“It’s time we admitted that there’s more to life than money,and it’s time we focused not just on GDP, but on GWB.”

„Este timpul s@ admitem c@ via]a înseamn@ mai mult decât bani }i este timpul s@ ne concentr@m

nu numai asupra Produsului Intern Brut, ci }i asupraProsperit@]ii Interne Brute.”

David Cameron, 2006 – liderul opozi]iei în Parlamentul Marii Britanii

Cei ce am avut ghinionul s@ prindem mai mul]i sau mai pu]inidin „anii de aur” ai epocii socialiste ne amintim cu evident@nepl@cere anun]urile oficiale referitoare la îmbun@t@]irea continu@a nivelului de via]@ al românilor }i la realiz@rile din ce în ce maim@re]e. În timp ce ziarele, radioul }i televiziunea propagaucre}terea nivelului de trai, românii st@teau la cozi din ce în cemai lungi }i pentru din ce în ce mai multe produse, energiaelectric@ era tot mai des întrerupt@, iar caloriferele puteau înlocuifrigiderele – de altfel greu de g@sit }i cump@rat.Traiul în ultimii ani de socialism a fost, cu siguran]@, mult maigreu, datorit@ rupturii importante între imaginea propagat@ oficial}i starea material@ }i spiritual@ a fiec@ruia dintre noi. Cel pu]ino parte din revolta }i furia izbucnite pe str@zi în Decembrie 1989s-a datorat încord@rii psihologice, generat@ de propaganda com-plet rupt@ de realitate a regimului.

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

Cum se mai simte România în mare familie european@? În ce m@sur@febra examenului de aderare s-a metamorfozat în ambi]ia tenace de atrece cu succes examenele de integrare propriu-zise? Ce am contabi-lizat pozitiv, în primele trei luni de statut european? Într-adev@r, timpultrece iute }i, chiar dac@ ne-am desc@tu}at de presiunea amenin]@toarea stegule]elor galbene }i a clauzelor de salvgardare, nu înseamn@ c@al]ii ne vor face treaba }i ne vor onora datoriile.Din p@cate, România de azi, h@r]uit@ de interminabile dispute politicia-niste }i ciocniri ale unor orgolii „de buc@t@rie”, las@ impresia unui com-petitor mul]umit de sine însu}i, care î}i diger@ succesul mediocru dedup@ prima linie de sosire, preferând s@ uite c@ îl a}teapt@ alte starturi}i numeroase fini}uri istovitoare. Cine se mai ostene}te s@ urm@reasc@la noi, punctual }i riguros, obiectivele strategiei postaderare? Cine maiare în vedere c@, odat@ pl@tite obliga]iile }i cotiza]iile c@tre ComunitateaEuropean@, trebuie s@ cre@m, tot noi, condi]iile necesare pentru absorb]ia}i asimilarea tuturor ajutoarelor }i fondurilor structurale promise, astfel încâtbalan]a s@ fie pozitiv@, înc@ din primul an? Exigen]ele bugetului comunitarsunt limpezi: tot ce nu se consum@ }i nu se cheltuie}te într-un an, se pierde!{i, evident, suntem prea s@raci ca s@ ne permitem un asemenea lux.Pân@ una-alta, a}teptând reînvierea ambi]iei na]ionale }i dezmor]irea spiritu-lui de ini]iativ@, ne vom opri asupra unor semnale din presa interna]ional@care, ca de obicei, nu ne iart@ atitudinea del@s@toare }i ne taxeaz@ cu aspri-me, ca pe un fel de membri second-hand ai unei comunit@]i de privilegia]i.

Ne gr@bim … cu frânele trase

Aceasta este concluzia unei ample analize pe care cotidianul austriac„DER STANDART” o dedic@ realit@]ilor din România }i Bulgaria, în pri-mele luni dup@ aderare. „Cele dou@ ]@ri, care pân@ de cur$nd s-au gr@bits@ ajung@ în U.E., acum par s@ r@mân@ în urm@. Dac@ înainte de adera-re, cele dou@ guverne st@teau cu teama Bruxelles-ului, acum pare s@ lefie indiferent dac@ risc@ pedepse, ca în cazul României, amenin]at@ cuo ac]iune punitiv@ la Curtea European@, dac@ nu renun]@ la taxele pen-tru importul ma}inilor vechi”. Dincolo de exemplul controversat la careface trimitere, ziarul austriac pune totu}i degetul pe ran@, constatând,la fel cum sim]im }i noi dealtfel, c@, pe fondul instabilit@]ii guver-namentale, perioada când reformele erau stimulate din motive purpolitice s-a încheiat imediat dup@ consfin]irea oficial@ a aparte-nen]ei la U.E.

"Inscrip]ie pe o f$nt$n@:ceea ce-i ad$nc nustr@luce}te"

L. Blaga

c my b

c my b

Rom$nia este ^nc@ o ]ar@ s@rac@. O spun toatestatisticile comparative europene. {i, totu}i, suntmul]i rom$ni cu bani. O parte ^nsemnat@ a soci-et@]ii rom$ne}ti ^ncepe s@ c$}tige bani }i acestlucru se simte. Prim@vara anului 2007 difer@radical de cea a anului 2004: trafic intens pe}osele, construc]iile se ridic@ la tot pasul, iarsupermarketurile }i magazinele universale ocup@toate spa]iile disponibile. Nu e neap@rat ima-ginea prosperit@]ii, dar, cu certitudine, exist@ banimai mul]i care ^ncep s@ ias@ la suprafa]@. Celpu]in acest lucru se ^nt$mpla la sf$r}itul anuluitrecut. Din ianuarie, ^ns@, consumul – unul dinprincipalii indicatori ai economiei rom$ne}ti –este ^n sc@dere. {i, cum consumul este princi-palul magnet al banilor, toate fenomenele eco-nomice de la cre}teri salariale pe diferite dome-nii la ^ncasarea de TVA la buget sunt afectate. Decembrie a fost ^ns@ o lun@ a dezm@]ului.Privim cifrele }i remarc@m o cre}tere a consu-mului cu 49&, fa]@ de luna precedent@. Dac@ laaceasta se adaug@ }i cre}terea de pe pia]a autode 20& apare o imagine spectaculoas@ a uneisociet@]i care vrea s@ consume to]i banii pe care^i are. Nici m@car nu e a}a!

Adunarea General@ a Comisiei Interguvernamen-tale ONU pentru Schimb@ri Climatice (IPCC) aprezentat, la sfâr}itul s@pt@mânii trecute, un nouraport privind Schimb@rile Climatice 2007.

Lia-Alexandra BALTADOR

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

O constatare deprimant@:O constatare deprimant@:

continuare ^n pagina 5

Emil DAVID

Schinderhannes

Carmen-Ioana Jucan

Management sanitar

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Finan]area IMM

pag. 8Ileana Ilie

pag. 2Ilie Banu

Coresponden]@ din Belgia

În spatele u}ilor b@ncilor se afl@ un nu-m@r de func]ionari cu înalt@ pre-g@tire profesional@, bine retribui]i }ibeneficiari ai tuturor drepturilor po-sibile la nivelul ]@rilor dezvoltate,dar care, cu concep]ii strict balca-nice, au manifestat un oarecare dis-pre] fa]@ de soarta economiilor po-pula]iei }i fa]@ de destina]ia sumeloradministrate.De multe ori, acuza principal@ pen-tru defec]iunile sistemului financiarbancar este dirijat@ inten]ionat c@treactivitatea organelor de urm@rire pe-nal@, a Ministerului Public, a puteriijudec@tore}ti, care nu }i-ar face pedeplin datoria în tragerea la r@spun-dere a celor vinova]i.Aceste acuze sunt gre}ite, pentru c@pentru a avea un vinovat trebuie s@avem un text incriminator, deci onorm@ penal@ }i o sanc]iune prev@-zut@ în norma pentru cel care oîncalc@.

Func]ionarii bancari din sfera admi-nistr@rii capitalului privat de stat, mi-noritari sau majoritari, ori din sferacapitalului privat în totalitate, au fostde la început trata]i distinct de sala-ria]ii B@ncii Na]ionale care au avut}i au calitate de func]ionari publici.Putem deci remarca faptul c@, pân@la intrarea în vigoare a Constitu]ieice a determinat modificarea unor pre-vederi ale Codului penal aflat în vi-goare, în leg@tur@ cu proprietateapublic@ }i respectiv privat@, înl@tu-rându-se no]iunea de ob}tesc, func-]ionarii bancari au avut un regim co-mun, deoarece b@ncile private înc@nu ap@ruser@, iar no]iunea de avutob}tesc se extindea, dup@ cum }tim,inclusiv la bunurile coopera]iei, aleunor organiza]ii ob}te}ti, sau ale altororganiza]ii prev@zute de Codul penal.

(C@t@lin NICOLESCU)

continuare ^n pagina 3

Mai suntrom$niis@raci?

Schimb@rile climatice,

la ordinea zilei

România – la trei decenii distan]@ de U.E.

Sistemele financiar - bancare }i pericolul coruperii func]ionarilor din aceste sisteme (II)

nr. 111 anul 3 vineri, 13 aprilie 2007 0,50 RON

Prim@vara la Pele}

Dan SUCIU

pag. 3

pag. 6Iulia NAGY

pag. 5Dan Popescu pag. 4

Imaginea s@pt@m$nii

dr. Eugen IORD~NESCU

drd. Cornelia IORD~NESCU

Bun@starea între economie }i psihologie

Pia]a european@ }i

interna]ional@ a for]ei

de munc@

INTEGRARE COMER[ VINERI 13 APRILIE 20072

Un neam] ar spune a}a: “Dac@ vreis@ cumperi ceva vorbim englez@,dac@ vrei s@ ne vinzi ceva trebuie s@vorbe}ti german@”. Un alt exemplu arfi faptul c@ Belarusul export@ lemn înElve]ia, importat din Rusia, pentru c@elve]ienii nu vorbesc rus@. A}adaravantajul celor din Belarus este fap-tul c@ sunt vecini cu Rusia }i faptulc@ }tiu rusa, unii mai bine, al]ii maipu]in bine, dar destul cât s@ fac@afaceri profitabile. A}adar, vine între-barea, logic@, dac@ limba este sau nuo barier@ în calea comer]ului libercare ar trebui s@ se practice? Oarede ce suntem atât de aten]i la gre}e-lile de gramatic@ sau alte gre}eli, atâtatimp cât cel@lalt a în]eles ce a vruts@ spun@ partenerul s@u de discu]ie? S@ fie oare un posibil r@spuns faptul c@se dore}te s@ se men]in@ o anumit@barier@ în mod inten]ionat, deoareceeste clar c@ statele mai dezvoltate din

vestul Europei nu mai sunt obi}nuitecu condi]iile de munc@ din perioadaîn care ele au avut o dezvoltare fan-tastic@. {i nu doar atât, dar estedestul de greu s@ concurezi cu state încare for]a de munc@ este relativ califi-c@ }i productivitatea mare, în schimbsalariile de câteva ori mai mici. Dac@lu@m cazul cel mai relevant al Chinei,dar nu numai al ei, putem s@ în]e-legem faptul c@ exist@ o amenin]are.Spre exemplu, studen]ii din China auf@cut un amplu protest, pentru c@ lanivelul conducerii unei universit@]i s-aluat decizia de a schimba programulbibliotecilor }i de a nu le mai l@sadeschise toat@ noaptea, ci s@ fie în-chise la ora 23.00. Acest fapt a con-dus la manifesta]ii în strad@, iar con-ducerea universit@]ii a revenit asupradeciziei. Studen]ii chinezi }tiu c@ tre-buie s@ fie foarte bine preg@ti]i, pen-tru a putea s@-}i g@seasc@ un loc demunc@ dup@ ce termin@ facultatea, }i,astfel, î}i petrec nop]ile în bibliotec@,înv@]ând limbi str@ine }i apoi speciali-zându-se la materiile pentru care auoptat. Este, astfel, foarte greu pentruo firm@ european@ s@ concureze unachinez@ sau japonez@, în condi]iile încare, dup@ cum am men]ionat, ace}tiasunt bine califica]ii, iar, în plus, lucrea-z@ pe salarii cu mult sub preten]iileeuropenilor cu o anumit@ vechime înU.E (un inginer de proiect chinez câ}-tig@ în medie pe lun@ 300€, în timpce ajutorul de }omaj în ]arile vesticetrece de 1000€).Un alt exemplu ar fi acela al [@rii Basce.

