eficientizarea sistemelor de producŢie mici Şi...

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ Catedra de Inginerie Economică şi Sisteme de Producţie

Ing.Ec. Nicolae BOIAN

EFICIENTIZAREA SISTEMELOR DE PRODUCŢIE MICI ŞI MIJLOCII PRIN ANALIZĂ DIAGNOSTIC TEHNICO-

ECONOMICĂ

OPTIMIZING THE SMALL AND MEDIUM PRODUCTION SYSTEMS WITH TECHNICAL AND ECONOMICAL DIAGNOSE ANALYSIS

Rezumatul tezei de doctorat

Summary of PhD Thesis

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ.dr.ing. Vladimir MĂRĂSCU KLEIN

BRAŞOV 2010

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ Catedra de Inginerie Economică şi Sisteme de Producţie

D-nei/lui......................................................................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov Nr.3981/03.02.2010

PREŞEDINTE: Prof. Univ.dr.ing. Olimpiu MUNTEANU Prodecanul Facultăţii de Inginerie Tehnologică Universitatea Transilvania Braşov CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. Univ.dr.ing. Vladimir MĂRĂSCU KLEIN Universitatea Transilvania Braşov REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: Prof. Univ.dr.ing. Ioan ABRUDAN Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Prof. Univ.dr.ing. Liviu MARIAN Universitatea Petru Maior din Tg. Mureş Prof. Univ.dr.ing. Nouraş-Barbu LUPULESCU Universitatea Transilvania Braşov Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 26 februarie 2010, ora 9:00, Braşov, Universitatea Transilvania Braşov, corpul V (str. Mihai Viteazu nr. 5), sala VPA Eventualele aprecieri şi observaţii asupra lucrării vă rugăm să le trimiteţi, în timp util, pe adresa Universităţii Transilvania din Braşov, catedra IESP, tel/fax: 0268-477113 sau pe e-mail: [email protected]

CUPRINS Pag Pag teză rez

1 Introducere 2 Obiectivele tezei de doctorat 3 Stadiul actual al metodelor de analiză diagnostic a sistemelor de producţie

mici şi mijlocii 3.1 Consideraţii genenerale privind întreprinderile mici şi mijlocii

3.1.1 Terminologie 3.1.2 Importanţa economică şi socială a IMM 3.1.3 Particularităţi organizatorice şi funcţionale ale IMM 3.1.4 Locul şi rolul IMM în România

3.1.4.1 Investiţiile străine în IMM din România 3.1.4.2 Perspective structurale ale IMM din România 3.1.4.3 Perspective ale competitivităţii IMM din România

3.1.4.3.1 Capacitatea de a investii 3.1.4.3.2 Capacitatea de inovare 3.1.4.3.3 Capacitatea concurenţială

3.1.5 Locul şi rolul IMM în Uniunea Europeană 3.2 Stadiul actual al cercetărilor privind analizele diagnostic

3.2.1 Noţiuni generale de analiză diagnostic 3.2.1.1 Tipuri de analiză diagnostic a sistemelor de producţie 3.2.1.2 Analiza diagnostic global strategică

3.2.2 Obiectivele generale ale analizelor diagnostic 3.2.3 Modele de analiză diagnostic 3.2.4 Metode, instrumente şi tehnici de analiză diagnostic

3.3 Concluzii 4 Cercetări teoretice privind eficientizarea sistemelor de producţie mici şi

mijlocii prin analiză diagnostic tehnico-economică 4.1 Factori determinanţi în analizele diagnostic ale IMM

4.1.1 Particularităţi ale analizelor diagnostic ale IMM 4.1.2 Conceptul de performanţă al IMM 4.1.3 Factorii mediului intern

4.1.3.1 Factori de organizare 4.1.3.2 Factori de eficienţă 4.1.3.3 Factori de calitate 4.1.3.4 Factori de control strategic

4.1.4 Factorii mediului extern 4.1.4.1 Factorii conjuncturii economice

4.1.4.1.1 Nivelul de informare asupra pieţei 4.1.4.1.2 Portofoliul de clienţi 4.1.4.1.3 Nivelul produsului 4.1.4.1.4 Nivelul tehnologic de fabricaţie 4.1.4.1.5 Nivelul preţului de vânzare 4.1.4.1.6 Nivelul de dezvoltare al activităţilor colaterale

4.1.4.2 Factorii sistemului relationar 4.1.4.2.1 Factorii relaţiilor comerciale 4.1.4.2.2 Factorii relaţiilor comunicaţionale 4.1.4.2.3 Factorii relaţiilor mental-sociale

4.2 Obiective şi etape ale analizelor diagnostic 4.2.1 Concepte generale privind analizele diagnostic ale IMM

4.2.1.1 Identificarea necesităţilor organizaţiei 4.2.1.2 Conceperea strategiei de analiză

6 10

12 12 12 12 13 14 15 16 18 18 19 22 25 26 26 26 27 31 33 36 43

45 45 45 47 48 49 50 51 52 53 53 54 55 56 56 57 58 60 62 64 64 65 65 65 66

7 7 8 8 - - 9 - - - - - - - - 10 10 10 10 11 - - 12 13 - 13 - 13 13 14 15 15 15 15 15 16 16 16 17 18 18 19 19 19 19 - - -

Eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii prin analiză diagnostic tehnico-economică

4

4.2.1.3 Constituirea echipei de analiză şi instruirea acesteia 4.2.1.4 Evaluarea şi controlul rezultatelor

4.2.2 Obiective ale analizelor diagnostic la IMM 4.2.3 Etape ale analizelor diagnostic la IMM

4.3 Modele de analiză diagnostic pentru IMM 4.3.1 Model sistemic de abordare şi analiză diagnostic 4.3.2 Model structural de analiză diagnostic 4.3.3 Model matematic de analiză diagnostic 4.3.4 Modele cadru de analiză diagnostic

4.3.4.1 Model cadru de diagnostic a întreprinderilor de comerţ 4.3.4.2 Model cadru de diagnostic a întreprinderilor de producţie

industrială 4.3.4.3 Model cadru de diagnostic a întreprinderilor de construcţii 4.3.4.4 Model cadru de diagnostic a întreprinderilor de transport 4.3.4.5 Model cadru de diagnostic a întreprinderilor de turism

4.4 Informatizarea activităţilor de analiză diagnostic pentru IMM 4.4.1 Avantaje ale informatizării activităţilor de analiză diagnostic 4.4.2 Schema logică a programului informatic 4.4.3 Prezentarea programului informatic de analiză diagnostic pentru

IMM 4.5 Metode de analiză diagnostic

4.5.1 Metodă de analiză diagnostic a pieţei 4.5.1.1 Metode de analiză diagnostic a cererii 4.5.1.2 Metode de analiză diagnostic a ofertei 4.5.1.3 Metodă de analiză a concurenţei

4.5.2 Metodă de analiză diagnostic a sistemului relaţionar 4.5.2.1 Metodă de analiză a relaţiilor cu mediul extern 4.5.2.2 Metode de analiză a impactului cu mediul extern

4.5.3 Metodă de analiză diagnostic a resurselor 4.5.3.1 Metodă de analiză a portofoliului de resurse 4.5.3.2 Metode de analiză a utilizării resurselor 4.5.3.3 Metode de analiză a resurselor tehnice 4.5.3.4 Metode de analiză a resurselor umane 4.5.3.5 Metode de analiză a resurselor financiare

4.5.4 Metodă de analiză diagnostic a potenţialului intern 4.5.4.1 Metode de analiză a potenţialului de fabricaţie 4.5.4.2 Metode de analiză a potenţialului comercial

4.5.5 Metodă de analiză diagnostic a managementului 4.5.5.1 Metodă de analiză a obiectivelor întreprinderii 4.5.5.2 Metode de analiză a strategiei întreprinderii 4.5.5.3 Metodă de analiză a conducerii şi organizării întreprinderii 4.5.5.4 Metodă de analiză a funcţiei de control

4.5.6 Metode ale analizei diagnostic financiare 4.5.6.1 Metodă de analiză a cifrei de afaceri 4.5.6.2 Metodă de analiză a valorii adăugate 4.5.6.3 Metodă de analiză a lichidităţii şi solvabilităţii 4.5.6.4 Metodă de analiză a rezultatului 4.5.6.5 Metodă de analiză a rentabilităţii comerciale 4.5.6.6 Metodă de analiză a rentabilităţii economice 4.5.6.7 Metodă de analiză a rentabilităţii financiare 4.5.6.8 Metodă de analiză a bilanţului financiar

66 67 67 68 69 70 72 75 80 80

82 84 86 88 90 90 91 93

99 100 102 106 109 113 113 115 118 119 120 123 132 140 143 143 147 151 152 154 158 166 168 169 172 174 175 177 178 179 179

- - 19 20 20 20 22 22 25 - 26 - - - 26 26 26 28 31 31 31 32 33 33 33 34 34 34 34 34 35 37 37 37 38 38 38 38 39 39 39 40 40 41 41 41 41 42 42


5

4.5.6.9 Metodă de analiză a situaţiei nete 4.5.6.10 Metode de analiză a fondului de rulment 4.5.6.11 Metodă de analiză a necesarului de fond de rulment 4.5.6.12 Metodă de analiză a trezoreriei nete 4.5.6.13 Metodă de analiză a riscului de rentabilitate 4.5.6.14 Metodă de analiză a riscului de faliment

4.6 Concluzii şi ipoteze teoretice 4.6.1 Concluzii 4.6.2 Ipotezele cercetărilor teoretice

5 Cercetări experimentale privind eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii prin analiză diagnostic tehnico-economică

5.1 Validarea rezultatelor teoretice prin cercetări experimentale 5.1.1 Validarea modelului general 5.1.2 Validarea factorilor de diferenţíere pe tipuri de activităţi 5.1.3 Validarea funcţiei matematice asociate modelului funcţional 5.1.4 Validarea programului informatic de analiză diagnostic

5.2 Planificarea cercetărilor experimentale 5.2.1 Metodologia de planificare a cercetărilor experimentale 5.2.2 Obiective strategice ale cercetării experimentale 5.2.3 Condiţii de selectare a întreprinderilor

5.3 Studiu de caz microîntreprindere 5.3.1 Etapa precontractuală, de cunoaştere a întreprinderii 5.3.2 Etapa de semnare a contractului de consultanţă 5.3.3 Etapa de modelare 5.3.4 Etapa de analiză

5.3.4.1 Analiza diagnostic a pieţei 5.3.4.2 Analiza diagnostic a sistemului relaţionar 5.3.4.3 Analiza diagnostic a resurselor 5.3.4.4 Analiza diagnostic a potenţialului intern 5.3.4.5 Analiza diagnostic a managementului 5.3.4.6 Analiza diagnostic financiară

5.4 Studiu de caz întreprindere mică 5.4.1 Etapa precontractuală, de cunoaştere a întreprinderii 5.4.2 Etapa de semnare a contractului de consultanţă 5.4.3 Etapa de modelare 5.4.4 Etapa de analiză

5.5 Studiu de caz întreprindere mijlocie 5.5.1 Etapa precontractuală, de cunoaştere a întreprinderii 5.5.2 Etapa de semnare a contractului de consultanţă 5.5.3 Etapa de modelare 5.5.4 Etapa de analiză

5.6 Concluzii 6 Concluzii finale şi contribuţii originale

6.1 Concluzii finale 6.2 Contribuţii originale 6.3 Valorificarea rezultatelor cercetării 6.4 Direcţii viitoare de cercetare

7 Bibliografie Anexe 1-91

181 182 184 185 186 188 189 189 191

192 192 192 195 199 200 201 201 203 204 204 205 206 206 207 209 214 215 218 219 222 225 225 226 227 227 229 229 230 230 231 233 235 235 237 238 239 241 245

42 42 42 42 43 43 43 43 44 44 44 45 45 46 46 46 47 47 48 48 - - 48 48 48 - - - - - 50 - - - - 51 - - - - 52 52 52 53 54 55 56 -


6

CONTENTS Pag. Pag. thes. summ.

1 Introduction 2 Objectives of Phd thesis 3 Literature survey over diagnose analysis methods in small and medium

production systems 3.1 Overview on small and medium companies

3.2 Overview on diagnose analysis 3.3 Conclusions

4 Theoretical research in optimizing small and medium production systems with technical and economical diagnose analysis 4.1 Determinant factors in the diagnose analysis of small and medium companies 4.2 Objectives and steps in the diagnose analysis 4.3 Models of diagnose analysis for small and medium companies 4.4 Computerisation of the activities of the diagnose analysis of small and medium companies 4.5 Methods of diagnose analysis 4.6 Conclusions and theoretical hypothesis

5 Experimental research regarding the optimizations of the small and medium productions systems with technical and economical diagnose analysis 5.1 Validation of the theoretical results with experimental research 5.2 Planning the experimental research 5.3 Case study micro company 5.4 Case study small company 5.5 Case study medium company 5.6 Conclusions

6 Final conclusions and original contributions 6.1 Final conclusions 6.2 Original contributions 6.3 Dissemination of the research results 6.4 Future developments in research

7 References Appendix 1-91

6 10

12 12 26 43

45

45 65 69 90

99 189

192 192 201 204 225 229 233 235 235 237 238 239 241 245

7 7 8 8 10 12

13 -

19 20 26

31 43

44 44 46 48 50 51 52 52 52 53 55 55 56 -


7

Capitolul 1 - Introducere Teza de doctorat intitulată Eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii prin analiză diagnostic tehnico-economică, vizează utilizarea modelelor informatizate de analiză diagnostic ca pârghii manageriale de eficientizare a activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii. În consecinţă, cercetările efectuate în cadrul acestei teze s-au concentrat în jurul obţinerii unui model de analiză diagnostic specific întreprinderilor mici şi mijlocii care prin intermediul unui program informatic să permită obţinerea în timp util a informaţiilor complete necesare evaluării stării întreprinderii şi întocmirii unui plan de eficientizare a activităţii acesteia.

Cercetările realizate sunt cuprinse în şase capitole după cum urmează: Capitolul 1- prezintă principalele preocupări ale autorului legate de tema tezei de doctorat şi descrierea pe scurt a conţinutului pe capitole al acesteia. Capitolul 2- prezintă obiectivele tezei de doctorat aşa cum au fost ele sintetizate în funcţie de problemele şi preocupările prezentate în capitolul 1. Capitolul 3- prezintă aspecte legate de stadiul actual al metodelor de analiză diagnostic la întreprinderile mici şi mijlocii. Capitolul îşi propune să sintetizeze aspectele specifice ale analizelor diagnostic la I.M.M. şi să stabilească nivelul de cunoaştere atins în domeniu, ca repere ale cercetărilor din prezenta teză de doctorat. Capitolul 4- abordează cercetările teoretice realizate de autor pentru îndeplinirea obiectivelor prezentate în capitolul 2 conţinând patru direcţii:

1. Factorii determinanţi în analizele diagnostic la I.M.M.; se pun în evidenţă particularităţile care se manifestă la nivelul analizelor diagnostic şi se detaliază factorii mediului intern şi extern ce determină în mod semnificativ rezultatele finale;

2. Modelele de analiză propuse pentru întreprinderile mici şi mijlocii pornind de la modelul sistemic la cel structural;

3. Informatizarea proceselor specifice; se prezintă avantajele informatizării asupra analizelor diagnostic, se detaliază cerinţele programului informatic şi se descrie în detaliu programul informatic „DIMM 2008” pe etape de lucru;

4. Metodele de analiză diagnostic; se prezintă detaliat metodele propuse pentru evaluarea fiecăruia din criteriile incluse în modelul general precum şi tabele orientative de interpretare a valorilor indicatorilor; Capitolul 5- prezintă cercetările experimentale efectuate de autor pentru validarea ipotezelor cercetărilor teoretice prezentate în capitolul 4. Se validează astfel prin experimente modelul general de analiză diagnostic, factorii de diferenţiere, funcţia matematică şi programul informatic. Pentru aceste din urmă experimente se prezintă în anexe fişele de lucru obţinute pentru cele trei întreprinderi incluse conform planificării în studiile de caz. Pentru fiecare din studiile de caz realizate se prezintă concluziile analizelor efectuate şi principalele recomandări de eficientizare a activităţii aşa cum rezultă ele din evaluarea rezultatelor. Capitolul 6- este dedicat concluziilor finale şi contribuţiilor originale fiind structurat pe patru subcapitole. În primul subcapitol este prezentată o sinteză a conluziilor rezultate din prezenta teză de doctorat. În al doilea subcapitol sunt prezentate contribuţiile originale, urmate în subcapitolul următor de modul de valorificare al rezultatelor. Capitolul se încheie cu prezentarea unor direcţii viitoare de cercetare în domeniu propuse de autor.

Capitolul 2 - Obiectivele tezei de doctorat În conformitate cu titlul, prezenta teză de doctorat şi-a propus următoarele obiective majore:

⇒ Analiza I.M.M. prin prisma specificităţii organizatorice şi funcţionale în vederea sintetizării factorilor determinanţi de evaluare a performanţei şi stabilirii parametrilor de eficienţă a activităţii acestor organizaţii.

⇒ Analiza literaturii de specialitate în domeniul analizelor diagnostic pentru clarificarea noţiunilor şi terminologiei specifice domeniului, a modelelor, metodelor, instrumentelor şi tehnicilor utilizate de regulă în aceste analize. Ca obiective derivate enumerăm:


8

⇒ Realizarea unui model structural de analiză diagnostic specific I.M.M. care să pună în evidenţă totalitatea factorilor determinanţi pentru activitatea acestor organizaţii şi să permită prelucrarea informatică a informaţiilor. Obiective derivate sunt:

⇒ Realizarea unui program informatic fiabil şi eficient prin intermediul căruia să se gestioneze în mod centralizat activităţile de analiză diagnostic pe baza modelului structural şi care să efectueze calculul unui coeficient sintetic de analiză, semnificativ pentru evaluarea globală a întreprinderii evaluate. Programul trebuie să permită în plus flexibilizarea modelului structural în sensul optimizării lui în funcţie de elementele specifice fiecărei organizaţii. Principalele obiective derivate sunt:

⇒ Realizarea unei metodologii de evaluare a criteriilor incluse în modelul general structural de analiză, cu grad ridicat de valabilitate, pe baza informaţiilor general disponibile la nivelul acestor organizaţii.

