firmele multi nation ale in romania

8/2/2019 Firmele Multi Nation Ale in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/firmele-multi-nation-ale-in-romania 1/20

1



CUPRINSCUPRINS......................................................................................................................................................................2INTRODUCERE...........................................................................................................................................................3Definitie ........................................................................................................................................................................4Forme ale firmelor multinaţionale .............................................................................................................................. 4Avantajele de care beneficiaza grupurile multinationale...............................................................................................4

IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR FIRMELOR MULTINAŢIONALE .........................................................................5

Politici de stimulare şi atragere a investitiilor straine directe (ISD) .......................................................................... 5Experienţe ale ţărilor dezvoltate ................................................................................................................................. 5Experienţe ale ţărilor în curs de dezvoltare....................................................................................................................6FMN şi transferul de tehnologie................................................................................................................................... 6Accesul la material .. ......................................................................................................................................................6Diferenţele organizaţionale şi culturale.......................... ...............................................................................................6PUTEREA ECONOMICA A GRUPURILOR MULTINATIONALE ....................................................................... 7Bucurestiul, atractiv pentru multinationale.......... ..........................................................................................................8Multinationalele din retail pleaca din Romania cu tot cu marci.....................................................................................8 FIRME MULTINATIONALE CARE AU VENIT IN ROMANIA...............................................................................9Elgeka..............................................................................................................................................................................9Lafarge Ciment Romania S.A. .....................................................................................................................................10Procter & Gamble....................... .................................................................................................................................12Vodafone....................... ...............................................................................................................................................13Heineken....................... ...............................................................................................................................................14Lukoil....................... ................................................................................................................................................. 15Friesland Foods....................... ................................. ...................................................................................................17Multinaţionale lovite de criză în România....................... ................................. ..........................................................18Concluzii....................... ................................. .............................................................................................................19Bibliografie...................................................................................................................................................................20

2

http://www.ziare.com/business/afaceri/10-08-2008/bucurestiul-atractiv-pentru-multinationale-430449

http://www.ziare.com/business/companii/12-29-2008/multinationalele-din-retail-pleaca-din-romania-cu-tot-cu-marci-575657





Introducere

Una dintre cele mai mari forţe de presiune cu care se confruntă evoluţia ţărilor şi auniunilor de comerţ internaţional este reprezentată de puterea şi influenţa firmelor multinaţionale(FMN) ca parte a răspunsului acestora la globalizare.

Combinarea creşterii investiţiilor străine directe, schimbărilor tehnologice, pieţelor financiare internaţionale şi a unei game largi de măsuri de dereglementare şi privatizare au făcut

posibil pentru firmele multinaţionale să fie printre conducătorii economiei globale.Provocarea pentru evoluţia ţărilor şi a uniunilor de comerţ internaţional este să se asigure

că aceste companii respectă drepturile angajaţilor în fiecare loc din lume în care influenţa lor seface simţită şi să se stabilească un dialog global între acestea şi firmele multinaţionale.

Firmele multinaţionale joacă acum un rol important în economiile tuturor ţărilor şi înrelaţiile economice internaţionale, devenind un subiect din ce în ce mai important pentru guverne.Prin investiţiile străine directe, asemenea firme pot aduce beneficii substanţiale atât ţărilor deorigine cât şi ţărilor gazdă prin contribuţii la utilizarea eficientă a capitalului, tehnologiei şi

resurselor umane între ţări şi pot astfel să îndeplinească un rol important în promovarea bunăstăriieconomice şi sociale.Dar firmele multinaţionale, organizându-şi operaţii dincolo de cadrul lor naţional, pot

conduce la abuzuri prin concentrarea puterii economice şi la conflicte cu obiectivele de politicănaţională. Mai mult, complexitatea acestor firme multinaţionale şi dificultatea unei percepţii clare

privind structurile lor diverse, operaţiile şi politicile conduce uneori la îngrijorare.Astfel, ţinta comună a tuturor statelor este de a încuraja contribuţiile pozitive prin care

firmele multinaţionale pot realiza progresul economic şi social şi să minimizeze sau să rezolvedificultăţile care pot să apară din derularea operaţiilor lor.

De când operaţiile firmelor multinaţionale s-au extins în întreaga lume, trebuie depusetoate eforturile de a se coopera între toate statele, mai ales între ţările dezvoltate şi cele în curs de

dezvoltare, având ca obiectiv îmbunătăţirea standardelor de bunăstare şi de viaţă, prin încurajareacontribuţiilor pozitive ale FMN şi prin minimizarea sau rezolvarea problemelor ce sunt în legăturăcu activităţile lor.

Firmele multinaţionale, şi mai ales firmele globale foarte mari, au ca structuri derezistenţă următoarele trei caracteristici:

1. controlul activităţilor economice în mai multe ţări2. abilitatea de a obţine avantaje din diferenţele geografice dintre ţări şi regiuni în

dotarea cu factori şi în politici guvernamentale3. flexibilitatea geografică, abilitatea de a dispune de resurse şi operaţii între localităţi la

scară globalăAstfel, un procent majoritar din configuraţia schimbării a sistemului economic global este

realizat de firmele multinaţionale prin deciziile lor de a investi sau nu în anumite zone geografice.Firmele multinaţionale, prin rolul lor devin în aceste condiţii cele mai puternice forţe de

presiune pentru adâncirea globalizării activităţii lor economice care au loc într-un cadru dinamic,turbulent chiar în anumite perioade sau zone, în economia mondială.

Definitie

3



Un grup multinational este un ansamblu de societati cu nationalitati diferite, autonomedin punct de vedere juridic, dar care sunt controlate de o societate mama sau o societate holding.

Un grup poate sa devina multinational prin intermediul investitiilor directe pe care leefectueaza in strainatate. Investitia directa in strainatate se poate realiza atat prin crearea uneifiliale in strainatate, cat si prin preluarea de participatii la o socieatate deja existenta. Aceastainvestitie, care are ca obiect stabilirea de legaturi economice durabile, ofera posibilitateainvestitorului de a exercita o influenta reala asupra gestiunii intreprinderii in care face investitia.Investitiile directe in strainatate imbraca forme diverse: joint-venture (filiala-comuna), fuziuni,achizitii, aliante strategice etc.

Forme ale firmelor multina ionaleţ

Cele mai importante forme sunt sucursala, filiala, licensing-ul şi joint-venture.Sucursala este un serviciu al unei FMN implantată în străinătate şi depinde în totalitate,

financiar şi administrativ, de societatea-mamă, şi având un obiectiv identic. Ea este organizată,înregistrată şi funcţionează potrivit legislaţiei locale, iar cheltuielile sunt suportate de bugetul

societăţii-mamă. Ea încheie contracte pe bază de împuternicire, dar dispune de autogestiunefinanciară, dar soldul bugetului reflectă rezultatele economico-financiare ale societăţii-mamă. Filialele sunt firme cu capital propriu constituite de societatea-mamă în străinătate,

structura organizatorică şi activitatea sunt determinate de condiţiile ţării gazdă, tipul societăţii,înregistrarea, sistemul taxelor şi impozitelor sunt conform legislaţiei ţării gazdă, implică relaţiidurabile cu parteneri de prim rang şi dispune de premise favorabile evoluţiei progresive.

Organizaţiile joint-venture internaţionale sunt alianţe formate de organizaţii din două saumai multe ţări. Ele se formează din mai multe motive: punerea în comun a know-how-urilor complementare (se ştie că “2+2=5”), asigurarea accesului pe diferite pieţe, realizarea unui răspunsstrategic la competiţia tot mai intensă, realizarea economiilor de scară, obţinerea accesului latehnologie performantă (pe lângă eforturile proprii şi licenţe, cum ar fi cazul alianţei Toyota –

General Motors pentru realizarea unui cost mai mic de producţie) şi reducerea riscurilor financiare,cum ar fi cazul companiilor petroliere pentru a suporta costurile căutării de noi câmpuri petroliere.