[ara Basc@ este una dintre cele mai în-st@rite ]@ri din Spania, cu un PIB/loccu 20& mai mare fa]@ de media euro-pean@. În [ara Basc@, situat@ în nordulSpaniei, limba oficial@ este basca, to-tal diferit@ fa]@ de spaniol@. Totu}i nutoat@ popula]ia care locuie}te în [araBasc@ }tie basc@. Cum este posibilacest lucru? Am în]eles de la dou@ co-lege care locuiesc în Bilbao (946.829locuitori), c@ este o limb@ extrem de di-ficil@. Îmi spuneau chiar de un exem-plu în care un manager la o firm@ înMadrid a fost deta}at în Bilbao, pen-tru a înfiin]a o filial@ a companiei ma-m@ din Madrid. Dup@ doi ani, în carea reu}it, iar filiala era foarte profi-tabil@, ac]ionarii au decis c@ ar fi ideals@ dezvolte afacerea în [ara Basc@.A}adar, managerul spaniol trebuia s@înve]e basca. Cu toate c@ i s-a oferitun salariu foarte motivant, acesta nu s-aputut adapta }i nu a putut înv@]a bascala nivelul cerut }i, ca urmare, a de-misionat.Un profesor de la Hogeschool Gent,universitatea la care studiez, spuneachiar c@ poate ar fi o idee bun@ s@ne apuc@m s@ înv@]@m chineza. Desi-gur, exist@ aceast@ team@ }i în rân-dul belgienilor }i putem spune c@ îngeneral al vesticilor, obi}nui]i deja cuun anumit standard de via]@, la carenu vor s@ renun]e. {i, cum o solu]ieviabil@ înc@ nu s-a g@sit, se încearc@o oarecare izolare prin limb@. Între-barea este: cât vom putea men]ineaceast@ solu]ie? Leonard Orban, comisar pentru Multi-

lingvism, a afirmat faptul c@ foartemulte afaceri nu se realizeaz@ }i unelechiar e}ueaz@, tocmai din cauza necu-noa}terii sau a în]elegerii gre}ite aunei limbi. De curând, Leonard Orban,a prezentat, la Bruxelles, obiectivele man-datului s@u, iar unul dintre ele este fa-miliarizarea membrilor Uniunii cu celpu]in înc@ dou@ limbi, în afara celeimaterne. A mai fost citat }i un ra-port întocmit de Centrul Na]ional deLimbi, din Regatul Unit, potrivit c@ruia11& din IMM-uirle care activeaz@ încadrul Uniunii }i-ar putea pierde afa-cerile, datorit@ barierelor de comuni-care. Cu toate c@ limba englez@ este

limba cheie pe pia]a exporturilor, nutrebuie neglizat faptul c@ }i limbi cagermana, rusa, franceza, poloneza, spa-niola sunt des utilizate atât în cadrulUniunii, cât }i în afar@ (America Latin@-spaniola, iar Africa - limba francez@).Aceast@ problem@ se poate accentua,dac@ ne uit@m }i la faptul c@ aproxi-mativ jum@tate din europeni lucreaz@ înIMM-uri, iar multe dintre ele au ca }iobiectiv extinderea exporturilor. Îns@ dup@ cum afirma Henrz BeyleStendhal: „Oamenii dobândesc cuno}-tin]e propor]ional cu curiozitatea lor”.

Hogeschool, Gent, aprilie 2007

ILIE BANUstudent, Facultatea de {tiin]eEconomice, ULBS

urmare din pagina 1În cele din urm@, explica]iile sunt c@u-tate în particularit@]ile tranzi]iei româ-ne}ti lipsit@ de standarde politice de-mocratice minimale. Se evoc@ – cu de-plin@ îndrept@]ire, zicem noi – proce-sul de privatizare din anii 90, lent }icontorsionat cu deliberare, ce a pro-vocat un sever recul economic, dar }ioportunit@]i pentru îmbog@]irea pestem@sur@ a elitelor politice române, con-comitent cu s@r@cirea alarmant@ a unorîntregi categorii sociale. Pe acest fondde dezechilibre }i incertitudini – con-chide ziarul austriac – dezvoltarea so-ciet@]ii civile a r@mas în urm@, iar toatepartidele politice s-au v@zut completdependente de banii proveni]i de laoligarhia economic@.Ce a fost a fost – }i iat@ c@ str@inii nepun acum un diagnostic corect – darnimeni nu ne spune ce s-ar mai puteaface în continuare pentru a atinge stan-dardele europene. S@ fim ascult@tori, ti-mizi }i disciplina]i, executând f@r@crâcnire ordinele U.E., sau s@ facemîn continuare exces de personalitateanalizând critic }i selectiv orice de-cizie care prive}te România? E o pro-blem@ de atitudine, dar }i de strate-gie de care va depinde pân@ la urm@

locul României în familia celor 27.

Nota de plat@ pentru prosperitate

Toat@ lumea a v@zut în pariul guver-nan]ilor români pentru atragerea in-vesti]iilor str@ine un loz permanentcâ}tig@tor la îndemâna României. Ci-frele, dinamica pe acest palier au fostde la an la an tot mai spectaculoase }ine-au hr@nit speran]a c@ suntem pe dru-mul cel bun. Dar, iat@ c@ „THE TIMES”ne }ocheaz@ cu un prim semnal dealarm@. Potrivit analizelor }i progno-zelor acestuia, într-un timp relativ scurt,]@rile Europei Centrale }i de Est, prin-tre care }i România, vor înceta s@ maifie un El Dorado pentru marile companiioccidentale, pe m@sur@ ce nivelul sala-riilor, pre]urile propriet@]ilor sau mate-riilor prime se vor apropia de stan-dardele vestice.Vom fi, cu alte cuvinte, mai prosperi,dar mai pu]in atractivi. Victime ale pro-priilor noastre succese economice. ]in-tele capitalului str@in se vor muta, încet}i sigur, c@tre Est, spre Ucraina }i Rusia.Prestigiosul cotidian american argu-menteaz@ aceast@ tendin]@ cu exem-plele Poloniei }i Cehiei. În Polonia,anul 2007 este primul în care salari-ile vor cre}te mai repede decât pro-ductivitatea, iar atractivitatea zonei seapreciaz@ c@ va sc@dea sim]itor, dac@veniturile vor cre}te la 70-75 la sut@din cele înregistrate în SUA. În Cehia,sunt }anse ca prosperitatea s@ seapropie de media european@, una dinconsecin]e fiind posibila relocare aunor mari investi]ii spre alte zone aleEuropei. Ce s@ mai vorbim de Româ-nia, unde salariile managerilor din anu-mite segmente de pia]@ le bat pe celeale omologilor lor occidentali, iar pre-]urile de pe pia]a imobiliar@ refuz@ s@se tempereze …

Oricum, semnalul americanilor ne a}az@în fa]@ o nou@ dilem@: pân@ unde cre}-terea economic@ spectaculoas@ }i câ}-tigurile salariale se pot etala, f@r@ s@compromit@ imaginea de „p@mânt alf@g@duin]ei” pentru o ]ar@ care a fe-ti}izat – de voie, de nevoie – capi-talul interna]ional? Pentru c@, atuncicând nu vom mai fi atractivi, estelimpede c@ vom depinde în mai marem@sur@ de noi în}ine, de propriile per-forman]e economice }i creative, de com-petitivitatea pe pie]ele interne. Avem încalcule o asemenea alternativ@ în stra-tegia noastr@ postaderare? Vom încer-ca un r@spuns, în cele ce urmeaz@ …

Competitivitatea }i mediul deafaceri – în suferin]@ acut@

Pentru a nu fi învinui]i de subiec-tivism, vom lucra }i aici cu … mate-rialul clientului. Comisia Na]ional@ dePrognoz@ (CNP) }i-a publicat, recent,în presa economic@ româneasc@, con-cluziile }i verdictul asupra competiti-vit@]ii economiei noastre. Dac@ o f@-ceau nem]ii, francezii sau americanii,gândeam c@ iar ne caut@ nod în pa-pur@. A}a, o zicem chiar noi: „Gradul re-dus de acoperire a cererii prin ofertaintern@ reflect@ competitivitatea sc@-zut@ a României, factor corelat cu dez-voltarea insuficient@ a economiei bazatepe cunoa}tere”. {i vin }i argumentele:l Num@rul de cercet@tori la un milionde locuitori este de trei ori mai sc@-zut decât media U.E.;l În 2005, doar 1,5 la sut@ din popu-la]ia de 25-64 de ani a participat laforme de educa]ie permanent@, de}ase ori mai pu]in decât în U.E.;l Num@rul de absolven]i din dome-niul }tiin]ei }i tehnologiei se afl@ submedia european@, românii fiind înc@str@ini de comer]ul electronic }i e-bankingul.

Exprimarea bâlbâit@ a vectorilor decompetitivitate se suprapune peste in-certitudinile din mediul de afaceri ro-mânesc. Autorit@]ile se întrec în a mo-difica, când în sus, când în jos, obli-ga]iile financiare ale firmelor fa]@ destat, func]ie de starea de s@n@tate a bu-getului na]ional sau de doza de popu-lism electoral cu care ne euforiz@mexisten]a. Potrivit unor declara]ii ofi-ciale, ne pa}te cât de curând o majo-rare de TVA, inevitabil@ atâta vremecât mai mult de jum@tate din veni-turile planificate în 2007 provin dincolectarea taxei pe valoare ad@ugat@.{i cum în primele dou@ luni ale anu-lui veniturile din aceast@ surs@ auînregistrat cea mai slab@ performan]@,situându-se cu 5,36 procente sub ni-velul consemnat în intervalul similardin 2006, este evident c@ rigorileexecu]iei bugetare ne împing c@tre onou@ m@sur@ împov@r@toare pentruagen]ii economici. Este drept, se pro-mite reducerea în compensa]ie a con-tribu]iilor de asigur@ri sociale. Cu }aseprocente, începând din 2008 – se zice.Vom vedea ce se va întâmpla în celedin urm@, dar o constatare r@mâneb@tut@ în cuie: balansul acesta impre-vizibil }i necontrolat al unor indica-tori care ar trebui s@ garanteze echi-librul bugetului nu este d@t@tor delini}te }i echilibru pentru mediul eco-nomic }i de afaceri autohton. Cine }icum s@ mai croiasc@ planuri de afa-ceri viabile, într-o zon@ minat@ de con-troverse }i incertitudini legislative?