⇒ Realizarea unor instrumente universal valabile de evaluare criterială, incluse în programul informatic, care să permită culegerea şi prelucrarea rapidă a informaţiilor.

⇒ Validarea modelului general de analiză diagnostic şi a factorilor de diferenţiere prin cercetări de marketing pentru măsurarea nivelului de corespondenţă al modelului cu necesităţile organizaţiilor.

⇒ Validarea programului informatic prin studii de caz semnificative pentru organizaţiile incluse în categoria I.M.M.

⇒ Evaluarea contribuţiilor tezei de doctorat la eficientizarea activităţii sistemelor de producţie mici şi mijlocii prin utilizarea programului informatic de analiză diagnostic.

Capitolul 3 - Stadiul actual al metodelor de analiză diagnostic a sistemelor de producţie mici şi mijlocii

3.1 Consideraţii genenerale privind întreprinderile mici şi mijlocii

3.1.1 Terminologie Întreprinderea mică şi mijlocie, ca oricare alt tip de întreprindere, este o unitate economică în

care factorii de producţie sunt combinaţi în scopul realizării de produse economice. Prin produse economice se înţeleg totalitatea bunurilor şi serviciilor create pentru satisfacerea unor necesităţi de consum şi care generează un beneficiu producătorului [BOI 06b].

Criterile de încadrare a întreprinderilor în categoria IMM delimitează trei tipuri de întreprinderi: mijlocii, mici şi micro-întreprinderi. Un tablou comparativ al valorilor variabilelor pe cele trei categorii de IMM, conform legislaţiei din Uniunea Europeană şi România, este prezentat în tabelul 3.1

Tabelul 3.1 Categorii de IMM Uniunea Europeană România Categoria

întreprinderii Nr. salariaţi

max.

Cifra afaceri netă max. [mil eur]

Total activ max.

[mil eur]

Nr. Salariaţi

Cifra afaceri netă max. [mil eur]

Total active max [mil eur]

Mijlocie 250 40 27 50-249 50 43 Mică 50 7 5 10-49 10 10 Microîntreprindere 10 Max 9 2 2

În România, actul legislativ care reglementează activitatea IMM este Legea 346/2004 privind

stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, modificată şi completată prin Ordonanţa Nr. 27 din 26 ianuarie 2006, acordată parţial legislaţiei UE.


9

3.1.3 Particularităţi organizatorice şi funcţionale ale IMM Deşi, din punct de vedere juridic nu există deosebiri esenţiale între întreprinderile mari şi cele

mici şi mijlocii, din punct de vedere organizatoric întreprinderile mici şi mijlocii prezintă anumite particularităţi care sunt şi principalele puncte forte în competiţia cu întreprinderile mari:

concentrarea proprietăţii şi managementului în jurul unui număr redus de persoane; simplitatea structurilor organizatorice şi de management; impactul decizional ridicat al unor persoane cheie; limitarea surselor şi resurselor financiare; gradul redus de formalism şi birocraţie internă; controlul intern limitat; flexibilitatea superioară tehnică, tehnologică şi decizională.

Principalele punctele slabe ale IMM, care limitează atracţia sectorului, sunt: posibilităţile reduse de capitalizare ca urmare a nivelului redus al activelor şi cifrei de

afaceri; centralizarea uneori excesivă a managementului activităţilor, ceea ce poate duce la

decizii greşite şi la acte neprofesionale în defavoarea firmei; insuficienta preocupare pentru protecţia mediului; înclinaţia mai ridicată spre evaziune fiscală; durata de viaţă mai scurtă ca urmare a falimentelor, fuziunilor sau absorbţiilor;

nivelul salariilor, mai redus (cu cca 30%) ca la întreprinderile mari şi condiţiile de muncă, mai grele;

siguranţa mai redusă a locului de muncă. 3.1.4 Locul şi rolul IMM în România

Dinamica PIB este prezentată în figura 3.1. [INS 05] [INS 06] [INS 07] [INS 08]

5,75,1 5,2

8,3

4,1

7,9

6

7,1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.1 Dinamica creşterii PIB în România

Cadrul legislativ intern se înscrie strategiei naţionale privind dezvoltarea acestui sector economic având ca principale repere:

Atragerea investiţiilor străine; Dezvoltarea structurală, dimensională şi pe domenii de activitate, care să valorifice

la maximum potenţialul economic naţional; Creşterea eficienţei şi a competitivităţii.


10

3.2 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND ANALIZELE DIAGNOSTIC

3.2.1 Noţiuni generale de analiză diagnostic

Analiza diagnostic a sistemelor de producţie sau „diagnosticul sistemelor de producţie” reprezintă principala metodă de cercetare şi studiere a întreprinderilor prin care se evaluează potenţialul tehnico-economic de care dispune sistemul şi modul de valorificare al acestuia în cadrul activităţilor de producţie de bunuri economice destinate consumului. Analiza diagnostic a sistemelor de producţie evidenţiază astfel punctele forte şi oportunităţile ca pârghii de dezvoltare economică, precum şi punctele slabe şi vulnerabilităţile ca slăbiciuni ce necesită măsuri de compensare. 3.2.1.1 Tipuri de analiză diagnostic a sistemelor de producţie Analizele diagnostic ale sistemelor de producţie pot fi clasificate după mai multe criterii [NIC 03a]:

după momentul de raportare: diagnostic post-factum; diagnostic previzional.

Funcţie de problematica abordată: diagnostic economic; diagnostic financiar; diagnostic strategic.

După sfera de cuprindere şi finalitate: diagnostic global, care se referă la funcţionarea întreprinderii ca sistem integrat; diagnostic expres, impus de necesitatea de soluţionare rapidă a unor disfuncţionalităţi; diagnostic funcţional, care se referă la studiul prin compartimente funcţionale.

După nivelul asociat analizei [ABR 02]: diagnostic la nivel tactic, ce urmăreşte clarificarea cauzelor simptomelor; diagnostic la nivel strategic, ce vizează reperarea posibilităţilor de evoluţie a

fenomenelor. 3.2.1.2 Analiza diagnostic global strategică

De cele mai multe ori diagnosticul global şi cel funcţional sunt cuprinse într-o viziune strategică integratoare sub denumirea de diagnostic global strategic [NIC 03a]. Acesta, generează o imagine de ansamblu a situaţiei întreprinderii pe funcţiuni (marketing, producţie, management, personal etc.) evidenţiind în plus punctele tari şi slabe precum şi disfuncţionalităţile [BUR 03] ce rezultă în relaţiile cu mediul înconjurător.

Diagnosticul global strategic [NIC 03a] permite evaluarea integratoare a activităţii întreprinderii sub toate aspectele sale (tehnic, economic, financiar, strategic, social etc.). Diagnosticul global nu se poate limita deci la problemele tehnice deoarece acestea sunt generatoare de rezultate economice care mai devreme sau mai târziu vor genera fluxuri financiare şi probleme sociale.

Diagnosticul global strategic, cuprinde în opinia specialiştilor [NIC 03a], trei faze: 1. Poziţionarea competitivă a întreprinderii (diagnosticul extern); 2. Evaluarea potenţialului său intern (diagnosticul intern); 3. Coagularea unor opţiuni strategice în concordanţă cu potenţialul şi obiectivele proprii;

Din punct de vedere al abordării, diagnosticul global poate fi: strategic sau financiar [NIC

03a]. Diagnosticul strategic constă în determinarea elementelor susceptibile a genera modificări în

activitatea întreprinderii, evaluarea capacităţii acesteia de a răspunde acestor modificări şi declanşarea procesului de adaptare strategică. Acestă componentă a diagnosticului are ca obiectiv selectarea pentru studiu a celor mai semnificativi factori de determinare a fenomenelor (factorii cheie


11

de succes FCS), înţelegerea întreprinderii şi a mediului său extern precum şi a relaţiilor dintre acestea.

Diagnosticul financiar constă în determinarea ansamblului de instrumente şi metode care să permită o apreciere a situaţiei financiare şi a performanţelor organizaţiei. Schematic, diagnosticul financiar al întreprinderii se poate reprezenta ca în figura 3.12.

Figura 3.12 Abordarea financiară a analizelor diagnostic

In cadrul analizelor diagnostic globale ale sistemelor de producţie ambele abordări, strategică şi financiară sunt utilizate simultan. 3.2.2 Obiectivele generale ale analizelor diagnostic Obiectivele practice ale analizelor diagnostic sunt:

Determinarea poziţionării competitive a întreprinderii în mediul său extern apropiat; Evaluarea justă a potenţialului său intern; Stabilirea celor mai adecvate strategii de acţiune pentru creşterea eficienţei activităţii; Realizarea unui plan de acţiuni în măsură să realizeze schimbarea dorită.

În funcţie de finalităţile lor, obiectivele analizei diagnostic sunt: tactice şi strategice [ABR 02]. La nivel tactic, obiectivul analizei îl reprezintă clarificarea cauzelor care au generat problema în timp ce finalitatea o reprezintă remedierea disfuncţionalităţilor întreprinderii. La nivel strategic,


12

analiza diagnostic vizează determinarea celor mai bune variante de evoluţie care să conducă în final la eficientizarea activităţii întreprinderii şi conservarea avantajului concurenţial [DEA 98].

La nivel global, obiectivul analizei diagnostic constă în aprecierea stării de sănătate a întreprinderii, inclusiv a riscului de faliment, în perspectiva funcţionării acesteia în orizontul de timp previzionat.

Schematic, obiectivele analizei diagnostic se pot reprezenta astfel:

Figura 3.13 Obiectivele analizelor diagnostic

3.3 Concluzii

1. România continuă cursa de recuperare a diferenţelor faţă de celelalte ţări din Uniune, realizând ritmuri ridicate de creştere economică şi atragere a investiţiilor străine;

2. Capacitatea investiţională a I.M.M. este scăzută şi concentrată pe investiţiile mici; 3. Capacitatea de inovare este scăzută, fiind mai dezvoltată în domeniul industrial; 4. Capacitatea concurenţială a I.M.M. din România este şi ea scăzută, riscul de faliment sau

asimilare de către întreprinderi concurente fiind ridicat; 5. Nu sunt recunoscute preocupări specializate de analiză diagnostic pentru întreprinderile

mici şi mijlocii; 6. Analizele diagnostic evaluează potenţialul economic al întreprinderilor prin evidenţierea

forţelor, slăbiciunilor, vulnerabilităţilor şi pericolelor şi actualizarea fluxurilor financiare în orizontul de timp previzionat;

7. Se reţine ca importantă pentru analizele diagnostic la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, abordarea global strategică ce îmbină viziunea integratoare a întreprinderii, privită ca un ansamblu unitar de structuri şi funcţii, cu cea sistemică determinată de mediul extern deschis, în care aceasta îşi desfăşoară activitatea;

8. Dubla evaluare strategică şi financiară a activităţii întreprinderii în cadrul analizelor diagnostic. Abordarea strategică a analizelor diagnostic evaluează capacitatea de adaptare a întreprinderii la cerinţele şi obiectivele proprietarilor patrimoniului iar cea financiară evaluează performanţele întreprinderii prin valori monetare măsurabile;

9. Se reţin ca modele de analiză diagnostic: modelul sistemelor deschise pentru întreprinderile puternic ancorate în mediul lor extern şi restrictiv, modelul Nadler şi Tushman pentru întreprinderi deschise, descentralizate şi puţin formalizate şi modelul Weisbord care pune în prim plan conducătorul întreprinderii, de regulă antreprenorul administrator pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu structuri administrative scurte;

10. Utilizarea unor metode, instrumente şi tehnicile comune activităţilor de analiză având în comun logica de cercetare a realităţii prin disocierea fenomenelor în componente simple, cu structuri şi funcţionalităţi bine conturate, stabilirea relaţiilor de cauzalitate a legilor formării şi funcţionării acestora, urmată de sinteza şi interpretarea rezultatelor în cadrul asamblat;

11. Se apreciază ca necesară şi esenţială analiza diagnostic personalizată la nivelul I.M.M. pentru poziţionarea lor corectă în mediul concurenţial, evaluarea potenţialului propriu, şi a


13

şanselor de succes ale strategiei, în conformitate cu particularităţile specifice acestor întreprinderi;

12. Se consideră necesară efectuarea analizelor diagnostic la întreprinderile mici şi mijlocii prin intermediul unor modele personalizate şi informatizate pentru creşterea eficienţei acestor analize.

Capitolul 4 - Cercetări teoretice privind eficientizarea sistemelor de producţie

mici şi mijlocii prin analiză diagnostic tehnico-economică

4.1.1 Particularităţi ale analizelor diagnostic ale I.M.M. În urma studiului practicilor de analiză diagnostic la cele două tipuri de organizaţii:

întreprinderi mari şi I.M.M., se sintetizează principalele obiective specifice ale analizelor diagnostic la IMM, pe baza particularităţilor acestor tipuri de organizaţii (cap. 3.1.3): [BOI 06a]:

Concentrarea proprietăţii şi managementului într-un număr restrâns de persoane; Concentrarea activităţilor; Simplitatea evidenţelor contabile; Nivelul redus al controalelor interne.

Principalele activităţi specifice de analiză diagnostic la I.M.M., pe etape de lucru, sunt:

ETAPE PREGĂTITOARE • identificarea concentrării proprietăţii şi managementului şi a polarizării deciziei • consolidarea încrederii organizaţiei în efectele benefice ale analizei • constituirea echipei de analiză pe criterii de compatibilitate psihologică cu organizaţia • instruirea echipei în cultura organizaţională • stabilirea surselor de informaţii formale şi neformale • stabilirea unor repere de evaluare (benchmarking)

ETAPA DE INVESTIGARE • utilizarea procedurilor analitice simple de culegere a datelor formale • utilizarea modelelor predictive specifice de analiză a datelor formale • colectarea informaţiilor din surse informale (chestionare) • filtrarea şi analiza informaţiilor informale prin metode participative (brainstorming) • utilizarea scepticismului profesional în elaborarea concluziilor

ETAPA DE REDACTARE A CONCLUZIILOR ŞI RECOMANDĂRI • fundamentarea alegerii ipotezelor, metodelor şi a reperelor de evaluare • adaptarea soluţiilor la capacitatea şi complexitatea întreprinderii • acordarea programului de măsuri cu nivelul de aşteptare şi resursele organizaţiei • evaluarea acumulărilor, satisfacţiei faţă de rezultate şi a riscului de implementare a măsurilor la nivelul organizaţiei

4.1.3 Factorii mediului intern

Mediul intern al întreprinderii mici şi mijlocii poartă amprenta puternică a proprietarului-manager şi este expresia modului propriu de punere în practică a planurilor strategice. 4.1.3.1 Factori de organizare

Organizarea adecvată a activităţilor la nivel de întreprindere permite obţinerea unor performanţe în ceea ce priveşte eficacitatea sistemului de gestionare a resurselor proprii.


14

În tabelul 4.1 se face o sinteză a factorilor organizării activităţii la I.M.M.-uri, evidenţiindu-se indicatorii de performanţă, modul de îmbunătăţire al acestora şi efectele negative ale ne-îndeplinirii lor [BUR 03].

Tabelul 4.1 Factorii organizării activităţii la I.M.M. Indicatori de performanţă

Mod de îmbunătăţire Efecte negative ale ne-îndeplinirii

Prioritatea obiectivelor

Organizarea subdiviziunilor organizatorice în scopul atingerii obiectivelor prioritare

Supra sau sub-dimensionarea unor compartimente

Responsabilitatea individuală

Reducerea legăturilor ierarhice, creşterea competenţelor individuale

Suprapuneri de sarcini, diluarea responsabilităţii

Conducerea permanentă

Delegarea clară a responsabilităţilor în lipsa autorităţii decizionale

Sincope manageriale în controlul şi continuitatea acţiunilor în derulare

Flexibilitate structurală

Responsabilizare compartimentală şi individuală; colaborare între compartimente

Rigidizarea şi îmbătrânirea structurii; reacţii întârziate şi inoportune

4.1.3.2 Factori de eficienţă

Eficienţa activităţii este cel mai important criteriu economic de evaluare a performanţelor unei organizaţii. Ea este expresia consumului de resurse vis a vis de rezultatele obţinute.