TABELUL 1. Joint-venture în scopul realizării economilor de scară

EXEMPLEMOTIVE

RENAULT – VOLVO - PEUGEUT Aprovizionarea cu materii prime şi materiale,manipularea preţului de transfer.

European Computer Research Centre

(ECRC) în Munchen, format din 3 firmeeuropene de computere

Cercetare şi dezvoltare.

Toyota şi General Motors în California Marketing şi distribuţie.FIAT – PEUGEUT în Argentina Furnizare divizională deoarece ambele firme

aveau o activitate săracă în Argentina.

Avantajele de care beneficiaza grupurile multinationale

• Marimea grupurilor multinationale:

Spre deosebire de intreprinderile individuale, grupurile multinationale constituie adevarati giganti,care pot beneficia de avantaje sustantiale datorita propriei influente asupra guvernelor din maimulte tari, spre deosebire de grupurile nationale.

4



• Capacitatea de a forta barierele nationale:

Prin procesul de mondializare a economiilor, armonizarea internationala a politicilor economice ademarat deja, diferentele nationale sunt departe de a se estompa. Aceste diferente care au existat sivor mai exista mult timp, pot fi considerate adevarate obstacole in fata investitiilor straine. Inaceste conditii, este evident faptul ca aceste diferente pot fi depasite mult mai usor de catre grupuridaca acestea desfasoara activitate de productie in tara respectiva si, cu atat mai mult, dacautilizeaza forta de munca locala, care este la curent cu uzantele si cutumele din acea tara. Din acest

punct de vedere, grupurile multinationale, care sunt implantate pe loc si utilizand actori locali fidelisi cunoscatori ai realitatilor din tara respectiva, beneficiaza de avantaje considerabile.

• Posibilitatea de a valorifica diferentele nationale:

Traim intr-o lume inegala si marcata, in special de diferentele de repartizare a valorii adaugate( in conditiile unei productivitati egale). Intr-o asemenea lume, grupurile multinationale pot sa se

bucure de avantaje considerabile prin valorificarea diferentelor ce apar intre diferite tari.

IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR FIRMELOR MULTINAŢIONALE

Politici de stimulare şi atragere a investitiilor straine directe (ISD)

Deşi nevoia de capital, tehnologie, experienţă managerială este prezentă în oriceeconomie naţională indiferent de gradul de dezvoltare şi complexitate, iar receptarea acestor surse

şi din străinătate este un fenomen pregnant al ultimelor decenii, atitudinea faţă de investitii strainedirecte este nuanţată, combinând măsuri de stimulare cu cele de descurajare sau de îngrădire a pãtrunderii capitalului străin.

Măsurile de stimulare a investiţiilor cuprind toate acţiunile guvernamentale ce duc lacreşterea profitului investiţiei potenţiale sau reduc riscurile pe care aceasta le presupune; elecompensează chiar o serie de influenţe nefavorabile generate de factorii socio-politici sauinstituţionali.

Descurajarea ISD se realizează pe calea unor măsuri guvernamentale destinate a reduce profitul investiţiei sau a spori riscurile aferente ei, limitând-o sau excluzând-o de la anumiteactivităţi sau sectoare.

Experien e ale rilor dezvoltateţ ţă

Dominând piaţa internaţională a ISD şi resimţind din plin concurenţa chiar în cadrulgrupului, statele dezvoltate au fost cele dintâi care au instrumentat politici de atragere direcţionatăa ISD, pe de o parte pentru a-şi crea în această formă avantaje competitive, prin dezvoltareaselectivă a unor activităţi economice. În paralel, s-au urmărit şi beneficii de ordin social, vizându-se stimularea ISD în anumite regiuni, rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltăriieconomice. Cu alte cuvinte, s-a produs o corelare cu, dacă nu chiar o integrare a măsurilor vizând

ISD în politicile de dezvoltare sectorială sau regională. Nu întâmplător, statele care au elaboratastfel de politici, sunt state aflate în acele stadii ale generării avantajelor competitive în care prezenţa capitalului străin poate fi benefică. Este cazul Marii Britanii care, după ce a parcurs un

5



ciclu complet al avantajului competitiv, este în pierdere de capacitate concurenţială şi a revenit înfaza stadiului bazat pe factori de producţie. Irlanda şi Spania care, de asemenea, au atras puternicISD, se află şi ele în primele două stadii ale avantajului competitiv. Mai mult chiar, faptul că SUAau devenit principalul receptor de ISD în cadrul “triadei” SUA – Uniunea Europeană – Japonia

pare să reflecte parcurgerea de către SUA a unei perioade de declin în competitivitate.

Experien e ale rilor în curs de dezvoltareţ ţă

La nivelul statelor în curs de dezvoltare, cum este şi România, tendinţa de deschidereeconomică şi liberalizare a regimului ISD a fost integrată eforturilor acestora de redresare şireformă economică. În măsura în care procese ample de privatizare s-au desfăşurat cu participareasubstanţială a capitalului investiţional extern (18,5 miliarde dolari dintr-un total de 60 miliardedolari rezultate din vânzarea de active ale statului în perioada 1988-1992), se poate afirma că ISDau constituit un important instrument, acceptat şi promovat ca atare de economii în curs dedezvoltare în acest proces, premisa în cele mai multe cazuri a creării de noi avantaje concurenţiale.

Sensului intervenţiei ISD în dezvoltarea industrială a respectivelor state, se pot distingedouă ipostaze ale contribuţiei ISD:

contribuţie la procesul de industrializare, aport în cadrul procesului de transformare industrială

FMN şi transferul de tehnologie

Problema majoră în jurul căreia oscilează relaţiile FMN şi ţările gazdă şi de origine estereprezentată de transferul de tehnologie (cu sensul de cunoştinţe tehnologice şi capacităţitehnologice).

În relaţiile cu ţara gazdă se pune problema adaptării tehnologiei transferate, operaţiedeterminată de patru determinanţi principali:

1. Caracteristicile şi mărimea pieţei

2. Diferenţele de cost şi de accesibilitate la factori Accesul la materiale

FMN trebuie să ţină seama în tehnologia transferată şi de diferenţele în accesul şicalitatea materialelor şi bunurilor intermediare locale, diferenţe mai pronunţate în ţările cele maislab dezvoltate. Chiar dacă filialele ar dori să importe aceste inputuri, costurile de transport,

barierele tarifare şi netarifare şi controlul inputurilor de către guverne ar putea să le conducă spre oaprovizionare locală.

Diferen ele organiza ionale şi culturaleţ ţ

Deoarece costul de învingere a rigidităţii tradiţiei şi practicilor de conducere aafacerilor este mai mare decât acela al adaptării maşinilor şi introducerii de noi produse (datorităfaptului că primul cost este mai intensiv în capital uman decât al doilea şi că oamenii sunt mairezistenţi la schimbare şi adaptare decât maşinile), este mai uşor pentru FMN să introducă noimaşini şi produse decât noi metode de conducere a oamenilor.

Puterea economica a grupurilor multinationale

Sistemul economic actual se caracterizeaza prin internationalizarea pietelor comerciale,monetare, fortei de munca si de materii prime. Pe baza acestei realitati, s-a apreciat ca puterea

6



marilor grupuri multinationale depaseste cu mult pe cea a unei tari. Totusi, aceasta afirmatie, carese bazeaza pe indicatori de numarul de salariati si cifra de afaceri, nu tine cont de forta dereglementare pe care o poseda statul. De fapt, in urma conflictelor mai mult sau mai putin deschisedintre grupurile private si statele din tarile dezvoltate, cele din urma castiga, practic, totdeauna pe

propriul teritoriu national. Dar, la randul lor, grupurile multinationale se pot revansa prindelocalizarea propriilor activitati industriale, comerciale si financiare in tari mult mai atractive din

punct de vedere fiscal si social.Statul dispune de putere economica si politica, in timp ce un grup, chiar daca este

multinational, nu dispune decat de puterea economica pe care si-o manifesta in limitele fixate destat. Cu toate acestea, statul, care la randul sau este supus restrictiilor economice si sociale, nu esteinteresat sa abuzeze de propria putere, mai ales atunci cand delocalizarea activitatilor grupurilor intari mai liberale genereaza, de cele mai multe ori, saracia natiunii. Astfel, competitia dintre natiuniconstituie un fenomen care franeaza vointele politice ale statelor bazate, deseori, pe dogme.