La anul }i la mul]i ani!

Cam a}a sun@ urarea care ni se adre-seaz@ de c@tre anali}tii economici str@-ini, ca r@spuns la întrebarea: }i noicând vom fi „mari” sau, altfel spus,când vom recupera decalajele ce ne

separ@ de ]@rile europene dezvoltate?Ca s@ nu ne mai batem capul cu ase-menea drame existen]iale, statistica }ipreviziunile de specialitate ne-au dezv@-luit, zilele trecute, un orizont cât de câtexact: vom prinde U.E. din urm@ peste30 de ani, dac@… Ca de obicei, cânde vorba de soarta noastr@, de }anse-le noastre, intervine un „dac@” sauchiar mai mul]i. În acest caz, la între-barea obsesiv@ de mai sus:… Dac@ economia româneasc@ o s@mai „duduie” înc@ trei decenii f@r@ în-cetare }i f@r@ s@ osteneasc@, înregis-trând cre}teri economice anuale decel pu]in 6-7 la sut@.… Dac@, în acela}i interval de timp,]@rile dezvoltate din U.E. vor mai tragecâte un pui de somn la umbr@, mul]u-mindu-se cu ritmuri anuale de cre}-tere a PIB de maximum 2-3 procente.… Dac@ România va avea în]elepci-unea de a-}i majora constant con-tribu]ia la formarea brut@ de capital,prin cre}terea nivelului de economi-sire intern@ }i prin transferurile dinfondurile comunitare.Pân@ se vor materializa }i cumulatoate aceste condi]ii, s@ consemn@mc@, potrivit acelora}i surse de infor-ma]ii, România }i-a planificat în per-spectiva urm@torilor }apte ani o u}oar@încetinire a ritmului de cre}tere a PIB(de circa 5,7-5,8 la sut@, sensibil maimic decât „norma” obligatorie), }i c@ocup@m abia locul 42 din 50 de stateanalizate prin prisma exporturilor pelocuitor, majoritatea produselor româ-ne}ti livrate pe pie]ele externe fiindmaterii prime. În ansamblu – un han-dicap greu de recuperat }i un deficitde performan]@ }i competitivitate. Ceeace ne face s@ m@sur@m cu îngrijo-rare intervalele mari de timp, pentrua constata din nou, cu resemnare, c@mai este mult pân@ departe.

Emil DAVID

România – la trei decenii distan]@ de U.E.

Strasbourg, Bruxelles }i Luxemburg -

trei sedii ale Parlamentului European

CORESPONDEN[~ DIN GENT, BELGIACORESPONDEN[~ DIN GENT, BELGIA

Limba, o barier@ în calea comer]ului liber ?

VINERI 13 APRILIE 2007 3CORUP[IE {I ANTICORUP[IE MEDIU

urmare din pagina 1Dup@ aceast@ dat@, ca o consecin]@asupra tuturor salaria]ilor gestionariai avutului ob}tesc, cei ce adminis-trau alte bunuri decât cele ce apar-]ineau propriet@]ii publice au primitsimplu regim de func]ionari, nepu-tând fi supu}i sanc]iunilor penale, dac@prin modul de exercitare al atribu-]iilor de serviciu au produs o pagub@important@ b@ncii în care func]ionau.Aceasta deficien]@ a fost înl@turat@prin modificarea adus@ de art. 258 Codpenal, prin care dispozi]iile art. 246-250Cod penal, privitoare la func]ionariipublici, s-au extins }i asupra sala-ria]ilor din societ@]ile comerciale cucapital integral sau majoritar de stat,categorii în care se înscriu }i uneleb@nci din cele care au avut graveprobleme. Observ@m, deci, c@ în pe-rioada cuprins@ între intrarea în vi-goare a Constitu]iei, pe 8 decembrie1991, pân@ la 14 noiembrie 1996,când a intrat în vigoare Legea nr.140privind modificarea unor dispozi]ii aleCodului penal, func]ionarii bancari aufost trata]i cu mari indiferen]@ delegiuitor }i, în consecin]@, asupra lornu puteau fi exercitate dispozi]iile pro-

cesuale penale, ei beneficiind de ooarecare imunitate, bazat@ pe lipsaunei dispozi]ii legale clare.Introducerea, prin Legea nr.145/1996a distinc]iei dintre no]iunea de func]io-nar public }i no]iunea de func]ionar,a dat posibilitatea ca func]ionarii ban-cari s@ fie asimila]i func]ionarilor însensul Codului penal }i, în m@sura încare gestioneaz@ bunuri sau valori, s@fie tra}i la r@spundere pentru delapi-dare, precum }i pentru unele infrac-]iuni de serviciu.În aceste condi]ii, trebuie s@ ar@t@mc@ pericolul instal@rii corup]iei în rân-dul func]ionarilor bancari este maimult decât posibil, deoarece lipsaunor incrimin@ri clare nu este de na-tur@ a determina un plus de corecti-tudine ^n activitatea acestora.Ace}ti func]ionari, prin activitatea lor,au determinat }i producerea unorimportante prejudicii bugetului ]@rii,respectiv banului public, deoarece sta-tul a considerat necesar s@ intervin@prin preluarea unor datorii ale b@n-cilor la buget, men]inând un sistemdestul de slab, îns@ doar de dragulimaginii externe.Corup]ia la nivelul func]ionarului ban-car poate fi manifestat@ în diverseipostaze, pornind de la refuzul acor-d@rii unui credit unei persoane nere-comandate }i continuând cu evalu-area superlativ@ a garan]iilor oferite,cu neobservarea unor ipoteci ante-rioare pe bunuri, cu lipsa total@ degaran]ie moral@ a celor ce primesccredite, cu facilit@]ile date de terme-nele de restituire.Consider@m necesar@ adoptarea deurgen]@ a unui statut distinct pentrufunc]ionarul bancar, acesta neavând

atribu]ii comune cu func]ionarul pu-blic, în care accentul s@ se pun@ maipu]in pe drepturi, deoarece acesteale-au creat din plin, cât mai ales pe res-ponsabilit@]i, pe r@spunderea penal@.Nu este admisibil ca un expert bancarcare evalueaz@ o garan]ie la nivelul a500.000.000 lei, din care nu se potrecupera decât 100.000.000 lei, s@ r@-mân@ în continuare în func]ie nepe-depsit }i s@ nu pl@teasc@ nimic, iarcreditul neperformant s@ fie tratat ca oeroare curent@ }i s@ fie acoperit cu su-me provenind de la bugetul de stat.Se impune, în mod obligatoriu, verifi-carea averii func]ionarilor bancari, oride câte ori exist@ semnale c@ o anu-mit@ banc@ înt$mpin@ necazuri în desf@-}urarea activit@]ii }i se instituie seches-tre asigur@torii pe bunurile acestora,atunci când banca intr@ în procedurafalimentului sau încetare de pl@]i.În acela}i timp, în m@sura în care seva p@}i la încriminarea corup]iei în ge-neral, trebuie prev@zute sporuri impor-tante de pedeaps@ pentru func]ionariib@ncilor, care, prin slaba gestionare avalorilor încredin]ate }i prin înlesnireaunor activit@]i conexe corup]iei }i cri-mei organizate, au provocat pr@bu}i-rea b@ncii }i panica miilor de depu-n@tori care au avut încredere în res-pectiva societate bancar@.Controlul B@ncii Na]ionale a Româ-niei trebuie sa fie mai riguros si nuposterior declinului b@ncii, pentru c@astfel ajungem s@ constatam ca b@n-cile intra ^n încetare de pl@]i, iar cet@-]enii români f@r@ economii.Trebuie legiferat, de asemenea, con-trolul societ@]ii civile asupra sistemu-lui financiar bancar, deoarece cei maiinteresa]i de soarta economiilor sunt

cet@]enii, dup@ cum aceia}i cet@]enisunt cei mai interesa]i ca func]io-narea sistemului bancar s@ conduc@la prosperitatea economic@ }i nu laîndatorarea statului, prin preluarea ladatoria public@ a creditelor neperfor-mante.Consider@m necesar c@ trebuie emisun pachet de legi, începând cu Legeade organizare }i func]ionare a B@nciiNa]ionale }i terminând cu Statutulfunc]ionarului public, prin care s@ se

fac@ cât mai pu]in posibil accesulorganiza]iilor mafiote }i structurilorcrimei organizate ^n sistemul bancar}i concomitent, s@ poat@ fi controlat@în permanen]@ prin acela}i sistemcircula]ia banilor proveni]i din econo-mia subteran@.Puterea judec@toreasc@ este oricândpreg@tit@ s@ aplice legea, dac@ aceastaexist@, }i s@ se implice, în limitele com-peten]elor sale, în eradicarea corup]ieiîn sistemul financiar bancar rom$nesc.

