PSIHOMOTRICITATEA Exemple de bune practici

si fise de lucru

aplicate copiilor cu CES

in terapia tulburarilor de limbaj

Propunatori:

Amalia Bulea

Beatrice Gardin

PSYCHOMOTRICITY.

Examples of good practice and work sheets

for children with special needs

in SPEECH therapy

If your body is like a car engine, sometimes it runs on low, sometimes on high or sometimes just right.

Williams & Shellenberger(1996)

Corpul uman este adesea asemuit cu o masinarie perfecta.

Pentru a putea intelege ce se intampla in corpul nostru trebuie sa intelegem cum functioneaza acesta

masinarie si , mai ales , rolul fundamental pe care il are

stimularea senzorio-percepto -motorie

pentru o dezvoltare armonioasa.

SISTEMUL NERVOS CENTRAL

SISTEMUL SENZORIAL Olfactiv Vizual Auditiv Gustativ

Tactil Vestibular Proprioceptiv

INTELECT COGNITIE

Schema coeporala

Maturitatea reflexelor

Postura Lateralitatea Motricitatea

Capac.de transmitere msg

Competente lingvistice

Perceptie spatiala

Atentia

Coord. ochi-mana

Coord. oculo-motorie

Reglare posturala

Activitati zilnice

Comportament

Invatare academica

Sistemul senzorial:

a. Cele 5 simturi -de baza

b. Simturile *ascunse* -percep semnalele din interiorul corpului nostru care ne transmit

unde este corpul nostru in spatiu

si cum se misca.

-percep semnalele care vin dinspre mediu spre corpul nostru

PROPRIOCEPTIV ( definitie simplificata) : simtul care ne spune unde sunt partile corpului nostru si ce fac intr-un anumit moment / miscari pe care nu intotdeauna le constientizam

Exemple: urmarim un film ,si in acelasi timp mancam pop-corn. Miscarea pe care nu o constientizam este aceea ca putem lua pop-cornul din vas, fara a urmari mana cu privirea si fara a o directiona intentionat. In acest timp putem rade, glumi cu ceilalti.

Pozitie

si

miscare

Spatialitate,

echilibru

Deci, cum functioneaza corpul nostru? Exploreaza "vitezele" motorului, n primul rnd

pe propria ta persoana i apoi a copilului pe care vrei sa il ajuti!

Ambele *motoare* trebuie sa functioneze in

acelasi ritm ,pentru a exista comunicare!

High/Fast - ridicat/ repede

Low/Slow jos / lent Just Right - corect

jos / lent

corect

ridicat/ repede

hiperactiv, lipsit

de control, iritabil,

frustrat, anxios

calm, focusat,

relaxat, bucuros,

pregatit pentru a invata obosit, plictisit,

tonus scazut,

bolnav, trist

Copilul este o personalitate

n devenire, reprezint un

material maleabil sub influena

factorilor de mediu i

educaionali care, ca orice

fiin uman, are nevoi i

trebuine de deficien i de

cretere sau dezvoltare.

Putem s educm bine un copil dac-l cunoatem i l cunoatem mai bine educndu-l.

Cunoaterea, educarea i formarea copilului se mpletesc n procesul activitii concrete,

desfurat n coal. Deosebirile dintre copii, deosebiri ce trebuie cunoscute, se rsfrng

asupra procesului instructiv-educativ.

Aceleai aciuni sau msuri educative pot s duc la rezultate diferite, uneori contrare, n

funcie de particularitile individuale i de vrst ale copiilor cror li se aplic.

Psihologia demonstreaza ca actul motor sta la baza

organizarii cunoasterii si invatarii, determinand, intr-o proportie

considerabila, organizarea mintala a persoanei , spune C.

Paunescu.

PSIHOMOTRICITATEA

In acest fel, studiul psihomotricitatii are un rol determinant

in organizarea procesului instructiv-educativ-recuperator

pentru toate varstele si tipurile de oameni.