De asemenea, forta economica a grupurilor multinationale se manifesta si prin puterea de presiune pe care o exercita asupra tarilor, atunci cand doresc sa infiinteze noi filiale. Pentru a creanoi locuri de munca, statele sunt adeseori, tentate sa acorde avantaje fiscale, subventii, garantii de

piata etc.Cu toate acestea, deciziile de investitii ale grupurilor sunt ghidate de grija de a obtine o

rentabilitate pe termen lung, si nu de interesul public. In consecinta, avantajele de care beneficiazagrupurile din partea statului, de cele mai multe ori pe o perioada limitata, nu sunt determinate instabilirea politicii economice a grupului.

Intreprinderea este, inainte de toate, constituita din oameni. In cadrul grupurilor bineorganizate, educarea si formarea personalului constituie o prioritate absoluta. De fapt, prin aceastase urmareste obtinerea unei stari de spirit, coeziuni si vointe comune ale personalului, de pe urmacarora , grupul are numai de castigat. Astfel, se ajunge la situatia in care loialitatea fata de grup saunormele si procedurile acestuia este considerata, de multe ori, mai importanta decat loialitateanationala sau reglementarile locale.

Puterea financiara a grupurilor poate sa aiba consecinte importante asupra balantei de platia tarilor in care sunt implantate. Daca un grup nu recurge la piata financiara locala pentru

finantarea unei filiale, el amelioreaza balanta de plati a tarii in care se situeaza filiala in detrimentultarii in care finantarea isi gaseste originea. In schimb, repatrierea catre societatea mama a profiturilor realizate local penalizeaza balanta de plati a tarii in care se afla filiala.

De asemenea, puterea financiara a grupurilor le permite sa investeasca in domenii de inaltatehnologie, ceea ce ameninta, uneori, independenta economica a statelor mai putin dezvoltate.Desi, unele dintre statele europene au incercat sa duca o politica de independenta tehnologica fatade marile grupuri americane, actualmente se constata o miscare generala de liberalizare aeconomiilor.

O data cu utilizarea monedei unice europene, statele care participa la sistemul monetar european au renuntat la o parte din propriile prerogative. Astfel, marile intreprinderi nationale dindomeniile asigurarilor, bancar, media, telefonie, transport aerian si feroviar incearca sa scape de

sub dominatia statului cu scopul de a deveni mai competitive pe plan international, de a accede pe pietele financiare si de a se regrupa liber.

In final, se poate aprecia ca grupurile multinationale, prin propria marja de manevra, nu semultumesc cu un rol pasiv, ci ele contribuie activ la configurarea economiei mondiale. Desi estecert ca alegerile acestora sunt efectuate tinand cont de anumite restrictii, actiunea lor este decisiva

pentru evolutia capitalismului modern si constructia unei noi ordini economice mondiale.

Bucurestiul, atractiv pentru multinationale

Bucurestiul este al treilea oras din Europa pe lista multinationalelor europene care vor sa-si extindaafacerea.

7





Capitala Romaniei este depasita in aceasta privinta de Moscova si Praga, dar se situeaza la egalitate cuVarsovia, arata un studiu al Cushman&Wakefield, citat de Evenimentul Zilei.

Studiul a fsot realizat printre managerii primelor 500 de companii europene si arata ca Bucurestiul a facut progrese in privinta transportului intern, a accesului catre alte piete si a gradului de poluare.

Bucurestiul a ramas in urma la nivelul chiriilor, care sunt inca foarte mari, si disponibilitatea spatiilor de birouri de calitate.

Companiile multinationale nu apreciaza foarte mult calificarea pe care o au angajatii romani si consideraca nu stau bine la capitolul limbi straine.

Multinationalele din retail pleaca din Romania cu tot cu marci

Industria bunurilor de larg consum a fost marcata, in 2008, de inchiderea sau relocarea unor fabrici dinRomania, unele cu o traditie indelungata pe piata locala, in tari ca Bulgaria sau Polonia.

Lista include unitati intrate in urma cu ceva vreme in portofoliul unor multinationale precum Kraft Foods,Coca-Cola, Nestle, Bunge, Friesland Foods sau Colgate-Palmolive, conform Business Standard.

Este de asteptat insa ca procesul sa continue si anul viitor, pe fondul crizei financiare, dar si al avantajelor fiscale oferite de tarile din jur si al costurilor reduse cu forta de munca.

Cea mai recenta "mutare" de pe piata de retail este compania germana Meggle, cel mai mare producator de unt din Europa, care a renuntat la intentia de a achizitiona o unitate de productie in Romania, infavoarea Bulgariei.

Si alte marci de traditie locale, precum Poiana (Kraft Foods), Super Cristal, Norvea (Colgate-Palmolive)

si Muntenia (Bunge) vor fi produse in strainatate, dupa cum promit companiile straine care le-au preluat,sau, in cel mai rau caz, vor disparea.

FIRME MULTINATIONALE CARE AU VENIT IN ROMANIA

Elgeka8






Compania Elgeka-Ferfelis Romania este o companie multinationala ce activeaza de peste 10 ani, avand in prezent12 filiale in Bucuresti si principalele orase ale tarii. Printre cele mai importante marci distribuite se numara Finetti, Reckit-Benckiser, Chipita, Chupa-Chups.

In 1974 Distribuitorul numarul 1 pe piata din Grecia ia fiinta la Atena.

2000 ELGEKA IN ROMANIA.ELGEKA alege Romania sa fie prima tara care face parte din planul de distributie dinBalcani, investind 7 milioane EURO.

2000 CHERESTEA.Incepand din 2000 ELGEKA Romania se implica in exportul de cherestea (cherestea de rasinoase,cherestea de fag). Dintre clientii importanti amintim pe Shelman (Grecia), Demetriades (Cipru), Xylexper (Grecia).2001 INVESTITII .ELGEKA investeste inca 5 milioane EURO.

2002 ELGEKA - FERFELIS Romania. Firma ELGEKA Romania preia distributia nationala a produselor CREAM LINEROMANIA - brandul FINETTI

2003 EXTINDEREA ACTIVITATII .ELGEKA - FERFELIS se consolideaza prin extinderea obiectului de activitatecatre importul si distributia produselor nealimentare.

2004 ACOPERIRE TOTALA .ELGEKA - FERFELIS deschide doua noi filiale la Oradea si Suceava, fiind astfel maiaproape de indeplinirea obiectivului principal: acoperire totala a pietei.

2004 RECKITT BENCKISER . Incepand cu 2004 ELGEKA - FERFELIS preia distributia nationala a produselor "RECKITT BENCKISER". 2008 ELGEKA FERFELIS ROMANIA isi schimba structura de organizare juridica devenind SA 2008 SSL, 3M, ENERGIZER . Incepand cu August 2008 ELGEKA - FERFELIS preia distributia nationala a produselor SSL, 3M, ENERGIZER

2009 SHELL LUBRICANTS.De la inceputul anului 2009, Elgeka Ferfelis Romania creeaza o divizie dedicata distributiei produselor Shell Lubricants - Helix pe piata din Romania

Capital social: 22,581,500,00 Lei

Lafarge Ciment Romania S.A.