Sistemele financiar - bancare }i pericolul coruperiifunc]ionarilor din aceste sisteme (II)

drd. C@t@lin NICOLESCU

Sediul central a B@ncii Na]ionale a Rom$niei

Adunarea General@ a Comisiei Inter-guvernamentale ONU pentru Schim-b@ri Climatice (IPCC) a prezentat, lasfâr}itul s@pt@mânii trecute, al doileavolum al raportului privind Schim-b@rile Climatice 2007. Aceast@ co-misie a fost înfiin]at@ în 1988, de c@treOrganiza]ia Meteorologic@ Mondial@(WMO) }i Programul Na]iunilor Unitepentru Mediu. Rolul IPCC este de aevalua, într-o manier@ obiectiv@ }i trans-parent@, informa]iile }tiintifice, tehni-ce }i socio-economice relevante, în ve-derea în]elegerii bazelor stiin]ifice aleriscurilor induse de efectele antropo-genice ale dezvolt@rii, efectele poten-]iale induse de schimbarea climei }iop]iuni de adaptare }i diminuare aacestora. IPCC cuprinde, în structurasa, 3 grupuri de lucru:- Grupul de lucru I (WG I) pentru evalua-rea aspectelor }tiintifice referitoare lasistemul climatic }i modificarea climei;- Grupul de lucru II (WG II) pentru eva-luarea vulnerabilit@]ii sistemelor so-cio-economice }i naturale la schim-barea climei, consecin]ele pozitive }i ne-gative ale schimb@rii climei }i op]iuni

pentru adaptarea la aceste modific@ri;- Grupul de lucru III (WG III), careevalueaz@ op]iunile pentru limitareaemisiei gazelor cu efect de ser@.Grupul de Lucru II a prezentat volu-mul „Impacts. Adaptation and Vulne-rability”, la Bruxelles, weekend-ul tre-cut, ca o completare a raportuluiprezentat la Paris de c@tre grupul delucru I, în urm@ cu câteva luni, pre-cum }i în întâmpinarea celui de-altreilea volum al raportului privindschimb@rile climatice, ce va fi pre-zentat la Bangkok, în luna mai, dec@tre cel de-al treilea grup de lucru.Acest raport indic@ impactul pe careschimb@rile climatice le determin@ îndiferite regiuni ale globului, insistândasupra unor noi detalii. De}i acestraport nu aduce informa]ii noi, aces-te constat@ri sunt sus]inute de cer-cet@ri empirice, astfel încât scepticiicu privire la existen]a acestui feno-men sunt comb@tu]i cu argumentesolide. A}a se face c@, dac@, în urm@cu 10 ani, au fost detectate primeleefecte antropogenice asupra climatu-lui, cu 5 ani în urm@, s-au constatatînc@lziri climatice la nivel regional.Raportul de anul acesta atest@ efec-tele activit@]ii umane asupra modifi-c@rilor climatice, la nivel global, fiindcel mai alarmant raport de pân@ acum.Statisticile dovedesc o cre}tere a tem-peraturii medii, la nivel mondial, pre-cum }i a impactului pe care acestfenomen îl provoac@. Nu mai estevorba doar de modele }tiin]ifice sauscenarii, ci înregistr@rile empiricecertific@ modific@rile climatice, carevor avea un impact major asupra ali-ment@rii cu ap@, ecosistemelor }i

biodiversit@]ii, securit@]ii alimentareetc. Cele mai afectate regiuni suntzonele Arcticii, regiunea sub-sahari-an@, micile insule }i megadeltele dinAsia. O cre}tere a temperaturii între1,5 }i 2,5 grade Celsius, în urm@torii100 de ani, ar duce la inundareaunor zone costiere }i insule }i laextinc]ia unei treimi dintre speciile cetr@iesc ast@zi pe planeta noastr@. Ceimai afecta]i de aceste modific@ri sunts@racii lumii, care sunt mai vulnerabili}i mai pu]in preg@ti]i s@ se adaptezeschimb@rilor climatice. Se estimeaz@c@, pân@ în 2020, Africa î}i va ad@uga75 de milioane de locuitori, la cele250 de milioane care sufer@, înprezent, de pe urma lipsei de ap@.Dar, nu doar statele în curs de dez-voltare vor avea de suferit. {i stateleindustrializate, sus]ine raportul, vor fiafectate de modific@rile climatice, iarzonele costiere ale SUA, de exemplu,vor fi inundate.Nici ]ara noastr@ nu este ocolit@ deefectele schimb@rilor climatice, iarspeciali}tii români au observat cre}-terea frecven]ei }i intensit@]ii inun-da]iilor. Dar, nici seceta nu ne vaocoli, Europa de Est }i bazinul me-diteraneean fiind expuse riscului deapari]ie a acestui fenomen. Pe dealt@ parte, tendin]a de diminuare agrosimii stratului de z@pad@, deja ob-servat@ în vestul }i nord-estul Româ-niei, ar putea s@ se amplifice, ceeace va implica noi probleme în ges-tionarea rezervelor de ap@. Pe termenlung, culturile agricole tradi]ionalevor avea de suferit }i va trebui s@introducem noi soiuri de plante.

(va urma)

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Schimb@rile climatice, într-un nou raport (I)

„Crima îmbrac@ adesea hainele virtu]ii.”

Jean-Baptiste Gresset

„Pe cel mai înalt tron al lumii, nu suntem a}eza]i decât cu

fundul nostru.”Montaigne

...Spre sfâr}itul secolului al XVIII-lea}i începutul secolului al XIX-lea, o bun@parte din statele Europei erau str@-b@tute de efectele tulbur@rilor genera-te de Revolu]ia francez@ }i, apoi, de r@z-boaiele purtate de Directorat. În gene-ral, administra]iile se v@deau slabe, vul-nerabile, situa]iile erau instabile, anar-hia era aproape complet@, nesiguran-]a se profila mai peste tot... Cu pre-c@dere în teritoriul german reprezen-tat de malul Rinului, controlat atuncide autorit@]ile }i armata franceze, maimulte bande armate, constituite nudoar din localnici, tâlh@reau, furau,schingiuiau, printre altele, pe cei careaveau bani }i avere, pentru ca ace}tias@ m@rturiseasc@ ascunz@torile „co-morilor” lor, omorau. Dobândiser@numele de „fochi}ti” sau „leg@tori”,dup@ cum î}i chinuiau victimele pen-tru a afla ceea ce doreau: le legaupicioarele }i le d@deau cu foc pe lat@lpi. Cel mai adesea, tâlharii ^}i di-simulau identitatea, purtând m@}ti saudându-se pe fa]@ cu f@in@ sau negrude fum. Unii dintre ei nu ezitau chiars@ îmbrace uniforma alb@ a „g@rzilorna]ionale” (cet@]eni îns@rcina]i cu „mi-siuni de poli]ie”), pentru a-i determi-na pe oameni s@ le deschid@ por]ile„^n numele legii”. Cea mai temut@band@ pe aceste meleaguri de ]ar@,ale Palatinatului, era cea condus@ debrigandul renan Johannes Bueckler,numit }i „Jean Jupuitorul” sau Schin-derhannes. A reu}it s@ învolbureze,pentru câ]iva ani, întreaga via]@ eco-nomic@ a regiunii...Se impun câteva preciz@ri, preciz@ricare nuan]eaz@, de fapt, statutul }ifaptele acestor oficializa]i „briganzi”,cel pu]in ale unora dintre ei. Eravorba, practic, de un teritoriu ocupatde francezi. Or, o asemenea situa]ie,pliat@ pe economia }i realit@]ile locu-lui, este în m@sur@ s@ confere }i o

alt@ turnur@, s@ pun@ în lumin@ }i oalt@ latur@, relaiv aproape de „na]io-nal”, pentru evenimentele de atunci.Dac@ despre briganzii Cartouche }iMandrin s-a scris }i într-un aseme-nea sens, de ce oare nu am faceacela}i lucru atunci când amintim deSchinderhannes? Astfel de considera-]ii nu ar face decât s@ creasc@ graduldorit de obiectivitate al aprecierilor....A}adar, Johannes Bueckler, alias Schin-derhannes. În vremea Terorii, a Direc-toratului, profitând de anarhia pro-nun]at@ }i generalizat@ pe spa]iulPalatinatului, un teritoriu controlat teo-retic de puterea francez@, grupuri deborfa}i „storceau” satele, pr@dau c@-l@torii, torturau prizonierii. Nici o c@l@-torie nu mai era sigur@, iar unii cet@-]eni nu erau scuti]i de grave nepl@-ceri nici în propriile locuin]e, unde„fochi}tii” ^}i f@ceau treaba cu mi-gal@, cu sârg. În astfel de condi]ii,lupta împotriva insecurit@]ii - de altfelpregnant@ }i în Fran]a, a devenit unuldintre obiectivele prioritare ale Con-sulatului, regimul politic care a suc-cedat Directoratului începând cu1799. În debutul anului 1801, esteluat@ de autorit@]ile franceze o prim@m@sur@, astfel: sunt instituite „Tri-bunale speciale criminale”, f@r@ juriu,respectiv expeditive }i severe, pentrua judeca afacerile de banditism. Cumregiunea Rinului a „c@zut”, în acela}ian, efectiv sub control francez, Pu-terea Central@, prin persoana Primu-lui Consul, va delega un fost depu-tat al Conven]iei, pe Jean Bon Saint-André, cu titlul de consilier generalpentru cele patru regiuni de pe malulstâng al Rinului, pentru a decide înaceste tribunale, cu misiunea anihil@rii,a distrugerii bandei lui Schinderhannes....Abia instalat, Jean Bon Saint-Andréface, rapid, o gre}eal@ capital@: înfruntea for]elor represive nume}te uncastelan – Schmittbourg – a c@rui re-}edin]@ servea tocmai ca azil „leg@-torilor”. Preveni]i, deci, ace}tia se dis-perseaz@, dar pierd, totu}i, un refu-giu sigur. Anchete severe ale poli]ieiau finalitate, numero}i briganzi vorumple, în curând, închisorile de laCoblenz la Colonia. Va fi rapid cap-turat }i Schinderhannes, dar în îm-prejur@ri rocambole}ti. În mai 1802,o patrul@ va aresta, la Limbourg, un

c@ru]a} ale c@rui „h$rtii” nu prea suntîn regul@. Omul va fi condamnat la„încorporare” într-un regiment austri-ac. Era chiar Schinderhannes. Înînchisoare, va comite marea impru-den]@ de a scrie o scrisoare iubitei,ceea ce îl va demasca. Intuind peri-colul, evadeaz@, dar este din nouprins, de aceast@ dat@ sub adev@ratasa identitate. {ef de band@, cu nu-meroase tâlh@rii la activ, era preamult pentru ca judecata sa la tribu-nal s@ fie expediat@......La Mayence, instruc]ia a durataproape un an, din iunie 1802 pân@în martie 1803. Schinderhannes s-aar@tat, ini]ial, foarte cooperant cuanchetatorii. Nu a negat acuza]iile, dara încercat s@ le explice ca acte de-mocratice }i patriotice, f@când astfel]@nd@ri delictele sale, dorind s@ apar@}i s@ par@ un Robin Hood modern.S-a confruntat, îns@, cu m@rturii alevictimelor, care urm@reau s@ arate c@Schinderhannes nu era altceva decâtun bandit sordid, cu o cruzime cuatât mai greu de în]eles cu cât el sev@dea inteligent. În fa]a Tribunalului,via]a i-a fost disecat@ pân@ în celemai mici am@nunte: mai întâi, ucenicpe lâng@ c@l@ul din Baetrenbach. Peurm@, plictisindu-se, poate, s-a al@-turat unei bande de briganzi caref@ceau ravagii în sate, }i-a impusautoritatea, a fost ales }ef, }i a reali-zat veritabile recrut@ri, construind oadev@rat@ „mili]ie” pe care vroia s-odivizeze în corpuri de armat@. A pu-blicat chiar un anume „cod de con-duit@” c@ruia tovar@}ii s@i trebuiau s@i se supun@... Pân@ la urm@ s-a de-monstrat – cu argumente mai multsau mai pu]in plauzibile – c@ bandaSchinderhannes avea prea pu]in de-aface cu un grup ce lupt@ împotrivaPalatinatului. Ea a f@cut veritabilecarnagii, care nu puteau fi justificate– se afirma – de nici un fel de redis-tribuire de bog@]ii. În fapt, Schinder-hannes urm@rea trei tipuri de ]inte:a) ataca pe proprietarii boga]i, titlusub care putea trece – }i chiar a tre-