În analizele diagnostic ale IMM se evaluează eficienţa utilizării principalelor trei categorii de resurse interne: financiare, tehnologice, umane, prin prisma unor criterii şi a factorilor determinanţi ai acestora, un exemplu fiind prezentat în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2 Factorii determinanţi de efcicienţă

Tip de resurse Criterii Factori determinanţi de eficienţă Diferenţierea faţă de concurenţă

- Producţia vândută (cifra de afaceri); - Marja de producţie; - Valoarea adăugată (VA); - Excedentul brut din exploatare (EBE)

Capacitatea de finanţare - Fondul de rulment (FR); - Necesarul de fond de rulment (NFR); - Capacitatea de autofinanţare (CAF); - Lichiditatea şi solvabilitatea;

FINANCIARE

Gradul de satisfacţie al conducătorilor

- Rezultatul net (dividendul); - Rata profitului; - Rata capitalului angajat;

TEHNOLOGICE Apropierea de nivelul concurenţei

- Costul total de producţie - Nivelul costurilor fixe - Marja comercială - Pragul de rentabilitate

Apropierea de cerinţele cumpărătorilor

- Numărul de produse din gamă - Gradul de acoperire dimensională, sortimentală - Nivelul de calitate

UMANE Dimensiunea şi structura - Numărul de salariaţi (scriptic, mediu, efectiv)


15

- Ponderea personalului administrativ - Gradul mediu de calificare

Comportamentul - Coeficientul de utilizare a fondului de timp - Nivelul de fluctuaţie - Gradul de conflictualitate

Eficienţa - Productivitatea muncii - Gradul de înzestrare tehnică

Corelaţia productivitate medie- marginală

- Producţia exerciţiului - Timpul de muncă (om-zile)

Competenţa - Nivelul de cunoştinţe - Experienţă practică

4.1.3.3 Factori de calitate

În analizele diagnostic, calitatea unui produs sau serviciu se evaluează prin prisma satisfacţiei oferite beneficiarilor în toate cele trei stadii de viaţă, respectiv: concepţie, fabricaţie şi exploatare sau valorificare produse. (figura 4.2).

CALITATE

CONCEPŢIECALIT

ATE

EXPLOATARE

Figura 4.2 Calitatea producţiei

4.1.3.4 Factori de control strategic La întreprinderile mici şi mijlocii controlul strategic este mai puţin intens ca la întreprinderile mari, ne fiind implicate compartimente şi persoane specializate, dar mai eficient ca urmare a concentrării lui în jurul persoanelor cu putere decizională strategică. 4.1.4 Factorii mediului extern

În analizele diagnostic ale IMM, nivelul de performanţă al afacerii la nivelul mediului extern este determinat de factori ai conjuncturii economice a afacerii şi ai sistemului relaţionar propriu.

4.1.4.1 Factorii conjuncturii economice

Analiza conjuncturii economice a afacerilor întreprinderilor mici şi mijlocii aduce în prim plan o categorie de factori ce definesc poziţionarea pe piaţă şi care prezintă importanţă diferită faţă de întreprinderile mari. 4.1.4.1.1 Nivelul de informare asupra pieţei În analizele diagnostic ale mediului extern la I.M.M. iau în considerare doar acei factori determinanţi pentru etapa în care se găseşte afacerea (figura 4.3).


16

Figura 4.3 Factorii nivelului de informare asupra pieţei

4.1.4.1.2 Portofoliul de clienţi

Clienţii sunt veriga cea mai importantă din lanţul economic în jurul lor gravitând mare parte din activităţile I.M.M.. Condiţia prealabilă a realizării unui avantaj concurenţial este crearea unei valori pentru clienţi [ATA 03].

Diversitatea mare a activităţilor determină o diversitate mare a factorilor, precum [COO 98]: tipul clientului (producător, distribuitor, vânzător final, prestator de servicii etc.); mărimea întreprinderii (numărul de angajaţi, volum vânzări, dimensiune spaţii etc.) piaţa proprie(locală, regională, naţională, internaţională)

4.1.4.1.3 Nivelul produsului

În evaluarea nivelului produsului trebuie avute în vedere: Nivelul cantitativ exprimă gradul de corespondenţă al capacităţii de producţiei cu cererea

certă şi potenţială manifestată pe piaţă; Nivelul calitativ exprimă măsura satisfacţiei clienţilor faţă de produsele societăţii.

Nivelul sortimental poziţionează întreprinderea din punct de vedere al acoperirii necesarului de sortimente manifestat pe piaţă.

Poziţia produselor pe curba lor de viaţă permite evaluări viitoare de poziţionare pe piaţă.

4.1.4.1.4 Nivelul tehnologic de fabricaţie Pentru I.M.M. nivelul tehnologic este important dar nu reprezintă una din forţele lor

principale mai ales ca urmare a accesului relativ redus al acestora la noutăţile tehnologice. Evaluarea nivelului tehnologic de fabricaţie prin prisma indicatorilor de impact cu mediul înconjurător presupune [POP 01]:

- identificarea aspectelor dăunătoare de mediu; - caracterizarea influenţelor negative asupra întreprinderii; - evaluarea indicatorilor de impact (norme de consum, grad de poluare etc.).


17

4.1.4.1.5 Nivelul preţului de vânzare Preţul este principala variabilă concurenţială a I.M.M.. Astfel, în evaluarea nivelului preţului trebuie avute în vedere atât aspectele cantitative cât şi cele calitative (figura 4.4 [BOI 07a]).

Figura 4.4 Factorii preţului de vânzare

Cu preţul de piaţă al produsului este mai mare decât Pmin cu atât securitatea întreprinderii este

mai ridicată (figura 4.5)

Figura 4.5 Influenţa preţului minim asupra securităţii întreprinderii

4.1.4.1.6 Nivelul de dezvoltare al activităţilor colaterale Activităţile colaterale sunt factori de succes pentru I.M.M. ele permiţând depăşirea unor perioade dificile din activitatea de bază a acestora precum recesiunea pieţei, sezonalitatea produselor, fluctuaţiile cererii, schimbarea structurii de fabricaţie sau a tehnologiilor etc. În acest context, următorii factori se consideră determinanţi în evaluarea activităţilor colaterale la I.M.M.:

Nivelul de atracţie al activităţilor colaterale, este criteriul de valoare al acestor activităţi;


18

Nivelul de accesibilitate se stabileşte prin evaluarea fie a costurilor de acces, fie a economiilor pe care întreprinderea le poate face la aceste costuri.

Sinteza factorilor determinanţi în evaluarea activităţilor colaterale este prezentată în figura 4.7.

Figura 4.7 Factorii activităţilor colaterale

4.1.4.2 Factorii sistemului relaţionar Ideea fundamentală a constituirii sistemelor relaţionare la întreprinderilor moderne este

colaborarea bazată pe încredere reciprocă şi schimb de informaţii în timp util. Sistemul relaţionar colaborativ [MCC 03] este cel mai nou concept în organizarea sistemelor de producţie iar noţiunea nu se rezumă doar la un schimb de informaţii de producţie ci cuprinde în plus informaţii strategice de dezvoltare şi de colaborare.

Colaborare se referă la următoarele trei aspecte importante: planificarea comună a consumului de resurse; managementul comun al lanţului de valoare; coordonarea activităţilor.

Sistemele relaţionare ale I.M.M. au de cele mai multe ori o structură orbitală având in centrul său întreprinzatorul, colaboratorii gravitând în jurul întreprinderii pe diferite orbite mai apropiate sau mai îndepărtate în funcţie de importanţa acestora în activitatea societăţii (figura 4.8).

Figura 4.8 Sistemul relaţionar al I.M.M.


19

Întregul sistem relaţionar al întreprinderilor mici şi mijlocii se focalizează în jurul întreprinzătorilor, intensitatea şi caracteristicile sistemului fiind influenţate în principal de următorii factori [NIC 01]:

nivelul de pregătire al întreprinzătorului; mărimea firmei, exprimată prin numărul de persoane; intensitatea orientării dezvoltării firmei spre expansiune;

4.1.4.2.1 Factorii relaţiilor comerciale Relaţiile comerciale au cel mai ridicat nivel de extindere în timp ce din punct de vedere al intensităţii sunt mai reduse, de multe ori sub forma unor rutine relaţionare care nu solicită cu mare intensitate structurile de vârf ale întreprinderii [CHA 02]. Factorii relaţionari au un grad ridicat de specificitate determinat de tipul activităţii desfăşurate, de domeniul de activitate, de forma de organizare şi structura acţionariatului precum şi de alţi factori precum mărimea întreprinderii sau nivelul profiturilor. 4.1.4.2.2 Factorii relaţiilor comunicaţionale

Relaţiile comunicaţionale nu implică realizarea unor tranzacţii comerciale contractuale ci se rezumă la schimburi informaţionale în măsură să asigure societăţii un avantaj competitiv pe piaţă. Cele mai importante entităţi antrenate în sistemul relaţionar la acest nivel sunt: asociaţiile profesionale, camerele de comerţ şi industrie, instituţii ale administraţiilor locale şi centrale, instituţii de învăţământ etc. Principalii factori de determinare la acest nivel sunt:

nivelul de reglementare al pieţei produselor; constrângerile referitoare la accesul pe piaţă; gradul de inter-relaţionare al afacerii cu interesul autorităţilor publice.

4.1.4.2.3 Factorii relaţiilor mental-sociale Relaţiile la nivelul mental-social sunt total informale, au un caracter abstract şi sunt mult mai personalizate decât precedentele doua niveluri dar influenţa lor asupra afacerii poate fi semnificativă şi uneori decisivă. Factori cu caracter general care trebuie avuţi în vedere în construcţia acestor sisteme relaţionare pe tot parcursul activităţii sunt:

nivelul de impact al afacerii asupra mediului înconjurător; nivelul de interes public şi social al afacerii; gradul de noutate al afacerii care nu permite evaluarea în totalitate a efectelor negative.

4.2. Obiective şi etape ale analizelor diagnostic 4.2.2 Obiective ale analizelor diagnostic la I.M.M.

Obiectivul global al analizei diagnostic a I.M.M. este evaluarea stării economice prezente (analiză post-factum) şi a perspectivelor de dezvoltare, vânzare sau faliment ale afacerii (analiză previzională), în conformitate cu conceptul propriu de performanţă, în condiţiile specifice de organizare internă şi de relaţii cu mediul extern.

Cercetările efectuate de autor în cadrul tezei de doctorat privind creşterea eficienţei analizelor diagnostic pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi-au propus următoarele obiective:

sistematizarea lucrărilor de analiză diagnostic prin intermediul unor modele economico-matematice de lucrări;

proiectarea unui model general de flux de lucrări caracteristic întreprinderilor mici şi mijlocii;

realizarea unor modele specifice de diagnostic în funcţie de tipul de activităţi, de situaţia economică a întreprinderii şi de mărimea acesteia, prin simplificarea modelului general;

personalizarea modelelor cadru la specificul întreprinderii analizate şi conducătorilor; concentrarea analizei în jurul simptomelor semnificative manifestate în organizaţie;


20

La nivel strategic, analiza diagnostic se doreşte un instrument de determinare a celor mai bune soluţii de schimbare în măsură să conducă la eficientizarea activităţii întreprinderii. În ideea generală de realizare a unei valori comune furnizorului de expertiză (echipa de analiză) şi beneficiarului ei (întreprinderea diagnosticată), cercetările s-au extins şi asupra includerii în obiectivele analizelor diagnostic a obiectivelor strategice ale beneficiarilor analizelor. În funcţie de situaţia economică în care se află întreprinderea, acestea pot fi:

iniţierea unei acţiuni de restructurare industrială; dezvoltare prin asociere, fuziune, colaborare cu alte întreprinderi; cunoaşterea capacităţii de supravieţuire în condiţii de criză; exercitarea funcţiunilor de control preventiv; încheierea sau reînnoirea contractelor manageriale; contractarea unor împrumuturi bancare importante sau a unor subvenţii bugetare.

4.2.3 Etapele analizelor diagnostic la I.M.M.

Etapizarea lucrărilor în cadrul analizei diagnostic la I.M.M. are ca scop sistematizarea lucrărilor în vederea îmbunătăţirii coeziunii pe parcursul analizei, astfel: etapa pre-contractuală sau de cunoaştere a întreprinderii, etapa de semnare a contractului de analiză, etapa de modelare, etapa de analiză, etapa de stabilire a concluziilor, etapa de finalizare a lucrărilor. 4.3 Modele de analiză diagnostic pentru I.M.M.

Modelul de analiză diagnostic pentru I.M.M. consideră unităţile economice, indiferent de obiectul de activitate (comerţ, transporturi, construcţii etc.) ca „sisteme de producţie”. 4.3.1 Model sistemic de abordare şi analiză diagnostic

În modelarea sistemică, întreprinderile sunt considerate sisteme de producţie deschise (figura 4.11) ce întreţin fluxuri permanente cu alţi agenţi economici din mediul extern, a căror regularizare este dictată atât din interiorul sistemului, prin funcţia de producţie, cât şi din exteriorul sistemului prin modificările independente ale variabilelor pieţei.

Figura 4.11 Model sistemic de analiză diagnostic

Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, analiza diagnostic este abordată în cele două viziuni: strategică şi financiară prezentate în capitolul 3.2.1.2. De remarcat este faptul că cele două viziuni nu se exclud una pe alta ele fiind utilizate cumulativ în model pentru diferitele aspecte vizate de analiză.

Viziunea strategică este asimilată de multe ori fazelor pregatitoare de analiză şi are ca obiectiv selectarea pentru studiu a celor mai semnificativi factori de evoluţie (factorii cheie de succes FCS), înţelegerea întreprinderii (mediul intern) şi a pieţei (mediului extern) precum şi a modului de armonizare a acestora. Modelul de abordare în viziune strategică a analizelor diagnostic pentru I.M.M. este prezentat în figura 4.12, aspectele vizate fiind: caracteristicile pieţei, potenţialul economic intern şi extern, capacitatea de management şi a funcţiei de control şi coordonare.


21

Figura 4.12 Abordarea strategică a diagnosticului

Viziunea financiară se dezvoltă în fazele propriuzise de analiză. Ea utilizează un ansamblu

de concepte, tehnici şi metode care permit tratarea informaţiilor interne şi externe, interpretarea acestora, emiterea unor judecăţi de valoare şi aprecieri asupra activităţii întreprinderii, în vederea formulării unor recomandări pertinente privind evoluţia acesteia, nivelul şi calitatea performanţelor, gradul de risc impus de mediul extern, dinamic şi concurenţial. Modelul de abordare financiară a analizelor diagnostic pentru I.M.M. este prezentat în figura 4.13, iar aspectele vizate sunt: performanţa financiară, echilibrul financiar şi riscul de afacere.

Figura 4.13 Abordarea financiară a diagnosticului


22

4.3.2 Model structural de analiză diagnostic Organizarea analizei diagnostic se poate reprezenta sub forma unui model structural de tipul

„Nadler şi Tushman” [BUR 03], adaptat întreprinderilor mici şi mijlocii, ca în figura 4.14.

Figura 4.14 Model structural de analiză diagnostic

Modelul structural se prezintă în trei configuraţii de complexitate diferită. Modelul general include toate domeniile, subdomeniile şi criteriile de analiză indiferent de

specificul activităţii organizaţiei. Construcţia lui are la bază un model Weisbord [BUR 03] dezvoltat şi adaptat specificului activităţilor la I.M.M. (figura 4.15)

Modelul specific rezultă din modelul general prin eliminarea criteriilor nesemnificative sau cu grad redus de semnificaţie pentru situaţia întreprinderii analizate. Modelele specifice de analiză sunt o soluţie practică pentru demararea lucrărilor de analiză pe baza unei cunoaşteri sumare a întreprinderii evaluate. Definirea lor permite estimarea volumului de lucrări şi a bugetului de analiză diagnostic.

Modelul personalizat este speţa de analiză diagnostic ce rezultă prin eliminarea criteriilor nerelevante din punct de vedere al activităţii întreprinderii, al obiectivelor analizei sau cele al căror cost depăşeşte valoarea informaţiilor obţinute pe ansamblul misiunii.

În cadrul analizelor diagnostic la I.M.M., modelul general de flux de lucrări este supus astfel unei duble simplificări în urma cărora se obţine modelul personalizat (figura 4.16). 4.3.3 Model matematic de analiză diagnostic

Modelul economico-matematic de analiză diagnostic pentru întreprinderile mici şi mijlocii este de tipul cumulativ asociind influenţele mediului extern cu cele provenind din mediul intern al întreprinderii. Construcţia modelului matematic are la bază diagnosticului global cu cele două abordări, strategică şi financiară sintetizată în modelul general de analiză diagnostic (figura 4.15).

Fiecărei variabile economice îi corespunde un domeniu de evaluare pe criterii funcţionale ale întreprinderii. Se identifică astfel şase domenii şi treizeci de criterii de analiză diagnostic pentru I.M.M.(figura 4.17)


23

Figura 4.15 Model general de flux de lucrări

Figura 4.16 Realizarea modelului personalizat


24

Figura 4.17 Model prelucrat de analiză diagnostic

Funcţia ataşată modelului matematic realizează calculul unui coeficient agregat (SDG) al

principalelor domenii de analiză pentru aprecierea situaţiei generale a întreprinderii [CAL 93].

DFKDSMKDSPKDSRKDSRELKDMKKS DFDSMDSPDSRDSRELDMKDG ⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅= unde:

DMK =Nota medie ponderată a diagnosticului strategic al pieţei (marketing)

∑

∑

=

=

⋅= 3

1

3

1

ii

iii

a

aPdmkDMK


25

DSREL=Nota medie ponderată a diagnosticului strategic al sistemului relaţionar

∑

∑

=

=

⋅= 2

1

2

1

ii

iii

b

bPdsrelDSREL

DSR =Nota medie ponderată a diagnosticului strategic al resurselor

∑

∑

=

=

⋅= 5

1

5

1

ii

iii

c

cPdsrDSR

DSP =Nota medie ponderată a diagnosticului strategic al potenţialului intern

∑

∑

=

=

⋅= 2

1

2

1

ii

iii

d

dPdspDSP

DSM =Nota medie ponderată a diagnosticului strategic al managementului

∑

∑

=

=

⋅= 4

1

4

1

ii

iii

e

ePdsmDSM

DF =Nota medie ponderată a diagnosticului financiar

∑

∑

=

=

⋅= 14

1

14

1

ii

iii

f

fPdfDF

4.3.4 Modele cadru de analiză diagnostic

Modelele cadru pentru I.M.M. sunt rodul experienţei specialiştilor în analize economico-financiare fiind o chintesenţă a fluxurilor specifice de lucrări executate pe diferite tipuri de activităţi la întreprinderile mici şi mijlocii din România. Tipurile de activităţi economice pentru care se exemplifică în cele ce urmează definirea unor modele cadru sunt cele mai frecvente în categoria I.M.M. din Romania [ANI 05, ANI 08]. Principalele domenii de activitate din punct de vedere al reprezentativităţii lor în totalul I.M.M. [ANI 08], sunt:

Comerţul (47%) Producţia industrială (14%) Construcţiile (7%)


26

Transportul (6%) Turismul (5%)

4.3.4.2 Model cadru de analiză diagnostic a întreprinderilor de producţie industrială

Activitatea de producţie industrială în cadrul I.M.M. se caracterizează prin: Caracterul mobil al produsului ce presupune resurse importante alocate deplasării lui; Subordonarea strategiei globale mediului intern, investiţional, tehnic şi tehnologic; Caracterul determinant al potenţialului intern, productiv, în activitatea de fabricaţie; Importanţa ridicată a resurselor tehnice şi umane; Consolidarea sistemului relaţionar extern colaborativ şi a celui adaptiv la mediul extern.