In general, handicapul de intelect implica lipsa bagajului psihologic al primei

copilarii, ceea ce necesita ca printr-o educatie algoritmica sa se reia si sa se completeze

cunostintele privitoare la mecanismele motorii si psihomotrice care determina baza

pentru toate mecanismele mentale, pregatind formele de activitate intelectuala

superioara.

Dezvoltarea psihomotricitatii la copil prezinta cateva caracteristici determinante

pentru ca ele stau la baza testarii nivelului si calitatii dezvoltarii la un moment dat. Aceste

caracteristici sunt urmatoarele:

dezvoltarea psihomotricitatii inregistreaza salturi calitative, pe baza unor acumulari cantitative; formele noi de comportament sunt intotdeauna superioare celor precedente;

noile calitati nu le desfiinteaza pe cele anterioare, ci le includ prin restructurari succesive

dezvoltarea psihomotricitatii se produce stadial, in etape distincte, cu caracteristici proprii fiecarei varste

transformarile din domeniul psihomotricitatii sunt continue si imperceptibile la intervale mici de timp.

Miscarea incepe chiar din perioada fetala. In

ontogeneza functiile apar odata cu dezvoltarea tesuturilor si

a organelor corespunzatoare, inainte de a putea sa se

justifice prin functionare. Abia catre luna a IV-a a sarcinii,

mama percepe primele deplasari active ale copilului.

Dezvoltarea psihomotrica evolueaza dupa nastere progresiv,

in stransa legatura cu maturizarea neuromotrica si cu

formarea educationala.

Deseori dezvoltarea psihomotorica nu este sincrona la nivelul diferitelor procese si insusiri,

la diverse etape de varsta, unele avand ritmuri proprii de dezvoltare.

1.Motricitatea generala

5.Structuri perceptiv-motrice de baza: culoare forma si marime spatiu timp

Rezultatele se inregistreaza in

*Fisa de evaluare psihomotrica*

fisa care constituie unul din

pilonii de baza ai interventiei

logopedice

a)Mobilitatea capului si a gtului

b)Motricitatea membrelor superioare

c)Motricitatea membrelor inferioare

2.Motricitatea fina

Educarea psihomotricitatii ocupa un loc

important in terapia educationala, tinand cont

de faptul ca deficienta mintala este asociata,

in general, cu debilitatea motrica.

include toate activitile copiilor

care au nevoie de precizie i un nivel ridicat de coordonare.

COORDONAREA OCULO-MOTORIE Plimbarea degetului , creionului sau a altor obiecte

pe un traseu dat

Insirarea de margele ,

obiecte pe ata/sfoara

Asezarea

pionilor pe

tablita cu gaurele

Colorarea unui desen in format A4

Conturarea dupa sablon (mana)

Teste proiective/autocunoastere: ex: *Omuletul*, *Casa*, *Arborele*

Utilizarea corecta a mouse-ului in cadrul soft-urilor educationale

Stimulare polisenzoriala (auditiva, tactila, kinestezica)

se poate realiza prin:

Stimulare polisenzoriala

(auditiva, tactila,

kinestezica)

Cand ne descoperim in oglinda

Teste proiective

Decupaj/lipire

atenia cocentrata (stabilitate, durat) arcul oculo-motor ( abilitatea de a focaliza i de

a urmri cu privirea oiecte/elemente din cmpul

su vizual urmrirea traseului) coordonarea mn ochi (abilitatea de a realiza

activii n care mna este ghidat de ochi,

implicnd criterii de acuratee, direcie, orientare

n spaiu) dexteritatea manual (capacitatea de a manipula

obiectele cu minile i cu degetele, n activiti

precum scrisul de mn, decupat, lipit, cusut, etc)

vizeaza:

Plimbarea degetului , creionului sau a altor obiecte

pe un traseu dat

Trasarea liniilor cu creta pe tabla

dezvoltarea abilitilor grafomotrice antrenarea perioadei pregrafice (perioad ce precede

i pregtete nvarea i dobndirea scrisului)

dezvoltarea arcului oculo-motor (abilitatea de a focaliza i de a urmri cu privirea oiecte/elemente din

cmpul su vizual urmrirea traseului)

dezvoltarea coordonrii mn ochi (abilitatea de a realiza activii n care mna este ghidat de

ochi, implicnd criterii de acuratee, direcie, orientare

n spaiu)

dezvoltarea ateniei concentrate (stabilitate, durat)