9

Date financiare 2007 - 2008 în conformitate cu IFRS

ÎN EURO 2,008 2,007

Vanzari 68.897.926,00 57.187.149,00

Profit brut / (pierdere) 8.050.338,00 9.796.089,00

Profit / (pierdere) înainte de taxe, de finanţare, activităţi de investiţii şi deprecierea 1.401.813,00 1.882.198,00

Profit / (pierdere) înainte de taxe, de finanţare şi activităţi de investiţii 752.739,00 1.226.272,00

Profit / (pierdere) înainte de taxe 282.577,00 546.557,00

Profit / (pierdere) înainte de taxe 400.504,00 329.502,00

Acţionarii 'Equity 7.283.690,00 8.489.551,00



Producatorul roman de ciment ROMCIM S.A. a fost achizitionat in 1997 de Grupul InternationalLAFARGE, lider mondial in domeniul materialelor de constructii. In prezent societatea detine doua fabrici deciment (Medgidia si Hoghiz) si o statie de macinare (Targu Jiu).

Lafarge Ciment (Romania) este cea mai importanta companie controlata de producatorul francez demateriale de constructii Lafarge in Romania, alte operatiuni vizand segmentele de agregate, betoane si gips-carton. Construcţie unică în România: cel mai mare siloz de clincher tip dom din lume a fost realizat de Lafarge lauzina de ciment din Medgidia Construcţia este unică în România, iar pentru Grupul Lafarge reprezintă cea mai mare

construcţie de acest tip.Planul investiţional anunţat pentru perioada 2006-2011, în valoare totală de 90 milioane euro, este realizatîn 2009, inclusiv prin punerea în funcţiune a acestei investiţii, în proporţie de 75%.

În 2009, pentru al cincilea an consecutiv, Grupul Lafarge s-a clasat printre „cele mai durabile 100 decorporaţii din lume”. Lafarge este angajată să respecte principiile dezvoltării durabile de mulţi ani, urmărind ostrategie care combină know-how-ul industrial cu performanţa, crearea de valoare, respectul pentru angajaţi şiculturile locale, protecţia mediului şi conservarea resurselor naturale şi energiei. În România, Lafarge activează cutoate liniile sale de activitate: ciment, agregate, betoane, gips; are 40 de siteuri industriale, numără 1300 de angajaţi,şi în 2008 fiind între primii 10 contributori la bugetul de stat din România.

REZULTATELE FINANCIARE LA 30 SEPTEMBRIE 2009REZULTATELE SUNT AFECTATE ÎN CONTINUARE DE ÎNCETINIREA RITMULUI DE CREŞTEREECONOMICĂ

IMPACT POZITIV AL EXPUNERII PE PIEŢELE EMERGENTE ASUPRA REZULTATULUI DINEXPLOATAREGENERAREA PUTERNICĂ DE NUMERAR ŞI CONTROLUL STRICT AL COSTURILOR CONDUC LAREDUCEREA ÎN CONTINUARE A DATORIEI ŞI SPRIJINĂ REZISTENŢA MARJEICIFRE CHEIE ÎN PRIMELE NOUĂ LUNI ALE ANULUI• Vânzările au scăzut cu 15% la 12.243 m (-14% comparativ cu perioada similară a anului precedent)• Rezultatul curent din exploatare a scăzut cu 29%, la 1.983 m euro (-26% comparativ cu perioada similară a anului precedent)• Marja rezultatului curent din exploatare a scăzut cu 320 de puncte de bază, la 16,2%• Rezultatul net cota Grupului a scăzut cu 50% la 774 m euro• Profitul pe acţiune a scăzut la 2,99 euro• Fluxul liber de trezorerie s-a îmbunătăţit cu 57% până la 1711 m euro• Datoria netă s-a redus cu 2,3 mld euro de la sfârşitul anului

CIFRE CHEIE ÎN TRIMESTRUL III• Vânzările au scăzut cu 20% la 4.252 m euro (-16% comparativ cu perioada similară a anului precedent)• Rezultatul curent din exploatare a scăzut cu 28%, la 852 m euro (-22% comparativ cu perioada similară a anului precedent)• Marja rezultatului curent din exploatare a scăzut cu 220 de puncte de bază, la 20,0%• Rezultatul net cota Grupului a scăzut cu 38% la 404 m euro• Profitul net pe acţiune a scăzut la 1,42 euro• Fluxul liber de trezorerie a scăzut cu 13% la 836 m euro• Datoria netă s-a redus cu 775 m euro în trimestrul IIIREZULTATE MARCANTE ALE GRUPULUI• Vânzările au fost afectate de volumele mai reduse, efectul cursului de schimb valutar şi efectul de perimetru• Scăderile generale ale volumelor şi marjei s-au atenuat în trim. III• Rezultatul curent din exploatare al pieţelor emergente a crescut cu 19% în primele nouă luni ale anului, excluzând

Europa Centrală şi de Est• Au fost realizate economii semnificative de costuri şi un control al cheltuielilor de capital• Marja EBITDA a diviziei de ciment a rămas puternică, la 34,8% în trimestrul III, stabilă comparativ cu anul trecut• Fluxul liber de trezorerie s-a îmbunătăţit cu 620 milioane de euro în primele nouă luni, reprezentând o îmbunătăţirede 57%• Datoria netă s-a redus cu 3,2 miliarde de euro în ultimele 12 luni.BRUNO LAFONT, PREŞEDINTE ŞI CEO LAFARGE, A DECLARAT:„Încetinirea ritmului de creştere economică la nivel internaţional a dat semne de stabilizare în trimestrul al treilea.Anticipăm că volumele pe pieţele mature ar putea începe să îşi revină începând cu a doua jumătate a anului 2010.Forţa pieţelor noastre emergente, excluzând Europa Centrală şi de Est, continuă să aibă un impact favorabil asuprarezultatelor noastre. Ne aşteptăm ca avantajul competitiv pe care ni-l conferă portofoliul nostru geografic să continueodată cu intrarea în noul an.Am realizat o rată mai mică a datoriei şi marje din exploatare rezistente, datorită unei generări puternice de numerar

şi unor economii de costuri semnificative. Aceste eforturi vor continua prin reduceri de costuri, limitarea cheltuielilor pentru investiţii şi îmbunătăţirea capitalului circulant. Combinate cu iniţiativele noastre strategice pe pieţeleemergente şi cu dezvoltarea de produse inovatoare, aceste acţiuni întăresc Grupul Lafarge şi ne vor consolida şi mai

10



mult poziţia de lider odată cu relansarea economiei mondiale”.Consiliul de Administraţie al Lafarge, prezidat de Bruno Lafont, s-a întrunit pe 5 noiembrie 2009 pentru a aprobasituaţiile financiare aferente perioadei încheiate la 30 septembrie 2009.

SITUATII FINANCIARE CONSOLIDATE

Milioaneeuro

Primele nouăluni Trimestrul III

2008 2009 Variaţie 2008 2009

Variaţie

Vânzări 14.386 12.243 -15% 5.317 4.252 -20%

Rezultatcurent dinexploatare

2.789 1.983 -29% 1.178 852-28%

Marjaoperaţională(%)

19,4% 16,2% -320 bp 22,2% 20,0%-220 bp

•

•

•

11



• Procter & Gamble

Infiintata in 1837, compania Procter & Gamble a inceput activitateain Cincinnati, Ohio, SUA ca o firma mica, familiala ce producea sapun silumanari. In prezent, P&G comercializeaza mai mult de 300 produse la peste cinci miliarde de consumatori din 140 de tari. Compania Procter &Gamble (P&G) este recunoscuta drept lider in dezvoltarea, producerea sicomercializarea unor produse superioare, precum: produse de curatat, deingrijire a bebelusilor, de ingrijire pentru femei, produse din hartie,cosmetice, medicamente, alimente si bauturi. Acestea includ marcile Ariel,Tide, Crest, Pantene, Tampax, Pringles, Pampers, Olay, Folgers, Jif, Cover

Girl, Downy, Dawn, Bounty si Charmin. In anul fiscal care s-a incheiat la 30 iunie 2000, P&G a inregistrat vanzari pe plan mondial de $40 miliarde.