Modelul cadru de flux de lucrări pentru domeniul producţiei industriale este cel mai complex model incluzând aproape toate criteriile de evaluare ale modelului general. Excluderea din model a criteriului „ potenţialului comercial” este realizată pe considerente statistice, acesta putând fi abordat în cazul în care întreprinderea analizată îşi gestionează prin forţe proprii funcţia comercială.

4.4 Informatizarea activităţilor de analiză diagnostic pentru I.M.M.

Procesul de informatizare a activităţilor de analiză diagnostic s-a impus ca mod de eficientizare a acestora. Informatizarea conferă şi un plus de credibilitate şi încredere din partea beneficiarilor. 4.4.1 Avantaje ale informatizării activităţilor de analiză diagnostic

Informatizarea activităţilor de analiză diagnostic a fost realizată de autor prin conceperea unui program informatic pentru I.M.M. realizat în mediul de programare JAVA. Programul permite:

Desfăşurarea simultană a mai multor analize diagnostic; Consultarea informaţiilor cuprinse în analizele diagnostic încheiate; Selectarea automată a modelului specific de analiză apropiat întreprinderii evaluate; Posibilitatea de intervenţie a analistului în construcţia modelului; Obligativitatea parcurgerii unor etape determinante ale analizei; Accesul direct din program la fişierele de calcul; Calculul coeficientului de sinteză al analizei diagnostic; Vizualizarea şi tipărirea rapoartelor de analiză; Transferul fişierelor pe suport magnetic sau direct prin internet; Arhivarea fişierelor analizelor încheiate în fişiere speciale, accesibile spre vizualizare.

4.4.2 Schema logică a programului informatic În etapa pre-contractuală, programul informatic conceput de autor, permite definirea modelului specific de analiză în baza următoarelor informaţii preliminare cu un caracter ridicat de concizie şi încredere:

1. Codul CAEN al activităţii principale desfăşurate de întreprindere; 2. Obiectivul strategic al beneficiarului: 3. Numărul de personal;

Structura logică a informatizării analizei în această etapă este prezentată în figura 4.23. În etapa de modelare, informatizarea facilitează personalizarea modelului specific de analiză

diagnostic pe baza unor informaţii suplimentare disponibile în această etapă. În funcţie de acestea se invalidează în modelul de analiză criteriile considerate ca nerelevante sau se completează analiza cu alte criterii neluate în calcul în modelul specific. Structura logică a informatizării analizei în această etapă este prezentată în figura 4.24


27

Figura 4.23 Informatizarea procesului de analiză în etapa pre-contractuală


28

Figura 4.24 Informatizarea procesului de analiză în etapa de modelare

4.4.3 Prezentarea programului informatic de analiză diagnostic pentru I.M.M.

Efectuarea analizei diagnostic cu programul informatic conceput de autor presupune parcurgerea următoarelor etape obligatorii:

1. Selectarea modului de lucru (figura 4.25).

Figura 4.25 Selectarea modului de lucru

2. Selectarea fişierului de lucru (figura 4.26); 3. Introducerea datelor întreprinderii analizate (tasta „Date firmă”); 4. Generarea modelului specific de analiză diagnostic (tasta „Model analiză”) (figura 4.28); 5. Generarea modelului personalizat prin invalidarea sau adăugarea unor criterii de analiză; 6. Modificarea coeficienţilor domeniilor de analiză (figura 4.29); 7. Introducerea datelor în sistem centralizat (tasta „Fişier date”); 8. Selectarea fişierelor de analiză diagnostic (tasta „Efectuează analiza”) (figura 4.31);


29

Figura 4.26 Selectarea fişierului de lucru

Figura 4.28 Generarea modelului de analiză diagnostic


30

Figura 4.29 Alegerea coeficienţilor pentru obţinerea valorii sintetice a analizei diagnostic

Figura 4.31 Selectarea fişierelor de analiză diagnostic

9. Accesarea fişierelor de lucru şi efectuarea calculelor indicatorilor criteriali (figura 4.32);

Preluarea în program a datelor se face cu tasta „Încarcă datele din fişierele de lucru”; 10. Validarea punctajului: se confirmă prin tasta „Validează” şi se salvează datele tasta „OK”; 11. Reluarea etapelor 6-10 pentru fiecare criteriu al domeniului; 12. Generarea raportului final.


31

Figura 4.32 Accesarea fişierului de lucru şi efectuarea calculelor indicatorilor criteriali

4.5 Metode de analiză diagnostic

În acest capitol se prezintă un îndrumar, elaborat de autor, al metodelor şi instrumentelor considerate a fi cel mai potrivite pentru analiza diagnostic a I.M.M. Acest îndrumar are un caracter orientativ şi poate să nu fie agreat de anumite întreprinderi sau entităţi externe beneficiare ale analizei dar, reprezintă un cadru primar de construcţie şi negociere a planului metodologic final. 4.5.1 Metoda de analiză diagnostic a pieţei Analiza diagnostic a pieţei vizează două aspecte: mediul general şi mediul specific. Analiza mediului general cuprinde acele aspecte care se manifestă independent de existenţa organizaţiei şi afectează întregul mediu concurenţial [MAN 02]. Analiza mediului specific vizează direct activitatea organizaţiei şi se manifestă diferit de la o întreprindere la alta în funcţie de sistemul relaţionar care o leagă de piaţa sa.

În metoda de analiză diagnostic a pieţei întreprinderilor mici şi mijlocii, în conformitate cu modelul matematic de analiză (capitolul 4.3.3), se realizează următoarele determinări:

DMK1=Diagnosticul cererii DMK2=Diagnosticul ofertei DMK3=Diagnosticul concurenţei

4.5.1.1 Metode de analiză diagnostic a cererii Metoda elasticităţii cererii faţă de preţ

Sensibilitatea cererii pentru un anumit produs la modificarea preţului se apreciază prin coeficientul elasticităţii cererii faţă de preţ (Kec/p) [ASE 00, VRA 04].


32

0

0/

c

c

c

c

pec

PP

QQ

KΔ

Δ

−= (1)

unde: ΔQc = variaţia cererii; Qc0 = cererea iniţială; ΔPc = variaţia preţului; Pc0 = preţul iniţial. În funcţie de valorile acestui coeficient, cererea poate fi apreciată ca:

elastică, când Kec/p este supraunitar; inelastică sau rigidă, când Kec/p este subunitar; Giffen, când Kec/p are valori negative;

Metoda elasticităţii cererii faţă de venit, corectată

Sensibilitatea cererii pentru un anumit produs la modificarea venitului consumatorilor, se apreciază prin coeficientul elasticităţii cererii faţă de venit (Kec/v) [ASE 00].

0

0/

c

c

c

c

vec

VV

QQ

KΔ

Δ

= (2)

unde: ΔVc = variaţia veniturilor consumatorilor; Vc0 = veniturile de referinţă. Coeficientul corectat se calculează cu relaţia:

4321// ccccvecvec kkkkKcorectatK ⋅⋅⋅⋅= (3) unde: kc1, kc2, kc3, kc4 sunt coeficienţi de corecţie în funcţie de numărul de produse de substituţie, de faza din ciclul de viaţă a produsului, de modificarea veniturilor şi de nivelul de saturaţie a consumului. Metoda indicatorilor de structură

Pentru aprecierea structurii cererii pentru un produs, metoda necesită calculul unor indicatori comparativi faţă de situaţia medie a cererii pe piaţa produsului. Un astfel de indicator este coeficientul vânzărilor pe sortiment [VAL 04] care se calculează cu relaţia:

11

11

pqpq

Ks ⋅⋅

= (4)

unde: q1 = cantitatea vândută din sortimentul 1; p1 = preţul de vânzare al sortimentului 1;

1q = cantitatea medie vândută din sortimentul 1; 1p = preţul mediu de vânzare al sortimentului 1. Situaţia globală se apreciază prin coeficientul mediu de sortiment [VAL 04] calculat cu

relaţia:

∑∑

⋅−=

00

1pq

AK ni

sm (5)

unde: Ani = abaterea negativă a vânzărilor sortimentului „i” faţă de media vânzărilor pe piaţă 4.5.1.2 Metode de analiză diagnostic a ofertei Metoda elasticităţii ofertei faţă de preţ

Sensibilitatea ofertei pentru un anumit produs la modificarea preţului se apreciază prin coeficientul elasticităţii ofertei faţă de preţ (Keo/p)[ASE 00].

Metoda se recomandă mai ales întreprinderilor cu activitate sezonieră.


33

0

0/

o

o

o

o

peo

PP

QQ

KΔ

Δ

= (6)

unde: ΔQo = variaţia ofertei; Qo0 = oferta iniţială; ΔPo = variaţia preţului; Po0 = preţul iniţial de piaţă Metoda coeficientului de risc al preţului de piaţă

Preţul minim al ofertei se determină în condiţii de maximă eficienţă productivă cu relaţia:

optim

optim

QCT

P =min ; (7)

unde: CToptim = costul total în condiţii de maximă eficienţă; Qoptim = producţia optimă Coeficientul de risc al preţului de piaţă se calculează cu relaţia:

piatap P

Pk min= (8)

4.5.1.3 Metodă de analiză diagnostic a concurenţei Modelul de analiză a concurenţei pentru întreprinderi mici şi mijlocii are la bază evaluarea forţei de presiune exercitată asupra întreprinderii de cinci forţe concurenţiale (figura 4.33) [AAK 95].

Figura 4.33 Metoda de analiză diagnostic a concurenţei

4.5.2 Metodă de analiză diagnostic a sistemului relaţionar

Metoda de analiză a sistemului relaţionar al I.M.M. constă în evaluări pe baza a două criterii: DSREL1= Diagnosticul relaţiilor cu mediul extern

DSREL2=Diagnosticul impactului cu mediul extern

4.5.2.1 Metodă de analiză diagnostic a relaţiilor cu mediul extern Metoda este de tipul logic deductiv pe baza datelor culese prin sondaj iar ca tehnici de

analiză, se utilizează calcule din domeniul statisticii.


34

4.5.2.2 Metode de analiză diagnostic a impactului cu mediul extern Impactul dintre mediul extern şi întreprindere se evaluează sub două aspecte:

Influenţa mediului extern asupra activităţii întreprinderii; Capacitatea de reacţie a întreprinderii la constrângerile care provin din mediul extern.

Metodă de evaluare a influenţei mediului extern asupra întreprinderii

Pentru evaluarea influenţei lui asupra întreprinderilor mici şi mijlocii se utilizează modelul lui M. Porter [ATA 03] cu patru forţe externe: PNC (puterea de negociere a clienţilor), PNF (puterea de negociere a furnizorilor), PCN (puterea concurenţilor noi), PCE (puterea concurenţilor existenţi).

Metoda presupune calculul unei forţe rezultante de presiune a mediului extern (PME): PCEPCNPNFPNCPME +++=

Metodă de evaluare a capacităţii de reacţie a întreprinderii la constrângerile din mediul extern

Metoda de evaluare pentru întreprinderile mici şi mijlocii presupune trei determinări: 1. Modul de adaptare la variaţiile mediului extern prin „Matricea de evaluare a

oportunităţilor şi pericolelor”(MEOP)[BUR02]. 2. Capacitatea de răspuns a organizaţiei la constrângerile de mediu prin forţele sale interne

prin „Matricea de evaluare a factorilor interni” (MEFI)[BUR 02]. 3. Poziţia competiţională a organizaţiei în raport cu factorii de impact cu mediul, utilizându-

se ca model „Matricea profilului competitiv al organizaţiei” (MPCO)[BUR 02] 4.5.3 Metodă de analiză diagnostic a resurselor

Metoda de analiză diagnostic a resurselor cuprinde evaluări în conformitate cu cinci criterii: DSR1=Diagnosticul portofoliului de resurse

DSR2=Diagnosticul utilizării resurselor DSR3=Diagnosticul resurselor tehnice DSR4=Diagnosticul resurselor umane

DSR5=Diagnosticul resurselor financiare 4.5.3.1 Metodă de analiză a portofoliului de resurse Metoda de analiză este de tipul calitativ factorial putând fi folosită atât în evaluarea resurselor interne cât şi a celor externe. Metoda pune accent pe separarea resurselor, în funcţie de aportul în valoarea totală, în: resursele strategice (competenţe rare, greu imitabile, care creează diferenţă între concurenţi) şi resursele esenţiale (cu aport ridicat în crearea de valoare a întreprinderii). 4.5.3.2 Metode de analiză a utilizării resurselor Evaluarea modului de gestionare a resurselor întreprinderii, presupune răspunsuri la întrebările:

Sunt adecvate structurile administrative gestionare, obiectivelor strategice şi segmentării strategice a activităţilor întreprinderii ?

Există un sistem de coordonare şi control eficient al utilizării resurselor ? Există o corelare a responsabilităţilor individuale cu obiectivele întreprinderii ? Care este gradul de cointeresare al persoanelor cheie din organizaţie ?

Evaluarea implementării managementului gestionării resurselor în cadrul organizaţiei presupune evaluarea comportamentului personalului şi în special al persoanelor cheie în raport cu nevoile întreprinderii. 4.5.3.3 Metode de analiză a resurselor tehnice Metodă de evaluare a activului economic (figura 4.34)


35

Figura 4.34 Structura activului patrimonial

Evaluarea mijloacelor fixe

Metoda de analiză utilizată este cea comparativă pe bază de indicatori. Comparaţia se poate face între nivelul existent şi un referenţiar ce poate fi nivelul concurenţilor, atunci când există informaţii certe despre acesta, sau nivelul necesar în perspectiva atingerii unor obiective strategice.

Evaluarea capacităţii de producţie

Metoda de evaluare a capacităţii de producţie este de tipul comparativă pe baza unor indicatori specifici activităţii desfăşurate şi cerinţelor analizei. Interpretarea acestor indicatori poate fi utilizată în managementul resurselor tehnice ale întreprinderii pentru creşterea eficienţei acestuia. Evaluarea activelor necorporale

Analiza diagnostic la acest tip de active întâmpină dificultăţi legate mai ales de modul de evaluare al beneficiilor posesiei lor.

Evaluarea beneficiilor se poate face de la caz la caz după una din metodele de evaluare bazate pe venituri, pe costuri sau pe comparaţii de piaţă.

4.5.3.4 Metode de analiză a resurselor umane [NIC 03a, RUS 06, VAL 04] Evaluarea structurală a resurselor umane

Conform metodei de evaluare structurală a resurselor umane la IMM, selecţia domeniilor de analiză se face urmând logica din figura 4.35. Evaluarea eficienţei resurselor umane [MAR 94] [NIC 03a] Selectarea unui număr minim de indicatori de bază se poate face urmând logica prezentată în figura 4.36 urmând ca pe parcursul analizei, în funcţie şi de rezultatele preliminarii obţinute, să se completeze cu alţi indicatori.


36

Figura 4.35 Selecţia domeniilor de analiză

START

COMEREZUM

COME =1

REZ =1

UM =1

DA

DA

DA

DA

NU UM =1

DA

NU

NU

COME =2NU

DA

NU

qRbrPVACA

W,,

=tR

brPVACAW

,,=

tRvPeQ

W,

=qR

vPeQW

,=

Figura 4.36 Selectarea indicatorilor de eficienţă ai resurselor umane


37

Evaluarea comportamentului resurselor umane Metoda de evaluare bazată pe indicatori, se referă la modul de utilizare a timpului de muncă şi la conflictualitatea relaţiilor de muncă. 4.5.3.5 Metode de analiză a resurselor financiare

Analiza resurselor financiare urmăreşte, prin prisma interesului faţă de aceste resurse, realizarea a două tipuri de echilibru [ATA 03]:

echilibrul securitate-risc; echilibrul rentabilitate-lichiditate.