Contur punctat

Imitatia grafica -dezvoltarea abilitatilor perceptive

-atentie concentrata

-coordonare ochi -mana

Incheierea/ descheierea nasturilor

Legarea sireturilor Insurubare/desurubare

Utilizarea corecta a mouse-ului in cadrul soft-urilor educationale

Schema corporala ,este reprezentarea pe care o persoana o are cu privire la corpul sau in

diverse ipostaze: - corpul aflat miscare sau in repaus;

- corpul in raport cu alte obiecte din mediul inconjurator;

- partile corpului in relatie unele cu altele sau cu intregul.

Probe de verificare a achiziiilor privind schema

corporal -indica/numeste notiuni corporale pe propriul corp /papusa / imagine;

-reconstruire imagistica a schemei corporaledintr-un numar gradat de

piese

-duce mna dreapta la ochiul, urechea, piciorul, mna stnga;

-duce mna stnga la ochiul, urechea, piciorul, mana dreapta;

-indica partile corpului pe o imagine;

-deseneaza o figura umana/asambleaza siluete din carton decupat; -completeaza o figura umana lacunara;

- reconstruire in plan obiectual (papusa demontabila)a schemei

corporale

Semne ale unei tulburari de schema corporala:

- nu poate indica/ denumi diverse parti ale

corpului la el insusi si/sau la alte persoane cu

toate ca alti copii de varsta lui fac aceste

lucruri;

- orientare spatiala deficitara: nu

intelege concepte opuse (sus-jos, in fata-in

spate, la stanga-la dreapta, inainte-

inapoi);

- lateralitatea (stangaci sau dreptaci) nu este

definitivata in ciuda varstei inaintate a

copilului;

-nu poate spune unde se afla el/alte

persoane in raport cu obiectele din jur (in

spatele mesei, langa calorifer, in fata

pomului etc.);

- apar dificultati perceptive care ii afecteaza

performanta scolara: confunda stanga cu

dreapta, citeste cuvintele de la dreapta la

stanga, confunda literele asemanatoare (b-d, p-

q, u-n) etc.;

- ii este greu sa realizeze sarcini motorii

fine, care necesita precizie si coordonare;

- incepe sa evite sistematic activitatile sportive, de coordonare; se observa izolare sociala

datorata sentimentului de nesiguranta de sine.

Schema corporala deficitara apare la o gama larga de tulburari si deficiente, incepand cu

tulburarile de dezvoltare (autism, retard psihomotor, sindroame genetice etc.) , de invatare

(dislexie, discalculie, disgrafie), neurologice (de exemplu, leziuni ale cerebelului) si

terminand cu deficientele fizice punctuale (membre amputate).

Etapele formrii schemei corporale

Cunoaterea schemei corporale proprii (denumirea elementelor propriului corp)

Cunoaterea schemei corporale a partenerului sau a altei persoane

Situarea obiectelor din mediul nconjurtor n raport cu propriul corp sau cu alte obiecte

Orientarea n spaiu n raport cu diferii parametrii topologici sau elemente de mediu fetita- baiat

Numeste si arata.

Partile capului

FRUNTE

SPRANEANA

URECHE

OCHI

NAS

GURA

-indica/numeste organele de simt

pe propriul corp /papusa / imagine;

Imbracamintea

Coloraeza, decupeaza, imbraca!

suspicios

plictisit

fericit

confuz

ameit

surprins

optimist

trist

Cum te simi?

Autoportret Uita-te n oglind i ncearc s-i faci autoportretul. Deseneaz-i gura, nasul, prul.