Traditia companiei Procter & Gamble se bazeaza pe principiile integritatii personale, a respectului fata de individ sia lucrului bine facut pe termen lung. Zilnic la P&G lucreaza peste 100 000 de persoane pentru a furnizaconsumatorilor din intreaga lume produse de calitate superioara.

P&G a inceput sa activeze in Balcani in 1992 cu numai 3 angajati. Sediul central pentru zona Balcanilor esteBucuresti, de unde P&G isi conduce afacerile din cele 7 tari: Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Jugoslavia,Bosnia, Albania, Republica Macedonia. Azi, cu peste 250 angajati si o cifra de afaceri de cateva zeci de milioanedolari, filiala P&G Balkans este complet integrata in reteaua mondiala a companiei.

Compania multinaţională Procter & Gamble este unul din principalii investitori străini din România şi lider îndomeniul său de activitate

1995 P&G cumpara fabrica din Timisoara si începe imediat dupa aceasta lucrarile de reamenajare. Compania selanseaza pe piata produselor pentru îngrijirea parului prin lansarea unor marci de renume ca Pantene siHead&Shoulders în România si Bulgaria.

1996 Fabrica din Timisoara, având acum o noua înfatisare, este inaugurata, si se începe productia locala adetergentului Tide

2000 Pentru a sarbatori noul mileniu, P&G lanseaza programul P&G 2002. Prin intermediul acestui program, P&G adotat160 de scoli din România cu laboratoare informatice. Procter&Gamble a finantat proiectul prin alocarea unuifond de 3% din valoarea vânzarilor sale. Compania intra pe piata produselor anti-perspirante prin lansarea marciiSecret.

2002 Pampers a demarat campania de "dotare" în România, prin donarea catre 20 de maternitati, a 300 de paturineonatale si a 20 de mese pentru schimbarea bebelusilor, acoperind astfel 20% din toti noii nascuti într-un an.

2003 Este al doilea an de derulare a programului "P&G Învata sa schimbi lumea" în România. Scopul acestuiProgram de Educatie Civica este sa îi educe pe copii sa devina buni cetateni, sa faca diferenta în viata comunitatii sisa fie initiatorii unei atitudini pozitive, si de lunga durata de implicare în nevoile comunitatii.

2004 P&G sarbatoreste 10 ani de existenta pe piata romaneasca si inaugureaza noul sau sediu din Bucuresti, in prezenta domnului Ion Iliescu - Presedintele Romaniei si a domnului A.G. Lafley - Presedinte si CEO al Companiei.

12



VodafoneLa 1 iunie 2005, România a devenit parte a celei mai mari comunităţi mobile din lume, după achiziţionarea Connexde către Vodafone Group Plc.

Vodafone România este compania care a lansat prima reţea GSM din România, la 15 aprilie 1997. Compania este deasemenea primul operator care a lansat serviciile 3G în România, în aprilie 2005.

O privire retrospectiva asupra realizarilor Vodafone Romania arata dinamismul industriei de comunicatii si preocuparea permanenta de a fi lider in inovatie.

Vodafone este primul operator care a lansat serviciile 3G în România, în aprilie 2005 si serviciile 3G broadbandHSDPA, in noiembrie 2006.

Vodafone România este filiala românească a operatorului internaţional de telefonie mobilă Vodafone, care deţine

întreg acţionariatul companiei.

De asemenea, suntem:• Primul operator de telefonie mobila din lume care si-a lansat serviciile in doar 135 de zile de la aprobarea

licentei (1997).

• Prima companie din Romania care a introdus Serviciul de Relatii cu Clientii (1997).

• Primul operator GSM din Romania care a lansat serviciul de mesaje scurte (SMS) (1998).

• Primul operator GSM din Romania care a oferit servicii de date si fax (1998).

• Primul operator GSM din Romania care a lansat o statie ecologica ce utilizeaza energie eoliana - Meteriz(1998).

• Primul operator GSM din Romania care a oferit servicii complete de Internet, prin Xnet (1999).

• Primul operator GSM din Romania care a introdus tehnologia HSCSD (High Speed Circuit Switched Data)(1999).

• Primul operator GSM din Romania care a lansat tehnologia WAP (Wireless Application Protocol) (2000).

• Primul portal mobil din Romania - myX (2001).

• Primul operator GSM care a lansat servicii de divertisment mobil bazate pe SMS (Connex Play) (2001).

• Primul operator GSM din Romania care a oferit posibilitatea de utilizare a numerelor scurte pentru serviciulde roaming (2001).

• Primul operator care a lansat comercial in Romania tehnologia GPRS (General Packet Radio Service)(2001).

• Primul operator din Romania care a extins tehnologia GPRS pentru clientii Cartelei Vodafone (2002).

• Prima companie din Europa care a lansat serviciul WWN (World Wide Number) si varianta sa locala EasyDial in Romania (2002).

• Primul operator care a introdus serviciul Mobile Banking, bazat pe SMS, in cooperare cu BancaComerciala Romana (2002).

• Primul operator care a oferit Incarcarea Electronica ca o alternativa la reincarcarea cu cartela (2002).

• Primul operator care a introdus in Romania serviciul de acces wireless la Internet cu viteza broadband(2002-2003).

• Primul operator care a introdus serviciul de acces international prin linii fixe (2003).

• Primul operator care a lansat serviciul GPRS Roaming (2003).

• Primul operator care a lansat myBanking, serviciul care permite plata facturii de pe telefonul mobil (2003).

• Operatorul care a lansat primul portal mobil 3G din Romania (iunie 2005)

• Primul operator care lanseaza o solutie ce reuneste telefonia mobila si telefonia fixa, prin oferta VodafoneZona Mea si Vodafone Mobile Office Zone (2008)

• Operatorul care lanseaza Asigurarea Mobila Vodafone, un serviciu inovator ce ofera clientilor acoperirea

costurilor pentru inlocuirea telefonului sau a modemului de date mobile, in situatia in care acesta a fostfurat sau deteriorat (iunie 2009)

• Operatorul care a introdus tehnologia HSPA+, ce permite viteze sporite de date mobile, de pana la 21,6Mbps pentru download si pana la 5,7 Mbps pentru upload. Reteaua Vodafone HSPA+ acopera in prezent

13

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vodafone






cele mai importante centre de business, zone rezidentiale, precum si mai multe spatii exterioare dinBucuresti. (septembrie 2009)

Heineken

Parte a grupului international Heineken, compania Heineken Romania a fost fondata in anul 1998, purtand initialdenumirea de Brau Union. Incepand din martie 2007, a devenit Heineken Romania, schimbare care a insemnat si

adoptarea naturala a culturii si valorii Heineken.

Portofoliul de marci oferit de Heineken Romania acopera toate segmentele pietei: Heineken, Ciuc Premium,

Golden Brau, Neumarkt, Bucegi, Gosser, Schlossgold, Silva, Gambrinus, Harghita, Hategana, Zipfer (import) si

Edelweiss (import).

In prezent, Heineken Romania detine 4 fabrici de bere: Miercurea Ciuc, Craiova, Constanta si Targu Mures, fiecare

cu propria sa istorie, dar cu acelasi respect pentru calitatea Heineken. Dintre acestea, primele 4 fabrici care au

apartinut companiei Brau Union Romania (detinuta de grupul austriac BBAG), au devenit membre ale grupuluiHeineken incepand cu 2003, din 2007 preluand numele de Heineken Romania.

Fabrica Miercurea Ciuc

In zona Harghitei, se afla fabrica Miercurea Ciuc, inconjurata. Fabrica a fost construita in 1974. In 1994 este

privatizata, iar in anul 2000 fabrica fuzioneaza, devenind parte din Brau Union Romania.

Fabrica Craiova

Fabrica de bere Craiova a inceput productia la 1 aprilie 1970, mai intai cu sectorul „fabricare bere”, iar inurmatoarele luni si cu sectoarele „imbuteliere bere la sticla si butoi” si „fabrica malt”.. In 1994 este privatizata si iti

schimba numele in SC Bere Craiova SA. Trei ani mai tarziu, in 1997, fabrica este preluata de BBAG.

