingropatinne simpla la prunci pana la 7 a n i . l fl ; dela 7—20 ani, 2 fl. dela cei mai in versta cate 3 fl; pentru cetirea unui evangelist 1 fl; pentru un'a stare cu ectenii 20 cr. era cu o evan-gel ia 60 cr pentru predica funebrala 2 f l ; pentru un serindariu 5 fl.

Recursele adjuatate conform prescriseloru statu­tului orgsnicu si adresate comitetului parochialu, sunt a se tr imite părintelui protopresvîteru Greorgiu C r e -tîunescu, in Bel incz p. u. Kiszeto.

Comitetulu parochialu In contielegere cu: fit. C r e c i u n e s c u , m. p. protopresriteru.

Pentru întregirea postului vacantu de invet ia-toriu la scoTa gr . or. romana din RusoSa-noua, in Protopresviteratulu Bisericei-albe, dieces'a Carau-sebesiului comitatulu Carasiu Severinu se escrie con­cursu cu terminu de recurgere pana la 20 Fauru 1885, cal. Vechiu.

Emolumente împreunate cu acestu postu i n v e ­tiatorescu suntu:

1. Salariu anualminte in bani gat 'a 110 fl. 2. Grâu 6.250 H I si cueuruzu 10 H I . 3. Cinci orgi i lemne din care e a-se încălzi si

sal'a de instrucţiune. 4. D6ue jugere pamentu aratoriu, o gradina in

cupriusu de 600 orgi i si cuartiru liberu. Recursele instruate conform stat. org. bis. si a

regulamentului pentru invet iatori au se-se adreseze catra onor. comitetu par. gr . or. din Rusov'a-n6a, si se-se tramita Reverendisimului Domnu F i l i p A d a m administr. protopresviteraiu in Jamu.

Recursele intrate dupa 20 Fauru a. c. nu se vor luâ in consideratiune.

A l e g e r e a se va tienea in 3. Martie 1885. st. v. , Rusov'a-n6ua, 10. Ianuariu 1885.

Comitetulu parochialu In contielegere cu Rev. Domnu F i l i p A d a m , administr. protop.