Tulburri de nsuire a schemei corporale

i consecinele acestora n activitatea colar

ntrzieri simple

n ritmul formrii noiunilor de schem corporal

Incapacitate de a denumi prile corpului

Agnozii digitale

incapacitatea de a distinge, a arta sau a denumi diferite degete de la mna proprie sau al altuia

Acalculie

incapacitatea de a lucra cu simboluri

Dislexie i disgarfie

confuzii n procesul citirii i scrierii literelor, silabelor i cuvintelor datorate orientrii literelor(pot s apar confuzii optice ntre litere ca p-b, m/n/u, la/al, nu/un)sau a cifrelor

Dificulti

n realizarea activitilor ce necesit abiliti manuale

Completeaza desenul!

-indica partea dreapta/stnga n raport cu

propriul corp;

- indica partea dreapta/stnga n raport cu

corpul altor persoane;

-indica partea dreapta/stnga pe o imagine

grafica data;

LATERALITATE

*Dreapta* (la usa!)

*In fata!*

*Priveste sus!*

*Du-te langa fotoliu*

*Pe fotoliu!*

Lateralitatea

Opuse

inauntru pe la langa sub peste

dedesubt deasupra in cerc prin printre intre

in spate

peste

in fata de-alungul de-alatul in sus in jos

opus in afara inauntru afara din in urma

urmatorul / alaturi impotriva peste de lala catre

Simetria

STRUCTURA PERCEPTIV MOTRICA DE CULOARE - denumeste culoarea obiectelor; -denumeste culorile din imaginile date;

- realizeaza clasificari dupa criteriul culoare;

-utilizeaza la cerere anumite culori n cadrul unui desen;

VERDE VIOLET ROZ ROSU

STRUCTURA PERCEPTIV MOTRICA DE FORMA SI MARIME -prezinta si denumeste principalele forme

geometrice: patratul, cercul, triunghiul,

dreptunghiul; -identifica forme geometrice dintr-o multime,

pe anumite criterii: mare/mic, subtire/gros; -construieste imagini simple cu ajutorul

figurilor geometrice (casa, masina);

Colorat simetric

1. dezvoltarea percepiei vizuale

2. dezvoltarea ateniei concentrate

(stabilitate, durat)

3. dezvoltarea capacitii de imitare, de

copiere, de respectare a unui pattern

(matrice)

4. dezvoltarea simului de observaie i a

abilitii de comparare

5. dezvoltarea gndirii algoritmice (urmrirea

patternului)

Potriveste umbra 1. dezvoltarea percepiei vizuale

2. dezvoltarea ateniei concentrate

(stabilitate, durat)

3. dezvoltarea abilitatilor perceptive

dezvoltarea simului de observaie i a

abilitii de comparare

4. dezvoltarea gndirii algoritmice (urmrirea

patternului)

5. Discriminarea formelor si a culorilor

STRUCTURA PERCEPTIV MOTRICA DE SPATIU -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului

(stnga/dreapta, sus/jos, lnga, )

-executa miscari ale corpului n diferite directii;

-indica reperele spatiale fata de propriul corp;

-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului foii;

Structurarea spatiala implica miscarea copilului in spatiul general, si in spatiul personal.

Spatiul general este acel spatiu in care copilul se misca tinand cont de cei din jurul sau, iar

spatiul personal presupune propriile miscari ale copilului asupra carora acesta isi

concentreaza atentia. Incepand cu varsta de 2 ani si jumatate copilul isi va cunoaste spatiul familial, camera lui,jucariile, dormitorul, bucataria etc.

In timpul terapiei , se vor crea

conditii de dezvoltare a memoriei spatiale, prin:

regasirea locului intr-un spatiu delimitat,

memorare a reperelor intr-un spatiu precizat,

exercitii de plasare a obiectelor fata de un

partener sau alt reper, inainte, inapoi, la

dreapta, la stanga,sus,jos.

De mare importanta va fi si formarea aprecierii

vitezei de deplasare a corpului sau a obiectelor in

spatiu. Se vor utiliza exercitii de mers, alergare,

cu orpriri, porniri, cu diferite viteze de deplasare,

mai incet, mai repede, si mai repede, ne oprim,

pornim, in diferite formatii in coloana, pe

perechi,etc.

