embodied cognition 2013
DESCRIPTION
embodied cognition-articleTRANSCRIPT
Embodied cognition
Stiintele cognitive
Studiul interdisciplinar al mintii si inteligentei (Thagard,
2007): psihologie cognitiva, neurostiinte, inteligenta artificiala, lingvistica, antropologie, filosofie
� Septembrie 1956: Symposium on Information Theory � Septembrie 1956: Symposium on Information Theory MIT (Miller; Newel & Simon; Chomsky)
� Bobrow & Collins (1975): Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science
� Norman & Rumelhart (1975): Explorations in Cognition
Doua modele ale “mintii”
Lakoff & Johnson (1999):
� First generation cognitive science –
disembodied minddisembodied mind
� Second generation cognitive science –
embodied mind
Paradigma clasica
� Sistem cognitiv: sistem fizic dotat cu capacitate de
reprezentare si calcul
� Principala functie a sistemului cognitiv manipularea de
simboluri pe baza unor regulisimboluri pe baza unor reguli
� Reprezentari - distinct, identifiable inner states or
processes, whose systemic or functional role is to stand in
for specific features or states of affaires (Clark, 1996) -
simboluri “amodale”
� Reguli - procesarea nu depinde de continut
Paradigma embodied – anii ’80
Biological brains are first and foremost the control systems
for biological bodies. Biological bodies move and act in
real world surroundings (Clark, 1998)
Procesele cognitive sunt sustinute de creier, ca parte a � Procesele cognitive sunt sustinute de creier, ca parte a corpului
� Procesele cognitive deriva din organizarea experientei senzoriomotorii
� Mare parte a procesarii cognitive e determinata de posibilitatile specifice de actiune pe care ni le permite corpul
Concepte (Pezzulo et al., 2011)
� Grounding = cognitia are o baza fizica, este ancorata
in proprietatile fizice ale lumii si constransa de principii
fizice
� Embodiment = cognitia este modelata de interactiunile
senzoriomotorii si de constrangerile fizice ale corpului
uman
� Situatedness = procesarea cognitiva este dependenta
de context, context-specifica si modificabila prin
experienta
Perspective EC (Barsalou, 2007)
� Relatia cognitie-actiune: rolul cognitiei este acela de a sustine actiunea, inclusiv in context social
Rolul corpului in cognitie – starile corporale pot � Rolul corpului in cognitie – starile corporale pot genera stari cognitive si pot fi efecte ale starilor cognitive
� Rolul “simularii” in cognitie
Cognitie pentru actiune
Respingerea dihotomiei clasice perceptie –
actiune
Vision has its evolutionary rationale rooted in � Vision has its evolutionary rationale rooted in
improved motor control (Churchland et al.,
1994)
� Memory evolved in service of perception and
action in a three-dimensional environment
(Glenberg, 1997)
Cognitie pentru actiune
� “Affordance” – oportunitatile de interactiune
pe care obiectele din mediu le poseda in
interactiune cu abilitatile senzoriomotorii ale
unui organism (Garbarini & Adenzato, 2004)unui organism (Garbarini & Adenzato, 2004)
� Gibson (1979) – Ecological
Approaches to Perception
Cognitie pentru actiune
Neuronii oglinda (Rizzolati et al., 1992…)
� Realizare actiune
� Observarea actiune - modalitati senzoriale diferite
� Procesarea cuvintelor legate de actiuni� Procesarea cuvintelor legate de actiuni
� Dincolo de actiune – emotii & senzatii?
Fig. Keysers & Gazzola, 2009
Rolul MNS in cognitia sociala
Rolul MNS in cognitia sociala
Corpul influenteaza cognitia
� Cognitia bazata pe substrat fizic
� Procesele senzoriale si motorii, componente
necesare ale cognitieinecesare ale cognitiei
Ex.
- Metaforele
- Expresiile faciale si miscarile
- Impactul senzatiilor tactile asupra evaluarilor in
context social
Corpul influenteaza cognitia
Corpul influenteaza cognitia
Simularile (Barsalou, 1999...)
� Retrairea (reenactment) starilor perceptive, motorii si introspective dobandite prin experienta (vs. reprezentare stocata)
� Sustinute de un sistem multimodal (vs. reprezentare amodala) la nivelul creierului, implicat in diverse procese cognitive superioare
Perceptie
� Derbyshire et al., 2006
Imagerie mentala
� Operarea cu imagini mentale este supusa constrangerilor perceptiei si actiunii (ex. Cooper & Shepard, 1973; Kosslyn, 1994)
� Imaginile mentale produc efecte fizice – ex. imaginarea mainii in apa rece/calda produce modificari ale temperaturii mainii (Kojo, 1985;1990)
� Imaginearea miscarii fizice – activarea ariilor implicate in planificarea si executarea miscarii (Decety, 1996)
Memorie
� Wheeler (2000) – modalitatea de invatare a cuvintelor (verbal/vizual) influenteaza reactualizarea – activarea zonelor corespunzatoare modalitatii de invatareinvatare
� Polyn et al. (2005) reamintirea unor stimuli faciali activeaza aceleasi zone ca si studierea (perceperea) lor
Cunostinte si operarea cu
concepte
� Studii neuroimagistice – activare multimodala a
categoriilor: animale – arii vizuale; unelte – arii
motorii; alimente – arii gustative; mirosuri – arii
olfactiveolfactive
� Leziuni in ariile corespunzatoare anumitor
modalitati senzoriale afecteaza operarea cu
categorii care se bazeaza preponderent pe acea
modalitate
Aplicatii clinice
Lindeman & Abramson (2008): The mental
simulation of motor incapacity in depression,
Journal of Cognitive Psychotherapy
� Lipsa de speranta – conceptualizata metaforic ca
incapacitate motorie
� Simulare mentala a experientei motorii a
incapacitatii fizice
� Simularea produce efecte fiziologice: lipsa
energiei si lentoare psihomotorie