Fabrica Constanţa

Constructia fabricii incepe in 1968, iar startul productiei in „Fabrica de Bere Constanta” este dat in iunie 1970.

Urmand exemplul celorlalte fabrici, este privatizata in 1991 schimbandu-si numele in „SC Malbera SA”. In 1997

este achizitionata de grupul austriac BBAG, in 2000 fuzionand cu Brau Union Romania.

Fabrica Mureş

Ultima achizitie a companiei Heineken Romania este totodata si cea mai tanara membra a companiei, fiind fondata

in 1992. Pentru inceput, s-au produs bauturi racoritoare sub marca Jazz, prima sarja de bere fiind produsa in fabrica

din Ungheni in 1995 (marcile de bere Jazz si Mureş). In iunie 1998 se naste marca Neumarkt. In decembrie 1998

Bere Mures a imbuteliat pentru prima data in Romania bere in PET (sub marca Neumarkt).

14



Lukoil

Compania petroliera LUKOIL este prima companie privata din Federatia Rusa care a deschis drumul investitiilor înRomânia prin achizitia pachetului de actiuni la rafinaria "Petrotel" din Ploiesti, una dintre cele mai vechi rafinarii din

România, în anul 1998.Conducerea companiei LUKOIL a adoptat o atitudine proactiva fata de traditia si experienta detinuta de industria petroliera din România, prin adoptarea unui program complex de investitii în sectoarele de procesare a titeiului sidistributie a produselor petroliere.

În perioada anilor 1998 - 2004 investitiile totale efectuate de compania LUKOIL în industria petroliera din România,si implicit în economia româneasca, a depasit suma de jumatate de milliard de dolari SUA.

LUKOIL a investit peste 283 de milioane de dolari SUA în cadrul unui amplu proces de modernizare si restrucurarea rafinariei "Petrotel" din Ploiesti . Peste 230 de milioane de dolari SUA au reprezentat investitiile directe înechipamentele si instalatiile de procesare a titeiului din cadrul rafinariei "Petrotel", restul de 53 de milioane de dolariSUA reprezentând contravaloarea pachetului de actiuni platit de LUKOIL statului român în momentul achizitieirafinariei "Petrotel".

Procesul de modernizare a rafinariei "Petrotel- LUKOIL" a fost însotit de investitii în crearea unei retele dedistributie a carburantilor auto pe întreg teritoriul României. LUKOIL a investit peste 285 de milioane de dolariSUA în crearea unei retele de 288 de benzinarii si a 10 depozite de produse petroliere.

LUKOIL intentioneaza sa investeasca alte 120 de milioane de dolari SUA în sectoarele de procesare a titeiului(aprox. 70 milioane dolari SUA) si distributie a produselor petroliere (aprox. 50 milioane dolari SUA) în perioadaanilor 2005 - 2007.

Activitatea investitionala si de afaceri a companiei LUKOIL creaza un impact impresionant asupra economieiRomânesti. Peste 5000 de oameni lucreaza în cadrul companiei LUKOIL , din care peste 1200 în cadrul rafinariei"Petrotel - LUKOIL". Alte 2500 de persoane lucreaza în cadrul companiilor de constructii si furnizorilor de serviciiimplicati în derularea nemijlocita a programelor de investitii.

Cifra de afaceri a companiei LUKOIL în România genereaza venituri substantiale la bugetul de stat: peste 5690 demiliarde de lei sub forma de taxe si impozite în anul 2004 si peste 835 milioane dolari SUA (estimare) pentru anul2005.

Procesarea titeiului si distributia produselor petroliere de catre compania LUKOIL genereaza efecte colaterale benefice asupra altor sectoare din cadrul economiei românesti: Oil Terminal Constanta, Conpet, transportatorii autosi pe cale ferata, companiile din sectorul telecomunicatiilor si altele.

Informatii generale despre LUKOILPe data de 25 noiembrie 1991 a fost infiintata compania de stat LangepasUraiKogalymneft din Federatia Rusa, careincludea asociatiile de productie Langepasneftegas, Uraineftegas, Kogalymneftegas si câteva capacitati de procesarea titeiului.

Concomitent cu consolidarea activitatilor existente, LUKOIL demareaza o serie de achizitii in diversele sectoare aleindustriei petroliere. În anul 1998 sunt achizitionate pachetele de actiuni la rafinaria "Petrotel" (România) siintreprinderea de productie a polimerilor "Stavropolpolymer" (Federatia Rusa). În 1999 sunt achizitionate rafinariiledin Odessa (Ukraina) si Neftochim-Burgas (Bulgaria), combinatul petrochimic din orasul Saratov (Federatia Rusa)si compania petroliera "KomiTEK" (Federatia Rusa). Anul 2000 aduce o alta achizitie importanta CompanieiLUKOIL. Compania de distributie a carburantilor "Getty Petroleum Marketing Inc." (aprox. 1260 de statii dedistributie a carburantilor din 13 state din nord-estul SUA) din Statele Unite ale Americii trece sub controlulCompaniei LUKOIL.

LUKOIL este cea mai mare companie petroliera din Rusia din punct de vedere al rezervelor, productiei si rafinariititeiului, asigurand cca. 20% din productia de titei autohtona (79,8 milioane tone), iar la nivel global reprezintaaproximativ 2% din productia totala mondiala.

In ultimii ani rezervele certe de titei ale companiei au crescut cu 14%, productia de gaze a crescut cu 11%, iar

cantitatea de de titei rafinata a fost mai mare cu 18%. In acelasi timp, reteaua de statii de distributie a carburantilor s-a marit de 3,5 ori. Din punct de vedere al rezervelor de titei, Compania LUKOIL este lider mondial in privintarezervelor confirmate in categoria companiilor private cotate la bursa, se afla pe locul patru in topul mondial al

15



companiilor petroliere in privinta rezervelor confirmate si probabile, iar din punct de vedere al productiei de titei seclaseaza pe locul sapte in lume.

LUKOIL detine trei uzine petrochimice in Rusia si Bulgaria, precum si numeroase conducte pentru transportultiteiului si produselor petroliere, participand la numeroase proiecte internationale, cum ar fi cel al ConsortiuluiConductei Caspice. De asemenea Compania LUKOIL opereaza retele de distributie in Statele Unite, Polonia,Bulgaria, Romania, Turcia, Statele Baltice, Republica Ceha, Ucraina, Belerus, Republica Moldova, Azerbaijan,Kazahstan si Kirchistan.

Reteua de statii pentru vanzarea cu amanuntul a produselor petroliere include cca. 4076 statii in Rusia si in alte tari,dintre care 1 691 statii in Rusia si 2 385 statii in Europa si SUA.

Astfel se poate spune ca LUKOIL este compania petroliera rusa cu cea mai mare diversificare internationala si cu odinamica a dezvoltarii printre cele mai ridicate din lume.