cut – ca justi]iar, în ochii t@ranilorîngrozi]i }i de s@r@cie }i de ravagiler@zboiului; b) profitând de antise-mitismul virulent, atunci, în aceast@regiune a Palatinatului, Schinderhannesa purtat un „r@zboi special” împotrivacelor mai mul]i evrei din teritoriu; c)în sfâr}it, multe lovituri au fost îm-potriva armatei franceze, ceea ce lui}i alor s@i le-a conferit alura unor“rezisten]i” fa]@ de ocupan]ii str@ini...Deci, simplist, ar fi „doi la unu” pentrustatutul de justi]iar, ceea ce, desigur, arfi în m@sur@ s@ dezvolte comentarii...În fa]a Tribunalului Special de laMayence, au ap@rut Schinderhannes}i 67 dintre tovar@}ii s@i. Împotrivalor au fost enun]ate 56 capete deacuzare, de la un simplu furt deportofel, la veritabile masacre. Maipu]in curajos acum, Schinderhannesva propune judec@torilor s@ le „dea”toate bandele de briganzi de pe cele

dou@ maluri ale Rinului, în schimbulvie]ii sale, Curtea neacceptând o ast-fel de tranzac]ie. Oricum, megalo-man, el caut@ s@-}i pun@ în lumin@,în fa]a tribunalului, îndr@zneala }icurajul s@u extraordinare, conside-rând c@ acesta nu va condamna lamoarte pe un om cu asemenea cali-t@]i excep]ionale. Judec@torii, îns@, aur@mas inflexibili. Împreun@ cu 19dintre complicii s@i, va fi condamnatla moarte, ceilal]i acuza]i primind pe-depse pe diferite termene cu închi-soarea. În 21 noiembrie 1803, Schin-derhannes va fi ghilotinat la Mayence.Urcând pe e}afod, condamnatul spu-nea glume mul]imii care asista laexecu]ie, iar aceasta le gusta...Pare,astfel, posibil ca verdictul dat încazul Schinderhannes – precum încazul lui Mandrin sau Cartouche, alaltor „haiduci” din Europa de Est –s@ nu fie înc@ validat de istorie...

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 13 APRILIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Schinderhannes, „bandit” („justi]iar”?) al Rinului...Dan POPESCU

Supliciul focului la t@lpi

Schinderhannes sub escort@

Atac de noapte

urmare din pagina 1Dup@ 1989 am întâlnit cu to]ii me-saje publice care p@reau c@ se refer@ laalt@ Românie, date statistice desprecre}terea economic@ }i despre reduce-rea s@r@ciei, privite de cele mai multeori cu neîncredere }i suspectate a fi„manipul@ri” ale guvernan]ilor, ori-care ar fi fost ei. În minte înc@ cuurmele propagandei socialiste, mul]idintre români înjur@ printre din]i oride câte ori aud c@ în ultimii aniRomânia a avut cel mai înalt ritm decre}tere economic@ din Europa, c@Produsul Na]ional Brut a crescut cux&, c@ }omajul este mult sub mediaeuropean@ etc. Mul]i dintre noi tr@-iesc cu convingerea c@ datele statis-tice na]ionale în România sunt înc@manipulate, mistificate, pentru a creaimpresia c@ lucrurile merg bine, întimp ce de fapt merg din ce în cemai prost. Pentru c@ altfel cum ar fi posibil cala nivel na]ional situa]ia s@ fie bun@,în timp ce la nivel individual, person-al, s@ nu fie? Cum s@ fie posibil caRomânia s@ fi început s@ fie pros-per@, dac@ mul]i dintre noi, prieteniino}tri, vecinii spun cu convingere c@nu este }i o duc greu?

S@ fie ast@zi în România datelemacroeconomice falsificate?

Avem motive serioase s@ credem c@NU! În acest moment, procedurilestatistice folosite sunt cele INTRA-STAT, comune în Uniunea Europea-n@. Cre}terea bun@st@rii poate fi esti-mat@ din surse private colaterale,care nu fac referire la cre}terea eco-nomic@, infla]ia sau }omajul anun]atede c@tre oficialit@]i: num@rul de lo-cuin]e construite sau cump@rate, cre-ditele de consum ale popula]iei, nu-m@rul de automobile noi vândute,num@rul de televizoare, ma}ini de

sp@lat, frigidere la 1.000 de locuitori,cifrele de afaceri }i profitul super-magazinelor, cantitatea de carne saulapte vândute anual, toate indic@ fap-tul c@ ziua de ast@zi arat@ mai binedecât cea de ieri. F@r@ aceste datene-am putea imagina c@ îmbun@t@]i-rea se refer@ doar la câteva sute saumii de proasp@t îmbog@]i]i, care oduc excesiv de bine, în timp ce ceimai mul]i o duc tot mai r@u. Îns@astfel de date arat@ c@ – f@r@ a negaconcentrarea exagerat@ a bog@]iei înmâinile unor persoane – avem de aface }i cu o îmbun@t@]irea a situa]ieimultora dintre noi (nu e ra]ional s@ne imagin@m c@ 100.000 de automo-bile noi vândute au fost cump@ratede 100 de îmbog@]i]i, câte 1.000 fie-care, sau c@ sutele de kilometrii dedrumuri noi, re]ele de ap@ sau cana-lizare deservesc câteva sute sau miide vile!).{i atunci, cum e posibil ca opiniamajoritar@ s@ fie aceea c@ ziua de azie mai grea decât cea de ieri?Abordarea tradi]ional@, pur economi-c@, a prosperit@]ii face referire doarla bunuri }i indicatori materiali, igno-rând faptul c@ oamenii percep su-biectiv realit@]ile din jurul lor. Aceast@abordare simplificatoare a fost dep@-}it@ în ]@rile dezvoltate cu mul]i aniîn urm@, deciden]ii în]elegând c@ demulte ori prosperitatea subiectiv@ estemult mai important@ decât crea obiec-tiv@. Noua abordare continu@ s@ aib@în centrul s@u principiile economice}i modelele economice de generare adezvolt@rii }i cre}terii economice „obiec-tive”, îns@ ea este completat@ deanalize complicate, referitoare la per-cep]ia individual@ }i colectiv@ asupraprosperit@]ii. O astfel de abordarecomplementar@ este strict necesar@,pentru c@ este evident c@ „nu e sufi-cient s@ ai o ma}in@ nou@, trebuie s@fi }i mul]umit cu ceea ce ai”.Studiile referitoare la Europa de Est,f@cute în primii ani de dup@ c@dereaZidului Berlinului, în special de c@trecercet@torii grupa]i în jurul Univer-sit@]ii HUMBOLDT din Berlin, indic@pentru aceast@ zon@ cel pu]in 2 mo-tive importante pentru aspectele su-biective ale prosperit@]ii (în surselede limb@ englez@ termenul apare subdiferite forme, conceptual sinonime,cum ar fi subjective economic well-be-ing, life satisfaction sau happiness):1. ]@rile foste comuniste au parcursdup@ 1989 perioade de mari trans-form@ri, fiind nevoie de reforme du-

reroase pentru a instaura democra]ia}i economia de pia]@. Nivelul de sa-tisfac]ie general@ a popula]iei este dea}teptat s@ influen]eze în mod sem-nificativ sus]inerea cet@]enilor pentrureforme;2. avem nevoie de evaluarea pros-perit@]ii atât din punct de vedereobiectiv, cât }i din punct de vederesubiectiv, pentru a putea face com-para]ii rezonabile între diferite statesau între starea de prosperitate aunei persoane la diferite momente detimp. În acela}i context este de men-]ionat c@ „prosperitatea” sau stareade „fericire”, de mul]umire, este unconcept compus, care în interiorul fie-c@reia dintre „emisferele” sale (emis-fera obiectiv@ }i emisfera subiectiv@)are componente care se refer@ laaspecte economice, politice, sociale.De}i ca analiz@ }tiin]ific@ fericirea esteabordat@ doar de scurt timp, tema însine este veche de cel pu]in secole,atingerea acestei st@ri individuale }isociale de mul]umire fiind una dintre]intele unor scoli filosofice impor-tante. Declara]ia de Independen]@ aStatelor Unite ale Americii (1776),men]ioneaz@ dreptul la fericire cafiind inalienabil la fel ca dreptul lavia]@ sau dreptul la libertate. Desigur,men]ionarea fericirii ca drept funda-mental nu este întâmpl@toare, ea fiindefectul unei anume „ideologii” generalsociale în Anglia }i ]@rile influen]atede cultura englez@, care consider@ c@asigurarea fericirii pentru cet@]enieste una dintre obliga]iile fundamen-tale ale Statului (un sondaj de opinierealizat în anul 2006 arat@ c@ peste80& dintre britanici înc@ consider@aceast@ obliga]ie ca fiind fundamen-tal@ pentru Stat)Economia }i psihologia }tiin]ific@ }i-au integrat acest domeniu dup@ anii90, fiind de semnalat în special apor-tul adus de ECONOMIC JOURNAL(care a lansat în anul 1997 Sympo-sium to Economics and Happiness), decercet@rile economice ale lui Oswald}i Powdthavee (2006) sau de cerce-t@rile de psihologie pozitivist@ f@cutede Suh, Pavot sau Diener (1993,1997, 2000), care au creat instru-mentele de baz@ pentru m@surareapercep]iei subiective a prosperit@]ii(Satisfaction with Life Scale).Este interesant de men]ionat c@ temaeste cercetat@ mai ales în ]@rile careînregistreaz@ un nivel ridicat atât alindicatorilor subiectivi, cât }i a celorobiectivi referitori la prosperitate, }i

este cu des@vâr}ire ignorat@ în ]@rilecu nivelele sub medie.Realizarea unor analize interdiscipli-nare economice – psihologice referi-toare la nivelul de prosperitate obiec-tiv@ }i subiectiv@ în România r@mâneo provocare important@ pentru viitor,mai ales într-o situa]ie precum cea deast@zi, caracterizat@ de conflicte pu-blice la nivel înalt de lung@ durat@.Pe o hart@ mondial@ a bun@st@riisubiective, realizat@ de c@tre Adrian G.WHITE de la Universitatea din Leicesterprin compilarea datelor calculate de c@treNew Economics Foundation, Româniafigureaz@ în categoria Statelor cu nivelredus al acestui indicator (culorileînchise = nivel ridicat; culorile des-chise = nivel redus), valoarea indica-torului fiind 5,2 (indicatorul are val-ori mari dac@ este mai mare de 6,7,

medii între 5,5 }i 6,7 }i sc@zute dac@este mai mic decât 5,5). Dintre StateleUniunii Europene, România (5,2), Bul-garia (4,3) }i Estonia (5,1) au nivelulcel mai redus. În Republica Moldovaindicatorul are valoarea 3,5.