4.5.4 Metodă de analiză diagnostic a potenţialului intern

Metoda de diagnostic a potenţialului intern cuprinde următoarele criterii de determinare: DSP1= Diagnosticul potenţialului de fabricaţie DSP2=Diagnosticul potenţialului comercial

4.5.4.1 Metode de analiză a potenţialului de fabricaţie Evaluarea structurii şi calităţii fabricaţiei [CRE 06] [VAL 04] Metoda de analiză utilizată pentru întreprinderile mici şi mijlocii este de tipul cantitativă pe bază de indicatori. În alegerea indicatorilor s-a ţinut cont de principalii factorii ai fabricaţiei la I.M.M. precum: modul de gestionare a capacităţii maxime de producţie, gradul de integrare sortimentală, asigurarea flexibilităţii de fabricaţie şi gestionarea eficientă a factorului calitativ al fabricaţiei. Evaluarea stării echipamentelor de fabricaţie

Metoda de evaluare se bazează pe urmărirea evoluţiei a patru indicatori: a. Gradul de utilizare al echipamentelor

[ ]%100max

⋅=QQG r

u unde: Qr = producţia realizată

Qmax = capacitatea maximă de producţie b. Productivitatea reală

i

rreal V

Q=η unde: Qr = producţia realizată la valoare actualizată

Vi = valoarea echipamentelor la cost istoric

c. Indicele echipamentului de producţie

s

inets N

VE = unde: Vinet = valoarea netă a echipamentelor

sN = numărul mediu de salariaţi d. Coeficientul de depreciere al echipamentelor

i

dd V

VK = unde: Vd = valoarea deprecierii echipamentelor (amortizarea)


38

4.5.4.2 Metode de analiză a potenţialului comercial Evaluarea resurselor interne alocate funcţiei comerciale

Metoda de evaluare este cea a comparării indicatorilor calculaţi pe bugete planificate şi efectiv realizate la nivelul societăţii. Evaluarea organizării şi managementului funcţiei comerciale

Metoda de analiză este cea comparativă, de cuantificare a diferenţelor manifestate la nivelul factorilor determinanţi ai organizării şi managementului, între necesarul stabilit pe considerente strategice şi situaţia faptică existentă în întreprinderea analizată. Evaluarea eficienţei activităţii comerciale Eficienţa activităţii comerciale se apreciază prin urmărirea evoluţiei în timp a unor indicatori de eficienţă corelaţi cu tipul activităţii comerciale şi gradul de dezvoltare al acesteia atât ca volum cât şi ca număr de activităţi.

O metodă simplă de evaluare a eficienţei activităţii comerciale în viziune strategică, utilizată cu succes la întreprinderile mici şi mijlocii, ia în considerare doar doi indicatori:

- creşterea numărului de clienţi 1000

1 ⋅=Δc

cnc N

N

- creşterea cifrei de afaceri 1000

1 ⋅=ΔCACA

CA

În funcţie de valorile obţinute pentru cei doi indicatori putem avea următoarele două situaţii: 1. Δnc > ΔCA ; întreprinderea îşi reduce dependenţa faţă de clienţii mari (cheie) prin

orientarea spre lărgirea portofoliului de clienţi. 2. Δnc < ΔCA; întreprinderea se preocupă spre atragerea clienţilor cu volume mari de vânzare

pentru consolidarea strategică a portofoliului 4.5.5 Metodă de analiză diagnostic a managementului întreprinderii

Metoda de analiză diagnostic a managementului ia în considerare patru criterii de evaluare: DSM1=Diagnosticul obiectivelor DSM2=Diagnosticul strategiei DSM3=Diagnosticul organizări interne

DSM4=Diagnosticul funcţiei de control

4.5.5.1 Metodă de analiză a obiectivelor întreprinderii Metoda de evaluare este de tipul analitică informativă cu privire la misiunea întreprinderii, scopul fiind evidenţierea unor eventuale disocieri ale obiectivelor de planul strategic. Metoda promovează un instrument de analiză bazat pe cunoaşterea în amănunt a întreprinderii care să poată fi utilizat de specialişti în stabilirea unui diagnostic real, acesta fiind „Fişa sintetică a misiunii” care cuprinde de regulă: descrierea activităţii pe ramura de activitate, situaţia competitivităţii pieţei, situaţia competitivităţii întreprinderii, evaluarea planului strategic şi concluziile analizei. 4.5.5.2 Metode de analiză a strategiei întreprinderii

Metoda de analiză diagnostic a strategiei la întreprinderile mici şi mijlocii se bazează pe modelele matriciale simplificate de tipul BCG (Boston Consulting Group) şi McKinsey. Metoda conţine următoarele etape:

1. Determinarea domeniilor de activitate strategică pentru organizaţie (DAS). 2. Determinarea nivelului de atracţie şi interes şi a forţei concurenţiale pentru fiecare DAS. 3. Poziţionarea strategică a DAS şi evaluarea lor.


39

4.5.5.3 Metode de analiză a organizării şi conducerii întreprinderii Metodă de evaluare a structurii organizatorice

Analiza diagnostic vizează atât eficienţa economică a structurii, prin raportarea rezultatelor obţinute la costurile realizate, cât şi eficienţa socială prin evaluarea gradului de satisfacţie al personalului salariat (cu predilecţie al persoanelor cheie) şi al proprietarilor. Metodă de evaluare a sistemului decizional

Pentru IMM, modelul cel mai frecvent de luare a deciziei este cel al „actorului unic” [NIC 96] care presupune că organizaţia este o entitate unică, de sine stătătoare, omogenă, raţională, conştientă de posibilităţile proprii şi ale mediului extern, cu obiective şi preferinţe relativ stabile. În procesul de evaluare a sistemului decizional intervin următoarele etape[BUR 03]:

1. Descrierea sistemului decizional; 2. Analiza sistemului decizional existent; 3. Perfecţionarea sistemului decizional.

Metodă de evaluare a sistemului informaţional

Metoda de evaluare a sistemelor informaţionale la IMM cuprinde următoarele etape: 1. Descrierea sistemului informaţional; 2. Analiza critică a sistemului informaţional; 3. Stabilirea cauzelor, responsabilităţilor şi a priorităţilor de soluţionare a deficienţelor Metoda utilizată este de tipul cauză – efect pe baza datelor din sondaj [BOI 04]; 4. Stabilirea modalităţilor de acţiune concretă pe tipuri de responsabilităţi şi cauze.

4.5.5.4 Metodă de analiză a funcţiei de control

Metoda de evaluare este de tipul factorială utilizând o matrice de tipul MEFI (cap. 4.5.2.2) a factorilor de influenţă ai funcţiei de control.

4.5.6 Metode ale analizei diagnostic financiare

Metoda de analiză diagnostic financiară conţine: Diagnosticul creşterii economice

DF1=Diagnosticul cifrei de afaceri DF2=Diagnosticul valorii adăugate DF3=Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii Diagnosticul rentabilităţii activităţii

DF4=Diagnosticul rezultatului DF5=Diagnosticul rentabilităţii comerciale DF6=Diagnosticul rentabilităţii economice DF7=Diagnosticul rentabilităţii financiare Diagnosticul echilibrului financiar DF8=Diagnosticul bilanţului financiar

DF9=Diagnosticul situaţiei nete DF10=Diagnosticul fondului de rulment DF11=Diagnosticul necesarului de fond de rulment DF12=Diagnosticul trezoreriei nete

Diagnosticul riscului DF13=Diagnosticul riscului rentabilităţii DF14=Diagnosticul riscului de faliment


40

4.5.6.1 Metodă de analiză a cifrei de afaceri Analiza diagnostic a cifrei de afaceri permite determinarea punctelor tari şi slabe a

oportunităţilor şi pericolelor legate de valoarea, structura, şi dinamica factorilor determinanţi de influenţă asupra acesteia.

Ca metodă de calcul a indicatorilor, este preferată cea a ratelor în lanţ în locul celei cu bază fixă, aceasta din urmă fiind utilizată în cazul variaţiilor constant crescătoare sau descrescătoare ale cifrei de afaceri, corectate cu rata inflaţiei, pe întreaga perioadă analizată cu una din relaţiile[DIN 08]:

tNpNtNarecalculat ICACA −− ⋅= /

tNpNNarecalculat ICACA −= // unde: tNpNI −/ reprezintă indicele general al preţurilor anului N faţă de anul N-t

4.5.6.2 Metodă de analiză a valorii adăugate

Metoda de analiză diagnostic la întreprinderile mici şi mijlocii evaluează dinamica, structura, eficienţa şi influenţa factorilor determinanţi ai valorii adăugate.

Indicatori ai dinamicii şi structurii Analiza dinamicii şi structurii urmăreşte evoluţia unor indicatori în timp faţă de o valoare de referinţă care poate fi o valoare trecută sau o valoare obiectiv. Pentru calculul indicatorilor utilizăm metoda ratelor cu bază fixă sau în lanţ în funcţie de perioada de analiză luată în calcul.

Ratele de dinamică urmăresc evoluţia în timp a valorii adăugate. Relevantă pentru analizele diagnostic la întreprinderile mici şi mijlocii este rata medie a valorii adăugate aferentă cifrei de afaceri care reflectă gradul de integrare al activităţilor de producţie şi comercializare în activitatea societăţii.

Ratele de structură definesc ponderea elementelor de cost în valoarea adăugată. Indicatori ai eficienţei

Ratele de eficienţă definesc aportul elementelor patrimoniale la realizarea valorii adăugate. Principalele rate utilizate în analizele diagnostic la întreprinderile mici şi mijlocii sunt:

• valoarea adăugată la 100 lei mijloace fixe

100⋅ΔΔ

=MFVAVAMF

• valoarea adăugata la 100 lei capital angajat

100⋅ΔΔ

=KpVAVAKp

Indicatori factoriali ai valorii adăugate

Metoda de analiză factorială la întreprinderile mici şi mijlocii utilizează modelul:

e

e

QVA

NsQ

NsVA ⋅⋅=

care pune în evidenţă principalii factori determinanţi ai valorii adăugate la acest tip de întreprinderi:

NsQe = productivitatea medie

eQ

VA = valoarea adăugată medie

=Ns numărul mediu de salariaţi =eQ producţia realizată


41

4.5.6.3 Metodă de analiză a lichidităţii şi solvabilităţii La întreprinderile mici şi mijlocii, lichiditatea şi solvabilitatea au un grad ridicat de semnificţie ca urmare a nivelului mai redus al activelor şi capitalurilor, ca surse alternative de finanţare externă. Principalii indicatori utilizaţi în analizele diagnostic sunt:

• rata lichidităţii curente:tsD

curenteAlcR =

• rata lichidităţii imediate :tsD

CreanteStocuricurenteAliR

−−=

• rata solvabilităţii generale: totale

totalesg D

AR = ;

• rata solvabilităţii patrimoniale: CrediteK

KR

pr

prsp += ;

4.5.6.4 Metodă de analiză a rezultatului

Analiza factorială a rezultatului, conform metodei, se limitează la profitul operaţional calculat cu relaţia:

∑ ∑ ⋅−⋅= pvvo cqpqP unde: qv= cantitatea de produse/servicii vândute/prestate p = preţul de vânzare cp = costul unitar de producţie al produselor/serviciilor vândute/prestate 4.5.6.5 Metodă de analiză a rentabilităţii comerciale

Rentabilitatea comercială este un indicator al dinamicii activităţii economice şi se exprimă prin rata rentabilităţii comerciale Rc la cifra de afaceri.

100⋅=CAPR r

c

unde: Pr = profitul aferent cifrei de afaceri nete 4.5.6.6 Metodă de analiză a rentabilităţii economice

Evaluarea rentabilităţii economice se face prin urmărirea evoluţiei în timp a indicatorului „rata rentabilităţii economice” calculat cu una din relaţiile:

100⋅=e

Ee A

RR , la activităţi dependente de structura capitalurilor sau fluxurile financiare;

100⋅=At

EBERe , la activităţi dependente în plus de politica de amortizare a capitalului;

100⋅=t

Be A

RR , în situaţia în care şi activitatea financiară şi extraordinară aduc profit;

unde: RE = rezultatul din exploatare EBE = excedentul brut din exploatare RB = rezultatul brut Ae = active aferente exploatării At = active totale


42

4.5.6.7 Metodă de analiză a rentabilităţii financiare Rentabilitatea financiară este urmărită cu mare atenţie de investitori ca expresie a

performanţei utilizării capitalului şi al celei manageriale. Indicatorul folosit este „rata rentabilităţii financiare” calculat cu relaţia:

100⋅=p

netf K

PR ;

4.5.6.8 Metodă de analiză a bilanţului financiar

Bilanţul financiar evidenţiază echilibrul dintre necesarul de finanţat (activul) şi resursele disponibile la nivelul entităţii (pasivul). 4.5.6.9 Metodă de analiză a situaţiei nete (patrimoniului net) Relaţia de calcul a situaţiei nete, pe baza bilanţului financiar, este [PET 08]:

eprovizioanavanstotaletotale CVDASN −−−= 4.5.6.10 Metode de analiză a fondului de rulment Două sunt metodele de calcul ale fondului de rulment:

1. Prin evaluarea rezervei de resurse permanente după acoperirea activelor nete deja imobilizate. Metoda pune în evidenţă sursele de finanţare ale fondului de rulment.

imobperm ARFR −= 2. Prin evaluarea rezervei necesarului temporar faţă de resursele temporare ale întreprinderii

punându-se astfel în evidenţă modul de utilizare a fondului de rulment. curentecurente RAFR −=

4.5.6.11 Metodă de analiză a necesarului de fond de rulment Necesarul de fond de rulment se determină ca diferenţă între nevoile de finanţare ciclice, reprezentate prin activele ciclice utilizate în procesul de producţie (Aciclice) şi resursele ciclice (Rciclice), reprezentate de obligaţiile ciclice ce sunt asumate în cadrul activităţii de exploatare [PET 08].

cicliceciclice RANFR −= Necesarul de fond de rulment se poate defini şi ca suma de bani de care trebuie să dispună

întreprinderea, peste cea necesară finanţării imobilizărilor, pentru a funcţiona normal [TOM 94]. În această definiţie, necesarul de fond de rulment se poate calcula ca diferenţă între soldul finanţării activelor imobilizate şi disponibilităţile băneşti existente.

ispiperm DACNFR −−= )( Pornind de la această interpretare, în analizele diagnostic cu caracter predictiv se utilizează ca

indicator „durata de rotaţie a NFR în cifra de afaceri” (TNFR) exprimând numărul estimat de zile de vânzare (Z) pentru care se asigură ciclicitatea activităţii din resurse proprii.

CAZNFRTNFR⋅

=

4.5.6.12 Metodă de analiză a trezoreriei nete Conform metodei de analiză utilizăm două determinări, pentru evidenţierea influenţei directe a anumitor factori precum disponibilităţile băneşti sau creditele bancare pe termen scurt:

NFRFRTN −= lichidelichide PATN −=


43

4.5.6.13 Metodă de analiză a riscului de rentabilitate

Riscurile care însoţesc rentabilitatea întreprinderii sunt: riscul de exploatare (economic), riscul financiar (de capital) şi riscul total sau global (economico-financiar) [PET 08].

Riscul de exploatare se apreciază prin coeficientul levierului de exploatare (CLE) ce măsoară sensibilitatea rezultatului din exploatare (Rexp) la variaţia vânzărilor.

expRM

CLE cv= sau exp

exp

RCFR

CLE+

= unde:

Mcv = marja cheltuielilor variabile aferente rezultatului din exploatare; CF = cheltuielile fixe Riscul financiar se evaluează prin coeficientul de levier financiar (CLF) ce măsoară

sensibilitatea rezultatului net din exploatare la variaţiile rezultatului din exploatare.

finCRR

CLF−

=exp

exp unde: Cfin = cheltuielile financiare

Riscul total cumulează riscul de exploatare cu cel financiar şi se exprimă prin coeficientul de

levier total (CLT): CLFCLECLT ⋅=

4.5.6.14 Metodă de analiză a riscului de faliment

Pentru analiza diagnostic a întreprinderilor mici şi mijlocii din economia românească, din considerentele mai sus prezentate, am ales modelul Anghel [ANG 02] construit pe un eşantion aleator de întreprinderi româneşti aparţinând unui număr de 12 ramuri economice. Expresia funcţiei este:

Z= 5,676+6,3718X1+5,3932X2-5,1427X3-0,0105X4 unde:

X1 = rata rentabilităţii veniturilor X2 = rata de acoperire a datoriilor din fluxul de lichidităţi X3 = rata de îndatorare a activului X4 = perioada de achitare a obligaţiilor

Pentru întreprinderile cu profil industrial, se poate completa analiza prin utilizarea modelului Conan şi Holder:

Z = 0,24X1 + 0,22X2 + 0,16X3 – 0,87X4 – 0,10X5 unde: X1 = rezultat brut/datorii X2 = capital permanent/total active X3 = valori realizabile şi disponibile/total active X4 = cheltuieli financiare/cifra de afaceri X5 = cheltuieli cu personalul/cifra de afaceri

4.6 Concluzii şi ipoteze teoretice 4.6.1 Concluzii

1. Întreprinderile mici şi mijlocii se disting de cele mari prin: concentrarea proprietăţii şi managementului în jurul unui număr redus de persoane, simplitatea structurilor organizatorice şi de management, importanţa ridicată a persoanelor decidente etc.;

2. Mediul intern al I.M.M. este influenţat de modul subiectiv de punere în practică a planurilor strategice de către antreprenorul-manager.

3. Mediul extern al I.M.M.este determinant pentru nivelul de performanţă al afacerii prin nivelul de adaptabilitate al întreprinderii la conjunctura economică externă şi prin calitatea sistemului relaţionar al întreprinderii ce poate influenţa eficienţa activităţii.


44

4. Problema esenţială a analizelor diagnostic pentru I.M.M. este determinarea criteriilor de evaluare, a factorilor ce influenţează semnificativ activitatea acestor întreprinderi.