VENITUL NET AL LUKOIL A CRESCUT CU 143,5% IN PRIMUL TRIMESTRU DIN 2008.CANTITATEA DE TITEI PRELUCRATA IN RAFINARIILE GRUPULUI A CRESCUT CU 9,8%

LUKOIL a publicat situatia financiara consolidata conform normelor US GAAP pentru primul trimestru alanului 2008.Venitul net al LUKOIL a atins 3 163 milioane USD in primul trimestru al anului 2008, ceea ce reprezinta ocrestere de 143,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut. EBITDA a fost de 4 846 milioane USD, cu 99,3%mai mare. Venitul din vanzari a crescut cu 59.4%, ajungand la 24 955 milioane USD.Cresterea venitului net s-a datorat conditiilor de piata favorabile, marjei de rafinare ridicate, cresterii cantitatiide titei prelucrate in rafinarii si controlului eficient al costurilor. Cresterea venitului net a fost franata deaprecierea rublei fata de dolar, marirea tarifelor de transport si cresterii poverii fiscale. Cheltuielile Companiei pentru taxe si impozite au totalizat 8,7 miliarde USD, cu 54,9% mai mult.Cheltuielile de exploatare au crescut cu 465 milioane USD, atingand 1,9 miliarde. Aceasta crestere a fostcauzata in principal de aprecierea in termeni reali a rublei in raport cu dolarul (care a fost de 17,3%); crestereacantitatii de titei prelucrata in rafinarii; cresterea altor vanzari. Cheltuielile de extractie a titeiului per baril deechivalent petrol (boe) produs in primul trimestru din 2008 s-a ridicat la 3,86 USD/boe, cu 15,6% mai multfata de anul anterior. Cresterea este mai mica decat aprecierea in termeni reali a rublei in raport cu dolarul.Aceasta inseamna ca cheltuielile de extractie a titeiului au scazut in termeni reali in primul trimestru din 2008fata de aceeasi perioada a anului trecut.Cheltuielile de transport ale LUKOIL au crescut cu 21,1%, atingand 1 195 milioane USD. Aceasta s-a datoratunei cresteri a tarifelor de transport din Rusia, cantitatii mai mari de produse rafinate exportate din Rusia sicresterii generale a volumului vanzarilor. Cu toate acestea, marirea cheltuielilor de transport a fost compensata partial de scaderea ratei medii de navlu.Cheltuielile de capital, inclusiv tranzactiile care nu s-au efectuat in numerar, au fost de 2, 412 milioane USD,ceea ce reprezinta o crestere de 17,0%. Cheltuielile de capital in sectorul "upstream" (explorare - productie) aucrescut cu 15,4%, in timp ce cele din sectorul "downstream" (rafinare - distributie) au crescut cu 28,5%.Proiectele noi (zacamintele din nordul regiunii Timan-Pechora, cele din Depresiunea Bolshekhetskaya, celedin nordul Marii Caspice) au reprezentat peste 30% din cheltuielile de capital din sectorul "upstream". Aceste proiecte vor avea o influenta favorabila asupra performantelor financiare si de exploatare ale LUKOIL petermen mediu.

Productia de hidrocarburi comercializabile (inclusiv partea ce revine companiei din productia afiliatilor) ascazut cu 2,1%, la 2 193 mii boe/zi. Compania mentine o prognoza pozitiva in privinta productiei dehidrocarburi pentru 2008 datorita inceperii exploatarii zacamantului Yuzhnaya Khylchuya din Timan-Pechorala inceputul lunii iulie.Cantitatile de titei prelucrate in rafinariile Grupului au crescut cu 9,8%, atingand 13,32 milioane tone.Cresterea productiei rafinariilor Companiei din Rusia a fost de 8,9%, iar cea a rafinariilor din strainatate - de14,2%. Rafinaria Volgograd a avut cea mai mare crestere. Datorita maririi capacitatii si optimizarii operatiilor, productia de produse petroliere a rafinariilor detinute de LUKOIL a crescut cu 9,1%, totalizand 12 460 miitone.LUKOIL a vandut 32,6 milioane tone de titei si produse petroliere in primul trimestru din 2008, ceea cereprezinta o crestere de 4,0%. Compania a redus vanzarile de titei si a marit considerabil vanzarile de produse petroliere. Vanzarile cu amanuntul de produse petroliere au crescut cu 21,2%, atingand 3,2 milioane tone.

16



Friesland Foods

Friesland Foods este o companie producătoare de produse lactate din Olanda.

Compania a intrat pe piaţa din România în anul 2001 prin achiziţia Nutricia Dairy and Drinks, iar în 2002 afuzionat cu producătorii Someşana Satu Mare, Belcar Bela Deta din Timişoara şi Belcar Distribution. FrieslandRomânia este acţionar majoritar la firmele Industrializarea Laptelui din Târgu-Mureş şi Napolact Cluj-Napoca.Compania deţine brandurile Milli, Oke!, Dots, Completa, Napolact şi Napoca[1].

Friesland - campioana absoluta

Potrivit datelor financiare publicate recent de Ministerul Finantelor, cele mai bune rezultate pe anul 2007le-a avut, de departe, Friesland Foods Romania, producatorul marcilor Milli, Napoca, Napolact si Oke!. Prin celetrei societati componente - Friesland Romania, Napolact si Industrializarea Laptelui Targu-Mures - grupul a avutanul trecut o cifra de afaceri de peste 600 de milioane de lei si un profit net de peste 111 milioane de lei.

Friesland Romania SA Satu Mare a inregistrat in 2007 un profit net de 87,5 milioane de lei, la o cifra deafaceri de 272,6 milioane, in contextul in care, in 2006, compania realizase doar 460.000 de lei profit net. NapolactCluj-Napoca si Industrializarea laptelui Tg. Mures au raportat profituri de 20,5 milioane, respectiv 3,35 milioane delei, la cifre de afaceri de 193 milioane si 143 milioane de lei.

Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods - una dintre cele mai importantezece companii de lactate din lume, avand sedii in Europa, Asia, Africa si America de Sud. Societatea are 16.400 deangajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002, prin achizitionarea companieiolandeze Nutricia Dairy&Drinks, firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare, Belcar dinTimisoara si pachetul majoritar la S.C.I.L. Targu Mures. Din anul 2004, Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca.

Compania Danone a raportat in bilantul pe anul trecut o cifra de afaceri de 369 de milioane lei, in cresterecu 62 de milioane fata de 2006, si un profit de 31,7 milioane, mai mic cu aproape sapte milioane de lei fata de anulanterior. In 2007, Danone s-a confruntat cu scandalul gumei de guar cancerigene care, desi nu s-a regasit in produsele din Romania, a afectat compania.

Grupul Danone este prezent in 150 de tari si detine pozitia de lider mondial pe piata produselor lactate proaspete, avand activitati in Romania din 1996.

Hochland Romania se poate lauda cu un profit de opt milioane de lei in 2007, la o cifra de afaceri de 170,6milioane. In anul anterior, compania raportase afaceri de 158 milioane de lei si un profit net de 7,5 milioane de lei.Compania face parte din grupul german Hochland, unul dintre cei mai mari producatori si prelucratori de branzeturidin Europa

17

http://ro.wikipedia.org/wiki/Companie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda

http://ro.wikipedia.org/wiki/2001




http://ro.wikipedia.org/wiki/Napolact

http://ro.wikipedia.org/wiki/Friesland_Foods#cite_note-st2009-03-29-0


http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda



http://ro.wikipedia.org/wiki/Napolact

http://ro.wikipedia.org/wiki/Friesland_Foods#cite_note-st2009-03-29-0



Multinaţionale lovite de criză în România

Criza a lovit puternic multinaţionalele din România, ale căror vânzări au scăzut uneori mai multdecât media pe grup ca urmare a deprecierii leului faţă de euro. Chiar şi în situaţia fericită în carecreşterile la filialele din România sunt peste media grupului, acestea sunt foarte reduse faţă de anultrecut.

Giganţii Carrefour, Heineken, Praktiker, Ikea, Philip Morris, Wienerberger au raportat vânzări înscădere atât la nivelul ţării noastre, cât şi la nivel mondial. Surprinzător, criza a afectat pe lângăvânzările de mobilă şi produse pentru casă şi grădină şi vânzările de băuturi alcoolice saunealcoolice, dar şi pe cele de ţigări.

PRAKTIKER Vânzările retailerului de bricolaj au scăzut cu 15,6% în primul trimestru, ajungând la 45,1 milioanede euro, rezultatul fiind afectat de deprecierea leului în raport cu euro, a anunţat retailerul german.În acelaşi timp, pe plan internaţional, vânzările grupului au scăzut cu 13,6% în perioada ianuarie-martie faţă de primele trei luni ale anului trecut. "În statele care nu au adoptat euro, vânzările aufost afectate de deprecierea semnificativă a monedelor naţionale, în principal a zlotului polonez, a

lirei turceşti şi a leului românesc. În condiţiile unor cursuri de schimb constante, vânzările pe planinternaţional ar fi scăzut cu numai 3,6%, ceea ce înseamnă că zece puncte procentuale din declinau fost generate de fluctuaţiile de pe piaţa valutară", se arată într-un raport al companiei.