VINERI 13 APRILIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

NIVEL DE TRAI

Bun@starea între economie }i psihologie

drd. Cornelia IORD~NESCU dr. Eugen IORD~NESCU

Harta mondial@ a bun@st@rii subiective

Paris - Fran]a

Sydney - Australia

Tokyo - Japonia

Montreal - Canada

S~N~TATE RESURSE UMANE VINERI 13 APRILIE 20076

În majoritatea ]@rilor foste comuniste,economia subteran@, care cuprinde cca33& din for]a de munc@ în Estonia,respectiv 36& în Bulgaria, creeaz@ se-rioase impedimente în reformarea finan-]@rii sistemului de s@n@tate }i optimi-zarea utiliz@rii resurselor (Schneider2002; Comisia European@ 2003). Pl@]ileinformale au o propor]ie semnifica-tiv@ în finan]area sistemului de s@n@-tate, în particular în Bulgaria, Lituania,România, Slovacia }i Turcia), unde ni-velurile sc@zute }i, în anumite cazuri,sc@derea resurselor de finan]are, audeterminat venituri mici ale persona-lului, lipsa de echipamente de baz@în utilit@]ile publice }i accesul la anu-mite servicii de baz@, dependent decapacitatea de a pl@ti „extra”. Acestfapt are cel pu]in dou@ consecin]e im-portante: pl@]ile informale reduc efi-cacitatea politicilor publice, deoarecepacien]ii care fac aceste pl@]i deter-min@ substan]ial cheltuiala resurselordin sistem; în al doilea rând, din cauzaeconomiei subterane cre}te riscul deneplat@ a contribu]iilor sociale, fiindincompatibil cu un sistem de s@n@-tate bazat pe asigur@ri (forma predo-minant@ de finan]are în aceste ]@ri),care depinde de rata de angajare.Anumite ac]iuni, corelate cu s@n@tatea,implementate de UE pentru a crea po-liticile pie]ei unice au modificat con-textul macroeconomic în care exist@sistemul de s@n@tate, având implica]iiimportante asupra statelor noi membre.Primul set de probleme este repre-zentat de libera circula]ie a bunurilor.Produc]ia de echipamente medicale}i produse farmaceutice este atrac-tiv@ pentru statele noi membre, carebeneficiaz@ de mân@ de lucru maiieftin@. Tensiunile dintre mi}carea li-ber@ a bunurilor, diversitatea pre]urilor,mecanismele de plat@ au dus la con-stituirea unui comer] paralel. A}a cuma ar@tat experien]a Spaniei, farmaceu-ticele vândute în aceste ]@ri ar puteas@ nu ajung@ acolo, ci s@ se vând@ pe

pie]ele mai lucrative vest-europene,reducându-se asfel accesul c@tre des-tina]iile ini]iale (Lobato 2002). Aso-cierea }i participarea la pia]a unic@ aproduselor medicale impune ]@rilor noimembre }i respectarea standardelorde calitate, siguran]@, eficien]@ }i înde-plinirea tuturor standardelor interna]ionale.Al doilea set de probleme este repre-zentat de libera mi}care a pacien]ilor,mai ales dup@ decizia Cur]ii Europe-ne de Justi]ie (Kohll }i Decker). De-cizia acesteia a dus la extindereadrepturilor pacien]ilor de a-}i rezolvaproblemele medicale }i a clarificat fap-tul c@, într-o oarecare m@sur@, furni-zarea serviciilor medicale se supunelegii europene }i, în acest mod, estesubiect de reglementare pentru pie-]ele interne. Aceasta ofer@ ]@rilor noimembre posibilitatea de a atrage pa-cien]i, }i astfel resurse, de la cele-lalte state membre prin furnizareaunor servicii mai ieftine }i, în acela}itimp, s@-}i sporeasc@ eforturile de îm-bun@t@]ire a calit@]ii serviciilor furni-zate (Busse 2002). Perspectiva ca unnum@r semnificativ de cet@]eni s@ so-licite tratament în alte ]@ri decât celede origine poate pune probleme pen-tru finan]area sistemelor de s@n@tateatât timp cât costurile de s@n@tate în]@rile vechi membre au tendin]a de ar@mâne ridicate.Al treilea set de probleme se refer@la libera circula]ie în domeniul for]eide munc@. Acest fapt impune ]@rilor noimembre updatarea legisla]iei în dome-niul profesiunilor medicale }i, în anu-mite cazuri, restructurarea programe-lor de training. Libera circula]ie poatedetermina migrarea for]ei de munc@calificate din statele noi membre sprecele mai dezvoltate.

Organizarea politic@ a sistemelor de s@n@tate

[@rile europene au în fa]@ o provoca-re comun@ }i anume împ@r]irea com-peten]elor }i puterii între diferitele ni-vele administrative }i politice. La nive-lul UE, Tratatul UE confirm@ principiulsubsidiarit@]ii, prin care func]iile de gu-vernare trebuie descentralizate pân@la cel mai mic nivel posibil. În secto-rul sanitar, descentralizarea a devenito prioritate în ini]iativele de reform@.S-a remarcat punerea în practic@, îndiverse m@suri, a unor obiective, cumar fi: furnizarea unor servicii cât maiapropiate de nevoile locale, îmbun@-t@]irea controlului resurselor, creareaunor stimulente pentru eficien]@. În ]@-rile foste comuniste, descentralizarea

a fost parte a unei respingeri sistema-tice de c@tre guvern@rile de tip comu-nist, caracterizate prin o structur@ strict@ierarhic@, un sistem de buget centrali-zat, nel@sând loc pentru ini]iativele lo-cale. O tendin]@ general@ în reformeledin s@n@tate din aceste ]@ri este tran-sferul de responsabilit@]i c@tre auto-rit@]ile locale sau regionale, mai alesîn aprovizionare }i, în anumite cazuriîn finan]area sistemului. Alte m@suri,cum ar fi crearea unor case de asi-gur@ri semiautonome, privatiz@ri lim-itate ale unor facilit@]i medicale con-firm@ mi}carea de la un sistem cen-tralizat la unul pluralistic. În creareaacestor noi structuri ]@rile noi mem-bre au fost puse în fa]a multor pro-bleme, cum ar fi: definirea clar@ a dis-tribu]iei de putere }i a competen]elorîntre structurile nou create (centralversus regional sau local; proprietariversus finan]atori; cump@r@tori ver-sus furnizori; public versus privat);con]inutul costurilor; minimizarea dis-parit@]ilor regionale etc.

Eficien]a microeconomic@ a serviciilor medicale

Eficien]a microeconomic@ se refer@atât la eficien]a aloc@rii, cât }i la ceatehnic@ în diferitele p@r]i ale sectoru-lui de s@n@tate. Scopul este furniza-rea de servicii cu costuri minime }ibeneficii de s@n@tate maxime în ca-drul resurselor diponibile pentru ser-viciile de s@n@tate. Aceasta necesit@inova]ii tehnologice, reconfigur@ri orga-niza]ionale }i combinarea unor inpu-turi care pot cre}te eficien]a. O seriede m@suri convergente sunt parte aeforturilor întreprinse pentru realiza-rea acestor deziderate: reducerea nu-m@rului de paturi din spitale, îmbu-n@t@]irea }i mutarea centrului de greu-tate c@tre asisten]a primar@, finan-]area reformei.Sistematizând, ]@rile noi membre, an-gajate în procesul de tranzi]ie la eco-nomia de pia]@ }i integrare în UE,sunt puse în fa]a mai multor provo-c@ri, în mare m@sur@ comune: con-di]iile de s@n@tate pentru popula]ie;un mediu macroeconomic caracteri-zat prin presiune fiscal@ puternic@,competi]ie }i imperativele ajust@rii lapia]a unic@; cereri presante de demo-cratizare a guvern@rii asisten]ei medi-cale }i de creare a unor structuri maiadaptabile la nevoile }i a}tept@rilecomunit@]ii locale; deficien]ele în orga-nizarea asisten]ei sanitare la nivel micro,ducând în anumite zone la necesi-

tatea reform@rii structurilor de mana-gement }i creerea unor stimulentepentru o eficien]@ sporit@.Din punct de vedere economic, exist@disparit@]i considerabile }i între sta-tele noi membre. La începutul anului1990, începutul tranzi]iei, toate aces-te ]@ri au cunoscut sc@deri în diversegrade a PIB, rezultând }i sc@deridrastice în cheltuiala pentru s@n@tate.Polonia a avut o recesiunea relativscurt@ (6& sc@derea produc]iei timpde 2 ani), în timp ce [@rile Baltice auexperimentat o sc@dere drastic@ }i petermen lung (35-51& pe timp de 5-6ani). În 1998, Polonia, Cehia, Unga-ria, Slovacia }i Slovenia au reu}it s@ajung@ cu PIB-ul la nivelul, sau înapropierea celui din 1989, în timp ceRomânia, Bulgaria }i ]@rile Baltice aureu}it s@ recupereze ceva mai pu]inde trei sferturi din PIB-ul din 1989.Anumite ]@ri, ca Polonia }i Cehia, auoptat pentru o terapie de }oc, ducând

la stabilirea rapid@ a pie]elor }i la oajustare major@ a celor mai impor-tante sectoare economice. Alte ]@ri, prin-tre care }i România, au optat pentru oabordare gradual@, care a acordat în-tâietate constituirii noilor institu]ii nece-sare s@ sus]in@ schimb@rile dorite.Toate ]@rile foste candidate au înce-put procesul de aderare cu condi]iiini]iale extrem de diferite, ceea ce ex-plic@ diferen]ele în succesele sau in-succesele în transformarea diverselorsectoare, inclusiv cel de s@n@tate. Re-formele din s@n@tate sunt planificate}i implementate la nivel na]ional, îninteriorul cadrului institu]ional al fie-c@rei ]@ri, în acord cu circumstan]especifice }i structura de valori a fie-c@rei societ@]i. Atât factorii exogeni,cât }i cei endogeni care determin@reforma sistemului de s@n@tate suntreflecta]i de diversele zone cheie aleacesteia, cum ar fi finan]area }i mana-gementul.

drd. Carmen-Ioana JUCAN

Migra]ia este o caracteristic@ impor-tant@ a popula]iei, deplasarea dintr-unloc în altul fiind un fenomen natural,demonstrat istoric. Aparent, acest fe-nomen nu ar necesita m@suri specialeprivind securitatea social@ la nivel na-]ional. Realitatea a demonstrat, îns@, c@reglement@rile existente trebuie perfec-]ionate în permanen]@ }i adaptate la evo-lu]ia migra]iei, astfel încât aplicarea lors@ aib@ o mai mare eficien]@. În UniuneaEuropean@, migra]ia for]ei de munc@ astimulat politici care au condus nudoar la realizarea unui nivel ridicat alocup@rii, dar }i la ameliorarea }i mo-dernizarea sistemelor de securitatesocial@ existente }i crearea unui sis-tem comunitar care s@ asigure pro-tec]ia social@ a lucr@torilor migran]i.