5. Rezultatul analizelor diagnostic este evaluarea forţelor, slăbiciunilor, vulnerabilităţilor şi pericolelor şi determinarea celor mai bune soluţii de schimbare în măsură să conducă la eficientizarea activităţii;

6. Modelul general de analiză diagnostic pentru I.M.M. este o reprezentare simplificată a sistemului întreprinderii privit ca interacţiune între subsistemul propriu de producţie, şi subsistemului pieţei, prin intermediul unui sistem relaţionar specific;

7. Modelul structural de lucrări, ce permite realizarea analizelor diagnostic în mod sistematic şi specific, se prezintă în trei configuraţii de complexitate diferită de la modelul general la cel specific şi apoi la cel personalizat pe întreprinderea evaluată;

8. Modelul matematic ataşat modelului structural, realizează o transpunere a variabilelor economice în variabile matematice, prin intermediul unei funcţii matematice ce permite calculul unui coeficient agregat (SDG) al principalelor domenii de analiză;

9. Sinteza analizei diagnostic pentru I.M.M. presupune clasificarea întreprinderii pe seama valorii coeficientului agregat al analizei într-o scară crescătoare cu cinci trepte;

10. Modelul de analiză diagnostic propus de autor pentru întreprinderile mici şi mijlocii este unul complex şi în consecinţă, operarea prin intermediul programului informatic este absolut necesară;

11. Informatizarea activităţilor de analiză diagnostic permite: scăderea duratei de analiză, eliminarea erorilor, transferul rapid şi stocarea datelor, sistematizarea lucrărilor, agregarea diagnosticelor domeniilor de activitate şi conferă un plus de credibilitate rezultatelor şi încredere din partea beneficiarilor;

12. Metodele de analiză sunt reprezentate în produsul informatic prin fişiere de lucru ataşate criteriilor de evaluare şi se constituie într-o monografie specifică diagnosticului I.M.M..

4.6.2 Ipotezele cercetărilor teoretice În cadrul cercetărilor teoretice s-au stabilit ipoteze, justificabile prin cercetări experimentale:

1. Modelul general de analiză diagnostic cuprinzând şase domenii şi treizeci de criterii este acoperitor pentru întreg spectrul de analize diagnostic la nivelul I.M.M.;

2. Activitatea de bază, cerinţa beneficiarilor analizelor şi mărimea întreprinderii sunt factori principali de diferenţiere ai analizelor diagnostic la I.M.M.;

3. Funcţia matematică polinomială de gradul unu asociată modelului matematic corespunde modelului general de flux de lucrări şi indicele agregat al analizei reflectă în mod sintetic situaţia întreprinderii evaluate;

4. Produsul informatic de analiză diagnostic corespunde modelului general de flux de lucrări şi funcţiei matematice asociate acestuia.

Capitolul 5 - Cercetări experimentale privind eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii prin analiză diagnostic tehnico-economică

5.1 Validarea concluziilor cercetărilor teoretice prin cercetării experimentale

Obiectivele specifice ale cercetărilor experimentale în domeniul eficientizării activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sunt:

Validarea modelului general; Validarea factorilor de diferenţiere pe tipuri de activităţi; Validarea funcţiei matematice asociate modelului funcţional; Validarea programului informatic de sistematizare a lucrărilor;


45

5.1.1 Validarea modelului general În urma verificărilor prin sondaj ale modelului general se desprind concluzii pe baza cărora se

formulează propuneri privind construcţia modelelor de analiză diagnostic la întreprinderile mici şi mijlocii. Sinteza acestora este prezentată în tabelul 5.4.

Tabelul 5.4 Concluzii şi propuneri în urma sondajului de validare a modelului general

CONCLUZII PROPUNERI Construcţia modelului cu 6 variabile este cuprinzătoare pentru întreg spectrul de analize diagnostic, indiferent de mărimea şi specificul întreprinderii, întrunind 100% din răspunsurile entităţilor chestionate.

Păstrarea structurii modelului pe cele şase domenii de analiză diagnostic: piaţă, sistem relaţionar, resurse interne, potenţial intern, management şi rezultat financiar.

Criterile incluse în model pentru cele şase domenii sunt cele mai relevante pentru analiza diagnostic ele fiind apreciate de minim 94% din repondenţi.

Se poate utiliza structura propusă cel puţin pentru faza pre-contractuală a analizelor.

Se remarcă necesitatea unor criterii suplimentare mai ales la nivelul întreprinderilor mijlocii.

Se va avea în vedere eventualitatea completării modelului specific la aceste întreprinderi cu criteriile solicitate de beneficiari.

Se reţin ca eventuale opţiuni suplimentare la întreprinderile mijlocii, criterile: promovare produse, resurse necorporale şi potenţialul creativ.

Includerea în modelul informatic a opţiunii de adăugare criterii noi.

5.1.2 Validarea factorilor de diferenţíere pe tipuri de activităţi

În urma verificărilor factorilor de diferenţiere, se desprind concluzii pe baza cărora se formulează propuneri privind definirea modelelor specifice de analiză diagnostic la întreprinderile mici şi mijlocii. Sinteza acestora este prezentată în tabelul 5.8.

Tabelul 5.8 Concluzii şi propuneri în urma validării factorilor de diferenţiere

CONCLUZII PROPUNERI Factorii de diferenţiere propuşi de autor corespund obiectivului de eficientizare a analizelor diagnostic, prin realizare a unui model care să dea posibilitatea selectării doar a lucrărilor relevante pentru tematica analizei şi care corespund bugetului alocat şi excluderii a celor nerelevante sau al căror cost depăşeşte valoarea lor de semnificaţie.

Selectarea criteriilor de analiză în cadrul modelelor specifice se va face pe baza celor trei factori de diferenţiere propuşi: domeniul de activitate, obiectivul principal al analizei şi mărimea întreprinderii.

Cel mai mare număr de întreprinderi (80,4%) acceptă factorii de diferenţiere ai analizelor în forma propusă de autor dar există o probabilitate ridicată ca beneficiarii să solicite reactivarea unor criterii de analiză propuse spre excludere.

Se va dezvolta latura aplicativă a programului informatic de analiză diagnostic cu posibilitatea reactivării criteriilor excluse pe baza criteriilor iniţiale (figura 4.23).

Domeniile de activitate „construcţii” şi „transport” sunt cele mai vizate de întreprinderile chestionate, în sensul completării criteriilor de analiză propuse, ca urmare a prezenţei acestora în majoritatea portofoliilor de activitate ale întreprinderilor mici şi mijlocii. Se neglijează raportul cost-valoare al acestor analize, chestionarul făcând abstracţie de acest aspect.

Se va acorda atenţie sporită, în analizele diagnostic pe aceste domenii, evaluării stricte a beneficiilor obţinute în urma suplimentării criteriilor analizei în comparaţie cu costurile implicate de acestea.

Întreprinderile din domeniul industrial, ca urmare a complexităţii ridicate a activităţilor, au o înclinaţie sporită spre detalierea analizelor diagnostic prin implicarea unor criterii suplimentare.

Modelul specific de analiză diagnostic pentru întreprinderile de producţie, va avea cea mai mare complexitate incluzând 29 din cele 30 de criterii ale modelului general. Pentru analiza diagnostic a activităţilor colaterale activităţii de producţie (investiţii, transport etc.) se vor personaliza modelele specifice ale acestor activităţi prin activarea/dezactivarea acelor criterii considerate relevante pentru cazul în speţă.

Întreprinderile de comerţ au reţineri referitoare la excluderea analizei comportamentale la microîntreprinderi şi a celei structurale la întreprinderile mijlocii

Includerea celor două tipuri de analiză în evaluarea resurselor umane în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărei întreprinderi analizate.


46

5.1.3 Validarea funcţiei matematice asociate modelului funcţional Validarea funcţiei matematice s-a realizat prin analize diagnostic pe studii de caz. Concluziile

acestei validări sunt: - Funcţia matematică calculează un coeficient SDG pe baza unei funcţii de tipul polinom de

gradul unu cu şase termeni, corespunzător fiecărui domeniu de analiză diagnostic; - Importanţa fiecărui domeniu de variabile în valoarea coeficientului agregat al analizei este

asigurată prin cei şase coeficienţi (KDMK , KDSREL , KDSR ,KDSP , KDSM , KDF) pentru fiecare domeniu al analizei;

- Importanţa fiecărui criteriu de evaluare este asigurată prin coeficienţi de ponderare a importanţei criteriilor analizei (ai, bi, ci, di, ei, fi);

- Evaluarea fiecărui criteriu se regăseşte în valorile punctajelor convenţionale acordate de specialişti (Pdmki, Pdsri, Pdsreli, Pdspi, Pdsmi, Pdfi); este asigurată astfel reprezentativitatea fiecărui criteriu în coeficientul agregat SDG;

- Coeficientul agregat SDG calculat cu relaţia matematică ataşată funcţiei este reprezentativ pentru starea generală a funcţiilor întreprinderii.

5.1.4 Validarea programului informatic de analiză diagnostic Validarea prin experimente a programului informatic are următoarele obiective:

Stabilirea gradului de îndeplinire a obiectivelor de eficientizare a analizelor diagnostic prin intermediul programului informatic;

Verificarea fiabilităţii şi securităţii programului informatic în condiţiile desfăşurării simultane a mai multor analize diagnostic.

În urma validărilor funcţiilor programului au rezultat următoarele concluzii principale: Programul permite desfăşurarea simultană a mai multor analize diagnostic; Programul realizează selecţia automată a unui model de analiză care se poate modifica

prin invalidarea unor criterii, revalidarea unor criterii de analiză invalidate prin selecţia automată sau prin adăugarea unor criterii noi inexistente în structura generală, asigurându-se astfel flexibilitatea modelului;

Transparenţa lucrărilor de analiză diagnostic este dată de evidenţierea în fiecare moment de analiză a stadiului acesteia şi a stării întreprinderii;

Rolul consultativ al programului informatic în analiza diagnostic se asigură prin vizualizarea, pentru fiecare criteriu de analiză, a semnificaţiei punctajelor acordate;

Independenţa procesului de consultanţă este asigurată prin intervenţia permanentă a specialistului în actul decizional concretizată prin efectul de validare;

Programul realizează automat calculul coeficientului de sinteză al analizei diagnostic pe baza punctajelor acordate şi a coeficienţilor selectaţi.

În urma verificării programului pe studiile de caz experimentale, s-au constatat următoarele: Fiabilitatea programului este asigurată de independenţa constructivă a fişierelor de lucru; Securitatea datelor curente este asigurată prin memorarea automată în fişiere de lucru; Securitatea rezultatelor se realizează prin arhivarea automată în fişiere accesibile doar

spre vizualizare; Programul permite generarea şi tipărirea rapoartelor finale de analiză.

5.2 Planificarea cercetărilor experimentale

Planificarea cercetărilor experimentale are ca obiectiv principal eficientizarea procesului de verificare a ipotezelor şi concluziilor cercetării teoretice a fenomenelor astfel încât să se obţină răspunsurile aşteptate printr-un număr minim de experimente efectuate.

Planificarea experimentelor cuprinde următoarele activităţi: Stabilirea metodologiei de planificare; Stabilirea obiectivelor strategice ale experimentelor; Stabilirea condiţiilor de selectare a populaţiei în vederea efectuării experimentelor;


47

Stabilirea etapelor de cercetare experimentală.

5.2.1 Metodologia de planificare a cercetărilor experimentale Modelul sistemic de experimentare este prezentat în figura 5.1[ION 04a] Factorii necontrolabili variază independent de experimentator, sunt numiţi şi factori de

zgomot. Intrările sunt reprezentate de caracteristicile (parametrii) sistemului iar răspunsurile sunt

reacţiile sistemului la variaţiile factorilor. )k,...x,xf(xY 21=

Ca urmare a numărului ridicat de factori determinanţi în analizele diagnostic ale I.M.M. (cap. 4.1), pentru verificarea programului informatic asociat modelului de analiză diagnostic pentru I.M.M., metoda de planificare a experimentelor este cea a planurilor de experienţe.

Figura 5.1 Modelul sistemic de experimentare

5.2.2 Obiective strategice ale cercetării experimentale

Realizarea unor cercetări experimentale eficiente este condiţionată de adoptarea unei strategii cât mai bune de dirijare a încercărilor.

Planificarea experienţelor cu programul informatic de analiză diagnostic pentru I.M.M. are următoarele repere:

1. Restrângerea domeniului de experimentare la cel al producţiei industriale, ca urmare a complexităţii ridicate a acestuia;

2. Reţinerea cerinţei beneficiarilor de dezvoltare a activităţii, ca fiind cea mai complexă din punct de vedere al numărului de sub-factori implicaţi (capitolul 4.4.2);

3. Considerarea, pe baza numărului de personal şi în conformitate cu categoriile legale de I.M.M. (capitolul 3.1.1.), a trei eşantioane experimentale, astfel:

I. Microîntreprindere 1..10 salariaţi; II. Întreprindere mică 11..50 salariaţi;

III. Întreprindere mijlocie 51..250 salariaţi; 4. Stabilirea numărului de experimente la unul pentru fiecare eşantion; 5. Personalizarea experimentelor în conformitate cu factorii necontrolabili ai sistemului

reprezentativi pentru fiecare din întreprinderile incluse în planul de experienţe; 6. Efectuarea experienţelor pe baza factorilor controlabili în variaţie independentă; 7. Stabilirea concluziilor, pentru fiecare întreprindere analizată, prin evaluarea interacţiunilor

dintre factorii controlabili (domeniile de analiză diagnostic), reprezentată prin valoarea coeficientului agregat de analiză (SDG);


48

8. Elaborarea planurilor de măsuri făcând abstracţie de factorii necontrolabili ca urmare a nivelului experimental şi nu aplicativ al acestor analize diagnostic.

5.2.3 Condiţii de selectare a întreprinderilor

În concordanţă cu obiectivele strategice ale cercetărilor experimentale pentru verificarea programului informatic asociat analizelor diagnostic pentru I.M.M., întreprinderile selectate prezintă următoarele caracteristici:

Sunt încadrate în categoria I.M.M.; Există disponibilitate totală din partea conducerii întreprinderilor pentru desfăşurarea

experimentelor şi furnizarea de date corecte, necesare acestei activităţi; Continuitatea activităţii este asigurată prin decizia unanimă a conducerii, fiind limitat

astfel numărul factorilor necontrolabili la cei din mediul extern;

5.3 Studiu de caz microîntreprindere 5.3.3 Etapa de modelare

Modelul personalizat de analiză diagnostic este prezentat în figura 5.2.

5.3.4 Etapa de analiză

1. Stabilirea competenţelor necesare realizării analizei; 2. Stabilirea surselor şi modalităţilor de culegere a datelor: 3. Culegerea datelor necesare completării fişelor de calcul din programul informatic. 4. Evaluarea fiecărui criteriu prin acordarea unui punctaj, în conformitate cu calculele şi

analizele efectuate şi justificarea acestuia; 5. Stabilirea pentru fiecare domeniu a forţelor, slăbiciunilor, oportunităţilor şi pericolelor pe

baza cărora se recomandă un plan de măsuri de eficientizare a activităţii.

5.3.4.1 Analiza diagnostic a pieţei Analiza cuprinde criteriile: cerere, ofertă şi concurenţă.


49

Din evaluarea poziţiei de piaţă a întreprinderii rezultă următoarele concluzii: A. Forţe:

1. Calitatea ridicată a produselor ce imprimă un nivel ridicat de stabilitate al cererii. 2. Nivelul redus de concurenţă al produselor de substituţie. 3. Bariere tehnice şi tehnologice în calea concurenţei.

B. Slăbiciuni:

1. Grad mediu de adaptabilitate al fabricaţiei la cerinţele clienţilor. Întreprinderea îşi concentrează fabricaţia pe gama de 2L deşi este cea mai concurenţială şi neglijează gama de 0,5L unde există disponibilitatea majorării preţurilor.

2. Gamă redusă de fabricaţie. Întreprinderea nu are în fabricaţie capacităţi standard de 0,25L, 3L sau 5L cerute în mod frecvent de clienţii acesteia ceea ce îi determină pe unii din ei să migreze la concurenţă.

3. Promovarea insuficientă a gamelor rentabile de fabricaţie (0,5L, 1Lf). 4. Costul ridicat al schimbării furnizorului. 5. Putere economică redusă în comparaţie cu a concurenţei.

C. Oportunităţi:

1. Produse în ascensiune cu un nivel ridicat de consum. 2. Politica naţională de recuperare a deşeurilor care descurajează refolosirea

ambalajelor. 3. Nivelul ridicat de diversificare al cererii.

D. Pericole:

1. Orientarea concurenţilor puternici asupra segmentului de piaţă al întreprinderii. 2. Creşterea preţului materiei prime cu efect asupra descurajării consumului. 3. Dependenţa de un furnizor de materii prime.


50

5.4 Studiu de caz întreprindere mică

Din analiza diagnostic a întreprinderii rezultă următoarele concluzii: A. Forţe: B. Slăbiciuni:

1. Potenţialul ridicat al producţiei (capacitate de producţie, nivel tehnic). 2. Eficienţa foarte mare a activităţii în compartimentul Administrator. 3. Nivelul de disponibilitate şi comportamentul general al resurselor umane. 4. Nivelul disponibil al resurselor permanente pentru investiţii (FR, TN).

1. Oferta sub nivelul capacităţii de producţie determinată de supra-dimensionarea resurselor tehnice faţă de nivelul actual al vânzărilor.

2. Tehnologii cu grad ridicat de specializare şi flexibilitate redusă. 3. Obiective pe termen scurt necorelate cu resursele disponibile. 4. Strategia de producţie concentrată pe un număr redus de clienţi dominanţi. 5. Lipsa unui compartiment specializat de marketing. 6. Nivelul redus de organizare al compartimentului de control. 7. Lipsa unui sistem de cointeresare a persoanelor cheie. 8. Nivelul redus al capitalului asociaţilor. 9. Finanţarea parţială a activităţii curente din resursele permanente.

Oportunităţi:

1. Relaţiile preferenţiale cu clienţii. 2. Atractivitatea generală a mediului extern, apreciat ca favorabil. 3. Trendul crescător al numărului de clienţi. 4. Atractivitatea afacerii prin prisma nivelului, peste medie, de creştere patrimonială. 5. Capacitatea de absorbţie a resurselor externe ca urmare a solvabilităţii bune.

Pericole:

1. Utilitatea, în scădere, a produselor de serie. 2. Scăderea producţiei vândute. 3. Pierderea unui client major. 4. Creşterea dobânzilor la credite 5. Riscul mare de faliment ca urmare a îndatorării globale ridicate.