IKEAŞi retailerul de mobilă numărul unu la nivel mondial începe să simtă efectele crizei financiare dupăce creşterea vânzărilor a încetinit la 3%, de la 10% cât era în urmă cu un an. Suedezii operează şiîn România în sistem de franciză prin firma Moaro Trading, care anunţase înainte de criză că vreasă se extindă prin construirea a încă şase magazine în oraşe precum Constanţa, Iaşi, Cluj-Napoca şiGalaţi. Deocamdată, aceste investiţii par îngheţate, mai ales că vânzările la magazinul dinBucureşti au încetinit înregistrând un plus de doar 5% faţă de anul trecut, după boom-ul înregistrat

în urmă cu un an. "În ultimele luni am constatat o serie de schimbări în comportamentulconsumatorilor care sunt mai prudenţi încercând să-şi acopere cât mai multe nevoi din bugetul pecare îl au la dispoziţie", a precizat Cornel Oprişan, managerul companiei.

CARREFOUR Deşi reţeaua din România a avut cea mai mare creştere a vânzărilor din Europa, de 6,9%, în primultrimestru din 2009, încasările pe magazin au fost serios afectate. La acelaşi număr de magazine,vânzările Carrefour de pe piaţa românească au scăzut cu 5,1%, iar creşterea raportată se explicădoar prin creşterea numărului de magazine. Anul trecut, Carrefour România a înregistrat cea maimare creştere a vânzărilor anuale la nivel mondial în cadrul grupului, de 51,8%, aşa că scădereaînregistrată este semnifcativă. Lucrurile stau însă mai rău la nivel mondial. La nivel de grup,Carrefour a afişat prima scădere trimestrială a vânzărilor din ultimii şase ani pe fondul scăderiicererii din partea consumatorilor. Grupul a înregistrat scăderi ale vânzărilor pe toate pieţeleeuropene, cu excepţia României şi Portugaliei.

WIENERBERGER Cel mai mare producător de cărămizi din lume a anunţat o scădere a profitului cu 65%, până la103,3 milioane de euro, după performanţe financiare foarte slabe în al patrulea trimestru.Compania, prezentă şi în România, anunţase la 12 februarie câştiguri, înainte de dobânzi, taxe,deprecieri şi amortizări (EBIDTA), în scădere cu 41%, mai ales ale operaţiunilor din Statele Uniteşi Marea Britanie, unde veniturile au scăzut cu aproximativ o treime. "Ne aşteptăm ca 2009 să fie

un an extrem de dificil şi provocator. Criza nu a ajuns până la cel mai mic nivel încă şi există multeincertitudini cu privire la amploarea impactului asupra economiilor individuale", a declaratdirectorul executiv al companiei, Wolfgang Reithofer.

18



HEINEKENVânzările grupului în Europa Centrală şi de Est au scăzut cu 6,3% în primul trimestru al acestui an,coborând la nouă milioane hectolitri de bere. "Rusia, România şi Grecia au evoluat în linie cu

performanţele medii regionale, în timp ce Polonia a avut o performanţă peste medie, iar Austria s-a plasat sub medie.În termeni organici, volumul a scăzut cu 6,3%", a anunţat conducerea Heineken.

PHILIP MORRISProfitul net al companiei a scăzut în primul trimestru cu 12%, la 1,52 miliarde de dolari. Veniturilecompaniei au scăzut în perioada ianuarie-martie cu 5,5%, la 5,6 miliarde de dolari, ca urmare adeclinului înregistrat pe pieţele din Uniunea Europeană (UE), de 11,5%, la două miliarde de dolari,respectiv Europa de Est, Africa şi Orientul Mijlociu, de 12,6%, la 1,45 miliarde de dolari.Compania a avut creşteri în Asia, de 5,8%, la 1,6 miliarde de dolari, respectiv America Latină şiCanada cu 11,4%, la 568 de milioane de dolari. În România, Philip Morris International are ofabrică la Otopeni şi exportă în principal în UE, în state precum Italia, Polonia şi Cehia, dar şi înAfrica.

LUKOILCriza loveşte în benzinari. LukOil România a anunţat că îşi schimbă strategia anul acesta şiînchiriază 25 de staţii de la micii benzinari, pentru că nu mai are bani să construiască altele noi."Vrem să ne acoperim pierderile de vânzări pe staţie şi să atingem rezultatele din 2008", a declaratdirectorul general al companiei, Constantin Tampiza. Compania va plăti chiria în funcţie devânzările pe fiecare staţie. Benzinăriile vor avea brandul şi carburanţii LukOil, iar salariaţii vor fitot ai companiei. LukOil România a anunţat pentru 2009 investiţii de zece ori mai mici decât în2008, de 1,5 milioane de dolari, din cauza crizei.

Concluzii

Într-un mod simplist, se poate considera că o firmă multinaţională este o firmă care arecapacitate productivă într-un anumit număr de ţări. Fluxurile de profituri şi venituri pe care ele legenerează reprezintă componenta principală a fluxurilor de capital străin care se mişcă între ţări.

Pe măsură ce ţările adoptă abordări mai deschise orientate spre creştere şi dezvoltareeconomică, rolul firmelor multinaţionale devine din ce în ce mai important. Pe măsură ce pieţeledin întreaga lume devin dereglementate ş liberalizate, firmele străine caută să-şi localizeze părţidin procesul de producţie în alte ţări, acolo unde au avantaje de cost. Aceste avantaje de cost pot fisurse mai ieftine de forţă de muncă, materii prime şi componente sau au reglementăriguvernamentale preferenţiale.

O ţintă interesantă pentru firmele multinaţionale sunt ţările slab dezvoltate sau în curs dedezvoltare, cum este si Romania, unde, deşi acestea prezintă nivele ridicate de risc, ele reprezintăun potenţial pentru nivele ridicate ale profitului. Multe ţări slab dezvoltate sau în curs de dezvoltarecu economii şi venituri în creştere pot furniza pieţe mature în viitor.

Mulţi analişti economici globali sunt îngrijoraţi privind rolul firmelor multinaţionale înţările cu venituri scăzute şi au identificat un număr de probleme asociate cu investiţiile străinedirecte. În mod egal, alţi economişti şi politicieni argumentează că activitatea firmelor multinaţionale conduce la creştere şi dezvoltare. Iar răspunsul corect este cu siguranţă la mijloc,amândouă teorii fiind aplicabile în anumite ţări cu anumite firme multinaţionale şi în anumite

perioade.

Bibliografie:

19



1. Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, 2001;

2. Codul fiscal al României, Editura Meteor Press, 2008;

3. Voinea Liviu, Corporaţiile transnaţionale şi economiile naţionale, IRLI, Bucureşti, 2003;

4. Barren’s Dictionary of Finance and Investment Terms, Ed. 3, New York, 1991.

www.frieslandcampina.com\

https://www.vodafone.ro

www.lukoil.ro

www.elgeka-ferfelis.ro

www.heineken.ro

www.lafarge.ro

www.pgbalkans.com

www.pg.com

www.onrc.ro

www.ziare.com

20

https://www.vodafone.ro/

http://www.elgeka-ferfelis.ro/

http://www.heineken.ro/

http://www.lafarge.ro/

http://www.pgbalkans.com/

http://www.pg.com/

http://www.onrc.ro/

https://www.vodafone.ro/

http://www.elgeka-ferfelis.ro/

http://www.heineken.ro/

http://www.lafarge.ro/

http://www.pgbalkans.com/

http://www.pg.com/

http://www.onrc.ro/

firmele multi nation ale in romania

Documents