Perspectiva extinderii spre Est a Uniu-nii Europene a generat în vechile StateMembre o serie de temeri legate demigra]ia for]ei de munc@. Se poatedemonstra, îns@, c@ aceste temeri sesus]in în foarte mic@ m@sur@ }i, even-tual, doar din perspectiva interesuluina]ional. La nivelul ansamblului Uniu-nii Europene, libera circula]ie a per-soanelor este un mijloc de a crea opia]@ a for]ei de munc@ european@,mult mai eficient@ }i mai flexibil@, înfolosul lucr@torilor, angajatorilor }iStatelor Membre. De fapt, efectelemigra]iei for]ei de munc@ în Europasunt foarte complexe, legate atât deaspectul economic, cât }i demografic.{i pentru noile }i viitoarele State Mem-bre, care vor fi principalele furnizoarede for]@ de munc@ migrant@ în Uniu-nea European@ în urm@torii ani, feno-

menul migra]iei are multiple efecte: eco-nomico-financiare, sociale }i ocupa]io-nale, culturale }i politice. Din acestmotiv, acceptarea lucr@torilor sosi]i dinnoile State Membre, ca mijloc desus]inere a cre}terii economice, dar }ia sistemelor de securitate social@ }iregimurilor de pensii, va reprezenta opreocupare deosebit@ pentru UniuneaEuropean@ în anii care urmeaz@. Libe-ra circula]ie a persoanelor, în speciala lucr@torilor, prezint@, deci, avantajecerte atât pentru vechile State Mem-bre ale Uniunii Europene – în princi-pal ]@ri de destina]ie pentru lucr@toriimigran]i – cât }i pentru noile }i viitoa-rele State Membre. Este, probabil, celmai important drept al individului în ca-drul legisla]iei comunitare }i un elementesen]ial atât pentru Pia]a Intern@, cât}i pentru cet@]enia european@.

În ultimii zeci ani, guvernele lumii }i-au schimbat atitudinea fa]@ de feno-menul migra]iei - arat@ rezultatele unuistudiu de amploare realizat de Na-]iunile Unite. În ]@rile bogate, politiciles-au schimbat, în sensul c@ permitacum mai u}or accesul imigran]ilorcu înalt@ calificare în timp ce unele]@ri s@race încearc@ s@ g@seasc@ me-tode s@ u}ureze plecarea în str@in@tatea cet@]enilor lor, dar - în acela}i timp- fac eforturi din ce în ce mai maripentru a-}i convinge cet@]enii imi-gran]i s@ se întoarc@ acas@. Potrivitraportului, trei sferturi din migran]iilumii se îndreapt@ spre numai 28 de]@ri. Statele Unite sunt destina]ia fa-vorit@, dar }i Rusia, Germania, Ucrai-na }i Fran]a par s@ fie destina]ii pop-ulare. Ace}ti migran]i dinspre ]@riles@race spre cele bogate trimit înapoiacas@ mari sume de bani, impul-sionând astfel, în mod semnificativ,economia ]@rilor natale. Raportul ONUarat@ c@ guvernele ]@rilor bogate credacum c@ nevoia de lucr@tori califica]i

poate fi acoperit@ de imigran]i, a}a c@u}ureaz@ intrarea în ]@rile lor a aces-tora, pe m@sur@ ce înt@resc îns@ res-tric]iile privind muncitorii necalifica]i,care pot primi eventual viz@ pentrucontracte sezoniere. Familii întregi demexicani, stabili]i deja în America, faci-liteaz@ migra]ia rudelor din ]ara natal@.Autorii studiului au descoperit îns@ c@uneori guvernele au puteri limitate. Eiciteaz@ problema migra]iei dinspreMexic spre Statele Unite, unde familiiîntregi de mexicani stabili]i deja în Ame-rica faciliteaz@ migra]ia rudelor din ]aranatal@. De asemenea, unele ]@ri în cursde dezvoltare î}i schimb@ politicile pri-vind migra]ia. Ghana, de exemplu, adecis s@ nu încerce s@-i împiedice s@plece pe muncitorii cu calificare înalt@,}i asta din cauz@ c@ restric]iile par s@creasc@ dorin]a acestora de a emigra.A}a c@ guvernul a decis s@-i lase s@plece, dar apoi s@ îi încurajeze s@ seîntoarc@ poate mai bine preg@ti]i pro-fesional în urma experien]ei câ}tigateîn str@in@tate.

Iulia NAGY

Pia]a european@ }i interna]ional@ a for]ei de munc@

Politici de reform@ în sistemele de s@n@tate ale ]@rilor noi membre UE (III)

Spitalul Militar din Sibiu

BURS~ ECONOMII CONSUMVINERI 13 APRILIE 2007 7

Dac@, în primul trimestru din anul 2006,în pia]a bursier@ la termen au activat 29intermediari, care au încheiat 907.067contracte, în 2007, pe parcursul acela}iinterval de timp, au tranzac]ionat 43 deintermediari, care au realizat un volumde 1.448.939 contracte, în cre}tere cu60&. Din cele peste 1,44 milioanede contracte din trimestrul I 2007,circa 1,2 au fost realizate de aceia}iintermediari care erau prezen]i }i întrimestrul I 2006. Diferen]a de circa240.000 de contracte este similar@cu contribu]ia societ@]ilor nou intrate,care au acumulat în jurul a 16,5&din rulajul primului trimestru. Înaceste condi]ii, cre}terea volumuluitranzac]ionat este sinonim@ cu cea aactivit@]ii unora dintre intermediari.Probabil, volumul ar fi fost }i maiconsistent, dar au existat }i societ@]icare }i-au diminuat aportul din pri-mele trei luni din 2007, comparativcu ianuarie-martie 2006.

SSIF Broker Cluj, cre}teri considerabile

Conform analizei, liderul din topul tri-mestrial, anume SSIF Broker Cluj, atranzac]ionat, de la începutul anului,441.211 contracte, fa]@ de 197.213 înprimul sfert de anul trecut, cre}tereamarcat@ fiind de 123,72&. Mirabela

Coos, broker la respectiva societate, aprecizat: „Odat@ cu dezvoltarea pie]eisibiene, un num@r din ce în ce maimare de investitori au preferat s@ sefoloseasc@ de instrumentele acesteia,ducând la o cre}tere semnificativ@ avolumelor tranzac]ionate de SSIF Broker.Oportunit@]ile excelente oferite de pia]@,în 2006, pentru ob]inerea de randa-mente din arbitraj au fost principaleledeterminante ale cre}terii volumelor.O parte din clien]i, cu înclina]ii maidegrab@ spre opera]iunile speculative,au urcat si men]inut, la rândul lor, laniveluri ridicate, cota de pia]@ a tran-zac]iilor derulate prin SSIF Broker”

SSIF Vanguard Bucure}ti, în sta]ionare, SSIIF CarpaticaInvest ascensiune în top

Liderul anului trecut, Vanguard Bu-cure}ti, nu s-a înscris îns@ pe un tra-seu ascendent, dar nici nu a fostafectat de o sc@dere a volumului tran-zac]ionat pe derivate, men]inându-seîn jurul aceluia}i nivel, care i-a permiss@ ocupe locul secund. O evolu]ie spec-taculoas@ a fost consemnat@ în ceeace prive}te activitatea SSIF CarpaticaInvest care, prin cele 220.436 con-tracte încheiate în trimestrul I din anulîn curs, a bifat o cre}tere de peste216&. În opinia brokerului sibian, AdrianCiudin, „succesul SSIF Carpatica pederivate se datoreaz@ insisten]ei peacest domeniu, concretizat@ în cre}-terea num@rului de clien]i care ceraceste produse. Dac@, anul trecut, eraudoar 10-15 clien]i care tranzac]ionaufrecvent, acum num@rul acestora aajuns la peste 100”. Cu o cre}tere de191,5& în raport cu ianuarie-martie2006, SSIF Interdealer Capital a evo-luat la rândul ei puternic, ajungândpe treapta a cincea în clasamentultrimestrului întâi. Conform brokeruluiBogdan Ungureanu, membru în echi-pa Interdealer, „un cuvânt greu de spusîn ascensiunea noastr@ a avut-o seri-ozitatea }i constan]a în rela]ia cuclientul, modul de abordare al aces-tuia” De aceea, consider@m c@ vom

continua pe aceea}i linie }i pe viitor”.Remarcabil@ este }i ascensiunea SSIFTrend S.A, cas@ de brokeraj care aurcat nu mai pu]in de zece locuri înclasamentul trimestrial, de pe pozi]ia18 pe 8, adic@ de la un volum de22.865 contracte, la peste 132.000,ceea ce înseamn@ 477,5&.

BT Securieties, în regres

La minusuri este consemnat recululcâtorva societ@]i care în trecut seplasau în top. Este vorba, în primulrând, de BT Securities care si-a di-minuat volumul realizat cu peste31,5&. De}i, procentual, exist@ sc@deri}i mai mari în cazul altor SSIF,]inând cont de num@rul contractelor

la care se raporteaz@ acest procent,c@derea BT Securities este una con-siderabil@ (61.000 contracte mai pu]infa]@ de trimestrul I 2006). Astfel, de}iîn 2006 BT Securities era o prezen]@constant@ pe podium, în primele treiluni din 2007 au coborât pe pozi]ia a}aptea. Cu 38.814 contracte (48,76&)}i-au diminuat volumul si cei de laTarget Capital care au coborât pepozi]ia 9 pe 17. Sc@deri puternice iden-tific@m în cazul Transilvania Capital,cu un minus de 53.655 contracte(78,57&), IFC Investi]ii care au în-cheiat cu 42.405 contracte mai pu]in,(85,41&), SWISS Capital care au sc@-zut cu 41.479 contracte (62,56&)dar }i IFC Investi]ii SRL cu un coborâ}de 42.405 contracte, adic@ 85,41&.