51

5.5 Studiu de caz întreprindere mijlocie Din analiza diagnostic a întreprinderii rezultă următoarele concluzii: C. Forţe: D. Slăbiciuni:

1. Potenţialul ridicat al producţiei (capacitate de producţie, diversitate gamă, ritmicitate, calitate, productivitate).

2. Capacitatea foarte bună de valorificare a oportunităţilor afacerii. 3. Eficienţa foarte mare a activităţii în compartimentul comercial. 4. Viabilitatea ridicată a planului strategic, în acord cu situaţia generală a domeniului

de activitate şi cu alocarea resurselor.

1. Oferta sub nivelul capacităţii de producţie determinată de supra-dimensionarea resurselor tehnice faţă de nivelul actual al vânzărilor.

2. Capacitatea redusă de diversificare a gamei de fabricaţie la sortimente cu cerere redusă.

3. Gradul mare de îndatorare (îndatorarea globală > 70%). 4. Nivelul redus de autonomie financiară (rata autonomiei financiare < 50%). 5. Structura organizatorică internă, super-aglomerată în compartimentele director

general şi financiar. 6. Nivelul redus al lichidităţii pe termen foarte scurt. 7. Slaba gestionare a cheltuielilor financiare, cu efect negativ asupra rentabilităţii

generale. 8. Deficitul mare de resurse financiare, necorespunzătoare obiectivelor de creştere a

volumului de activitate.

Oportunităţi:

1. Dominaţia producătorilor pe piaţa produselor. 2. Disponibilitatea ridicată a consumului pe piaţă. 3. Nivelul redus de concurenţă al producătorilor pe piaţă. 4. Mediul extern favorabil afacerii.

Pericole:

1. Creşterea dobânzilor pe piaţa financiară a creditelor. 2. Deprecierea valutară a monedei naţionale. 3. Nivelul ridicat de risc al realizării obiectivelor strategice asumate. 4. Riscul mare de faliment ca urmare a îndatorării ridicate.


52

5.6 Concluzii Cercetările experimentale efectuate în cadrul prezentei teze au avut ca scop principal

validarea concluziilor cercetărilor teoretice şi a ipotezelor prezentate în capitolul 4. În urma efectuării analizelor diagnostic pe cele trei întreprinderi au rezultat următoarele

concluzii principale: Durata de realizare a analizelor diagnostic prin intermediul programului informatic

realizat a fost în medie de 10 zile faţă de timpul estimat de 30 de zile al unor lucrări similare executate prin metode tradiţionale;

Nu s-au manifestat nici un fel de incidente în timpul desfăşurării analizelor pe programul informatic confirmând fiabilitatea ridicată a programului;

Coeficientul agregat de analiză diagnostic SDG calculat are o semnificaţie generală şi permite evaluarea, cu un grad bun de precizie, a situaţiei întreprinderii.

Capitolul 6 - Concluzii finale şi contribuţii originale Concluziile prezentate în acest capitol sunt o sinteză a cercetărilor efectuate în cadrul tezei de doctorat şi sunt axate pe modul în care obiectivele declarate ale tezei au fost atinse prin lucrările autorului, punându-se accent pe contribuţiile aduse de acesta la tema generală: eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii prin analiză diagnostic tehnico-economică.

6.1 Concluzii finale

În urma cercetărilor efectuate în domeniul eficientizării activităţii I.M.M. prin intermediul analizelor diagnostic tehnico-economice, se desprind următoarele concluzii generale:

I.M.M. reprezintă una din principalele forţe în economia europeană prin numărul de unităţi, forţa de muncă utilizată, cifra de afaceri realizată, importanţa socio-educatională în formarea şi perfecţionarea forţei de muncă precum şi a capacităţii creative şi inovaţionale pe care aceste unităţi le oferă;

Situaţia I.M.M. din România se caracterizează prin lipsa de eficienţă, ca urmare a capacităţii investiţionale, inovative şi concurenţiale scăzute, ceea ce creează o vulnerabilitate ridicată a acestora atât pe piaţa internaţională cât şi pe cea internă;

Dezvoltarea accentuată a sectorului I.M.M. şi situaţia acestuia în economia românească, în condiţiile lipsei unor preocupări specifice de analiză diagnostic pentru aceste întreprinderi, justifică interesul manifestat de tematica tezei de doctorat;

Analizele diagnostic sunt modalităţi de valorificare superioară a potenţialului întreprinderilor prin cunoaşterea şi evaluarea forţelor, slăbiciunilor a vulnerabilităţilor şi riscurilor la care acestea sunt supuse, contribuind astfel la eficientizarea activităţii lor;

Abordarea global strategică a analizelor diagnostic este considerată ca având un grad superior de semnificaţie la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, prin viziunea integratoare asupra poziţiei competitive a întreprinderii pe piaţă, în conformitate cu potenţialul său intern, cu obiectivele şi opţiunile strategice ale proprietarilor patrimoniului;

Influenţarea ridicată a rezultatelor analizelor diagnostic prin alegerea modelului de analiză potrivit pentru evidenţierea necesităţilor proprii de dezvoltare, control al activităţii sau capitalizare, în condiţiile specifice de organizare şi relaţionare ale întreprinderii;

Importanţa ridicată a eficientizării analizelor diagnostic la nivelul I.M.M., pentru obţinerea în timp util a evaluărilor necesare luării deciziilor de schimbare;

Problema esenţială a particularizării analizelor diagnostic la nivelul fiecărei întreprinderi este determinarea criteriilor de evaluare şi a factorilor specifici ce influenţează semnificativ activitatea acestora;

Obiectivul global al analizelor diagnostic la I.M.M. este evaluarea stării economice prezente şi a perspectivelor privind viitorul afacerii, în conformitate cu conceptele proprii


53

de performanţă şi valoare, în condiţiile specifice de organizare internă şi de relaţii cu mediul extern iar rezultatul acestora este evaluarea forţelor, slăbiciunilor, vulnerabilităţilor şi pericolelor ce caracterizează la un moment dat activitatea întreprinderii şi determinarea celor mai bune soluţii de schimbare în măsură să conducă la eficientizarea activităţii;

Modelul de analiză diagnostic pentru I.M.M. este o reprezentare simplificată a sistemului întreprinderii privit ca interacţiune între subsistemul propriu de producţie şi subsistemului pieţei prin intermediul unui sistem relaţionar specific. Modelul permite realizarea analizelor diagnostic în mod sistematic şi specific prin definirea verificărilor ce trebuiesc executate pe funcţiuni ale întreprinderii;

Modelul matematic ataşat modelului de analiză, în scopul creşterii eficienţei acestuia, permite aprecierea în timp util a stării generale a întreprinderii printr-un coeficient agregat (SDG) al principalelor domenii de analiză. Pe baza valorii coeficientului, se clasifică întreprinderea pe o scală crescătoare cu cinci trepte, fiecare corespunzând unui simptom general şi se aplică un tratament specific în vederea eficientizării activităţii;

Modelele cadru pe domenii de activitate sunt instrumente importante de eficientizare a analizelor diagnostic deoarece permit o aproximare rezonabilă a conţinutului şi volumului lucrărilor de analiză, pe baza unor factori determinanţi comuni întreprinderilor din domeniul respectiv;

Informatizarea activităţilor de analiză diagnostic permite eficientizarea acestora şi conferă un plus de credibilitate şi încredere beneficiarilor acestor lucrări. Programul informatic realizat de autor oferă un spor de operativitate şi precizie în evaluare, fiind astfel un instrument deosebit de util de eficientizare a activităţii I.M.M.;

Nivelul ridicat de perisabilitate al condiţiilor iniţiale în analizele diagnostic ale I.M.M. impune o revizuire permanentă a metodelor şi instrumentelor utilizate prin adaptarea lor la fenomenele globale ce caracterizează, într-o anumită perioadă de timp sau conjunctură politico-economică, mediul de afaceri sau un anumit sector de activitate. Fenomenul determină caracterul limitat de valabilitate al concluziilor analizelor diagnostic care se restrânge la cel mult un an.

Validarea prin cercetări experimentale a modelului de analiză diagnostic pentru I.M.M. confirmă ipoteza conform căreia construcţia modelului cu 6 variabile este cuprinzătoare pentru întreg spectrul de analize diagnostic, indiferent de mărimea şi specificul întreprinderii iar criteriile de evaluare sunt, în marea majoritate a cazurilor, suficient de relevante. Se reţine totuşi necesitatea completării criteriilor de evaluare la întreprinderile mijlocii;

Validarea prin cercetări experimentale a factorilor de diferenţiere, confirmă realizarea unui model care dă posibilitatea selectării doar a lucrărilor relevante pentru tematica analizei şi a ipotezelor conform cărora factorii determinanţi de selectare sunt: domeniul de activitate al întreprinderii, cerinţele beneficiarilor şi mărimea întreprinderii;

În urma validării prin studii de caz a programului informatic de analiză diagnostic pentru I.M.M., se confirmă ipotezele referitoare la gradul de semnificaţie al funcţiei matematice ataşate modelului şi a indicelui agregat al analizei care reflectă în mod sintetic şi cu un nivel bun de precizie situaţia întreprinderii evaluate (tabelul 4.7). Se confirmă în plus eficienţa şi fiabilitatea programului informatic prin reducerea considerabilă a duratelor de analiză şi lipsa oricăror incidente de lucru precum: întreruperi, blocaje, ştergeri de date, erori de calcul etc.

6.2 Contribuţii originale

Contribuţiile originale ale autorului se reflectă în cercetările teoretice şi experimentale efectuate, prezentate în capitolele anterioare, astfel:


54

Prezentarea unei sinteze a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii rezultată din studiul literaturii de specialitate, al reglementărilor legale la nivel naţional şi european şi al statisticilor realizate de organizaţii abilitate în acest sens. Originalitatea prezentării constă în viziunea critică a activităţii acestor organizaţii, a evidenţierii cauzelor principale care limitează nivelul lor de competitivitate;

Reflectarea potenţialului important al analizelor diagnostic, considerarea acestora ca pârghii principale de eficientizare a activităţilor la I.M.M.;

Realizarea unei sinteze a principalelor modele, metode, instrumente şi tehnici de analiză diagnostic utilizate în sistemul tradiţional pentru toate categoriile de întreprinderi, în vederea selectării celor mai potrivite elemente pentru analizele diagnostic la întreprinderile mici şi mijlocii;

Reevaluarea modelelor, metodelor, tehnicilor şi instrumentelor specifice de analiză diagnostic prin prisma adaptării lor la necesităţile întreprinderilor mici şi mijlocii şi al creşterii eficienţei evaluărilor;

Stabilirea principalelor etape de analiză diagnostic, în conformitate cu obiectivul general de eficientizare a lucrărilor, obţinându-se astfel o sistematizare a activităţilor şi lucrărilor ce se realizează în fiecare din etapele analizelor;

Realizarea unui model original de analiză diagnostic pentru I.M.M., cuprinzător pentru marea majoritate a tipurilor de activităţi desfăşurate în acest sector, a mărimilor de întreprinderi şi a cerinţelor beneficiarilor;

Realizarea unor modele simplificate de analiză diagnostic pentru principalele cinci sectoare de activitate ale I.M.M.: comerţ, producţie, construcţii, transport şi turism;

Determinarea, pentru fiecare sector de activitate a criteriilor nesemnificative care trebuiesc eliminate precum şi a valorilor cele mai probabile ale coeficienţilor ponderii criteriilor semnificative şi ale coeficienţilor sintetici ai domeniilor de analiză;

Ataşarea unei funcţii matematice de gradul unu modelului de analiză diagnostic pentru I.M.M., pentru calculul unui coeficient agregat de sinteză a întregii stări a întreprinderii:

DFKDSMKDSPKDSRKDSRELKDMKKS DFDSMDSPDSRDSRELDMKDG ⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅=

Coeficientul (capitolul 4.3.3.) cumulează ponderat influenţa a şase domenii de interes: marketing, sistem relaţionar, resurse, potenţial, management şi financiar şi oferă, prin valoarea obţinută, exprimarea unui punct de vedere privitor la starea întreprinderii evaluate. Evaluarea domeniilor se face prin intermediul a treizeci de criterii de evaluare pe baza cărora analistul poate acorda întreprinderii calificative, justificate ştiinţific şi sintetizate prin punctaje, pe o scară universală crescătoare de cinci trepte, între „inadaptare totală” la criteriul evaluat şi „adaptare foarte bună” la acesta;

Elaborarea, pentru fiecare din cele treizeci de criterii de evaluare incluse în modelul general de analiză diagnostic, a unor metodologii de evaluare de tipul matematic, logic sau statistic, chintesenţă a metodelor, tehnicilor, instrumentelor, utilizate în analizele tradiţionale şi adaptate specificului I.M.M. Sunt prezentate astfel, pentru fiecare criteriu, portofolii de indicatori precum şi tabele centralizatoare şi de culegere de date, de evaluare, determinare sau calcul (EXCEL);

Realizarea, pentru criteriile calitative, a unor şabloane metodologice conţinând tabele de culegere a datelor, chestionare sau matrice logice de evaluare, pentru reglementarea procedurală a metodelor;

Elaborarea, pentru fiecare criteriu de evaluare, a unor tabele orientative de semnificaţie a punctajelor de analiză diagnostic, pe baza elementelor relevante pentru sectorul I.M.M.;

Stabilirea obiectivelor majore ale informatizării modelului de analiză diagnostic, în ideea de flexibilizare şi eficientizare a acestor analize şi proiectarea schemei logice a programului informatic; Realizarea unui produs software original (DI.M.M. 2008) pentru efectuarea analizelor diagnostic la I.M.M., realizându-se astfel unul din obiectivele majore ale tezei, de eficientizare a


55

activităţilor de analiză diagnostic în scopul creşterii încrederii beneficiarilor şi scurtării duratei de exprimare a rezultatelor. Programul, prezentat detaliat în capitolul 4.4.3, realizează, într-un mod specific pentru fiecare întreprindere evaluată, simbioza dintre caracterul general, complex, procedural al analizelor diagnostic şi aspectele personalizate ale acestora, toate filtrate prin raţionamentul profesional al expertului analist. Programul informatic este aşadar un instrument interactiv şi flexibil de analiză diagnostic care permite analistului gestionarea ştiinţifică dar şi raţională a activităţilor de analiză şi exprimarea unei opinii juste despre starea întreprinderii evaluate; Realizarea de cercetări unice de marketing printre beneficiarii analizelor diagnostic cu scopul validării modelului de analiză diagnostic şi a factorilor de diferenţiere a a acestuia. S-au obţinut procente foarte bune de validare de peste 80% la toate ipotezele cercetărilor teoretice, ceea ce măreşte considerabil nivelul de încredere în rezultatele analizelor; Realizarea de cercetări experimentale, planificate pe baze ştiinţifice, pentru validarea programului informatic de analiză diagnostic, pe trei studii de caz reprezentative pentru toate categoriile de I.M.M. 6.3 Valorificarea rezultatelor cercetării

În decursul programului doctoral, autorul a realizat şi prezentat următoarele referate ştiinţifice:

Referatul 1: Stadiul actual al cercetărilor referitoare la metodele şi modelele de analiză a sistemelor de producţie mici şi mijlocii;

Referatul 2: Studii şi cercetări asupra factorilor determinanţi în utilizarea eficientă a sistemelor de producţie mici şi mijlocii;

Referatul 3: Modele tehnico-economice pentru creşterea eficienţei diagnosticului sistemelor de producţie mici şi mijlocii.

În domeniul tezei de doctorat, autorul are următoarele 17 publicaţii: Un număr de 9 lucrări ştiinţifice, în volume ale unor conferinţe internaţionale; dintre

acestea 5 sunt publicate ca singur autor: [BOI 05a] [BOI 05c] [BOI 07b] [BOI 07c] [BOI 09a] şi 4 în calitate de co-autor dintre care două ca prim-autor: [CAL 09b][MAR 09a] [BOI 05b] [BOI 09b];

2 articole indexate ISI în calitate de co-autor: [MAR 09b] [CAL 09a]; 2 articole în reviste de specialitate din ţară, acreditate CNCSIS de tip B+: [BOI 04]

[BOI 06a] din care una în calitate de unic autor şi alta de prim co-autor; 3 articole în reviste de specialitate recunoscute CNCSIS: [BOI 03], [BOI 06b], [BOI

07a]; 1 carte în calitate de co-autor, [TRI 08].

Autorul este membru în contractul de cercetare ”Cercetări teoretice şi aplicative privind

modernizarea constructivă şi tehnologică a produselor de iluminat fabricate la S.C. TOHAN S.A.”.

6.4 Direcţii viitoare de cercetare În urma rezultatelor cercetărilor, obiect al prezentei teme de doctorat şi al concluziilor privind nivelul de cunoaştere atins pe parcursul acestora, s-au conturat ca oportune pentru completarea stadiului actual al analizelor diagnostic la întreprinderile mici şi mijlocii, următoarele direcţii viitoare de cercetare:

Cercetări privind perfecţionarea modelelor cadru de analiză diagnostic prin experimente pe studii de caz din celelalte domenii de activitate, prezentate în capitolul 4.3.4 al tezei de doctorat;

Cercetări privind dezvoltarea modelelor de analiză diagnostic personalizate pentru alte I.M.M. din sfera serviciilor, neabordate în cadrul tezei de doctorat; cercetările vizează stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare ale activităţilor de: distribuţie a produselor, servicii informatice, servicii de telecomunicaţie, servicii medicale şi de învăţământ,


56

servicii de salubritate şi protecţie a a mediului, intermedieri în domeniul industrial, imobiliar etc.;

Cercetări privind dezvoltarea modelelor personalizate de analiză diagnostic în alte domenii de activitate productivă precum: agricultura, industria tipografică, industria energetică etc.

Cercetări privind perfecţionarea metodelor de analiză prin multiplicarea numărului de aplicaţii pe studii de caz din diversele domenii de activitate şi lărgirea ariei de selecţie a metodelor; sunt vizate alte metode de evaluare de tipul psiho-social, comportamental sau statistice (de trend);

Cercetări privind înbunătăţirea referenţialelor de punctare a criteriilor, prin reevaluarea periodică a parametrilor şi valorilor indicatorilor în funcţie de evoluţia generală a economiei şi a sectorului I.M.M.;

Cercetări privind perfecţionarea programului informatic de analiză diagnostic prin: A. Îmbunătăţiri ale interfeţei grafice prin:

• Posibilitatea de a căuta automat versiuni îmbunătăţite ale programului şi descărcarea/instalarea lor automată, la cererea utilizatorului;

• Centralizarea comenzilor de preluare a datelor din fişierele de analiză diagnostic; • Posibilitatea de a notifica, direct în interfaţa grafică, perioada de evaluare şi dacă

este o primă analiză efectuată la întreprindere sau este continuarea unei analize.

B. Îmbunătăţiri ale funcţionalităţii pe următoarele considerente: • Studierea altei platforme de calcul tabelar, care să păstreze avantajele platformei

Excel şi să compenseze unele dezavantaje ale acesteia precum: Securitatea slabă a fisierelor; Formatul proprietar al fişierelor ce impune constrângeri de ordin tehnic; Lipsa controlului aplicaţiei asupra conţinutului fişelor.

• Posibilitatea de a distribui sarcinile pe mai mulţi utilizatori prin: Posibilitatea de a lucra in reţea; Posibilitatea mai multor utilizatori de a accesa simultan aceeaşi analiză

diagnostic. • Îmbunătăţirea securităţii şi confidenţialităţii lucrărilor prin:

Instituirea de nivele de securitate diferite pentru fiecare utilizator astfel: Posibilitatea de securizare a fişierelor de calcul cu parolă.

Bibliografie selectivă

[AAK 95] Aaker D.A., Strategic market management, John Wiley & Sons, New York, 1995 [ABR 02] Abrudan I., Cândea D., Manual de inginerie economică, Editura Dacia Cluj-Napoca, 2002 [ATA 03] Atamer T., Calori R., Diagnostic et decisions strategiques, Dunod Paris, 2003 [AND 00] Andronic B., Performanţa firmei, Editura Polirom Iaşi, 2000 [ANG 02] Anghel I., Falimentul. Radiografie şi predicţie, Editura Economică, 2002 [ANI 08] ANIMMC – Raport anual al sectorului IMM din România, Monitorul Oficial, 2008 [ASE 00] A.S.E. Bucureşti, Economie, Editura Economică Bucureşti, 2000 [COD 02] CODECS Open Business School, Managementul Informaţiilor, Editura CODECS Bucureşti, 2002 [BOI 03] Boian N., Modele economice oligopoliste pe pieţele româneşti de bunuri şi servicii, Revista Convorbiri Economice, nr. 37/ 2003, p.9, ISSN 1582-3555 [BOI 05a] Boian N., Evaluarea procesului investiţional al firmei, Conferinţa internaţională de comunicări ştiinţifice „Tehnologii moderne, calitate, restructurare”, Chişinău-Iaşi, 2005


57

[BOI 04] Boian N., Ivan M., Eficientizarea sistemului informaţional al sistemelor de producţie mici şi mijlocii, Revista de Management şi Inginerie Economică, vol.3/nr.4(12)/2004, Editura Todesco, Cluj-Napoca, ISSN 1583-624X, pag. 17-26 [BOI 05b] Boian N., Ivan M., The importance of business life cycle analisis in technical and economical audit of small and middle companies, International conference on economic engineering and manufacturing systems, 20_21 October 2005, Brasov, pag. 54. [BOI 05c] Boian N., The auditing of the relational system of small and middle companies, International conference on economic engineering and manufacturing systems, 20_21 October 2005, Brasov, pag.55. [BOI 06a] Boian N., Particularităţi ale auditului şi analizei diagnostic la I.M.M., Revista RECENT vol.7/2006, nr.3(18), Universitatea Transilvania Braşov, noiembrie 2006, pag. 9-15, ISSN 1582-0246 [BOI 06b] Boian N., Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) structura economică cea mai importantă a economiei, Revista Convorbiri Economice, nr. 10/ 2006, pag. 8, ISSN 1582-3555 [BOI 07a] Boian N., Factorii de formare ai preţurilor la întreprinderile mici şi mijlocii (I.M.M.), Revista Convorbiri Economice, nr. 3/ 2007, pag. 23, ISSN 1582-3555 [BOI 07b] Boian N., Ddiagnostic of competitive position to small and midle size companies, ICEEMS 2007-4th International conference on economic engineering and manufacturing systems, RECENT Industrial Engineering Journal, vol.8/2007, nr.3a(21a), „Transilvania” University of Brasov, november 2007, pg. 212-215, ISSN 1582-0246 [BOI 07c] Boian N., Diagnostic of activities to small and midle size companies, ICEEMS 2007-4th International conference on economic engineering and manufacturing systems, RECENT Industrial Engineering Journal, vol.8/2007, nr.3b(21b), „Transilvania” University of Brasov, november 2007, pg. 412-417, ISSN 1582-0246 [BOI 09a] Boian N., Offers diagnose analysis in small and medium companies, The VIIIth Conference with International Participation, OPROTEH – 2009, Bacău, October 22 – 24, Section: ENGINEERING AND MANAGEMENT, organized by the Romanian Academy of Technical Sciences and University of Bacau, Romania, MOCM vol.15, nr.2, pag. 24-29 (ISSN 1224-7480) (indexată în baze de date internaţionale VINITI-Rusia şi ProQuest CSA-SUA) [BOI 09b] Boian N., Mărăscu-Klein V., Diagnosis of technical resources to small and midle size enterprises (sme), Conferinţa Internaţională OPROTEH, Bacău, 2009 [BUR 03] Burduş E., Managementul schimbării organizaţionale, Editura Economică Bucureşti, 2003 [CAL 09a] Calefariu G. , Toma V., Sârbu F., Popescu R., Boian N., Manufacturing systems design by the method of standard product, Annals of DAAAM for 2009 & Proceedings of the 20th International DAAAM Symposium, ISSN 1726-9679, ISBN 978-3-901509-70-4, Published by DAAAM International, Vienna, Austria 2009, pag. 1249-1250 [CAL 09b] Calefariu G ., Fota A., Găvruş C., Sârbu F., Barbu M., Boian N., Management of manufacturing systems adapting and dynamic state times, International Conference on economic engineering and manufacturing systems, Braşov, November 2009. ISSN - 1582 - 0246 , Pag. 187-190. [CAL 93] Calotă M. şa, Metodologia efectuării analizelor- diagnostic la societăţile comerciale şi regiile autonome, CEMATT Bucureşti, 1993 [CHA 02] Charpentier P., Deroy X., Uzan O., Marciniak R., Luong S., Sablon G., Organizarea şi gestiunea întreprinderii,Editura Economică Bucureşti, 2002 [COO 98] Cook K., Planificarea strategică pentru întreprinderi mici, Editura Teora, Bucureşti 1998 [CRE 06] Creangă C., Analiza economico-financiară, Editura Economică Bucureşti, 2006 [DEA 98] Deaconu A., Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo Deva, 1998 [DIN 08] Dincă M., Evaluarea Întreprinderii-curs pentru învăţământul la distanţă, Reprografia univerităţii „Transilvania” Braşov, 2008


58

[FIM 97] FIMAN, Ghid pentru consilierii în afaceri, Durham University, Bucureşti 1997 [FLO 92] Florescu C. ş.a., Marketing, Editura Marketer Bucureşti, 1992 [ION 04] Ioniţă I., Bănacu C., Stoica M., Evaluarea organizaţiilor, Editura Economică, 2004 [ION 04a] Ionescu R., Amarandei D., Planificarea experimentelor. Eficienţă şi calitate. Editura Agir, Bucureşti 2004 [LE 07] Lê Ph., Rivet Ph., Piloter et réussir l’innovation en enterprise, Maxima Paris, 2007 [LEF 96] Lefter C., Cercetarea de marketing. Teorie şi aplicaţii, Editura Lux Libris, Braşov 1996 [MAN 02] Manaţe D., Diagnosticul şi evaluarea întreprinderilor cotate şi necotate, Colectia Biblioteca ANEVAR Bucureşti, 2002 [MAZ 04] Mazilu A., Investiţiile străine directe în statele cu economie în tranziţie, Revista Tribuna Economică. Nr. 3/2004 [MAR 97] Mărăscu-Klein V., Modelarea şi simularea sistemelor de producţie, Editura Lux Libris Braşov, 1997 [MAR 09a] Mărăscu Klein, Vl. Boian, N. - Organizational coherence evaluation. The VIIIth Conference with International Participation, OPROTEH – 2009, Bacău, October 22 – 24, Section: ENGINEERING AND MANAGEMENT, organized by the Romanian Academy of Technical Sciences and University of Bacau, Romania, MOCM vol.15, nr.2, pag.75-80 (ISSN 1224-7480) (indexată în baze de date internaţionale VINITI-Rusia şi ProQuest CSA-SUA) [MAR 09b] Mărăscu Klein, Vl. Boian, N., Calefariu, G., Toma, V. - Diagnosis of turnover to small and midle size enterprises. The 20th International DAAAM SYMPOSIUM "Intelligent Manufacturing & Automation: Theory, Practice & Education" 25-28th November 2009, Vienna, Austria, pag. 1493 - 1494 (indexată ISI Scientific Proceedings Thomson Reuters, ISBN 978–3–901509-70-4) [MAR 99] Mărgulescu D. Ş.a., Analiza economico-financiară, Editura fundaţiei „România de mâine” Bucureşti ,1999 [MCC 03] McClellan M. – Collaborative Manufacturing, St. Lucie Press Boca Raton – Florida, 2003 [NIC 01] Nicolescu O. – Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Economică Bucureşti , 2001 [NIC 96] Nicolescu O., Verboncu I., Management, Editura Economică Bucureşti, 1996 [NIC 03a] Niculescu Maria, Diagnostic global strategic, vol I – Diagnostic economic, Editura Economică Bucureşti , 2003 [NIC 03b] Niculescu Maria, Diagnostic global strategic, vol II – Diagnostic financiar, Editura Economică Bucureşti , 2003 [PET 08] Petrescu S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, 2008 [POP 04] Popa I., Management strategic, Editura Economică Bucureşti, 2006 [POP 01] Popescu M., Managementul proceselor de cercetare-dezvoltare, Editura Universităţii „Transilvania” Braşov, 2001 [RUB 89] Rubenstein, A.H. – Managing technology in the decentralised firm, Wiley Interscience New York, 1989 [RUS 06] Rusu C., Diagnostic economico-financiar, Editura Economică Bucureşti ,2006 [RUS 96] Russu C., Management, Editura Expert Bucureşti, 1996 [STI 05] Stiglitz J.E., Walsh C.E., Economie, Editura Economică Bucureşti , 2005 [TOM 94] Toma M., Chivulescu M., Ghid pentru diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Romfel Bucureşti, 1994 [TRI 06] Dinamica sectorială a IMM-urilor, Revista Tribuna Economică, nr.3/2006 [TRI 08] Trifan A., Boian N., Contabilitate financiară şi managerială- curs postuniversitar de masterat– Univ Transilvania, Ed. Infomarket 2008, ISBN 978-973-1747-04-0 [VAL 04] Vâlceanu G, Analiza economico-financiară, Editura Economică Bucureşti, 2004 [VRA 04] Vrânceanu R, Guyot M., Bazele microeconomiei întreprinderii, Editura Polirom, 2004 [*** 0a] http://europa.eu/enterprise/policies/sme.htm

http://europa.eu/enterprise/policies/sme.htm


59

Rezumat

După aderarea recentă la Uniunea Europeană, România se aliniază noului contextul geo-politic şi economic, caracterizat prin înscrierea treptată în criteriile economice de valoare ale Uniunii. Astfel, este de aşteptat ca importanţa economică a I.M.M. să crească ca urmare a sporirii fondurilor alocate dezvoltării acestui sector la nivelul tuturor statelor membre. În acest sens se înscriu obiectivele de creştere a competitivităţii firmelor românesti, în perspectiva accesării pieţei europene conform prevederilor Cartei Europene pentru Întreprinderi Mici (adoptată la Lisabona în anul 2000).

Teza de doctorat cu titlul: Eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii prin analiză diagnostic tehnico-economică se înscrie în această direcţie, preocuparea principală fiind realizarea unui instrument eficient de analiză care să permită diagnosticul rapid al stării I.M.M. şi stabilirea planului de schimbare cel mai potrivit pentru creşterea eficienţei activităţii economice.

Una din principalele direcţii de cercetare urmate în cadrul tezei de doctorat este analiza I.M.M. în vederea sintetizării factorilor determinanţi ai performanţei şi stabilirii parametrilor de eficienţă a activităţii. O altă direcţie este realizarea unui model de analiză diagnostic, specific I.M.M., care să pună în evidenţă aceşti factori şi să permită prelucrarea informatică a proceselor. Se urmăreşte de asemenea realizarea unui program informatic de analiză, flexibil, fiabil şi eficient şi a unei monografii de analiză diagnostic, specifică I.M.M.. Un ultim obiectiv este validarea modelului de analiză şi a programului informatic prin studii de caz.

Rezultatele şi testele efectuate în cadrul cercetărilor teoretice şi experimentale, recomandă continuarea studiilor în domeniu, în special în direcţia dezvoltării ariei de acoperire a utilizării metodei, al perfecţionării metodologice şi consolidării încrederii în corectitudinea evaluărilor efectuate.

Abstract Recently Romania became a member of the European Union so it has a specific geo-politic

and economic status. For the small and medium companies it is normal to expect an increase in the European funds allocation. This is why the competitivity of the Romanian companies should increase on the European market as the European Cart for small and medium companies says. (Lisbon 2000)

The PhD thesis with the title: Optimizing the small and medium production systems with technical and economical diagnose analysis is concentrated on this topic; the main concern of the thesis is the development of an efficient instrument of analysis, that allows us to put a fast diagnose on a small and medium company and to establish a plan to optimize the economical activities.

One of the main research directions within the thesis is the analysis of the small and medium companies in order to find the determinant factors of the performance and to establish activity efficiency parameters. Another direction is to develop an analysis model specific for the small and medium companies that can highlight the determinant factors and allows process computerization. We also want to create flexible, reliable and efficient analysis software and a monograph on diagnose analysis specific for small and medium companies. At last, we want to validate the analysis model and the software with case studies.

The results and the tests taken within the theoretical and experimental research, conclude to further study in this field, mainly in the development and usage of the method and also in trusting the correctness of the evaluations.


60

CURRICULUM VITAE

INFORMAŢII PERSONALE Nume: BOIAN Prenume: Nicolae Data şi locul naşterii: 14 Decembrie 1956, Sighişoara Stare civilă: Căsătorit

DATE DE CONTACT Adresă: Braşov, Alexandru Cel Bun nr.13, bl. E28, sc. C, ap. 7 Telefon fix, mobil: 0040-268321045, 0040-723521324 Email: [email protected]

STUDII 2003-prezent Universitatea Transilvania din Braşov, doctorand în

Stiinţe inginereşti, tema tezei de doctorat: Eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii prin analiză diagnostic tehnico-economică

1993-1997 Universitatea “George Bariţiu” din Braşov, facultatea de Turism-servicii, diplomă de Economist

1976-1981 Universitatea “Transilvania” din Braşov, facultatea TCM sectia MU, diplomă de Inginer

ALTE SPECIALIZĂRI 2007 Expert contabil CECCAR

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ 2005-prezent Universitatea Transilvania din Braşov, cetedra IESP,

Şef lucrări 2000-2005 SC ASIB CONT SRL Braşov, Administrator 1999-2000 SC IMPEX CARAT SRL Braşov, Director Geeneral 1998-1999 SC Tractorul UTB SA Braşov, economist 1983-1998 SC Tractorul UTB SA Braşov, inginer proiectant 1981-1983 FSR Rîşnov, inginer stagiar

COMPETENŢE Limbi străine Engleză, Franceză, Maghiară


61

CURRICULUM VITAE (eng.)

PERSONAL DATA Last Name: BOIAN First name: Nicolae Date and place of birth: 14 December 1956, Sighişoara Marital status: Married

CONTACT DATA Address: Braşov, Alexandru Cel Bun Street, no.13, bl. E28, sc.

C, ap. 7 Phone: office, mobile: 0040-268321045, 0040-723521324 Email: [email protected]

STUDII 2003-present Braşov Technical University, PhD student in Engineer

Sciences, thesis title: Optimization of small and medium production systems with technical and economical diagnose analysis.

1993-1997 University “George Bariţiu” of Braşov, Faculty of Turism and Servicies, diploma of Economist

1976-1981 University “Transilvania” of Braşov, Faculty of machine building technologies, diploma of Engineer

OTHER DEGREES 2007 Expert accountant CECCAR

PROFESIONAL EXPERIENCE 2005-present University Transilvania of Braşov, department IESP,

Lecturer 2000-2005 SC ASIB CONT SRL Braşov, Administrator 1999-2000 SC IMPEX CARAT SRL Braşov, General Director 1998-1999 SC Tractorul UTB SA Braşov, economist 1983-1998 SC Tractorul UTB SA Braşov, design engineer 1981-1983 FSR Rîşnov, intern engineer

SKILLS Foreign languages English, French, Hungarian

eficientizarea sistemelor de producŢie mici Şi...

Documents