STRUCTURA PERCEPTIV MOTRICA DE TIMP -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea

timpului (nainte, dupa, ultimul);

-parcurge o distanta, mai nti ncet, apoi cu pas

normal si n final n fuga, urmarind timpul necesar

parcurgerii (timp mai scurt sau mai lung);

-recunoaste momentul n care are loc o actiune (bate

din palme cnd cineva spune un cuvnt, cnd trece

prin dreptul unui obiect);

-cunoaste momentul/succesiunea unei actiuni (mai

nti mi pun haina, apoi caciula);

-descrie actiuni ce vizeaza propria persoana

(programul zilnic);

-raspunde la ntrebari legate de reperele temporale de

baza (momentele zilei, zilele saptamnii, lunile

anului, anotimpuri).

LEXIE- GRAFIE

Litere si imagini

Cuvinte,activitati, imagini

Ocupatia copilului este aceea de a se juca. Copiii invata prin joc, deci dragi colegi , activitatile trebuie sa fie destinse , distractive!

Copilul, sa fie in centrul atentiei dumneavoastra! Cand lucrati cu el, limpeziti-va mintea, uitati de problemele personale, *fiti acolo!*

Invatati sa fiti un bun *detectiv* , observand copilul, ceea ce-l motiveaza , dar mai ales cum raspunde la anumiti stimuli si cum se comporta in anumite activitati.

Incepeti cu acele activitati in care se simte confortabil si a avut rezultate pozitive, apoi, treptat intoduceti noutatile, provocarile.

https://www.facebook.com/NewOdyssey.ro/photos https://www.pinterest.com/cupictograme https://profesoriitineranti.wordpress.com/tag/ghid-invatam-cu-pictograme Cassie @ 3Dinosaurs.com https:// Educacion preescolar http://www.orientacionandujar.es/2015/01/22/conjunto-de-sesiones-de-psicomotricidad-para-3-anos-educacion-infantil-o-preescolar/

http://search.tb.ask.com/search/AJimage.jhtml?searchfor=LA+PSICOMOTRICIDAD+EN+EDUCACIN+INFANTIL http://www.cabinet-logopedic-alexia.ro/importanta-dezvoltarii-psihomotrice-a-copilului/ https://annetharesseconsulting.wordpress.com/2012/03/29/03-pictograme-actiuni-color/ http://www.imageneseducativas.com/wp-content/uploads/2015/02/Juegos-para-trabajar-la-motricidad-fina.pdf www.audreyschilaty.com www.krokotak.com Imagini/fise de lucru : TATIANA CORCIOVEI http://gabi.csms.ro/index.php?fel=5&pag=3 http://www.imageneseducativas.com/wp-content/uploads/2015/02/Juegos-para-trabajar-la-motricidad-fina.pdf http://jucarii-vorbarete.ro/ http://www.orientacionandujar.es/2015/01/22/conjunto-de-sesiones-de-psicomotricidad-para-3-anos-educacion-infantil-o-preescolar/

http://www.cabinet-logopedic-alexia.ro/importanta-dezvoltarii-psihomotrice-a-copilului/ http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Dezvoltarea-psihomotrica-un-fa43461.php

Amalia Bulea si Angela Tata(coord),*Profesorul, cel care deschide o fereastra catre lume*-ghid metodic pentru invatamantul special, Editura Gotic, Brasov 2013 Dawn Hoffman, extras din cursul *Introducere in Intelegerea Procesarii Senzoriale* MOET, D ( 2001), Psihopedagogia recuperrii handicapurilor neuromotorii, Editura Fundaiei Humanitas. VERZA, E (1982), Ce este logopedia?

VRASMAS, E (1994), Terapia tulburarilor de limbaj, Bucuresti.

Bibliografie

Surse internet:

Multumim tuturor celor preocupati de recuperarea diferitelor deficiente, materialele propuse (fise de lucru), ne sunt foarte folositoare ,sunt adevarate surse de inspiratie pentru noi, si, ceea ce este cel mai important, sunt

foarte bine primite de copii.