Concluzionând, cre}terile reu}ite deanumite SSIF-uri au acoperit des-cre}terile altora. În condi]iile în careto]i intermediarii ar fi realizat celpu]in cât în 2006, evitând sc@derile,volumul de transfer ob]inut ar fi fostdublu sau poate chiar mai mare. Prinprima faptului pe trimestrul I al anu-lui în desf@}urare volumul contractuala fost totu}i net superior celui din tri-mestrul I 2006, rezult@ c@, per total,cre}terile au fost hot@râtoare, în plusspunându-}i cuvântul }i noii interme-diari. Din cele 541.872 contracte înplus transferate în ianuarie - martie2007, 55,5& se datoreaz@ cre}terilormarcate de intermediarii prezen]i }ianul trecut în aceea}i perioad@ }i44,5& noilor intra]i în pia]@.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

urmare din pagina 1Singura certitudine este c@ fotografiade moment a lunii decembrie sur-prinde o societate care ^ncepe s@aib@ bani. Aceasta, pentru c@ aceea}ilun@ decembrie a fost luna cu celemai substan]iale economisiri de c$ndexist@ statistica: peste 2 900 milioanelei au ap@rut ^n depozitele popula]iei,la sf$r}itul acestei luni. %n condi]iileacestui dezm@] de consum! De undeat$]ia bani pe pia]@, la acel sf$r}it dean? {i comer]ul, ma}inile noi }i de-pozitele umplute nu spun ^nc@ totuldespre prezen]a banilor rom$nilor. Unadin principalele destina]ii de cheltuirea fondurilor este ^n construc]ii. Lu-cr@rile din construc]ii – publice }iprivate – au crescut, din decembrie,aproape f@r@ s@ ]in@ cont de iarn@.Iarna blind@ a f@cut ca activitatea dinconstruc]ii s@ se fac@ la foc continuu}i atunci, cu excep]ia lunii ianuarie, ^nfiecare lun@ s-a lucrat din plin. {i nutrebuie omis faptul c@ p$n@ }i cei dindomeniu recunosc faptul c@ cel pu]in40& din cheltuielile din construc]iise fac la negru. Asta ^nseamn@ banimult mai mul]i, mai ales ^n regimprivat. Cheltuieli, a}adar: pentru con-

sum, pentru ma}ini, pentru case, dar}i economii mai multe ca niciodat@.Cine mai poate spune, ^n aceste con-di]ii, c@ rom$nii sunt s@raci?Dac@ toate acestea se ^nt$mpl@ numai^ntr-o lun@, desigur, pare a fi o lun@a cadourilor }i at$t. O lun@ ^n careprimele de Cr@ciun, sindicale saucorporatiste, au fost prezente ^n toatebuzunarele. Consecin]ele nu mai con-teaz@. Am vrut s@ spargem banii(unii, s@-i economiseasc@) }i asta afost tot. Aproape c@ se poate spunec@ situa]ia este aceasta, pentru c@ ^nianuarie, consumul s-a pr@bu}it: mi-nus 22& fa]@ de ^n decembrie. Nicima}ini nu s-au mai cump@rat (dinnou sc@derea este sub nivelul luniinoiembrie pentru c@ sc@derea este depeste 20 de procente). Dar, dup@euforia din decembrie, nu mir@ cunimic aceste evolu]ii. Confirmareafaptului c@ banii nu lipsesc a venit,^ns@, }i ^n aceast@ lun@. Ianuarie 2007a fost luna cu a doua - cea maimare - rat@ de economisire, de c$ndse depun bani ^n b@ncile din Ro-m$nia: 2.840 milioane lei au depuspersoanele fizice ^n b@nci, la ^nceputulacestui an. A doua confirmare a ve-nit ^n februarie, e drept cu jum@tatede voce. %n februarie, au ^nceputconstruc]iile de locuin]e (un plus

15&), gustul pentru automobile noia revenit (un alt plus de 18&). Maie nevoie ca }i consumul s@ intre peplus. %nc@ ^n februarie, consumul nuatinsese nivelul lunii noiembrie din2006. Adic@, tot ce a ^nsemnat con-sum ^n decembrie trebuie ^nc@ diger-at }i asimilat, pentru a se trece peun nou nivel. Februarie ^nc@ nu l-adep@}it. Mai este un pas pentruaceast@ confirmare. Desigur, cre}terea consumului nu esteneap@rat o veste bun@, ]in$nd cont denivelurile deficitului comercial de peste10& din PIB. Dar spune multe desprelipsa sau prezen]a banilor ^n socie-tatea rom$neasc@. Cre}terile intere-sante la consum, achizi]ii de ma}ini,construc]ii, dar }i economisire suntsemnul unei societ@]i care ^ncepe s@aib@ bani. Statistic, cel pu]in. Statis-tica este ^ns@, ca ^ntotdeauna, relativ@.Atunci c$nd cineva bea un pahar }ialtcineva zece, primul r@m$ne ^nsetat,al doilea e be]iv, dar statistic vorbimde consum moderat }i statisf@c@tor.A}a e }i cu acest semnal al ^mbog@-]irii. Statistic ^ncepem s@ tr@im ^ntr-osocietate tot mai bogat@. R@m$ne destabilit de care parte a mediei arit-metice se plaseaz@ fiecare: de parteacelor mai pu]ini cu surplus, sau departea celor mai mul]i cu deficit.

Dan SUCIU

Mai sunt rom$nii s@raci?

Bursa din Sibiu

Evolu]ia intermediarilor activi în pia]a BMFMS: plusuri }i minusuri

Peste 3.200 de ̂ntreprinz@tori au depusdosare de finan]are pentru programelelansate de ANIMMC, la nivel na]ional. %ncinci din cele }ase programe, solicit@rilear valora, conform estim@rilor din cadrulagen]iei, mai mult dec$t dublul fonduriloralocate, adic@ 27,5 milioane de lei. Esti-m@rile au la baz@ considerentul c@ ^nfiecare dosar se solicit@ suma maxim@disponibil@ pentru un proiect. Pentru un singur program mai erau ̂nc@fonduri disponibile, la momentul primeicentraliz@ri: cel referitor la rambursareasumelor pentru profitul brut reinvestit,unde au fost primite numai 77 de cereride finan]are. “Acum, primim coletele cudosare depuse la oficiile ANIMMC din ]ar@ }i le sort@m ^n func]ie de biletulde ordine emis la ^nscriere. Apoi, vaurma selec]ia acestora, pe fiecare pro-gram ^n parte. %n circa dou@ s@pt@m$niar trebui s@ avem }i rezultatele”, a expli-cat Eduard Dr@gu]in, purt@torul de cuv$ntal ANIMMC. Licita]ia pentru proiecte a fost deschis@^n 10 aprilie. Din cauza aplic@rii sistemu-lui “primul venit - primul servit” ^ntre-prinz@torii au luat cu asalt oficiile ANI-MMC chiar ^nainte de deschiderea por-]ilor. Este de a}teptat ca situa]ia s@ serepete cel pu]in ̂nc@ o dat@. Amintim c@programul de interes maxim pentrufirme, cel de finan]are pentru investi]ii,va fi lansat cel mai probabil la ̂nceputullunii mai. %ntreprinderile mici }i mijlocii

vor beneficia de fonduri structurale }i decoeziune ̂ n valoare de 580 de milioanede euro, ^n perioada 2007-2013. Finan]area se va face, par]ial sau total,post-finalizare. Gestionarea fondurilor definan]are a proiectelor de interes na]ionalva fi realizat@ }i coordonat@ de Auto-ritatea de Management din cadrul Mi-nisterului Economiei }i Comer]ului.Studiile realizate au ar@tat c@, ̂n prezent,nu toate IMM-urile }i micro^ntreprinderiledin România sunt suficient de preg@titepentru a fi competitive pe pia]@. Lipsacompetitivit@]ii este cauzat@, de cele maimulte ori, de incapacitatea lor de a acce-sa sursele de finan]are destinate inves-ti]iilor ^n tehnologii noi }i ^n implemen-tarea sistemelor de calitate, sau de abeneficia de servicii de consultan]@ cares@ le ofere orientarea adecvat@ pe pia]@. %n acest context, Guvernul României, prinAgen]ia Na]ional@ pentru %ntreprinderiMici }i Mijlocii }i Coopera]ie, }i-a pro-pus s@ sus]in@ IMM-urile, ̂n special prinfacilitarea accesului la capital }i la dez-voltare tehnologic@, ceea ce le va per-mite ulterior alinierea la standardele decalitate ale produselor }i serviciilor des-tinate pie]ei. Finan]area este ^ndreptat@ cu prec@derec@tre realizarea acelor condi]ii obligatoriipentru a face fa]@ exigen]elor }i presiu-nilor concuren]iale de pe pia]a unic@. %n primul r$nd, se va acorda sprijin pen-tru consolidarea }i modernizarea sec-torului productiv prin investi]ii ̂n instala]ii,echipamente, ma}ini, aparatur@, achizi]io-narea de tehnologii, brevete, m@rci,licen]e }i know-how, achizi]ia de servicii

calificate ]i accesul la certific@rile stan-dardelor interna]ionale, implementarea }icertificarea sistemelor de managemental calit@]ii }i mediului. %ntreprinderile române}ti vor avea accespe noi pie]e, prin facilitarea particip@riila târguri }i expozi]ii care s@ le dea posi-bilitatea s@ ^}i promoveze produsele. Accesul la credit }i finan]are va fi sti-mulat prin introducerea }i dezvoltarea deinstrumente financiare adecvate micilor^ntreprinderi. Pe l$ng@ Fondul Na]ional deGarantare a Creditelor pentru IMM-uri,vor fi ̂nfiin]ate fonduri locale de garanta-re. Vor fi create, de asemenea, instrumen-te financiare inovative care s@ vin@ ̂n aju-torul ̂ntreprinz@torilor implica]i ̂n proiectede cercetare din domeniile de v$rf. Dezvoltarea antreprenoriatului este unfactor important pentru consolidarea^ntreprinderilor existente }i pentru sus]i-nerea firmelor nou ^nfiin]ate. De aceea,va fi ^ncurajat@ extinderea infrastructuriide afaceri specifice, precum incuba-toarele }i centrele de afaceri. IMM-urilevor fi sprijinite s@ apeleze la consultan]@de calitate pentru elaborarea planurilorde afaceri, pentru dezvoltarea de pro-duse }i strategii de firm@. Se va sus]inecooperarea ̂ntre firme pentru integrarealor ^n cadrul clusterelor de furnizori ^ndiverse domenii de activitate economic@. Eventualilor beneficiari ai finan]@riloreuropene li se va oferi drept instrument desprijin "Ghidul aplicantului", ce urmeaz@s@ fie finalizat p$n@ la sf@r}itul acestui an.Finan]@rile vor fi ob]inute numai ̂n baza pre-zent@rii unor proiecte eligibile, ̂n confor-mitate cu exigen]ele prezentate ̂ n Ghid.

INTREPRINDERII MICI {I MIJLOCII VINERI 13 APRILIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Firmele mici }i mijlocii se pot l@uda c@ au epuizat, ^n numai 24 de ore, bugetul de peste 27 de milioane de leial celor }ase programe de finan]are lansate de Agen]ia Na]ional@ pentru IMM }i Coopera]ie. Dosarele, depuse^ncep$nd cu 10 aprilie, valoreaz@, conform unei prime estim@ri, mai mult dec$t dublul banilor disponibili.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

3.200 de proiecte depuse ^ntr-o zi, pentru finan]area IMM

Sibiu - Prim@vara cultural@ european@

Ileana ILIE

l 77 - la Programul pentru sprijinirea dezvolt@rii întreprinderilor mici }i mijlociiprin fonduri în limita sumelor pl@tite pentru profitul brut reinvestit

l 780 - la Programul privind cre}terea competitivit@]ii IMM-urilor prin imple-mentarea }i certificarea sistemelor calit@]ii

l 1150 - la Programul de dezvoltare }i modernizare a activit@]ilor de comer-cializare a produselor }i serviciilor de pia]@.

l 95 - la Programul na]ional multianual, pe perioada 2006-2009, pentrusus]inerea me}te}ugurilor }i artizanatului

l 798 - la Programul na]ional multianual, pe perioada 2006-2009, de spri-jinire a întreprinderilor mici }i mijlocii în dezvoltarea exportului.

l 393 - la Programul na]ional multianual, pe perioada 2006 - 2009, pentru sus]ine-rea accesului întreprinderilor mici }i mijlocii la servicii de instruire }i consultan]@

Total aplican]i programe = 3293, din care: